..

NEAMUL ROMANESC
IN

BASARABIA
DE

N. 10 RG A

BUCURETi
Editura Librriei

SOCECU liI Co., Calea Victoriei, 21

1905

www.dacoromanica.ro

CELUI D'INTAIU MAIN BASARABEAN - DIN BASARABIA CARE VA LUA IN MINI ACEASTA CARTE.

www.dacoromanica.ro

CAP. I-hl

TINUTUL HOTINULUL

1031

www.dacoromanica.ro

1. Spre Hotin.
Spre hotarul rusesc. Mi-am luat toate masurile de siguranta. Pe papportul mieU 0-a
luat locul, linga. atitea vize din Predeal 5i
ItcanT 0 aceia a consululuT rus din CernantI.

Secretarul consulatuldi, d. Dimitrovid, e

Romin bucovinean 0, ca unul ce s'a intors abia
din Rusia, el ma asigura cA, nu e adevarat ce

se spune despre tulburarile de acolo in ziarele 0 zvonurile bucovinene. in Cernautil evreieti, daca nu 0 in acel austriad, nu sint,
ce e dreptul, prea multe simpatiI pentru cirmuirea 0 razboiul Taruldi, a carul infringere
bucura. La librriI se Old ziare revolutionare
ruseti 0 polone, cu ilustratif : Nicolae al
II-lea iniatiat cu degetul in gurA, un luptator polon care sapa. in piatra anul 1905,
linga alte date de revolutie.

Cum va fi, voiU merge, cad prea sint aproape de Basarabia, prea mi s'ati spus multe
despre g Moldovenif , de acolo, cad n'au a se
www.dacoromanica.ro

SPRE HOTIN

lupta cu Rutenil, cari vorbesc moldoveneqte

frumos, nu primesc in sate pe Evref fiind ca
aa e voia guvernulul (cum fac in Bucovina) i

stapinesc moil vechi la loc larg, ca oamenT

bogatl. 5i prea mult ma chiama intr'acolo

un dor vechiii, o neaparata nevoie de a cunoate qi de a spune i altora despre satele
i. oamenil ce se afla dincolo de gardul de
spini, dincolo de poarta de arama, in tainita
balaurulul cu ghiarele de otel.

0 linie ferata duce pe la Boian pang la

Noua-Sulita, prin partl frumoase, bine locuite
bine lucrate, maT mult romaned. Tot innainte

se urmeaza, ca pada la Toporauff, dealurile

mol, care deosebesc Tinutul de peste Prut.
in cale, norocul imi & un tovaraq. DoI
pasaged de clasa intiiii vorbesc romaneqte
intre el 0 cu copilul lor. La nite Bucovineni
din stratul de sus al societatiT, aceasta are
de ce sa ma mire, bucurindu-ma. Aflu ca am
intilnit pe d. Nicu de Flondor, proprietarul

de pana ierl al NouelSulite, satul austriac

de hotar, 0 pe sopa sa, nascuta Gligorcea.
hi merg la moia unde vor locui insa pada
in toamna i unde ma odihnesc o clipa intr'o
frumoasa vita', in biblioteca careia e i (SA-

manatorul,. D. Flondor nu se teme de primejdiile until drum in Basarabia, pe care dowww.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI

rqte s'o cunoasca 0 el, ca unul ce a stat

dol ani de zile in preajma e. Astfel vom
merge deci amindoi, pentru a incerca norocul,

aflind 'cite ceva despre acea parte din neamul romAnesc care se poate vedea cti mai
putina. inlesnire 0 care a rams mat uitat5,
pana azi.

Ia gara de la Noua-Sulit functionarul austriac, imbracat civil, imi vizeaza papportul.

D. Flondor are unul, dar el nu a fost pecetluit cu stampila consulatului din Cernauti

i poate sa fie privit cu neincredere. Spre

mai mult siguranta, politia de grani ta. austriaca dA.

i un bilet de identitate. Ramine

insa sa se vada dac la aratarea lui jandarmul

acesta un om mare ! se va arata
rusesc

pe deplin multarnit. Toat6. aceasta grija de

la plecare e insa buna pentru inceputul unel
aventuri cum este qi trebuie sa fie o calatorie
in Basarabia, f51- un scop pe care sa-1 poatA,

intelege toata lumea, i Inca in timpurl de

fazboiti.

tn privinta trasuril se infatiraza cineva care

e gata s'o gaseasca i sa faca orice inte-

legere. E un Evre5 neastimparat, in haine

de habotnic, care se tot tine pe lingA tovaraul mie5. Pare un misit, un om de casa,
Jidanul moie1i, pe care-I ail 0 atitia propriewww.dacoromanica.ro

SPRE HOTIN

tarI din Moldova noastra, duh de micare

0 de pierzare in acelaT timp. Mal pe urma.
aflu & el e membru in consiliul comunal al

tirgurrulul, alcatuit din gepte evrei 0 cind

creqtith (proprietarul, functionarh, teranl), 0

ca astazl, cind d. Flondor se &este sa paraseasca pentru totdeauna Noua-Sulit, el

are qansa sa fie ales primar sail vornic. Aa
vornic halal ! Dar Bucovina s'a deprins de
mult cu asemenea vornicie in satele ei unde
jidovimea se urca pana la 300/0, oameni cu
oarecare avere, fata de 7o0/o terani, in cea
maT mare parte Para putinta de a trai prin
el in0I, legatl de proprietari 0 de arenda1
0 de camatarl, 0 ne mal tiind unde sa dea
cu capul. In Noua-Sulita, Evreil incep a li
lua 0 rostul de plugari, cad, de cind cu razi
boiul, s'ail op1o0t aid destul desertori din
Rusia, nenorocitl gata la mice munca 0 cu

orice pret, 0 arendarl evreii, om cu mil

fata de al sal, i-a pus, intr'un an de foamete

pentru teranl, sa lucreze la sfecle cu suma de
30 de craitarl pd 4 pe cari nu vor sa-1 primeasca muritoril de foa& din neamul nostru.
Va sa zica acel viitor vornic, care se gudura deocamdata aqa de neobosit pe linga
vornicul-proprietar de astazi, va face rost

de trasura. 0, zice el, e asa de urr s'o

capatam : trel ruble cel mult, 0 birjarul va
www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI

merge panA la Hotin, cad trebuie sa spun

ch. nu este tren paria la Hotin, pentru ca
linia ferata ruseasca ce plea& de aid din
Noua-Sulita, se coboath intiiti pe linga Prut,

lsind ded la o parte Tinutul hotinean,

vechea rai dintre apa PrutuluT 0 apa Nistrulul. Dar un drum in Basarabia nu poate
incepe deck prin cercetarea Hotinulul.
La 2 se inchide granita pentru citva timp;
pata atunci insa, birjarul a 0 sosit 0 ne iea
de la masa. E un om mare, spatos 0 carnos, cu barba roie, incilcith. 0 mintuita 'n
curturl, cu ochil obositl 0 nacajitl supt gene
balane ; qapca neagra a Evreilor din Rusia
0 un caftan aa de soios incit pare sa maI
fi fost in viata lul 0 altceva, cizme captuOte
cu noroiii uscat ii desaviresc imbracamintea.

A inhamat la o trasura bunicica, pe care o

numeqte g faiton ,, patru cal murgi, gral, viol,

dar ascuhatorl. Si pare gata sd mearga pang

in capatul lumil.
Deocamdata insa, numal pang la jandarm,
care va botari drumul nostru. Si aid doua
bariere vapsite : una are colorile austriace,
cealalt roq-alb-negrul Rusiel. Dincolo de
dinsa bariera nu s'a deschis peste oath'
e o casuta foarte darapanaa 0 murdara, linga,

care nilte Eyre, intocmal ca cel de pe cawww.dacoromanica.ro

SPRE HOT1N

coase sad de tate, un gheseft facut

peste granit. Casulia are odai mat mult
pr,

goale, abia mobilate, dar pline de slin. intr'un colt se vede o iconita I Ara candela, infAtisind un sfint care n'ar sti s spuie nici el
ce este. 0 masa asteapta bagajele de cercetat.

Jandarmul, nu e. El trebuie cautat in

tirg, undeva. Pentru a cauta insa pe oricine

intr'un loc asa de bine cunoscut de toff ca
undeva,, trebuie mirosul fin al Evreulul, cel
mg mare vinator de oamenT cu cari se
poate cistiga mult sail putin. eVornicul, ce
va s fie e din fericire aproapc: Evreil in
deplinul inteles al cuvintulul, pe cind birjarul

e numal o contrafacere ruseasca, cu totul

neindestulatoare.

gIch bringe ihn gleich (it aduc indata). ,

Pana. atunci ingrijitorul vamil, un biet om
in uniforma, ne poftete pe scaun i, stind
in pitioare la usa, putem vedea cum trece
cel d'intiill cinovnic rus, ce ni iese Innainte:
un barbat cu mondir, slab, bolna.vicios, care-VI

tireste un picior. El duce de mina un co-

pil foarte frumusel, i un fel de guvernanta,

a unuia. din dol sail a amindurora, calca imparateste n urma. Nici-unul dintre acetl

demnitarl al ImperiuluT nu se uit la not

pacatoOT, cari ducem grija until pasaport
Para. viza consululul din Cernauti.
www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI

Lea si jandarmul. A fost poate la mincare,

maf sigur decit atita, la butura. E un liacati

gras, ruman, voios in uniforma de postav

gros, albastru, cu fireturY rosif si sapca alba.

De la el atirna trecerea hotarulut

S'a intirnplat c e si dinsul (Moldovean,,
Moldovean de la Balti... Vorbeste romaneste
foarte bine 0 usor.- Pare chiar bucuros ca. a
intilnit un iMoldovean) din Bucovina si unul

din (Romania,. El stie a tot asa se vorbeste si pina in Dunare. Din pasaportul
romino-frantuzesc al regeltif Carol si din cel
nemtesc al impratulul de peste Rachitna, el
nu intelege fireste nimic. Dar se uita foarte
cu luare aminte si. indelung, suceste, invirte

hirtiile, la urma ni cere numele, pe care le

inseamna, si trinteste cite o pecete cu pajerea liliachie. Bacsisul i-1 dam cu drag

inima, si pentru c e de-af nostri. 5i cu

aceasta e gata. eVornicul, de mine poate

sa ramiie in Noua-Sulita. austriaca, 0 cu nof

merge numaf birjarul cu turturif rosit
t Faitonul i se zguduie si trece foarte vi-

tejeste printre castle until tirgusor evreiesc

asa de murdar cum nicf nu se poate inchipui. Tainici de lemn si de zid sint samnate fara nici-un fel de imprejmuirf pe
lutul unor malurf pratbase, de.alungul unef
www.dacoromanica.ro

NI.LOH HildS

cD

Multi de poA, basarabean (dup Raffet, In Ca Muria luT Demidoff).

www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI

1.1

strade de colb, fara piatra, fara prund i

Para. trotuar. Tarabele negre, care se pot prinde

cu un aft de streinele putrede, sint in felul

celor care se intrebuintail de EvreT ca aceoia
in Moldova anuluT [ 81 2 . Aceste tarabT, aceste

spelunci, oamenil in zdrente, cari zac prin

toate pailile, vacile slobode, porciT cari
scurma prin latinl, toate acestea ma coboara

cu o suta de anT in urma, in vremile de

ciuma, de holera, de navaliel qi de stoarcere.

Acum \Tad 0 pe teraniT noori. OamenT

frumo0, voinici, cu caciula infipta mindru,
eT nu se deosebesc intru nimic de aceia aT
judetelor noastre dintre Prut qi Siretiii. Femeile poarta catrinta, suman i oergare albe ;

umbra cu picioarele goale, ca de oboe in

Bucovina, i ca la noT, iaraT.

Ail venit in tirgurr pentru curnparaturT

asupra SabapluT, care incepe indata in aceasla

sara de Vinert arutele lor aoeapta la circiumele cu inscriptil ruseqtY, care Pagaduiesc
insetatilor (vino, i gpivo, , yin i bere
(rachiul e monopol al Statultif 0 nu se vinde

decit in anumite conditiT, dintre care una

e de a-I lua acasa). Sint carute de lemn,
brioe destul de hodorogite, dar ceia ce uimeoe sint caiT : slabiciunea qi pipernicirea
lor e neinchipuita i dovedeoe ca in schelete
acoperite cu 0 Maria napirlit, jupuita qi
www.dacoromanica.ro

1.2

SPRE HOTIN

stropita de singele muraturilor de taunT 0.

mulcaturilor de bice, poate sa maT dainuiasca

un chinuit suflet de dobitoc.

La capatul tirguluT birjarul s'a oprit. IT

lipsete ceva pentru drum. Se ridica in picioare pe capra 0 cerceteaza' foarte ingrijat
in toate partile. Sare jos 0 ne larnureqte in
stir0t : se invoise cu un om ca sa vie acolo
0 sa-1 inlocuiasca, pentru ca. e Sabal, aqa incit

el, cel cu turturif ro01, nu poate caltori.

acurn omul nu e. Deci se duce s-1 caute.
Avem decT ragazul de a observa ping ce

se intoarce (0 aceasta tine mult, aqa incit

ne intrebam daca n'am avea dreptul sa ne
ducem singurT la Hotin cu trasura parasit).
Trec intr'una carutele cu teraniT vinjo1 li

mindri. Line locul unde s'a oprit trasura,

se zidete o casa, 0 treT jidanaq1 scurma necontenit, cu o deosebita multarnire, in nisipul

0 tiraful pe care-I arunca asupra noastr.

tri stir0t, birjarul se intoarce fugind, sare
pe capra pripit, 0, intorcindu-se spre nol, ni
da placuta veste ca. nu s'a putut gasi nicitin om i ca deci vom calatori cu dinsul. Opt

ruble, pretul cu care ne-am invoit pina la

Hotin, nu sint bani de lepadat nici pentru
un habotnic, care ltie insemnatatea unul Sal*
bine pazit.
www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI

13

La un singur cuvint de indemn, cel patru

caT mid, graVY, focol, se intind la goana.
In calea lor, el gasesc o larga intindere de
pamint scormonit i gropos, lipsit de pietre

scrijelat cu dungi adinci de glod uscat,

care se chiama (drum de ara

i suplineqte
rolul ce se da de obiceill qoselelor. De aceasta
nu li pas a. clutilor basarabenT, in cari traiete
Inca umila vitejie neobosit a cailor de

oaste din vechea Moldova; el chioapata, se

poticnesc, se zbuciuma i trec peste toate
greutatile ; numal odata unul se risipi la
pamint, cu ochiT holbatI de strinsoarea qtreangurilor care-I tineat, dar el se ridicA indata.
urmA maY departe, ping in sara, ca 0 cum

nu i s'ar fi intimplat nimic.

La stinga, e linia de innaltimY a BucovineY; aceia1 tara de dealurl line se desfaqura 0 aid. Lanurl de curind arate, vinetealbastre linga paji0ile verzT, linga catifeaua
grinelor de toamna, linga desiqurile ursuze
ale secaril, linga tepil nol aT griulul abia
samanat. E o tara hranitoare aceastA. bunl
Basarabie pierduta.

Pina aid n'am vazut altl oamen/ deck

drumetil din carutele cu call in socote, sati_
frumo0 grgnicerl mindri, mergind calarT spre
www.dacoromanica.ro

14

SPRE HOTIN

hotarul cel fa, cu puFa in curmeziq pe

spinare 0 gapca pe-o ureche. Acum insa,
iata un sat, Dinautil. Casute in neregula,
date cu var albastriii, prispa de jur imprejuri cite una cu stilpi, toate acoperite cu
innalte capite de stuh, arzat i mai bine

0 mg rail. ingraditurY de pamint, de hol-

burl, de crengi intretesute. Biserica de lemn.

Aid birjarul striga un cols de spaima

0 calul cade cu ochil zgiitl in sus. Ping ce

toate se pun in orinduiala, vad dol teranl

ce se apropie de not Unul e un baietan

pirlit 0 perpelit, cu catnap murdara, palarie de paie, picioarele goale 0 mal multe
crucilite de metal albe 0 galbene la git.

Cella lt e un moreag nalt, slab, cu gura

umflata 0 strimba. Amindol par miratl de
sosirea acestor doT strainl in trasura cu patru
cal, 0 cari nu-s nici jidanl, nici proprietarY,

nici nu poarta qapca tuturor functionarilor,

cinovnicilor.

El infatiraza dou tipurl din Basarabia.

Batrinul e Moldoveanul cum 1-a lasat Dumnezeii 0 anul 1812 : el tie ca prin aceste

locurl sint Moldoveni, ca coala e insa ruseasca, de oare ce in Basarabia nu e carte

moldoveneasca ca in Romania: cl\Toi graim
moldovenete, dar cel ce merg la coal
www.dacoromanica.ro

e-1

13

TMLUTUL IIOTINULUI

Un ?rico} hatrIn.

www.dacoromanica.ro

16

SPRE 1-10TIN

rusete,. in vorba lui chiar, se amesteca din

cind in cind vorbe ruset1.
Baiatul se chiama Gavril Ivanovici Pavlov.
Poate fi 0 Romin 0 Rus-mic i Muscal

0 Tigan. A fost la coal. De sigur cal in

ce'T treT anT cit a stat acolo fiindc a. a vrut

cad aid nu e indatorit nimeni sa invete;

din potriva!n'a deprins a

ceti i scrie.

Dar nici nu-T trebuie. In adevar, el a invatat

la coala acel adevar mare ca, ori Romin,

oil Rus, tot una e... eTotT hristiani., Apol:

eDumneavoastra tot hristianT? Adeca, nu
EvreT, cad aceia pot fi uciT din timp in
timp pentru pacatele lor, 0 pentru pacate

0 maT grele care nu sint ale bor. Crudlitele le-a capatat de la fete.
Cind, la hora?
Nu intelege.
Ce jucatI voT?

Toate danturile (pe rusqte).

Care anume?
Bulgareasca.
Mai tiT? Poate sa fie i Bulgar.

Dar cind se gindete ca fetele i-ail dat

crucilitele, ride de bucurie; 0 e hid altfel,
0 murdar, i negru de mama foculuT!

Alte sate yin apol la

ZarojenT,

rind : Cirstinet,

Malinea, SerautT, Nedabauti

altele. Prin multe locurl, nu sint Romint

www.dacoromanica.ro

17

TINUTUL IIOTINULUI

Vezi insa nurnaT rare ori alt port decit

al teranilor notri ; camaa rosa, pantalonil
largi, sapca Muscalilor lipsesc. Cele maT
multe chipurT sint tocmaT ca ale noastre:

ochi negri, parul taiat roata, ca in Moldova,

pe cind cei maT multi din Bucovina ail plete,

coame negre 0 albe. Aid s'a savir0t, ca in

Bucovina, procesul de desnationalisare, fapta
ucideriT limbel noastre. Aceasta n'aii facut-o
insa teranii muscali, ci RuteniT, biruitoriT

din nordul Bucovina

E bung apa, intrebam la o

I intina

din cale.

Doi flacal se uita lung la not

Niznai.
Nu stie !

Satele apar 0 dispar pe cost* de dealuri.

Nu maT trecem prin nici-unul. inteo vale,
la ZarojenT, se vad coprile uneT fabrici de
zahar.

PretutindenT, la fintinile cu colac de lemn,

proaste 0 rail tinute, se ridica innaltele crud

cu chipul rastignit, intre raze de sulitT ; jos

sint puse scara, piroanele sail ciocanul ; sus
cinta cocosa, dind lila Petru semnul tradariT ;

dese ori Maica Domnului 0 un inger stag

linga trup, in dreapta si in stinga hit Crucile sint cioplite, vapsite si impodobite, si
1031

www.dacoromanica.ro

18

SPRE HOTIN

00
k-I

Ii

Teranl basarabenT

www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI

1.9

obiceiul de a le ridica, aa de strain de Biserica ortodox, nu poate fi luat decit de

la Polonil vecini, dac n'a fost adus cindva
de RutenI, cari aU venit intilii ca uniti,
trecind numaI pe urma la e legea romaneasca, .

Multe turme 0 cirduri de vite. insa aid

nu vezi ca in Bucovina trupurile grase, puternice, ale raselor apusene. E vechiul soill
moldovenesc, insA tica1o0t cu totul de traiul
cel rail, de ingrijirea putina. Seceta din anul
trecut se simte in mersul moliti al vitelor
slabanoa ge.

Unele sate ati pometurT bine tinute. De

la un timp incoace, imprejmuirea nu e fAcut cu holbuff, crengi 0 antur'1, ci cu ziduel de piatra, de bolovanI marl, albi, cu
infatiarea varoas. Grameit de astfel de
pietre se vad rinduite pe cimp la ie0rea din
satul cel d'intiiU care arata aceste zidurI incunjuratoare. Am intrat in Tinutul pietros,
unde nu se mal afla nici pamintul galbiiicurat de pina aid. Oamenit au invtat, de

sigue, de la Turd, sapint pina la 1812 in

aceasta raja a HotinuluT, datina de a-Y apara

astfel curtile 0 locuintele.

E in ajunul Sfintulul Gheorghe. Pe un maidan, s'a mintuit jertfa until porc, i teraniT cari

l-aii taiat, scormonesc prin trupul deschis

www.dacoromanica.ro

20

www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI

21

taie cu bagare de sama patura alba, groas

a sraniniT. Oricum, e o priveliqte scirboasa
acest macel in praful plamadit cu singe.
Cu bucurie vedem un inceput de osea.
Ba inca e un adevarat caldarim turcesc, cu
lespezile mart Dar el nu tine mult, i urmarn
iaral pe drumul de noroiti uscat, in care
chioapata caiI i se zguduie la fiecare pas

trasura tirit repede.

Sintern opritl in loc de un jandarm, innaintea

unor casute albe. El vine greoiii, cu puca 'n

spinare, purtata ca o sarcina, cere pasurile,

se uita lung la ele, intreaba. D. Flondor,

care tie rutenete i ceva muscalete chiar,

il lamurqte. Dar atita n'ajunge. Jandarmul

se duce spre easuta 0 aduce pe altul, cu galoane. Acum acesta iea de la capat cercetarea, pe cind cellalt pazgte. Iaral silabisirea pawoartelor scrise cu slove putin cunoscute aid. Se deschide 0 valisa tovaravluI
miter', i unul cite unul se ieail elementele until

ncessaire de toaleta, borcanarle cu Amin,

periutele, sticla de odol, care se pare ciudata
omulul nostru. Cercetarea n'aduce nicI-o isprava, nici macar un bac0. Un semn deznadajduit cu mina, 0 putem pleca.
Inca un deal rasare, de-acurmeziul, in cawww.dacoromanica.ro

22

HOTINUL

lea noastra. Pe el mijesc de departe puncte

albe, dese. Birjarul intinde intr'acolo paroasa21 mina rocata;
g Hachin

(Hotin) !
2.

Hotinul.

In marginea oraulia aleargd bide urare,

ducind terani, tirgovetl cu apcd, balanI,
spini, lucratorY tinerl, femel legate la cap cu
basmale,

i fireqte cite un cinovnic gros, urn-

flat, inNurat in mantaua surie ca intr'o pla-

poma, avind in mina cite un betirr. Nu

lipsesc nici Jidanil, cu toate ca Vinerea de

Saba il tine pe acas.
Hotinul anulul 19o5, care n'a implinit Inca
o suta. de anY de stapinire ruseasca, incepe

printr'un drum maY bunirr. Se vad citeva

case marY pentru administratie, cu inscriptiI
In slove cirilice. Gherete de paza, stilpi yapsitY in colorI care sint nou pentru mine. E o

mare iubire pentru coperemintele verzl 0

pentru tot felul de tarcaturl.
Partea buniqoarg se mintuie rapede cu
aceste citeva case ale Statulul. Se maI vald
la stinga doua-treI strade in care al putea
locui. in mijlocul unel gradinl bine tinute, o
biserica, una dintr'acele bisericl ruset1, care

a coperemint verde sail rop, de tabla,

www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI

23

tot felul de cupole, umflaturT 0 stilpi i care

sarnanA cu o bAtrina girbovO ce poartA ma-

lacov 0 s'a sulemenit. in stinga, ajungem

la otelul, la gostinica ccentralOp, numit aa
pentru CA pe aid e centrul tirguluI, dac se

poate vorbi de t centru, intr'o biata arzare

neorinduit 0 pOcAtoasO ca acest Hotin de
astAz1.

Odat trebuie sA fi fost aid o casa boiereascA inteo curte mare. Acum o grupg. de
Evre't face Sabkul in cladirea ma1 mArivar:
sint stApinil. In dreapta, linga o ghereta,
unde pAzesc soldati cind vine in gazdA vre-un

general, sint odOile de oaspecl, mal curate

decit cum se poate atepta ; ele aii un- miros ciudat de sapun vechiii, care nu se pierde
nici cind se deschici obloanele. Pat, mask,
citeva scaune, lavaboil 0 01-01 got
(Domnul Simen,, unicul chelner al toteluldi, , persoanO mica, rocata, vorbaret 0
plink de indrazneala, vine sA ne ajute, i-1.
luam drept cicerone. Acest tip de Jidan ru-

sesc e in stare sA te scoatk dirr orke incurcatura, sO-ci afle 0 sa-tf facA orIce, sa patrunda oriOunde. N'al decit sa-Y spu'i i sa-1
1a0 sO-.1 faca un mic citig. Pott sk21 vorbetY
oricum : cu binele sail cu raul, lOudindu-1

saU luindu-1 in batjocur ; fill i-I tot una. SA

se supere, tie c n'are drept. SA se bucure,

www.dacoromanica.ro

24

HOTINUL

nu vrea pe de geaba, dar el e gata oricind

sa se bucure de bucuria d-tale. Nemteste
nu stie, romaneste ceva. a La BaltY), spune
el, e acolo vorbeste toata lumea moldoveneste,
wolochesch, ; e un noroc ea tovarasul mie5
intelege jidoveste, adica jido-nemteste si poate

vorbi chiar in aceasta ciudata stricaciune de

limba, in care cgross, e a groisD, , was, e

evvus), cessen, e eassen, si asa ma1 departe. Aid ins se mal adaug o multime de
cuvinte rusestl, care s'a5 incetatenit in jargon si-1 fac si mal neinteles. In sfirsit, notiunile Idf Simen sint acelea ale vietiT evre-

iesti
celel mal enigmatice, mai intunecate
,
si mai salbatece. Crestinul e goi', fail batjocura, iar boierul, pure* Deci el e gata
sa indrepte prin cetatea Hotinuldi pe acesti
dol grois lurii# dupa imbracaminte, cari ail'
venit la cgostinitaD stapinului sa5.
intii5 trebuie cautata. mincare. Simen ne
duce la o cceainrie). 0 odaie teraneasca,
unde trebuie A. fie ascuns un samovar pe
care nu-1 putem descoperi. Dodd Ruste stall

la o masa si casca ochil marI cind intram.

La intrebarea chelneruldi, ele raspund ca
acum nu se poate face ceaiii. Ele dall din
umerl, iar noT iesim.
Acuma stie Simen unde sa-sT duca cpu-

ratil,. Un Evre5, care tine Inca deschis la

www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI

25

ceasul intraril in Sabas, are o pravalie de

delicatese, o bcalie, gbacaleiniI magazind..
Aid e curat, i marfa destula. Cautindu-ne
eicri), care nu-s bune, svaiter i sardele,

el face tandael o sticluta de mustar frantuzesc, iar, cit despre atita paguba, nu scoate
cel mal mic .1( cif), ci urmeaza cu slujba noas-

tra, pe cind un tinar Israelit incepator matura mustarul afara. Bere, bere imparateasca,
etarscoe pivop
oua proaspete
si samovar, ni va da Simen la intors.
Mergem inainte cu isvocicul saIi birjarul,
care e Muscal, dar stie romneste. Birja si
cal buni, omul imbracat ca un nevoias crestin, adeca maY curat decit un bogatas evret.
In strada mare, dincolo de biserica, vre-o
citeva case maI cum se cade : farmacie (ne.
asamanat maI proasta de cit ale noastre),
tipografie, fotografie. ApoI trecem printre
case si tarabl de lemn ale Evreilor. Ca la
Noua-Sulita: acelasY colb, acelasY lip, aceiasY

ruina muceda. Cotim printr'o strada mai ingusta, unde ca si dincolo sat aprins luminile din policandrele SimbeteT i totT locuitoriI cu sapcI, zulufi si caftane ati iesit la
facoarea sarbatorit
Tercse gaz,, zice Simen, ca sa intelegem
Tiirkische Gass?,
www.dacoromanica.ro

HOT1NUL

'2 6

Aceasta a fost in adevar, pe vremuri,

strada de negot a Turcilor can aveall de
lucru cu cetatea, turcita 0 ea. Pe atunci imI
inchipuiii o ulicioara intre casute ingrijite, ca
acelea de la Adacale, intre gradinI de pomI

i intre vil cu rodul tare 0 dulce. Iar 0 mal

departe zaresc tirgul hotinean al Moldovecad
nilor, care-0 avea, peste multe case,

aid era loc de vama, cel mal vestit vad,

cea mal bogata trecatoare a Nistrulul, intre

tara Craiulul polon i aceia a DomnuluT
moldovenesc,
garI.

un volt i doYsprezece pir-

in cuprinsul din alte vremurY al cetatil

se intra prin darimaturile unor portY ale Turcilor. Id i colo stall in picioare bucatY mad
de zidurl facute din bolovanl patratI. Colo

la dreapta s'a cladit, dupa anexare, o biserica.

pravoslavnica, tarcata 0 vargata dupa obiceiii. in stinga se innalta, linga paretiY ruptY
al moscheil, minaretul, caruia, de vechime

in 1913 el va implini in acest hal doua sute

de anY , i-a cazut numai virful. Turnul se
avinta Inca puternic 0 indraznet ; ne suim
cu greii pe scarl intunecate, care se incolacesc ingust, i, cu picioarele farimate de oboseala, ajungem la o fereastra deschisa in gol,
aproape de virf. De acolo privirea pnnde
Nistrul ce curge in vale, malul polon de alta
www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI

www.dacoromanica.ro

27

Holinului

28

HOTINUL

data, cu grupele lul de arbori, casutele luI

bune, drumul ce merge la stinga spre du-manca statornica a liotinului, vestita Camenita a Podolief, biserica ruseasca de astazi i locuinta, de minune aezata, a until
in coloare locala
a
proprietar, adeca
until .purdt. Aur de lumina, verde al primaverif, albastru al apel puternice si al cerulul
ce se gatete de seara. 0 mare lini*e curata, prin care plutesc, pentru mine, innaltin-

du-se de pe aceste ziduri, fantasme in turbane albe, cu lungi haine tesute in aur, cu
hangere cuprinse in tea e pietre scumpe,
luptatorY indaratnicT pentru o lege care s'a
stins aicT, pentru o limba care s'a dus, pentru o stapinire care a perit, mucenici ai Islamului ale caror morminte s'art spulberat
de cucerirea nedredincioilor si a caror Orilla se calca in picioare de e domnul Simen,
0 de cpuratii, lui, pe cind minaretul, gol de

rugaciune, inalta o gura de mort, neagra 0

muta, spre cerul seriT albastre.
Catre apa, zidul turcesc e Inca deplin, 0

numg o mare poarta s'a rupt pentru trecere ; in cadrul negru, innalt ea cuprinde o

icoana de veselie verde pe fond albastru, o

icoana care nu pare un adevar viii al naturil, ci o zugravire maiastra pe portelan.
www.dacoromanica.ro

29

TINUTUL HOTINULIA

Acuma, dupa bolovanil patratY i. Cara,

mida Turcilor vine o altd. cetate, pe care cea

de-a doua a cuprins-o in ea, de

nu era
vrednica de aceasta. In adevdr, cind la 1713
Abdi-Paa, serascherul, care avea chemarea
de a face rege in Po Ionia pe Stanislav
Leszczynski, prietenul lul Carol al XlI-lea,
i.

se opri aid la Hotin, aminind pentru totdeauna expeditia sa peste Nistru, el ggsi o
cetate intreagd, puternica, si frumoasa. Din
aceasta voia sa faca el, cu ajutorul salahorilor moldoveni si munteni a1 lui Nicolae
Mavrocordat i lul Constantin Brincoveanu,
DomniY nostri de atunct platoqa Nistruldi
impotriva neastimparuluY rusesc, raspins cu
do'i ani in urma, la Stani1e11. In citeva

luni de zile se fficurd reparatiile de nevoie

si
insemnate adausurt se dAdu lu'l Allah
,
casa de rugaciune i. ParY cehif nal case
de locuinta, se destupard anturile, se curaped odaile ostalilor i se arzard tunurile
cele nou.

Dar cetatea cea veche se desface astAzI

foarte bine din cirpelile i innadirile grdbite
i. grosolane de la
1713, prin chibzuiala
formeI sale, frumuseta podoabelor, bun&
tatea ma terialulut
Lumea o crede genoves, pe temeiul unor
pove0 ale Tatarilor, cari numiati t cetate gewww.dacoromanica.ro

30

HOTINUL

novesa, mice cladire uriaa a trecutulut

De fapt, istetil 0 bogatil negustorT italienl
n'aveati ce sa caute aid, atit de departe de
Marea Neagra, in locuri sarace, pustil 0
barbare.
Innainte de Moldovenil Muatilor, luT Alexandru-cel-Bun 0 ILA .tefan-cel-Mare ati maT

fost, ce e drept, stapinl in Hotin, dar aceia

nu se poate sa fi fost altil decit Polonil din
Podolia i Ruit din Haliciii, pe cad i-a supus
abia dupa. 1350 in aceste partY Craiul lersc.
Acea cetate de la inceput era insA, de sigur,

alta, una foarte mica 0 salbateca, un fel de

Tetina, cad Tetina de linga. Cernautl, Ho-

tmul 0 un Hmilov, despre care nu mal

putem ti unde se afla, ati avut necontenit
aceiai soarta.
MeterT din Podolia sail' Italienl all lucrat

Hotinul cel nal, pe la 1400. El ari facut

din piatra bine potrivita i amestecata. cu
liniT de caramida, pentru podoaba, un masiv rotund de zidarie stranica, ce se ridica
drept pe malul Nistrulul puternic. Turnurl se
umfla pe la colturT, tot aa de uria pla-

nuite 0 aduse la indeplinire. in centru se

facur incaperl de rugaciune 0 locuinta, i

printre naruiturile de acum, printre multele
schimbarl care ati pierdut astazl maI ofice
intatilare, ramil uimit cind vezl semnele deowww.dacoromanica.ro

31

TINUTUL HOTINULUI

sebitoare ale architecturil din veacul al XV-lea

a Moldovel. Case le acestea care ail fost spoite

cu ..rou pentru haremul vre-unul. Pas, a

feret1 de piatra alba, in arcurl sfarirnate,
o ua de biserica in care se taie trei rinduri
de linil impodobite, ca la uqa bisericil din
Scinteie, cladith. de Stefan-cel-Mare. Colo
sus, pe zidul acela maret, fereti mal micl
ail ciubuce de piatra sapath, care se taie in
unghiuff drepte, 0 se vede chiar prin sparturl o poarth. cu epte-opt arce in cadrele el
indraznece, care e de sigur cea mal frumoasa

din toate vechile cladiri romane0I. Ea e

sfarimata in parte, drumul la dinsa s'a rupt,

ar trebui sa te cathri prin bolovanil

ri-

sipitI ca s'o vezY mai bine.

Trecem acum pe malul Nistrulul. Malul

nu e tocmai innalt aid; apa, larga de tot,

se strecura sticlind de ultimele raze; pe o
lotca, dol lucratorI i o fata cu tulpan stall
pe gindurY tacutT. Nu se aude decit glasul

lul Simen, care tie toate

puratID . Iar cetatea cea veche, cu

le spune la
zidurt Obit

patate de earamiz1 tari ca piatra, nvnete s atinga uriaa cerul insu0 cu zirntil
el de mind.
ti.

Eu nu chem trecutul qi nu-1 mai atept

www.dacoromanica.ro

32

HOTINUL

in viitor. Stiti ca ail murk pircalabiI luY

Stefan, ca e supt lespedea de la Probata

Petru Voda. Rare, care a infruntat cu Hotinul sail puterea Polonilor i ar fi voit s.
ascunda. aid nenorocirea sa din 1538; n'am
uitat c. s'ari risipit de mult rama0tele luT
Bogdan-Voda. Lapureanu, caruia i-a placut

mult de Hotin 0 a plecat dese ori de aid

dupa fetele frumoase din Polonia, innainte de

a muri ca tinar pribeag cu mintile pierdute.

Nu maI caut cu gindul nid locul unde, in

singeroasa infringere a Turcilor de catre

Sobieski la 1673, ail statut corturile Domnilor notri cari tradara trecind la cretinI:
Stefan Petriceicu Moldoveanul. i Grigoraru
din neamul de Arna.utI al Ghiculetilor. 0
.

indoita. pingarire a trecut pe aid, a Turcilor i a Evreilor. Locul pe care sta cetatea

e robit la strainI, i tocmaI un elegant ofiter

primbth. pe zidurY niqte doamne foarte bucuroase de curtea Ce li se face. Dar ma
plec jos, 0 ridic o trima de piatra neagra,
pe care o ascund de intrebarile luI Simen,
ducind-o acasa. la RominiI liberi, voiti

pastra-o ca pe o moate din oasele

sfin-

tilor.

Si, cind ne intoarcem spre trasura, care

asteapta linga biserica impopotonata, pentru
ca s strabatem jidanimea gatit de Saba,
www.dacoromanica.ro

33

T1NUTUL HOTINULUI

cineva-mi spune para.' la ureche un cintec

vechiii care pornqte aa :
Hotine, Hotine,
PAzeste-te bine,
Cala Muscalul vine

Cu oaste spre tine ...

Aqa cintati Moldovenil acum o sued, doua

de anl Turcilor din cetate. Dar el nu s'ati

pAzit bine. In 1739 Musca1i all venit i s'ail

dus. 0 clipa, pircalabil moldoveni intrara

iarl in Hotinul pierdut; insa darnicia turceased nu frill mult. Iar41, in 1769 malul

pietros fu cru0t de mult singe, 0 Hotinul

fu rusesc a doua oara. i iar`Ml cuceritoril
se dusera in zare la incheiarea pacit
Tot ma in 1788.
Numal in 1812, el famaserg,.
*

Ne intoarcem la egostinita, centrata., intovara00 de Simen ciceronele: Ceaiul luY nu

e rail, i eberea imparateasca, ni-o aduce

foarte rece.
Cu aceasta se face sara. Pentru mai muh
siguranta, pmapoartele trebuie at-Mate la politie : aceasta e i parerea Jul Simen, care
pleac cu hirtiile la ispravnic, cel mal mare

om din partea loculuT. Se intoarce intr'un

tirzlii, cam nelinitit. Ispravnicul nu e nici
3

www.dacoromanica.ro

34

HOTINUL

la slujba, nici acasa. IarasY s'a zvonit Ca se

vor bate EvreiT, de hramul Sf. Gheorghe

razboinicill, 0 innaltul dregator a plecat sa
cerceteze prin toate ungherele. Do'l terani,
cari stricasera geamuti, ail i fost inchi0.
Dar Simen nu se teme: cu un gest energic,
el arata ca data aceasta EvreiT nu se vor
maI rasa batutY.

Firete ca astfel de fapte sint salbatacil

nedemne: un popor se poate apara de cotropirea altuia prin alte mijloace decit ciomegele. Daca Evreil din Hotin vor fi batuti,
e`f vor fi vrednid de toata compatimirea 0
de tot ajutorul. Dar in felul cum Simen da
vestea 0 cum se uita dupa aceia, rizind in
mijlocul spaimel risul de maimuta al rasei
sale, e ceva care inlatura cugetarile de tragedie.
Cind cu turburarile din Chisinail

mi-a

spus cineva in tren , citiva Evrel ati alergat plingind la un crqtin, cerindu-I sa-1 ascunda. Omul n'a primit bucuros, dar nici nu
putea sa arunce pe fugarl in mijlocul batau0lor. Acetia, venind, ail cercetat daca
nu sint cumva Evre'l in casa, 0 gazduitorul
nenorocitilor a aratat cu mina spre icoanele,
innaintea carora, ca in casa orsicaruI pravoslavnic, ardea candela. Abia plecasera pri-

gonitorif, 0 un Ewell, apol altul, un al

www.dacoromanica.ro

TINUTUL HOTINULUI

35

treilea 0 la urma top ceIlalp nu se putura

rabda sa nu scoata capetele ingalbenite pe
fereastra :
S'a5 dus ? S'ail dus ?)

Li se parea interesant sa vada cum se

duc cel cu ciomegele. i, privind pe binefacatorul lor, ei vor fi avut aceasta ciudata
cautatura glumeata a lul imen in ast seara.

Simen s'a intors, dar fail pappoarte. Pamednicul ispravniculuI e bucuros sa le vizeze.

Dar pentru aceasta mal trebuie ceva, ceva

nobil: un dar catre Crucea Ro0e. La ispravnicie, spune solul Crucii,

este o cutie de

alama prinsa in parete 0 incuiataadevarat

incuiata, pentru ranip. Pentru din0I sa dam
0 noi. 0 rubla, care aduce mai patina uurare
luptatorilor din Manciuria, decit placere jandarmuldi care caligrafiath ceva pe paqapoartele noastre. e Ap e obiceiul functionarilor
notri; trebuie sa tie cineva cum sa-i ieie,,

spune suspinind un tovai* de calatorie in

tren.

www.dacoromanica.ro

CAP. II.

TINUTUL BALTILOR

www.dacoromanica.ro

1. Spre BA lti.

Rdmine invoiala pentru trasura cu care

vom merge la cea maY apropiata. statie din
drumul spre BAlti. De aid, zice imen, ne
va lua poisul. Pois e trenul, dupd rusescul
.podghiaz,, dar din cite cuvinte caragbioase
se spun pe lume, nu pun nici pe unul ma't
presus decit pais. E un farmec deosebit sa

md gindesc cd aid in Basarabia, nu voi5

cAltori cu un tren obinuit, cu un .tugm,
cum zic teranii din Bucovina (zug), ci cu
un pois.
Cel cu trasura e, firete, Evreil. Unul mare,

gras, soios, cu caftanul in floarea prafulul.

Vorbete 0 el rusete, jidovetenemtete
nu-0 ceva moldoveneqte. Trasura luI, cu
patru caT, va veni sd ne iea la cloud ceasuri
de noapte, i-'1 vom da pentru aceasta epte
ruble. Poisul il vom atepta la statia de sat
emoldovenesc, care se chiamd Mdmliga i
se scrie rusete marawra.
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

TINUTUL BALTILOR

41

E o racoroasa noapte cu nesfirite stele

limpee. Se vede bine 'Ana, departe, intr'un
val de taina. aspra. Nu trec doua ceasurI 0
se face ziva. Peste intinderile dealurilor blinde
lumina se revarsa in pinze albe. Cerul se face

de un verde dulce ; mice noura lipsete, i

rsaritul soareluI n'are nici in aceasta stepa

cu aerul uscat perdelele sale de purpura.

Soarele se ivete de-odata ca un ochiii deasupra caruia s'a ridicat pleoapa. Are insa
razele slabe, 0 dimineata e friguroasa.
La Mamaliga in statie ateapta numaI teranT trenul ce vine de la Noua-Sulit. Ati
portul nostru cu totif, dar cite unul poarta
apca muscaleasca. 0 batrinica sta de-o parte ;

are tulpan negru peste un fes rou, alt

urma a stapiniril turcetI din raia, polcuta 0
fusta neagra. Ne aude vorbind 0 zice :
Dumneavoastra itI fi Moldovenl din Moldova, ca tare frumos vorbitY moldovenete...
Da, unul din Bucovina, altul din Moldova.

Si aitia-s Moldoveni, zice femeia, alltind cu mina catre teran't, cad, cu toate ochirile jandarmulul, s'aii strins in jurul nostru.
Da' eI tii:i i rusete. E1 pot vorbi 0 rusete.
Sta 0 se gindete, apoi, uitindu-se la nol
cu ochii mici, stralucitori i buni :
Eii nu tiil rusete. EU sint Moldovanca,
i nu-mI plac Ruil... Apol se grabete sa-1
www.dacoromanica.ro

42

SPRE BALTI

stringa legatura, in care-mT arata tergarul

alb, pe care-I poarta in sat, i care e de
pinzO, nu de eburungiuc, (borangic). Dupa
aceia se suie in tren, pe cind ceIlaltI pri-

vesc lung in urma, la dinsa 0 la nol.

Si sa maY vie unul 0 altul sa-mi spuie ca.
simtul de neam e invatat in coala i nu se
afla 0 in sufletul curat al celuT maT putin
carturar dintre oamenT !

Trenul e de marfa, acceleratul fiind cel

de noapte. Abia se urnete, 0 are in toate
statiile oprirT foarte lungi. Se vad bine astfel

o multime de lucrurl, pe linga care am luneca altfel Fara folos.

Intiiii mergem pe linga Prut, a caruT dunga
se ivete scinteietoare id i colo. in vale
se Arad cirezi i turme, i rasar pe rind gramagioare de case acoperite cu stuf. Dincolo
de ap, pe un deal innalt se perindeaza

sate mart Sint Oroftiana, Radautil. Acolo

sus e stapinirea noastra, 0 acele frumoase
dealuri verziT, intinse ca o catapiteazma,
sint dealurile MoldoveT romaneti, Moldovei

noastre, Moldovei mele, in care m'am nascut. Tine-o Doamne, supt paza aripilor tale,
tine-o fiindca nu cutez a zice: f-o iaraI
intreaga, aa cum a fost cind ti s'ail inchinat
bisericile 0 sufletele vitejilor mortT in batalil
www.dacoromanica.ro

TINuruc LIALTILOR

43

www.dacoromanica.ro

44

SPRE BALTI

pentru ca sa se pastreze tara, cu Domnil qi

datinile el.
Cea d'intiiti statie e Lipcanl, numitT aa
dupa Tataril LipcanT, cad apdrail pentru
Turd Hotinul. Linga un sat obinuit, gara
roqie, de earamizY aparente, impestritate cu
dungi. Trenul se dezlipete pe incetul de
valea Prutulul ; dealurile moldovenqtl ramin
tot mal departe, verzl, albastre, fumuriT.

Linia trece prin vai i ripl, pe linga upare

innaltimt basarabene, care scad necontenit,

cu cit se innainteaza spre Sud-Ost.
E ziva de Sf. Gheorghe, i. garile sint tot

aa de goale ca i drumurile. Din partea

lor, EvreiT ail Simbata i stail pe acas. Dar
la trenurl nu ateapta numal jandarmiT marl,
voinici, trufal, ci qi altil : ostaql in haine
vechi, patate, flendurite, in rnkitalT in floarea

pamintului. Fata multora e tot ap, i la o

parte ochil de durere aT femeilor, batrinilor,
copiilor cad pot abia intelege ca se duce la
moarte tatal lor, sint atintitl asupra barbati-

lor in uniforma, cad se invirt din loc in loc

i fumeath neintrerupt. Toate numerele de
regimente i. colorile se amestec ; e un tren
de reservit1 care merge la rzboiii. La Ianautl,

la Vascutl, la Romancautl, aceia1 oamenl

cu fata impietrit, aceleal rindurl de para.
www.dacoromanica.ro

TINUTUL BALTILOR

45

sitl cad piing. 0 Lipoveanca, cu dol copi141 de mina, s'a pus ca in genunchi innaintea sotulul ; se pleaca 0 plinge, plinge
de se zguduie toata : el tine ochil marl, ficl,

ca unul ce nu vrea sa plinga, 0 intr'o clip

se apleaca in spre femeie 0 cu mina lul

aspra ii mingiie lung, incet obrazul fierbinte.

Aiurea o familie de a Moldovenl, . El, soldatul acelul imparat care nu-1 privete, un
om imbatrinit, obosit de munca, sta in uniforma rupt, stingaciii 0 impovarat. Dol copil

manuntel linga dinsuL De-o parte nevasta,

mama, moneagul lul. Staii totl ca inlemnitl
0 tac. Apol trenul suier odata 0 conductorul
cu caciula de lina neagra 0 fireturl argintil
pe redingota, face un semn. Atunci omul iea
un copil in brace, se uita lung la el i-1 saruta. Apol pe cellalt. 41 scoate apca din

cap 0 merge pe rind la mama, la tata 0

li sArutA. mina ; pe femeie o saruta pe obraz

incet, cuminte. Apol, cAlcind rar, cu capul in

piept, merge spre vagon. Si femeile prind

a boci ca la mort, urlind prelung, sAlbatec.
Totl ail lacrimile in ochi, 0 chiar eful de
gara, care face semn nervos s plece odata
trenul, sA se mintuie odata cu chinul.
in vagonul jertfelor se aud unele cintece,
fete inrclite iese pe fereastra, pe cind de
supt opronul garil se vad Inca un timp miwww.dacoromanica.ro

46

SPRE BALTI

nile intinse nemingiiat. Mara, cArute ateapta,

i cei ce se intorc singurI nu vor vedea pe

cale nici primavara, nid bucuria bramuldf

celuI mare, ci pe al lor atins de sabie i

strapuns de gloante, pe fat i pe minile
iubite, pe trupul purtat din greil de mama,
hrnit indelung de dinsa i acoperit de mit
de orl de sarutrile iubiriT.

innainte, tot innainte spre locul tinguirilor

i omorurilor. La fiecare statie cite unul se
coboara i bea la fintina, lung, cu lacomie.
La Ocnita e un nod de linii : una, cea de
Nord, merge spre Mohilati, Moghilevul de
astazi. Odata era aid un vestit iarmaroc sail
bilciii de granitA, intre Moldoveni i Poloni.
Astazi aceasta trecatoare a Nistrulul ar fi un
ora care se poate lauda, cel putin de Basarabeni, cari judeca dupa coclaurile colboase

putrede ale Hotinulut Cealalta ramura

se coboara in jos spre BaltI, cautind apoI
Nistrul mult mai in jos, la Rezina.
i

Drumul de la Ocnita la Balti e 'nal putin

interesant. Unele lucruri le titi acum ; altele
noua nu se vsad.

Sint statii cu nume de Tirnova, Sofia,

care-mi par ca amintesc colonisri cu Bulgad, facute dup6. 181 2.
www.dacoromanica.ro

TINUTUL BALTILOR

47

Pana la Ocnita, fusesem intr'un vagon de

clasa a II-a gol, in care se ratacia numai pentru citva timp vre-un nacealnic cu biletul ne-

platit. Acuma se suie o Doamna in rochie de matasa neagra, trecutica si foarte

vapsit, care nu-si afla astimpar. Dupa dinsa,

un functionar batrin, gras, lenes, cu barbison,
pe care-1 tirasc fetele lui imbracate cu o cochetrie provocatoare, foarte frumoase si care
vestesc aceasta insusire cu o deosebita neru0nare : la fiecare statie ele se coboara,
trec lumea in revista, afla vre-un cunoscut
pe care-1 pironesc de pareti cu ochii, il string
calduros de mini, ii araza cravata une ori
si apoi, hohotind de ris. se rapad innapoi in
vagon. Ele vorbesc numai ruseste 0 ail un tip
care, in acest nemai pomenit amestec de popoare europene si asiatice, nu se poate deslusi.
In incaperea noastra famine un domn ba-

lan, cu barba ascutita si nasul coroiet, cu

ochil albastri stersl, cad arata Ca nu e Evreul ce s'ar putea crede dupa acea linie incirjoiata a nasulul. Ajuta pe doamna vapsita,

care a tupait pe canapea ca un porumbel

batriior si nu-s1 poate cara jos valisa pentru
a o duce in cdamschi cup6 , , in odaia damelor, si-1 spune citeva cuvinte politicoase,
intr'o frantuzeasca bunisoara. Pe incetul se

da la vorba si cu nol, tot in frantuzeste.

www.dacoromanica.ro

48

SPRE BALTI

Stirile ce da, prinse pe neavteptate, ail

pret vi ajuta mult la cunovtintele ce civtig
despre Basarabia.

El e Polon. A invatat dreptul la Petersburg, unde a fost prigonit e pentru doua motive, ca student vi ca Polon,. Si in geaman-

tan acum are cartT ruseva de drept. A fost

vi pe la Paris. Politia I-a expulsat din Podolia, unde stAtuse intiiii. A cumparat movie

in Basarabia, pe sama mameI lut Aid vi-a

pastrat toate ideile liberale ; cetevte foaia din
Odesa, de nuanta innaintata, in care se spun
lucruef foarte neplacute despre razboiii, intre
care acela ca, in timpul retrageril de la Mucden,

ofiteril trebuiati sa impiedece pe soldatY de a

zvirli in foc patroanele. Spune orice in gura
mare, vi nu-1 pasa de nimera. TotuvI in vagon
se tot poarta un judecator de pace, tip frumos
parisian, cu barba ascutita vi ochelarl prinv1

pe nas, care se face a rasfoi printr'o carte

mare nemteasca.
Din Basarabia tovarvul nostru a luat unele
datine ale vietil, vi din eleganta luI valisa el
scoate, pe linga plgcinta po1on5, vi cozonac
de Pavte, foarte bine tacut. cMoldovenevte,
nu vtie ; ar vrea sa invete insa, vi cere sa-Y

spun o gramatica, scrisa in frantuzevte, nu

in nemtevte, caci, ca Polon, uravte, pentru
Prusieni, pe tot1 Nemtit Ma intreaba insa
www.dacoromanica.ro

49

TINUTUL BALTILOR

daca o gramatica rontiineasth il poate ajuta,

cad moldovenete i romanete sint totu1
c doua limbi deosebite 3 .

Are mult interes pentru chestiY sociale.

Spune ca intre teranY fierbe ura impotriva

Evreilor din orar i proprietarilor :

Moldo-

vedi (d. Flondor are aicl rude : Flondor, Calmutchi), Greci, Armeni, Ru1, Poloni. Se a-

teapta la tulburarY. intreaba ce s'a scris la

nol despre chestia sociala din . . . Basarabia.
La asemenea intrebarl trebuie sa raspunzY tot-

deauna aa, incit nimen1 sa nu te poata piri.

NoY nu ne ocupam decit de ale noastre. in administratie, in invatamint, in cul-

tura avem macar cincIzed de ani de lucru.

Si cum, nu va interesatY de Basarabia ?

Doar sint aid Moldovera !

Stim, dar nu ne privete.
Dar alte partY, Ardealul ? Acolo sint
Rornini ca i Moldovenil ?
intocmat
Si nu te intereseaza pe d-ta, ca Romin?
Cu cea mai nevinovata fata raspund hotarit :

Pe mine mal putin de cit pe oricare

altul. EU sint profesor de istorie, specialist.
Curios

. . .

Si cu ce te ocupi ?

Aid in Basarabia cu monumente vechi,

maY ales cu bisericile.
4

1031

www.dacoromanica.ro

50

BILTILE

Si incep a-I vorbi de fereOle i uile cet acit Hotinulu

Pentru a-mi ajuta lucrul, d. G. .. imi d

o buna harta a Basarabiel, pe care o pas-

trez Inca spre folosul mieti zilnic i. in amin-

tirea kit
2 . Bltile

Ne coborim la Baltl, unde ne intovarate, la gara, qi proprietarul polon, Statia

.e impodobita cu steaguri roOT i. albe pe totI
stilpiI.

De ce aceasta serbare ? Vre-o biruinta,

intreb eii.

Nu, nu, spune rizind in gura mare

0 citIva ofited, foarte gatitl, se primbla

pe linga nol,
nu e . . . nicl-o biruinta si
nici-o retragere noua. Trebuie sa fie o serbare national, o zi de nume a ccuiva 1..
De fapt, e aniversarea tinerel, frumoaseT,
bune'l i nenorocitel imparatese Alexandra.
Ofiterii cari se primbla cu lentele de aur
de-acurmezipl pieptulul, tinind sabia, nu merg
la razboiti, ci gusta placerile emiciI garni-

sone,. Cel ce se duc sint traqI la sortI,

acetia sint bucuroI ca sortul i-a crutat.

Afara, multi izvo cid', in dosul garil mad,
www.dacoromanica.ro

TINIJTUL BALTILOR

51.

roi'l, cu inscriptia in litere slavone, impodobite. Sint Evrei i cite un cretin, care
poarta apca muscaleasca, oft de e cMoldovean , , oft de sint eMuscal, . Veit birje
cu un cal : codnoconi, i birje cu dot Pretul pentru dusul in oral, care se Oa destul
de departe, e cincYzecsi de copeict
Pe un drum pustiii, prafos, nepietruit. innainte se vede o apa, curgind de vale, spircuita, revArsata in mlatin't, sala de broate,
ca Jijia, ca Birladul i alte ape din Moldova
de peste Siretiii. In fata, pe o costi se rasfira

casele until tirg, avind in mijlocul lor doua

biserici marY, albe, de un stil de imprumut,

foarte prost i not]. Acesta e tirgul Balti,

care e un gorod, un oraq.
Pe vremea moldoveneasca era mat mult
un sat de rAzaY curatl. Numele-1 venia,

fi-

rete, de la aa de multele baltl pe care

el insuql un ir de bAlle lasa Rautul
primavara
i care se fac iarna un
-toage
noroiii ucigator. Aici a fost acea ciocnire
intre Polonil refugiatl at confederatie't de la
Bar i. RuiT navalitI impotriva lor, care a
deschis rzboiul ruso-turc din 1768. Dupa
1812, Cirmuirea cea noua, ruseasca, a ingaduit prefacerea satului intr'o mare ingrarnAdire de Eyre. Pe acetia if chema aici insemntatea negotulul cu grine, in acest punct
www.dacoromanica.ro

52

BaTILE

ry11111111-11.111

"r5.7

-1

...

.'

-.'1,&14r"-',.'"

rer

C1

at,

L-._. I

_
e

0.1 _
c

cf,

+71'
A
L...

ip

7,

Tigarif basarabeni.

www.dacoromanica.ro

TINUTUL BALTILOR

53

central, arzat la mijlocul pArtilor celor mat

roditoare ale Basarabiet.

Peste R5ut e un pod bun, innalt i lung :

neaparat c5.-1 ail in arena. Evreil, dar, fiind

Sal*, il pAzete un om voinic, cu barba t5.iat rotund rusete, cu haine de mujic, cizme
lungi i apc5 . It vorbim rom5nete, i fata
rocovan a omulul se lumineaza de bucurie. Iar51 intrebarea :
Vorbitl frumos moldovenete, dumneavoastr. De unde sintett ? De buna sama.
din Moldova.
Ascult raspunsul bucuros, i saluta.

Cine a spus ca BAltile sint mat bune decit Hotinul ? Nu se poate aiurea o astfel de
strada i. astfel de tainite, case ce stall sa
cad, tt-51A de lemn negru ca pe la 1812.
Sarbkoarea evreiasc5 a inchis toate dughenile i face pustiil uriciosul tirg de maghernite spurcate.

Tot9I in Baltt sint peste moo() de lo-

cuitorl, iar printre el negustorl de grine

foarte bogatl, Evrei, Armenl. Proprietaril din

Basarabia-de-sus yin adese orl la tirgurl. Cu

mult5 munca descoperl icl i colo cite o c6-

suta in care al putea locui. incolo, privelitea until tirg salbatec din Turchestan.
www.dacoromanica.ro

54

BALTILE

Ni s'a dat adresa otelulul Londra. Isvocicul se oprete innaintea uneI case vecht
boiereti, destul de bine tinuta de un hangiU evreU. i aid este un Simen, mai mare,.
mult maT curat i maT
zice aa.

demn

dac

pot

de cit cellalt. El ne duce intea

odaita cu pat, canapea, lavaboU, masa i un

scaun, impodobita cu 0 frumoasa cromolitografie infatiOnd pe imparateasa.
Abia am intrat i am pus pe masa car-

netele de note i harta pe care o capatasem in tren, i iata ca ua se deschide de

mina until politist. Mare, bine imbrAcat, co-

rect, cu ochil aspri. indata a pus mina pe

hart, cerind pasurile. Romanete nu tie,
sail se face; frantuzete, nemtete, nicT vorb`a.

Ne ajuta talmacirea lul Simen cel noU i cunostintile de muscaleasca ale d-luT Flondor.
Un lucru nu intelege cercettorul nostru :

ce cautam

in Basarabia. Raspunsul ar fi
simplu : e cautam pe draculs , dar atita ni-ar

trebui sa zicem ala. Lamurim ca e o didtorie de vacanta a until profesor, care cerceteaza bisericile cele vechT de pe vremea Moldovenilor ; d. Flondor se preface inteun var
al mieu i, foarte serios, expunem genealogia..
A, va sa zica d-ta aT venit sa jet Oa-

nurT, Si cine ti-a dat voie ?

Nu pot sta linitit i ma miniiU, fie ce-o
www.dacoromanica.ro

TINUTUL BALTILOR

fi. Omul famine foarte rece, iea pasurile

55
i

harta 0 se duce la raport. Nu tiii cui il

va fi facut, dar acela trebuie sa fi fost u n
om mai detept, mai carturar, din Europa
0 din veacul nostru. Politistul aduce indata
pasurile innapol i ni le & fara sa spuie un
cuvint.

Seam in cerdacul thotelului* Londra de

la Balti. Linga noi, lucratori romini i rui
lucreaza la un trotoar : acesta se alcatuiet e

din bucati de caramida 0 de piatra rupta,

arzate foarte ciudat unele linga altele. Aa
un trotoar trebuie s coste foarte mult, i
de aceia el se face numai innaintea cas el
unde ne aflam.
Supravegheaza un Evreil batrin, care se

primbla in lung 0 in larg 0 impaca pe cite

un lucrator hartagit de bautura. Vorbete
romanete foarte bine, cu oarecare placere.
imen indruga abia, 0 tot aa alti Evrel,
habotnici i nehabotnicl, cari rasar unul cite
unul din toate ungherele. EY ni vorbesc de

un Valdman din Moldova, care a venit de

s'a arzat la Balti i ar vrea sa ne vada.

Daca sinteti din Moldova, titi pe

Valdman ?
Nu-1

tim.

0 u se deschide, i un om posomorit,
www.dacoromanica.ro

56

BALTILE

cu mustatile in jos i palaria de paie, se suie

intr'o trasurk de cask, vorbind romanete vizitiulut E un arenda grec din imprejurimi.

Ca innainte de 1812, Grecit rdma1 Greci

sint mulct aice, i la Chiinati et i'1 ail bi-

serica lor deosebita, unul din cele mat frumoase monumente ale ormulut. Fratit SinadinO, dintre cad unul a murit dunazi, 16.sind mat multi fii, sint cel mat bogati oameni din Basarabia. Grecul e vestit aid pentru
incapatinarea lul national, pentru daniile ce

obipuiqte a face arzamintelor din Grecia

0 pentru desavirOta lut lipsa de milk fata
de teran.
innaintea otelulut i. e trotoarulut, , e o piata

foarte mare, plink' de paie qi innasprita de

glod uscat : nu inteleg cum se va fi ieqind
dinteinsa cind ploua.
Un isvocic muscal ne duce intiiii la .po)s-1ii,

la pota particulark i la pota ccazonlp, a

Statulut, unde vrem sa tocmim o trasura

spre Soroca. La cea d'intiiii e un Ewell care
vorbete bine romanete i zice tcocoane, :
cere vre-o 19 ruble ! La cealalta rasare o
Evreica groask i. un Ovreia, brbatul ei,
cad ne intreaba daca avem noi faitoane, la
care sa dea et cail dupsa tariful Statulul. Neavind faiton, trebuie sa luam hotarirea cea
www.dacoromanica.ro

TINUTUL BALTILOR

57

mai cuminte i economicoasa : a merge la

Florqti cu trenul 0 a lua numaT de aid o

trasura spre Soroca.

Acum, la o a treia pota, a scrisorilor.

De aid dab' o telegrama 0 scriem dill po-tale. Pota e curatica, i baietandrul care ne
servete e aa de uimit ca expedieaza o telegrama in frantuzqte, incit d6. restul de la
o rubl in sum de maT mult decit o rubla,
iar, la observatie, se face rou, crezind a . .
maT cer inc6. ceva, pe care ar fi in stare
.

sa,-1 dea.

Inca' o raita prin tirg. 0 panorama, citeva

case maT bune, ra.zlete, pustiT. Ca treatorT, cite o cocoan gatita, cite un functionar cu apca innotind in praf. In fund, se
vede drumul mare pornind printre movile
verzl.

La plata, isvocicul protesta cind i se dail

patruzeci de copeici. Da. Aceasta este, in
adevar, taxa, dar el ne-a dus la primblare,

el ni-a aratat tirgul : am fost cu el la ccatare ,. Abia se impaca cu 6o de copeice,

pe cind Simen II st6. de fata 0 filosofeaza
in gind asupra gboierilor moldovenT) i isvocicilor din Balti.
Vom cina la restaurantul grii. Ne ducem
www.dacoromanica.ro

58

BALT1LE

inteacolo pe jos. Strada pe care o cunoa-tern. Apa Rdutuldi, pe malul cdreia zburda
caluti de ras moldoveneascd, pdziti de Evret
La pod, Evreit i-ail luat locul. Cdc't s'a mintuit odihna Simbete : in stinga soarele apune,
fdrd nid-un joc de lumina', palid, in cerul
uscat.

La gard nu e nirneni. Un tren vine abia

pe la rio 0 jumdtate. Cu greil descoperim
pe restaurator, care ni dd. unca. i. ni fierbe
oud ; bere rece, bund. Omul vorbete rusete 115, nu intelege o boabd romdnete 0
se indeasd cu frantuzeasca, in care nu poate

spune sunetul j. Se descopere cd e Grec,

Grec din Constantinopole 0, la intimplare,
cdpatArn de la el lmurirl complementare in
cuvinte homerice, cu glic(cc pentru . . . birja

de la MAI ! 0 nemuritorI aezl, pentru ce

atI cintat frumuseta Elene'l 0 faptele lusi
Achille !

0 apia e adusd pentru nol din ora, unde

ne intoarcem pentru noapte. A sosit, dar
eful gdriT ni cere sd-1 luarn 0 pe el, 0 la
urrnd afldm ea' a luat-o numai pentru el. No-

roc cd alt Eyre"' a venit la gard in apropierea trenuluT de 10. Cind ajungem in ora cu
dhisul, ne intilnim insd cu cel d'intiiii, care
cere sa-I pltim i noT dupd ce-I platise eful. Se rdtoiete stralnic, in moldovenete.
www.dacoromanica.ro

T1NUTUL BALTILOR

59

Merge dupa no1 la otel. Aid capara. un

brinciti i un bac0 ; trebuia i una i alta
ca s scpam de dinsul. Dintr'o odaie yecinA apare acum un calator rus, care a privit scena ; ochil i se incrunta, pare ca vrea
sa se rapada asupra Jidanulul ; intr'o romaneasca stricata, el mormie : Ce, sa. prade

strainul, ce ?,. E un comentariii viii la prigonirile impotriva Evreilor.

Noapte temut, dar care i aid se mintuie fara plonite. Paturile sunt insa tari ca
lemnul, cu toate saltelele ce s'ati adaus.

A trebuit o cerere deosebita pentru a se

schimba perinile, pAtate de bale singerate.

2. Spre Soroca
Plecare spre garA la 6 ceasursi, cu mult in-

nainte de timp, dupa lamurirI mincinoase,

pentru ca birjarul sa maT poata lua i pe
altiI. Gara e plina de lume : functionarI, co-

lari in uniforme incrcate, luate dupa ale

otirii, feticane obraznice, care se ghiontesc,

cad i rid, frunta0 din partea loculul. 0

grupa din ei cuprinde femeI slabe, foarte

negricioase, cu sprincenele marl, imbAtrinite

innainte de vreme, un batrin cu barba imbielugata i prul nalt, aspru, un tinr supwww.dacoromanica.ro

60

SPRE SOROCA

tiratec, cu infatisarea hotarit orientala, un

burtos care samana a Evrei i copil foarte
frumoi, serioi, mareti la umblet. E o familie de Armeni rasariteni. Altil sint Armenii uniti, caH yin din Galitia i poartd,
unil din el, titluri austriace. VAd indata i
pe un foarte bogat representant al acestul
tip : mic, gras, amabil ; pare un samsar, i
e unul din cel mai marl stapinitorl al Basarabiei.

Trenul e plin i in clasa I-a : la 8 ceasuri

calatorii ce yin din sus, dorm inca greoiti,
inturati in qaluri. Multi colari ce se intorc
dupa sfiritul vacantiei de Pate. Familia arindei ea se culca indata
meneasca
plinete locurile goale.

Nina la Floreti mai este numai o static.

Rutul se vede necontenit risipit in balti ce
scinteie la soarele de dimineata.. Locuri ri-

poase, arzari rare, case acoperite cu stuf:

vazute de sus, asemenea sate par muiroaie
uriar de gunoiti vechiti.

www.dacoromanica.ro

CAP. III.

TINUTUL SOROCET

www.dacoromanica.ro

1. De la Floreti la Soroca.
De la Floreti la Soroca se merge vre-o
trei ceasurT, i tim de 'nnainte ca. se platesc
trei ruble. Ne coborim intre multele trasurile

ce asteaptaintre birjari i unul cu cilindrul

cenuiii largit la virf i caftanul lung, de aceiai coloare, al isvocicilor din Chiina.ii, 0desa i Moscova
cu aceasta oferta. Un

barbos vrea sa-mI dea arvuna, i, cind afla

ca plecam in clipa, ne da in primirea vizitiului s, un Muscal bun i indatoritor. Trei
cai focosT ne vor scoate cu bine din toate
ratacaurile unui drum de dealuri.
Pan a. acuma n'am vazut in Basarabia atita

frumuseta. Pe costir i in Val sint lanuri

de grill, de sacart cum nu se poate mai frumoase. Locuri intinse sint acoperite de paquni fragete, care imbalsameaza. Cocostirci
calca alene, cu pliscu 'n piept, masurind intinderea cimpulul; in potriva credintii poporului ca raul facut cocostireului se razbuna,
unul zace 'n iarba cu aripile rachirate. Deswww.dacoromanica.ro

64

DE LA FLORESTI LA SOROCA

tul de aproape de drumul trasurilor, merg

dropii, una cite una, marl, incete, samanind
din loc in loc pete rocate care se miFa.
Crud cu rastignirea se \Tad numai foarte putine. in locul fintinilor cu colac de lemn sail
de piatrA, puturi cu cumpana-I intind de

departe pirghiile aplecate, sus in albastru.

E un Tinut curat romanesc, pastrat neatins
din vechea Moldova. La Raduleni, la Dubna,

la Vadeni, Parcani 0 Volova sint tot casele

dui:4 datina noastra,

aternute pe cite o

costit de lut. Copereminte mai mult de stuf,

ochi marunti de fereastr, do'i de-o parte,

doI de alta a u0i, cerdac pe stilpi,

stre-

Oni, garduri de nuiele, mai rare ort de pietre cldite ca un zid. Carutele cu un cal

un cal bun in partite acestea, cu jugul

innalt de-asupra capuldi, ca prin Botoan'i,
alearga in toate partile, in aceasea zi de Du-

minec. Cei din caruta sint oamerq a cror

fata singura ii destainuete ca Moldoveni,
acea fat bunk cu ochil 1umino1. B a.triniT a il

chipuri de boier1, de Voevozi din vremurile

care s'ail ingropat aid in fundul pamintuldt

de unde nu mai pot sa iasa. Cutare e insu1 Gheorghe Stefan-Voda, care pe la 1650

a fost 0 Domnul acestor Tinuturi.

Acet1 oamenI sint mai mult decit teranil
www.dacoromanica.ro

mouos gninmil
La cruce.
ER

www.dacoromanica.ro

66

DE LA FLOREST1 LA SOROCA

obinuitl. Din cele mal depArtate vremurl el

a avut acest mal de Nistru. Coboritorl de

adevarati boierI, mazili cu singe bun in vinele lor, el se simt acas, cu neputintd de
clintit, plugari i domni aT tarinelor, stpinI
al cirezilor i turmelor. in trecut el erail graniceril viteji ai margenil de apd, siguri pazitorl a vadurilor, pe unde putea pdtrunde
duvmanul, Tatarul saU Cazacul. intelev1 cu
pircAlabil din Hotin, din Soroca vi Orheiti,
din Bender, el pindiati neprecurmat vi erati
gata orIcind sd fring cu pieptul lor voinic
valul de cotropire. Pe aceste costive ati venit ava de dese on pilcurile paginilor galbeta cu capul ras i ochil mid, gonindull
cail mdruntl, sati mustacioi'l rdzboinid de la
Nistru, cu sabia lungd i flinta pe umerl. De
atitea orl s'a strigat de pe aceste culmY vestea de Domnie noud pentru vre-un tindr fiti
de Vod care vina Scaunul pdrintesc al Moldovel. i, tot de athea on, Sorocenil, Orheienil, maT jos Ldpulnenii de cdtre Prut, aU
apdrat vale de vale, trecatoare dupd trecdtoare, dind ragaz otilor domneti sd se adune in dosul Prutulul.

Credinta lor fatd de card era insd mal

mare decit aceia fatal de Voevodul el. Ca

ostavl, eT tiall s pretuiasca ostavul. Cine

venia cu vitejie i dreptate, putea sa capete
www.dacoromanica.ro

67

TINUTUL SOROCEt

sprijinul lor, i navalitorul venia atund cu

graniceriT dupa dinsul. De bicisnid li era

scirba, iar pe apasatorl nu-I suferiaii. Aid

s'a ridicat steagul de rascoala al lul Durac
Hincul asupra lul Duca-Voda in 1671 0
biruinta a fost o bucata de vreme a razvratitilor. eVoda vrea, el Hincul bat, spunea
-tara stringatorilor de birurT, i vorba aceasta,

veche de peste doua sute de ani, rasuna

pina astazi intre Moldovent De aid in
stir0t, s'a ridicat, trecind prin Cimpulungul
bucovinean, acel neam de oamenT bunT i

de cinste, CalmsiT, Calimahil, can a dat

patru Domni MoldoveT: loan, Grigore, Alexandru , Scarlat
dreptI OrheienI dupa
stramo*T.

Portul nu mal este aid cel de pe la Hotin,

portul teranesc, nici cel imprumutat de la
Ru1, ci portul tirgovetilor

neamurilor,

de odinioara, portul mazilesc de batina.

Caciula innalta, dreapta, far tuguiti, ca-

ciula de boier !

, surtuc strimt i pantalonT

largY, din acel postav suptire, cenuj, cafeniti, in care li place a se imbraca 0 mazililor din Moldova. Cizme marl pina peste

genunchiii. N'att plete, IT lasa mustatile

groase, dirze, sfdalnic asupra guriT, care

tie raspunde i cirti, j adesea off poarta

barba scurta, rotunda. Femeile ail port de
www.dacoromanica.ro

68

DE LA. FLORESTI LA SOROCA

tirg, cu barez, polcuta. 0 fustd, de lina saii

de cit ; colorile ce aleg sint cele intunecate,
pe cind Rutele cauta de obiceiti ceia ce
este mg arcat si mal inflorit de podoabe.
Volova in deosebi lasa intiparirea uneI
Aral de fericire, de patriarhala bogAtie in

roadele pamintulut Aid vremea a stat in

loc. Schimbarea de stapinire se simte doar

in stilul bisericil, in vre-o firma ruseasca,
cloud, in acel biet tinar cu piciorul de lemn
si apca, in care vad un ranit ce s'a intors
acasa cu cit i-a mai ramas din trupul ciuntit.
N4te femel stall la umbra. Le intreb cit
maT este pind la Soroca. itnY raspund frumos
moldoveneste :

EY, a mal ci pdn'acolo.

N'a plouat pe-aid de mult? zic altora.

De mult, de mult, inca din postul

mare.
i pare ca se mira i ele, vorbind, de acet1
g domni, cari n'aii apc de cinovnicl si intreab in graiii romanesc. Dar, vor fi zicind
ele in gindul lor, vremile astea de azI sint
asa de ciudate...
Un baietas, cu apcd acesta, i. in straie de

acelea fara coloare lamurita, straie de praf

i de muncd, mina o turma. de di. Ce-o fi
musclasul acela?

A'ctif stilt oile, bdietele?

www.dacoromanica.ro

ppouos 1funNI1
+-3

IvImlistire basarabeana. (HIrjauca, din tinutul OrheiuluT).

co

www.dacoromanica.ro

70

DE LA FLORESTI LA SOROCA

A' cusi s cie? A' mele ! ?

...Mai incape vorbd? Dar ale cuI sd fie
oile pe care le mind feciorul de mazil, urmapl boierilor celor marI al Moldovel fasdritene ? Firete ea' ale lul! S i le tie Dumnezeil !

i este acum la capatul satuluI o padurice

destul de mare, care va

fi a locuitorilor
pe cind celelalte mal vechi, din urmd, aiz
trecut de la manastirl la Stat, care a secularisat i aice, i sint ccazonl,. Trecem
printre innaltiT copaci suptirl, i la capatul
lor se maI ridicd un deal, tras drept in-,
naintea drumulul, ca un zid. Departe se rid-

zdresc case in lumina de amiazd, i se intelege

bine c pe acolo e o mare surpdtura a pd.mintuldi pietros.

Birjarul rus intinde spre Rsarit varga de
care e legat biciul, i zice iSorocaD, apoT

o pleac in jos 0 spune eNistrul

Soroca, cuibul vultanilor neamuldi mieti,

Nistru, apd sfintitd cu atita singe care e

intocmaY ca acel ce ma insufletete acuma,

Soroca. i Nistru, am trait sd Va. vad...

Parnintul e aid in dousa, cu piatra : pare
ca ar fi el insu0 un zid, o cetate. in fat&
se scot lespezi albe, i stinca taiatd straluwww.dacoromanica.ro

TINUTUL SOROCEI

71.

cete la razele soareldi, in fete mail luminoase, prin care se sapa gropI, cite o infundatura ca de u0 i feretl. De-asupra,

insa, la dreapta, la stinga, pe alte costir

culmi, e verdeata triumfatoare a luI Mail.
Pilcurl-pilcurY merg pdurile spre virfurt

Iar, de unde sintem nol pina la Soroca,

vi0d1, cirel, zarzarl, sint numal un om5t

de floare. i cu atita albastru de-asupra, cu
atita pajite din toate partile, pare ca et1
in gradina, in gradina frumoas i plin de
primejdie, unde cresc merele de aur pentru
nt-Frumosul care va ti sa le fure.
Se va nate cindva in neamul nostru acel
Ft-Frumos? Se vor inlatura vre-odata acele
tepte hotare, care ni spircuie carnea singeratA ? Vom fi vre-odata la olalta, totl noI
acqtia, noI proti i bunii i blInzil i supuil, de la Hustul Maramureuldi pinA la
aceasta Soroca a Nistrulul? Doamne,Doamne!

2. Soroca.
Soroca se infatiraza Inti cu mult maI
bine decit tot ce am vazut pana acum din
Basarabia. Cind aT ajuns supt dealul care o
sprijina, cind ti-aY saturat ochil de privelitea valulta de argint care se mica i tremura de bucuria soareldi, cind aT razbatut
www.dacoromanica.ro

72

SOROCA

cu vederea [Ana la dealurile, tot aa de verzl,

ale Podoliel din fata, qtl pe o cale bine

pietruita, intre case destul de marT 0 foarte

placute. Ajua de sigur dealul din fata,

unde se gasesc atitea case de tail, facind
un sat intins pada depart; 0 apa mareata,
care luneca. jos. Dar 0 fail aceasta e alb

0 curat.
Dar iata c sintem acuma inteo piata
unde e o mare incurcatura de cArute, de
oamenl in portul razarsc, de Evref saraci
0 galagiol, de vite ce se framinta printre
frinturile de pAnuT. E zi de tirg, 0 oameniT
din imprejurimT aU venit in Soroca Muscalilor de la 1905 intocmal ca in Soroca Moldovenilor de la 1405. Toata lumea vorbete

emoldovenete*, hotarit moldovenete, cu

e cies in loc de t fie * , dar 1AI-A mole0tura rs-

pingatoare care se observa in graiul celor

de la orar din Moldova de astazt
Ne-am coborit la alt otel Londra (aici
maT este unul Paris, ceia ce eU talmacesc :
t purit,...). 11 tine Wierzbowski, EvreU polon,
cu apca 0 barbd, care vorbete foarte bine
moldovenete, are mai degraba infatiarea
i omenia , bunatatea indatoritoare a mazililor notri. E nu numaI hangiii, ci 0 negustor de grine, i unul din frunta01 tirgulul,
caruia vin creOniT 021 intind mina; are o
www.dacoromanica.ro

TINUTUL SOROCEI

73

avere destul de mare pentru a se gindi la

cumparaturI in pret de tocL000 de le, dar
tralete, dupa datina stringatoare a Evreuhil,
in subsolul easel care gazduiete pe oaspetl.
De otel se ingrijesc un imen al treilea,
brun, iar nu rwat ca ceIlalti doT, decit
caH e mult maI prost, 0 un baietandru, care
se declara cu mindrie iJidan, (agaii zic totI),
dar vorbeqte mal bucuros ruseqte, iar ro-

mAnete abia daca poate s indruge cite

ceva. imen al treilea se chiama Strul, i

botezam Strul cel mic pe ajutorul WI, bale-

tanul cel gras cu mutra de Rus.

Iara1 odaie bunirara, impodobia cu un
cromo rusesc, care da chipul uneI copile cu
capul cit jumatate din trup. 0 ak podoaba
apare intaiii pe haina mea gi apoI pe perina
uncle doarme d. Flondor: e specia lungareata a plolnitelor, o specie rara.
Un isvocic cu perciuni i calul rpanos
pleac cu nol spre cetate. Intaiii strabatem
i. aid Jidovimea, nu se poate maI tica.-

loasa. Un vuiet, un Onset, un strigat, o

putoare iesind din drimaturI ca nite peqterI

de fiare. Cum se pot hrani top acqd nenorocitI din negotul de lemne ce trece pe
Nistru, din citigul sarac de la mazilil ce

vin la tirg Dumineca i in sarbAtorl? Vad o

www.dacoromanica.ro

74

SOROCA

cladire mare, in care supt pajure se spune

ceva rusete despre EvreT, dar coala pentru
eT sail pentru altiT n'am vazut, de i trebuie

sa fie undeva vre-o ura de acelea, umeda

i infundata in pamint, in care se d aid,
in Basarabia, lumina sufletului. Si oameniT
sint ded aa de innapoiatT, aa de incilciff
la minte, incit te sperie une oil.
Pe ulicioarele in care innotT in praf
noroc ca este Nistrul care-I mal inghite, dar
de sigur n'a fost lasat sa curga pentru
zac linga copil in zdrente, capre,
aceasta 1
dobitocul preferir al Evreilor, lAptos i ieften,

vaci slabe, cite un porc ce grohaiete plictisit de lipsa laturilor trebuitoare. Maidane
marT se intind fara capat. MarT biserid bine
tinute, cloud la numar, se incunjura de un
zid jos. Vechi sail noua, ele nu mal cuprind astazT nimic deosebitor i nimic care
sail trezeasca amintirl: cirpeala, adaugeala,
spoiala i vopseala muscaleasca au trecut
asupra lor. Evlavia gospodareasca a stapinilor celor noT n'a crutat astfel nimic din
aceste monumente de arta ale Moldovenilor.
Si in aceasta privinta totul a trebuit sa inceapA. de la 1812.

Poate ar fi dat jos i cetatile romanea

cind ele nu mai puteati sluji in rzboaiele
www.dacoromanica.ro

TINUTIJL SOROCEI

75

cele nota, dar ele apdsail prea greii asupra

pamintulul ca A, fie spulberate ca urmele
celelalte din trecutul nostru. Cetatea Sorocel se vede de-odatd in rtacirile acestea
colboase ale birjaruluT evreii. Uimitor de
limpede, rAsar ca din ptnint, drept pe malul
apel, zidurile negre, rotunde, strdjuite la

colwel de patru turnurl.

Soroca e mult mai nota decit Hotinul i
nicl pe departe nu se poate asamui cu acesta,
nici in cuprins, nicl in mqteugul zidiril.
Ea a fost numal o strajd in calea Tatarilor,

faut pe vremea luT Stefan-cel-Mare, pu-

ternic, dar in pripa, din bolovanl greol,

culel prin aceste ripi innalte. Lucratoril

s'ail luat dupa. Hotin, dar el nu eraii chematl

sa fad, altceva decit un adapost de pindarl,
pentru citiva arca0 i pentru pircdlabil cari
mai tarziii, dupa 1500, supt Rare, aii stat

in fruntea lor. Se \Tad Inca sus, unde n'a

cazut creasta turnurilor, feretile inguste,

dese, din care se privia pana departe, pe

coasta din sus i pe cea din jos, pina adinc
in vane podolene, pe unde obinuiati s vie
calaretii stepelor pustil. Inca de pe la 1550
insa, rostul Sorocel s'a incheiat. Turcil n'ail
luat-o, fiindca n'avea insemnatate militard, dar

Tataril qi-ati cerut-o odata pentru locuinta,

dupa. 1713, cind s'a cotropit Hotinul.
www.dacoromanica.ro

76

SOROCA

Ruqii ail luat-o totdeauna fara lupta. De

aceia, crutate de bataile tunurilor, ail ramas
intregi toate fetele cetatil i ar fi rmas i.
podoabele eT, dacA ar fi fost podoabe. AstAzT,

dincolo de o nespusA murdarie de latrina

publica pentru JidanY, o poarta. de lemn la-

catuit sta in locul vechilor porti de stejar

ferecate. Printre scindurY se vd incaperY de
aparare, darapanate, i tapane de iarba salbatec de-asupra maldrulta innalt al pietrelor

cazute. Cheia nu se tie la cine este, de 0

birjarul mieil e gata s'o caute, cu acea graba
de a intreba, de a cerceta, pe care o arata
Evreul, cind e vorba chiar de lucrul cel

mal cu neputinta.
Plecam de linga zidurT urmariti de spur-

cata duhoare 0 de nouril de praf murdar

cari alearga pe toate carrile. La un podet,
care e fcut de. asufira drumuluT, ca sa mergi

prin ripa dedesupt, un mazil trece

i-1

in-

trebrn innadins ca sa-1 auzim graiul. Simtim

pareca nevoia de a ni auzi limba in vecinatatea acestiff loc de lupte ale innaintmilor
ncNtri.

Sint vechi bisericile, moule ?

Omul nu se mira, ci, cu acea cuviinta sigura care deosebeqte orsiunde pe aT notri,
cu acea intelepciune apasat, care e la dinOT

datina, el spune ap:

www.dacoromanica.ro

TINUTUL SOROCEi

www.dacoromanica.ro

77

Cetatea Sorocer.

78

SOROCA

E veche cea de colo. A fcut-o un

ghinarar rus.

Va s zia nu e de tot veche, de

cind

. . .

de cind eraii Voevozii Moldovenilor

pe aid?
Nu, nu, tot ruseasca, de cind s'a aezat Basarabia.

Aa zice invatatura StatuluI: Basarabia,

ca 0 Moldova cealalt, eraii tulburate, neorinduite, supuse la tot felul de jafuri 0 na-

pastuirl, pina ce a venit sapinirea tcrq-

tina., i toate s'aii carzat,, ca A. nu se maT

clinteasca. 0 tulbure in ved !

0 veste bunA pentru noT : Nistrul pe care

gindiam sa ne coborim in lotcd Inca de la

Hotin, e navigabil. Ruif ail indeplinit un
vechiti plan al Domnilor notri 0 i-aii indreptat cursul larg pina in jos, la limanul
MriI, la Maiac 0 la alte ziduri negre, mai
tart decit chiar ale Hotinulul, ziduei italiene,
genovese de pe la 1300, zidurI moldovenetI
de la Alexandru-cel-Bun 0 Stefan-cel-Mare,
zidurT turcet1 de dup'a. anul de cucerire
1484, zidurile CetatiI-Albe, care asigura 0
imbogatia Moldova cea mai veche. Vapoare

merg pina la Bender ; unul trece la 1 1 de

noapte, altul a doua zi la 8. Plonitele, ginwww.dacoromanica.ro

erT17111enerta,

79

,16

ET).-

'.'

t.7-.1'

......--;,--?.... ....

'''..t. rl''''';
II

....-

......

er..-,'

..-

:. ..LF4

."

- ".0'
,

I aDOUOS ginfINI i

TINUTUL SOROCEI

7,

1r.2

'

1&_1_

I...s,

Ceti I Albe

,.....,.... c. a

Zidurile CetatiT Albe.

www.dacoromanica.ro

co

80

SOROCA

dul de a vedea cit mai mult ne hotaresc s

alegem pe cel d1inti pentru frumoasa calatorie.
Pina atunci mergem la clibrria, Sorocel.

E o dughenita tinuta de un cretin pletos

slabanog, Rus care vorbete i ceva romnete. Are in rafturile lul cal-0 rusea de
coala., nou i vechT, i cart1 ilustrate, de
cele maT porcoase. intre trupurile dezgolite

pe care le cumpra tineriT cinovnia cind

all de scris cite ceva la iubitele lor dolofane, culegem citeva vederT de pe Nistru
chipurT de scriitorT ruY: Dostoievschi, Ce-

hov, pe care le trimetem pe acas impodobite cu frumoasa marcuta ro0e, de 4 copeict

Prinz bun cu bor neacru, in care buruiene de tot felul an fiert in smintina, cu
costite de pore i bere buna, ruseasca. Plonitele, sfioase in cursul zileT, ni ingaduie
citeva ceasurT de odihna, pe care le dormim in vederea privelitilor ce ni pastreaza
noaptea.

E noapte,frumoasa, destul de calda. (Pan'a

aa i se zice vaporulul
rohodul,
sosit la ceasul obinuit. Ateptaim in strada,

cad Agentie i statie nu se pomenete niaid in calatoria pe Nistru. Lumineaza numal stelele, cacT abia icT i colo se vede
cite un felinar chior, in care zace o urma de
www.dacoromanica.ro

81

TINUTUL SOROCEI

gaz. 0 cofethrie, o barbierie sint deschise.

Trec din cind in and primblindu-se pe tbulevard, lucratori cii sapci, ducindu-si iubitele
sail nevestele, cocoane fosnind din matasuri,

in aceasta provincie ruseasca cu mult ma

nebuneste i prosteste luxoasa i petrecatoare decit provincia noastra. Vorba e tot
in ruseste. Evreii ail de lucru totdeauna ;
ei nu se primbla decit Simbata; harhatul
jargonului lor nemtesc, amestecat cu cuvinte
rusesti, tace. Moldoveneste, vorbeste numai Wierzbowski i un marinar betiv care-mi
povesteste cum a fost la Galati, care e oras

mare, nu ca aid cahcie,, cum Ii asteapta

rindul s plece cu e dobrovolni flota, (flota

voluntara) si cum . . . n'are parale, pe cind

ell se chiama ct am, si de aceia Rusul flU

ma mai slabeste cu o dragoste miloaga, de
care ma furisez si fug.

Pe la ro se aude mugetul iparohodului,

care a sosit. Printr'o ulicioar ajungem la
mal. in apa neagth sint implintate doua corabii, un vaporas ecazoni,, care scinteie din
toate ferestruiele lul, i eparohodul nostru,
mai mare, care fumega.
Coborirea i intrarea se face printr'o scinduth zvIrlit pe mal in intunerec ; singura
piedeca ce se pune caderii e o funie intinsa
6

1031

www.dacoromanica.ro

82

SOROCA

alaturl. in ace1a1 timp, unul vine in sus i

altul in jos, amindol cu bagaje. Femeile

calca' fricoase, ba cite una tine i. copilul in

brace. E o mirare cum nu cade nimeni in

apa.

Vaporul vine de la Mohilail i e plin pentru oricine decit pentru stapinil sal, cari vor
indesa necontenit IA tpasagerTs de ttreti
clas, (clasa a treia), cari se chiama ca n'ail

voie sa se suie nici pe coperta, cill duhlesc mull altuia pe bancile de lemn soios
pe care se intind cu hainele lor pline de

slit.), cu cizmele Ion incleiate de glod, noua

zeciml de Jidanl, citTva muncitorl i soldatl
in ferfenite. in clasa a doua, abia daca este
cineva, iar in cea d'intaiii d. Flondor, 01 i
un Muscal panic, care doarme ca acasa la
dinsnl.

Sint patru-cinci oamenl de echipaj, supt

comanda unul capitan saracacios, cu barbion lung, blond i apca veche foarte aurita. Este insa cineva qi mal mare decit dinsul, cineva care are dreptul sa-1 strige simplu
pe nume : e t domnul Urr,, un tinar palid,
cu fata prelunga, ochil marl, pAlaria moale,
caftan lung i cizme. Adeca tdomnul Uri-)

e frate cu antreprenorul tparohoduluT), aqa incit acesta nu e proprietatea nici-unel companil, ci a unul iji-

personagiu curr,

www.dacoromanica.ro

TINUTUL SOROCEI

83

clan,. Wierzbowski ar fi dat bucuros 30 000

de carboave ca s cumpere aceasta mare

vechitura rapanoasa, care e minata innainte
de o masina veche de treized si cinci de
ani si in care pina i roatele sint cirpite cu
lemn de frasin. Wierzbowski, care e si mare
negustor de grine, are intr'adevar i slepuel
pe Nistru. Dar fratele 1u User i-a luat in-

nainte. Deci el ne recomanda acestuia si

prin invoiala cu dinsul platim cite 5-6 ruble
pentru drumul pina la capat, la eVadul-luIVoda,
ce veche isprava domneasc se pomeneste in acest nume, din care RuiT a
facut in harta. eVadu-Livadi* ?
si pentru
traiectul cu birja la Chisinati.
As fi vrut s vad i Orheiul,
c ruia
i se spune de Rus1 si de Evrel eOrgheiev,

macar pentru biserica de la Vasile Lupu,

cine stie ce tarcata i ea astazT. Dar nu ede chip cu citT bani am, cu cit timp imi fai cu putinele inlesnirT ce sint. Ar trebui sa ma cobor pe la Vadul-luT-Jora, in locul caruia edomnul User, ingina nu tiii ce
nume rusesc i atunci in mijlocul noptil s
mine

caut prin sat strain i ca strain insuml o

trsura spre oras. De acolo, ce e dreptul,
m'as putea cobori, pe o sosea bun, in vre-o
patru-cinci ceasurT la Chisinail; dar incepuwww.dacoromanica.ro

84

SOROCA

tul e de sigur prea greil si nesigur. Asupra

Orheiuldi deci n'am, pe ling cunostintele
mele despre pircalabil din vremea ha Stefan-tel-Mare i despre praclAciunile tatarestl
de pe la i 600, decit marturisirea luY Wierz-

bowski c e un tirg prost, mal urit decit

Soroca si unde nu mal e nid-o urmA de cetate moldoveneasca. Masinistul care se caz-

neste jos pe linga, roata cirpita, e, de alminterea, un Orheian, urrnas al celora cari
slujiati altuia decit until User si cu alte unelte. El spune cu mindrie ca la Orhei sint
numal si numal Moldoveni.
Vaporul s'a incarcat in sfirsit. Totusl pe
mal ramine o mare harmalaie de Evrei, nu-

maI de Evrei. Sint foarte bucurosi ca din

tirgul thr, de linga cetatea undell fac murdariile thr plea& cparohodub thr, ducind
mai ales de-al br. Se fac glume, se cinta,
femeile, curtenite prea de aproape, tipa. in
sflqit, dupa un rcnet noii al batrinel masine, plecam prin invirtiturY stingace ale ma-

relta vapor clarapanat si incarcat peste masura. Tremura tot, ca pe valurile marii.

www.dacoromanica.ro

laDOtIOS 111,LI1MII
111

`P

''74

".ttiliM6064'

.4114;: '40

Hiserica Sf. Dumitru din OrheT.

www.dacoromanica.ro

co
co

86

DE LA SOROCA LA VADUL-LUI-VODA

3. De la Soroca la Vadul-lui-Vod.
Mergem acum. Apa e tot in cotiturT, i
intunerecul unel incovoierl taie necontenit
luciul alb ca al unlit lac. Soroca piere odata'n urma cu luminile el multe i rare pre-

sarate pe sus. in dreapta i in stinga sint

tot innltimT, doT pareti de intunerec catifelat. E, sus, un stralucit zbor de stele care
clipocesc, tremura, se clintesc ca scinteT ce
trec sati fulgera ca un iroiti de lumina, cazind. Apa clatina icoana lor, intr'un linciurit
de aur. Sate nu sint ; numal foarte rar cite
un punct rou, foarte departe, care da cine
tie ce veste de veghe i durere nopt/ pirietene. Din pomil in floare vintul trimete adierT care te innebunesc, de dulci. i din

paduricea din dreapta, din paduricea din

stinga, din livezile maluluT, din toata acea

deas umbra, izvor de miresme, vine cintecul de slava al pasarilor ce nu dorm, de iuhire. Sint quiere de mierle, prelungite, incheiate, incepute din noil, cu un avint de
moarte, uiere care par ca incunjura i invaluiesc toate de la o zare pina la cealalt,
ca i cum o singura pasare, aceia1 in toate
locurile, tot innainte, de-alungul intregeT ape,
ar cinta. i, incercarT, intrebrl sfioase, tri-

lurT de dor i bucurie ale privighetoarelor,

www.dacoromanica.ro

T1NUTUL SOROCEI

87

se desfac, se zbat in vazduhul dulce, luminos, rece.

Daca a fi singur cu cirmaciul, m'as intinde aid pe prora 01 a1 adormi; daca a

fi singur pe lume, a vrea sa mor acum

aid, i apele sa ma duca tot innainte printre

arboril in floare, in acest prohod de cintece,
in jos spre liman, spre Marea cu apele multe,
in care se poate pierde urma mortilor.

&Inca Sorocei.

La 4 ceasurY sint iara1 pe bord. Lumina

vine din stinga, de la soarele ascuns inca

dupa dealurile Podolie; ea lovete sus culwww.dacoromanica.ro

88

DE LA SOROCA LA VADUL-LUI-VODA

mile basarabene care se inrosesc ca de jaratec. 0 mare liniste pluteste inca in aier ;
vaporul in care dorm totl afara de cel de
la cirma, inainteaza tacut. Iar in copacil cari
acopar InnJimile, cintarile noptiT n'ati incetat,

ci urmeaza proslavind rasaritul.

Pe alocurea dealurile sint despoiate de podoaba lor i apar galbul, golar, triste. In

curind vom ajunge la sate si tirgurl marl,

la vestite vadurl.
Iata Rascovul, raspindit pe malul Podoliel.

Si aid ca i in tot drumul, acest mal ceva

mg jos si ma sarac decit acela pe care

sa-ml fie ingaduit sa-1 numesc: al nostru, e

locuit dupa obiceiurile noastre i arat sa fi
avut din capul loculuT satenl romint Aceleasl
case buhoase, cu ochl mid de ferestl, aceiasl

serpuire a cararilor galbene, aceiasl alegere

a costirlor drepte, aceiasT iubire pentru

pometurl, pentru imprejmuirile de crengi. Nu
potl numi nicairl aceasta parte o parte straina.

Strain e i aid numal portul, cu sapca si

haine de oras, dar vezi une orl i caciula,
catnap alba, briul rosu al teranulul din partite hotinene. Straine sint bisericile cladite
totdeauna ca un semn de stapinire, ca un
trofeii, marl, greoaie, fara nicl-o forma lamurita.

Rascovul e legat de nol insa i prin aminwww.dacoromanica.ro

DE LA SOROCA LA VADUL-LUI-VODA

89

,
r..0

-\

......

. k :...v:-

ja-

'

4 .=.4..''...."--'
..
''''
.... ' .., _-:......4..4.I.. --' ....-.

-.

'

OFeark...4-4.i.
.

Drumete

www.dacoromanica.ro

90

DE LA SOROCA LA VADUL-LUI-VODA

tiri. Prin veacul al XVII-lea, el a ajuns un

tirg de Cazacy, i de aid a pornit uritul i
grosolanul fiii de Hatman Timu, cu fata stricata de varsat, pentru a se cununa in Ias1 cu

fata ca o fioare a luT Vasile-Voda Moldoveanul. Dupa ce Timit i-a fost adus in racla
de la Suceava, pe care o aparase vitejeste
pentru socrul sail, Doamna Ruxanda, vaduva

lul, a stat aid, intre MoldovenT, avind innaintea el, din cutare casa veche boiereasca,
darimat a. acum de mult, privelivea Moldovel

sale. il placea aa de bine in acest loc innalt, intre padurl, de-asupra apel minunate,
curgind necontenit zi 0 noapte, cu cintecele,
miresmele si pove0i1e eT, incit ea n'a vrut

s maT vie in tara, nici cind a poftit-o cu

staruinta fratele el vitreg tefanita., ajuns
acum si el la Domnie. Atund 0 pentru aceasta, Moldovenil ail prdat Ragcovul. Dar
Doamna fugise. Numal la batrinete, dupa
ce asupra Cazacilor nu mal domnia neamul

barbatuluT el, s'a dus Ruxanda iara0 prin

locurile undelI petrecuse anil tinerecil. Cazacil leqe0, navalind in tara cu regele Sobieski, o gasira la manastioara din Cetatea
Neamtulul, unde se adapostise, 04 taiara
capul pe pragul u0I.
In mintea mea se deteapta aceasta poveste de frumuset, de nunta fara iubire,
www.dacoromanica.ro

TINUTUL SOROCEI

91.

de vdduvie paricd, de strapic sfirit. E ciudat cum toate lucrurile acestea sail dus
pentru totdeauna, ca i cum nu ar fi fost
nict-odat, sad

dus aa cu totul, cum cu

totul pdnd la praful oaselor noastre, pdnd la

ultimul fir de cenud, de unde a fost gindul
nostru, ne vom duce i not ; e ciudat cum

de nu pot vedea nicdiri pe Cazacit hit Timu addpind in Nistru caii obositi de raite
prAdalnice, cum nu pot sd titi unde intre
aceste case invlmdite supt copereminte gal-

bene i negre, unde ade acum Doamna Ruxanda, a lui Vasile-Vodd, Domnul i obldduitorul nostru, privind din cerdacul ei pe stilpt

cum rdsare soarele de-asupra ape, ca

sd-T

mat priveascd odata frumuseta.

Un sat mare de partea basarabeand. Se

incarcd lemne supt comanda lul Urr. E o
lungd oprire, i mulct catatort se dati jos de
privesc la incdrcare. Aceasta se mat face si
in alte datt, i muncitorit ce se intrebuinteazd
sint i Moldovent, cari glumesc, aruncd vorbe

la cite o nevast odath aud : (Ilea* iubita mea, i fac i et haz de ncaz i sd-

rdcie. Alte orY femet strigd de pe malurt, se

fac a chema pe drumeti din malul unde-1
spala rufele cu picioarele albe muiate in apa
inghetatd. Copit, cite trel-patru i maT multI,
www.dacoromanica.ro

92

DE LA SOROCA LA VADULLUIVODI

pescuiesc cu unclip din crengute tinere, i

fratil mai mkuntel, surorile stall de se uita
la isprava bor. Cite odata e o gramada de
satenl venitY sa. priveasca e parohodul, rusesc
al Jidanilor. Unele fete, imbeacate in stofe de

tirg, vorbesc pe rind romAnete 0 rusete.

I'm

"g.

';
4444

13

Pe Nistru.

Mal pretutindeni insa, e o ingramadire de

Eyre. El stail pe term, strigind 0 fAcind semne,

se suie 0 se coboara, duc mrfurl, alearga

incoace i incolo, cu carutele 0 luntrile.
El sint viata ce se vede 0 se aude maY mult
in ace ste parti ; prin el se face orlOce. in
www.dacoromanica.ro

T1NUTUL SOROCEI

93

aceasta tail de ura. pentru lege, de prigonire i uciderl, el sint totul stapinil, de 0
ascund aceasta supt cainall 0 umilinta.

Cel din vapor

yin

unul cite unul pe

coperta unde s'a facut cald. Nu-1 intereseaza

de loc drumul cu minunile lul schimbatoare,
cu petele de soare ce tremura in ape. El vreati
sal

se inteleaga, sail dezbata afacerile, sa

doartria la soare somnul lor de Orien tall, lenel in fond, cu tot neastimparullor zgomotos.
Sint multe tipurl: negriciol cu barbl lungi,

cari par ca yin de-a dreptul din Asia infocata, rocatl cu pistruie, unil fini ca niste
Arabi, altil gramaditl la fata, mid, strimbi,

galbeni, cu parul negru foarte tare i rar,

cari par Mongoll 0 arata o inriurire cazarica in alcatuirea lor. Si haina-1 deosebqte :

de la caftanul lung, negru, ochil 4'1 merg

la surtucul de mice stof, patat de unsoare,
rupt id i colo i cu gulerul totdeauna ridicat peste gitul gol. Femeile sint legate la
cap cu barizurl, aU rochil batatoare la ochl,
cam trecute 0 ghete scilceiate. Dar intr'un

arzat 0 fac flirt o Jidancuta

foarte vioaie, eleganta, cu parul in filet
ochil provocatorl, 0 dol baietl de coal,
unul rop, altul negru 0 foarte fudull amindol de uniformele lor negre cu lampasurl
colt s'aii

albastre 0 podoabe argintil. Pe feti o chiama

www.dacoromanica.ro

94

DE LA SOROCA LA VADUL-LIA-VODI

apsa, e ruda cu d. User i e vorba s'o ludin

cu nol, dar la Vadul-lul-Voda ea nu vrea sa
se desparta de tovara0 el, dintre cari cel
rocat, foarte obraznic la palsprezece-cinsprezece ani, maI ca n'ar vrea s se coboare
din trasura noastra. Astfel th.sar5m pe Sapsa
in tovarA0a administratorilor el_
Sint 0 soldatI evrel sail, cum se zice aid,
(Muscali) evrel, uniT in uniforma intreagA,
dar fail arme, altil numal cu apcI, rnAntlI
i cizme ecazone,, pe care le i schimba in
cursul drumulut Unul rnaT ales, foarte mic
i urit, pierdut in haine largi i lungi, cu
centironul strimb i apca pe-o ureche, e

foarte caraghios. Povestqte mult 0 l'audaros

cirmaciulul, firqte despre razboiii.

Dar d-ta aI fost acolo ? 11 intreaba d.

Flondor.

Cum nu! Am fost odatt i acuma ma

duc iara1. Dar nu e hrana destul. . .
Unde, la rAzboiti ?
Ba nu. . . La Chiqinaii.
incep a zugravi pe acest eroti care atipete

de somn. Trezindu-se in risete, el se cam suOra, nu vrea sa se recunoasca. i fuge de pe

coperta. Cind ieali din nob' creionul in mina,
2.a. fac 0 ceIlaltI.

Rezina are un doc in care acum se repara

www.dacoromanica.ro

TINUTUL SOROCEI

95

doua vaporar : e Tovari, 0 e Dniestret, . Un

pod de fier leaga amindoua malurile; de-asupra trece trenul ce vine de la Baltl, de desupt, e loc pentru trasurl 0 calatorl pe jos.
Malurile sint ma de innalte aid, incit c Ben-

deriul, nostru adeca al kg Uer, pe care

tovaraul mieri il numete camiralul, trece

lard sa-T plece catargurile.

Une orl veil pe innaltimI foarte frumoase

case de boierl al acestor locurl, odata chiar
un adevarat palat, cu foarte multe fereti in

cele doua rindurl ale sale. Proprietarul de

acolo e un Evreil, 0 cirmaciul cuprinde toatA

zarea aratind cu mina ca ale lul sint 0 Rezina 0 Rmcovul 0 tot ce este aid, pe malul drept al Nistrulul.
0 aparitie mal nemteptata e o manastire
in stinca, pe termul basarabean. intre copacl

de padure se descopere o fatada alba. Dar

nu e o cadire, ci numal inchipuirea prin
stilpl, sail ferestl i u1 a unor cladirl. Cele
doug rindurl sint sapate in stinca, i tot ma
o casuta alaturY. in cuprinsul de piatra start
ale caror
decl calugarY ru1 sail romini
haine se vad filfiind in cerdace la bataia vintuluI

0 cari luneca bcoace 0 incolo ca nite umbre.

De la o vreme, malurile nu mal sint ma

www.dacoromanica.ro

c.0

yCIOA-Iflq-lflavA VI 1100110s va aa

CY)

Marastirea_GrAdistea sau Pestera.

www.dacoromanica.ro

97

TINUTUL SOFIOCEI

de prapastuite : vederea poate patrunde panA

la alte OrurT de innaltimI in fund. Se intind
ca nite scoarte lanurile de grill 0 de sacara, araturile proaspete.
In nilte scorburT se varsa Rautul, la Du-

basart In fata, mal sus, e tirgul, arzat deci

in Podolia. Numele-T e insa romanesc 0 vine
de la g dubasarip, ce1 ce tineail la acest vad
podul pe tdubase 2 sail pe luntri. 5i, inceputul tirguorulta e in leg4tuth cu deszaprarea

0 intinderea vechil Moldove. Pana la 1812

ail fost Romini acolo, 0 Inca F4i astazi gasestT un numAr destul de insemnat de aT
notri. Altfel tirgul e foarte pacatos 0 ma-

il ascunde maT tot. Dar c e mare, se

vede dupA multimea Evreilor ce se grama
desc A. se suie pe corabie.
De aid Nistrul se infund in pAmintul
lul

basarabean, facind o mulpme de coturY mart

care taie necontenit vederea. Cea d'intiiil

oprire, care e 0 cea din urmA a ealatorieT
eBenderiulu12, e la Vadul-lui-Voda. Citeva
carute in margenea riuluT 0 birje pacatoase,
asupra carora se arunc toti aceT cari nu

ateapa vaporul spre Bender, ci merg la

ChiOnal. NoT dol, dupsa. tocmeala ce am

avut cu d. Urr, lu6m singurT o trasura,

iar cellaltI se ingramAdesc jidovete cite

rse-rpte, in biete brit1, carucioare i ha1031

www.dacoromanica.ro

98
DE LA SOROCA LA VADUL LUI-VQDX

Afanastirea Saharneni.

www.dacoromanica.ro

TINUTUL SOFIOCEI

99

rabale pe care trebuie sa le urce la deal

exemplarele cele mai nenorocite din speta
cailor.

Adio User, adio amiralule ! Poate in veci

nu voiii mai cgatori in a parohodul, tau de
treized i. cind de ani I Adio Ivanusca cu

cgmasa rosie, care mi-ai adus asa de bun

bors si asa de bune pirjoale ! Adio, tu ostas
impratesc, credincios i viteaz, care te-aI
luptat cu dapantii, la Chisinaii! SA null
dea Dumnezeul parintilor tal sa-'1 vezi aiurea !

Crestinul cel mai fail, goiul cel mai

hapsin, puratul cel mai aplecat spre cari-

caturi tot e mai bun decit micul drac galben...

www.dacoromanica.ro

CAP. 1V.

TINUTUL CHpNAULUT

www.dacoromanica.ro

x. Spre Chiina.
Drumul spre Chiinail tine vre-o doua
ceasurl. E un urcu necontenit, o ratacire
indelunga printr'o tara de lut scormonit.

Lucrul cimpuldi e mult mai rail aid decit

in partile fericite ale SoroceT.

LocuitoriT

sunt maT rani; padurile lipsesc. Am trecut

printr'un singur sat, Budetii. Ii impodobete

o stralucita rerdinta a boierului,, care a

ispravito ruinindu-se i o tine pustie i pina
astazI, o casa, de piatra, larga i impodobita ca la ChiiniI. Acest om luxos se chiama

Costita. Poate s fie un Romin. S'ar i intelege mal mor un gust ca acesta.
Numele satulul mi-1 spune un baieo,
Moldovean dupa graitI, fata i imbracaminte
(poarta caciula). Dincolo de casa liii Costita,

pe un tapan de iarba verde sta o nevasta.'

cu fata ei i dol baiati
toti frumoi,
oachei, cu privirile limpezi i bune.
E departe Chiinaul?
Nu ma de departe, dupa dealul ceala.
www.dacoromanica.ro

104

SPRE CHISINAt

4;1!

1.-

Romin din satele BasarabieT.

www.dacoromanica.ro

TINUTUL CHISINAULUI

105

VIVI fi ducind pe jos acolo?

Cum nu! Da d-voastra de pe unde,

Moldoveni?

Da, Moldoveni din Bucovina i din

Moldova.
Aa.,

inteleg. Da pe la d-voastra a

plouat ? Ca, vezY, aid n'a maI cazut ploaie

din postul mare.

*i aid sint Moldoveni, ap cum ati fost

din vechile timpurt

Pat multamiti. Au
prnint. N l supara nimeni. Cirmuirea cere

putin ca sa nu faca nimic. Doar cite un

razboiii care secera fecioril.

Ostrovul.

Si ma gindesc la cellalt pamint moldovenesc smuls, la Bucovina, la satele el romaned, in griul carora s'ail amestecat Nemt-iI,

s'a samanat neghina pierthtoare a ,Rutewww.dacoromanica.ro

106

SPRE CH15INA1J

nilor. Aud plingerea pentru birurile teriT, pen tru

birurile comunelor, pentru vinzarT, pentru tre-

cerea drumurilor, pentru orisice. Vad norul

de lacuste evreiesd aruncate asupra oamenilor cu mintea nepregatita pentru rfuelY
si socotelT prea multe. imT amintesc de
vornicul evreil, de consiliul comunal evreil,
de medicul, de moasa, de avocatul, de functionarul, evreT ; pe cind aid un pristav romin st6. in satul fail nici-un amestec evreiesc.

imi daU sarna ca. aid camata nu striveste

ca dincolo si ca., oricit de greil ar apiasa
proprietarul grec, armean, rus, polon, emol-

dovean,, el nu intrece pe marele mosier

evreil de dincolo.
De unde ar iesi ca. o administratie scan-

dalos de rea, o administratie nula poate fi

in unele imprejur Ar1 maT prielnir decit o
administratie prea bunA. Aceasta ajuta. g civilisatia,, impune formele si aparentele, dar
nu e oare ceva mal innalt decit dinsele desvoltarea fireascd a unuT popor, care nu se
poate pripi f Ara a-I ucide, cum nu se poate
deschide mugurul fard sa piara frunza si

nu se poate

rsfira

bobocul far a

ofili

floarea ?

Birjarul luT User nu poate fi decit Evrell,

si un Ovreias mic, slab, nervos, infAsurat

www.dacoromanica.ro

107

C5,343,

din deal.

TINUTUL CIII5INAULUi

www.dacoromanica.ro

108

SPRE CHISINAt

in haine ce par luate din gunoiti ; perciunl rani

II tremura supt a pca soioas. Abia poate s

mine bietele doua drigle slabe, care, dacA

ar avea glas de plingere ca alte dobitoace,
ar geme supt loviturile de harapnic, care le
mica din loc in loc.
Din gura lul iese ins, pe jidovqte, spuse
care te fac sa-1 tot intrebt
Se intoarce de-odath. spre noI i. zice:
La Ungheni all omorit un purat, puratul care avea mo0a. Teranil aU voit s'o
imparta. El a ieqit cu slugile. 5i 1-ati ucis.
FlichT, flich1 cu biciusca. Evreul i0 pleaca

apoT capul i intoarce iara1 spre nol fata

1u1 stoarsa, hamesitA, cu parul rar, atirnindu-1

in neregula.
Asta este sfiritul lumit Atund se vor
omori oarnenil unul pe altul. Zice la noT,

la cartea Sefer, ca vor

fi

zile rele pentru

EvreI, II vor omori i. va curge singe mult.

Atunci va fi sfirqitul lumil. Si tot ce zice

in cartea luI Sefer e adevarat. 01, oi!

Perciunil slabanogT tremurA in vintul rece

al serif. Iaras1 citeva bice cumplite cad pe

spinarile ascutite ale cailor. Trsura trece

huruind pe un podet, supt care broatele

cinta laudele Biculul, care e Dimbovita Chiinaulu1. In fata, urcindu-se la deal se z6.www.dacoromanica.ro

TINUTUL C1115INAULUI

www.dacoromanica.ro

109

cca

-;*

7.

F:J.

vzut din mahalale.

110

CH1$1NAUL

rete un amestec sur, cu turnurI albe, care

e capitala Basarabiet Am ajuns.
2. Chiinul.
Deocamdata-mI daU samt ca. o strada
largd, lung de nu-I vezi capatul, se des-

foura drept innainte, printre csute urite.

Strada nu e pavata cum trebuie i brica
EvreuluI tremuth pe caldarirnul neregulat.
Felinarele de- gaz nu sint aprinse fiind&
sus CraiU-Noil stralucete,intre multe altele
i pentru a lumina Chiinaul.

Cotim in dreapta aa de bine, incit nemerim asupra unel carute care vine din sus.
Strada cea noua e cea d'intaiti intre stradele ChiinuluI, marea Alexandrovscaia insaV, strada impAratuluI Alexandru. E despartita in dou6. printr'o aleie i are o largime neobilnuit.
Aceasta face rnult vreme singura eT fru-

museta. Casele ce se \Id, de i au in parte

doua rindurl i sint destul de marl unele din
ele, naii nimic deosebit sati macar plcut
in ele. Dar de la casele risipite i joase

ale until sat s'a ajuns la un tirg bunirr.

Aid felinarele lumineazn.. E cel d'intaiii pas

spre maI bine.
Deodatt lumina electric scoate la iveala.
www.dacoromanica.ro

111

TINUTUL CI-ILSINAULU1
,.-4,,,..
....1K4/=-.4tbuturom t'afte
r
i

1-01W1
o

r..
il ..-7-df".7.;''''
I

1.1

41110

'1 !fpUlfillIP.1....in
',.

i: &441abi awards

it-A,' k -z-44:4
!-' ,
4w
.,

..e.....1.,,_.

4 ril"11 sil.M.1

'..)
,
1.2

..- .

Pasagiul din Chisindn.

www.dacoromanica.ro

playmSmo lflIflNli

I'l

1.12

CH1SINAUL

cu limpeziciune un cartier de palate albe,

de mart cla"JirI ale negustorilor. Vitrine
scinteie de o parte si de alta. innainte e o
mare gradina, o biserica spatioath in fundul
el si un turn cu ceasornicul luminat. Aid e
centrul, un centru frumos.
IarasT felinare cu gaz, si cotim la dreapta,
intr'un bulevard intunecos. Bietul birjar evreil,

zapacit de stralucitele echipage ce ail ti ecut

strigind pe ling a. dinsul, se opreste la otelul
ce ni fusese recomandat : Otelul de Svitera,
sau e sviterscaia gostinita D .

innainte de a merge prin oras intram in

restaurant. E ma de bine tinut in acest mare

otel, incit ne rus'inam de biata noastra im-

bracaminte de pe drum. La o math ieati

prinzul un domn blond si dou domnirare,

care par Armence. Si numele proprietarulul,
Muracov, suna. armeneste. Armenil moldoveni

si altil, veniti pe urma, ail jucat si joaca un

mare rol in viata economica basarabeana.
Mosii marl sint ale lor, si ei ail milioane in
mina.

Cer (ham and eggs', pronuntind cum

se scrie, ca S. fiii inteles masi bine. Aceasta

pune pe gindurl pe chelneff.
Haman, hamin, aceasta e evreieste.
E ca vechia vorba esibolet), care se cerea

de catre EvreI Cananeilor, ca sa se vada

www.dacoromanica.ro

TINUTUL CH151NiULUI

1.13

dac sint strainl i trebuie uciO. Banuiala ca

am fi Eyre a trecut o clipa pe lingl nol.

Mai ti'l? poate ca ar fi de ajuns ca sa ni
se arate up. Asemenea lucrurT se pot critica.,
dar se pot 0 intelege. Liberalil Americani, oamenT /Ara prejudecatI nu-1 aa ? nu primesc pe negri in unele restaurante maT suptiri.

Ca sa ne dovedim cretinT bunl, cerem 0

cotlete de porc.
Dam o raita chiar atunci seara prin centru, unde pravaliile cele marT nu s'ati inchis
inca. Argintariile sint foarte bogate : un Eyre"' din Otac, pe Nistru, care poarta numele,
rusesc, de Atatchi, vinde frumoase colane de

placi de argint, lucrate mai mult saU maT

putin in Caucas, dar care poarta hangere 0
litere care amintesc aceasta tara. Caucasiane

mal vreati sa fie minere de umbrela, condeie 0 cite altele. Daca arata cineva indojell asupra adevarulul 0 a pretulul, Atatchi
se jura in tot felul i se arata gata sa plateasca sute 0 miT de ruble daca a mintit.
Vinde i in Romania, la Ial, altor Evrel,
schimba bani austriaci foarte bucuros 0 se
pricepe a-'1 scoate la sfir0t tot pretul luT.
V orbete biniwr romanete, qi e un tip interesant.

Intram apoT intr'o papetarie ca sa cumparam frumoasele vederT din Basarabia pe

8

1031

www.dacoromanica.ro

114

CHI.51Nikut.

Suborn].
Si

Gimnasiul de bdieti din ChiOndu.

www.dacoromanica.ro

T1NUTUL CHI$1NAULUI

115

care le-a editat firma Wolkenberg, un alt

papetier evrell, asezat chiar linga otelul nostru. Vinzatorul e un Ovreias strins in umerl.

Si el rupe moldoveneste si, aflind de unde

sintem, pune o suma de intrebarI ca acestea :

La vol sint Jidanl?

Nu la vol, ci la dumneavoastra.
La vol, la dumneavoastra sZnt Jidanl?
Dar unde nu sint? Crezl c in rait-"'
nu sint !

Si ce fac el acolo ? Ce drepturl ail?

Multe.

Macar dreptul de a trai, pe care nu-1

avetl aid, intregeste d. Flondor.
Asa? Ell vreati sa merg undeva, oriunde, in America. Aid nu-1 cistig.
Apol, mal gindindu-se...
Si vol din Moldova ce ziceti de ce este
pe aid?
Nu vol, dumneavoastra.
Dumneavoastra, etc.
Nol nu zicem nimica.

Se poate? Ell am auzit ca vine Moldova aid cu oaste moldoveneasca.

D-ta-1 fi auzit; nol nu.
E neasteptat sail auzl cele mal nebune
si nesocotite visurl spuse, de frica macelurilor ca acel de daunazi, prin gura acestul

biet baietan cu mintea slab si neluminata!

www.dacoromanica.ro

116

CHISINAUL

Pe strada se mica multa lume, cuprinzind

tot trotuarul din dreapta, innaintea dugheninilor scinteietoare. Multi sint Evrei i Evreice,.

foarte &q.t. Citiva functional-I cu familiile.

Studenti in uniforme. Tined intelectuali cu
plete lungi, gulere ridicate, cautaturi intunecate. Ofiteri stall razimati de parete, foarte
cocheti in uniformele lor perfect tinute.
Se aud adesea, cu toata frica de prigonirt
si ura de care sint incuraja0 Evreii, accentele cintatoare, jalnice ale jargonulul evreogerman : evuass, g nitu, (was, nicht) 41 suna

din cind in cind la ureche. Cei mai multi insk

toff cretinii i unii Evrei carturari, emancipati, trecuti prin Universitatile Rusiei, vor-

besc ruselte. Nici-un cuvint romanesc, precum mai nici-odata n'auzi, chiar din partea
Rominilor, un cuvint romanesc pe stradele
Cern autului.

Lipsa de cultura a pastrat aa de romaneti satele. Cei ce fac coala rusqte incep
insa a vorbi ca baiatul de la Dinauti, un fel
de graiil ruso-romanesc, precum graiul Evrei-

lor de aid e germano-rusesc. Cine trece la

egimnasiul intiiil sail la egimnasiul al doilea,

din ChiOnail, la seminariul din acela0 ora,

la institute 0 orfelinate, acela pierde pe in-

cetul tot simtul pentru limba. La Universiwww.dacoromanica.ro

TINUTUL CI1l1NAULUI

117

tate, care nici nu se afla in Basarabia, ci la

Odesa, chiar la Moscova, la Petersburg, instrainarea merge mal departe. antelighentul, e Rus ca limba, cu toate ca de un timp
incepe a se recunoate nationalicete ca Romin. Cind alti studenti neruI, Finlandesil de
II cer s'a spuie ceva despre limba,
datinile, trecutul poporulul sIi, bietul Wiat
se simte foarte incurcat, cacl, de fapt, nu
tie nimic din ce-a tiut i nici ceva flOU cu

pilda,

privire la aT saT, cel ce i-ati dat trupul in

care se salasluiete acum sufletul strain.

MaT til? poate Ca tinarul oache care cetia in librarie cartI ruseti, cu caciula de astrahan pe cap (in April) 0 cu palton blanit
cu astrahan in spate, era un Romin de a-

cetia. Dar poate si un Armean, un Grec,

un Rus, un Polon, un Bulgar, un Evreii, toate

neamurl foarte bine represintate in aceasta

Basarabie cu orarle i tirgurile de mosaic.
Aveam o cunotinta aid, pe avocatul G...,
care a fost i prin Bucuret1 pentru all gasi

spita neamulul. De la el ateptam indreptarl si sfaturl. Se intimpla ins c. e plecat fAra soroc. MA gindisem iara1 la archivarul Halipa, care a tipArit douft volume

groase de acte, uncle romAnetI, cu privire la trecutul Basarabiel, dar nimeni nu-I
www.dacoromanica.ro

1.18

CHISINA UL

poate da de capat. Orice gind de a patrunde in Archiva Senatorilor, unde se pastreaza toate hirtiile administratiel rusestl la

nol, in anil 1806-12, trebuie parasir. De

alminterea nicl nu maI am vreme, si tovarasul

miei.i, din parte-i, se gateste de plecare pentru mine, Lunl. Ne vom multami deci sa cutreier5m ora0i1 cu un isvocic.

in otel sint si Rominl ; una din scrisorile

ce ateapta. in cutie e din Romania si are
adresa until Dragornir, din familia actorulul

de la Iasl, poate. A doua zi am auzit vorbindu-se romaneste, asa si asa, de dol domni
in vrista, pe terasa otelulul. Incolo insa, par
a fi nurnal straini. TotI umbla foarte maret,
chiar i un moneag plesuv, care are un cucuiil mare, ca un nasture, drept in virful goliciunil capulul sail. Femeile, toate pudrate,
fosnesc din rochil de matasa. Ma gindesc la
echipajele de o innalta i scumpa eleganta,
trase de cal foco1, care aii fulgerat pe Iinga
birja nenorocituluI ce ne-a adus aid. Am

vazut si rochil de dantele tirite prin praful

stradelor. Aicl ne-ail intrecut.
E interesant si personalul otelulul sviterian, stdpinit de un Armean. Portarul cu fa-

vorite lungl negre e un Polon din Camenita Podoliel, si e foarte bucuros Ca' d. Flonwww.dacoromanica.ro

TINUTUL CHISINAULUI

119

dor II poate vorbi in limba lul. Femeia de

la ocla1 e Moldoveancd, nu din Chisinaii, ci
t de afara I , de la un sat. Cutare chelner oie
bine moldoveneste, altul maT putin ; mulct,
de loc. DumnezeU i ae ce-or fi fiind acestia :

par RuO, dar de aiurea decit din Ba-

sarabia.

Despre otel trebuie sa spun a doresc la0114 cu spurcatele-1 tainite jidovqt1, unul

asa de bun, de bine orinduit i servit, de

i de elegant ca acesta. i nu e singurul otel de tintliul rang, in Chisinaii. Cu
mal putin de cinci leT pe zi are cineva o
odaie care nu lasa nimic de dorit.
ieften

De mult n'am avut o noapte aa de linioit ca aceasta...

Ma trezesc in cintecele salbatece, de razboiii, durere i moarte, ale soldatilor, Mus-

calilor, ce trec pe bulevard. Corul lor rasuna, prevest tor de tulburaei i varsar1 de

singe, pare ca, in acest ora unde 80.000

de Jidani stau in calea a 40.000 de crqtini
cari nu se vor putea impka nicTodatd cu fiinta
0 citigul acestor enecredincios1,.

hvocicul din ChisinaU are palarie nalta

cenusie, mant de aceias1 coloare cu cloud
rindurI de nasturl arginth la spate 0 o cinwww.dacoromanica.ro

120

CHI$1NAUL

gAtoare de piele cu alamurT. Trasura luT e

joasa, foarte usoara, dar destul de larga ca
sa poata cuprinde comod doT oamenT. De
cele maT multe orl e un singur cal. La EvreY,

el e destul de pa:caws, pe cind caiT crestinilor, RusT sa

MolclovenT, marl, grasT, plinT

de foc si de avint, sint neintrecup ca frui iuteala. tIsvocicul,, de alminterea,

nu-1 lasd nici-odath sa mearga in voia lor
nici nu-T croieste jidoveste cu biciul. Abia
rnuse

daca-T atinge cu stircul ; incolo, el IT indeamna

printr'o hdtuire dibace la fiece clipd. NicT-

unul nu vrea sa se lase intrecut de altul,

un drum la gara e o adevrata intrecere, in
care si caiT par a simti ca e o datorie de
cinste sa nu ramiie in urma, cit se mai poate.
Drumul acesta la gara e foarte putin pla-

tit cu o jumatate de rubla (vre un le i 25

de banT). Oara in oras e numaT 6o de copeici. Tarifele se \rad pe toate trdsurile, i pe
spatele birjaruluT atirnd un patrat de metal
cu numarul luT. Ceia ce nu impiedeca pe
isvocie de a-sT cerca norocul in sama mus-

teriuluT. Mai ales daca acesta i-a dat Inca

de la inceput prea mult.
intr'o astfel de birjd vedem dimineata cartierele functionaresti i militare, care alcdcel
tuiesc ded un al patrulea oras,
www.dacoromanica.ro

TINUTUL CHISINAULUI

121

maY frumos din toate. Unele case sint mici,

acoperite cu olane roil, umflate, dupa moda

anilor 1830-40, cind ail fost zidite, pe vremea cind poetul Puchin, care i-a aflat sfirsitul
intr'un duel aice, facea farmecul caselor
,
primitoare din Chiindil 0 Costachi Negruzzi

al nostru se intilnia poate cu dinsul. Felul

de cladire nu samana cu acela obinuit la
not Fatada caseY privete totdeauna strada
i de-asupra url de intrare se boltete adesea

un pridvor pe stilpI. Coloarea nu e niclodata alta decit cea alba. Aproape nu maY
intilnetY locuinte care sall aminteasca vechiul

tip de casa boiereasca, ce a trebuit sa existe

totul, pina pe la jumatatea veaculul trecut

0 aid ca in toata aceasta tara.

Stradele sint desavirsit drepte, taiate geometric. Basarabeanul s'a deprins aa de mult

cu aceste orar facute, iar nu nascute, incit

orIce insu0re a Bucuretilor dispare pentru
ei innaintea cusurulul hotaritor al ulitelor
inguste 0 strimbe. La capat, se vad copacl
aliniati i un petec de albastru pe care-I
pa teaza insa colbul navalnic cu care necontenit se joaca vIntul, ridicindu-1 de pe acele
strade unde e gros de un deget. inteo mica'

parte din ora sint trotoare pe margine 0

lespezi la mijloc. De cele maI multe oil, al
osea, care e stralnica, sail macadam bunior.
www.dacoromanica.ro

CHISINAUL

Strada. CeMrala.

122

www.dacoromanica.ro

TINUTUL CIIISINAULUI

123

Pentru un ora aa de mare, capitala unel

gubernil de 2 .000.000 de locuitorl, mal cit
o treime din Romania, se poate crede ca e
prea putin.
Unele maidane neingradite ati plantatiI
rail tinute. Multe gradinl inssa pot sluji drept
model, 0 in toate partile dal numai de gr-

dint Ba am vzut un petec din strada ingradit pentru ca s se samene in el iarba

0 s se sadeasca pomi. Pretutindene se incearca. bulevarde.

Chiinul e un ora bisericos. Prin toate

partile, pe jos 0 in trAsurl, vezl preotil chematt pentru deosebite pricini la Mitropolitul-

exarh al taril, care e astzi un Rus. El se

neobinuit pentru nol : palarie
neagra, tare sail moale, fara margenl marl,
un lung anteriii de coloare cenuie, pantalonl cari se vad dedesupt. Poara prul impletit in coada sati rsfirat in vice neunse,
care fine slbatec. Pe piept ii atirna o cruce
argintie prinsa cu un lant de grumaz. Merg
fail, rapede i nu fac nicl-o impresie de
demnitate cucernica, in alergaturile acestea
ale lor.
infAtieaza

Bisericile

sint multe, din toate stilurile.

Una pare a-l aduce aminte de cladirile moldovene01, dar, cind te uitl bine, vezi ca. are,
www.dacoromanica.ro

124

CHISINAUL

in litere de aur, o inscriptie polona. Altele

au tot felul de umflaturl, turnulete, copereminte verzI. Am vazut chiar un paraclis, la
coala de fete, care era sapat in piatra, cu

Biserica Soborului din Chiiria.ii (dupe: Romstorfer).

o deosebita ingrijire. Cul ii place stilul muscalesc poate sa 16 admire : oricum, sint mall,
curate si. bine incunjurate.
Multe cladief publice mArete. Tribunal, pa-

lat .al guvernulul, doua gimnasil de baietI,

gimnasiu de fete, coala eparchiala de fete,
urcata sus, cu o cupola de biserica, in drumul spre gara, orfelinat al nobililor, club al
fundatia batrinuldi Bal, mort
acum vre-o cincisprezece ani, museii, care se

nobilimii,

cladete in stil maur cu briul de smalt. Se

vede ca. imparatia aceasta nemargenita a vrut

sail vadeasca, prin aceste enorme mase de

www.dacoromanica.ro

TINUTUL CHIINAULUi

125

piatra puterea si trainicia ei, pe care nimic

nu le poate zgudui, i prin gospodaria cu
care sint tinute, disciplina ei ostaseasca, in-

trodus in toate. are c rasufli greil cind

- L..

oSf.J-

l'

.41:1110,16.1111641.11laili
I

----

=1

?1.IFSEsaW.AG,...vaiita.--

Biserica Zufliscaia din Chisinaal.

vezi aceste uriase faade de piatra alba' care

apasa i pamintul i sufletele Gicesti o ternnita dupa acele imprejmuiri totdeauna inchise,

dupa acele ul lacatuite, dupa acele feresti

moarte. Pare ca acea pajure de sus sta sat
infiga ghiarele 1 in inima ta. Ceia ce s'ar
potrivi aiurea, in orw marl, de o potriv de
monumentale i de curate, uimeste i inspairninta aici, mai mult decit cistiga.
www.dacoromanica.ro

126

CHIsiNiur,

Nici vorba de o potrivire cu obiceiurile sari

gusturile noastre. Totul e ca la Petersburg

0 Moscova. Cine nu 0-a deprins ochil trebuie sa simta o mirare desplacuta vazind
unele turnurl de path, unele biserici aa de
urit impleticite i inzorzonate.

0 strlucire, o bogatie salbateca se desface din ele.

Nu prea \Tad case mail ale particularilor,
de 0 boierimea sea destula vrerne in ChiOriati, iarna, pentru petrecerl mal ales. NumaY intr'o mare cash. cu doua rindurT, deasupra careia fluturh. steagul alb-ro-albastru, mi se spune ch. ar locui un mare
bogata. UniT proprietarY stall pe la moi'l,
cantindu-le singutl, sari ph.strindull macar

casa, gradina, via. Altil bkiuiesc prin Petersburg. Sint

putinl,

cad Armenil 0

Evreil imbogatitY, ba chiar cutare Rus saii

Polon, om modern de afacerY, nu pot intra
in socoteala.

5i e grozav acest lucru ca aid nu poate

fi vorba in nici-un alt strat decit terani4 de
o viata romaneasca, orlcit de slaba. Negustot-if, citl sint, a intelighentia 1 , destul de multh.

la numar, boierirnea aproape toata, sint rusificatl. Aid sh. te feretI de a cerceta pe
.

cineva acas, nu numaT pentru ca prin aceasta

potI sa-1 puT rail cu politia ruseasca, dar 0

www.dacoromanica.ro

127

TINUTUL CHISINAULIJI

pentru ca n'al ce vorbi cu el. Graiul lul va fi

irnpestritat salbatec CU vorbe rusetY, frantu-

zetl, nerntqtT. El nu te va intelege i tu nu-1

vel intelege. Idealele tale nu sint ale lul ; precum nu e nicl-o carte romaneasca la Biblioteca
publica, nici in libraril, ap nu o ve'l afta nici la
purtatorii celor mal bune nume romanqt1. El

se simt bine; in coala ati invatat c sint

Slavi, Ca limba cmoldoveneasc s e o limba
slava, ea' Moldova a fost o umila provincie
turceasca, foarte barbara, ca Romania de astazY

e o nimica toata i ca in ea nici nu se vorbete e moldovenetes , ci o limba amestecata cu frantuzisrne, pe care Basarabeanul
n'o poate intelege. Maretia rolulul
chemaril Rusiel le strivete sufletele. ApoI fiecare se craseste bine. Preotul e foarte bine
_i_

privit i are veniturI frumoase ; de ce n'ar

cinta i ceti numal slovenete in biserica ?
Functionarul poate ajunge i ministru plenipotentiar, ca Onu de la Atena ; unde-1 pot
da Rominii aa ceva ? Boierul are privilegii
de clasa, i in Romania ele ati fost de mult
inlaturate. cTinarul generos din UniversitatI se gindete mai mult la chestia sociala

in toata lumea, la nedreptatea ce sufar ceI

&Arad, ce mid fara deosebire de neam.

Altil, ca bietul Sittil, ea Buzeseul, autorul nue

carp frumoase despre anticitatea greaca, inwww.dacoromanica.ro

128

CHISINAUL

teleg bine ca o situatie la Petersburg e lucru frumos, 0 ei scriu rusete, numal rusete,

ba poate nici n'ar putea scrie romanete.

Nu vorbi nimic acestor oamenl ; el ail ajuns

prea strainl de tine.

TotuI sint legaturI de familie 0 leg-Mut-I
de interese cu Moldova, chiar cu Bucurqtil.

Se fac cath.toril, dar nu se vede de la noI

decit raul. Firete Ca Bucure0i1 nu se pot

compara cu stralucita Odesa, dar cit de mutt

te doare cind ti-o spune un Romin, care

nu mal are nici fata, nici de multe orl graiul
RominuluI ! Si in ace1ea0 cercurl cu el se
invirte i Germanul din colonil, al cal-0 tata

chiar a stat in Rusia de prin 1812, dar care

e nascut din mama germana, si-a luat o Germana de sotie, vorbqte perfect nemtete,
fiindca, zice el, ca functionar rus, e climba

sa, 0 are de sigur acast la locul de cinste

clasiciI GermanieT, din cari se soarbe frumuseta i intelepciune.
De fapt, Basarabeni nationalitI sint numal
aceia cari ail trecut la noT din deosebite
pricini. Astfel, d. B. P. Hasdeil, nascut in

partite HotinuluI, dintr'o veche 0 vestita familie romaneasca, in care s'a amestecat ins
prin casatoril un covir0tor singe strain, e
un mare duman al Rusiel i lumea vede

in d-sa de mult timp un represintant

www.dacoromanica.ro

al

129

T1NUTUL C111.51NAULUI

irominismulul,. Daca acetl RominI din Basarabia ar face, cu toata prudenta care

poate sa impiedece o nenorocire, acasa la

el a suta parte din ce zic la nol, lucrurile
ar avea pentru neam o alfa fata dincolo de
Prut.

Aceasta Mx% & am de gind a supara

anumite persoane, ci numal ca o marturi-

sire de adevar.
Dar Evreil va zice cineva ? Aceia pe cari
i ati ucis acum citeva lunT, aceia pe cari-I
ameninta un noui mAcel?

Putinl vor crede ca in ChiOnati Evreil se

simt maY putin decit aiurea. Va fi fiind
undeva i aid o mahala evreiasca, cu cri0ne
eftene (vino i pivo,, ins nu rachiU !),
cu pravalil de nimica toata, cu sarAcie, murdarie i salbtacie. Dar aceste partY nu se

vad. 5i nu se prea vad nicl locuitoril lor

pe stradele maT mult umblate. Doar dacA vor

fi fiind multi in plata murdara, cu lAratcl

de lemn urite.
El nu se ascund, dar se pare a aid privigherea adruinistratiel i asprul regim militresc al Capitalel i-au mal cioplit. Pe A1exan3

drovscaia, in care e strins tot negotul

se
daca veT ur-

poate zice cu adevArat : tot,

mari firmele de c magazine de stofe i haine,
9

1031

www.dacoromanica.ro

1.30

CH1$INAUL

(sucnoiu), de papetarie, librarie, argintde,

de bacanie, de pitrie, q. a., vei gasi al de
t Grolsman a (Grossman, pronuntat evreiete),
tVeIsman, (Weissmann, mijderea), Grob-

drucii, (Grobdruck) 0 cite multe de acest

fel. insa ace0ia sint Evrel cari, de 0 intre el
vorbesc dialectul, aU luat haina vremilor
noastre, tii-1 rusete bine, ba chiar frantuze0e
ca la Wolkendorf, unde i mutedil aristocratici intrebuinteaza aceasta limbt
e aleasa.
0 nu chiama asupra lor despre-

tul 0 ura prin infatiarea lor chiar.

Dar, bogatl i saracT, la un loc, el fac, mi se
spune, vre-o 80.000 din 1 20.000 de locuitorT
al Chi0nAu1uI. Cam proportia de la IV, unde

Jidovimea se vede insa cu mult mai mult

i unde pe departe nu este viata vioaie de
aid, strinsa in citeva strade largi, pe cind
dincolo ea se risipqte prin multele stradite
singuratece ale partilor cretine. 80.000 de
EvreI, dintre cari doar 3.000 s faca vre-un
mqtequg saU vre-un negot cu rostul lul, pe
cind cellala umbra. cu qoalcia pentru a stoarce
1

copeica prin care, fall munca, sa-1 poata

tid zilele orkit de pacatos. Aqa zice Cru-

rvan.
Cine e Crurvan, tie sail spuie mice

om din Basarabia. tE cunoscut i ... in Anglia*, mi-a spus proprietarul din trenul spre
www.dacoromanica.ro

TINUTUL CHISINAULUI

131

Ba Iti; cum de nu-1 til d-ta?, Domnul Cruevan , cum i se spune, merita sa fie cunoscut,

cad el e redactorul vestitesi fol sBesarabet,,

care a .intetit pentru varsarile de singe din
ChiOnati. Tot poporul cetia sBesarabetul,,

Muscall la camp.

adeca poporul de lucratod din tirguri, care

tie rusete fiindca a trecut prin co11; I-am
vazut i in mina until marinar din vaporul
rusesc pe Dui-are, care n'a vrut cu nici-un
pre sa-M1 vinda foaia. Crurvan e sMoldovean,, 0 el a 0 scris un articol Doina,
in care plinge asupra mortiI poporulul nostru.

Dar, altfel, el e Rus, gazetar rus. Menirea_

lul e sa predice lupte impotriva Evreimii,
www.dacoromanica.ro

1.32

CIITINAUL

aceasta insa in aa fel, incit sa fie impacata

i censura. iDaca-1 intrebi#, mi se spune,
tel thspunde ca n'are nimic cu Evreil, 01

iubqte pe Evrei#. Si acela0 adauga :

tEl e cam nebun ; titi.
Cum am ajuns la Chiinati, m'am gind.t

el

sa ieaUt Besarabetul # . Tocmal se vind pe Ale-

xandrovscaia gazetele, de nite hamali greoi

cu apdi, Ru1 cari tiU i ceva moldove-

neste. AU ziare din Chiev, din Odesa, din

aceasta tIujno-Rossiia#, din aceasta Rusie
de-jos, in care intra i gubernia Basarabiel. Besarabetul# pare ca-1 fad la unul,

dar, dnd il

cer, mi se ofera alta foaie,

cDrugii# . N'o primesc, intre altele i pentru

ca mi s'a spus ca a cere alt ceva decit

eBesarabetul# , i mal ales a refusa a Besara-

betulv face pe cineva banuit ca ar fi Evreil.

cal, cum vezi, am tip evreiesc#, imi spunea
un domn, de neam polon, i odata, trecind prin

ChiOnati, un vinzator imi intinde a Besarabetul# , pe care n'am vrut sa-1 cumpar. El

bine, o doamna la spatele mele a strigat

vinzatoruldi: Cum 41 vine sa vinzl

a Besa-

rabetul# la Jidani; e doar o foaie pentru cre-tinI). DecT, pentru aceste motive, eil nu
vreaU alt gazeta decit e Besarabetuh. Dar

vinthtorul se tine dupa mine i imi spune

staruitor ca (Besarabetul# nu maI este acum
www.dacoromanica.ro

TINUTUL CIIISINAULUI

133

al luI Crurvan, ci a ramas in minile altuia,

ca. Drugii, e acum efoaia cea buna,. Ma
incredintez deci, i o cumpar.
E o gazet mare, tiparita pe o hirtie lucioasa i. moale. Incepe cu anunciurI i are
foaia din urma plin de anunciurl. Foarte
multe telegrame, poate de inprumut. Stirl
despre chotare,, despre razboiii. Pe pagina
a doua, un lung articol tiparit cu slove marl:
acela va fi cuprinzind propaganda antisemita.

Pe pagina a treia, .tirl marunte, serbarea

aniversarisi Impartesel la ChiOna5 i altele.

Noutati basarabene, dupa scrisorT : la Ho-

tin, de pilda, un teatru de amatorl a dat

doua piese ruseVi, pentru functionarl i ofiterI, cu succesul cel mal mare.
Cruievan a lost silit, se pare, ail schimba
titlul gazetel dupa tulburarile pe care ea
le-a stirnit. I s'a ingaduit sa scoata alta

foaie cu ace1a0 scop. Ura impotriva Evreilor

e aa de raspindit, in adevar, incit uci-

ga0I sail schingiuitoril chiar a5 scapat la

judecata cu maT nimic. Multi era5 MoldovenI, de acel cari abia ti5 rusete. Unul
din aparatoril lor ex officio, imi spunea ca'
prerdintele li-a cerut sa vorbeasca rusete.
Dar nu stim.
OrTcum stiti
!
,
,

Si el ail vorbit in aa chip rusete, incit

www.dacoromanica.ro

134

CHISINAUL

presedintele si-a astupat urechile si i-a rugat calduros sa urmeze innainte tot moldoveneste.

in propaganda aceasta antisemita este

insa si ceva positiv. Id si colo vel vedea,
in Chisinaii si in tirgurile basarabene, pavalioare pe care se ceteste numele (Besarabetuldb. Sint magazine de consum ale
saracilor, cari el insiT aduc si vind ce li

trebuie. Ce se va izbuti pe aceasta cale,

nu se poate sti. Mi s'a spus ea' Evreil
sint gata s distruga asemenea dughene,
lsind marfurile lor pe preturi neauzite de
ieftine.

Chisinaul e un mare centru militar. Trasura se intoarce iute innapol dintr'o strada
unde intrase : in fund se \Tad soldatil venind. Merg in front desfasurat larg, cintind;
pustile marI fac cu adevarat un egard innalt
de sulitl)., Toata zarea e prinsa de multimea miscatoare, strabatut de fiorul baione2

telor. Si aceasta oaste, acestsi gMuscall,,

cum li se zice, si de Rus1, prin innaintarea

lor puternica. si greoaie apasa sufletul in

acelasl fel ca si marile clAdirl de piatr pecetluite cu vulturul raschirat si, ca si la dinsele, se amesteca o intiparire de salbatacie
ciudata, venita din locurl foarte depArtate.
www.dacoromanica.ro

TINUTUL CHISINAULUI

135

Barbarl navlitorl, multl, foarte multl, avind

Inca mal multi, mil de mil, miriade in urma,
par ca trec printre zidurl ciclopice i monumente de Faraonl, facute cu munca ro-

bilor 0 legate cu singele lor.

CasarmT in toate partile, musici care incearca imnurl razboinice, ofited in grupe
stralucitoare, saU singuratecl, pe jos, in trasud, pe velocipede. Aceasta Basarabie rail
citigata e o tara bine pazita.

De la BaltI am telegrafiat la BucuretY

cerind sa mi se improspteze banil, pe cari-I
platitl d-voastra, cel cari cetitl aceasta carte.

Sint trel zile de atunci 0 ma duc sa intreb

la poste-restante. Pota e o cladire neincapatoare 0 proasta. in zadar al cauta o impartire potrivita i toate acele forme care
se obiruiesc in alte prtl. Functionarif in
uniforme i jumatatl de uniforme stall, ca

la el acasa, linga mainile de socotit, care

0 nu fara motiv
foarte mult aid. In fata lor e numal o
masa lunga , goala. Trebuie st aiba o
se intrebuinteaza

mare dibacie ca sa indeplineasca bine, cu

asemenea datinl patriarhale, sarcina cores-

pondentil intinse a unul ora mare. Batrinul de la fioste-restanle nu prea poate

ceti cu litere latine, i-1 ajutam sa transcri't
www.dacoromanica.ro

136

C111.51NAUL

cu cirilice adresa uneT cartT postale venite

din IasT. Altfel, totl sint oamenT de omenie

si nu se supara daca li vorbestT cmoldo-

veneste
,.
,
Tovarasul mieui pleaca. spre casa, luind linia care duce spre Apus, in doua ceasurT
si jumatate, la bariera tricolora de de-asupra
PrutuluT, la Unghent El duce cu sine o con-

vorbire variata si plina de interes, o mare

bucurie de a indatori si cunostintile de ruseste si de jidoveste care ni-ati slujit asa
de mult. in Nicu Flondor am cunoscut un
adevarat boier romin de rasa, care a luat
de la cultura austriaca numal elementele
care pot folosi neamuldi nostru.
E rindul mieti sa plec. Platesc odaia,
care e foarte ieften, si un comisionar rus,
care nu maT poate de mit-are ca nu pot vorbi

ruseste. in tren aflu cu desperare ca ... am

luat cheia odaiT mele cu mine. Conductorul,

care are aid i atributil politienestl, e gata

insa sa o duca innapoT, si pecetluiesc cu
jumatate de carboava lagaduiala la
Am sosit la gara intr'o alergare nebuna.
Trasura mea a fost intrecuta de un cal alb,
mare, dar toate silintile altuT isvocic de a
intrece ail ramas zadarnice. Zburam ca yintul. Am ajuns innainte cu un cap de cal.
www.dacoromanica.ro

.0.'

atilhad-- 62;11041SY 111.

,
;0

-="7,)

"1-'4)

grinymIgnio 111IfINII.

--marrryerprannemr."--1F.7pectr-xz-,7---

trownpreer..

Podul de peste Prut la Unghenr.

Las

CO

www.dacoromanica.ro

138

CHI5INAUL

E o mare invalma0re in statie, unde poate

sa intre oricine, fail sail pl6teasca biletul

de peron. EvreY furnica in toate parOle, atinin-

du-se dupa gherfturT. Elevl in uniforma. In

fiecare colt a'l cite ceva de vazut. 0 familie
armeneasca se desparte de o ruda care venise din Armenia insa1, judecind dupa caciula innalt de astrahan 0 caftanul cel lung,

negru ce poarta ; saruta lung ni0e copil,

cari par sa fie aT lui, lasatT la ChiOnati, ca
sa umble la coala. Un einovnic cu drept
de clasa intiia la tren iea cu dinsul un copila blond, pe care nu-1 poate scoate destul
de rapede pe fereastra cind suna de plecare ;

0 mama care nu tie ce sa faca de frica ...

Ace0ia sint Ru0 adevaratt Rusoaica e 0
fata aceia batrina cu fata galbena 0 parul
gros, samanat cu fire tarl, albe, taiat scurt,
0 pe care o intoNlraesc, ca domn*pare de
companie, doua tipurI albe, grase, blonde.
SoldatT incarca bagaje, plecind la lupta.
Sint bine gatitY ; unit aii apcT ro1, altiI
albe, pantalonT negri in cizme, sabia li atirna
de cingatoarea prinsa de git, peste tunica

de kaki verziii, lucios. Nu par sa aiba nicio teama 0 nicT-o durere ; merg mindru,
zvirlind din

cale pe orkine 0 sfiindu-se

foarte putin de ofiteril lor chiar. Unit dintre

ace0ia aii legaturI negre la mineca ; de
www.dacoromanica.ro

TINUTUL CHISINAULU1

139

bratul unuia se tine o doamna batrina, in

rochie cernita. Mine va pleca poate i fiul
cel mic spre locul unde se ucide.
Trenul pleac in urale. i de aicT la fiecare statie 'Ana' la Bender, vagoanele de
a treia clasa, intesate de soldatl, rasuna
de cintece, cintate altfel de fiecare, cintece
racnite maT mult, imnurl salbatece catre
moarte. Le auzim cu totil 0 facem, pe gindurl.

Din vagonul de clasa intiiii se coboar un

domn 0 o doamna cari vorbesc romanqte.

N'am vreme sa fac cunoTtinta lor, care miar fi folositoare. El poara caciula de catifea
innalta 0 un lung pardesiii negru, care par
sa infatieze aid eleganta ; e slab, vioill,
mindru. In vagon gsesc o garafa goala.
Vagonul nu cuprinde acum decit un func-

tionar 0 un ofiter. Acesta pare sa mearga.

acolo unde se due soldatil cari se inchina
mortil. Un om urit, falcos, negru, cu ochelaril pe nasul gros, strivit. innaintea luT merge

prin coridoare, fredonind cintece parisiene,

o domnioara cu apucaturl destrbalate. E
dintre acelea care pregatesc, pentru mulct
dintre ofiteril bogatl 0 nobill, cari sint themap la rzboiti, drumul jertfel celel marl.
www.dacoromanica.ro

CAP. V.
TINUTUL BENDERULUT SACJ TIGHINET.

www.dacoromanica.ro

1. Spre Bender.
Drum printre casute gospodaret1. Apo'l
foarte frumoase dealurI verzl. Bicul se ivete
in fai'l late de argint, in mlatin'i zdrentuite
i

prinse pe alocurea de buruienile noua.

MaT tirziii numal, ele se aduna intr'un singur

curs, frumos, linitit, care innainteaza catre

Nistru. Aici i se zice Gura Biculul.

. - '.

.1

.b.,1

..

'.:1

/4(.1
I

.C5P

rt

'-.

'.. R - I,

.,...

rl.''._.

-- :. ,..

:"

eE
..

..

... L'.

q_1,14....43.

., .1

''..

.d

'

0.

Cu carele.

Statil sint numal doua, Mirenil, sat de

instarip, i Bulboaca. in amindoua,
stall MoldovenT curati.
raza.1

www.dacoromanica.ro

144

SPRE BENDER

Proprietarul din Bulboaca se suie in tren.

5i el merge la Bender. D. M. . . e ruda cu

un magistrat i un avocat din Rominia. A
facut studil de drept, cultiva via i vinde
vinursi pe o scara larga, incercind s concureze pe cele, foarte thspindite in Basarabia,

ale principelul Trubetcot E preledinte

zems/ver,

al

al tcomiteiului permanent), am zice,

din Bender, i se duce acolo pentru a cloua

oara in aceasta zi. Fata blonda, cu barba

lunga : samara foarte bine a Rus, de i
familia e neaparat greceasc.
Gura Biculdi pare ca se pierde intr'o
adincitura.. Acolo curge, dar nu se vede
printre malurile verzl, Nistrul. Ce se innaltA
in fata, e Podolia. Dar id 0 acolo se amesteca iara1 Basarabia, cad cursul mareldi
rI e i aid foarte bogat in erpuirile acelea
largl care-I deosebesc in maI toata lungimea

sa. Departe, unde se vAd doua turnurI de

biserica, e manastirea Chitcanilor, despre
care se zice ca ar fi veche.
Un Or de case face un sat colburiii, fa,r6.
copaci, pe marginea apeT chiar.
Asta e Varnita.
Varnita ? Mu0roiul acesta de stuh i lut

sta ded pe locul unde s'a petrecut acum

doua sute de aril una din cele mal marl
www.dacoromanica.ro

TINUTUL BENDERULUI SAt TIGHINEI

145

nenorocirl pe care le pomeneste istoria, una

din coboririle cele maT prapastioase. Venind

de pe un cimp de bataie unde cununa luT

de laud zacea tavalita in singele osta0lor
mortl, Carol al XII-lea, tinrul rege al Suediet, sosise fugar la vadul NistruluT. Paa
din Bender se inchin innaintea unuT astfel
de invins. Cu invoirea imparatulul sail, care

tia s pretuiasca 0 vitejia far noroc, el

il adaposti in umbra vechilor zidurT negre
pecetluite cu semiluna. I se fcu loc pe acest
pamint al Varnitel.
Din casuta de mod6. moldoveneasca ce i
se cladi aid, indaratnicul craiii neinfrint va
fi privit dese orT in amurgurile ro0T, cind
din minaretele BenderuluT se destacea in picurl dare rugAciunea muezzinuluT, la intinderile podoliene, dincolo de care, departe, se

ascundea Pultava, innaltata sus printre alte

locurT prin surparea puteril lul.
De aicT unelti el un razboill intre RuT 0
Turd, care se mintui prin incunjurarea celor
d'intiiii de ceT din urma in tabara de seceta
i foamete de la Stanilqa. Vizirul se invoi insa la o pace prielnic pentru impa.ratul primejduit in fiinta sa insa1. Carol

simti 0 durerea de a vedea pe dumanul

sari iqind din rnreaja indelung tesuta in jurul

lut Atunci rupse el cu pintenul rochia de

10

1031

www.dacoromanica.ro

146

SPRE BENDER

matasa a Vizirului celdi Mare i pleca din

cortul lul far sa-I iea ramas bun. Se intoarse iara.0 la Varnita, aVeptind alt razboiii,
alt mijloc de razbunare. Acesta nu se intimplA,

i intr'o zi el fu poftit sa plece, sa se duca.

de aid, cu suita sa, cu ostail sal, cu cheltuielile sale, spre Suedia. Nu primi, i se ajunse

aa de departe, intre indratnicia unuia

i in-

daratnicia, tot ma de mare, a celorlantl, incit Ienicerimea din Bender navali cu foc
i sabie asupra casel oaspetelul, mosafirulzd
stapinulul lor. tSvedul, , de care el se apropiara numal cu sfiala, ca de un mal mare
intre totl vitejil, trecu cu sabia in mina
dintr'o casa aprinsa in alta. impleticindu-se
in lupta, el cAzu, i mini se intinsera din toate
partile, nu pentru a-1 lovi, ci pentru a-1 prinde,
a-1 cuprinde, ca pe un copil iubit care se zbuciuma in neastimpar. Aa-1 dusera in lagAr, i a
doua zi pleca, in mijlocul until mare i. zgomotos alaiii, carta in care statea, infaurat

in cirpe ca un mort, acela care strabtuse

tinuturile Tarulul ca un biruitor. in stepa
arsa de soare se infundara calaretil, iar in
urma lor Varnita ramase cu darimaturile el
pirlite de foc, cu acoperemintele darimate

ale locuintil craiqtl. Unul si altul a luat

din ele ceia ce-I trebuia pentru bordeimul
IA .i peste citiva anT nu s'a mal tiut nici
www.dacoromanica.ro

TINUTUL BENDERULUI SAU TIGHINEI

147

locul unde a cugetat indraznet acel mare

om foarte strain, unde s'aii cetit scrisorI ale
imparatilor si regilor lumiT, unde s'a zbatut in ultimele eI spazme o mnrire cazuta,
o viata stricata.
Astaz1 Varnita e un biet locusor de tarn',

unde fumega in cerul de sara ogeagurile

cnsutelor, pe cind Nistrul is1 mina in jos valurile multe.
Acum vine Benderul, gstatia I, , maI mica
si veche. Apo'l gstatia III, cea noun., foarte
mare si frumoasa, pe care si Wolkendorf
o pomeneste in cartile luY ilustrate basarabene.

De aid trenul merge peste Nistru, spre

Odesa, stralucitul port al Rusie1 Sudice si
poate cel maY impunator oras din toate aceste

parti rasaritene.
Din partea lul, Nistrul 41 urmeaza, depar-

tindu-se tot maI mult spre Rasnrit, mersul

snii sirguitor entre Mare. De la un timp, el
se pierde in limanul pe care acesta i-I trimete innainte, si pe malul sting sta CetateaAlba.

Pinn acolo nu se coboarn gparohodurile,

evreiesti. Nici-un tren nu patrunde asa de

departe. Lipseste pina si o sosea mai buna..
www.dacoromanica.ro

148

SPRE BENDER

Calkoril ce vin de la Bender trebuie sa

mearga pina la Odesa, A. se intoarca de

acolo spre Nistru cu trenul, sa iea la Ovidiopol vapormul peste liman 0 sa intre in
sfir0t in vechea cetate pe care o incun-

joara astzi un tirgurr ca Benderul, plin

de tot felul de oameni 0, firqte, mai mult
de Eyre, pe cind GermanY star' in satele
de prin prejur.

Deocamdata nu ma pot duce sa vAd

aceastalalta veriga din lantul apararii ra-

saritene a vechii Moldove. Poate alta data

voiii fi mai norocit. Acum voiii spune cite
ceva cetitorului din cele ce titi din carti
asupra cetatif celei maY vechi din toata tara
Rominilor.

Du0 de dorinta cutezatoare a citigului,

Genovesii ati nemerit aid, unde ruinele cetacit greceti, romane, Tyras se spulbera-

sera' de mult 0 unde nu vor mai fi

fost

multe urme nici din intaritura bizantina

care fusese zidit pe urma. La mijlocul de
drum spre Crimeia, negustorii italieni ridicalr aid frumoase ziduri, in care statur
ostasi platiti de din0Y, mai mult dintre Romina de prin aceste pal-V.
Dup ii drimturile ce se mai pastraserA
id i colo, Bizantinii ati fost numit locul
www.dacoromanica.ro

TINUTUL BENDERULUI SAU TIGHINEI

149

Cetatea-Neagra, Maurokastron, si de aici Genovesii a171 facut Mauocastro, Maocastro si,

in stirsit, Moncastro, ceia ce se potrivia mai
bine cu limba italian. In Moncastro deci,

ail stat ei pina dupa 1400.

Atunci Domnii Moldovei is1 ziceall t stapini pada la Marea cea Mare', dar eY n'aveati

si cheia acesteia. De aceia Alexandru-celBun a stramutat de aid vechea episcopie

si oasele Sfintului Joan cel Noil, pentru paza
carora ea fusese intemeiata. Joan fusese
ucis in chinuri de Tatari, cari domnisera

o chpa in cuprinsul cetatii, si se maI arata

si astazi locul unde el a patimit.
Nu trecu ins multa vreme, si CetateaAlba - cad asa-i ziceail Moldovenil trecu
in stapinirea Domnilor din Suceava asa de
departata. Pentru dinsii pazira acum strajerif romini cu ochii asupra limanulul. Alexandru-cel-Bun, fiii

lusf,

tefan-cel-Mare, ail

adaus ziduri nou, moldovenesti la cele din

alte vremuri. Turcil o cercara de citeva

ori in zadar.
Apol in anul 1484, Sultanul Baiazid cel
de al doilea cazu naprasnic asupra orasului,
si pircalabil, lasati Para ajutor, nu se putura
tinea mult. Aid stapinir deci maI intaiii

paginii, cu cincizeci de ani innainte de a

face din Tighinea noastra Bend erul lor.
www.dacoromanica.ro

150
SPRE BENDER

CetatiT-Albe.

www.dacoromanica.ro

TINUTUL BENDERULUI SAU TIGHINEI

151

De acum IeniceriI I1 avura paza in Cetatea-Alba. Ru0I II gonith de citeva orl,

prth. ce in 18o6 el h scoasera pentru totdeauna. Noff sthpinl nu mal avura insa nevoie de
cetate, care se darima in parte i se tot (la-

rima. 0 gravuth de prin 185o o intatiraza

Inca mindth i intreag. Asthil a ramas
dintr'insa, cum vad din fotografiI, numaI
muchi, colturi, turnurl sparte i revars'arI negre de pietre rostogolite asupra malulut

Ele vestesc insa de departe ce a fost aid.

2. Benderul.

Dorinta de a indatori a tovaraulth mieU

de drum mt face sa asist la o edinta a

comitetului permanent din Tinutul Benderu-

lut E o casa joas, intinsa, cum sint mal

toate casele zidite in Basarabia indath dupa
arzare. ineaperI mary, spoite cu var. Mese
lungi, scaune, dar i canapele ; infatiarea
nu e de loc a une'l tautoritati). FunctionarI
nu se vad : odaia de dezbaterI are insa o

ferestuica de lemn, prin care se cer i se

capath thmuriel. Odata numaI intra unul, cu

botforI, nasturI argintil i epolete de fir.
a
Vin pe rind Evrel ce stau in picioare
i altY oamenT
maT mult un tip armenesc
cu afacerl, cari sint poftit1 pe scaun.
www.dacoromanica.ro

152

BENDERUL

Turn al Cetatil-mbe.

www.dacoromanica.ro

TINUTUL BENDERULUI SAU TIGHINEI

153

Pe mese sint probe de porumb. Consiliul are in adevar intre chemarile sale.
e Ce chemarT n'avem nol b, se faspunde
la o intrebare a mea i aceia de-a ajuta
cu porumb poporatia, care iese abia dintr'o
seceta ingrozitoare, ce i-a ucis o mare parte
din bogatia de capetenie a vitelor. Porumbul se aduce din Caucas saU iese din magaziile unor proprietarsi cari-1 tineaU de cite

doT ani. Pe o fereasta, o colectie de fluturl

i gindacT. 0 biblioteca i un repertoriii alfabetic. Citeva portrete. Tarul in cromolitografie,. Alexandru al II-lea, odata deosebit, alt data impreuna cu ajutatoril saT in
marea opera de dezrobire a teranilor.
Aceasta e o institutie liberal. Ispravnicul n'are a face cu not De el se tine administratia. NoT nu vrem sa-1 tim.
Consiliul permanent, de treT membri, unul

fiind prerdinte (dreptul de numire e al guvernulul), e ales din consiliul judetean qi

acesta, la rindul luT, vine din voturile until
corp de alegAtorl impartici in trel colegil,
dupa venitul socotit in galbeni. E chiar qi
un al patrulea colegiu, din ceT maT sracT,
dar arzatT i neatin0 de vre-o pedeapsa,
cari voteaza prin delegatt
Atributiile Consiliulul cuprind grija drucele maT rele din lume , a ajumurilor
www.dacoromanica.ro

154

BENDERUL

toarelor ce se dali saracimil 0 cite altele.

Acum s'a adaus aceia de a se tinea familiile ostai1or ce pleaca in razboiii ; fiecare

cap de femeie sau de copil ramine sa fie

plait de tail, pentru razboiul imparatuldi,

cu 5 ruble pe luna.

Ceasuri de edinta sint i. noaptea; dopotel, deschidere de qedinta, discursurl nu-s.

CeT treT membri fumeaza 0 beail ceaiurT, pe

care le gateqte un aprod in uniforma, gros,

rop, betiv i lingaii, care maT ca. s'ar tiri
pe burta. Hotaririle se scriii pe cite o fituica

0 se trec pe fereastra de lemn. Dezbatecare nu sint de loc dezbaterT

tin
pana la noua. ceasurT, cind sint lasat in
&Ana aproduldi ca sa-mT caute un otel.
rile

Dac nu mi-am priceput rostul in Senatul benderliii, am cules cel putin aid inca
un tabloil din viata basarabeana.
Afara de d. M..., ail lucrat acolo un

proprietar romin, C..., om brun, gros, de

o cultura maT mica, avind firea buna i cam

greoaie a boieruldi moldovean. Poate se

coboara din rutare alcatuitor de condic de
legi, care prin 1770 purta acest nume. ApoT

un German, nascut dintr'un Svab, soldat

napoleonian, rAmas in Rusia la 1812, i
dintr'o Bavaresa, cdstorit el insu1 cu o Gerwww.dacoromanica.ro

TINUTUL BENDERULUI SAU TIGHINEI

1.55

mana 0 bucuros sa vorbeasca nemteste. Aces-

tialaltI dol consilierl stati in Odesa i yin la

Bender pentru afacerl, precum vine prer-

dintele de la mo0a lul arendata, de la via

lul, pe care o cauta. singur.
Un isvocic romin ma suie prin strade largl,
intunecoase, cu case mid, moarte. Se opreste
la egostinita Sanct-Petersburg, (mal este
una : Paris, de care ma. fereste DumnezeU).

Ma primete un proprietar, Evreti, imbracat ruseste, un chelner mare, care vorbeste

si nemteste fiindca a fost peste Nistru, la
Tiraspole, si altul mic, care miriie numal
in jargon. Odaia e mare, buna, inchisa cu
obloane, sapetata. din noU cu hirtie. Dorm
linistit intr'o mare tacere. Linga odaia mea
sforaie o familie de a ctorl. Cad Benderul,
oras de garnisonA mare, isl ingaduie luxul
musicilor militare ce cinta vara in piata 0
al teatrelor de 6 gostinita D.

Am facut invoiala sa merg a doua zi la

Cauanl cu cal de posta. Vasile, aprodul, a
adus iMariel Sale, calatorulul care se cunoaste cu prerdintele , pe antreprenorul
postel, si ne invoim rapede cu 3 ruble pana
la resedinta de odinioara a Hanilor Crimulul
in tara Bugeaculul.
www.dacoromanica.ro

156

BENDERUL

Cad dincolo de Bk e vechiul Bugeac.

Dupa luarea de catre Turd, in 1484, a
Chiliel si Cetatil-Albe, s'a facut rai o mare
parte din pamintul de linga dinsele. Tatarl
nu erail Inca decit peste Nistru, unde se revarsaii in cimpil, in vestitele cimpil goale,
nelucrate ale Cetatii-Albe, venind din Crim.
Dar Mihal Viteazul si vecinil sal din Moldova, Aron, Razvan, se ridicar impotriva impAratiel turcestl. Atund, pe la 1600, No-

gail sint adusl aid pentru a pazi granita si

a privighia in fiecare clipa pe Domnil Moldovel i Teril-RomanestI. El yin tot mal
multT, fac sate in care stapinirea o are boierul tatar, mirzacul, munca, robil crestint,

iar grija razboiulul, a prazil Nogaiul insust

Din ciamur, lut amestecat cu paie, se ridica
multe case risipite pe malurile lutoase. Din
moscheie pacatoase, Allah isT primeste rugaciunile. Tatrimea se urca pe incetul, cu

plugurile el de lemn, cu oile sale pana la

Bic, calcind in picioare toate hotarele. Domnulul, el ar trebui sa-1 dea doua dajdil,
alimul i. u,rurul, dar cine-1 poate sili? A4a
statura lucrurile Ora ce rzboaiele cu Rusii
il turburara, iar acela din 1768-74 il scoase
chiar din asezarile bor. Abia ici si colo mal

ramase cite un satucean sarac. incolo, oamenil se intoarsera in Crim saii trecura in
www.dacoromanica.ro

TINUTUL BENDERULUI SAU TIGHINEI

157

www.dacoromanica.ro

158

BENDERUL

Dobrogea, unde se vad i pana astazl fetele

galbene, cu ochi cIrpit, mustatile plecate
in jos i barbionul de capra. Iar in locul
caselor ttarqtY creqtinif I facura dar
tot din ciamur, tot cu ingrAdituei din acest
lut sail din pietre, ca la Turd, satele cele
noua, moldoveneqtl.

La 7 ceasurl trasura ma alteapta. Birtaul iml face o socoteala de 2 ruble qi baietandrul care mi-o aduce are Inca neruOnarea

de a cere un baqi. Pe capra sta, in cama5a. infoiata, de cit cu florT, in pantaloni

largi de floarea colbulul, cu qapca i cizme
un Moldovean spin i oachel, care slujeqte la

pota pentru zece ruble pe luna, fara mincare. E deci foarte sarac, i ca dinsul sint
mulct prin aceste partI unde rdzasil sint rani
i putinl chiar teranil fara spita de neam
cari ad pang la 10 deseatine. Anul trecut,
a fost aa o lipsa, incit femeile au vindut
pana

i cusaturile

lor de

zestre, altitele

cusute pe umar, scoartele frumoase, cla

Jidani, pe nimicas (in adevar, i la otel erairi
scoarte foarte bune, pe linga covoarele noua.).

Desertoril din Romania, cari navalesc aicl

cu sutele, necinstind uniforma pe care o
arunca intre strainl, il muca minile de nacaz pentru ce a facut. El se pling la inceput ca oastea e grea acurna i ea-I bates ,
www.dacoromanica.ro

T1NUTUL BENDERULUI EAU TIGHINEI

159

dar pe urma \Tad ce all gsit, in schimb

pentru scutirea de oaste a lor i a copiilor lor.
culaT,

AT sa vezT la CauanT pe badea Nespunea birjarul ; el a venit de acolo

cind era mic, de 13 aril, i sint peste 20

de aril de atuncea. Dar tot ii pare rail.
Fara pamint, fara banT, far sprijin, fara
tiinta limbiT straine, in care vorbete i popa

0 cel din urma functionar, desertoril se tocmesc slugi pe la hanurT. (Li da cite 3
ruble pe luna i mincare ; val de capul lor!,
De capul lor cel nebun ! i ar trebui sa fie
vai de totT aceia cari prin purtarT proaste,
de ciocoT salbatecT, gonesc pe pa.minturile
TaruluT flAcaiT impodobiti cu uniforma teriT

0 atm RegeluT ! Nu e nict o pedeapsa prea

aspra. pentru asemenea nemernicT, cari intatiraza ofiterul romin ca pe un Wail.

A vrea s merg la cetatea Benderulut

Am va.zut-o din tren, dar ea servete astail,
daca nu aparariT basarabene, cel putin pazeT
vaduluT de capetenie al NistruluT atunci cind
s'ar indeplini gindul JiddnauluT de la ChiinAil
1 MoldoveniT ar fi in arme dincoace de

Prut. Nu se vd de acolo decit movilele

acoperite cu iarba care deosebesc inthriturile

de astazT, i o biserica., din cele treT ale tirgulul. 5i aid ca i la Hotin i Soroca, nu
www.dacoromanica.ro

160

BENDERUL

se descopere de pe uscat, de pe malul innalt cetatea, care izbucnete drept de pe

margenea apel i infrunta astfel pe dumanul

ce venia de peste Nistru. Astazi acest duman a cucerit Benderul, s'a arzat in el cu

multe oti, cu tunurl, cu ofiterl marl, cu

biserica i pravaliile lul, i. marea cetate ro-

tunda', cu turnurl la capete, facut din piatra

neagr, impodobit pe alocurea, nu mai

slujete la nimic, pe cind impotriva altul

navalitor, de spre Apus, unde ateapta vechiul stapin al terii, se indreapta lucrarile
de tainuit inginerie ale militariel moderne.
Spre Bender alearga din dou'd partl, i din
sus de la Chiinaid si din jos de la Renl,
trenurile ; oricind, pot & vie in patru-cinci
ceasuri trupele din Odesa.
Din vechi timpuri, era aid Tighinea noastrA, pe care insg si noI o primiserAm de la
altil. Prin vama el se mergea peste Nistru,
pe drumul tataresc, spre Crimeia, cu stralu-

cita el cetate Caffa. Negustoril armeni si

nemti din Galicia aU luat dese orl aceasta
cale, pan ce in 1538, Soliman cel Mare,
rapuind pe Petru Rare, ajunse la Tighinea,
in care vazu rapede insemnatatea unel treca.tori ca aceasta i facu deci din ea o cetate
noua, turcdasca. il puse numele Bender, adeca
www.dacoromanica.ro

TINUTUL 13ENDERULUI SAU TIGHINEI

t poartas .

161

Al nostri all uitat r5pede numele

cel vechill i all zis i el tot pe turceste

int5riturilor impgratulul turcesc. insa. din

Benderul curat el a5 fcut Binderia, cad

acesta, si nu altul e numele ce se d astAzl
oraplia.
Cetatea n'am putut-o vedea sara. D. M. . .
a fost aa de indatoritor pentru mine, ceaiurile curgeati asa de rapede unul dupa.
altul, edinta comitetuldi permanent din Ben-

der, lungile dezbaterl rusesti in care as

fi

inteles tot asa de putin daca ar fi fost vorba

sa mi sa taie capul,
toate m'ail impiedecat
de a vedea i aceasta veche straja a nea-

mulul mid, in care stall astazl de cel cu

sapca rotunda i sabia spinzuratA. de git.
Pared' e un fapt. NicI acum dimineata, in

drumul spre Causanl, nu pot sa dart ochil

cu dinsa. Birjarul zice

de la altii

de la

dinsul saul

c e prea departe, cu totul pe

aiurea. Mal tirziil insa, el adauga 651 e o ce-

tate prea frumoas, bine tinuta, in care s'a

dres tot ce se stricase, i ca necontenit trec
pe acolo carele oamerylor ce merg la Varnita. Pacat ! Acuma e prea tIrziil ca sa. ma
mai intorc ind5rAt.
Am vazut insa Benderul. E mult maT bun

decit tot ce am intilnit in Basarabia, afar

1031

11

www.dacoromanica.ro

162

BENDERUL

de capitala, firelte. Pravaliile sint mult mai

bune, i este oarecare grip. de a tinea curat. Nu sint nid aid vremile noua, dar, in
trecut, e ceva mai innaintat, mal curat.

Rusia, vezi d-ta, mi-a zis in tren un tinar foarte simpatic, bun i inteligent, docent de Universitate ruseascA, ce mergea
pentru studiI in strainatate, Rusia are un
popor din secolul al VIll-lea i un guvern
din secolul al XIV-lea.

www.dacoromanica.ro

CAP. VI.

BUGEACUL.

www.dacoromanica.ro

1. Spre Cauani.
Cind ie1 din Bender, trebuie sa sul dealul
pe o osea, care incepe ca sa se mintuie indata i este numal pentru acest urcu, ranitate intre marile albiY de praf. incetul cu
incetul se desfarara in urrna oraul, i tocmai in margine, acolo de unde pleaca Nistrul, care pateaza ici i colo zarea in placsi
arginti1, acolo e rotunjirea uria5. a cetatii,
pe care un smoc de raze o fulgeth, poleind-o ca platoa until viteaz. De pe culme
se vede Inca mai bine, impreund cu viile verzY
in care lucreath stenii, ramaita a datinil

turcqt1 de cultura a viel, pentru struguri,

i nu pentru yin , impreuna cu lanurile de catifea, cu araturile vioril in lumina diminetii i mul-

tele drumulete galbene, ce fug in toate partile

uvitele unel ape revarsate. Departe de

tot, se simte o scufundare a pamintulul, i
ca

birjarul zice :
Nestrul 1

Nistrul, nu Nestrul.
www.dacoromanica.ro

166

SPRE CAUSANI

RuOT zic Nistru, Dnistru, noT tim de

Nestru.

Ca ostroave de florl albe in verde, cad

sate in fund de vat Omul mieil le inseamna i
pe dinsele unul cite unul, cu varga biciuluT.

Rusoalee la lucru.

ChicareniT, turnurile de la mnastirea

Chitcanilor, Hagiuma, Sfirladanii, LipcaniT.
MoldovenT ?

www.dacoromanica.ro

BUGEACUL

1.67

Da, Moldoveni si Rul. Dar mal mult

Moldovent
Si se amesteca in ca'satorie cu Rusi'l ?
Cum s5. nu!
Si copiil ce sint ?
Dac A. tata e Rus, Rusi. Daca tata e
Moldovean, e'l still si ruseste si romaneste.

Dar ce se tin ca sint, atuncea ?

Moldoveni !

Si aveti voi datinele voastre ?

Toate.
Cum jucatl ? Stiti bora ?
--- Noi jucam bora. 0 joaca si RusiI, cari
maI ail insa si jocurile lor.
Si ce cintact ?
antecele sint rusestT. Dar avem si
de-ale noastre. Rusesti sint maI mult ale Muscalilor.

tMuscaliI, sint ostasl rul. Si aud acurn

a lor, Moldovenilor, cind sint t MuscalI, , nu li

se ingaduie a vorbi ala limb decit rusete ;

si, la inceput, cind bietil oament nu stiil,

li vine asa de greil sa se uite la rudele

lor, la prietenil si veciniI lor din oaste, cu
cari nu pot schimba o vorbA. Pe urrna, se
deprind.
Dar cind mintuie oastea ?
Atunci parca nici n'ati maT fost pe acolo ;
tot Moldoveni ramin.
www.dacoromanica.ro

1.68

SPRE CX.USAN1

Baiatul n'a fost la oaste, i e cu deskvirgire analfabet.

Acum e vorba de razboiti. Omul nu se

plinge i.

nici nu se arata ca s'ar plinge

altit I se pare firesc ca noaptea, ca frigul,

ca moartea.
Merg multi la razboiti?
Merg.

Si nu se tern?
Baiatul sea de se uita lung la mine, ca
la un om ciudat, care nu tie ce spune,
apoT, scurt:
Nici ca cum !

-- Si ce spun ceT ce se intorc acas?

Ce sa spuie ? Dom- nu e mai mult de cit

ca stall unul catre akul. 5i vuieqte tare. Si

numal uite ca a picat jos.
RAT

IapantiT (laponesil).

. .

Strapic1

oamenT !

Nu-s

ral; tocmaT ca not Dar

izefi !

in fata, se vede acum un deal pe care

sint tintuite casute. Ele nu par albe, cum
nici in alte parti basarabene. Coperiprile
numaT, de stuf vechiii, paretil de ciamur
pArnintiti, imprejurimile coperite tot cu lut
le fac sA se piarda cu totul in coloarea galbuie a incunjurimit E, daca. vreail sa vorbesc
pentru oarneniT invatati, o adaptare la mediu,
www.dacoromanica.ro

BUGEACUL

169

aceia0 care face opirla verde ca iarba,

care imbraca pe teran in haine brune-surii,
ca lanurile.

Iaca 0 Caurnit

E mare ?
Nu. Ce-are a face ? E aa un sat numat
insa, ca farte multe sate basarabene, el
trece, nu ca selo sau miasto (loc), ci ca gorod,
tirg.

Cica a fost de de mult Tatarit

*i.-1 spun flacaulul cum statea Hanul sus pe

culme, in case de caramida cu stilpi 0 camarl multe 0 sorbia caldura buna a soareliff in acesre locurY frumoase din preajma
cetatiT puternice, 0 cite altele din aceasta
viata pagina de odinioara.

El n'a auzit nief-odata despre aceste lucrud, vechi numal de 150 de ani, qi zimbete
gindindu-se ca ail putut fi 0 astfel de oamerA

pe aid.
Trecem pe linga linia ferata, unde birjarul vorbete rusete cu un acar, apoI pe linga

o mare movila rotunda, care trebuie sa cuprinda ceva in maruntaiele el, 0 intram in tirg.

0 strada larga de sat. 0 piata calica.

Oamenl cu caciull nalte 0 hainele in floarea prafuldf. El vorbesc moldovenete. 0

biserica infoiata 0 infumurat.
www.dacoromanica.ro

170

SPRE CIUSANI

CaNE mowla

www.dacoromanica.ro

BUGEACUL

171_

Bade cutare, unde e biserica cea veche ? zice birjarul.

Uite colo chiar.

D. M... mi-a vorbit despre aceastd veche

cladire, cdreia poporul, in darnicia luT, i-ar

fi dind cloud mil de anT ; daundzI a fost

acolo

i.

guvernatorul. intrebuintez aceste

cunoqtinti pentru ca sa citig increderea oamenilor i s pot vedea. Ca sa-mT deschida

biserica, ail venit un teran batrin, care e

desealnicul din Cauqan1 (un fel de vdtdjel),

un altul, i maY bdtrin, i. doT baietT. intaiil,
eT incep vorba intr'o romaneasca stricata prin
amestecul cu rusete, apoT, vazind cum li vorbesc eil, se dab' la brazda i. zic ca i mine.

Deocamdata, biserica mi s'a parut sa fie

o veche moscheie prefcuta, cAcT e incunjuratd cu un zid jos de bolovani, e cufundata in pamint, are in pareti tot numaT bolovani de aceia din imprejurimi, e foarte
joas, cu acoperemintul lat i acoperita, cred,
cu olane. Citeva zgirieturT pe poarta nu ma

ajuta mult. Ele nu sint in slavonete, ci in

ruseqte, i, cu toatd vechimea lor aparenta,
gasesc intr'un colt data de 1884.
De-asupra uqi1 de intrare sint trei inscriptit Din cea mare de la mijloc nu se
maY poate intelege nimic, cddi piatra alba,
www.dacoromanica.ro

172

SPRE C.A.I.T$ANT

foarte proasta, s'a cojit ; se vede insa ca

a fost scris ceva slavonete, in rinduri lungi.
Cea din dreapta, greceasca, e 0 ea pier-

duta. Dar in stinga se cetete Inca ters

c. biserica a fost ra.'cuta. de episcopul Daniil, al Brailei 0 al tuturor locurilor supuse
puterii turce0, aa incit el era pastorul cel
mare 0 la Cauani.
Pe laturi sint cite doua ferestuici inguste
proaste. Biserica e despartita in dou
prin stilpi de piatra cu arcade. Catapiteazma e 0 ea de piatra, cu citeva sapaturi ciudate.
Zugraveala, naiva, acopere 'Inca paretii,
de 0 sabia turceasca a orbit fata sfintilor.

Numele lor chiar sint scrise pe romngte,

foarte simplu: eCind a botezat Ielisei pre
fiiul SamaritenceT, , (loan cel Noi, carele
s'ati sfintit in Cetatea-Alba,. Chipul lui Daniil se vede i el, cu o inscriptie greceasca
in care i se & titlul de Mitropolit. Mai
multi boieri cu ghigilicuri i anterie tin bierica pe mini ; cei doi mai aproape de
dinsa a barbi lungi albe. Cind ma" intorc
spre ie0re, unul din terani arata sus, de-asupra u0T:

Domnule, i aid e scris ceva.

tn adevar, zugravul a insemnat acolo, in
alta forma, tot ceia ce sapase mqterul de
www.dacoromanica.ro

173

BUGEACUL

piatra pe din afara. Ochii mi se opresc lung,

induiosati, asupra scriselor romanesti, cele

d'intaiti pe care

le Arad in

aceasta Basa-

rabie unde totul a fost ras, dres, curatit

pe urma noastra, ca pe urma ciumii. Si, cind

prind a ceti, cu glas tare, ca sa ma auda

oamenii, mi se pare asa de ciudat ca rasuna in aceasta biserica slavonit, Inca odata
graiul nostru. Visez sail vad, aud aievea ?

Pare c sfintii cu nume romanesti ma privesc cu ochii lor cari nu mai sint scosi de
ascutisul sabiilor, pare ca ma privesc si ma
inteleg, caci doar sint sfinti de ai nue, sfinti
buni si omeno0, de-ai neamului mieti, si,
daca e vre-unul din cei cari tin biserica pe
mini care sd fie ingropat aid, si el va fi stind
acum in mormintul saii, ascultind. Caci de

ce n'ar fi inviat el, mortul, daca invie in

aceasta biserica a odihnei limba mortilor ?
Cetitolule, pe multe ti se opresc ochii.
Iarta deci pe un om care ti-a mai fi furat
timpul cu lucruri nefolositoare, sa-ti spuie
si tie ce se ceteste pe o lespede cojit intr'o
biserica din ticalosul sat Causani in stapinirile moldovenesti ale Mariel,

ale Imensi-

ttil Sale Tarului.

t Aceasta sfinta si dumnezeiasca. biserica

ce se praznuieste hramul Sfintil Adormiri

Precistii, fiind mai innainte de lemn, veche,
www.dacoromanica.ro

174

SPBE CIU$AN1

qi sfarimindu-se de tot, Inca fiind Mitropolit

Sfintia Sa chir Daniil, n'ail lsat acest lucru dumnezeiesc ca sa ramiie jos, ci din
rivna dumnezeiasca 0 cu agiutorul Maicil
Sale i facind milostivire la totY cretini1 in
[de obste, s'ail] milostivit i Mariia Sa de ail

dat agiutor [de s'aii facut toate] celea pe

din l[untru, intru anul al]

. .

.le [al] Dom[nieI

Sale, iar de la liristos 177 H. ,

Acti vor fi dou sute de ani de cind
s'a facut 0 acest laca de liturghie 0 slujba

romaneasca, zic, intorcindu-ma catre ceI citIva

terant
Si o sa mal tie, adauge unul, cad e tare.
E! tare . . . Ca. bine a zis Mitropolitul
Antonie, spune cel maY batrin, uite-aa : Nu

vom trai noI cit va trai biserica aceasta.

A zis aceasta, nu e asta , , t aiasta , , dec.( o
vorba veche, literara, un cuvint din Scriptura.

De sigur ca apz a zis Mitropolitul.

Antonie, fac eil, era Moldovean ori
Rus ?

De, thi eii, zice unul, ea" tia 0 moldovenete 0 rusete.

E! nu, mintuie batrinul, era Moldovean, ca prea frumos vorbia moldovenqte.

Plec cu aceasta, impartind bani austriaci,
singurele maruntele ce aveam la mine ce
www.dacoromanica.ro

BUGEACUL

175

emotie trebuie sa fi stirnit pe urma acea

gologani necunoscut1 cari steclesc ca argintul

i luneca in mina! Fac un mare haz in gind

cind vad un jandarm murdar care cased de
departe gura la trasura ce trece ca fulgerul
prin colbul de marid tatareVi al Cauanilor.

La han.

Birjarul ma las la gara, foarte bucuros

ca a fost cu cineva din Romania desertorilor. Pqa palarie, aa barba, a.a pardesiii
albastru, atita neruOnare in a vorbi moldovenete, atita necunotinta a luY cparuschi,
nu s'ail maT pomenit prin partea loculut Totu1 la bilete unul, nepricepind frantuzete,
incearca. romanqte,
ceia ce un Ungur,
www.dacoromanica.ro

176

SPRE RENI

poate chiar un Austriac din Bucovina, n'ar

fi facut nia-odata.

2. Spre Reni.
De acum spre Reni aid se zice Reni
intreg, 0 parcA auzi Reni, pe linia ce taie
de la Bender spre Sud-Vest jumatatea odinioara tatareasca a Basarabiei.

Nemeresc intr'un vagon de clasa a II-a,

plin. De-o parte e un popa rus, bArbos, cu
parul fluturind in cirliontI, cu un dolman lung

de pinza alba', cu cizme marl, de mult nevacsuite, 0 cu palaria rotunda tare, un adevArat chapeau melon adeca. Cu el e preoteasa : grasa, puhaba, foarte trecuta pe linga
tinereta parinteluT; cu haine oarecare 0 cu
parul lins, uns. Doi copiI uritY, balanT, dorm.

Un altul OA un ceas, dou5., tret La al

patrulea, dupa un program necunoscut, preo-

teasa-I da sa sug6.. Din partea luI, popa s'a

intins pe canapea, cu dolmanul in laturY, cu
picioarele rachirate 0 se uita. in tavan, pe
cind cirliontiI II spinzura pima pe muamaua

de jos.
Dincolo, un frumos ofiter, cu infatiarea
barbkeasca in uniforma de drum. SamAna

a fi Romin, ca 0 sopa sa. Mal departe, o

doamna rusca. In fata, un batrin cu barba
www.dacoromanica.ro

BUGEACUL

infoiata

177

si un calator tink cu barbuta 0

ochelarY in care recunostl indata pe invatat.

Ne facem in citeva momente o buna tovra0e de drum pentru cele citeva ceasurl
ce sint pina la Vadul-lul-Troian si in cursul
carora nu vezi decit stepa verde cu valurl
moi, stepa pustie cad arzgrile maY bune,
Comrat, Tarutino, cu gospodkiile si fabricile lor, sint lasate la o parte. eFiindca n'ail
tiut sa dea ceva inginerulul care a facut
linia 2, zice cineva care cunoaste rostul lucru-

rilor de aid.
Ofiterul, care poart trel stele pe banda
lata a epoleteY, e locotenent-colonel doctor.

El merge acasa pentru a se gati de Manciuria, unde se va duce in Maiii. Asteptindu-se

la asa ceva inca din toamna, el si al sal

s'aii impacat cu acest gind.
E Basarabean. Aceasta nu inseamn numal ea' e nascut in Basarabia si ca sta acolo,
ci maY mult. El e Basarabean, cum atitia
sint Bucovinent De si nu e tipul perfect al

Basarabeanulul, cad 0 tatal ski si mama

sa sint Bulgarl din Bolgrad, negustorl de
el, nascut din Bulgari, a fost intaiii
cetatean romin pina la anul pierderil celel
de-a doua, in 1878, a urmat la gimnasiul
din Bolgrad cind era romanesc, I-a mintuit
dupa programul nostru, limba de propunere
acolo,

1031

www.dacoromanica.ro

12

178

SPRE RENI

singuth fiind schimbath dup6. creanexare). S'a

casAtorit cu o Bulgarca., ai cArei parinti a

locuit in Romania. E, prin zestre, proprie-

tarul unui otel din Braila. Stie acum bine

romnelte, caltorete pe la noi, are aple-

care catre Moldoveni, dar nu-1 place in taxa,

imp6thtia-i impune foarte mult: a servit-o
ca prerdinte de zemstvo i acum e gata a-i

da viata pentru dinsa.

Domnul batrin a avut in Rominia rude

in demnitati innalte, de 0 familia sa e de
origina greceasca. Sta la Odesa, dar privqte
tara noastra i ca tara lul. insa nu-i place
sI vorbesti thu de Rusia. in lucrurile politice se ferete mult ; dar fiul a fost cre-

scut mai numai in Paris, dorete sa se

arze intre nol i poate sa aiba mini situatii
tot ap de innalte ca i altii din familia lui.
in sfir0t, tinarul invatat e cel mai indatoritor i prietenos, cel mai modest i mai

solid dintre cercetAtori. Face studii de antropologie, 0 merge in Apus pentru ele. Profeseath idei liberale 0 le marturisete cu
cea mai mare placere. A strabatut, nu numal
Apusul, ci Rasaritul asiatic pana la Pamir,
Benares i Lahora. infatiraza pe Rus in ce
are mai simpatic. Va trece prin Romania, 0
e bucuros de ajutorul mie. Vom thminea
prieteni din aceasta intilnire.
www.dacoromanica.ro

BUGEACUL

179

Era vorba s ma opresc la Vadul-lul-Troian.

De acolo, unde se zice c. ateapta. de obimarea cetate

ceiti i trsurl de la Ismail,
turceasca de odinioark Smilul nostru dunarean a fi mers prin acest tirg la Chilia,
arzata pe malul dunrean, sora mal mica,
de lupte si nenorocirl, a Cetatil-Albe. Dar
trasurl pentru drumurile marl se intimpla st
nu gasesc. De .1a Reni poate sa aflu insa
vaporul rusesc spre acelall Ismail qi spre
Chilia.

Acum sint singur cu docentul rus, colegul mieti, 0 in 1ini5tea vagonulul pustiii punem lumea la cale, lumea cu toate minunile,
tainele i durerile el. Privim in acelall timp

la stepa care se ingalbenete din ce in ce,

intinzind pajistl rapanoase peste care cal&
in mers cumpanit, tremurind din cap 0 clantanind din plisc, cocostircil albi.
incep acum lacurile. Dupa ce am trecut
riul Ialpuh, iata lacul cu ace141 nume,

care-1 primqte. Un unghiii de argint lin se

infige in malurile verzl, i pe incetul intinderi largl sint cuprinse in depth-tare de ape.
Apol, i mal mare, lacul Cahululul, care vine

de la tirgul cu acest nume, ce a fost pana

la 1878 al nostru, capitala de judet romanesc. 0 pinza nemargenita de apa, careia
www.dacoromanica.ro

180

HOTARUL NEDREPT

nori groI, dintre aceY cari nu dail ploaie,

II fac un luciil de plumb. Malurile sint rupturT lutoase, canioane, ca acelea din America-

de-Sud. Sate nu-s, nicI oament, nici luntri,

nurnal spre eaderea seril dou puncte de
lumina' se aprind, privind drept ca nite ocht

4. Hotarul nedrept.
Acuma i. sintem la Rent Dupa cum se
vestete de la Dunare, il socotiam un tirg
frumos i destul de mare, vrednic de acea
gara, de acea cupola de biserica, de acele
zidirl acoperite cu tabla rosie. Ma mai gindiam la cele citeva amintiff istorice care
sint legate de Reni, caruia i se zicea i
Tomarova

care

a vazut trecind pe la

1560 corabia lui Despot-Voda, cel mal ciudat dintre Domnii strinf aY Moldovet
Si ce sAtoiil urit, Doamne ! Bun, de sigur,
pentru un sat, dar mai mult, nu. intre case
teranetI, ici i colo, pravalit Cite un crim-

peiu de drum pietruit, ramas din vremea

noastra.

Poposim intr'o tgostinita, curata, a until

Rus sail Bulgar, cu dosi chelneri, unul Bulgar, altul Rus, cari tii.1 fiecare i cite putin t moldoveneteD. Totu1 Renil ail foarte

putinY BulgarI, iar cam tot pe atitia Rominf

www.dacoromanica.ro

BUGEACUL

181.

i RuY. CeY d'intiiii sint oamenT puternici,

dar greoT, falco1 i negri. Cutare fata cu

flor1 in par venind rapede spre gara mi se

parea o Bulgarca. tA, Bulgarca,, raspunse
rizind vizitiul, easta e Ilenuta. Etsf Moldoveanca, Ilenuto, nu ?, c Da.,
Sara se face o mica adunare de functionarT la otel. Un fonograf enorm prinde a
zbiera din cornet bucatT de opera, dringaniturY de piane, glasurY de barbati ragusite,
glasurY de femeI innasprite, i un cor puternic i trist cum puternice i. triste sint

innaltimile din Oceanul de oamenT care e

aceasta imensd Imparatie a Nedrepta0 ,

cintecul lui Maxim Gorki.
*

(Parohodul, nu pleaca astaz1 la Chilia. SA-1

atept la Reni, nu se maY poate. Voiti veni

alta data. Si astfel cu doua-treY zile innainte
ma gasesc indreptat catre hotarul Romaniei.
Un isvocic duce acolo in zilele cind nu se
poate intrebuinta vaporul. Adus pentru tirguiala, isvocicul din Reni se dovedete, nici

Evreti,cad pe aid nu mai stilt

cuiburile

de Evrei ca pina la Chilinail,nici Bulgar,

nici Rus, nici macar Romin din Basarabia,
ci Romin dela nol,

i. inca.... Bucuretean.
Un Bucuretean-tip, care ne-a tinut de

www.dacoromanica.ro

1.82

HOTARUL NEDREPT

vorb tot drumul de a doua zi. Bun, vorba-

ret, laudaros, harnic, om de isprava i de

indrazneala. Pe cine n'a dus el la Bucurea?
Si. de fiecare intreaba ce e cu dinsul, a murit
sat mai traiqte. Stie dupa gazete toata istoria contemporana a Romniei de vre-o douazed de anl incoace, i la Galatl nu uita sa mear-

ga la cafenea ca sa vada ce zice tpresa,.

Dar cind ma intorc aid i ma intreaba

ce e cu razboiul, eii tac, nu li raspund nimic. Ca, vezl, aid lucrurile merg bine, dar
sa nu fad politica.
De cite oil a dus pe cineva cu trasura,
n'a uitat sa-1 intrebe de una i de alta ; de
la Alexandru Beldiman zice ca a aflat cum
1-ail idetronat din tron, pe Cuza. E liberal,
bataios 0 chiar anti-dinastic.

La Reni a venit singur, despartit de nevasta i a introdus trasura 0 caii t ca la BucuretI). Localnicif ail ramas uimitl, i i-ati zis
t Bucureteanul , .

Numai sa intrebi d'innainte, tBucure-

teanub; toata lumea ma oie....

A cumparat tre'l case, a luat loc din partile acestea ieftene cu falcea [o lei, iar nu
5o, i face i plugarie. Cine nu-1 cunoate
vorba hit , cine n'are o indatorire sa-1
ceara pe drum, cine poate sa nu-I faca o in
datorire ? E doar tBucureteanul, !
www.dacoromanica.ro

BUGEACUI.

183

Cu el am plecat ded pe la 9, pe un drum

pietruit de Romini, de Romania, 0 rail ti-

nut de Rill. Catarge printre pomi arata

cursul Dunarit Riul apare de odata, puternic, adinc, dar poate nu maT lat decit Nistrul in unele partI. Mlatini mari, trecatoare,
margenesc drumul, pe care atita umezeala il

acopere de verdeata frageda. De-a lungul

malului, Ruil aii ieit la iveala cu cladirl
bune, dintre care cea maT mare a fost pe
vremea noastra o inchisoare de min orl.

Casuta din stepa.

inteun loc, un post de graniceri. Calul

ateapta la u0 cu eaua pe dinsul. il schimba
din

ese in lese ceasurl 0, la semnal, treT

www.dacoromanica.ro

184

HOTARUL NEDREPT

focuri de pqca, granicerul se rapede calare

pe urma contrabandistului sail a uneltitorului politic. Aici se varsa. Prutul in Dunare.
lata acum i statia de vama I Gura Pru
tuluTD, d'innaintea careia se joaca cu un mare
cotoiti iret o fetita vioaie, care vorbete romanete, fiindca e din Romania. Revisiunea
paapoartelor se face faral nici-o greutate.

intre malul rusesc, nalt, gol, galben, i

intre copacii notri primavaratea trece Pru-

tul incet spre Dunre, srutind un mal ca

i. cellalt, cum gindul rnieil le saruta pe amindoua, ca dou mini de mama, cea sloboda care mingiie i cea prinsa cu lancurl, amortita. La stinga, Brateul incepe,
mestecat cu buruiene, lat peste masura acum,
cuprinzind in el oda' de ol parasite i lanurl
intregi de rapita inflorit, de un galben dulce.

Prutul trece trist, tacut, ca un sol de nenorocire, pe cind lacul nemargenit e nurnai
un freamat de oracaituri, de tipete, de cintece,

de chernarl. In rid zace podul pe dubase,

pe luntri vech'i, pod negru ca nite nasalii,
care se mica incet i. scripind, ca de minie
oprit, cind ne duce dincolo. Iar lacul traiete o mare viata de bucurie, cu milioane

de tintari cari stropesc tot aierul cald, cu

zborul stingaciti, greoiii al bitlanilor marl,

www.dacoromanica.ro

BUGEACUL

185

cu inghititurile din fuga ale fiescarilor albi,

Corabie pe Dunare.

cu cetele de rate salbatece ce se zbat in

cringurI i marile g4te de azurii, ce cAltoresc in linite sus.

www.dacoromanica.ro

HOTARUL NEDREPT

MIMME1131.102

186

www.dacoromanica.ro

BUGEACUL

187

S'a mintuit trecerea. Functionar1 prietenoT ne incunjura. SoldatI voinici i yeselT, cari-mY par frutno1 i. viteji ca zeil,
star' razimatl in pute linga nite casute curate. Drept innainte, intre mlaoinile dunarene i. Brate, fuge vechiul drum al trenurilor de tMuscalI, din razboiul de la 1877,
i, linga dinsul, oseaua cam mincata de ape.

Cine are ochT bunT, poate vedea scinteind

casele Galati lor.

De un stilp innalt flutura tricolorul, ca un

zimbet.

t E curat aid i e intim*, zice, privind,

calatorul rus de linga mine.
Si mie nicIodata Romania nu mi s'a pa-

rut maT frumoasa decit in ziva aceia din

April.

www.dacoromanica.ro

CAP. VII.
TREY CARTI DESPRE BASARABIA.

www.dacoromanica.ro

1. D-rul Zucker.

Intre cartile de la Pacani, in jud. Ilfov,

ale bibliotecii lul Alexandru Dimitrie Ghica,
Domn i. apoi, la 1856, Caimacam al TerilRomaneti, se pastreaza i o brovrica de
care pada la visita mea acolo n'aveam nici-o
cunotinta, precum nu pare s'o fi cunoscut

nimeni dintre istoricii notri sail dintre cei

ce s'ail ocupat de Basarabia. Ea se chiama
eBessarabien, Bemerkungen und Gedanken,
bei Gelegenheit eines mehrjhrigen Aufent-

haltes in diesem Lande, (cBasarabia. Observatii si cugetari, cu prilejul unei ederi

de mai multi ani in aceasta tara,). Autorul e dr. I. H. Zucker. Lucrarea,. de 86 de
pagini in 8,, s'a tiparit la Frankfurt-pe-Main,
in 1834, i prefata autorului e din 1-iii

Maiil 1834. La aceasta data el se afla in

Bucureti, dar, dupa marturisirea lul chiar,
carticica a fost scrisa in Basarabia, in 1831.
Pe o foaie de legatura, autorul a scris o
dedicatie francesa care Ghica, atunci Domn
muntean.
www.dacoromanica.ro

1.92

D-rui ZUCKER

E o ciudata amestecatura de capitole,

dintre care unul expune pe scurt drumul
prin Bucovina, pe care I-a facut Zucker,
cu douzed de anT in urmd, altul se
chiarna (postal., adecsa posta in Basarabia,

cu care de la inceput a trebuit sa facd cunostinta. drumetul, al treilea poarta titlul

e Chi ir-isAil , (Kyschneff) si e destul de bogat;
dup notice intitulate eimpartirea politica a
BasarabieT, si (deosebitele natil ce locuiesc
abia citeva rindurY pentru
in Basarabia,
yin noua pagine despre
fiecare chestie,
e Mo1doven1 , , despre bastinasiT teriT deci.

Deosebit, se vorbeste de elegaturile proprietaruluT cu teranul, ; erazasiT, sint des-

cris1 pe urma. Vin la rind apol e agricul

tura, qi elimba moldoveneasca si valaha,.
Ciuma de la 1829 si holera de la 1830
ocupa apoI pe scriitor, si subiectele acestea
il stapinesc asa de mult ca medic, incit el
li da mal .mult de jumatate din carte, incepind cu fapte, amintirI, constatarI, si min-

tuind cu o lunga discutie fantastica

asu-

pra pricinilor acestor strasnice bolT, in care

se expune teoria luI Brown asupra astmel

si iritabilitatil, cu tabele de cifre si consideratil asupra miscari1 planetelor.

Aceasta arata ca Zucker era doctor in

medicina, om maT in vrist, cu multa aplewww.dacoromanica.ro

'MEI CARTI DESPRE 13ASARABIA

193

care spre metafisica i teoriile naprasnice,

un batrin original. Cind il mai vezi ca zice
sistematic Iasilor :

iChassy, i transcrie

vorbele romanestT ca m aa: i aeo , (aer), . win t . ,

twin), tdomne,, efemaya,, eniegro,,

i verdi , ,

e bowe ,

(b oil),

. kynyc ,

(cine),

iti inchipuT ca ve1 gasi asupra BasarabieT

dintre 1812 i 1834 lucrurT uuratece i

fara socoteala, care nu pot avea interes,

nici aduce folos.

Dar nu e asa. Zucker era un bun observator, cu spiritul cumpanit i. drept, un strain

nepartenitor i fara trufie fata de noT, un

medic milos, o inteligenta in stare sal gaseasca totdeauna legaturile i sa traga con-

in masura sa cunoasca
bine pe Rominii din Basarabia, i chiar pe
ceT din alte parti, 'Ana i pe Ardeleni (el
pare sa fi fost Austriac). Statuse un timp
clusiile. Fusese

intr'un tirguor . departe 5 mile de Chiinail 2) , i se afla acolo pe vremea holereT

din 1830 ; cu un an innainte, lucrase la carantina de la SculenT, impotriva ciumil. Fusese prin BucuretI i maT innainte, si intr'un
loc vorbete de doctorul Bogos Sebastiani,
un Armean din Capitala munteana, care i-a
spus cum al treilea doctor, Rafaelli din Con-

stantinopol, a vazut cu microscopul sume.

denie de lighioane care foiail pe tulpanul
1031

13

www.dacoromanica.ro

194

b'rui 2UCKgR

unel tigance moarte de ciuma .'i in care

lighioane ar fi recunoscut ceia ce am numi
noi astazi baccilil acestel boll.
Iata, cu oarecare rinduiala, ce e mai folositor in spusele lui Zucker.
In Bucovina, el crede c innainte de anexare (1775), fusese numal e o pustietate,

care era in cea mai mare parte stapinita

de mai multe mana.stirl,. Austria insa a facut minuni. e Acum vezi cimpil inflorite cu
sate prietenoase, avind case de lemn mai
mult noua, cladite din grinzi, i, care bucura
ochiul drumetulul. In partile muntoase, el
pomenete cEle d'intaiii exploatatil miniere:
(amine de fier i de arama, (!)). Cernautil,
i el docpe cari Neale, calator engles
il gasise in 1805 cu
tor in medicina 1
vre-o 600 de case numai, trel bisericl i
abia 3.000, adeca trei mil, de locuitorl, dar

cu strade largl, curate 0 bine pietruite

ca intr'o tard de administratie ingrijit ,
mai rail la noT pe
cu case de piatra,
atuncea , i cu un han chiar, pe care Englesul il afla. bunior, Cernautil, cari nu spe-

riara, prin acestl ani 1830 tocmai, pe stuI (Voyage en Allemagne, en Pologne, en Moldavie et en
Turquiea, trad. Def., 11, Paris, 1818, p. 3.

www.dacoromanica.ro

'MEI cAap DESPRE BASARABIA

195

dentil romini ce mergeati in Apus, Mihail

Kogalniceanu i Nicolae Cretulescu, e descris

de Zucker ca eun ora plkut, cladit

din nal, regulat i care inflorete mai mult

prin negotul sail cu Moldova i Basarabia , .
Nu se mai vorbete. de nimic pada la granita ruseasca : de spre partea Austriel, nu
era atunci decit casa de vama, i Noua.-Su-

lit a Ruilor nu statea deci linga o alta

Noua-Sulita, cu Evrei mai suptiri, a Austriacilor. Noaptea, calatorul aude rasunind cintecele Cazacilor de straj, dincolo de antul granitei, i se infioara gindind pana la
ce departari rasunA linga anturi ca acesta

alte cintece de Cazaci supt arme.

La Noua-Sulit ruseasca el are sentimentul ce se trezete in sutietul oricui cind
trece : anume, c se coboara cu multi ani

in urma, ea intr intr'o lume noua, salbateca. t Saracacioase case de Moldoveni, il

lovesc i pe dinsul.
Fiindca merge cu pota prin Otac i tirgul
astazi numai de Evrei al Orheiului spre Chiinali, el vorbete de bine pota
ruseasca,
ceia ce dovedete ca. pe atunci
nici Bucovina n'avea osele, cum nu le are
nici pn astazi Basarabia. Si atunci parti-

cularii cari capdtail un bilet de voie de la

www.dacoromanica.ro

196

D'" ZUCKER

guvern, o podorojnd, puteaU s intrebuinteze cail de posta, dar el trebuiati, ca i astae aproape, s1l aiba trasura lor sa sa-I

&eased una in alta parte. Cu 7-9 co-

peici de versta se putea face o pota de

zo de verste in ceva maY mult decit un
ceas, ; al treilea sail al patrulea cal se da-

dea fara plata, daca prin unele locurI sa

in unele timpuri grele era nevoie de dinit
Venim acum la intatiprea i conditiile
de viata ale terii. Zucker nu descrie mai
pe larg decit pe Moldovent incolo, el spune
maY intaiU ca tin Tinutul HotinuluI se Oa
i RusnecI, (Ruteni). El se Arad i acuma,
intr'un numar de sate din aceste 0111, i
ceia ce se spune in carticica nemteasca asupra vechimil lor, se potrivete i cu ceia ce
se tie de aiurea. In adevar, Neculce scrie
astfel despre urmarile pacil incheiate intre
Poloni i Turd la 1678 , dup luarea
din partea celor din urm a puternicel cei aU ietatI Camenita, de peste Nistru :
it multime de Rql din launtru, din Tara
Lerasca, i sail arzat in olatul Camenitel,
de s'au tacut sate i raia ; i, au pus Turcil prin sate submi . . Atund fi in Moldova s' au afezat slujitori pre la meziluri
(de poftei) fi pre la margini, fi a7 ineeput
.

www.dacoromanica.ro

TREI CIR11 DESPRC BASARABIA

197

a se face fi slobozit fire la Cernaug fi pre

la Hain, (p.

2 I 4).

Alti locuitorl strainl ii arata scriitorul numaT

prin orme. Astfel, in Chi0nail, unde linga ca-

sutele vechi din strade t strimbe, nepietruite,

inguste,, incep a se ridica solidele cladiri

ruse01 de pe deal, acoperite cu tigle, el
deosebete pe tmurdarul Evreil polon ,,

t ele-.

gantul rusesc,, tnegustorul armean, Grecul

0. Cazacul ,, t o ceata de teran't bulgad,
cari, mal sus, intemeiara satele Tarigrad,

Tirnova, Sofia, tsalar ratacitoare de Tigan1,, t functionad polonT,, venitY de peste

Nistrul how-lean, din partile Camenitel ,

0 trul-micl, din Podolia), tmetesugarul
neamt,, harnic, curat, ieften 0 betiv ,
tba.rbosul birjar rus,. Societatea innalta ruseasc se inmultete din an in an, 0, ajutata de noul regim politic, incepe a inyinge
in (port i limba), in paguba vechil boieriml
moldoveneka. CO' mg insemnatY din proprietarif de mosi1 din alte timpud, silitY sa
treaca in Basarabia cu totul, sail sa-1 vinda
in optsprezece lunY pamintud despre a caror
intindere 0 valoare nicl nu-1 puteaii da
sama, caa nu le vazusera poate nic1-odata,

de frica Tatarilor 0 de sila pustiului, le-ail

aruncat, pe preturi de nimic, la tot felul de
tboierina0, negustod, arenda0 sail vechilI aT
www.dacoromanica.ro

198

D-r u1 ZUCKER

lor de pina atunds. Noua clasa de mo0erI

cumpatr un caftan moldovenesc oarecare

0 se imbogati foarte rapede in marea mi-care economica ce cuprinse Basarabia. tntre

eT firete ci. Grecii i Armenii luara locurile
cele d'intaiti. Linga proprietarii de ier1, se

arzara in Chiinail negustorii de ierY: cel

maT mulT, o saracime, avind un capital de
vre-o 50 de taled de fiecare, i bucuroasa
sa c4tige ceva (marnaliga cu ceapap pentru
vre-o 2-3 copeice. (Cu mult cea maY mare
parte a multimii acesteia de negustori, sint
Evrei poloni, cari fac de sigur a treia parte
din poporatia intregultif oraq., Este 0 un
metevgar evreti: (timplar, croitor, cizmar,
stidar, argintar, tinichigiii), care, e pentru o
plata maY mica, da de obiceiii lucru de pospaiala (Pfuscherareit). Astfel, poate lupt
cu izbinda impotriva Neamtului, care lucreaza
in acelea0 ramuri, a Rusulul, (timplar si

zidar,, a Moldoveanului', ecojocar, elar si

tbacar. (bresle ce se pastreaza mai mult

de catre aT nqtri). De concurenta luI scapa
numaI zarzavagiul bulgar i Tiganul, (fierar

0 Maar,.

Zucker recunoate, neaparat, ca. in cea

maT mare parte satenif Basarabie sint Romini. cCu el sint impoporate toate satele
care cuprind mijlocul i partea cea, cu mult
www.dacoromanica.ro

'FREI CXR P DNPRE BASARABIA

199

mai mare a teril.) Afara de Rutenil Hotinulul, mai sint nurnai in Sud, pe unde fusese
stepa tatareasca, colonist( plugari: Nemtl,
Bulgarl mii de famitil si Rusi din partite mai adinci ale Imparatiel, mai ales serbi
fugarl. Iata cum descrie el pe Moldoveni:

(Multi calatori, cel putin cel mai vechl,

se gindeste la obraznicul Ungur frantuzit,
de Tott, care a vorbit despre Basarabia in
Memoride sale despre Tura fi Tafarr (OW

moires sur les Turcs et les Tartares )

c atribuie Moldoveanulul i Valahului prostie,

rautate, lene, nepricepere, aplecare spre min
ciuna, hotie, indaratnicie si altele ca acestea.
DacA-mi aduc bine aminte, el pretind cA un

calAtor trebuie s fie intovarsit de vre-un

functionar si ca, la sosirea intr'un sat, acesta
trebuie sa puie in miscare pe vornic cu citeva bice, pentru ca sA dea locuintk hrana
i cal de postA. C. aceasta metoda a fost
intrebuintatk din nenorocire dese ori, de
dregatoril din timpurl ai Moldovel .i Munteniel, e, de sigur, adevarat, si cA ea poate
folosi tot asa de bine in Germania ca si in
Moldova, aU dovedit razboaiele din urma ),
cind Francesii s'aii purtat asa cu sAtenil germani. cDar e cu totul neadevkat, ca in alt

fel nu s'ar putea capata nimic de la Mol

www.dacoromanica.ro

200

D rut ZUCKER

doveni. Dimpotriva, bucuria de oaspetI e o

deosebita insusire a Moldoveanulul de mice

stare, dar e firesc ca acel ce vine la el cu

biciul in mina sa nu-1 afle tocmal bucuros
sa-1 primeasca pe spinare si de aceia sa
creada c a gasit la el atitea pacate cu care-I
acopere pe urea. De oare ce aceasta o spun
nu numal calator1 de acestia, cari strabat
tara fr cunostinta clatinelor si a limbil, ci
chiar multI strainf asezatf in Basarabia, s'ar
parea indraznet a combate o parere ce

s'a spus asa de des si a recunoaste caracterul Moldovenilor cel adevarat. ApoT e vadit

ca. in Basarabia ca si in Moldova si Tara-

Romaneasca, strainul, numal pentru ca e

strain, far a-s1 putea sprijini pe ceva pretentiile ca individ, se crede maT sus prin
inteligenta, socoate pe Moldovean, mai ales
pe skean, ca pe un om ce sta.' pe o treapta
maT de jos, se poarta cu el dupa aceasta
socotinta si crede ca descopere in el grerlile pe care i le-a dat prejudecata luT insust
e Tu, Moldovene,, a ajuns in gura Rusulul de

rind aproape un fel de batjocura. Neaparat

ca i Moldoveanul rasplateste strainuluI dupa

cuviinta. Steanul nu vrea s aiba nimic a

face cu dinsul i boierul, de si se poarta

politicos cu strainul si-1 primeste bucuros in
cassa, daca acel strain are numal ceva stiinta
www.dacoromanica.ro

TREI CART! DESPRE BASARABIA

201

de carte, arata totu1, pe urma experientii

sale intinse, macar la inceput, neincredere
fata de el i crede ca multi dintre aceti
straini, nefiind in stare sa se faca folositorl
in tara lor chiar, cauta un traiii de aventurier pe spinarea Moldoveanulut,
ePrecum, de alminterea, se poate vorbi
numai cu greti despre caracterul popoarelor,
aa e 0 cu Moldoveanul. Boierul e grecit,

frantuzit i, in Basarabia, 0 rusificat, deci

el 0-a faurit o fire deosebit de a teranului
raposate d-le doctor Zucker,
(adevarat,
0 pina in ziva de astzi!). Are i teranul
pacatele stapinului sail? e Oare nu vi se pare
ciudat Ca invinuirea de lene nu se potrivete

Rominilor de ori0unde 0 Ca acela care locuiete in Ardeal supt cirmuirea austriaca,

se apropie de vecinul sail, harnicul Sas ardelean? Teranul din Basarabia, mai putm
muncitor decit cel din Ardeal, e totui mal
muncitor decit cel din Principate. Temeiul
acestei lipse de aplecare, netagaduita, pentru
munca i citig mi se pare ca sta, in parte,
in afara de caracterul national. Ea ar fi o
urmare a sistemulul de stoarcere ce domnia
in Moldova 0 Tara-Romaneasca de multa
vreme i care dadea oamenilor incredintarea
&A, oricit ar lucra, tot pentru altii o fac.
E foarte buna observatia Ca, intr'o gospowww.dacoromanica.ro

202

U-rul ZUCKER

darie fara bani, ca a terilor noastre, teranul

bogat n'are cum sa-I ascunda agonisita, care

i se iea toat, dupa multe prigoniri: cad,

la nol, ca 0 in Turcia, adaugim, e bine de
eel saran E ciudat insa ca lig Zucker i se
pare sal nu mal fi ramas nimic din sistemul
vechiii dupa cucerirea ruseasca (el nu vorbqte
nicairI de administratia proast a Imperiului).

La frica de despoiare se adauge, pentru

a taia gustul de lucru, putinatatea nevoilor,
uvrinta cu care sateanul romin i le impaca.
Casa facuta de el, din creng1, lut i papura.
Femeia varuiqte i lucreaza scoartele, care
sint mobila i zestrea. Casa, plina de cladaria
lucrului de mina, pare, macar pe dinnauntru,

adeviirat pridenoasa fi e tinuld loldeauna

foarte curats (aa zice i Del Chiaro despre
casa munteana de pe la 1700, pe care Italianul nu tie cum s'o admire) Oa le, sipetul,

icoana, mintuie podoaba casei. Pinza o tese

femeile, oile 'Jail lina i pielea imbracamintit
Carul qi-1 face teranul singur, numat din
lemn. Pentru hrana ajunge mamaliga cu

brinza. Pentru banil de bir i de circiuma

e ci0igul de la vite, de la un petec samanat cu grit'', de la vie 0 de la prisaca. Cu

aceasta, e bucuros. Nu e zgircit i mil' pasa
de ziva de mine.
Tot aa Zucker nu crede ea teranul nostru
www.dacoromanica.ro

TREE CAR ri DESPRE BASARABIA

203

e indaratnic. La lucrul cimpulul, il inseala

proprietarul. 5i mal mult arendasul. Cinovnicii cel midi fac si el ce pot ca sa-1
dezbrace. tFiind astfel deprins a fi inselat de
cei mal multi cari sint maT sus decit dinsul,
e lucru firesc sa priveasca cu neincredere

orice vine de acolo si nu poate el intelege

de odata ; fireste ca. are oarecare neincredere fatn. de orice porunca sati sfat ce-i vine
dintr'acolo si ca., deocamdata, cauta sa scape

de ele. Dar eil insumi am vazut ca, daca

numal teranul e tratat citva timp cu cireptate, de mosier si e aparat impotriva supararilor ce-i vin din afara, el capata rapede
incredere in acel mosier si se bucura, cum

zice el, a tare un boier*, 0 atunci el urmeaza maT bucuros sfatul si poruncile decit
poate chiar teranul german.2.

Si mal putin dreapta e invinuirea de hotie. Se fura multi cal, e drept, dar in step
nepazita s'ar putea fura de o mie de orl mai'
multi. Dar casele, nu se incuie nici, t,ri nieezin
nu e mai' sig-ur drumetul de furl decit in 6oi deiul feranulul. Furt cu spargere nu savirseste
decit rare orl Moldoveanul : maY mull obipnuiesc Evreii, Ru,sii )si, neaparal, Greed.),
In cetele de hoti sint maY ales t Arnauti,

Sirbi, Rusi, Greci si Bulgari,. invoielile i le

scrie Moldoveanulul altul; el (Tune degetulv
www.dacoromanica.ro

204

D "1 ZUCKER

numai. c Si n'am auzit nicl-odata ca un te

ran moldovean sa fi tagaduit acest fel de

iscMitur. ,

Rominil n'ar fi viteji. De mult, ce e dreptul,

zice Zucker, lipsesc dovezile de vitejie. ,i

aid sistemul e de vita. eMoldoveanul a fost
deprins numai sa asculte orbete i sa indure. , Dar ofiterii austriacl i-ati spus ca,
daca Rominul se deprinde greii la oaste,
el epoate sta alaturi mai tirziii cu cel mai
burn' soldati, ., De altfel, purtarea acestor
regimente rornanqti e cunoscuta din istoria
razboaielor de pe urma. Neinfricoare, chiar

un fel de nepasare fata de moarte, se gaseste

des intre Romini , si
-, felul cum vorbesc
,
ei despre dinsa bolnavilor lor, ni s'ar parea
nou asprime. Ei li spun ceasul mortii fra
incunjur, vorbesc cu dinii in privinta ingropaciunil i. praznicului, i de obiceiti bolnavul

raspunde cu resignare i. linite la aceasta.

Cum treceam printr'un loc, un teran batrin
m'a rugat sa vad pe fratele sail, cu care
traia bine i pe care tocmal 11 lovise damblaua. eDomnule , , mi-a spus el scurt, &ate-

mieil o sa moara : asta-i moartea lui,,

parc'ar fit vorbit de un guturaiii. (Eh), eras-

punse bolnavul zimbind, e ce tie frate-mieti ?

Nu mor eil inca !, Odat intrai in odaia

unel neveste tinere in clipa cind 'ii simtia
www.dacoromanica.ro

TREI CARTY DESPRE BASARABIA

205

ceasul mortii. Ca i cum s'ar fi gindit sa se

infatiseze cuviincios innaintea lui Dumnezeil,

ea se uita la minile ei i ceru sa i se taie

unghiile, apoi mai ceru sa i se dea un tulpan not". 0 batrina, dintre rude, care tinea
la dinsa i-1 avea grija, spuse : g Acuma nu,
maica, intaiii o sa mori ; pe urma te-om
spala i ti-om pune pe cap i tulpanul cel
frumos,. Bolnava asculta linitit i raspunse:
e Nu, mai bine acuma,. Dupa citeva clipe,

ea dori sa sarute minile celor de fata, li

ceru iertare i zise : gal ma duc acuma,
.

indata dupa aceasta, muri.,

Gospodaria Moldovenilor li-o impiedeca
nenorociri dese, ca lacustele, boale de vite,
seceta, ciuma, cu piedecile ce aduce dupa
dinsa, multele serba'tori i credinti dearte,
lipsa de credit, vinzarea de'nnainte a produselor i circiuma, cu adalmaurile ei i
betia de Durnineca. Evreul polon, care tine
circiuma, & bucuros i pe datorie, dar pe
urrna vine durerea cind se ajunge la ceasul
de plata i la vinzarea lucrurilor din casa. ,
Teranul moldovean e cu totul lipsit de
invatatura, dar nu prost. eCei mai multi
dintre dinsii vorbesc cu o limpeziciune i
hotarire, care se intimpina numai rare ori la
teranul german. Pe cind judecatorul german,
dupa multe intrebari catre prtile ce se juwww.dacoromanica.ro

206

n-tui ZUCKM

deca, abia poate s capete o oarecare pricepere a afaceril, cu teranul moldovean trebuie sa bagi bine de sama, adesea, ca sa nu
fisi inelat de dinsul printr'o inirare limpede,

dar acoperit a lucruluI, aa incit sa iasa el

cu dreptatea. Povestirea e bine legata, de
multe ori in adevar elocventa, i cu atit maT
placuta, cu cit aid nu e nici-un jargon i
teranul vorbete tot aa de curat ca. i boierul, In lucruri care privesc o obte intreaga,
se sfatuiesc teranii intre el, ce s se spuie,

i aleg ca sa vorbeasca pe acela dintre ci

care e tiut ca bun cuvintator.,
Femeia e maT harnica decit barbatul, care

doarme iarna, pe cit timp ea lucreaza din

furca; e iubeata, i barbatul iarta. Se obinuiete a se fura fetele, care ateapta pe
cuptor iertarea parintilor. Ea tine aa de
curat casuta ei saraca, incit cele maT multe
terance germane s'ar ruina vazind-o.o

Mulct boierl basarabeni, raspin0 de la

functiile date strainilor, star.' la cite o moie.
Celelalte se daU in arena, dar nu maT mult

decit pe trel anT, cad valoarea pamintultif

crete rapede. Dupa vechea datina moldoveneasca, teranul datorete douasprezece

zile de lucru pe an, care insa se prefac, cu

socotell viclene, in vre-o optsprezece pana la

www.dacoromanica.ro

'MEI CARTI DESPEE RASARABIA

207

douazecl, fara cAraturl si, neaparat, fara dijma

produselor. Une orl teranul face si zile cu

plata., cu hran6. si cu lutarT : pentru 12 zile
vine r 1/8 sail 2 galbenl. Se pastreaza mosierulul

si monopolul vinzaril de vin si rachiii Teranul

nu poate pleca de pe mosie si nu poate

fi

gonit ill-a voie de la Cirmuire I se da atita

pArnint cite vite are, facindu-se trel clase :

cu 16, 12, 8 falcl sail si mal putin, in

locurl cu sate marl si dese. <, De obiceiti insa,

nu se face

nicT-o masuratoare, ci proprietarul pastreaza o parte din mosie pentru el,

iar pe cealalta o lasa teranilor, cari o impart', ca si legiuitoril muntenl de la 1850,
e dup pretaluire si datina,. Zucker crede

ca in unele locurl, linga orar si unde sint

psunl bogate, t proprietarul da in adevar te-

ranifor mai mult decit primeste el de la

dinsil, . De obiceiti, partea de ogor, de 'Arne si de finete a fiecaruia nu se schimba
din an in an, de si nu e imprejmuita. eCind
teranul a facut mal multI anl fin pe acelasl
loc, el se deprinde a-1 privi ca pe un fel de
mosie cistigata a lul ... Oricit s'ar putea
schimba astzl rinduiala ogoarelor nehotarniche, teranul se deprinde totusl cu gindul

c el are un drept asupra bucatil de pa-

mint arata odata de dinsul, si, foarte cu dreptate, i se pare crud ca ea sa fie data de-prowww.dacoromanica.ro

208

u mil zucKta

prietar in sama altuia. Cind se vor inmulti

locuitoril, stimutarea va fi cu neputinta

teranul va c5pata un drept de prescriptie

asupra bucatii de pamint boieresc ce lucreazd. Cu vremea, o va putea lasa motefire Si chiar vinde.
Alta e starea razefilor, urma0lor celei

mai vechi, mai bune si mai viteze boierimi.

Astazi, el sint numal terani mai bogati pe

locul unde din casa stramoului s'a facut un

sat intreg. Partea fiecaruia, care nu e hoicirita, se vede din spita neamului, din arborele genealogic ; ea atirna dupa numrul

de copil ce a fost intr'o ramura. Cine se

tie mal bogat, iea mai mult ogor, mai
mult loc de paune i de finat ; buna
intelegere a satului e stricata une orl de
certe i de bafal pentru pamint. Cine vrea

SA-0 aleag-ci partea, c-hiam'a inginerul i ci-

novnicd, i-I plateste el ; i se da totdeauna

o uvita in lAtimea de stinjeni ce i se cuvine, iar in lungime, care e singura socotita
in actele cele din vechl 1, cit toata mo-

ea se desface totdeauna la margine.

De aceia sint putini cari sa rivneasca o astsia

1 Se taNsoari mosia la cele douK cipete si la mijloc, si

iea media.

www.dacoromanica.ro

se

TREE CARTI DESPRE BASARABIA

209

fel de stapinire ciudata i netrebnica. Vinzarea trebuie sa se faca totdeauna la un alt

rdzd, la un efrate de rnosie cind e unul
foarte bogat, el cautd sd cumpere partea

tuturor celorlalp. Cite un sat rdzrsc mal

sdrac arendeazd moia, invoindu-se a sta pe

dinsa ca terani cu boierescul, clacasT, dind
dijmt, munca i cratur1 cit tine arenda. Une
ori ea se prelungeste, se vesniceste chiar, si
dreptul deplin r5zAsesc ramine ca o amintire.

Acestea sintlmurite, numite cu numele

noastre,stirile, nu se poate mal sigure, pe
care le (la Zucker asupra razesilor basarai azT locuiesc partile orheiene
sorocene de spre Nistru.
Plugul are sese sail opt boT, grapa e de
lemn. Griti, mal ales e gri arnaut , se face
in Tinuturile de sus ; incolo, se samana numaT porumb, care se export liana in ConbenT, can

stantinopol si in Mediterana. Se capata foarte

putin orz
ovas, iar, dintre legume : fasole,
varza, ceap i usturoiti. Celelalte sint meseria BulgaruluT. Prin ogoare se vad pepeni
i

i galbenT. Putine livezT, cu pomi ce

nu se altoiesc. Griul se treiera cu cai i se
tine in gropl, care se usuc cu foc tare, &pate in locurT maT innalte. Porumbul e pus
in cosare de vergi, in care bataia vintului ii
tine uscat. Finul famine in dal.
verzT

1031

www.dacoromanica.ro

10

210

r"1 ZUCKER

Multe vite. cPutini terani sint carl sa

nu-0 aib boil, 0 cite unul bogat are 20 3o de capete cornute 0 de cal ; unil dintre
el ati i sute., Grajdurl nu sint, ci numal

gardurl apara vitele si cail de crivatul iernil.

Se pate i prin zapada. Carnea e decl

proast. Oile sint pirnaie i rigaie; s'ad adus
de curind i ol merinos, spaniole, i o't cu
coada grasa, dar firete de bogatmil strainl,
intre cari mal ales contele Edling. Cail stati
in herghelil, din care se prind cu arcanul. El
sint in stare sa indure toate greutatile. Negustorl strainl cumpara. vitele la ie0rea din
iarna, le ingraa toata vara i le vind apol

la salhana sail le exporta in Austria, pang

la Olmutz, cind nu le vind la bilciul cel
mare din BaltI, exportatorilor de meserie.

incheind aceasta expunere bogata a im-

prejurarilor economice din Basarabia, Zucker

propune a se infiinta, impotriva foametelor
dese, cofarele de rezerva, care ail functionat

0 la nol supt Regulamentul Organic 0 de

infiintarea din nal a carora a fost vorba daunazi. Fiecare familie ar fi datoare a lucra
doua zile pe an ca sa stringa doua chile ; coarul ar fi inchis cu lacatul proprietarulul,

al preotulul, al primarulul 0 al batrinilor

satulul. El s'ar deschide din porunca guver-

natorulul, dupa cererea proprietarulul 0 a

www.dacoromanica.ro

TREI CARTI DESPRE BASARARIA

211.

satenilor, sail chiar numal a celor din urrna.

Si dupa implinirea celor doua chile s'ar lucra
o zi pe an, pentru reserva, vinzindu-se din
porumbul cel vechiti. S'ar putea face vil i
multe altele, tot prin aceasth munca silith.
Pe scurt, Zucker da orinduirea BasarabieT
dui:4 anexare, ap cum urmeaza :

La inceput, eratiafara de coloniT ese

districte (care raspundeati numaT in parte
vechilor Tinuturi mo1dovenet1) : Ismail, Ak-

kerman, Bender, Orhel, IaT, Hotin ; din al

Benderulut se desfacu apoT districtul nal al

Leovel, la Apus, catre Prut. in fiecare district era un ispravnic, cu comisarl i ocolaA
un tribunal cu un judecator, 2-4 asesorT i
un procuror. La Chisinail statea guvernatorul,
procurorul provinciel, Camera guvernuluT 0
Camera de conturl.
In Capitala, se clddise un palat haotic pentru Mitropolit i exarh al SinoduluT. cCladirT care sa fie ale GuvernuluT saii sa fi fost
acute de Guvern, nu se afld. Judecatoriile, Camerele de administratie sint pada acurn Inca
in case cu chirie, ca i locuintile guvernatorulul 0 celorlaltI functionart NicT casarme
nu sint Inca ; soldatil sint in cvartir pe la
tirgovetT., Abia se incepuse lucru1 uritel bi-.
sericl catedrale. eNu era nicI-o primblare puwww.dacoromanica.ro

212

I. G. KOHL

blica, cind veni vestea, acurn cincisprezece

ani, c va sosi Imparatul Alexandru [I-iill.
Pentru ca el intreba de obiceiU despre ast-

fel de gradinl, se hotari facerea in clipa a

gradinii publice. Toate silintele hied intrebuintate pentru a lucra iute. Se adusera mil
de copaci de padure, i, anotimpul fiind priel-

nic, cei mai multi se prinsera. ,

Atita fdcusera 'Yana' atunci Ruil in Basa-

rabia ; de atunci aU mai lucrat ceva la Chiinail, i pentru dinii.

2.

I. G. Kohl

Al doilea &gator in Basarabia e un om

de tiinta, cunoscut autor de calatoril, care
era i un scriitor vioiU i. spiritual. German
aezat in Rusia, I. G. Kohl porni in 1838
sa theft' o cercetare a Tinuturilor Rusiei de Sud.
Vazu Crimeia, Odesa i partea de curind anexata, obiastul dintre Nistru -i Prut, MoldovaTarului. Descrierea sa de calatorie, Reisen in Sfidrussland, gasi o buna primire, i in 1847, au-

torul trebuia sa dea o a doua editie, la Arnold, din Dresda i Lipsca.

Ajuns la Ovidipol, calatorul fu ispitit, firete,

sa treaca dincoace de liman, spre a vedea

Cetatea-Alba Bratul de mare, navalit de ierwww.dacoromanica.ro

TREY CARTI DESPRE BASARARIA

213

burl i inchis la gura printr'o banca locuita

de pescarf, pe linga care se strecoara doua

girle, are numaY o latime de zece verste.
Trecu pe o luntre de Malorus, din cele mai
pacatoase. De jur imprejur, Tinut salbatec.
Vechea cetate genovesa --Kohl zice ca
ar fi vazut pe ziduri armele Republicei,
vechiul port de negot i aparare al Moldovei,

avea ccel putin 13.000 de locuitorl, (fata

de 2 8.000 de astazi). Oficial insa', se numraIi numai 2.600. Aceasta, pentru c

Akker-

manulRusii luasera nurnele turcesc, o talmacire a celui de Cetate-Alba, era un adapost al tuturor celor can i. nu puteail infatisa
pasaport, adeca, dupa imprejurarile rusesti, a

tuturor oamenilor fara capataig. Numai o

mica parte din locuitori era inscrisa anume.
Ceilalti

nu existail pentru

Stat pada la

moartea until locuitor oficial. Atunci vre unul

dintre oplositif mai nol II lua, cu voia cinovnicilor cumparatY, numele, vrista i rostul. tn

ciudatul amestec de oameni, cari se purtail

prin straditele sternbe, tole nu vezi zo de
pai innainte sail se ascundeail in casutele
de lemn i vergi acoperite cu papura limanuluf i inzestrate cu ferqti de ba'sica., Kohl

crede ca poate deosebi: Evrei (neaparat),

Armeni (poate), printre can i hangiul sail,
Grusini, Greci din toate unghiurile Grecimii,
www.dacoromanica.ro

214

1.

G. KOHL

Germani, din multele sate de colonitl, ce

incunjura. cetatea, Ruslmai ales, adaogim
noi, Malorqf .si Lipoveni pescari,Bulgari,
din colonii venite dupa 1812, Francesl (!) i
Moldoveni de-ai notri. Dupa ocupatie, spunem din partea noastra ca. se puteail imparti in pescari, putini negustori si multi
serbi fugari de pe rnoiile nobililor, gata

acetia din urea pentru orice munca, oricit

de grea i de rail rasplatita.

in mijloc, citeva raze de strade drepte,

largi, goale. Putine cladiri noua. Casarml si
o inchisoare in stil grecesc vechiii, etemp1e3
nepotrivite, ca arhitectura, pentru aceasta

biata arzare de oamenl saraci, cu multe nenorocirl .1 pacate in trecutul lor.

Kohl pleaca sa. vada Boazul, golful de
Mare. prin care se incheie Nistrul. In cale
el gasqte un sat de Alsacieni, cu preot polon,marl dqmani al luteranilor necurati, de
cari se intimpina cu aceiasi limba germana,
in alte colonii de acestea ale pustiului tataresc.

Pe un caic, cu tot felul de lume, intre

care i un cersitor moldovenesc... Malul sting,

podolic, e de piatra alba, tare, din care s'a

facut cetatea ; acestalalt, al Basarabiel, se
infatiraz jos, hleios. Cocori albi rasar din
mlastine.
www.dacoromanica.ro

TREI CARTI DESPRE BASARABIA

215

Noaptea se petrece intr'o coliba' de Grec,

vatav de pescarl ru5l, foarte grosolani, \resell sj bunt Innauntru, lumina blinda a icoanel pazitoare ; afara, pe boaz i liman, pe
Marea apropiata,furtuna grozaVal.

Dupa o calatorie prin porturile i muntit

Crimeil, vechiul nostru Crim, calatorul german e iarY la Nistru, in fata Benderulul,
venind din noul ora Tiraspol (ecetatea NistruluT.).

De la tnceput el vede cetatea Benderul, cu

estraric de innalte zidurl i turnurl groase,
rotunde. (lucru curat moldovenesc). largo',
esirurY nesarite de case joase., ca la Cetatea-Alba: satul moldovenesc de supt cetatea stapinilor. Citeva bisericl marl, noua'.
In cetate sta un regiment de infanterie, cu
o baterie. In drg, se vad Moldovenl, Eyre,
Armenl, Bulgarl, Malorul: impartirea aceasta

pe neamurl e facufa bine. Turd nu mal

sint de loc, firete ; timpurile lor sint amin-

tite doar de un minaret singuratec ce se

ridic

dintr'un maidan, linga zidurile Dom-

nilor notri.
Despre satul vecin, Varnita, calatorul tie
sa spuie povetl cu privire la Carol al XII-lea.
Oamenil i-ar fi adus aminte Inca de dinsul,
si s'ar fi vorbind printre el de comorile pe
1

www.dacoromanica.ro

216

1.

G. KOHL

care, in beciurT adinci, le pazeste fata de

Craiil pribeag, ce-1 asteapta inca mintuitorul. Kohl nu se putea intelege insa cu MoldoveniT, cari erati aid singurul neam de pe
vremea lui Carol al XII-lea, asa incit putem
sa-1 credem si sa nu-1 credem.

La cea d'intaill statie de posta, pe care

o numeste Cepradi, cal.-atom] gaseste un tilmaciil de moldoveneste intr'o batrinica de

loc dintre Sasil Ardealulut Ea va fi vorbit

rail, iar invatatul nostru intelege si mai rail.
Se bucura insa de orice cuvint ce are o
aroma antica ; el lamureste cuvintele acestea
prin impunerea de la sine a 1imbi1 latine
locuitorilor barbarT, ce i se par a fi fost
Scitl. Masi departe, observatiT, fara pret pen-

tru noT, asupra feluluT de imbracaminte si

locuinta a eranului romin.
Chisinaul e tinta cea d'intaiil a calatorieT.
Han armenesc (iaraT), cu obiceiurT ruse11:
familia gazdeT se indeletniceste cu facerea
de fiovidld (magiun). Ora enorm ca intin-

dere, pentru numal 40.000 de ilZus1 marl,

Rusl mid, TatarT (vorba sa fie!), Moldoveni,

Turd (cu aceste doua neamuil trebuia sa

se inceapa catastihul), ArmenT (too de famail, hangif si b6rbierf), BulgarT (pucinl, de
www.dacoromanica.ro

'FREI CARTI DESPRE HASARABIA

217

prin satele din jos ; Kohl nurnara 800 de

familii, negustori de vite, cu mii de capete
de cireada ki, neaparat, gradinari), Nemti (200
de luterani, cu biserica), Francesi (la kcolile
nobilimil, trel de toate), Grecl, Poloni, Sirbi,
(nici-unul), ki Inca citeva neamuri mai putin
numeroase (ce-ar putea sa fie oare?) D Kohl
gasekte cu cale sa spuie ca nu mai sint Turd,

dar noi ktim ca in a est vechiti sat ki drgukor moldovenesc Turd n'ati fost nici-odata.

Pe Evrel II socotekte la 15.000 de oameni

(de atunci nurnarul lor s'a inrincit), mai multi
decit in Odesa. El fac toate afacerile cu produse. Au o sinagoga ki kepte fcolz. Mesterii
de cladirl slut Muscall, cirpacil, Rusneci, negustoril de ce este ki nu este, Evrei ; Tigani1
IV exercia mestekugurile indatinate. Cinovnici
rusi si boierl moldoveni sail egreco-francomoldoveni,, dupa limbile in care vorbesc :
un Balk, cel mai bogat proprietar basarabean,

un Sturdza, o Catinca Ghica, pe care Kohl

o socoate a fi sora Domnului muntean de
atunci, Alexandru-Voda. El primesc gazete
din Iaki, pe care le cetesc slobod, ca unele ce
n'aveati nicl o regula de politica in ele, ki despretuiesc Chisinaul pentru Iakil stramokilor ki
pentru noua minune moderna a Odeset Multi

mahalagii de neamul nostru, in casute cu

cerdace de lemn ki ferekti impiestrite. in mijwww.dacoromanica.ro

218

I. G. KOHL

loc, o strada mare, ruseasca, facuta. jure i

cu de-a sila ; casele vechi s'aU darimat din
porunca politieneasca, cu termen statornicit
in scris pe zidurY, dar putind fi zabovit prin
baciurY potrivite.

in imprejurimi, negot de lemne ; export

de 8-900.000 vedre de yin. Proces intre
soborul

exarhul basarabean i Patriarchia

de Ierusalim, pentru moif ce aduc un venit
actual de 15.000 de galbenY,
bine saU
raU inteles, procesul acesta. Alta, nimic.
i

Urmeaza o schita istorica asupra Rominilor. impartirea pamintultif lor i se pare un

lucru foarte hazliii. El scrie spiritual: eCe
e rnal raU, este ca durerile bieteY terY cu
prilegiul uneY vivisectiY ca aceasta vor mal

tinea Inca mult timp, cacY operatia nu e

sfirita cu totul). El vede timpul cind Basarabia, care e deocamdata oblasi, Tinut de
margene, va ajunge o gubernie ca toate cele-

lalte, Moldova i Tara-Romaneasca avind

acum rostul de oblast. Titlul Domnilor notri

ii suna caraghios ; afla cu bucurie ca. Sturdza --

pe atuncf domnia in Moldova Mihaf Sturdza

vine de la sturdz, nume de pasere.

MaT interesante i maY adevarate sint lu
crurile pe care le spune Kohl cu privire 1 a
www.dacoromanica.ro

TREI CARTI DESPRE BASARARIA

219

sentimentele Moldovenilor fata de stapinirea

cea noua ruseasca. El constata tde mirare

de multa simpatie pentru cirmuirea turceasca .
I s'ar fi spus c atimd platia numaT cel

bogat, pe cind tsraciT nu dadeati chiar nimic. Acuma insa trebuie ca toff sa plateasca
mal mult, iar cu deosebire ceT saracT,. Cind
stim care era regimul darilor de odinioara,
cu atitea scutirl pentru boierT i clerid pi
cu apasarea obsteasca a biruluT, vom zice
insa c scriitorul n'a nemerit-o bine. Mai

multa dreptate are tbAtrinul din CetateaAlba, care i-ar fi spus: tE, domnule, boeri-

mea s'a facut maT mare,. Venisera, de fapt,

o rnultime de proprietarT nol de peste Nistru, i acestia nu cunosteati altfel de legaturi
cu teranif decit acelea dintre stapini1 de suflete si erbiT Rusiet
Un alt motiv de nemultamire era pretuirea

in munca realii a celor douasprezece zile

de lucru pe an, pe care Domnil Moldovei
din veacul al XVIII-lea le hothisera pentru
teranul ce traia pe pamint boeresc. Ca si
la noi, dar in masurA i maT mare decit aid,
pretuirea in lucru gata a zilef de munca era
foarte impovaratoare pentru locuitorul stean.

tintr'o zi de pilda, un teran, muncind cit

trebuie, poate s6. secere 50-60 de snopi.
Dar in multe parti i se socotesc pe zi 120
www.dacoromanica.ro

220

1. G. KOHL

pn la 200. Plata paunilor era prea mare :

i o oaie i 6o
c 1 2 copeice pentru o capr

de copeice pentru un cal sail un boil, pe

an ). Apol caratul se cerea une on teranilor
pana. la Odesa, unde se imbarcail produsele cimpilor basarabeni pentru terile Apusulul.

In sfir0t, teranul moldovean nu putea sa

vada cu placere striniT, on c erail oarnenl
harnicl, stringatorl i cinstitl, orl c faceail
parte din tagma vagabonzilor, carora li se
deschisese intrarea in Basarabia, ispitindu-1
cu tot felul de privilegil. El se simtiail incunjuratl, concuratl

amenintatl.

Disertatie asupra porumbulul i mamaligel,

apol o schit a Orheiulul. in felul cum sint

cladite din lemn pravliile, in felul cum se
face lucrul, in vinzarea de ciubuce, de tabac
rasaritean, in ciuddtenia cirnatilor, el vede
o inriurire corientala, turco-tatareasca,.- Ea
poate s nu fie insa nici ma de puternica,
nici asa de caracteristica, precum crede drumetul nostru.
La Orheiti, zugravirea unel certe intre
dol Rul, la Copacenl aratarea imprejurarilor in care s'a dat bac0 unul cinovnic. In
casa de pot din ultimul loc, el pretuiete
www.dacoromanica.ro

TREI CARTI DESPRE BASARABIA

221

covoarele moldovenqa, cfacute chiar cu mal

multa sirguinta decit cele malo-ruse,.
Dui:A ce se minuneaza, far cuvint, de
intinsa intrebuintare a impletiturilor de nu-

iele la poporul nostru, Kohl se duce la statia Soratena , unde a petrecut foarte bine.
Capitanul de pota era un Rus chior ; nevasta lu vedea cu amindol ochit 0 era Moldoveanca. alatorul arata, in descrierea eI,
ca era un etnograf foarte curtenitor. El 41
ruga gazda sa-T cinte i ceva cintece moldoveneltl, cu efrunza verde ltliac, i efrunza
verde de matasa,, pe care le da, dupd talmacirea ruseascA a bunului sot cu jumatate
de vedere.

Baltile, unde calatorul e oprit ma1 mult

timp de o stricAciune de trasura, au hangiul

lor armean, cu patru-cinci casute purtind

prispe i lavite i, pe ling ele, o odaie de
biliard, cu samovar 0 cafea neagra ; portrete 0 tablours1 patriotice ruse0, privitoare
la razboiul, mintuit in 1829, cu Turca. Visit la coalO: daseal rus, in uniforma de
gala, cu frumos guler cusut cu fir, cu medalil de serviciu i decoratii, cu sabia la
coapsa ca un cavaler, i palrie cu trese,.
Multe plecAciura i rspunsuri cu mina la
palarie. Batjocura pentru mici Moldoven1,
www.dacoromanica.ro

222

T. G. Kom.

cu cari se incepe de la inceput rusete i

cari nu pot spune limpede unele sunete.
Vre-o cincizeci de copil in odal curate, cu

liartT i. biblioteci colare ; intrebari despre

Semiramida i. cei dintr'un timp cu dinsa,

despre aritmetica i geografie. Maf e Inca

o coala ca aceasta, apoi una lancasteriana.
i o coala. superioara.

Tirgul numara 9.000 de locuitorf, i are

un vestit bilciti de vite. Se string 8-12.000,
ba chiar 20.000 de capete de vinzare. Multe
vite se cumpara de Austriacl, exportul basarabean in Austria fiind de 50.000 de capete. Un timp, iarmarocul fusese tulburat de
vestitul hot Tobultoc, un Moldovean, care
fusese prins, dupa multe ispravi, de un boier care intrebuinta viclenia. Dintre ceT 4.500

de locuitori din anul 1838, 4.000 erail Moldoveni i EvreI, cam tot atitia din fiecare

NegustoriT eraii de treapta a doua

i a treia. in Balti traiag 26 de boierinaf
si
13 boierT, nobili deplini. Tirgul era infi2
!learn.

intat pe moia boierului Catargiu, caruia proprietarii de case-i platiaii bezmen.

Alta visita la spiterul neamt, aezat de

opstprezece ani acolo. Pe atunci Basarabia
avea numaT doua spiterif, acum are douasprezece.

Consideratif slabe asupra boierilor, razawww.dacoromanica.ro

223

TREI CARTI DESPRE BASARABIA

silor si mazililor. Lauda a bogatiei

c neau-

zite , a pamintului basarabean.

De la Baltl in sus, se simte apropierea

Bucovinel. Unele monede rusqti scad la pret.

Apar Rutenii venit1 din Austria. Cara cu

sare merg la eNemti,. E mai rnult ingrijire si viata in toate.
La LipcanT, pe Prut, e asezata una din
carantine, celelalte fiind la Sculeni, Leova,
Reni si Ismail. Ostasi moldoveni in uniforme

rusesti pe malul drept, ce se tine de Moldova. Circiume evreiesti caracteristice.

Un Ewell batrin, nascut in Hotin, unde

nu merge calatorul, zugraveste viata turceasca de odinioara, in cetate si linga dinsa.
Eraii 30.000 de locuitori, pe cind acum,
prin anil 1830, traieste in Hotin numaT a
sasea parte, cel mult. (El spunea cd Turcii eraii oamen1 buni, cari stateati linistitT
in cetate, lasail pe fiecare in voia lui si nu
catail sa. schimbe lucrurile cu de-a sila. Pasa

si ceT mari beau multa apa, pe care-o aduceati tot de la Prut (!), ca una ce era maT
buna decit cea din Nistru. Si lui ii placea
la Hotin cind era copil, pentru ca negustoril aduceaii necontenit multime de fructe
frumoase si de dulceturi din Constantinopol,
i pe atunci puteaT cumpara de dou parale
www.dacoromanica.ro

224

1.

mai multe zarzare

G. KOIIL

pere zaharite decit

acuma cu o rublaD.

Comparatia intre Prut i Nistru e foarte

dreapta i frumoasa, cl-Ir nu ne priveste aici,
precum nici descrierea vizitiilor de posta,

call chic pe malul Prutului, spre Bucovina,

pe drumet. Un Grec din Constantinopol,

batrin, limbut, umil, fost ciocoiii al Cantacuzinilor, se roaga a fi primit in coada teasurii, de unde spune povestl. De cite ori a pare
innainte un boier, Grecoteiul saruta dreapta
evghenistului, dupa ce si-a pus mina la frunte
si la piept, facind complimentul oriental,
oferta mintil
i a inimil.
,

Cirezi, herghelil, treieratul grinelor in aril

teranestl, o bisericuta moldoveneasca veche

Nigrine1. Apol Noua-Sulita, cu granita a trei tmparatil. Pina si din Lembergar fi venind lume ca s vada acest locusor
insemnat pu in intilnirea unel luml asa de
deosebite, intre care mijloceste cu cea mal
la

mare usurinta, acasa si la dreapta i la stinga,

si in sus si in jos, Evreul neamt, care vorbeste ruseste, leseste si moldoveneste.

www.dacoromanica.ro

TREI CART! DESPRE BASARABIA

225

3. Un autor romin contemporan.

in ziarul bucuretean e Cronica , din acest
an, a aparut asupra Basarabiel de astAzI o
serie de articole care n'aii fost mal de loc

tinute in sama, cu toate ca fara indoiala

ele nu sint lipsite de valoare. Autorul studiulul, intitulat : 4 Basarabia i trecmul el

(t 7 1 2 I 905) s , d. Dumitru C. Moruzi, daca

nu ma inel, fost subprefect in Dobrogea,

e un Basarabean emigrat in Romania, care
cunomte imprejurArile din tara sa de obir0e
Inca de prin 1850-60. D. Moruzi scrie bine,
foarte colorat 0 energic, in icoane splendide

une orl, de 0 Mfg ingrijire ; dsa are cuno0intl de politica foarte intinse 0 dove-

dqte o iubire de neam pe care n'o intu-

neca nici anumite rindurl nealteptat de batjocuritoare pe care le arunca amintiril acelul
cortegiu al luT tefan-cel-Mare, din Iulie 1904,

care a fost pus la cale cu gindurile cele mal

bune 0 a micat adinc, lasindu-li urme trainice,

pe multl oamenl, dintre aceia tocmal,pentru

cari cortegiul istoric era mal ales pregatit.

Firete ca' nu pot avea de gind sa reproduc partl intregi din frumoasa carte, plina
de invataminte, a d-luY Moruzi. Vreail sa
notez numal unele informatil noua, care se
4031

15

www.dacoromanica.ro

226

UN AUTOR ROMIN CONTEMPORAN

vor infatia ca 0 maT pretioase, fiind puse

alaturI cu acelea din cartile germane ce am
analisat i cu notele basarabene ce formeaza
temeiul acestel lucrart

D. Moruzi t1 arata parerea de rail ca

Rominil din alte partI cunosc prea putin

Basarabia, ca poetil acestuI popor n'ati cintece i pentru dinsa, 0, in treacat, IT indreapta pe totT spre cRautul poetic 0 acoperit cu galbenele florT ale nufarulul, cu al-

bele corole ale crinulul de apa, curgind in

taina printre stincile innalte i paduroase
ale OrheiuluI,, spre bisericuta tainica de
linga Tribujeni, sapata intr'o stinca innalta
de peste o suta, de metri de la nivelul apelor
visatoare ale RutuluID, spre adinciT codriT
de vitejie aT Biculut Am reprodus descrierile puternice ale autoruluI, fiindca nu mi-a

fost dat si mie s \rad aceste locurt

Teranul se pare celuT maT no povestitor
despre Basarabia, neschimbat in moldovenia
lust mindra. Nimic nu-1 poate clinti, ap cum
sint inca imprejurarile in Rusia. Prin lo-

curile unde sint tirgurT nou (FoletT, UnghenT, Leova, SculenT), Evreil i vagabonzil

ce se hranesc din misitie

i contrabanda,
administratia de cinovnicT, ce miroasa prada,

ramln de o parte, ca in alta ar. Boierul,

www.dacoromanica.ro

TREI CARTI DESPRE BASARABIA

227

daca e rus sail rusificat, nu poate face alta

decit sA-I trinteasca lul curtI albe, cu tinichea albastra i verde in cap, i s prefaca.
muscalete, cu turnurI ca cepele, vechea biseri& moldoveneasca. incolo, un hotar nevazut trece intre el i satent Preotul, daca
nu tie omanete, e un strain : II calca in
biserica numaI femeile i copiiI, cari i eI
n'ati a face decit cu icoanele, i nu cu slujba.

Si maI strain e dasclul de la coala, care

se incredinteaza rpede c Moldovenil sint
protl, II iea leafa i las o munca zdarnica; firile maI nobile prind interes pentru
acetI cprotI, i se trezesc intr'o dimineata
c. aduc gramatia romnetI de la Ia1, ca
sa vada ce zace in limba i sufletul cprotilori. Functiile nu-T atrag. Rare orT steanul se las a fi ales pentru zemstvo, consiliul

judetean permanent, care hotarete

despre drumurl, colI, biserici i ajutorarea

in tot felul a locuitorilor.

De viata politica n'aii nicI-o ideie. Se

ti oament din satul, din Tinutul lor, de
linga apa ce trece supt ochil lor: Hotineni,

Orheienl, Soroceni, Codreni, Bugecenl, LapunenI, Pruteni, ca i acum citeva sute de

ant Cred in Dumnezeti si in eirnparatul,,
care e mare i puternic i sta. undeva. Fac
oaste de la 1877, pina i in stralucitele rewww.dacoromanica.ro

228

UN AUTOR ROAN CONTEMPORAN

gimente ale gardel, dar se intorc acasa aceia0 buni Moldoveni caH plecasera. Cu sol-

datil de pe la granita aa de strasnic pazita, cu obiepticit, nu-0 mrit fetele : mai

bine tle-ar da Prutulul,. Pe cel ce yin in

mijlocul lor, lucratorl, coloniti, nu-I tin in
sama deocamdata, ci-i ateapta sa vie la
limba, la datina moldoveneasca, fara de care
nu se poate fratie i. incuscrire.

Despre Romania, spune d. Moruzi ca. el

ar avea pareri stricate i rele, ce li s'ar fi

pus innadins in cap. Rominil ar fi pentru
el un neam de Moldoveni amestecati cu
Unguri i Bulgari, regele, Craiul lor, un
strain, un Neamt, de alt lege, fost (Theneral imparatesc, la Plevna ; de aceia nu
s'ar fi uitind peste apa tinchisa D acum a
Prutului. Altfel, ar fi cei mai buni gazduitori ai oricarui drumet ce vine cu graiii romanesc pe buze.

Scurta mea experienta nu mi-a aratat

aceste rataciri la terani. Mi s'a parut ca
ei cred numal intr'un mare neam moldovenesc, ce se intinde in sus, in jos, in dreapta,
in stinga, peste Nistru i peste Prut, pin
unde incep liftele. Unil au stapinire muscaleasca, altii alt fel de stapinire, pe care
n'ai de unde sa.-1 stii bine. Mine, daca s'ar
deschide Prutul, aceasta stralucita rninune
www.dacoromanica.ro

TREI CARTI DESPRE BASARABIA

ar

fi

229

pentru din0I un fapt obiruit, ca 0

cum lucrurile, dupg o mica zabava, i-ar fi

luat iaraT infatiarea fireasca, lasata de la
Dumnezeii.

Poate ca d. Moruzi da un prea mare rol

tirgovetilor de odinioark_din mijlocul carora
s'ar fi desfacut aceT mid cinovnicl, maT Muscall decit adevaratiT Muscali, plinf de despret
pentru e Maldavanii, din cari se coboara,

fara alt gind decit leafa 0 cistigul de pe

linga leafa,
pe cari-I descrie cu atita haz.
Asemenea indivizi de specula, cu natia noua,
nouta, vrednicl de colegil lor rul pe cari-I
cunoa0em din rninunatele schite ale lift Cehov,dobitoace vesele cind sint grase, triste

cind sint slabe,vor fi venind 0 din rindurile mahalagiilor de odinioara, dar poate maT

mult din ale nobililor decazutT si ale putinilor terani ambitioI. Cad nu prea se vede
din ce clas orarneasca ar fi putut sa vie,
intr'o tara unde nu eraii decit cetatT turcetl
0 tirgurT fara nicl-o insemnatate i Inca de

pe la 1812 cople0te de Eyre.

Boierimea e bine cunoscuta d-lul Moruzi,

care, din cea mal innalt boierime el insusl,
a cunoscut Inca de prin anil 1850 maT toate
familiile nobililor rominf ai BasarabieT, pe un

Iorgu Ba4, care 0-a lasat pentru un orfelinat

www.dacoromanica.ro

230

UN AUTOR BONIN CONTEMPORAN

curtile din ChiinaU, unde autorul a vazut

de mult gvastul salon cu sticle colorate,,
pe un Iordachi Catargiu, care a primit la
el, in 1877, pe imparatul care mergea la
razboiti, pe atitia altil cari, dinteo generatie
acum disparuta, cse faliaU de a fi boiert
moldoveni, vorbind intre el romanete, traind
romanete in casele lor, i aparind numele

bun al neamulul chiar atunci cind se fkeail

a tgadui, pentru a se innalta, legatura lor
cu dinsul, ca Petrachi Checu, meal reginel
Natalia. Acet1 boierl, cari apucasera vremea
i turceasca, in Basarabia, samana bine cu

generatia contemporana cu el, foarte putin

austriacita, a boierilor romini din Bucovina.
Ni se arata apol cum fiil acestor boierI
ail trebuit s urmeze Universitati rusetI, sa
imbrace uniforma de cadetl in regimentele
Tarulul, numai ca sa ramiie nobili i. s se
bucure de multele drepturI care au ramas
[Ana astazi in minile acestei clase. Acum se
facura i unele castoril cu familil de conti
sail de coloneli, de generall. Dar iubirea de
pamint n'a disparut odata cu iubirea de
neam : ofiteril ail lasat steagul i au venit
sa plugareasca acel e negru i manos pamint basarabeani , in care li se coborisera pa.rintii ; tinerii functionael, invtati prin pen-

sioanele pentru nobilime saU trecutI prin

www.dacoromanica.ro

TREI CARTI DESPRE BASARABIA

231

Universitati, ail cerut sa fie alipiti pe linga

guvernul basarabean, indat ce au avut titlul ieften de casesori de colegiu 3. Astfel s'a
format o a doua generatie de boieri romini
basarabeni, care traia pe linga strainii din
toata lumea; despre intolirea cArora cu mosii
luate ieftin si cu caftane cumpArate usor vorbeste d. Moruzi intocmal ca i dr. Zucker, acum

optzeci de ani. Nu se uit nicI acer e generoi, nemulcamiti, a cAror viata risipita. far-A
nicI-o indreptare, se inneaca in filantropia dul-

ceaga sail in nihilismul salbatec. Cel din

urma gustarA cplacutele casemate ale fortarete'l Petropavlovsc sail manoasele cimpiI
gasindu-se cu totii in seara vieale Siberief,
ca
autorul
Oh
epe pamintul Rom5nie1
libere, cu ceva ilusiuni perdute, dar cu acelas1
foc in inimi i acela1 dor de propAire pentru
neam D .

Reformele lui Alexandru al II-lea, care, dez-

robind pe teran, intemeie judecAtoriile de

pace (mirovol sudi, iar, pentru teranul nostru
luator in ris : emiraut sfredeiac 3) si dadu
administratia Tinuturilor in mina adunarilor
alese numite zemstvo 3, sill, daca nu ademeni

la politica pe o mare parte din boierime.

Insufletite de un spirit liberal, de un democratism sincer si de dorinta de a nckji autocratia, aceste adunarT, cu dezbaterile si
www.dacoromanica.ro

232

UN AUTOR ROMIN CONTEMPORAN

protocoalele lor in rusete, ajutar la desnationalisarea clasei de sus.

Astazl ea cetete
cind cetete --numal
in limba ruseasca. Ruseasc54 e i politica.
La mica R orn5nie ubreda, care a fost supt

Turd i. despre care parintii credeail c5 ar

putea ajunge supt Nemtii letini, nu se

gindesc. Unit ar fi tiind ea' aceasta teripar s'ar deosebi prin uurgtatea femeilor
i uurinta despArteniilor (unde e0, d-le
Aurel Onciul, insult5torul damelor rornine,
pentru ca a ti se bucure inima de om civilisat ?). Cum s'ar zice, curatul Muscal pravoslavnic s,i curatul Austriac purtkor de . cul-

tufa, se unesc foarte bine in planul de a

umplea mintea bietilor Rornint din cartile
lor cu astfel de pr5p5stil i de necuviintI.
in Basarabia, nobilil de mod nou5 s'ar ruina chiar de obirOa lor moldoveneased, ce-I

pune alaturea cu teranul ecap de boti,, s,i

ar schimba numele lor daca nu i-ar opri
ecartea de air), arhontologia provinciel in
care ele sint insemnate ; dar el ail mare bucurie daca pot adAugi cite un mare nume

rusesc, ce li vine dup mame sail bunice.

Totu0 d. Moruzi amintete pAstrarea datinei
in mincare, in serbtorirea zilelor marl, p5s-

trarea iubiril pentru duioasa noastra doin,

www.dacoromanica.ro

TREY CARTI DESPRE BASARABIA

233

pe care t patriotil ru1 cu ideY panslaviste

o ascultail cu ochiI plini de lacrimY,.
Aceasta e starea sufleteasca a acestel clase,
de care trebuie sa ne pese mult maY putin
decit de clasa cea mare, puternica si muncitoare a terAnimii, care a ramas insa neatinsa. (La portile Chisinau1u1, in jurul oraelor de provincie, ca i in satuletele cele
maY departate, pretutindeni unde a fost sail

unde s'a infiintat din nal vre-un sat romanesc, romanesc ramine pentru vecie, ca port,
1imb6. si obiceiuri. ,

Si strainiI ?

Despre dinsi1 se vorbeste numaI in treacat, de la negustorul catap (casap, de fapt;

negustor de vite i de 01), care veniindata. dupa

1812 de peste granit, pina la functionaril,

muscalI, desi, nemtl, armeni si haholl, (ruten1). Tot asa de putin se spune despre actiunea guvernuluI, slaba si netrainica. We
la 1812 la 1877 nu s'ai1 facut in toata Ba-

sarabia de cit 715 sanjenl de sosea, pe o

mlastina de ling-A ChisinAti, si aceasta pen-

tru c se innomolise in acea mlastinA trasura imparatului Alexandru Liu., Ne aducern aminte cum acelas1 Alexandru I-iii a
adus improvisarea gradinil publice de la
Chisinati. Strainil ail dat Basarabiel numat
www.dacoromanica.ro

'234

UN AUTOR ROMIN CONTEVPORAN

o spoiala de posomorire, ala de dumana firii noastre, in strade, case i obiceiuri.

E caracteristic 0 acest lucru, ca se poate

scrie, vorbind numg despre Romini, o carticica, altfel aa de complecta, despre aceasta
Basarabie, pe care trebuie s'o cunomtem
bine, in ateptarea viitorulul.

www.dacoromanica.ro

Pentru Basarabia se maI pot intrebuinta cele

doua lucrarT ale d-luI Zamfir Arbore : 4Basarabia in secolul XIX, (1899 ; cu harta) 0 eDictionarul geografic al Basarabiel$ (1904). Des-

pre ele se poate

zice

0 poate numaI

aceasta ar fi drept
a d. Arbore a facut
ce l-ail ingaduit mijloacele. Pentru trecut,
cuprinde aproape tot ce e mal insemnat scrierea mea 4Studi1 istorice asupra Chiliel i Cetatil-Albe $ (1900).
Ilustratiile sint luate dupa frumoasele cartf

potale ilustrate ale firmeI Wolkenberg din

ChiOnail, precum 0 din lucrarea ruseasca
asupra BasarabieY, partenitoare 0 foarte proas-

ta, a lu'l Batiucov. Una singura. e din cunoscuta calatorie in Rusia-de-sud a lu'l Anatol
Demidoff, care a scris in frantuzete.

www.dacoromanica.ro

TABLA LOCURILOR
A
Akkerman. V. Cetatea-Albit.
Willi,

9, 40

urm., 135,

210-1, 221 0 U.
Bender, 78, 97, 139 i u.,
211, 215 i U.
Bic (ro, to8, 143, 156.

Comrat, 177.
Copiiceni, 220.

Ditnutenl, 43.
Dinkuti, 24 31 u.
Duhasari, 97.
Dubna, 64.
Dunkre (r.), 18

u.

Bo !grad, 177-8.

Brates (lac), 184-5.

Bugeacul, 156 0 U., 199, 227.
BillbOaca, 143-4.

FlorestI, 57, 63.

Folesti, 226.

Cahul (lac), 17 9-80.

Camenita, 28, 196-7.

Grkcliste (mkniistire), 95-6.

Gum Bicului, 143-4.

Gura Prutului, 284.

Causani, t6i i u.
cCepradis, 216.
Cernauti. 194-7.
Cetatea-Alba, 78-9, 148 si

u , 172,179, 211 0'1,219.

Chilia, 179.
Chi5i019, 34,

63,

83, 94,

u , 16o, 18i,
192-3, 195, 197-8, 211-2,

97, 99, 103

91

216 0 U., 223-4.

Chitcani (manlstire), 44,166.
Cirstinet, 16.
Codrul Chigheciului, 227.

Hagiuma, 166.
Hlrjauca (miiniistire), 69.
Hmilov, 30.

Hotin, 7 0 urm., 53, 67, 75,

159,196-7,199, 211, 223-4,
227.

Ialpub (r.

$i

lankuci, 44.

www.dacoromanica.ro

lac), 179-80.

238
Ias1 (Tinut basasabean), 211.
Ismail, 157, 179, 223.

L
Llipusna, 227.
Leova, 223, 226.
Lipcanil Benderului, 166.

Rliduleni, 64.

Rascov, 88, 90-I, 95.

Raid (r.) 53, 58, 97, 226.
Rani, z6o, I76,17g,i U. 223.
Rezina, 46, 94-5.
Romanciuti, 44.

Lipcanii Hotinuld, 44, 123.

SaharnenY (ranlistire), 98.

Sculenf, 193, 223, 226.

M
MAlinesti, 16.

SerKutT, 16.

MAnzill;ga, 39.

SfIrlildanf, 166.

Mirenl, 143.
Mohigii, 46.

Sofia, 46, 197.

eSoratenaa, 220.
Soroca, 57, 59 i u., 159, 227.

N
Necilibuliti, 16.
Nistru (r.), 70, 8o si n.
165-6, 213-5.
Noua-Sttliti, 4 si rt., 41,
195-6, 224.

o
Ocnita, 46.
Orhel, 83-5, 195, 211, 220-1,
226-7.
Oroftiana (T. Dorohoi11), 42.

Otacul Nistruld, 123.

Ovidiopol, 148, 212.

T
Tarigrad, 97.

Tarutino, 177.
Tiraspole, 155, 2 I 5.
Tlrnova, 46, 197.
Tribujem, 226.
1LI

Ungheni, io8, 136, 226.

V
VIdeni, 64.
Vadul-lul-Jora, 83.

Vadul-lui-Voda, 83, 86, 94.

Vadul-lui-Troian, 177.

PIrcani, 64.
Pesten& (Man listire), 95-6.

Prut (r.), 223-4, 227-9,

ft
Rgchitna (r.), 9.
Ridiuti (T. Dorohoiii), 42.

Varnita, 144-5, z6r, 215-6.

Viiscluti, 44.
Volova, 64.

Z
Zarojenl, 16-7.

www.dacoromanica.ro

TABLA COP R INSULUT

Pag.

Tinutul Hotinulut
1. Spre Hotin .
.
2. Hotinul
Cap. II. Tinutul RN lilor.
Cap. Litt.

I
3

22
37
39
50

1. Spre BII 10
2. Bil ltile

2. Spre Soroca
Trnutul Sorocer .
Cap. III.

1. De la FloreoI la Soroca

2. Soroca
3. De la Soroca la Vadul-lul-Vodit
Cap. IV.
Tinutul Chifindulur

1. Spre ClnOnah ........

2. ChiOngul

59
61
63
71
86
101
103
1 10

Cap. V.
Ttnutul Benderulul eau' Tighiner
1. Spre Bender
2. Benderul
Cap. VI.
Bugeacul

i. Spre awanT
2. Spre Kee

4. Hotarul nedrept
Cap. VI I.
Tret cdrir dariore Basarabia
T. D-rul Zucker

2. I. G. Kohl

3. Un autor romln contemporan

www.dacoromanica.ro

341
143
151
163
165

176

i8o
189
191

212
225

www.dacoromanica.ro