Sunteți pe pagina 1din 9

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE BUSINESS SI TURISM

RECENZIE
Liber sa alegi. Un punct de
vedere personal
Friedman Milton

In cartea sa, Liber sa alegi.Un punct de vedere personal , Milton


Friedman evidentiaza printr-o serie de exemple ale mai multor
tari aflate de-o parte si de alta a fostei cortine de fier, faptul ca o
economie nu va putea fi functionala atata timp cat va fi comandata si
controlata de la centru, in raport cu tarile in care aplicarea liberalizarii
preturilor si a schimbului liber au fost masuri care au actionat ca un
motor propulsor garantand o economie functionala.
Printre mai multe subiecte interesante pe care le trateaza in
aceasta carte, renumitul profesor subliniaza, in primul
capitol, importanta delimitarii clare a atributiilor
revenite statului, puterilor guvernamentale, aratand cum, spre exempl
u in fosta Uniune Sovietica care aplica o economie centralizata
planificata, acea economie nu putea fi functionala. Desigur, analizand
la rece acest fapt, putem intelege cu atat mai mult cu cat insasi tara a
fost condusa in trecut de un guvern care aplica un astfel de sistem
ineficient. Ineficacitatea evidenta care a rezultat din sistemul de
economie centralizata este sintetizata pe larg, autorul reusind sa arate
prin cateva exemple cum acesta a dat gres. Este clar ca tarile a caror
economie s-a bazat pe schimbul liber nu au avut decat de castigat,
fiind favorizate atat prosperitatea cat si libertatea umana.
Desigur, intr-o societate schimbul reciproc acceptat, concurenta si
libera alegere au un impact pozitiv asupra economiei si a cresterii
nivelului de trai al populatiei, tarile care au azi o economie puternica
sunt exemple evidente.
In subcapitolul Cooperare prin schimbul liber, Friedman vorbeste
despre producerea creionului, despre faptul ca aceasta nu a fost
posibila prin comanda unui singur om, ci acesti oameni (care produc
creionul) traiesc in locuri diferite din lume, vorbesc limbi diferite, sunt

de religii diferite, poate chiar se urasc unii pe altii si totusi niciuna


dintre aceste deosebiri nu i-a impiedicat sa coopereze pentru a
produce creionul.
Subcapitolul Functiile preturilor incepe prin mentionarea lucrarii
lui Adam Smith,
Avutia Natiunilor, si anume prin precizarea unui principiu economic:
daca un schimb intre doua parti este liber consimtit, el nu va avea loc
decat daca partile cred ca vor beneficia de pe urma lui. In ceea ce
priveste sistemul preturilor, autorul considera ca scanteia de geniu a
lui Adam Smith sta in intelegerea sa ca preturile care rezulta in urma
schimburilor voluntare dintre cel care cumpara si cel care
vinde adica, pe o piata libera pot coordona activitatea a milioane de
oameni, fiecare urmarindu-si propriul interes, in asa fel incat sa
prospere toata lumea.
In organizarea activitatii economice, preturile indeplinesc trei
functii: in primul rand, transmit informatii; in al doilea rand, conduc la
adoptarea acelor metode de productie care sunt cel mai putin
costisitoare si ca urmare folosesc resursele disponibile pentru produse
de cea mai buna calitate; in al treilea rand, hotarasc cine si cat ia din
produs repartizarea venitului. Aceste trei functii sunt strans legate
intre ele.
Referindu-se la sistemul pretului care functioneaza atat de bine
atunci cand este lasat liber, autorul vorbeste despre criza petrolului din
1974 cand guvernul american, incercand sa intervina prin adoptarea
unor masuri menite a evita cresterea pretului petrolului pe piata
interna,a avut un efect invers decat cel scontat, conducand la lungi
cozi la benzina si deficite de aprovizionare chiar in SUA, tara care
produce cea mai mare parte a propriului petrol. In acest timp, tari ca

Germania si Japonia, care sunt dependente de petrolul importat nu


erau afectate. El reuseste astfel sa arate foarte bine cum transmiterea
informatiei prin pret poate fi unul dintre cele mai daunatoare efecte ale
inflatiei.
In subcapitolul Provocari, Friedman da o definitie venitului
producatorului, adica ceea ce incaseaza pentru activitatile sale, ca fiind
determinat de diferenta dintre sumele pe care le primeste pentru
produsele sale si sumele pe care le cheltuieste pentru a le produce. In
general, cu cat produce mai mult, cu atat cresc preturile de productie.
In tari ca Statele Unite principala resursa productiva este capacitatea
productiva a fiecaruia -ceea ce economistii numesccapitalul uman.
Acumularea de capital fix
fabrici, mine, cladiri pentru birouri, magazine,autostrazi, aeroporturi,
rafinarii, centrale electrice, case si multe altele intr-o infinita varietate a jucat un rol esential in cresterea economica. Dar acumularea de capit
al social
sub forma imbogatirii cunostintelor si a indemanarii si prin
imbunatatirea sanatatii si a longevitatii a avut si ea un rol esential.
In Capitolul 2, Tirania controalelor, Friedman vorbeste despre taxe si
alte restrictii
asupra comertului international. In comertul interior ca si in cel
exterior, este in interesul marii majoritati a populatiei sa cumpere de
la cea mai ieftina sursa si sa vanda tot mai scump. Controalele asupra
comertului exterior se prelungesc si asupra comertului interior. Astfel,
controalele economice care s-au inmultit in Statele Unite in ultimele
decenii, nu numai ca au ingradit libertatea de a folosi resursele
economice, dar au afectat si libertatea cuvantului, a presei si a religiei.

In subcapitolul Controale si libertate Friedman vorbeste despre


libertate economica a Statelor Unite. Un aspect esential al libertatii
economice este libertatea de a alege modul de a folosi venitul: cat sa
cheltuim si ce anume; cat economisim si sub ce forma; cat sa dam si
cui.
In postura de consumatori, insa, nu suntem liberi sa ne alegem modul
de a ne cheltui nici macar partea din venit ce ne revine dupa
achitarea taxelor.
Capitolul 3, Anatomia crizei, incepe prin prezentarea crizei din anul
1929 din Statele Unite, in care venitul national in dolari s-a redus la
jumatate inainte ca economia sa atinga pragul de jos in 1933.
Productia totala a scazut cu o treime si somajul a atins nivelul fara
precedent de 25% din forta de munca. Friedman considera ca aceasta
depresiune nu a fost provocata de o slabiciune a intreprinderii private
ci, mai degraba, de o slabiciune a guvernului intr-un domeniuin care sia asumat raspunderea inca de la inceput.
In subcapitolul Originea sistemului federal de rezerve, autorul
vorbeste despre panica si restrictii de plata, aducand precizarea ca
presiunea asupra unei banci este o incercare a mai multor depunatori
de a-si retrage economiile in numerar, toti in acelasi timp.
Capitolul 4 Din leagan pana-n mormant, are ca tema
preponderenta politica. Astfel,Friedman vorbeste despre alegerile din
1932 care au fost o separare de ape intr-un sens important: ele au
marcat o modificare importanta in modul in care publicul recepteaza
rolul guvernului si in real acordat guvernului. De asemenea, autorul
aminteste despre Roosevelt, care si-a inceput mandatul in momentul in
care economia era la cel mai scazut nivel, urmand sa o aduca pe calea
cea buna. El pregateste anumite programe cum ar fi Noua Orientare.

Aceasta cuprindea mai multe programe pentru asigurarea protectiei


contra evenimentelor nedorite, in special Protectia Sociala, asigurarea
de somaj si asistenta publica.
In subcapitolul Eroarea Statului Bunastarii, Friedman face o
prezentare a cheltuielilor totale ale omului, evidentiind totodata unde
se duc banii acestia. El vorbeste si despre un program de tranzitie ce
ar putea intari raspunderea personala, opri actuala impartire
a societatii in doua clase, reduce atat cheltuielile guvernului, cat si
actuala birocratie numeroasa asigurand in acelasi timp protectie
fiecarui cetatean al acestei tari, astfel incat nimeni sa nu cada in
mizerie.
Capitolul 5Creati egali, incepe prin mentionarea cuvintelor cheie
ale acestui capitol:
egalitate si libertate. Se vorbeste despre egaliatea in fata lui
Dumnezeu
care este importanta, din punctul de vedere al autorului, pentru ca
oamenii nu sunt identici. Apoi autorul sustine ca egalitatea sanselor
este imposibila, precum si egaliatea veniturilor.
In subcapitolul Capitalism si egalitate, autorul condamna
inegalitatile veniturilor. In secolul trecut un mit s-a dezvoltat, acela ca
piata libera a capitalismului egalitatea sanselor asa cum autorul a
interpretat-o ca termen duce la cresterea acestor inegalitati, ca este
un sistem in care cel bogat il exploateaza pe cel sarac.
In capitolul 6Ce este rau in scolile noastre?, Friedman se axeaza
pe educatie,dezbatand aceasta tema.
Capitolul 7Cine protejeaza consumatorul? incepe cu un citat al lui
Adam Simth, din

Avutia natiunilor si continua cu opiniile autorului cu privire la


protectia consumatorului, care dupa parerea acestuia, nu depinde de
interventia statului.
In capitolul 8Cine protejeaza muncitorul?autorul incepe prin a
vorbi despre sindicate, tema pe care se axeaza fiind munca. In ciuda
imaginii conform careia sindicatele protejeaza muncitorii prost platiti
impotriva exploatarii patronilor, realitatea esta vazuta de autor cu totul
alfel. Sindicatele care au avut cele mai mari succese au fost
intotdeauna cele care au protejat muncitorii cu indeledniciri care
presupuneau pricepere si care ar fi fost relativ bine platiti cu sau fara
sindicate. Aceste sindicate fac salariile tot mai mari.
Capitolul 9Tratamentul inflatieiaduce in prim plan tema inflatiei.
Un alt capitol interesant care nu putea lipsi din aceasta lucrare, este
cel in care Friedman se refera la inflatie, acesta fiind dezbatut in
stransa legatura cu politica monetara pe care el a sustinut-o in timpul
vietii. Sunt concludente exemplele prin care acesta explica efectele pe
care le are fenomenul inflationist si masurile care trebuiesc luate pt
combaterea acestuia, dar mai ales modul de comparatie prin care
acesta face referire la comportamentul si efectele secundare dureroase
ce
nu pot fi evitate. Insa informatia cea mai importanta care de altfel poat
e fi considerata sifundamentul de baza al acestei carti, este de departe
cea mai interesanta, si anume principiul politicii monetare - reducerea
cresterii rapide a masei monetare pentru diminuarea inflatiei.
Ultimul capitolSchimbarea a inceputincepe prin precizarea ca
esecul guvernelor occidentale in atingerea obiectivelor urmarite a
produs o reactie generala impotriva sistemelor guvernamentale
excesive. Cuvantul de opinie favorabil libertatii economice si limitarii

puterii guvernamentale pe care Adam Smith si Thomas Jefferson au


incercat sa le promoveze a fost puternic pana spre sfarsitul
secolului XIX. Apoi curentul de opinie s-a schimbat datorita
marilor succese, ale libertatii economice si limitarii actiunii guvernului,
in obtinerea cresterii economicesi imbunatirea bunastarii marii mase a
populatiei.
In finalul lucrarii, Friedman concluzioneaza ca cele doua idei, ale
libertatii economice si libertatii politice, actionand impreuna, au avut
cea mai deplina realizare in Statele Unite. De asemenea, acesta
precizeaza ca cea mai mare amenintare asupra libertatii umane este
concentrarea puterii, in mainile guvernului sau ale oricui altcuiva.
Din punctul meu de vedere, cartea deschide noi alternative in ceea
ce priveste economia si politica, fiind, pentru cel ce o citeste, un izvor
de informatii folositoare. Am remarcat in nenumarate randuri, ca multe
dintre punctele de vedere ale lui Friedman coincid cu realitatea si nu
am putut sa nu fiu de acord cu el. De exemplu, Friedman sustine ca in
orice societate,indiferent de organizarea ei, exista intotdeauna
nemultumiri in legatura cu modul de impartire al veniturilor. Oricare
dintre noi intelege cu greu de ce primim mai putin decat altii care
nu par mai merituosi sau de ce primim mai mult decat multi altii ale
caror nevoi par atat de mari si ale caror merite nu par a fi mai mici.
Uor de urmrit i de neles chiar i de publicul neavizat, fr o
pregtire deosebit n domeniul politicii i al economiei, argumentaia
lui Milton Friedman se bazeaz n primul rnd pe bunul sim. El nu
ncearc s propun un nou experiment social. nsui subtitlul crii,
"Un punct de vedere personal", sugereaz c autorul nu are pretenia
descoperirii adevrurilor absolute. Cu toate acestea, el ne atrage

atenia c omenirea ar trebui s aib nelepciunea i rbdarea de a


reflecta la direcia n care se ndreapt.