Unghiuri

Unghi. Definiie. Notaie. Elemente

Def.: Figura geometric format din dou semidrepte cu aceeai origine se numete unghi.
Cele dou semidrepte se numesc laturile unghiului, iar originea
comun se numete vrful unghiului.
Dac cele dou semidrepte sunt [OA i [OB, atunci unghiul
se notaz < AOB sau < BOA sau BOA sau AOB i citim unghiul
AOB sau unghiul BOA.
Def.: Dac cele dou semidrepte care formeaz un nghi sunt
semidrepte opuse, atunci unghiul se numete unghi alungit sau
unghi cu laturile n prelungire. n figura alturat<AOB este unghi
alungit.
Un unghi format din dou semidrepte identice se numete unghi
nul.n figura alturat < MON este unghi nul.
Un unghi care nu este nici nul nici alungitse numete unghi propriu.
Interiorul unui unghipropriu AOB este mulimea punctelor M din
planul unghiului AOB astfel nct M i B sunt de aceea;i parte a dreptei
OA i M i A sunt de aceeai pate a reptei OB.
Exteriorul unghiului propriu AOB este mulimea punctelor din planul
unghiului AOB care nu sunt nici pe laturi, nici n interiorul su.

Msurarea unghiurilor
Numrul de grade ale unui unghi se numete msura sa. Dac <AOB are n grade, scriem
m(<AOB)=n.
Unghiul cu laturile n prelungire are 180.
Unghiul nul are 0.
Dou unghiuri cu msuri egale sunt congruente i reciproc, dou unghiuri congruente au
msurile egale.
Axioma de adunare a unghiurilor:
Dac M este n interiorul unghiului AOB, atunci m(<AOB)=
m(<AOM)+m(<MOB).
Un grad are 60 de minute. Un minut are 60 de secunde.

Calcule cu msuri de unghiuri

Pentru a aduna msurile a dou unghiuri exprimate n grade, minute i secunde se adun
numerele care reprezint uniti de acelai fel (grade, minute, secunde). Dac numrul minutelor
sau secundelor obinute este mai mare de 60 se transform n uniti mai mari.
Exemplu: 123547+184543=308090=308130=312130.
1

Pentu a scdea msurilea dou unghiuri exprimate n grade, minute i secunde se scad
numerele care reprezint uniti de acelai fel. Dac numrul de minute sau secunde de la desczut
este mai mic dect cel de la scztor, se transform un grad n minute sau un minut n secunde i
se adaug la cele existente, apoi se efectueaz scderea.
Exemplu: a) 243527-141015=102512
b)172328-123025=168328-123025= 4533
Unghiuri adiacente. Bisectoarea unui unghi
Def.: Dou unghiuri proprii care au vrful comun, o latur
comun, iar celelalte dou laturi sunt situate de o parte i de alta a
dreptei care conine latura comun, se numesc unghiuri
adiacente.
Se numete bisectoarea unui unghi propriu semidreapta cu
originea n vrful unghiului, situat n interiorul lui, astfel nct cele dou unghiuri formate de ea
cu laturile unghiului iniial s fie congruente.
Unghiuri suplementare. Unghi drept. Unghiuri complemntare. Drepte
perpendiculare
Def.: Dou unghiuri proprii pentru care suma msuilor lor este 180, se numesc unghiuri
suplementare. Fiecare dintre cele dou unghiuri se numete suplementul celuilalt.
m(<ABC)+m(<MNP)=180
Unghiurile ABC i MNP sunt suplementare.
<ABC este suplementul <MNP i <MNP este
suplementul <ABC.

Teorema suplementului. Dac dou unghiuri sunt congruente, atuci i suplementele lor sunt
congruente.
Ipotez: <A <B i <A1 suplementul <A i <B1 suplementul <B.
Concluzie: <A1 <B1
Demonstraie
Afirmaii
1. <A<B
2. m(<A) = m(<B)
3. m(<A) + m(<A1) = 180
4. m(<B) + m(<B1) = 180
5. m(<A) + m(<A1) = m(<B) + m(<B1)
6. m(<A1) = m(<B1)
7. Unghiurile cu msuri egale sunt congruente.

Explicaii
1. Dat n ipotez.
2. Unghiurile congruente au msuri egale.
3. Definiia unghiurilor suplementare.
4. Definiia unghiurilor suplementare.
5. Simetria i tranzitivitztea egalitii.
6. Scderea egalitilor 5. i 2.
7. <A1 = <B1

CUNOASTEREA SI UTILIZAREA NOTIUNILOR DE UNGHIURI

SUPLEMENTARE,COMPLEMENTARE,SUPLEMENT SI COMPLEMENT AL UNUI UNGHI,UNGHI
DREPT,DREPTE PERPENDICULARE.

Def: Se numeste unghi drept orice unghi care este congruent cu un suplement al
sau.
Daca unghiul A este drept si<A este un suplement al sau,atunci 180=m=(<A) +m(<A) =m(<A)
+m(<A) =2m(<A).Deci m(<A)=90.
Asadar,orice unghidrept are masura 90.Reciproc,daca un unghi are masura 90,atunci un
suplement al sau,<A,are m(<A)=180-90=90.Deoarece m(<A)=m(<A)obtinem <A=<A si,prin
urmare,unghiul A este drept.Deci,orice unghi cu masura 90este drept.
Def: Daca suma masurilor a doua unghiuri proprii este 90,atunci ele se numesc
complementare,,iar fiecare dintre ele se numeste complement al celuilalt.
Un unghi propriu cu masura mai mica de 90se numeste unghi
ascutit.
Un unghi propriu cu masura mai mare de 90 se numeste unghi
obtuz.

TEOREMA COMPLEMENTULUI:
congruentele lor sunt congruente.

Daca

doua

unghiuri

sunt

congruente,atunci

si

Def:Daca [AB si [AC formeaza un unghi drept,atunci ele se numesc semidrepte perpendiculare si
se noteaza [AB[AC.
Daca [AB [AC,atunci dreptele AB si AC se numesc drepte perpendiculare si se noteaza AB AC.
Daca [AB] si [AC] determina dreptele perpendiculare
AB si AC,atunci ele se numesc segmente
perpendiculare si se noteaza [AB] [AC].

La fel cum doua segmente pot fi congruente fara a

fi egale,si doua unghiuri pot fi congruente fara a fi
acelsi unghi,adica fara a fi egale.
O afirmatie analoaga celor de mai sus este adevarata,in
general,pentru
orice
doua
figuri
geometrice.Totusi,congruenta seamana cu egalitatea in
unele privinte.

Propietatile egalitatii:
1. Orice figura geometrica este congruenta cu ea insasi.(reflexivitatea)
2. Daca figura F1 este congruenta cu F2,atunci si F2 este congruenta cu F1.(simetria)
3. Daca figura F1 este congruenta cu figura F2,atunci si F2 este congruenta cu figura F3,atunci F1 este
congruenta cu F3.(tranzitivitatea)
Observatie:Doua figuri geometrice sunt egale daca sunt una si aceasi figura,eventual
notata(reprezentata) diferit.

UNGHIURI OPUSE LA VARF.Recunoasterea unghiurilor opuse la varf.Cunoasterea proprietatii

unghiurilor opuse la varf si folosirea acestora in probleme.

Def:Doua unghiuri proprii se numesc opuse la

varf daca laturile lor formeaza doua perechi de
semidrepte opuse.
Teorema

unghiurilor

opuse

la

varf :

Unghiurile opuse la varf sunt congruente.

Ipoteza:<AOB si <COD sunt opuse la varf.
Concluzie:<AOB<COD.

Demonstratie:
AFIRMATII
1.<AOB si <COD sunt opuse la varf
2. [OA si [OC sunt semidrepte opuse
[OB si [OD sunt semidrepte opuse
3.<AOB si <BOC sunt suplementare
4.<COD si <BOC sunt suplementare
5.<BOC <BOC
6. <AOB <COD

EXPLICATII
1.Dat in ipoteza.
2.Definitia unghiurilor opuse la varf
3. ,4.Unghiurile adiacente cu laturile necomune
semidrepte opuse
5.Reflexivitatea congruentei
6.Teorema suplementului

UNGHIURI FORMATE IN JURUL UNUI PUNCT.Recunoasterea unghiurilor formate in jurul unui

punct si folosirea faptului ca suma masurilor lor este 360

Def:Trei sau mai multe unghiuri care au varful comun,nu au puncte interioare comune si care,impreuna cu
interioarele lor,acopera intreg planul,se numesc unghiuri in jurul unui punct.
Teorema unghiurilor in jurul unui punct:Suma masurilor in jurul unui punct este 360.
Demonstram teorema pentru cele trei unghiuri in jurul unui punct din figura
alaturata.
Teorema se demonstreaza asemanator pentru oricate unghiuri in jurul unui
punct.
Ducem [OA' semidreapta opusa semidreptei OA.

Demonstratie:
1.A' este interior <BOC
2.m(<BOC)=m(<BOA') +m(<A'OC)
3.<AOB si <BOA' sunt adiacente

4.<A'OC si <COA sunt adiacente

5.[OA' si [OA sunt opuse
6.<AOB si <BOA' sunt suplementare
7.<A'OC si <COA sunt suplementare
8.m(<AOB) + m(<BOA') =180
9.m(<A'OC) + m(<COA) =180
10. m(<AOB) +m(<BOA') +m(<A'OC) +m(<COA) =360
11. m(<AOB) + m(<BOC) + m(<COA) =360

Exerciii - unghiuri
1. Diferena a dou unghiuri adiacente complementare este 304020. Determinai msurile
acestor unghiuri.
AOB + BOC = 90
AOB BOC = 304020
2AOB = 1204020
AOB = 602010
BOC = 90 - m(<AOB) =>BOC = 90 - 602010 =
895960 - 602010 = 293950

2. Fiind date dou drepte distincte i congruente, s se afle msurile celor patru unghiuri care se
formeaz tiind c:
a) Suma msurilor a dou dintre ele este 126.
b) Suma msurilor a trei dintre ele este 238
a)

<2 + <4= 126 => 126:2=63 (<2 i <4 egale)

180 - 63= 117 (<1 i <3 egale)

b)

m(<4)=360238 => m(<4)=122

m(<4)=m(<2) => m(<2)=122
m(<2) + m(<1) = 180 => 122 + m(<1) = 180
m(<1) = 180 - 122 => m(<1) = 58
m(<1) = m(<3) => m(<3) = 58
3. Fie <AOB, <BOC, <COD i <DOA unghiuri n jurul unui punct O, care satisfac condiiile:
m(<BOC) = 2 m(<AOB)

2 m(<DOC) = 3 m(<BOC)
m(<DOA) = m(<AOB)
Calculai msurile celor patru unghiuri.
m(<AOB) + m(<BOC) + m(<DOC) + m(<DOA) = 360
X + 2X + 3X + X =360
7X = 360
X = 360: 7
X = 5142
m(<AOB) = m(<AOD) = 5142

4. Calculai msura unghiului PAQ din desenul de mai jos:

PAM + QAN = 30+60= 90

5. Calculai:
a) 282345 - 173840= 278345 173840 = 10455
b) 211532 + 421523=633055
c) 251342 + 752938 = 1004280 = 1004320
d) 100 31 42 803243 = 9990102 803243 = 195859
e) 3223 + 4232 = 742332

6. Calculai msurile complementelor unghiurilor cu urmtoarele msuri:

a) 47 => 90 - 47 = 43
b) 4812 => 90 - 4812= 8960 - 4812 = 4148
c) 183025 => 90 - 183025 = 895960 - 183025 = 71

7. Calculai msurile suplementelor unghiurilor cu msurile urmtoare:

a) 47 => 180 - 47 = 133
b) 4812 => 180 - 4812 = 17960 - 4812 = 131 48
c) 175 => 180 - 175 = 5
8. Desenai <AOB i <BOC adiacente cu msurile de 50 i 70. Aflai m(<AOC).
m(<AOC) = m(<AOB) + m(<BOC) = 50 + 70 =
=120

9. Fie punctele M, O, N coliniare, [OB i [OC de aceeai parte a dreptei MN astfel nct
m(<CON) = 40 i m(<BOC) = 120. Aflai msura <MOB.
m(<MOB) = m(<MON) m(<NOC)
+ m(<COB)
m(<MOB) = 180 - 160
m(<MOB) = 20

10. Raportul msurilor a dou unghiuri suplementare este 5/13. Determinai aceste msuri.
a + b = 180
a/b = 5/13 => a = 5k
b=

5k + 13k = 180
13k 18k = 180
k = 180: 18
k = 10
a = 5k => a = 5 10 => a = 50
b = 13k => b = 13 10 => b = 130
7

11. Dou unghiuri adiacente au ca msuri 60 i 111. Care este msura unghiului format de
bisectoarele lor?
<AOB i <BOC
[OD bis. <AOB
[OE bis. < BOC
m(<DOB) = m(<AOB) : 2
m(<DOB) = 60 : 2
m(<DOB) = 30
m(<BOE) = m(<BOC) : 2
m(<BOE) = 111 : 2
m(<BOE) = 555
m(<DOE) = 30 + 555
m(<DOE) = 855