6 cauze principale de poluare a apei

Poluarea apei este o problem serioas pentru ecologia Pmntului. i ar trebui s fie rezolvat, att pe scar larg
la nivelul statului i ntreprinderilor, ct i la nivelul fiecrei fiine umane. ntruct noi nu trebuie s uitm c,
povara responsabilitii pentru Marea pat de gunoi n Oceanul Pacific se afl pe umerii persoanelor, care nu
arunc gunoi la co.
Apele uzate.
Apele uzate menajere conin adesea detergeni sintetici, care nimeresc n ruri i mri. Acumulri de substane anorganice
afecteaz locuitorii de ap i reduc cantitatea de oxigen n ap, faptul care duce la formarea aa-numitelor "zone moarte",
care sunt n lume deja aproximativ 400.
Deseori, reziduuri industriale care conin deeuri organice i anorganice, se revars n ruri i mri. Anual, n surse de ap
nimeresc mii de substane chimice, aciunea crora asupra mediul ncojurtor nu este cunoscut dinainte. Multe dintre
acestea prezint compuii noi. Dei reziduurile industriale, sunt supuse filtrrii preliminare, acestea totui conin substane
toxice, care sunt dificile de detectat.
Ploile acide
Ploile acide sunt rezultatul de contact cu atmosfer a gazelor de eapament produse de ntreprinderi metalurgice, centrale
termice, rafinrii i alte ntreprideri industriale i de transportul auto. Aceste gaze conin oxizi de sulf i de azot, care se
combin cu umezeal i oxigen pentru a forma acid sulfuric i azotic. Apoi, aceste acizi cad pe pmnt, uneori, la o
distan de cteva sute de kilometri de la sursa de poluare a atmosferei. n astfel de ri, cum ar fi Canada, Statele Unite
ale Americii, Germania mii de ruri i lacuri au rmas fr vegetaie i fr pete.
Deeuri solide
Daca n ap exist o cantitate mare de substane solide, acestea o fac opac la lumina soarelui i astfel mpiedic procesul
de fotosintez n bazinele acvatice. Acest fapt, la rndul su, provoac o perturbare n lanul alimentar din aceste rezervore
de ap. n plus, deeuri solide, nnmolesc ruri i canale de transport maritime, ceea ce conduce la nevoia de dragare
frecvent.
Scurgeri de petrol
Numai n SUA n fiecare an se ntmpl aproximativ 13 000 de cazuri de deversri de petrol. n ap de mare n fiecare an
nimeresc 12 milioane de tone de petrol. n Marea Britanie, anual, se revars n canalizare mai mult de 1 milion de tone de
ulei de motor folosit.
Petrolul, vrsat n ap de mare, are multe efecte negative asupra vieii marine. Mai nti de toate, pier psrile: se neac,
se supranclzesc la soare sau sunt private de hran. Petrolul orbete animale, care triesc n ap, de exemplu, foca.
Petrolul reduce ptrunderea luminii n bazinele acvatice nchise i poate mri temperatura apei.
Surse neidentificate
Adesea este dificil de a determina sursa de poluare a apei aceasta poate fi o eliberare neautorizat a substanelor
periculoase de la o ntreprindere sau o contaminare, cauzat de lucrri agricole sau industriale. Acest lucru conduce la
poluarea apelor cu nitrai, fosfai, ioni de metale grele toxice i pesticide.
Poluarea termic a apei
Poluarea termic a apei este cauzat de centrale electrice termice sau nucleare. Poluarea termic este introdus n bazinele
acvatice de ap utilizat de rcire. Ca urmare a temperaturilor mai mari de ap n aceste bazine acvatice se produce o
accelerare n unele procese biochimice, precum i o scdere a oxigenului dizolvat n ap. Se ncalc ciclul fin de
reproducere echilibrat a diferitelor organisme. n condiii de poluare termic, de regul, se observ o cretere puternic a
algelor i dispar alte organism, care triesc n ap.

1. Consecintele poluarii:
Asupra mediului:

posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvatice;

contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica si radioactiva a legumelor, fructelor sau a zarzavaturilor;
Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determina micsorarea capacitatii de debarasare fata de diversi
poluanti prezenti la un moment dat.

Asupra sanatati:
Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul ca oamenii nu beau suficienta apa sau apa bauta nu are cele mai
bune calitati.
I. Boli infectioase:

boli microbiene: febra tifoida, dizenteria, holeria;

boli virotive: poliomielita, hepatita epidemica;
boli parazitare:dizenteria, giardiaza.

II. Boli neinfectioase: determinate de contaminarea apei cu substante chimice cu potential toxic:
Intoxicatia cu plumb (saturnism), se manifesta prin:

oboseala nejustificata;
afecteaza globulele rosii, vasele sanguine;
afecteaza sistemul nervis central, provocand ecefalopatia saturnina si cel perifieric cu dereglari motorii.

Intoxicatia cu mercur:

dureri de cap, ameteli, insomnie, oboseala;

tulburari vizuale;
afectiuni ale sistemului nervos;
afectiuni ale rinichilor;
malformatii congenitale ale fatului in cazul femeilor insarcinate.

Intoxicatia cu zinc:

dureri epigastrice, diaree, tremuraturi, pareze;

afectiuni ale sistemului nervos central, muschilor si sistemului cardiovascular.

Intoxicatia cu cadminiu:

cefalee;
scaderea tensiuni arteriale;
afectiuni hepato-renale.

Intoxicatia cu azotati si fosfati:

invinetirea buzelor, narilor, fetei;

agitatia pana la convulsii;
cefalee, greata.

Intoxicatia cu pesticide:

alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei cronice;

encefalopatii;

Asupra calitatii apelor:

In viata colectivitatilor umane, apele sunt utilizate zilnic atat ca aliment cat si in asigurarea igienei personale. In medie, in
24 de ore, un om adult consuma in scopuri alimentare 2-10L de apa.
Mirosul apei provine de la substantele volatile pe care le contine ca rezultat al incarcarii cu substante organice in
descompunere, al poluarii cu substante chimice sau ape reziduale. Cu cat apa contine mai multe substante organice,
chimice sau ape reziduale cu atat mirosul este mai usor de perceput.
Culoarea apei poate da indicatii asupra modificarii calitatii astfel:

apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarile de carbune amestecate cu ape industriale care contin fier;
apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloza;
apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii si au culoarea verde inchis sau neagra;
ionii de fier dau apelor o culoare galbena;
ionii de cupru confera apei o culoare albastra;
apele care contin argila coloidala au o culoare galben-bruna.

Poloarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din to
atemediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modific
arilor de ordinfizic, chimic si bacteriologic.
Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in
16 pahare cu apa,
15 si jumatate dintre ele arcontine apa sarata a oceanelor si marilor.
Din jumatatea de pahar ramasa,
mare parte este inglobata fiein gheturile polare, fie este prea poloata pentru a
fi folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce a mairamane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite.
Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei si numai 8% in domeniul casnic.
1.

Cauzele poluarii apei:

Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti;

Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produsepetroliere;

Pesticidele si ierbicidele administrate

in lucrarile agricole care
se deplaseaza prin sol fiindtransportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica;

Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice;

Deseurile si reziduurile menajere;

Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapadatopita;

Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.

Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida, lichida sau gazoasa,
in conditii si inconcentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o daunatoare sanatatii.
2.

Clasificareapoluantilor:

2.1. Poluanti de natura fizica:

depunerile radioactive;

ape folosite in uzine atomice;

deseuri radioactive;

ape termale;

lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor termoelectrice si atomo electrice.
2.2. Poluanti de natura chimica:
Mercurul provenit din:

deseuri industriale;
inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate
de deteriorarea unortermometre sau tuburi fluorescente;

ingerarea accidentala de compusi anorganici;

deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice.

Azotatii proveniti din:

ingrasaminte chimice;

detergenti;

pesticide organofosforice.
Cadminiul provenit din:

ape in care sau deversat reziduuri de cadminiu;

aerosoli.
Plumbul provenit din:

evacuarile uzinelor industriale;

gazele de esapament ale autovehiculelor;

manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina.

Zincul provenit din:

apa sau bauturi cu continut de zinc;

ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele);

dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale
Hidrocarburile provenite din:

gazele de esapament ale autovehiculelor;

scurgerile de titei;

arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale);

arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul);

fumul de tigara.
Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din:

apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare;

pulverizarile aeriene;

spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate;

detergenti.
2.1. Poluanti de natura biologica:

microorganismele patogene;

substantele organice fermentescibile.

3.

Consecintele poluarii:

3.1. Asupra mediului:

posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvatice;

contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica si radioactiva a legumelor, fructelor sau azarzavaturilor;

Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determina micsorarea capacitatii de debarasarefata de diversi polua
nti prezenti la un moment dat.
3.2. Asupra sanatati:

Majoritatea bolilor din

organism sunt cauzate de faptul ca oamenii nu beau suficienta apa sau apa bauta nu are cele mai bunecalitati.
I. Boli infectioase:

boli microbiene: febra tifoida, dizenteria, holeria;

boli virotive: poliomielita, hepatita epidemica;

boli parazitare:dizenteria, giardiaza.

II. Boli neinfectioase: determinate de contaminarea apei cu substante chimice cu potential toxic:

Intoxicatia cu plumb (saturnism), se manifesta prin:

-

oboseala nejustificata;

afecteaza globulele rosii, vasele sanguine;

afecteaza sistemul nervis central, provocand ecefalopatia saturnina si cel perifieric cudereglari motorii.

Intoxicatia cu mercur:
-

dureri de cap, ameteli, insomnie, oboseala;

tulburari vizuale;

afectiuni ale sistemului nervos;

afectiuni ale rinichilor;

malformatii congenitale ale fatului in cazul femeilor insarcinate.

Intoxicatia cu zinc:
-

dureri epigastrice, diaree, tremuraturi, pareze;

afectiuni ale sistemului nervos central, muschilor si sistemului cardiovascular.

Intoxicatia cu cadminiu:
-

cefalee;

scaderea tensiuni arteriale;

afectiuni hepato-renale.

Intoxicatia cu azotati si fosfati:

-

invinetirea buzelor, narilor, fetei;

agitatia pana la convulsii;

cefalee, greata.

Intoxicatia cu pesticide:
-

alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei cronice;

encefalopatii;

malformatii congenitale.

3.3. Asupra calitatii apelor:

In viata colectivitatilor umane, apele sunt utilizate zilnic atat ca aliment cat si in asigurarea igienei personale.
In medie, in 24 de ore, un om adult consuma in scopuri alimentare 2-10L de apa.
Mirosul apei provine de
la substantele volatile pe care
le contine ca rezultat al incarcarii cusubstante organice in descompunere,
al poluarii cu substante chimice sau ape reziduale.
Cu
cat apacontine mai multe substante organice, chimice sau ape reziduale cu atat mirosul este mai usor deperceput.
Culoarea apei poate da indicatii asupra modificarii calitatii astfel:
-

apele de culoare aramie sau bruna provin de

apeindustriale care contin fier;

la distilarile de carbune amestecate cu

apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloza;

apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii si au culoarea verde inchis sau neagra;

ionii de fier dau apelor o culoare galbena;

ionii de cupru confera apei o culoare albastra;

apele care contin argila coloidala au o culoare galben-bruna.

4. Protectia apelor:
I. Autopurificarea apelor:
Se realizeaza prin procese fizice si fizico-chomice precum si prin procese biologice si biochimice. Acestea consta
u in:
-

sedimentarea materilor mai grele, sedimentare,

care este influentata de temperatura, viteza de scurgere a apei etc.;
prin actiunea radiatilor solare (ultraviolete) cu efecte antibacteriene;
prin reactii chimice de oxidare, reducere, neutralizare care
au loc intre substantele chimice din apa si cele din apa poluata;
prin reactii chimice chiar numai intre substantele chimice din apa poluata.

Procesele biologice si biochimice constau in primul rand in concurenta dintre flora propriei ape si flora poluanta p
atrunsa inapa. Astfel, germenii propii apei elibereaza in apa o serie de metaboliti cu actiune antibiotica fata de germenii po
luanti, ducand in celedin urma la disparitia suportului nutritiv de hrana al germenilor patogeni patrunsi prin poluare.
II. Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice:
Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are
ca obiect, mentinerea si ameliorarea calitatii siproductivitatii naturale ale acestora in scopul evitarii unor efecte negative as
upra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale:
Interzicerea evacuarii la intamplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa si, in primul rand,
a apelor reziduale,comunale si industriale. Acestea trebuie colectate si indepartate prin sisteme de canalizare sau instalatii
locale de coloectare;
Construirea de statii de epurare pentru retinerea si degradarea substantelor organice poluante continute in ape
lereziduale ale localitatilor si unitatilor zootehnice inainte de eliminarea lor in apa;
Distrugerea prin dezimfectie a germenilor patogeni continuti in
ape reziduale ale unor institutii (spitale), abatoarele,unitatile industriei carnii;
-

Inzestrarea cu sisteme de retinere si colectare a substantelor radioactive din ape reziduale;

Construirea de statii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale unitatii industriale in vederea
retinerii sineutralizarii substantelor chimice potential toxice;
Controlul depozitarii deseurilor solide, astfel incat acestea sa nu fie antrenate sau purtate in sursele de apa de
suprafatasau subterane.