Sunteți pe pagina 1din 13
migearea, Inceput (pn tascolltoare care con- ite a fost ful clasel Partidul Comunist oman: Soctald, munca, scoala, 0 fstonfa tuturot General ‘eu nol Ingine, ct, Ele e-aut ‘chemat i ingentozttate, Paslune a noulul, No amiatim ad CITITORM CONSTRUIESC DUPASCHEMELE PUBLICA- ide eonduclto- Te pe NOL oraares i detchisorce expuntiel pe fark ‘ive pres cd de ata cnd vor avea lor acente vanimente ne desparse un cmp fora age i douh sue de ml de via | iar premille Minitehnieus, cordate PREMIILE MINITEHNICUS TROFEUL MINITEHNICUS Judeful Bragoy, peneru ansamblul avi ech: nice in rindul plonierilor 1 scolarilor, pentru nivel lucrirllor executate de copii de la sate. MARELE PREMIU COLECTIV Cercul de nave de la Casa plonierilor din Gala pentru Vehicule cu pernd de aer, Conductor Severe: M. Kiraly. jor de eu (continuare in pos. 6) mauneltoare, at 1044, Ne" bucuri realtarer_ modell tPionier ‘vn ceen ce priverte #1 schomi Shtinerea echemel cu care tovars: Sevscare ful George Cratoyeanu 9 obtinut ELENA DIACONESCU, Piatra [Neamp: Nu eo surpristponeru not Faptal ch so fk 8 nbutie sf con ‘ruins tien Iucruri dup sehe- ele. publics in revit. Mule fete, din tose fara, ar putea spune feel Dar arta nu inseumnd eh mu hes fue picere #8 te eunoastom Epecall, @ una bar Prin urimare, W iabucie sit con” ice tant gama radiorecep” {care publiate in reves. Desig, Yom" continua, cu modsie $i mai ‘comple. Premiile ||!) au fost acer crrrTonit cneeazA Bans SELEST, coma ceichlagman, ludetul_Bstrita Nic ‘HUG, Duca ereat un roboye, pos RADUCU IONITA, Bucuresti. toed i clealte invent a un miez Yaabll Trimlce-ne toc ce at (ome Tyi'vom rispunde prin TON PETROIANU, Pitegt. Spe- rent, Timi promiul il Hradee Kralove, cre~ clalill nostri vor af Gi despre une aa cum am ak schema de receptor pe cre neo precieae ex nu comport 0 fondld. propul vor rispunde person foochear "BAN SIMION, Brajoy- Nu cre: dem ed motor slecrc de auto cureyth mobil pa ere nt propul ar putgn Sra eon. Paintestel vehiculel din lo. Eimutacorul eva sezchrea mule epede penta 3 \COLAE BARABANT, Oradea. ctnnverna vertiovors a feta deciles, Ar Brora so avert PREMIILE »CUTEZATORII* PREMIUL | Scoala. genersl&. din _comuna Mislex Prahova peneru Serung cu doud universale; Grigare Cimpean, Casa pionierior din Gheria- Clu}, pentru Catel robot, PREMIUL II Gheorghe Munteanu, Dumitru Bondovan, Casa plonierilor din Baciu, pantru Dispoditv de ve~ Fiieare s flmelor negatives Nicolte Stinculeseu, Scoala generals din Stux pire-Viles, pentru Sapf electricl {comtinaore in bag. 8) rule s4 fig o inventie, Numa a Concursul inieenies de anu ee- fut au fore prezantace vreo 222s. Ba eh “ONORIU LUNGU, satel Hedi- su, comune Poleni, jude Clu Geecn ne propul este de fone un ‘cronoprogramator, de altel ince- ine schomele wo Plt mpi vom repunde VA INFORMAM, VA SFA- ulm VAUENTIN SERBAN, Buca ‘Am publicat mst mulee materiale fire pot sh te. alute in pasiunes {pentru ftograle. Prd la viltose tu gs putem publica din nu, bumera Ful, Caueh numarul 2/1970 VLADIMIR PAL, Bucuret. Sir ‘em bueurogi ef ate de mult fevsth inc si yron st apark (Subod pe link. Numa et deo famdaeh no putor si) satisfac orint ‘GAMIL CANURA, lal. Te as us uri ol freh nu detisem schon ina trotor electric pentru motor date ! 5 ‘sRachetas ti flicité din inima pe tot con: curenil actuael etapa, Inert cu tot ae Slepum nel eforecaracteristc omulul care poeres mobil nu rim nck de pe acum patra eo clirslu, pe care o spersm I fle straluced Gag aceen pe, care 0 fnchole' acest pagin. PREMIILE »RACHETA CUTEZATORILOR“ PREMIUL 1 Cercle tlecomunia a als poner lor, pentru Oselostop eyo Lorince Csobo, Vass Ving, Saiksal Zeno, Som In ganeralt nr. &,"Bragoh, pentru Robots Cereut de radiotehnicd | Paltu pronerlor, pentru Calculator lecypni. PREMIUL 11 Gheorghe Dima, Florin Ragu, Constantin Teii- {eontiuore in por. 6) PEM FFs bi Gk Wily INTELIGENTE| Imagins care insofeye acete rindurt ere ati familiars, multora sinere tubo Chol Es reprezineh Masala de qura THgult Ince "atonal def Viena, una dinere altel care au rsplte In mute rine du cea tehel romanesss. Anal acesta a tose el adele pent lareesteeh aa. a au recoltat, la Viena ca si la Bruxel smedalt de aur 4} alee distinc Acgath repetath peunoaytere t eign ind cence dn Romine sie cons pe. pn mond alt spr eranor,» pau Igor erctriie in paginile care urmessh vi preventio cteyp dire ca portante invent care sau Bucura€ i acest an de tpreterea gh Sinton men Ele vor ieeressn nod pe Wa car ewer tht prea acl ha eae Cs epanam si cincuse! in che pagn dais vento de (continua in pag. 4) Le TOT | TEVILE Bor AVEA ARIPI Sint putine aparaturue cennice care nu pun problema ricirif lor. Larg uti Tizaeh ente riciren cu ap Cea mal Sconomici ines, desigur, rAmine cea Fealizath cu ajuterdt aerulul, care Gyeighs pe ai ce trece, tot mal mule "in element esential pentru rlci- rea cur, de ply tn industria ch nied. it reprezines fevile numite «cu arplonrek Una dintre fotografiile noastre reprezintS azemenea govt, al Garor corp este acoperit de 0 densi Fefea de rondele, menite sk sporeasct Simgltor suprafata de contact cu aerul si s& asigure o racire acceleraté flui- Gulut care eireul& prin tub. Eviderit, nevoia de evi cu aripioare: anita sa in ee Frese en eee ae Damier an sieel pore paeal oo pea ale fen el ing, Coe Brome ie ce ara seal Note nese Sa INTELIGENTE nal elicoldal, in care masina creaté de ti introduce, prin infisurare, o bandi metalic continu. © incastrare per factd a benzil metalice Inchele opers- tis. Teavacu ariploarea obtinuth Simpiieatea solutiel. sl robustetea maginit au adus autorilor Medalia de Tura Salonulul Internagional de inven: Bruxelles si brevetarea in- ‘in cele mai dezvoltate tri licarea corects a acestora presupune fu‘pumal un doza) exact, cl gl unifor~ TImprigtieri, Aceasta este a Sigurath astizi pe ogoarele noastre ae here masina de Impragtiae prin entrifugare ingrisiminte 41 alte pro- use in stare de granule sau pulbere realizati de Ingineril Pavel Babiclu, Gheorghe Fieger, Rudolf Ottahal, Ni Colne Radu s1 Gheorghe Nica. Masina, dupa opinia tovardgululinginer Gheor- he Bularda, ye adjunct al Serviciulul Forme #1 invengii din Ministoral In- CURCUBEU iN CERAMICA Unul dintre cele mal vechi, dar si mat moderne materiale folosite atit in constructli, elt s1 tn productia o- biectelor color mai familiare’ este ceramics. ©. intilnim pretutindeni, de i ceayea din care ne bem laptele 1 pin’ Ia fatada hotelulul «intercon. tiantals, Wlatind fabrick moderna de ceramic, esti impresionat de nl- Yelul inalt de automatizare la care are loc productia. $i esti surprins de Yolumul mare de munch manuals. pe Care 0 mal pretinde colorarea oble: telor de coramick produse La Combinatul de sticl& gi faianth de la Sighigoara ins& finisarea. prin colorare.a coramicil a pirisit fagagul tradition iit Este mereal protectanclul Ni Colae Dragomir, autor al unel inventii hoplicice cu una dintre medalile do tur acordate In acest an la irs | yrnagional din orapul lui Johann Stra. Sar Tovartgulinginer Marin Olteanu din divactiatahicd a tnisterutl oe lustriel Ugoare ne asiguri ch masina sence realizonta © aplicare tric forma a colorantilor, pulverizindy cuajutorul aerulul comprimatin timp 0 ob colorat s0 roteste, In opt ore de luerumasina Imaginaci de tovaragul Nicolae Dragomir finiseazi 78000 de plese, economisind tn a: celagl timp 70% din manoper& 41 35% din coloranti, Aceste din urmi elemente nu sint neglijabile nici ‘miicar pentru. un cur-ubeu! O MEDALIE PENTRU RISNOV inventia pe care ¥-9 prezentim mai jos a ob¢inut atit Medalia de aur, cit si Premiul special at juriului, Este vorba aespre magina semiautomata ae ascutit purghie elt- coldale. Realizati de un colectiv dela, Fabrica de scule din Rignov, magina amintit& vine si faciliteze una dintre cele mai frecvente operatil in con- dustrie! Constructitior de Masini, pre: 2intl performants superioare tuturor tipuritor cunoscute ping acurn. Ea asi. Zuri © uniformitate a imprigtierii Intro 08 $i 96 ta sutS gi dispune de un front de lucru de 16—17 metri, coca £0 li asigura o productivitate extrem de ridicati. © ‘calieate suplimentars © reprezints faptul ch sistemul de Curgere uniforms a Ingrigimintelor Pe discul de disteibutle este astfel Eonceput incit functionarea maginil nu este influentath de conditille umiditate sau de granulatie. La ora actualii,magina de impragtiat ingriskmintele prin centrifugare este produsi tn serle si poate fi vazuta In functlune atit pe cimplile noastre, eft #1 pe ogoarele altor ¢ri. Inalta apre- clere de care s-a bucurat la Pavilionul lvengiilor al Tirgului international de la Viena s-a coneretizat in Med: de aur ce I-a fost acordati. strucfia de masini: giurirea. © im- Portanti sursi de economil in acest domeniu o reprezinté simplificarea Operatiei de ascutire a burghielor, efectuarea ei la un nivel superior ¢i intr-un timp record, Magina invents- torilor risnoveni reduce cele patru sau cinci migciri pe care le pretind cole mai moderne magini de ascutit, fa numai trei: inaintarea burghiului de ascutit, rotiren lui si inaintarea platrei abrazive. Bate suficient pentru ca productivitatea maginil si intreacd. de 3,5 ori pe a celor similare, la care se adaugi durabilitatea sporiti a bur- Bhielor, ce se datoreaz’ formei geo- metrice corecte si calitétii suprate- lor ascutite, aduc& servieii Imense infloritoarel hoastre industril. Grupaj realizat de H. LEREA MONTE Pasiunea pant latalle mia oferiesaicyia ‘ark de a coresponda ldo fac shim do tone bre eu marsle savant romn Hane! Coan Inet colectionar “Sot ath de armas ate lie datorex mlcroineervial pa pcan ePrima 23s pe care ml a acardat gl care are vulonron ‘nut documene protand evignal, {aut cee diate scree ner rebare: Care « fore sports matematiie: ull romin George de Bethentpivind Seba ‘ares primi om pe Lunt ‘Rlapuns: Botheaat, cd care am fort coleg de {aculeae Pars, Im prima serie d Inger fceepasinaed calcd mit Lana, are marital deaf reuse prima masuratoars, Inch de pe cind orm student In totem, Ie Petroprad pe miedo corecth, ek sour ta Cope Kennedy, amariani au flere droped cates ele alin anal 4921. z Inerebare: Gum apracat dr. aborul cotmic st naval salenere cApoliosts, mish astro: ‘augllor americanl Armatrong, Aldrin, Celina) "Rispuns: Ene ormidabll Ceca ca onrmenl mu ‘utena a8 gindonich | mural of iver tu ‘realzat aceyt american died presi unl vist ‘Duck ules Verne ela, emureas de fericiret TInerabares Care sine duot orev perspec. ‘iealecueeriri wpatllul eoamiet "Rarouna: Caen ‘ce s fort avlonul pantry ome: In primal decani a! secolull nov ete ‘ucerirencoumosulel pentru oly cl ele fone {cast mare socal pantra om ‘Cucerien cosmoraal nas nomal e paters ‘manta mint emul x acuaingl ele cy et ded, © ard care va aduce omenil, po lilo e care purcen, ponte © schimbare radical a ‘tcangl tale pimintes. Ded, domnule Vied dels Conant, cucerreasptiulul connie duce ‘amit ert aur care va folsieoare calor de op anut 20a ‘Theria VLAD. Premitte MINITIEL cons general nr. 70, Bucuresti, pentry Av omar d5 comandl ba or SECTIA C, PREMII INDIVIDUALE PREMIUL | Nicolae loniti, comuna Plitrestl, judetu Ilfov, pentru Cline electronic (umere din pas. 23) PREMIILE MINITEHNICUS MARELE PREMIU INDIVIDUAL Radu Papazlan, Bucuresti, pentru Semnalizator al pierderilor de gaze, SECTIA A, PREMII COLECTIVE PREMIUL Scoala generalt nr. 10, Brazow, pentru Instalatie Se vertices cinogintalor: i Sar flosterion din Puctoase Dimbovita. pen tru Interfon PREMIUL 1 * asa pionierilor din Constanta, pentru Robot. -PREMIUL I cae geerl cna Aneest-Gorh per TORE spitire erect Satter Buciers pe wots SECTIA A. PREMII INDIVIDUALE PREMIUL | ote eden Scoala ganar rt, Bale-are, ai tah dee onirone de veh PREMIUL 1 Dan Vura, Scoala generali nr. 124, Bucuresti, pentru. Centrali telefonied automatS cu trel poseurl PREMIUL tt i Gheorghe Aioanei, Scoula generali nr. 2, Bur hus pentru Radioraceptor. SECTIA B, PREMIL COLECTIVE PREMIUL | oe Casa pionlerilor din Pucioass, pentru Modele fat perni de aer si Rachete, PREMIUL I ‘Casa pionierilor din Cimpina, pentry Barcd. PREMIUL it Casa pionienior ain Gturgia, pentru Nave modele, SECTIA B. PREMII INDIVIDUALE PREMIUL | te Florlan Bobe, Palatul plonierilor din Bucuresth pentru Elicopter: PREMIUL 1 Tonut Bobocel, Palatul plonleriior pentru Aero: model ASTRA, PREMIUL I Radu Gidiuts, Cimpulung:Muscel, peneru Navo- sodel SECTIA C. PREMII COLECTIVE PREMIUL {Gas pionierilor din Baa Mare, pentru Combins can PREMIUL 1 i {coun genera, comuna inc. Nou, et Eigjovaniru Dascop curshimbare automat 3 dhpesaivelor. PREMIUL It ‘Scoala generalé Stejaru, comuna Singureni j= Adept for. penru Sale de ampliiares | Liceul Bolyat Farkas, Tg. Mures, pentru Masin tuniversal de prelucrare a lemnulul: PREMIUL Ih jena-Maria Achim, Scoala generalé nr. 6, Sibid. pentru Termometru cy termistor Rers Gheorghe, comuna Simleu, judetul Sst) pentru Baromet TPREMIUL I Nicolte Sténevlescu, comuna Stupirent, jude ful Vilees, pentru Autovehicul lunar. PREMIL DE ORIGINALITATE COLECTIVE Scoala general, comuna Reces — Brasov, pen- tro Cronoprogramator é ‘Glia pionterir din Botosani, pentru Leagin ‘Slecirenie, NICUS°7O asa pionierilor din Satu Mare, pentru Dans ofenese automatiaat: Stmutni Carol, Casa pionierilor din Arad, pen- ‘ru Semnalizacor auto, MENTIUNI Qctavian Berleanu, Vasile Bulizache, Mariana Constantin, Marin. Drighici, Steliana Tudor, Scoala generali nr. 3, sacul Pescarl, comuna Gruiw-llfov, peneru. Robotel; loana Ruran, Tudor Tolclu, Doru Pops, Scoala gpnerall ne. 15, Sibi, pentra,Complon zo2- fehnie: Pauls lorescu, Scoala generals nr 3, Sibiu, pen- Meru Gritar eleceric, asa pionierilor,Calirasi, pantru Rachetodrom; Casa plonierlior din Craiova, pentru Auto- model Sprine; Scoala generals, comuna Tarnite-Backu, pentru Stafle meteoroiogics mobil. PREM DE ORIGINALITATE INDIVIDUALE Nicolae Birlédeanu, Platra Neamg, pentru Au ‘tomobil cu celult fotoelectrick; Szabo Ton, Casa Plonlerilor, Arad, pentru Aparat pentru ilami= ‘at cortulj Ulrich Ladisau, Petrie, pentru Barc airoscopick; Dan Boldisteanu, Orasul Vitoria, Iudeful Bratoy, pentru Avertizor, JURIUL A ACORDAT URMATOARELE MEDALII ALE EXPOZITIEI INTERNATIONALE MINITEHNICLIS."7 Medslia de aur: clstigitorilor Trofeulul Mini- ehnicus, aimarilor premit¢ aipremilor | Medalia de argine: clstightorlor premillor I sia premillor de originalieste, Medalia de bronz: citigitorilor premiilor ti siaipremillor speciale PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI Scoala generals. nr. 1, Hirman-Bragov, pentru Clocitoare electrics; Pirvu lon, Gheorghe Oprean, Adrian Cosms, lie Sines, Scefan Seoarts, Casa plonierlior din Sebes, pentru Amplifcacor: ‘Stefan Lang, Scoala generalé nr. 8 Sacu Mare, Pentru Model de sineronizare; Ovidiu Negulescu, Scoula generaii din comuna Serbinesc-Suceava, pentru Undametry cy ab- Sorby transistoriaty Casa pionieriior din Cimpulung-Muscel, peneru Pisncare Alexandru Opelea, Dan Popa, Nicolae Oselen, Dorin Prunaru, Casa pionierilor din Brasov, entru Ramp de lansare: Radu Purice, Palatul pionierlor, pentru Aripi zburitoare; Victor Discilescu, Bucuresti, pentru Aero: alsor: fe Ion Vitlan, Casa pioierilr din ls, pentru Breeton; Casa ponieilor din BitriteNisiud, pentru Rachels: i F asa pionierilor din Focen, pentru Rachete; Nariel Rusin, Scoala general nr. 12, Galan pencru Submarine Binuy Gocen, Ca plonieslr din Tinian, pentr Panes Marcel Stinescu, Alexandru Casa plenieriler din Brals, pentru Port Dorel Gtini, Cass pionirilor din Oradea, pen- tru Bocanei de turlem iluminat, PREMIILE »CUTEZATORII“ PREMIUL 1 Laszlo Borbath,Pajer Imre, Pancel Jnos, Mathe Peter, Scoala ‘generals din. Virehis-Cavacns Pentru Stagie de api gazoacl, PREMIILE »RACHETA CUTEZATORILOR“ Staru, Marcel Ciocolu, lon Arcenie, Constantin Neagi, Constantin Nish si Constantin Balan Gaia pioleilr din Romar, pentru Central ‘Ofelia Botangiu, Dan Poltoraschi,leana Zivoiu, Rirmnicu Vileea, pentru Macheta, municipiulul Rimmnieu Vices, Casa pionierilor din Botosani, pentru Oxcilo- sc0p catodlc, PREMIUL tT Caza pionierilor din Constanta, pentru Numi: ritor electronic §1 Metronom electronics, Nicu Constantin, G Titres, Florin Constan- , Adrian Vizireanu, Aurel Lepidus, Visine asle, Casa plonierlor din Bris, pentru Orap spatial lonel Bodea, Traian Urda, Scoala ganeralé Alpa- tea-Bibor, pentru Mixer preamplifestor; El Gheorah, Necke Aner ch Thary cola genera Biteni-Gor) pentru inialie de foraj D.H. ie i PREMIUL SPECIAL «RACHETA CUTEZA- TORILOR» Dan Grigore, Crinisor Petrugca, Marta Stefan, Paul Micru, Gabriela Mateias, Palatul plonierilor, pentru Robotul «Granit RFP-3», MENTIUNI Geck Ernest, Liviu David, Seca loan, Scoala senerall or 7, Arad (Aparat de copiat cd tem: Pl, Ar Protpopeey, Cs -plonlertor din Stating, (acara. electra} Ton France, Lieut nr 4 Reyin etrnom sl trol)! Uva Barbe, ‘Daniels Puree, Eugen Deutsch, Casa ploniriior din Hunedoara (Aur ‘omase LV} Niele Ble Cas poneor din Toicax(Aimareator ea sensuna eal) Cénsantn Barovlesa, Same! re Cam pis nierior din Alewendris (Valtmetr, electronic {indieatoare opie) Salley lon, Scoala ge. feralt Cluman-Harghia (Aparat de inser) Ovidiu Lates, Case plonferior din Reghin (Tr fora cu pedal); Gabriel Badasu, Css plonier. lor din Cratova (Velie): Romeo Richard, Ani sara Bujor, Cornel Mocsnay, Casa pionlerlor din Vast (Radorecspton): Gheorghe lieve Gata plonerir in Turmu Severn (Macher de cargou); Radu Singloran, Casa pionierior Biuerita Nésdud (Aeromodel cap); Radu Sol. ian, Augustin Popescu, Ess ponirior th Turmu Severin (Machets de eatga)y Neolae Minesc, Gels Nain, Cas plone din Grae iva @Pipucnetonr): Garunel Mingra, Gna Blonierilor din Drigiani (Asromodel capi) Gheorghe stefan, George Corgan, Sorin ip {Casa pionierilor din Galati (Vehicul pentris de plasare pe teren accidentat); Balogh Adam, Scoala generali nr. 4, Sf. Gheorghe-Covasma (Motomodel): Szabo Zoltan, Mictalu-Corasna (Acromadel); Octavian Bugci, Scoala generalt hr. 4, Mislea-Prahova (Central electri acfior “math de valuri); Gheorghe Manolescu, Casa pio= erilor din Corabia (Hidrogllsor cu elice seria~ 3); Mihai Florea, Casa pioserilor din Tulcea (Capacimetr). a ‘KEL INTRAREA NUMAD CU INVITATIY er Edmond Nicolas Nic Wiestaesou — ONS GME, DESI MIJLOACELE SALE ERAU REDUSE, AUTOMA- TELE LUI HERON ERAU REMARCABIL DE COM- PLEXE. TN CAZUL DE FATA,£ VORBA DE UN AUTO-| MAT TERMO~PNEUMO -MECANIC J HARE PIC DE INIMA/ T. oR as ‘A, IMI AMINTESC DE ] (ee NAM VIZITAT NO! TMPREUNA. CENTRUL ATOMIC?) UNDE SINT ROBOT! 2? DAR ACUM, UNDE NE AFLAM? 7 in epoca PRIMITIVA! Gee EU CREDEAM CA, ROBOTUL E TOT CE Pah (POATE FIM TERMFNUL DE ROBOT ESTE NOU. A FOST CREAT ACUM 60 DE ANI DE SCRITORUL KAREL TEAPEK. DAR NCA OMUL. PRIMTIV FOLOSEA CURSELE DE JANIMALE / TOTUL ESTE FOARTE SIMPLU/ FOCUL PE ALTARUL DE ‘CUPRU (FENO- MEN TERMIC) ‘AERUL DIN INTERIOR SE DILATR $i UMFLA NIgTe BURDUFE ‘UTATI CARE CU -ASUTORUL UNOR FUNII $1 scriPe- The FAC CA USE GRELE SA SE DESCHIDA f [acest ROBOT FOARTF] PRACTIC E MAI TINAR CU CITEVA SECOLE. AVEM DE-A FACE cl) JUN SISTEM CE IMPIE~ DICA INFUNDAREA JGHE| BULUI MORI PE CARE VIN GRAUNTELE LA MACIWAT. — £ UN AUTOMAT DE DiSTRIBUIT “APA, CONTRA COST. PUl MO- NEDA, CURGE APA // DAR LA ce SERVEA AUTOMATUL ASTA 2. = UN AuTOMaT cu mo-) NEDA, CA UN TELEFON PUBLIC DE AZI/ AR AlCl AVEM UN SISTEM CU AUTO- CONTROL... VA Rt EXP SUGAM_NU TINGE ONATELE, 4 ASTA A FOST CEL MAL SIMPLU ROBOTS MECANICE COMPLICATE / os CEL MAl MARE CREATOR DE ROBOT! AL ANTICHITATII A FOST HERON DIN ALEXANDRIA. | EL A CONSTRUIT TOT FELUL DE AUTOMATE! DAR CE ESTE UN ROBOT SISTEWELE AUTOMATE SINT DE DOUA FELURI : DESCHISE SAU DE CONANDK 1 TNCHISE SAU CIBERNETICE. CIND EXISTA O TNTOARCERE ‘A SEMNALULU DE-LA TESIRE ‘SPRE INTRARE, AVEM UN sisTeM CIBERNETIC/ ($1 FIGURILE DE LA UNELE CEASURI Sint RoBoTi Sy IN AGESTE! CEASURI AVEM IMPORTANTAL scuzel j YiRZIU/ UITASEM OINTILNIRE FOARTE AMEREU LA FEL!) 9A iti DE ceomnnaane ts wumkave virony ‘nossh este: cum a8 capeim a Giviizagia contemporand a : Sita aierongl de pevengall eee ee raprintvelera eee aay cul or Ree tyetotea iar e acansa ene ee) Prin coloas fe va realiza stripungeren to: decent ea in ‘mincul prin dows eabluri, Nuc ‘mal ed curnurile de sustinere 2 fpulzares, in vremme ce aneaht- blu modalieKlor cbaternpors: ‘ine ‘Nenumaragicamen! | ‘ih se consierd destoperirit d clectric. © utilizare a acestui int desplirtite de atmosferd, ca oe , de nel Reincipiu este constructia re: @ aetioneazi ca un dielectric Fined a unui generator magne: Am obtinut asefel imagines w SShidrodinamie De asemenes, ul condensator sferic de pro- restic al Pamintilul si dack intre doi poli magnetici ‘portii giganti¢e. Tensiunea cim- fie aeigurat, Dar nel in eble mal cdrculs plasma or li electric in condensatorul ‘optimiste previriuti cantieatea Se'constath aparifia inilor de lonosferi-Pamine nu este uni- totaldde enerale elacrici ce va forts magnetice ale cimpulul iin orica punctal globulu, fiprodush in anul 2000 nu clnti- —gigneazi 0 centrala helioclec- electric. ingen jurul a 100 volt po eqte mai mult décit un pro- Erich co putere de 1000 KW. Plecind de vd stratul do. aer ‘cent din valoarea energie! pe BBatilla pentru énergia vi jnme de 100 ‘are Soarele 9 Indreapth as uli se duce Inek Ia cu eotul Pamintutul, In schimb real Site proporti. Se tla ch nual serul_un_neobimuit siparce dinradiagile solure c= magnetohidredinamic (MHD) mise tn directia PAmintulul a seardcosmied ar nedoriesereqtered cititevn ing suprafata lui ‘Datele pe care se bazeazi con- grade a cemperacuril globulel ‘Ge se tntimpli ci partes care captia generatorulul i pimintesc. Dezechilibrarea bi- MHD sine urmatoarel Tange! tormice a plinetél ar at ful atrage cu ajutorul magne. nice. lini Poletavikin a lansat propul shu va mai fl necesari, OPRIT! GENERATORUL! ven ea urmare oares cel mul 800 de mil de lor de Ia pelt vote in rota |[etisurdcorile directe efectune ft al bvervatl au arteat pe care.oformenzs ansamblel ie sipistuile solare de radiagl —sexstora. In mamenal in ars aaa eta ee tay plasma se iach dapia; fered puncte stonostrat | finerale deo aiferenck oer, Tindute cu'e vezi de‘ordinul Keck de volti pe metru, Dach etcte cel pugin ml Kilometrilor pe secundi. dine 1a) puncte sine situate la pre tupratata Piminculul spre elteva mll de kilometri Scare si intretiind linile de ¢, diferenta de poten fored ale cimpului magnetic &e- —Ereste ping la un mil acum sproape 140 de ani restru, In plasma apar astfel ——voltit ulti ani solutia agestel prow ‘Blame. Ca s alti cercatatorh, el si:norientat cbutdrilp chtre Soa Fe Acest urias readcor termb- fnuclear, care pulseard de role i > is amen oe ee Pram oat St sx idrauan un can eircom! Sone pele tat si See: Soon Bahan noid ‘tr ionizat Pent tenet, in doud ming sevace Ia 0 ierh mide dlrmtr und Se Seiten forte acuae se ts vor putea contrite Sion cantar electra in deschises sre cor. Cuante- cduuiiudiew act oon nae, {e'game vor @ ebyinuts in one fed = ranetorai, felon: dusee de exemple, renctie se Espeare a navtrostat din ae. ‘Conseruind mak mulee cleul azotului 15. (In acest caz —neratoare Ps Se formeazd nucleul instabil sl miceomul veeense ne a azotului 16, care, la dezagrega- i ea fey iradiasd particule bets 4 ‘ante: gama cu 0 enertie de ita Ml ak 44,7 milioane electronvolti) _realizeze acest Indracnet i ta treeren prin se canter _fgce ST" 8H Indranet pros stipinol acestel uriage rexerve A planetsi. Rimine ex tehnica A. MARIN UR IE Pe We ATA PAGSARALOLR: Me ae iy, (urmore din pag, 13) $1 TOTUS! UNDE D1 "AR PASARILE? La 21 mai 1822, tn oragul Meklenburg din Ger mania a fot capturat o bart al cirel corp cra stripuns deo sigesth Anaizndv-se aceasta slgeath, a constatat ela provine din arsenalul unul trib Airian, Se ficea astel prima dovadi cl hrasle Europe ierneash in Afric, Pornind, poate, dela aceaelllMeondanesoge fensen a init in 1899 mesa neue Petlon ‘opal studieril migraia. Actualmente metova este pleats pretutindon’ $i oi i atari cele ef te unose despre acest eulburitor fenomen, Vilbiddittbahen ASTRIL AU CUVINTUL Stinga contemporant considert et faccoruifle ite cel carea declanac deplsrie perigee sirilor la mari distance, Ipotezel btu ornese de ls glaciatuni. Una dire elds unctul de vedere conform ciruls reillle peare loceae pisirile migratoare acualestaregines chea lor patie. Datorles glacial pastrile m fost neyolie 2} s0 denlasezall empul le rilr long it mai land, spre mreven! In sonele de origing hums In impul ver ‘Aeceptarea-aceate!ipovers nu rexolva fs cae ‘ai complieate alee en lor: Cum se orientetial? Si slungl in es vara eh evind ORS Ree ars tacnd @ (PAAGSENRELOLE Stim, de pds, astg) eh ciorile de semdnscuri in Fara nousrd migra ee, ici o asemenca aire nel a ola fe eaphorac tocmal In Fran} 2, dup cea parcurs pte #900 km, Grate eel” Iasi mocode ea putus bbl fr , direct de arborele secundar ai cutie’ de vieexe. In cutia dife- ai afl doud roti etarelen, fi fle’ montal pe axul unei ‘Moneafi pe aul secundar indus mule, E deosebie de ine dicats peneru circulagia in aglo- urbate, ered eee ee roo) eran Res Pobre ota Pane ec rronice scanisrne ie alimentare, tn capul Ueraren ss ncape cu constructia ca ie Rael are esto un cube tegurs de 80 rm de placal su balsa oe tea He aise a 78UC, “Os @ear. — (a aa @& me Breve. ene 4) p- Bowe Seer Sof td @rowe ©: 48UC. © a @ Hee Ht: ate | zz: Bs BP ao Y — 4a.) sr aaee Crees one see. (2 5 sca 23, 3 (de Cpa flerare), 2 e ‘inti Bolts materiel plartie ‘olorat¢ cransparent. rin rotre, decal va cresscunioeet Ing. Sergiu FLORIC A hs ol @ 20. See, Qe. iE continuere in og. 20) | ELECTRONICA Adaptorul pe care vil toate cole § benzi cele $ benzi de tueru, tn ppunem asigura receptionarea o ‘onectecs une cowl! a emituniion — bycet cs panda one dln bonsile de. radioamator! ead ‘atit a color realizate in telefo- ‘le (AM) eau tologra i fark ocr pit a adantorieh (ettad E05 6kaeyinaptineee funeti’ de arapentor dente dioiracvene! (RP). Sonata eas ee ferent resale isle Recor oer Peano ean cee fe va face ugor, ard felon Poor Eee theo ‘9 demuleiplicare cle mal ma ADAPTOR PENTRU BENZILE DE RADIOAMATORI ‘receptor, cu ajutorul nel mufe ‘de’ magnetofen. Bupa executa- ‘rea monéajulul, sa va‘eupln muta ‘| een 9 imine 4 recepeorulul, Recep a Sfeilatoratel. Reventm tn pozi= Gin In care temnalul mu ern au ‘Sibi Gnere i tixken mies Se feark. Acum pute recep= fiona, statille co. lucreazi tn we ev Pee emilunile tn SSB se auc distorsionat, vor reduce am iB manevrind nureal ‘ca ect anaambiul #4 fle ecranat 4 foeat_de gasiul receptorului, {In exterior raninind numat Ine trerupdeorul ‘Gu nconsta sinceti in poseria ‘unat receptor cu dubia chim: Bare de frecvened, sensibil sie Tectiv. Avesta performante se ‘obtin folosind mumal Foaree bund ealleate (soclurt Ie, condensntoare cl mick Constantin POPESCU mace cu _s08ive forul va it seordat po frecventa 21600 Kitz, Dupl co nea Tamera rie Fe Palen | envine ch manta) pane htt lioe ivan ME" | Yentole indicat, cleo er Ae Bentrufiecaregaimi, Conectind | |é2| 2990" 600) 28) a2 | ov fntena adaptor, vom receme | |<, | 200~ 200] 0] aae | ier 7) @ leg| 7000- ram] 20) c¢ | 7 lég| 5400~ 5600] 20| 0% | 7 zy a] aa | je5|ro0s0-easoo| | 7 | ve 15 | 12400-12000] 10 “ zy 7) ar 125 |arcoo-2e600| ¢| 1 | ar || recoo-rocoo| s| + | a iz Faw 15 | 20000-30000] «| «3 | 28 13| 26100-20000) 36) 15 | 20 os (ene al wa] spose iona un pose In teletonie Lind" mind bobine! vor ass ra Ln'talrat a inc eee 7600 (0) 42 pawos ened mat tnates be] 92 eae pe misurd ce rotim mi ie reeptibil. Rotind In contin worm_ auth i incoput free tebea Ponsa Inewee Pee Jungind fa un moment dat f PRACTIC 1 Dack toca szeryor mm ponte fi degurubat, facet a Froud bucagele de iMBUNATATIREA SISTEMULUI DE FRINA LA CARTUL »PIONIER“ deca de 9 tmbundes nul de fring al carculul «Plo- hier 2» a fzvorie din dou mot ‘het prea mult, sa dovedie'a da re Euleatele scontaca si este uyor de executne, Nou! sistem de capece Sau bron prosace im geavis La fiecare capae al acestul ax 50 va monéa elte o bucra metalich Serunjice exceneric.#i-care va Taco oficial de cami Pentru a ‘paul de antrenare © “Falerele vechiutul sistem de fink co sine montate pe ‘wench fudurs, cite un nel mstalte #1 ‘suda un inel in care urmeazi sh aa dus nero bues- Placisaeh 9 rasucra aatlel vom obfine tamburul de Pind propria, Dine Inet i ‘colui sudat me a oi or adie ore Imsinte de al guri si a se ful de fring imbundedtiea func pitt pe el banda de ferodou, flonae in teats hang s Pau! MANEA, {rare din pog. 16) ecu By, heat tot pe reperul 36, un Jo “decupal {pre exempl, ROBO.) Diseul 54 este roti ‘lectromotoral M, eu reducto ipa care fe ich ne iectrie evar trage din capelrobotutl Se ihale Se atone ete loves om Lay'h Share sonnel Sonor, rete $2) te aac Aalface reeotal Sd pormensch. Cu aheoral we ia matt unntot se tne crcuta!stecromateri | Hi coTanedat enccreel enna fa ican 2} POLICROM ’70 Cupon de participare Cea Prietenii nostri de la revista austriack «Wunderwelt» ne oferk dou dintre cele mai simple jucirit. Coplati pe o coal de hirtie desenele desfasurate ale pulzorulul si iepuragului. Decupati si tiple! pirtile Componente dupt cum se poate deduce din imagini, Puteti fi siguri ci surioarele ¢i frStioril vortri mal mici le vor aprecia. CU O PERECHE DE FOARFECI TIC o PRACTIC o PRACTIC © PRACTIC o PRACTIC o TELE Ua bee MNTERNICUS Motanul-incalgat-in-co}! de uch a fost crest ci aj oral uel ming! ial une > fh porgiune a. fost b cf na nga, 4 4 cece ae Z iimpletice i] RACHETA CUTEZATORILOR). esdactis wcutarstoi il Pita Si lfon 176010. Adminis ae en eee eee Esitora Seintete Bue ir Scintol nh teleton 196010 Tipanah Combioatal i LEI ezentarea grafled: ae Nic, NICOLAESCU ‘cutre fnetorll Popial si olfutowl ‘de prech