Colegiul Tehnic de Comunicaii Nicolae Vasilescu Karpen Bacu

CURS DE MATEMATIC

CLASA A X-A

FRECVEN REDUS

Profesor MGIRESCU CRISTINA

2013 2014

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

Cuprins
1. Numere reale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.1.
1.2.
1.3.

Puteri
Radicali
Logaritmi

2. Funcii. Ecuaii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.

Funcia putere cu exponent natural

Funcia radical
Funcia exponenial
Funcia logaritmic
Ecuaii iraionale, exponeniale, logaritmice

3. Probleme de numrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
3.1.
3.2.
3.3.

Permutri
Aranjamente
Combinri

4. Matematici financiare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
4.1.

4.2.
4.3.

Elemente de calcul financiar: procente, dobnzi, TVA

Statistic
Calcul probabilistic

5. Vectori n plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
5.1.
5.2.
5.3.
5.4.

Reper cartezian n plan, coordonate, distana dintre 2 puncte

Coordonatele unui vector n plan, a sumei a 2 vectori , a produsului dintre un vector i un num real
Ecuaii ale dreptei n plan
Calcule de distane i arii

6. Teste de evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

1. NUMERE REALE

1.1. Puteri i radicali

Puteri cu exponent natural:
a0=1;
a1=a;

an unde a|R, n|N;

a a ... a

;
an =
de n ori
a baza puterii;
n exponentul puterii;
(ab)n=anbn, a,b|R, n|N*;
(am)n=amn, a|R, m,n|N*;
aman=am+n, a|R, m,n|N*;

an
a
= n
b
b

am
an

, b0, a,b|R, n|N*;

= amn ,

a|R*, m,n|N*, m>n.

1

a-n= a n unde a|R*, n|N;

Puteri cu exponent ntreg negativ:

restul proprietilor se pstreaz.

Puteri cu exponent raional pozitiv:

p

a n = am
n

, a0, n Q + ;

a n a q = a n + q , a0, n , q Q + ;
m

(a b) n = a n b n , a,b0, n Q + ;
m

m
an an
b = m , a0, b>0, n Q + ;

bn
p

m p

m q
(a ) n = a n q ,

m
an

p
q

= an

p
q

a0, n , q Q + ;
m p

, a>0, n , q Q + , n > q .

Puteri cu exponent raional negativ

restul proprietilor se pstreaz.

m
n

1
m
an

, a>0, n Q + ;
a
m

Puteri cu exponent real

a). Puteri cu exponent real pozitiv
Fie a > 1. Se numete puterea x a lui a un numr real y care, pentru orice numr natural n ,
satisface inegalitile :
,

,,

a xn y < a xn ,
unde numrul real x>0 are reprezentrie zecimale x i x prin lips i repectiv prin ados cu o eroare mai
n
mic dect 10 .
x
Numrul y dat de definiia precedent se noteaz a i se citete a la puterea x.
Fie 0 < a < 1 i x un numr real pozitiv. Se numete puterea x a lui a un numr real y care, pentru
,

,,

x
x
orice numr natural n , satisface inegalitile : a n < y a n .
x
Atenie ! Oricare ar fi a > 0 i x > 0 are loc a > 0.

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

b). Puteri cu exponent real negativ

x
Dac a > 0 i x > 0 este un numr real negativ, atunci prin definiie are loc: a =

1
.
a x

0
Prin convenie se scrie a = 1 .

1.2. Radicali
Radicalul unui numr pozitiv
Ecuaia xn-a=0 (n|N, n2, a|R, a>0) are o singur rdcin real pozitiv;
Dac a>0, n|N, n2 se numete radical de ordin n din a, numrul pozitiv a crui putere a n-a este a;
Notaie x= n a ;
Notaie 2 a = a ;
n 0 =0;
x, x > 0

x 2 =| x |= 0 ,x = 0 ;
x , x < 0

Radicalul de ordin impar al unui numr negativ:

Ecuaia xn-a=0 (n|N, n2, n impar, a|R, a<0) are o singur rdcin real negativ;
Dac a<0, n|N, n2, n impar, se numete radical de ordin n din a, numrul negativ a crui putere a
n-a este a;
Notaie x= n a = n a .
Proprietile radicalilor: m, n, kN*, m, n, k2,
P1) n a b = n a n b , a,b0;
P2)

P3)

a
=
b

, a0, b>0;

am n = am ,

a0;

P4) ( a ) = a m , a0;
m

P5)

P6)

n m

am

= nk a mk , a0;

a = n m a , a0.

Operaii cu radicali:
1. scoaterea unui factor de sub semnul radical: se descompune numrul de sub radical n factori, se
aplic proprietile 1, 3 i 5;
2. introducerea unui factor sub semnul radical: se utilizeaz proprietile 1, 3 i 5;
3. nmulirea radicalilor de acelai ordin sau ordine diferite: se utilizeaz proprietatea 1 i 5;
*

a1 n a2 . . n .ak = n a1a2 . . ak.

, a 1 , a 2 , , a k 0;

a b = a b = a b , a, b0;
*
4. mprirea radicalilor de acelai ordin sau ordine diferite: se utilizeaz proprietile 2 i 5;
n

*
*

=n
=

mm

mn

mm

a
, a0, b>0;
b

n m m

n mn

=n

am

bn

, a0, b>0;

5. raionalizarea numitorilor:
*
operaia de eliminare a radicalilor de la numitorul fraciilor;
*
expresii conjugate: - expresii cu radicali care prin nmulire dau o expresie fr radicali:
( a + b )( a b ) = a b , a, b0;

a 3 b

)(

a 2 3 a + 3bb 2 = a b .
4

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

1.3. Logaritmi
A. Semnificaie i definiie
Fie a>0 un numr reali a1.
x
Ecuaia de forma a = N , N > 0 (1) are o soluie unic determinat notat prin: x = l o ga N (2).
log a N se numete logaritmul numrului pozitiv N n baza a.
lo g N
Din (1) i (2) se obine a a = N , care ne arat c logaritmul unui numr real pozitiv este exponentul la
care trebuie ridicat baza a pentru a obine numrul dat.
De exemplu, a calcula log 2 32 ,nseamn a gsi un numr real x aa nct s avem x2 = 32. rezult x = 5.
a). Logaritmii n baza zece se mai numesc logaritmi zecimali. Se noteaz cu lg n loc de log 10 .
b). Logaritmii n baza e = 2,7 1 8 2. . se numesc logaritmi naturali i se noteaz cu ln n loc de log e .

B. Proprietile logaritmilor
1. Dac A i B sunt dou numere positive, atunci are loc:
l oa ( Ag B) = l oa A +g l oa B .
Proprietatea se poate extinde pentru n numere
l o a (gA1 A2 . . A
. n ) = lo ga ( A1 ) l o ga ( A2 ) . . . loga ( An ) .

pozitive

A1 , A2 , . . . A
,n

avem :

A
2. l oa g = l oa A g l oa B g.
B
m
3. Dac A este un numr pozitiv i m un numr real arbitrar, atunci are loc : l o a gA = m l o a gB .
1
n
g.
4. Dac A este un numr pozitiv i n 2 un numr natural, atunci are loc : l o a g A = l o a A
n
Proprietatea 4 poate fi privit ca un caz particular al proprietii 3.

C. Schimbarea bazei logaritmului aceluiai numr

Dac a i b sunt dou numere pozitivediferite de 1, iar A un numr pozitiv oarecare, are loc egalitatea:
l o a Ag= l ob Ag l o a bg
Numit formula de schimbare a bazei unui logaritm.
Dac n egalitatea de mai sus, A = a, atunci formula devine ;
1
l ob a l g oa b = 1g l oa b = g
l ob a .
D. Operaia de logaritmare a unei expresii
Operaia de logaritmare are scopul de a transforma operaii complicate de nmulire, mprire i ridicare
la putere n operaii de adunare, scdere i mprire la numere naturae.
1 5 5 2 3 13 5 1
S se logaritmeze expresia: E =
3 2 7 2 7 3 3
Se logaritmeaz expresia ntr-o baz oarecare a :
1 5 2 3 55 3
1 1
l a E o= l a o g
g = l a (1 o 5 2 3 55g ) 3l a ( 1o3 71 7 g)2= =
3 7 7 2 2 3
3
1

l a 1 o+ l a 5 o52 g + l a g33o5 ) 1( g1 a 3 l + l oa 7 o2 + l g7 o2 g) =
2

1
1
1
1

1
= l a 1 o+ l a52go + l 3a g5 o l 1 1a 3g o+ l a27go+ l a27go ) .
2
2
5
3
2

n general, dac E este o expresie algebric n care apar produse de puteri i radicali, putem s-i
asociem o expresie, notat logE , n care apar sume, diferene de logaritmi nmulite cu anumite numere
raionale.
5

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

2. FUNCII I ECUAII
2.1. Funcia putere cu exponent natural
f(x)=xn, f:|R|R, n|N*;
n p a f r(s x t dr) ie
monotonia: n p a f r(s x t cr) ri
n i m f p (s ax t cr)
n p fa p( r gx a
r)sr

paritate: n i

c so t c pa (r
re-e, 0e
ce e pts [ ce
0) a , ;
ri ce e pts Rce a
aai f m
f , da iO ctee a uYt

m f i( p mx ga ) rprs
x > 0 n, N n , 2 f ( x) > 0
semn: x < 0, n p a rf ( x) > 0
.
x < 0, n i m
p f a( x) r< 0

a ia f m
f rda io a ctee r;

2.2. Funcia radical

f(x)= n x , f:[0, )[0, ), n|N, n2;
monotonia: f strict cresctoare pe [0, );
f(x)0 x[0, );
funcia este bijectiv;
inversa ei este funcia putere.
f(x)= n x , f:|R|R, n|N, n2, n impar

2.3. Funcia exponenial

x
Definiie. Funcia f:R(0,+), f(x) = a , unde a > 0, a 1 se numete funcia exponenial de baz a.
Proprieti:
x
x
x
1). a). Dac a >1, atunci pentru x > 0 avem a >1 ar loc a > 1, iar pentru x < 0 are loc a < 1.
x
x
b). Dac 0 <a <1, atunci pentru x > 0 avem a <1, iar pentru x < 0 avem a > 1.
0
2). Dac x = 0. atunci oricare ar fi a > 0 are loc a = 1
x
3). Pentru a > 1, funcia exponenial f:R(0,+), f(x) = a este strict cresctoare, iar pentru 0 < a < 1,
funcia este strict descresctoare.
x
4). Funcia exponenial f:R(0,+), f(x) = a , a > 0, a 1 este bijectiv.
x
5). Funcia exponenial f:R(0,+), f(x) = a , a > 0, a 1 este inversabil. Inversa funciei exponeniale
se numete funcie logaritmic.
Graficul funciei exponeniale
Graficul funciei exponeniale se construiete prin puncte.
Exemplu:
1
x
S se construiasc graficul funciei f:R(0,+), f(x) = a , pentru a 2, .
2
Se ntocmete un tablou de valori pentru cele dou cazuri :
x

f(x)

x
f(x)

1
8

1
4

1
2

27

1
2

4
6

27

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

2.4. Funcia logaritmic

f,( x) = l oa x , unde a > 0, a 1.
Prin definiie, se numete funcie logaritmic funcia f : R (0,+ )

Proprieti :
1. f (1) = 0 , ceea ce nseamn c lo ga 1 = 0 .
2. Funcia logaritmic este monoton i anume dac a>1, funcia este strictcresctoare, iar dac 0<a
<1, funcia este strict descresctoare.
3. Funcia logaritmic este bijectiv.
4. Funcia logaritmic este inversabil. Inversafunciei ligaritmice n baza a este funcia exponenial
f : (0,+ )
R, f ( x) = a x .
l ao x
g= gx
Dac x (0,+) avem ( g f ) x) =( g ( f ( x) = g) ( al x) =o a
y
y
i dac y R , atunci ( f g ) y ) (= f ( g ( y ) = )f (a ) = l aoa = yg.

Graficul funciei logaritmice

Exemplu
1
S se construiasc graficul funciei f: (0,+)R, f(x)= log a x , pentru a 2, .
2
Se ntocmete un tablou de valori pentu cele dou cazuri :
x

f(x)
x

f(x)

1
8

1
4

+
|

1
8

1
4

+
|

1
2

1
2

1
1

2
1

8
3

2
1

8
3

1).Graficele se gsesc la dreapta axei Oy ;

2).Trec prin punctul de coordonate (1, 0) ;
3).Graficul fiecrei funcii este construit dintr-o singur ramur care ,,urc dac baza a > 1 i
,,coboar dac baza 0<a<1
4).Graficul se apropie din ce n ce mai mult de axa Oy pozitiv dac 0<a<1 i de axa Oy negativ
dac a > 1.
5).Graficul funciei logaritmice este simetricul graficului funciei exponeniale fa de prima
y
bisectoare.
y
f(x)=log1/2x

1

f(x)=log2x

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

2.5. Ecuaii iraionale, exponeniale, logaritmice

A. Ecuaii iraionale:
ecuaii care conin necunoscuta sub semnul radical;
rezolvarea const n eliminarea radicalilor prin diferite transformri (ridicri la putere = cu ordinul
radicalului, nmulire cu expresia conjugat), reducndu-le la ecuaii studiate;
condiii de existen numai pentru radicali de ordin par
funcie de x;

2k

f ( x)

: f(x)0 unde f(x) este o expresie n

B. Ecuaii exponeniale
Se numete ecuaie exponenial, ecuaia n care necunoscuta este exponent sau n care este
exponentul este o expresie.
n practic, atunci cnd avem de rezolvat o ecuaie exponenial, vom proceda astfel :
Pasul 1. se impun condiii de existen exponenilor i bazei atunci cnd este cazul ;
Pasul 2. se fac transformri echivalente folosind proprietie funciei exponeniale pn se obin
ecuaii agebrice cunoscute ;
Pasul 3. se verific dac valorile obinute la pasul 2 aparin domeniului ecuaiei sau se fac
veificri n ecuaia dat iniial.
f ( x)
= b, a > 0, a 1, b > 0 .
a). Ecuaii de tipul a

Pe baza injectivitii funciei exponeniale ecuaia dat este echivalent cu ecuaia : f ( x) = l o agb . n
aceste ecuaii b trebuie exprimat ca o putere a ui a(atunci cnd este posibil).
Exemplu. S se rezolve ecuaia : 5 x x 2 = 6 2 .
2
2
5x x 2 = 6 2
5 5 x x 2 = 54 x 2 x 2 = 4 x 2 x 6 = 0 .
Prin rezolvarea ecuaiei de gradul doi se obin soluiile : S = {2,3}.
2

f ( x)
= a g ( x ) , a > 0, a 1 .
b). Ecuaii de tipul a
Pe baza injectivitii funciei exponeniale ecuaia dat este echivalent cu ecuaia algebric f ( x) = g ( x) ,
care se rezolv cu metode cunoscute.

Exemplu. S se rezolve ecuaia : 3x

x4

= 9x2 .

x x4
= 32( x 2) x 2 x 4 = 2( x 2) x 2 6 x = 0 .
3x x 4 = 9 x 2 3
Prin rezolvarea ecuaiei de gradul doi se obin soluiile : S = {0,6}.
2

f ( x)
g ( x)
c). Ecuaii de tipul a = b , a > 0, a 1, b > 0, b 1 .
n acest caz se logaritmeaz ecuaia convenabil ntro anumit baz i apoi se fac transformri pentru a
obine o ecaie algebric mai simpl.
x
2 x +1
Exemplu. S se rezolve ecuaia : 2 = 3 .
Pe baza injectivitii funciei logaritmice se obine prin logaritmare n baza 10 ecuaia echivalent :
l 3 g
x l 2 =g(2 x + 1) l 3 g x( 3 l 2) =g l 3 g x =
.
2 l 3 gl 2

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

d). Ecuaii de tipul

m 2 f ( x ) + n aa f ( x ) + p = 0 , a > 0, a 1, m, n, p R .
f ( x)
= t , t > 0 i se formeaz o ecuaie de gradul doi, de forma
n acest caz se face substituia a
m 2 t+ n +
t p + 0 , cu soluiile creia se revine la substituia fcut. n final se verific dac valorile
obinute verific condiiile de existen ale ecuaiei sau se verific direct dac egalitatea dat iniia este
adevrat.
x
x
Exemplu. S se rezolve ecuaia : 4 + 2 = 2 7 .
x
Se observ o substituie de forma 2 = t , t > 0 :
2 x
x
x 2
x
4 x + 2 x = 2 7 (2 ) + 2 = 2 7(2 ) 2+ 2 2 = 70 .
2
Ecuaia de gradul doi ataat t + t 2 7 =2 0 , are soluiile t {1 7,1 6} . Revenind la substituie, se
x
accept numai t = 16. Se obine 2 = 1 6 x = 4 .

e). Ecuaii de tipul

a f ( x ) + b g ( x ) + c = 0, a > 0, a 1, b > 0, b 1 .
2
Ecuaia de gradul doi ataat t + t 2 7 =2 0 , are soluiile t {1 7,1 6} . Revenind la substituie, se
x
accept numai valoarea pozitiv t = 16. Se obine 2 = 1 6 x = 4 .

C. Ecuaii logaritmice
Se numete ecuaie logaritmic, ecuaia n care necunoscuta este sub logaritm sau la baza
logaritmului.
n practic, vom proceda astfel :
Pasul 1. se impun condiii de existen asupra bazei logaritmului i a expresiilor de sub logaritm ;
Pasul 2. se fac transformri echivalente folosind proprietiele funciei logaritmice i a
logaritmilor pn se obin ecuaii agebrice cunoscute ;
Pasul 3. se verific dac valorile obinute la pasul 2 aparin domeniului ecuaiei sau se fac
veificri n ecuaia dat iniial.
a). Ecuaii de tipul l oa f (gx) = b, a > 0, a 1, .
b
Pe baza definiiei logaritmului ecuaia dat este echivalent cu ecuaia de forma f ( x) = a . De aici se
obin soluiile.

b). Ecuaii de tipul

l a of ( x) = gl

og ( x) ag>, 0, a 1, b > 0, b 1 .

Pe baza injectivitii funciei logaritmice ecuaia dat este echivalent cu ecuaia algebric f ( x) = g ( x) ,
care se rezolv.
c). Ecuaii de tipul
m l a2 fo( x) + n lg

fo( x) + p =g0 , a > 0, a 1, m, n, p R n

acest

caz

se

face

substituia

l o a gf ( x) = t , t > R i se formeaz o ecuaie de gradul doi, de forma m 2 t+ n +

t p + 0 , cu soluiile
creia se revine la substituia fcut. n final se verific dac valorile obinute verific condiiile de
existen ale ecuaiei sau se verific direct c egalitatea dat iniial s fie adevrat.

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

3. PROBLEME DE NUMRRE
3.1. Permutri
Fie E={1, 2, ,n} o mulime finit cu n elemente. Se numete permutare a mulimii E orice funcie
bijectiv f : E E.
Notm permutarea n felul urmator

Notm numarul de permutari Pn:

Condiie de existen (C.E.):
Convenie:

Pn= n!=1.2.3n
nN.

0!=1 ; 1!=1.
Pn=n(n-1)!=n(n-1)(n-2)!

3.2. Aranjamente
Notm cu A n k : sistemele ordonate cu k elemente, care se pot forma cu elementele unei mulimi cu n
elemente (nk), se numesc aranjamente de n elemente luate cte k.
A n k=n!/(n-k)!=n(n-1)(n-2)(n-k+1)=(n-k+1)A n k-1
C.E.: n, kN i nk
Convenie: n=k A n n = Pn

3.3. Combinri
Notam cu C n k
Convenie: C n 0=C n n=1

C.E. nk.

Formula combinrilor complementare: C n k=C n n-k

C n k=C n-1 k+C n-1 k-1

10

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

4. MATEMATICI FINANCIARE
4.1. Elemente de calcul financiar: procente, dobnzi, TVA
A. Procente. Raport procentual. Determinara procentului dintr-un numr
Numim raport procentual un raport de forma p/100, p>=0.
Numarul p se numjeste procent. Notatie: p%
Pentru aflarea a p% dintr-un numar dat se efectueaza p/100 din numarul respectiv adica p/100
inmultit cu numarul dat.
Exemplu:
Un televizor costa 160$. Cu ocazia sarbatorilor de Craciun se acorda o reducere de 15%. Cat va
trebui platit pentru televizor?
Raspuns: cumparatorul plateste cu 15/100 *160= 24$ mai putin. Deci, pentru un televizor se
plateste suma 160-24= 136 $.
Determinarea unui numar cand se cunoaste un procent din el.
Se cere sa se determine un numar s daca stim ca p% din s (adica p/100*s) este t, cu alte cuvinte
are loc egalitatea p/100*s=t, iar de aici s= (100*t)/p, reprezinta numarul determinat
Exemplu:
Un elev citeste 180 de pagini dintr-o carte, ceea ce reprezinta 60% din numarul total de pagini
ale cartii. Cate pagini are cartea?
Raspuns: daca notam cu x numarul de pagini ale cartii, atunci din enunt (60/100)*x=180. De aici
x = 300. Deci cartea are 300 de pagini.
B. Dobanzi. Dobanda simpla
Notiunea de baza a matematicilor financiare este dobanda. Dobanda este suma de bani care se
plateste de catre debitor creditorului pentru un mprumut banesc.
Cea mai simpla investitie care sa aduca un venit este depunerea banilor la o banca sau la C.E.C.
pe o anumita perioada cu o anumita dobanda (care reprezinta o anumita suma de bani pe care deponentul
o primeste dupa o perioada de timp). Aceasta este dobanda simpla.
Daca insa aceasta suma se adauga la cea initiala si pentru ea se calculeaza dobanda pentru o
aceeasi perioada de timp, aceasta adaugandu-se la sfarsitul perioadei etc., atunci vorbim de o dobanda
compusa.
Pentru cele doua tipuri de dobanzi distingem: dobanda platita, care este dobanda platita de
banci sau C.E.C. deponentilor pentru sumele depuse si dobanda incasata, care este dobanda incasata de
banci sau C.E.C. de la debitori pentru sumele imprumutate.
Dobanda unitara este suma data de o unitate monetara pe timp de un an, este notata i. Dobanda
data de 100 de unitati monetare pe timp de un an se numeste procent, notat p. Deci p=100i
Pentru S unitati monetare (u.m.) pe timp de un an se obtine dobanda:
D=Si=Sp/100
Pentru S u.m. pe timp de t-ani dobanda, numita dobanda simpla este: D= S*i*t= (S*p*t)/100,
unde S este suma depusa, t numarul de ani pe care s-a depus suma, iar p este procentul dobanziicare
reprezinta suma care se plateste pentru suma depusa pe 100 de unitati monetare (u.m.) pentru o perioada
de un an. S/100 este numarul de seturi de 100 continute de suma S, (S/100) *p este dobanda pe un an
pentru suma depusa, iar D reprezinta dobanda pe n ani pentru suma S. De aici formula dobanzii p m luni
este data de formula:
D=(S*p*m)/(100*12)
Observatie. In finante, anul comercial are 360 zile si fiecare luna are 30 de zile.
Dac S este suma depusa initial pe perioada t cu dobanda unitara i atunci suma finala sau valoarea
finala este:
St=S+D=S+Sit=S(1+it)
Exemplu:
1. La o banca un deponent pune suma de 100.000 lei cu un procent al dobanzii de 15%. Care este
dobanda obtinuta dupa un an? Dar dupa trei ani?
Raspuns: dupa un an dobanda este egala cu 100000*(15/100)=15000 lei, dupa trei ani valoarea
acesteia este egala cu 3*15000=45000 lei.
11

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

2. Sa se determine procentul dobanzii, daca o suma de 12000 u.m. aduce in sase ani o dobanda de
2.880 u.m.?
Raspuns: aici S=12000 u.m., D=2880, t=6. Din formula dobanzii simple rezulta p=
(100*D)/S*t=4, ceea ce inseamna ca procentul annual al dobanzii este de 4 %.
C. Dobanda compusa
O suma de bani este plasata cu doband compusa (capitalizat ) daca , la
sfsrsitul primei perioade, dobanda simpla a acestei perioade este adugata la suma pentru a produce la
randul ei dobanda in perioada urmatoare: Fie S 0 suma initiala ; p procentul; i =100 p dobanda unitara ; t
durata de plasament a sumei S 0 (numar ntreg) i S t suma finala dupa t perioade, atunci:

Daca 1+i= u va fi un factor de fructificare gasit in tabele financiare pentru t=1,2,3,... pentru
diferite procente atunci suma finala va fi:

Dobanda compusa va fi pentru t- ntreg:

Suma initiala depusa va fi

12

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

D. Taxa pe valoarea adugat

Taxa pe valoarea adaugata este o taxa care cuprinde toate fazele circuitului economic, respectiv
productia, serviciile si distributia pna la vnzarile catre consumatorii finali, inclusiv.
Din punct de vedere al bugetului de stat taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care
se stabileste asupra operatiilor privind transferul proprietatii bunurilor si asupra prestarilor de servicii.
Este o taxa unica ce se percepe n mod fractionat corespunzator valorii adaugate la fiecare stadiu al
circuitului economic.
Valoarea adaugata este echivalenta cu diferenta dintre vnzarile si cumpararile aferente aceluiasi
stadiu al circuitului economic.
E.

Profitul
Profitul (notat cu P) reprezinta diferenta dintre venituri (notat cu V, sau incasari) si cheltuieli
(sau costul total notat CT)
Deci, P=V-CT
Tot profitul il putem calcula ca diferenta intre valoarea productiei si costul total. In acest caz
P=p*Q-CT unde p este pretul unitary ( pretul unui produs), iar Q este productia ( exprimata prin
numarul de bucati)
Daca P se calculeaza pe o bucata (unitate) de produs atunci vorbim de profit unitar, iar daca P
se calculeaza pe toata productia, atunci spunem ca este vorba de profit total. Profitul astfel calculat il
numim profit brut. Dacxa din acest profit se scade impozitul pe profit se obtine ceea ce se cheama
proftul net.
Prin profit normal (sau unitary) intelegm profitul care asigura agentului economic
probabilitatea de a-si continua activitatea.
Numim rata profitului, notat rp, raportul dintre profit (P) si costurile totale (CT).
Deci, rp= P/CT*100 (%)

4.2. Statistic
Statistica matematica se ocupa de gruparea, analiza si interpretarea datelor referiotare la un
anumit fenomen precum si cu unele previziuni privind producerea lui viitoare.
Populatia statistica este orice multime definite de obiecte de aceeasi natura. Elementele unei
populatii se numesc unitati statistice sau indivizi. Numarul de elemente care constituie populatia se
numeste volumul populatiei.
Caracteristica (sau variabila statistica) a populatiei trasatura comuna tuturor unitatilor
(indivizilor) populatiei. Caracteristica poate fi cantitativa sau calitativa.
Caracteristicile cantitative pot fi discrete (sau discontinue) daca variabila statistica ia valor finite
sau continue daca variabila poate lua orice valoare dintr-un interval finit sau infinit.
Numarul tuturor indivizilor unei populatii se numeste efectivul total al acelei populatii.
Se numeste frecventa absoluta a unei valori x a caracteristicii, numarul de unitati ale populatiei
corespunzatoare acestei valori.
Se numeste frecventa relativa a unei valori x i a caracteristicii raportul dintre frecventa absoluta
n i a valorii x i si efectivul total al populatiei.

13

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

Elemente Caracteristice ale unei Serii Statistice:

1. Media
k

Se numeste media caracteristicii x numarul: x =

n x
i

i =1

,u

n n ide

es

tf ee t c o

i =1

2. Mediana
~
Mediana x este o valoare astfel incat jumatatea valorilor xi ale esantionului sunt mai mici sau egale
~
~
cu x si cealalta jumate a valorilor xi sunt mai mari sau egale cu x .
3. Modulul
Prin modulul (sau dominanta) unei serii statistice se intelege valoarea caracteristicii corespunzatoare
cele mai mari frecvente daca valorile caracteristicii sunt discrete si valoarea centrala a clasei
corespunzatoare celei mai mari frecvente dac variabila este continu.
n1 ( x1 x ) + n2 ( x 2 x ) + . +.nk (.x k x )
4. Dispersia
n1 + n2 + . +.nk .
Numarul v se numeste dispersia valorilor esantionului.
Numarul v = se numeste abaterea mediei patratelor.
2

v=

v = f ( xi )( xi x )
i =1
k

v = f ( xi )xi2 ( x ) =
i =1

1 k
2
ni xi2 ( x )

n i =1

Problema 1
Un profesor isi ia din catalogul unei clase mediile la matematica pe semestrul trecut in vederea unor
prelucrari statistice. Acestea sunt: 6, 7, 7, 5, 9, 8, 4, 10, 7, 5, 6, 6, 7, 8, 4, 4, 6, 5, 8, 6, 7, 5, 6, 9, 7.
1) Sa se completeze un tabel care contine rubricile: Nota, Frecventa absoluta, Frecventa relativa,
Frecventa Cumulata. Realizati reprezentarea in batoane si poligonul frecventelor.
2) Folosind datele din tabel precizati:
a. Cati elevi au note mai mici decat 5? Indicati procentul lor.
b. Cati elevi au note intre 5 si 7? Indicati procentul lor.
c. Cati elevi au note intre 7 si 10? Indicati procentul lor.
d. Reprezentati aceste date printr-o diagrama in forma unui disc, cu a), b), c) indicate prin
sectoare ale cercului.
3) Determinati media aritmetica, mediana, dispersia si abaterea mediei patratice.
1)
Nota

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Frecvena absolut Frecvena relativ Frecvena Cumulat

0
0
0
0
0
0
0
0
0
3
0.12
0.12
4
0.16
0.28
6
0.24
0.52
6
0.24
0.76
3
0.12
0.88
2
0.08
0.96
1
0.04
1

6
4
Elevi

2
0
4 5 6 7 8 9 10

7
6

2) a. 3 elevi au note sub 5. Acestia reprezinta 12%.

b. 10 elevi au note intre 5 si 7. Acestia reprezinta 40%.
c. 12 elevi au note intre 7 si 10. Acestia reprezinta 48%.

5
4

Elevi

3
2
1

14

0
4

10

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

<5
5-7
7-10

3) Media aritmetica = (4*3+5*4+6*6+7*6+8*3+9*2+10)/25=6.48

Mediana = 7
Dispersia = 2.48 (calculate tabelar)
Abaterea = 1.57
Problema 2
In cadrul laboratorului de matematica aplicata se considera aruncarea simultana a doua zaruri de
cate doi elevi si se inregistreaza suma punctelor obtinute pe cele doua zaruri. Se arunca zarurile de 30 de
ori. Completati un tabel care contine urmatoarele coloane: Suma obtinuta, Frecventa absoluta, Frecventa
relativa, Frecventa cumulata crescatoare. Alcatuiti diagrama in batoane. Calculati media, dispersia si
abaterea mediei patratica.
Suma
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Frecventa absoluta Frecventa relativa Frecventa Cumulata

3
0,1
0,1
2
0,066666667
0,166666667
1
0,033333333
0,2
2
0,066666667
0,266666667
4
0,133333333
0,4
5
0,166666667
0,566666667
3
0,1
0,666666667
4
0,133333333
0,8
1
0,033333333
0,833333333
4
0,133333333
0,966666667
1
0,033333333
1

Media = 7,033333333

Dispersia = 8,165567

5
4
3
Suma

2
1
0
2

10

12

Abaterea = 2,857545

Problema 3
La examenul de bacalaureat, cei 500 de elevi ai unui liceu au obtinut la proba de matematica
rezultatele din tabelul alaturat. Sa se alcatuiasca histograma si poligonul frecventelor. Calculati media,
dispersia si abaterea mediei patratica.
Media
Nota aprox Numar de elevi
5,5
61
6,5
34
7,5
186
8,5
168
9,5
51

Nota
5-6
6-7
7-8
8-9
9-10

200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0

Medii

5-6

6-7

7-8

8-9

7,728
7,728
7,728
7,728
7,728

Abaterea
Dispersia
302,803024 1,117146
51,271456
9,669024
100,125312
160,139184

200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0

9-10

Medii

5-6

15

6-7

7-8

8-9

9-10

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

4.3. Calcul probabilistic

1. Experienta. Proba. Eveniment
Prin experienta, se intelege realizarea practica a unui complex de conditii corespunzator unui criteriu dat
de cercetare a colectivitatilor statistice omogene. Realizarea o singura data a experientei, se numeste
proba.
EXEMPLU Se poate considera drept experienta, aruncarea unui zar perfect construit din punct de
vedere geometric si omogen din punct de vedere fizic, caz in care, proba este reprezentata de aruncarea o
singura data a zarului.
Prin intermediul exemplului de mai sus se poate identifica notiunea de colectivitate statistica prin
multimea punctelor care apar pe fetele zarului.
Prin eveniment se intelege rezultatul unei probe. Evenimentele pot fi clasificate in trei mari categorii:
evenimente sigure, evenimente imposibile si evenimente intamplatoare.
Prin eveniment sigur, se intelege evenimentul care se produce in mod obligatoriu la efectuarea unei
probe a unei experiente. Evenimentul imposibil este acela care nu se produce la efectuarea nici unei
probe. Se numeste eveniment intamplator (aleator) un eveniment care poate fie sa se produca, fie sa nu se
produca la efectuarea unei singure probe.
EXEMPLE
1. Extragerea unei bile albe dintr-o urna care contine numai bile albe, este un eveniment sigur.
2. La aruncarea unui zar, evenimentul care consta in aparitia oricarei fete de la 1 la 6 constituie
evenimentul sigur.
3. Aparitia unui numar de 7 puncte la o proba a aruncarii unui zar este un eveniment imposibil.
4. Extragerea unei bile negre dintr-o urna care contine numai bile albe, este un eveniment imposibil.
5. Aparitia fetei 1 la aruncarea unui zar este un eveniment intamplator.
Evenimentele intamplatoare se supun unor legitati, numite legitati statistice. In acest sens, nu se poate
prevedea daca intr-o singura aruncare a unui zar se obtine fata 1; daca insa se efectueaza un numar
suficient de mare de aruncari se poate prevedea cu suficienta precizie numarul de aparitii ale acestei
fete.Evenimentele intamplatoare pot fi compatibile si incompatibile. Doua evenimente se numesc
incompatibile, daca realizarea unuia exclude realizarea celuilalt.
EXEMPLE

1. Evenimentele: aparitia fetei 1 la aruncarea unui zar si respectiv aparitia fetei 2 la aruncarea unui
zar, sunt incompatibile.
2. Evenimentele: aparitia fetei 1 la aruncarea unui zar si respectiv aparitia unei fete cu un numar
impar de puncte la aruncarea unui zar, sunt compatibile
Evenimentele pot fi dependente sau independente.
Doua evenimente se numesc independente daca realizarea unuia nu influenteaza probabilitatea
realizarii celuilalt si dependente in caz contrar.
EXEMPLE
1. Evenimentele: aparitia fetei 1 la aruncarea unui zar si respectiv aparitia fetei 2 la o alta aruncare a
zarului, sunt independente.
2. Evenimentele: obtinerea unui numar de 7 puncte la aruncarea a doua zaruri si aparitia fetei 2 pe
unul dintre doua zaruri, stiind ca acestea au suma punctelor de pe fetele de deasupra 7, sunt
dependente.
2. Operatii cu evenimente
Notatiile folosite sunt cele cunoscute din teoria multimilor. Multimile vor fi evenimentele aleatoare si
vor fi notate cu: A, B, C,.
Fie evenimentul sigur si evenimentul imposibil. Acestea corespund multimii totale considerate
si respectiv multimii vide.
DEFINITIE Se spune ca evenimentul A implica evenimentul B, daca realizarea lui A, atrage dupa sine
realizarea lui B. Notatia folosita este: A B
16

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

OBSERVAII: a) Implicatia evenimentelor este echivalenta cu incluziunea multimilor.

A
Fig. nr. 2

Fig. nr. 1

b) Orice eveniment aleator, precum si evenimentul imposibil, implica evenimentul sigur:

A , .

DEFINIIE:
Se spune ca un eveniment este contrar evenimentului A, daca realizarea sa consta in nerealizarea
lui A. Notatia folosita este A .
OBSERVATII a) Evenimentul contrar evenimentului A, este echivalent cu complementara lui A din
teoria multimilor.
b) Evenimentele A si A sunt contrarii, adica, daca se realizeaza A, atunci nu se realizeaza A si reciproc.
DEFINITIE Reuniunea (sau adunarea) evenimentelor A si B
realizarea a cel putin unuia dintre evenimentele A sau B .
Notatia este S = A B .

este evenimentul S care consta in

B

A
OBSERVATII: a) Daca evenimentele sunt reprezentate prin cercurile A i B
din fig. 3 si 4, reuniunea lor este reprezentata prin interiorul hasurat al celor doua
Fig. nr. 3
cercuri. Prin urmare, faptul ca un punct al evenimentului S se gaseste in regiunile
hasurate constituie evenimentul A B .
In cazul prezentat in fig. nr. 4 evenimentele A si B sunt incompatibile, deoarece realizarea
evenimentului A exclude realizarea evenimentului B si invers, pe cand evenimentele din fig. nr. 3 sunt
compatibile, caci alegerea unui punct comun celor doua cercuri atrage dupa sine realizarea atat a
evenimentului A , cat si a evenimentului B .
b) Daca A B , atunci A B = B . Geometric, acest lucru inseamna ca cercul A este interior lui B .
c) Oricare ar fi evenimentul A , au loc relatiile :
A
A A = A,
B
A = A ,
A = ,
Fig. nr. 4
= .
DEFINITIE Intersectia (sau produsul) evenimentelor A si B este evenimentul P care consta in
realizarea simultana a evenimentelor A si B .
Notatia este : P = A B .
Prin introducerea notiunii reuniune si intersectie, unele notiuni din teoria probabilitatilor pot fi
formulate in mod mai precis. Astfel, pentru evenimentele opuse se pot formula in acest moment
urmatoarele DEFINITII:
I) evenimentele A si A se numesc opuse daca au loc relatiile A A = E si A A =
II) Evenimentele A si B sunt incompatibile daca: A B = .
In caz contrar ( A B ), evenimentele se numesc compatibile.
Daca intr-o operatie de masa care are loc in conditii identice, un eveniment A se produce in medie de
m
ori, adica la m din n unitati elementare ale colectivitatii studiate, probabilitatea evenimentului A este
P( A) =

(1) .

m
n
17

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

In aceasta relatie, n reprezinta numarul cazurilor egal posibile, pe cand m reprezinta numarul
cazurilor favorabile; ea sintetizeaza definitia clasica a notiunii de probabilitate: se numeste probabilitatea
unui eveniment A si se noteaza cu P( A) , raportul dintre numarul m de rezultate favorabile producerii lui
A si numarul total n de rezultate posibile ale experientei, in conditia ca toate rezultatele sa fie egal
posibile.
Pe baza acestei definitii se vede imediat ca probabilitatea de aparitie la o singura aruncare a uneia
din fetele unui zar omogen si perfect construit este

1
, sau probabilitatea de aparitie a uneia din fetele
6

1
etc.
2
Deoarece m n rezulta ca probabilitatea oricarui eveniment intamplator A satisface dubla
inegalitate: 0 P( A) 1 .
Cu cat P( A) este mai apropiat de 1 , cu atat evenimentul A are loc mai des. Daca P( A) = 0 ,

monedei este

evenimentul sau nu are loc niciodata, sau are loc foarte rar, asa ca practic il consideram imposibil. Daca
P( A) = 1 , evenimentul are loc totdeauna, deci este un eveniment sigur.
Din definitia clasica a probabilitatii (1) , rezulta urmatoarele:
PROPRIETATI
1. Probabilitatea evenimentului sigur este 1 , intrucat in acest caz m = n ;
2. Probabilitatea evenimentului imposibil este 0 , intrucat in acest caz m = 0 ;
3. Probabilitatea unui eveniment intamplator este cuprinsa intre 0 si 1 , intrucat in acest caz 0 < m < 1 .
Se considera evenimentele A1 , A2 , , An apartinand unui acelasi camp , incompatibile
doua cate doua, adica: Ai Aj = , ( ) i j , i , j {1,2, . . .n,}. Atunci :
P( A1 A2 . .. An ) = P( A1 ) + P( A2 ) + . .P(. An )

Conform definitiei, doua evenimente A si A sunt contrare sau complementare, daca:

A A = E si A A = .
Doua sau mai multe evenimente se numesc independente daca probabilitatea efectuarii unuia dintre
ele nu este influentata de faptul ca celelalte evenimente s-au produs sau nu.
EXEMPLE: a) Daca dintr-un lot continand atat piese standard cat si piese rebut se extrage cate o piesa
care revine la lot dupa fiecare extractie, evenimentele care constau in extragerea unei piese standard la
fiecare extractie sunt independente.
b) Daca se arunca o moneda de doua ori, probabilitatea aparitiei stemei (evenimentul A ) in a doua
aruncare nu depinde de faptul ca in prima aruncare s-a produs sau nu aparitia valorii (evenimentul B ).
Doua sau mai multe evenimente se numesc dependente daca probabilitatea unuia dintre ele este
influentata de evenimentele anterioare (depunde de faptul ca evenimentele anterioare s-au produs sau nu).
Fie A1 si A2 doua evenimente dependente. Se va determina in continuare probabilitatea producerii
simultane a acestor evenimente, adica P( A1 A2 ) .
P( A1 A2 ) =
P( A1 A2 ) = P( A1 ) PA1 ( A2 ) ,

evenimente dependente. PA1 ( A2 ) =

m1
n .

relatie care constituie regula de inmultire a probabilitatilor a doua

P( A1 A2 )
P( A1 ) .

In mod analog, probabilitatea evenimentului A1 conditionata de A2 este : PA2 ( A1 ) =

P( A1 A2 )
P( A2 ) .

DEFINITIE Daca P( A1 A2 ) = P( A1 ) P( A2 ) , se va spune, ca evenimentele A si B sunt independente

intre ele. Se vede ca doua evenimente sunt independente daca probabilitatea unuia dintre ele nu depinde
de faptul ca celalalt eveniment s-a produs sau nu. Daca, de pilda, se arunca o moneda de doua ori este clar
ca probabilitatea aparitiei stemei (evenimentul A ) in prima aruncare nu depinde de faptul ca in a doua
aruncare are sau nu loc evenimentul B (aparitia valorii); si invers, probabilitatea lui B nu depinde de
faptul ca s-a produs sau nu evenimentul A .
18

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

5. VECTORI N PLAN

5.1. Reper cartezian n plan, coordonate, distana dintre 2 puncte

5.2. Coordonatele unui vector n plan, a sumei a 2 vectori , a produsului dintre un vector i
un numr real
Un reper cartezian n plan este definit de o pereche ordonat format din dou axe
perpendiculare, avnd aceeai origine. Punctul O se numete originea
reperului.
Axa Ox se numete axa absciselor, iar axa Oy, se numete axa ordonatelor. Notaia uzual pentru
un reper cartezian este xOy sau (O, i, j), unde i i j sunt versorii (vectorii unitate) pentru axele Ox,
respectiv Oy.
Pentru fiecare punct M din plan, vectorul OM
se descompune n mod unic
M2
dup direciile axelor de coordonate: OM=OM1+OM2.
Vectorii OM1 i OM2 se numesc componentele vectorului OM.
De asemenea, vectorul OM se descompune n mod unic
j
dup vectorii necoliniari i i j.
Rezult c exist numerele reale x, y e R, unic determinate,
O
M1
i
cu proprietatea c OM = x i + y j (1)
Numerele reale x, y care verific egalitatea se numesc coordonatele vectorului OM n reperul
cartezian (O, i, j).
Numerele x i y reprezint i coordonatele punctului M n sistemul de coordonate xOy.
Numrul real x se numete abscisa, iar numrul y se numete ordonata punctului M, i se
folosete scrierea M(x, y). Pentru punctele M de pe axa Ox se scrie M(x, 0), pentru punctele N de
pe axa Oy se scrie N(0, y), iar pentru origine se scrie O(0, 0).
Fie v un vector n planul P raportat la reperul cartezian, avnd ca reprezentant segmentul orientat
AB, unde A(x1 , y1 ) i B(x2 , y2 ).
y

Y1
Y2
O

Distana dintre dou puncte

B

P
X1

X2

Din egalitatea AB = OB - OA se obine c: AB = (x2i + y2j)-(x1i + y1j) = (x2-x1)i + (y2-y1)j.

Numerele x2 x1 i y2 y1 reprezint coordonatele vectorului v n reperul cartezian (O, i, j ) i se
scrie: v(x2-x1,y2-y1).
Coordonatele unei sume vectoriale i a produsului dintre un vector i un numr real
Fie v1 (a 1, b 2 ) i v2 (a 2 , b2 ) doi vectori.
Rezult c v1 = a 1 i +b 1 j, v2 =a 2 i +b2 j i suma lor este: v1 + v2 = (a 1 +a2 )i+(b1 +b2 )j.
Aadar, vectorul sum v1 +v2 are coordonatele (a1 +a 2 , b1 +b2 ), adic se adun componentele
celor 2 vectori.
Dac e R, atunci:
AB = (x2-x1)i + (y2-y1)j (2) ,
iar coordonatele vectorului AB sunt
(x2-x1) i (y2-y1).
19

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

5.3. Ecuaii ale dreptei n plan

Considerm punctele distincte

Panta dreptei ce trece prin punctele

Ecuaia dreptei ce trece prin punctul
Dac punctele

cu

este :

i are panta

este :

sunt situate pe axele de coordonate adica dac

Ecuaia cartezian general a unei drepte :

Panta dreptei date n form general este

, dac

aparine dreptei (se afl pe dreapta)

sale verific ecuaia dreptei, adic dac

, cu

, atunci dreapta este vertical, deci nu are pant.

Observaii: Punctul

, numit ecuaia dreptei prin tieturi.

, atunci ecuaia dreptei are forma

Dac

, dac coordonatele

Punctul de intersecie a dou drepte se obine rezolvnd sistemul format din ecuaiile dreptelor.
Dou drepte

proporionali, adc :

coincid dac i numai dac au coeficienii

,
.

20

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

5.4. Calcule de distane i arii

Distana de la un punct la o dreapt

Distana de la punctul

de ecuaie

la dreapta

este dat de formula

Aria unui triunghi

Def: Prin aria unui triunghi nelegem aria suprafeei din interiorul triunghiului.
Formule de calcul pentru aria unui triunghi

1. Aria unui triunghi este egal cu jumtate din produsul unei laturi

a triunghiului cu nlimea corespunztoare ei .

A=
ABC

ha
c

hb

a ha b hb c hc
= =
2
2
2

hc
B

D a

2.

=
A ABC

a c sin B
=
2

3. Formula lui Heron

A ABC =

p ( p a )( p b) p c)

4. Aria triunghiului echilateral

unde

A ABC

21

p=

l2 3
.
=
4

a b sin C
=
2

a+b+c
2

b c sin A
2

( semiperimetru )

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

6. TESTE DE EVALUARE
TEST 1
1. Pentru ce valori ale lui x au loc radicalii?
;

a)

b)

c)

2 .Calculai:
a) 1 + 75 4 22 8 1

+ 20 6 3 38 1

)]} =

b)
c)
TEST 2

1. S se raionalizeze numitorii
3
1
1
; b)
; c)
;
a)
3
5 2
2+ 3+ 6
3+2
2.Rezolvati ecuatiile:
a) 2 x + 7 = 5

9x 2 = x + 2
3. S se determine x R , pentru care este definit logaritmul:
b)

1. S se calculeze :
a) l o6 1 g +2l o6 5 g l o6 1 g
b) l o1 22 g 8l o1 822 +gl o2 (l 1g
2.S se rezolve urmtoarele ecuaii:

TEST 3

a) l o 5g(2 x + 1) = 1
g 2) l o5 (2 xg 5) = 1
b) l o5 ( x +
c) l o2 xg 4 l o2 xg+ 3 = 0
2

TEST 4
1. Calculai :

( ) + (2
6 (4 )
b)

a) 2

3 2
2

2+ 3

,
3

48 2
.
:
8 72 36 2 2 4 8
3
4
5
16
2. Calculai : log 2 + log 2 + log 2 + ... + log 2 .
2
3
4
15
2
3. Determinai x R pentru care este definit log 4 x ( x x 6 ) .
32

3 2

4.S se rezolve urmtoarele ecuaii:

2
a) l o7 (x g+ x + 1) = l o7 (2 xg+ 3)

b) 2 l o3 xg 3 l o3 xg+ 1 = 0
2

22

l o x +g2 1 +5 2 x x 2

Cristina Mgirescu - Curs de Matematic - Clasa a 10-a Fr

TEST 5
1) (5p) Se consider n reperul cartezian xOy, punctele:A( -1,3), B(2, 1), C(3, 6).
S se gseasc :
a) Ecuaia dreptei AB.
b) Ecuaia paralelei, prin C la AB.
c) Ecuaia mediatoarei segmentului : [ A B ].
d) Lungimea medianei din C
e) Ecuaia nlimii din C.
2) (2p) Se dau, n reperul cartezian xOy, punctele :A( - 2, -5), B( -1, -2), C( 0, 1).
Demonstrai, (indiferent de metod) c punctele sunt coliniare.
3) (2p) Fie punctele: A(-2 , 2),B( 1,3), C(-1, 2). Sa se determine:
a) Determinati perimetrul triunghiului ABC
b) Lungimea medianei din B.
c) Coordonatele centrului de greutate al triunghiului ABC, G(x,y) unde
x + x B + xC
y A + y B + yC
x= A
,y=
,
3
3
d) Determinati ecuatia dreptei AB.
e) Coordonatele simetricului punctului B, in raport cu punctul A.

23