Sunteți pe pagina 1din 10

ECOSISTEMUL UNEI PESTERI

PESTERA URSILOR
Muntii Apuseni
Romania

Elev:
Clasa a VIII a B,
Referat BIOLOGIE
Profesor :

Plantele si animalele nu pot exista fara apa, aer, lumina, temperatura, sol,
adica o biocenoza nu poate exista fara un anumit biotop.Intre
alcatuirea biotopului si alcatuirea biocenozei exista relatii stranse care creeaza
o anumita unitate.

Ecosistemul reprezinta acea legatura structurala si functionala dintre


biotop si biocenoza.
Ecosistemele sunt clasificate in:
Ecosisteme naturale: in care omul nu a intervenit .Ele pot fi :
Terestre: o padure
Acvatice: un rau
Ecosisteme antropizate : care sunt facute prin contributia omului :
Livezile , lacurile de acumulare, acvariile , etc
Pesterile sunt ecosisteme naturale subterane. Ele s-au format in timp
indelungat, in urma dizolvarii rocilor calcaroase de catre apele de infiltratie carbogazoase. In unele pesteri exista insa ape subterane curgatoare sau lacuri.

Dealul Gruiu (cu intrarea n Petera Urilor)

Petera Urilor a fost descoperit la 17 septembrie 1975 accidental, cu


ocazia unei dinamitri executate la cariera de marmur de la Chiscau, cand s-a
format o spartura prin care a intrat pentru prima data un om. Spartura a fost
imediat inchisa , iar dupa explorare o parte a pesterii a fost amenajata si
electrificata. Astfel la 14 iulie 1980 pestera a fost deschisa publicului.
Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munilor Apuseni, ea
aflndu-se n judeul Bihor, n imediata apropiere a localitii Chicu, comuna
Pietroasa, la o altitudine de 482 m.
Interiorul se distinge prin diversitatea forma iunilor
de stalactite i stalagmite existente, ca i prin cantitatea impresionant de urme
i fosile ale ursului de cavern - Ursus spelaeus - care a disprut n urm cu
2

15.000 de ani. Pe lng acesta au mai fost descoperite i fosile de capr


neagr, ibex, leu i hien de peter.

Scheletul Ursului de Caverna

Cu o lungime de peste 1.500 m, petera se compune din galerii aflate pe


dou nivele: prima galerie, cea superioar, n lungime de 488 de metri poate fi
vizitat de turiti, aici pot fi admirate formatiunile carstice , care au facut-o
cunoscuta in toata lumea, iar cea de-a doua, lung de 521 m este rezervat
cercetrilor tiinifice.
Galeria superioar, disponibil vizitrii, este compus din 3 galerii i
diferite sli:

Schema simplificat a peterii

Galeria "Urilor" (sau Galeria Oaselor),


Galeria "Emil Racovi",
Galeria "Lumnrilor"
Sala Lumnrilor,
Sala Spaghetelor,
Sala Oaselor.

Printre formaiunile de stalactite i stalagmite se remarc Palatele


fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul i Csua Piticilor, Draperiile din Galeria
Urilor, Portalul, Pagodele i ultima sal, Sfatul Btrnilor, iluminat cu lumnri.

Formatiunea calcaroasa_ Sfatul Btrnilor

Formatiuni din Galeria Lumanarilor

Caracteristici ale biotopului


- temperatura aproape constanta, in medie de 10 grade Celsius (pesterile sunt
izolate fata de variatia de temperatura din mediul extern)
- umiditate foarte ridicata se mentine la 97%
- lumina nu patrunde decat foarte putin, la intrarea in pestera
- ventilatia este slaba, pesterile fiind spatii inchise

Componente ale biocenozei


4

- plantele lipsesc complet (doar la intrare in pestera, unde patrunde putina


lumina, se pot vedea pe peretii umezi alge unicelulare asemanatoare cu
verzeala-zidurilor)

Intrare in pestera cu alge pe pereti.

- exista bacterii si ciuperci (ce se dezvolta acolo unde apa de infiltratie aduce
materie organica)
- lumea animala consta in nevertebrate (care se hranesc si se reproduc numai in
conditiile acestui biotop) ce se numesc "organisme troglobiote" (paienjeni, viermi,
crustacee)

Adaptarile animalelor ce traiesc in pesteri sunt:


1.
2.
3.

Pigmentatia slaba a corpului (sau lipsa sa totala)


Alungirea apendicelor corpului (antene si picioare)
Regresul ochilor
-in multe pesteri se intalnesc diferite specii de lilieci (unele nevertebrate se
hranesc din cadavrele si excrementele lor)

Liliac

- in timpul iernii mamifere precum ursii hiberneaza in pesteri; datorita


diferentei (calde) de temperatura fata de exterior

.
Petera a intrat n circuitul turistic al rii ca cea dinti cavitate subteran
amenajat la nivelul tehnicii mondiale.
La intrarea n peter s-a construit un frumos pavilion cu trei etaje,
cupriznd casa de bilete, sala de ateptare, un muzeu speologic i ghieu cu
obiecte artizanale, cri. Cum am amintit anterior galeriile peterii au form
aproape rectilinie sunt dispuse pe dou etaje, nsumnd o lungime de 1500 m.
Nivelul superior fosil are o lungime de 488 m i este amenajat pt. circulaia
turistic, iar cel inferior, temporar activ, lung de 521 m, este declarat rezervaie
tiinific Traseul turistic propiu-zis ofer vizitatorilor chiar de la intrare,
posibilitatea de a admira o extraordinar gam de formaiuni stalactitice i
stalagmitice, variate ca mrime i forme, baldachine i gururi.

Formaiuni stalactitice cum sunt aici,aa numitele baldachine, ce pot fi ntlnite


n puine peteri din lume dau un aspect fermector peterii. Atmosfera
de basm este ntregit de stalagmitele fosile, extrem de dantelate i avnd
grosimi de peste 1m, de stalactitele excentrice, foarte rare, provocate de
deplasarea coloanelor de picturi alimentare, de stalactitele de tip macaroane
ori de depunerile numite vermiculaii, printre cele mai frumoase aflate n
peterile din Romnia.

Vizita ncepe n Galeria Urilor sau Galeria Oaselor, care adpostete


1500 de piese 140 de cranii i numeroase culcuuri ale ursului de peter. Pe
pereii acestor galerii se observ zgrieturi adnci lsate de labele urilor, a cror
dispariie misterioas s-ar datora, dup unele presupuneri, nclzirii climei,
izbucnirii unei epidemii sau, poate, unui cataclism natural care ar fi blocat ieirile
peterii. Acest urs a disprut cu mai bine de 15000 ani n urm, atingea frecvent
3 m lungime.

La captul galeriei urmtoare, Emil Racovi se afl un schelet ntreg de


8

urs expus, n poziia n care l-a suprins moartea. Fosilele altor animale disprute
n urm cu mai multe zeci de mii de ani ( o specie de capr neagr, ibexul, leul i
hiena de peter) descoperite aici, suscit interesul specialitilor. Galeria Emil
Racovi este o galerie mpodobit cu numeroase stalagmite, domuri, bazine cu
ap, mii de stalactite. Galeria are pereii distantai la 10 15 m iar bolta ei se
situeaz la peste 10 m nlime.

A treia galerie ce poate fi vizitat este Galeria Lumnrilor, unde te


ntmpin o adevrat pdure de stalagmite de un alb imaculat i neatins de
mna omului. La captul acestei galerii, poteca turistic i face cu greu loc prin
desimea concreiunilor i, prelungit cu un tunel articial, lung de 16m, rzbate n
cele din urm la suprafa, ncheind astfel traseul vizitabil al peterii. Traseul
subteran este parcurs n 45 minute.

Denumirea de Pestera Ursilor provine de la numeroasele oase de urs


gasite in pestera. In urma cercetarilor efectuate s-a stabilit ca in Pestera Ursilor
au trait ursi de Caverna din specia Ursus spelaeus (ursul de pestera). Potrivit
acelorasi cercetari s-a aflat ca cele mai vechi oase au o varsta de 100.000 ani iar
"ultimul locatar" ar fi avut varsta de "doar" 17.000 ani.
Ursii de Caverna aveau dimensiuni impresionante fata de speciile de ursi
actuali din Romania si chiar si din lume. Ursul de pestera avea aproximativ 4
metri inaltime in 2 labe si o greutate impresionanta de 1000 Kg. La momentul
descoperirii Pesterii Ursilor existau 5 schelete complete din specia Ursus
Spelaeus iar al 6-lea schelet complet a fost descoperit in aceasta pestera. Din
pacate scheletul complet al ursului de pestera se afla intr-o zona care nu se
viziteaza, din Rezervatia Stiintifica. In capatul Galeriei Emil Racovita, a fost
reconstituita un schelet al ursului de caverna pentru a exemplifica vizual
dimensiunile acestei specii.

10

S-ar putea să vă placă și