Sunteți pe pagina 1din 65
practice Bucitirie .) Gospodirie () Sinatateseg a Bunica stie tot de PH bk EE bE Bm \ bx Pentru a pastra cfiteva Aluatul pentru zile albugurile de ou, turnati deasupra tarte e mult mai fin daca in compozitie se cditeva picdturi de ap’. Pune un mar ras. = Albusul oudlor de raja nu se — ~ Céind aluatul cu drojdie a crescut folosogte la prajituri. Fiind prea gras, nu prea mult gi nu-I bagim imediat la se bate spumi. cuptor, deasupra lui se ageaz’ o hartie : ~Spuma de albug nu se lichefiazA daca iba, umezitd eu apa. punem fn ca zahdrul in dowd reprize: una _~ Aluatul cu drojdie nu se mai lipeste cfnd incepem bitutul, cealalta la final. de maini dac& © frimAntat intr-un vas ~ Albugul de ou se desparte ugor de mare gi curat, din material plastic. galbenug, dacé oul spart e pus deasupra unui vas, intr-o palnie. Albugul curge in vas, gitbenusul raméne intreg. = Albugul de ou se intiregte mai repede daci ad&ugim fn el un praf de sare sau de zahar, sau cdteva picdturi de laméie sau de apa rece. ~ Cfnd bateti albugul de ov, puneti in el o linguré de apa rece; din aceeagi cantitate de oud, va iesi o masé mai mare de albus. nu se mai lipese de peretii congelatorului, daci puneti sub ele un covoras tiat pe misuré, dintr-o folie de plastic sau aluminiu, Le epi Forma maxima 3 | mere eB bak Pe Poet = Aluatul eu drojdie nu se mai lipeste de maini cand fl framantati, daca inainte il ungetj pe deasupra cu putin untdelemn. — Aluatul de cozonae devine deosebit de fraged daci puneti tn el o lingurd de otet. ~ Aluatul cu drojdie devine deosebit de moale gi afanat dac& in loc s& preparati drojdia cu lapte, puneti zer. = Ca s& nu se lipeased de aluat, formele cu care se taie (stelute, semilune, ovaluri) trebuie de fiecare data inmuiate in faina. Ky, pietd ain amart- Giune daci dupa ce le ae tulpina tare, le ha fn apa amestecata cu lapte. ‘Tinute la frigider, ba- nanele se innegrese ¢ repede si se inmoaie Cea mai bund con- servare a lor; intr-un 2 ‘cog de nuiele, intr- un loc bine aerisit. Inceputa isi pastreazi spuma, daca e bine astupata si tinutA fn frigider cu gura in jos. se rade fri s8 se sfarame daca inainte de folosinta o puneti pe o hartie, la congelator, vreme de 90 de minute. joiurile de branzA sfirAmicioasa se taie cel mai bine cu un cutjt care inainte de intrebuintare a fost treeut prin apa fierbinte, = Branza se desdreazi usor daci se pune in apa, impachetata in hartie alba. ee Forma maxima Bunica stie tot — Brinza intarita se inmoaie dac& se inveleste intr-un gervet imbibat in vin alb. gi se pastreazd astfel la rece, timp de ord, —fnainte de a fi puse in ciorba, se fier separat, cu.o ceapa. se adaug& fn m4ncare numai atunci cfind legumele sau carnea sunt aproape fierte, altfel ele se “impietresc’. bauturile cu cacao devin mai groase gi mai aromate daca sunt fierte de dowa ori {gi intensified aroma dacd imediat dupa macinare o amestecati cu putina sare. = Cafeaua capita un gust deosebit daca se pun cateva cristale de sare in apa din ibric, inainte de fierbere. = Cafeaua dobandeste 0 aroma gro- zava daca puneti in ibric si o bucdticé de ciocolata, ~ Cafeaua prajita, de calitate buna, are culoarea tutunului ~ galben-ruginin. Bobul este mat, aspru la pipait, tare, dac& 4 aruncim pe mas, sare. Cénd cafeaua este prea lucioasd, e semn c& a fost uns& cu grsime, ca 88 i se mareascé greutatea. — Cafeaua ca paté un gust mai bun daca dupa ce a fiert fi adau- gam un praf de sare, - Cafeaua {pachete) incepu- th igi plstreazt mai bine aroma dac& este pas- trati tntr-o cutie de plastic, la fri- gider. fe nine SA de Gili hed ad Bunica stie tot pentru rulade sau pentru preparate cu sos devine foarte gustoasi daca inainte de a fi gatitd se fine © 2i intr-o marinaté facut din untdelemn ‘i usturoi taiat marunt. — Dacd yreti s& puneti carne Ja congelator ¢ important si stiti daca ea a mai fost congelati sau nu. Pentru ci vanzitorii nu vk vor spune niciodati adevaral, descurcati-va singuri: o carne care a fost congelata, sangereaza abundent. Carnea proaspata, aproape deloc! - Chiar yi cotletele slabe devin suculente daca fnainte de a le stra si trece prin faina si ou, le lésati citeva minute in apa cn otet. = Nu _ puneti niciodata boia de ardei ~ Carnea de friptura stropita cu suc de Himiie igi pistreazi sucul gi frigezimen. — Carnes se fragezeste mai repede la fiert, dacd inainte de a o pune pe foc, 0 pe carnea crud, pen- tru ci se arde gi frip- tura capaté un gust amar, Boiaua se adau- ga cfind carnea e gata. — Ungeti carnea inainte de a o praji cu untdelemn de mésline. Devine frageda si zemoast — Daca vreti ca prajelile dv. s& aiba, intr-adevar, un gust de delicatese, adunati maduva din oasele pe care/le fierbeti gi fn locul unturii, gatiti cu ea. ~ Nu lisati carnea proaspata invelita in hfirtie, pentru c& aceasta absoarbe sucul gi gustul bun. ~ Pentru ca sarea pusi pe carne si nu formeze 0 crust amaruie, sirati friptura numai end este aproape gata Carnea devine foarte frageda si suculenth daci inainte de a o frige 0 in- muiati scurt in apa elocotiti — Carnea tare se frigezeste dact adaugam la fierbere o lingurita de otet. sau un varf de cutit de bicarbonat. inmuiati tn putin rachiu. Dupa ctteva minute, mirosul alcoolului dispare. — Carnea gi cérnatii se rumenese fru- mos pe gritar, daca prestrati deasupra un fir de zahir. — Carnea devine deosebit de frageda, dac& inainte cu jumatate de ord de-a fi atitii, se vara intr-o baie de iaurt — Carnea inghetata, seoasd de Ia congelator, se taie mai usor decat dupa ce-o derghotati. In plus, aga igi pastreaza mai bine gi sucul, care di atata savoare fripturilor. —Carnea mai veche, care a prins un usor miros, Inainte de-a fi gatita se ‘opiireste cu coai de mugotel gi se clateste in c&teva ape reci Bis > Pe ek Be pe s* fake ft PS ca si fie mai frageda gi s4 nu aib& miros, se opareste cu lapte clocotit. Laptele trebuie s4 acopere buciitile de carne gi se lasé sa actioneze 0 ord. Dacé portia de carne e mare, laptele se poate Tungi cu apa. be Be Paty Poe hl Bs pa Bb Be Me Rabe 4 ie a a Pe eae Hee eu! ae it * sania Puli se rumenese bine dac& tnainte de a-i scoate de la cuptor fi stropim cu putina bere. ~ Inainte de a baga pasirile la fript, ungeti-le co un strat subfire de zahar praf, Friptura so va rumeni frumos gi va deveni crocanti. Gustul de zahar dispare la fript. — Daca vreti ca gina pe care o puneti fn supa sA fiarbi mai repede, frecati-o bine pe piele cu zahir. Se inmoaie imediat. — Friptura de pasire (giina, rat, curcan) facutd la, cuptor devine foarte erocant& daca In timpu! friptului se unge mereu cu bere. care stau mai mult fn cdmara dobandese un gust neplacut. Cand ii fierbetj, adéugati in apa gi 0 lingurita de zahar: vor avea un gust densebit: — Vreti s& se coack mai repede cartofii pe care i-ati pus in cuptor? Infigeti tn ei cateva cuie noi, cat mai groase. Fierul e bun conducdtor de céldura gi va facilita patrunderea ei in interiorul tubereulilor, = Cartofii pusi la fiert nu mai dau afari din oalA daci in ap& se‘adauga 0 Tingura de lapte 2 oie Bunica stie tot + Cartofii fierti se cura mult mai repede dacé imediat dupa ce sunt scosi din apa fierbinte, se clatese repede in apa rece. , — Cartofii noi se curata foarte usor dac&-i tinem inainte in apA rece, amestecath cu o mana de sare grunjoasa. Dupa cca 1/2 ora, {i frecdm cu un gervet aspru (astfel nu ne mai murdérim pe maini). — Dacii v-au rimas cartofi prajiti de la masé, nu-i araneati. Pugi a doua zi Intr-o ciorba, fi vor da un gust deosebit. = Cartofii din chmara nu incoltese dack se pun langi ei gi cAteva mere. — Dupai ce curdigim cartofii de coaja, ¢ bine s&-i trecem printr-un jet de apa rece. Vor fierbe mai ugor si nu se vor sféirama, — At curatat cartofii si pani sii fierbeti s-au innegrit? Puneti cfiteva pictturi de otet fn apa tn care fierb. 4 Cartofii devin albi, iar gustul ofetului nu se simte. réman_ mai multA vreme proaspeti dact fi varati cv codita in apa. Cam un sfert din castravete trebuie s& fie acoperit. Apa trebuie schimbata zilnic. ~ Castravetii pentru satata sunt mai buni gi gustogi daci dupa curdtirea de coaja sunt inmuiati repede in apa care clocoteste. Lasati-i st se raceasea gi apoi taint fei — Améreala castravetilor poate fi inlaturata dacd dup’ ce sunt taiati felii, se introduc 10 minute in lapte putin sarat, Pe t PERE ERR Bunica stie tot ape Pah Pee TRI it x ah x ast uA nu se usuct dacé-] fnveliti intro panzé umeda, fnmuiatd in apA gi otet. Punetj-l astfel intr-ojcutie inchisd, la frigider. nu se spali niciodata dupa ce lise scoate codita! Altfel, sucul gi vitaminele se pierd in apa din vas sau din chiuveta. ‘ proaspeti nu crapa la prijit daca fi cufundati mai fnainte fn apa ‘clocotita si Si tavaliti apoi prin fina. va aveao aroma mai pu- ternicd daca punem 0 bucaticd de zahar in ceainic, inainte de « turna apa clocotita. = Nu aruncati niciodata ceaiul sau cafeaua din ceageé, ci varétile in forma pentru cuburi de gheaté din conge- lator. Cand veti dori sit beti ceai sau cafea de la gheaté, punetj } un cub fn. bautura proaspat preparata. ~ Pentru ca ceaiul si aib& un gust c&t mai bun, respectati urmatoarele principii practicate de japonezi: - alegeti un vas de lut sau ceramic& smaltuit, care sf fie folosit exclusiv pentru ceai; ~turnati in el apa clocotita, agitati ‘ca si se incilzeased bine interio- ral, asteptati un minut si varsati continutul; — puneti doza de ceai dup numarul cestilor: 0 Tingurita de ceai la 0 ceased, plus una pentru “tea-pot” (cum spun englezii); —turnati putind api clocotité dea- supra, acoperiti vasul, lsati s& se infuzeze trei minute. Adaugati restul de apa fierbinte gi serviti-l imodiat. Dacd ceaiul este prea tare, adiugati apa cada, Cand faceti ceaps prajitd, inainte de a pune rotocoalele in ulei incins, tAvaliti-le prin fini. Devin extrem de fragede gi gustoase si nu se ard. — Ceapa pentru iarnd se pastreaz’ tn dou’ feluri: dack_e mai putin’, e sufi- cient sh | 0 atfirnati fn cimara, la aer useat gi cilduré, sub forma de funie, intrun cui. Dac ¢ mai multa, folositi lazi de scdinduri sau cutii de carton, pe fundul ‘cdrora asterneti un strat de paie. Apoi puneti ceapa, apoi iar paie, gi tot aga. = Ceapa nu mai provoact lacrimi la curdtat, dach in apropiere aprindeti 0 lumanare, = Neplacuta senzatie de usturime si lacrimare a ochilor produsé de mirosul jute al cepei dispare daci vom curdta Teguma sub un jet de apa rece. se prajese intotdeauna tn ulei bine incins, dar la foc mic, Altfel se formeazd 0 crustd care impiedicd patrunderea cAldurii tn interior gi carnea rAmane cruda. sunt mult mai gustoase dacA in loc 84 punem legumele sé fiarbé impreuna cu carnea, le radem gi Je cAlim inainte in putin untdelemn. Inclusiy usturoiul gi ceapa. — Ciorba sau mancarea fn care ati scipat prea multé sare, se repard usor dac& puneti repede induntru cateva felii de cartof crud. Dati-o ine& o data tn clocot si apoi scoateti afara feliile de cartof. Bunica stie tot LE rman albe dacé s0 picura pe ele, imediat ce au fost cura- tate, suc de Limaie — In ultima apa in care spalati ciuper- cile puneti 2 linguri de zeama de limaie. Ele vor ramane albe, frumoase, iar mén- carea va dobéndi un gust deosebit, ~ Verificarea ciupercilor se poate face fie cu un obiect de argint (0 lingurits, de ‘exemplu) ce se pune fn apa in care fierb ciupercile si care, in cazul ciupercilor otravitoare, se innegreste, fie cu pitrunjel verde, care se ingilbeneste in prezenta otravii, sau cu o jumatate de ceapa care se albastreste, se invineteste sau se inne gregte In caz ci ciupercile sunt otra- vitoare, be Pe Be Aluatul de clitite se leaga mai bine daca e preparat cu 0 orf inainte de a fi intrebuintat. Clatitele ies pufoase, dar si crocante, daca in loc si puneti lapte sau sifon, adaugati un vart de cutit de bicarbonat si un cipacel de coniac. ~ Pentru a evita lipirea clatitelor de tigaie, se presard putin zahar tos peste uleiu! incins, ~ Faceti clatite i grasimea din tigaie se aprinde? in nici un az nu trebuie s& suflati fn flacdra sau s& turnati apa. Cel mai bine este sa acoperiti tigaia cu capac, tdind astfel sursa de oxigen. Cunoasterea acestei reguli poate preveni un incendiu, ~ Cltitele devin mai pufoase daca in loc de apa, in aluat se pune apd minerala, Daca in compotul pe care il pregatim punem imediat dupa ce i luam de la fiert o bueatied de unt, gustul Tui devine de 100 de ori mai bun. Radeti pe o razatoare de plastic coaja de lamaie bine spalata si stearsé. s oh Puneti-o intr-un boreainel cu capac care se clit tartar a de ed beh Ee {nfileteazd. Pentru fiecare limaie adau- gati trei lingurite de zahar. Inchideti bine boreanul, Veti obtine un concentrat de li- méie, bun pentru aromat prajiturile, sala- tele i mAncirurile caliti aeodaee conopida in ulei incins. Ea se inthreste. Leguma trebuie fiarté putin in apa si abia apoi tavalita in untdelemn , ‘sau unt incins. = Conopida rim&ne frumoasi, albi, _y} daci in apa in care o fierbeti addugati un Ja paharel de lapte. x pentru iarn& (de ex. ghebele) pot fi x desdrate foarte ugor gi intr-un timp foarte >. seurt cu ciucdl&i de porumb. Se puny ghebele intr-un vas cu api impreund cu, ciucalaii. Peste 2-3 ore obtinem odesadrare -1 completa. ee A ees — Conservele de carne bagate in cutii de metal se scot intregi, dac& inainte de a Je deschide, sunt puse sub un jet de apa fierbinte. — Explozia preturilor la alimente naturale (carne, branzé, oud, lapte) determina multé lume si-gi indrepte statal sau particular. Nici un pericol: prin modul in care sunt preparate (fierbere e Ui Indelungata gi adaugare de conservanti), ele sunt garantate pentru mult timp. TTotugi, exist4 céteva prevederi pe care © ta bine sé le respectati: ~ obsorvatj la cumparare data inseri- si pe hértia care invelegte cutia; —nu cumparati conserve care au partea superioara umflata — este 0 dovadai ci sunt vechi; ~ acasi, punet{ conserva in locuri us- cate gi ricoroase, iar conservele de sti, en loc tntu- hamiaiei Bunica stie tot “wenn —agezati noile conserve pe care le cumparati, in spatele celor care se afla deja pe raft. In felul acesta, o sf le respectati “vechimea”; ~o provizie mai mare de conserve trebuie controlatd de dou’ ori pe an; ~ din motive igienice, spalati fiecare conserva, indiferent daca ¢ din metal sau din sticla, inainte de folosire, cu apa calda, pentru a indeparta eventualele murdirii Curdtati dupa fiecare folosire deschizAtorul de conserve. daca nu consumatj intreaga con- serv, puneti restul intr-un vas de sticl acoperit. LAsat in metal, continutul se cocleste gi devine otravitor. “I. Cozonacul se face pufos daca forma in care ¢ bagat 1a cuptor Se acopera cu o hartie de pergament uns& ‘cu grasime. Scoateti-o abia in ultimele 15 minute de copt. — Cozonacii copti se scot mai ugor din forme dacd, dup’ co sunt scoase de la cuptor, le puneti cfteva clipe pe un stergar inmuiat in apa rece. = Daci nucile sau stafidele pe care vreti sé le puneti in cozonac sunt varite mai intai la cuptor, ele nu se mai duc la fund in timpul coptului = Vreti st vA garnisiti cozonacii cu migdale sau nuci? Ca s& nu se desprindé, ‘unge(i ugor suprafata cozonacului copt cu putind apa. Garnitura nu va mai aluneca. = Cozonacii care s-au tntarit devin iardgi proaspeti dac se inveles¢ intr-o folie de aluminiu (exist peste tot in comert) si se bagt 20 de minute la cuptor. Cremele de ciocolata vor fi mai fine, dac& vetj topi ciocolata intr-o jumatate de ceagea de cafea gi nu in apa calda, aga cum se procedeazi in general = Multe creme de prajituri cuprind in compozitia lor si find, La preparare, chiar daca faina e turnata in ploaie, tot se formeazA cocologi. Pentru a evita forma- rea lor, inversém operatia. Se pune putin lichid peste faind gi se amesteck, apoi alte linguri, pani ce fina curge si poate fi turnata in vasul cu lichid. Astfel nu se va mai forma nici un cocolos, we pentru supe (se prdjese in cuptor sau fn uné) nu se baga in castronul cu supd, ci se servese aldturi, la masi, altfel se umilé gi au un aspect buretos. , proaspata se pastrea- 4 bine dac& o presiim intr-un vas $i 0 aco- perim cu un strat subtire de untdelemn. = Timuta 1a aer, drojdia de bere se innegreste si se usuct. Pentru a rimane Ja fel de proaspita ca la cumparare, ea trebuie pusa intr-un vas eu faind sau ca sare de bucatarie. ~ Drojdia de bere rdmane proaspata cateva siptamani daca o presim bine pe fundul unui pahar, pe care-] agezim rasturnat, cu gura in jos, pe 0 farfurie adanea, ce se tine la frigider. ~{nainte de a pregati aluatul cu droj- die, puneti o bucdtic& intr-un pahar cx api fierbinte, Daca drojdia pluteste, alua- tul va dospi; dav se duce la fund, nu mai are putere. — Iarna, drojdia se-pune fn cantitate dubla la preparatele care 0 necesita. Pen- tru ca ea SA crease mai bino, se amestec& cu o linguriti de zahir gi so freact pani ce dobandeste consistenta smantani Jeleurite gi dulce- furile ficute in casi sunt mai bine legate daca jumatate din cantitatea de zahtr se incorporeazd la urmd, aproape de sfar- situl fiertulu. | — Dac& puneti | dulceata in borea- | ne en capac file- tat, agezati-le pe rafturile c&mArii cu gura in jos. Vetipreveni ast- fel formarea “ rii? de mucegai. = Duleeata de fructe rogii — fragi, capguni, zmeuri — e mult mai gustoas& dack dupa ce o fierbetj, mai puneti in ea cateva fructe proaspete. = Gemurile gi duleoturile nu se mai inchid la culoare dac& in timpul fierberit adaugati pastile de vitamina C (500 mg/ 0,5 1 compozitie). ~ Dac& vreti ca dulceata pe care 0 pregatiti si nu mai faci nesuferita pojghits de mucegai, legati borcanele cu 0 hartie fnmuiata in rom. — Dupa ce dulceata fierbinte e agezata fn boreane, fructele se dyc de obicei la fund. Pentru ca ele si fie repartizate egal in dulcoati, risturnati de cateva ori borcanele, imediat dup’ umplere, cu capul in jos. ~ amatorii de fasole verde trebuie si 0 cumpere proaspaté gi 88 o gateasca imediat. Tinuta la frigider mai mult de doua zile, ea devine toxicd gi provoaca indigestii clirora, adesea, nu li se banuieste cauza, Bunica stie tot ~ Fasolea uscata trebuie pusa intot- deauna la tnmuiat de seara in apa rece. A doua zi, inainte de a fi pusi la fiert, apa se arunci gi se pune alta, curat&, si grigul trebuie Gnute in vase inchise. Pastrate in pungi, ele impramut& mirosurile dimprejur gi-gi pierd in mare misur& gustul. de pore devine foarte gustoasé daca fi ungeti pArtile grase cu scortigoara. — Taiati resturile de fripturi tn mici cubulete, impartiti-le in portii gi béigati-le in congelator. Mai tarziu, vor fi un adaus excelent pentru supe ori salate. - Cand vreti sé gatiti fripturi Imp&nate, puneti fnainte de preparare bucatelele de slénina fn congelator. Dup& © jumitate de ora, vor intra in carne asemeni cuiclor. ~ Friptura de pore primeste un gust picant, dac in timpul cat se frige pe grtar sau cat sta la cuptor, se pun pe ea ehteva boabe de ienupar proaspat. ~ 0 friptura de pui excelent se obtine daca inainte de a o biga la cuptor, frecati bine pasirea cu suc de lmaie, Friptura iese crocant& gi nu se lipegte de fundul tai se int&ireste mai repede daca atunci cand o bateti puneti in ea cteva pictituri de limaie sau un albus de ou de la frigider. curatate de coaja si thiate bucdti tsi schimb& foarte repede culoarea. Puneti-le intr-un vas cu api cu 2-3 linguri de suc de liméie. Aga vor r&mane proaspete la culoare, pana ce le ‘yeti pune in salate, compoturi sau préi- jituri. = Fructele sau ouale inghetate tsi recap&ta valoarea alimentara daca se pun fntr-un vas cu api rece in care sat Bunica stie tot nab ranebe nat re teen Sr bk Se be Pt adiugat 1-2 lingurite de sare. Se lasi pana se dezgheata. ~ Fructele uscate (prune, caise, pier- sici, mere gi pere) se umfla mai repede dupa ce le-am pus in apa, la inmuiat, daca adaugam in ea o lingurita de drojdie de bere ~ Pentru a feri fructele de putrezire in vasul in care stau, puneti printre ele doi- trei cétei de usturoi. de ou poate fi tinut dowd zile daci e pus intr-o cana gi este acoperit cu apa rece. — Galbenugul de ov cu care se drege ciorba, trebuie frecat separat, intr-un castron, cu putina ciorba fierbinte. Daca il amestecim eu ciorba rece, el raméne crud, fara gust gi urat la vedere, dand 0 ciorba indigesta. ~ Daca aveti nevoie doar de albug si vreti ca galbenusul neconsumat si ri- mand proaspat gi neintirit, procedati in felul urmator: intepati oul Ia ambele capete cu ajutorul unui ac. Suflati printr- © gauric’, pand eind tot albusul iese afara prin celdlalt orificiu. Galbenugul rAmas in coaja se pastreazi (la frigider) zile intregi, proaspat, fér& a se intari. de grig din supa devin mai pufoase gi mai gustoase daci se pune in compozitie putin praf de copt. Faceti cuburi de gheaté numai cu api fiart in prealabil. ‘Nu mai contine calear gi se transforma in ‘cuburi de gheati transparente. ~ Tavita pentru cuburi de gheata nu se mai lipeste de frigider dact fi ungeti fandul cu o lumfnare de ceard. Resturile de grisine, biscuit sdrati gi sticsuri trebuie adunate Intr-o pungé de plastic. Cand se strang destul de multe, agezat-le pe un fund de Jemn gi pisati-le bine (aga, in pung’) eu un sucitor. Veti obtine cel mai picant pesmet pentru snifele gi peste pang. Toate felurile de mancare din grig vor fi mai pufoase, dacA inainte de a-l gati, fl vom tine 30 de minute in apa sau lapte. Frunzele de gulie nu trebuie aruncate, Pot fi gatite exact la fel ca spanacul. proaspat se curiti mai ugor de coaja dack fnainte de Intrebuintare fl bm o ord in frigider. Bor- canele de inurt nein- cepute se pastreaz’ mai bine dacd le puneti ta frigider cu capul fn jos. tinute cu sare se desd- reaz& scufundandu-le in lapte, invelite intr-un tifon. nu se prinde pe fundul calei dact inainte de fierbere clatiti vasul cu apa rece sau fl ungeti cu unt. ~ Nu fierbeti niciodatd laptele mai mult de trei minute. Substantele hrini- toave din el se distrug. Forma maxima ff 11 Bunica stie tot mi see ~ Laptele acru se poate prepara si tn casi, adfiugand in lapte nefiert putin sue de limaie. — Amestecati laptele acru cu api minerala. Devine si mai gustos. —Laptele afumat se presara cu sare gi se lasé s& se riceasca. Mirosul dispare. = CAnd afar e cald, laptele nu se striedi aga de repede, daci Ia fiert se adauga o lingurita de zabar ta 1 litru de lapte ~ Cfnd laptele se branzeste la fiert, nu-l aruncati. Lasati-l catva timp pe aragaz, panA se desprinde branza de er. Streeurati continutul printr-un tifon, pe care apoi legati-l de o lingura de lemn, deasupra unui vas. Se las la scurs. Se obtine o branz& gustoasé, aseménatoare cu urda. A Pentru a conserva limaile timp de mai multe siptiméni, puneti-le intr-un vas de pamant umplut cu apa rece, pe care o vett schimba zilnic. ~ LamAile trebuie oparite tnainte de intrebuintare. Dau mai mult sue. ~ © jumatate de lamaie agezata cu partea tie iat pe o far- farintt co sare rezista zile intregi fara a-si pierde sucul si prospetimea. La folosire se spala. ~ Ati folosit coaja lmAilor la prajitura si vreti ca sucul lor 68 dureze mai mult? Puneti-le, aga decojite cum sunt, in apa putin sérata. Cand sunt gatite, legumele inghetate in congelator trebuie puse direct in ap& clocotit& pentru a-gi pastra valorile nutritive. Nu le dez- ghetati, deci, inainte de a le prepara. — Curiitati si spilat{ legumele numai inainte de preparare, altfel igi pierd toate vitaminele. - Legumele trebuie fierte in apa sSrati, dar numai atét cat lichidul si le acopere. Belgugul de apa spali sub- stantele hrénitoare. — Legumele care cres¢ in pamant se pun la fiert in apa rece. — Legumele care cresc la suprafata pa- ‘mantului se pun ta fiert in apa clocotita, —Legumele albe igi pastreazi culoarea daci in apa care clocoteste se pune putin lapte. — Legumele verzi se fierb totdeauna in apa sdrata care a dat 2-3 clocote (8 gr. de sare la un litru de apa). In timpul fier- berii, vasul trebuie s4 rAmand acoperit. E © conditie obligatorie pentru ca legumele s& rimana verzi la culoare gi sa-gi pistreze gustal nealterat. = Legumele uscate (fasolea, lintea, bobul) trebuie tinute inainte de a fi gatite {n api rece sau mai bine in apa de ploaie (0 noapte). Se pun la foc cu apa rece. Sarea se pune la urma, cind bobul se desface din coaja. ~ Pstrati legumele numai in cutii de lemn sau carton. In plastic, nu pot si respire gi-gi pierd aroma. = Cand preparati o salata de legume, mu punef uleiul in emulsie decat dupa ce ati amestecat bine ofetul, sarea gi piperul Sarea nu se dizolva in ulei — Spalati legumele gi zarzavaturile in apa sirata. In modul acesta, indepartati sigur insectele, outile gi viermii ascungi in ele gi care sunt greu de vazut. Nu fnvartiti nicio- data in mAncare cu o lingura de metal. Ea schimb& gustul, metalul fiind atacat de acizi. Intorceti-va la obiceiul bunicilor noastre: folositi doar linguri de lemn. PEE Re gt be hh Se BE BE Pg . TEN moos Bunica stie tot % ea Dacd vreti si folositi maioneza rAmasd la frigider, inainte de a o pune in salate, adéugati in ea o lingura de apa fierbinta Va fi ca proaspatal = Maioneza va reusi far nici un cusur dac& toate ingredientele (oudle, uleiul, sucul de limaie, eventual mugtarul) vor avea aceeagi temperatura, = Vreti si vA reugeascd intotdeauna maioneza? Procedati in felul urmator: un galbenus foarte proaspat gi bine despartit de albus se pune intro farfurie || adancd, acoperin- du-t cu putina sare si cfiteva picéturi de ofet. Se last astfel citeva minu- te, Otetul incheag’ ugor galbenugul pe care il desfaceti cu lingura de lemn. Amestecati un minut, pind vedeti c& gilbenugul prinde a se intari. Atunci addugati treptat untdelemnul, frecdnd in aceeagi directie cu o linguré de lemn. In céteva minute, maioneza se ingroaga. Acum puteti turna untdelemnul fara team ci maioneza se taie, Cum se repara maioneza thiaté? Scoateti o linguri de maionezi taiata intr-un castron separat. Picurati incet in ea, frecind tot timpul, o lingurA de apa calda, pnd cand incepe sa se lege. Se adaugé apoi, putin cite putin, restul de maioneza taiata, ~ 0 linguré de apa fierbinte pusd in maioneza la sfargit, cind e gata, 0 face s& fie mai uleioasd gi 84 se incorporeze mai bine in salate. In plus, ea tine mai multe zile, fara si-si schimbe compozitia. igi pastreazé culoarea verde daca in apa in care fierbe adaugati putin zahar. Py SD He Rebs Le Pe hehe md A + pe o iS bb ee TEX Un clei ieftin gi rezistent veti obtine amestecand putina faiind alb& cu otet, pana ce devine o pasta. E | bine pisate, sunt un ingrdg&mént excelent pentru plantele de apartament, agezate in ghivece. se cur&té prin intro- ducerea lor intr-o baie de solutie slaba de soda, la temperatura méainii, apoi se clatesc bine cu apa limpede. Obiectele de cositor igi recapata luciul dacd sunt gterse cu o cArpa inmuiata in bere calda. Adanciturile lAsate de mobila pe covor se indeparteazi punnd in fiecare loc presat un cub de gheata. Lasati-I sa se topeascd gi asteptati 12 ore inainte de a gterge udatura, Apoi ridicati ugor firele, cu ajutorul unei furculite de buciitarie. — Culorile covoarelor gi tapiteriilor se invioreazé dacd sunt sterse cu 0 perie inmuiata intr-o solutie de apa cu amoniac (1 lingura amoniac la 1 litru de apa). ~ Pentru a inviora culorile covoarelor, le aspiram, le acoperim cu cartofi rasi peste care turndm in prealabil putind apa calda si lasém s& se infuzeze bine doud ore. Apoi aduniim cartofii gi stergem locul bine cu o carpa. = Daca vreti s& scoateti din covoare petele de grasime, de murdarie sau vege- tale, fara sa li se scurga culorile, procedati in felul urmitor: amestecati un sfert de kilogram de sapun de rufe, 90 gr. amo- niac, 30 gr. eter, 30 gr. spirt, 30 gr. gl cerina. Taiati spunul in bucatele mici gi dizolvati-l intr-un sfert de kg de ap’, Mai adaugati un litru de apa impreuna cu ce- lelalte ingrediente, Amestecati bine. Fre- cati petele cu solutia obtinuta, folosin- du-va de o perie moale, Clatiti cu o carpa inmuiata in apa rece gi gtergeti cu o alta carpa uscata. lc mestecat lipitd de covoare sau canapele se sedate ugor dupa ce tinem deasupra un cub de gheata. — P&rul de cine sau de pisici de pe covor se inlaturd cel mai ugor cu ajutorul unui burete umed. — Ati spart o sticla gi cioburile s-au impragtiat pe covor? Ele se adund lesne, dac& tampon&m covorul cu un ziar umed. — Muiati o bucata de perdea veche din nylon in apa s&punita (clabuc de spun) gi stergeti cu ea covorul. Aduna foarte bine scamele. - Culorile deschise din covoarele persane se curdt& frumos gi igi pastreazd luminozitatea daci le frecati bine cu 0 perie inmuiaté in sare. — Petele vechi sau noi de pe covoare se indeparteazd folosind apa caldd in care punem un dop de otet gi putin spun ras. Pentru frecat se foloseste 0 perie asprd, apoi se clitegte cu apa curata gi se usucé cu o cfrpa absorbanta. — Ati cumparat un covor nou? 6 sip- tAmAni nu aveti voie sa-l aspirati, altfel riscati si se semogseze sau s& se rupa. ~ Covoarele se curata gi igi invioreazai culorilé daca le presardim cu sare, o lasim sA actioneze o ora, apoi o aspiram. E un procedeu mai simplu decat folosirea de- tergentilor speciali. iit sabe veeper rare Forma maxima | 29 | [Sie a ek Be Lk See eis ~ Vi s-a patat covorul cu cafea? Puneti intr-o jumatate de litru de apa caldi 0 lingura de glicerina. Inmuiati un burete in lichid gi frecati bine locul, apoi stergeti- lew o carpa umezita gi stoars’. — Sarea indeparteaza petele de rugina de pe covor. Puneti pe locul patat un strat de sare de 0,5 cm grosime, lasati s& actioneze o ora, apoi frecati bine cu o perie aspra sau cu un burete. — Nu bateti niciodata covoarele pe partea cu puf: nu faceti decit si bigati praful gi mai temeinic in ele. Bateti-le pe dos, si tot praful se va elimina. — fnainte de a pune in functiune aspiratorul, pres&rati pe covor cAteva flori de levantic& uscata. In clipa cand ele sunt aspirate, in toat& casa se raspandegte un miros parfumat. ~ Ungeti colturile covoarelor tesute in casA cu un strat subtire de aracet si acestea nu vor mai aluneca pe parchetul lustruit. Rt Obiectele din cristal trebuie spalate sau curatate numai cu apa rece. Apa calda le face tulburi $i igi pierd stralucirea, ~ Drojdia de cafea rimasa in cesti se foloseste la spalatul cristalelor pe care le curatd foarte bine, dandu-le o stralucire seussnmuens ste Forma maxima deosebité. Tot. ea, turnati pe fundul oalelor prinse gi frecaté cu un burete mai aspru, curata oala imediat. ~ Obiectele de cristal se curata foarte bine prin frecare cu cartof crud. . tufanelele, floarea soarelui de gradind, réman proaspete mai mult vreme in vaza, dac& le “pecetluim” capatul taiat al tulpinei. Procedati in felul urmator: tineti putin ca- patul tdiat peste flacira unei lumanari sau a unui chibrit. Abia dupa aceea agezati-o in vazi. : Daca vreti 4 bateti un cui in perete gi vA e team s& nu va loviti peste degete, tineti cuiul cu o clama de bigudiu. — Cuiele patrund mai ugor in lemn dac&, inainte de a fi batute, li se inmoaie varful in unsoare sau sApun. — Cuiul unui tablou dacd nu mai sta bine in perete, infaisurati-] in putina vata gi muiati-l fn ghips subtiat cu apa. — Ca s& nu se mai sfarame peretele cand batem cuie, locul ales trebuie mai intai udat, varful cuiului inmuiat in ulei, iar loviturile cu ciocanul trebuie sA fie ugoare gi scurte. Aveti un cuptor cu microunde gi nu vreti 8A cheltuiti banii pentru un detergent special? Aplicati urmatorul truc: puneti un vas cu.apd descoperit pe platoul turnant gi porniti cuptorul 3-4 minute. Toat& grasimea depusa dispare, nu mai trebuie decdt s& stergeti peretii cuptorului cu un burete. de material plastic in care se tin alimentele igi pierd mirosurile persistente dacd sunt spalate cu ap in care se pune o lingurita de bicarbonat. gi foarfecile se ascut frecandu-le pirtile ascutite de capatul, bine curatat, al unei sigurante stricate. Bs bok Bae ey La ake Paaty fags LD, Ss bake” Be + hart t= Bunica stie tot Pentru ca dugul din metal gsi robinetele de la cada si nu se acopere cu pete de calcar, dupa fiecare intrebuintare a dusului, stergeti-le cu o cArpa inmuiata in otet. Nu c nevoie sé mai frecati gi cu tix. ~ Daca in fata dugului de la baie aveti atarnata o perdea de protectie confec- tionata din nylon gi care s-a intarit, o puteti inmuia, stergand-o bine cu un amestec de apa cu glicerina. Placile de faianta din bucatarie gi baie se curita cel mai bine cu apa cu siipun, in care se pun citeva picaturi de amoniae (se gasegte in sticle de 11 in comertul particular), Apoi, faian- ta se cliiteste cu apa curata si se sterge cu © carpa moale. ~ Faianta gi gresia din baie se curata foarte bine cu un amestec de apa gi amoniac (1 lingur& amoniac la 1 litru de apa). Nu {ineti in casa ferigi. Frunzele de ferigt culese din pidure gi aduse in casi atrag furnicile. La fel gi florile cumparate de la piatt si care sunt invelite in frunzele aceleiagi plante. Dupa ce desfaceti buchetul, aruncati-le Frunzele de ficus crese siinitos gi frumos dacd se spali cu un tampon imbibat in lapte caldut amestecat cu apa in proportii egale. se piistreaza mai bine si au mai tarziu culori_mai lucid sunt depozitate in frigider. {| Dack vreti si faceti buchete de floarca soarelui pe care si le tineti in casi tot zile puneti-le intr-o vazA cu, apa ameste- cata cu glicerina, apoi puneti-le si se usu- ce atarnate cu capul in jos, intr-un loc uscat si ferit de vant. G tin mai mult decat cele de alte culori. Iata de ce trebuie sa le preferati, mai ales atunci cand le faceti cadou. tin mai mult daci in api se pune o moneda de arama, impotriva bacteriilor de putregai. er ~ Florile din vazi igi mentin prospetimea mai multa vreme di sunt scufundate in intregime in apa | rece, cteva ore. In felul acesta, apa | nu mai trebuie jg schimbata fn fie- § care zi, iar cand o facem, apa si aiba : temperatura camerei. af — Cand afaré e foarte cald, stropiti ~ ~m! florile din yaze cu apa rece (bagati-le sub =. A un dus cu presiunea sczuta). Se vor ofili mult mai greu. ‘Ke - Pentru pastrarea in vaze a florilor un timp mai indelungat, puneti-le in a mineral, pe care 0 schimbati la 3 zile. Florile astfel tratate igi dubleazi durata vietii. = Florile raman proaspete cu ajutorul | unui cartof gaurit. Se fac cAteva orificii in | care se infig cozile florilor, iar cartoful se, ¥ ageazi pe fundul glastrei, Amidonul, —2e cartofului este absorbit de plante si le prelungeste vitalitatea. Bineinteles, nu . uitati si puneti apa in vas. — Florile de vara tin mai bine daca in apa din vaz& se pun cateva picaturi de spirt camforat sau un varf de cutit de sare. Bunica stie to anientntetin se ARREST sccm epee ae bE Pe Pe i: Sa FAME Pt be be ~ Ramurelele de salvie inverzita, vase etc., agezate in glastre, rezista mai mult timp daca periodic sunt’ pulverizate cu fixativ. f rezista. mult timp fara a mai fi ascutite, daci din cand in cand se taie cu ele bucati de smirghel fin (glass-papir). - dv. va avea un randament optim daca periodic i! curatati de praf si resturi de par (fara sa i | desfaceti!) cu un aspirator. Petele de grisime de pe fotografi dispar daca inmuiati o bucdtica de carpa moale in spirt, o stoarceti, iar apoi stergeti cu grija fotografiile. : Daca in apa din vaza cu frezii puneti o bucdticA mic de zahar cubic, mugurii freziilor vor inflori pana la ultimul. @55" isi va pierde mirosul | neplacut daca puneti + in el: o lAmAie taiata, 6 ceagca de lapte ‘ fierbinte sau 0 ceag- = ci de otet, o bucata : | de paine inmuiata in _ | apa (la alegere). ~ Daca vreti sa scdpati de fumul de tigara din camera, aprindeti o lumanare de ceara, al carei fitil trebuie tmbibat cu un ulei aromat (se giseste la Plafar), ienupar, busuioc, menta etc. Absoarbe tot. SRMAC care patrund prin dulapuri dispar daca umezim rafturile cu ap in care a fiert patrunjel. ae raya PA — Ca s& alungati furnicile, puneti bueatele de asmatui si frunze de rogii in dulapuri. — Furnicile dispar rapid dacA pe drumurile lor se presara praf de copt. — Furnicile din casi sau de pe balcon dispar daca puneti pe drumul lor frunze de p&trunjel sau flori de soc. — Furnicile care patrund in locuintd pot fi prinse intr-o farfurie intinsa, unsd bine cu slnina. Mirosul ei le atrage, iar grasimea le retine. Farfuria se spala gi procedeul se repeta pana ce dispar toate. — Furnicile se indeparteazd din casi dac& tragem cu creta 0 linie peste drumul lor. Ele nu vor traversa niciodata “bariera”. — Furnicile parasesc locurile in care se pune o laméie stricata. Fe puse in vazi rezist&’ mai multé vreme daca tulpina florilor se taie intre noduri gi niciodata direct pe ele. © se strpesc ugor folosind urmiitoa- rea metod4 téréneasca: intr-o jumatate de litru de apa fiarta se dizolva un plic de acid boric, Se las si se raceascé gi se toarna peste bucatele de paine, in cdpa- cele de borcan. Acestea se ageazi in du- lapuri gi pe la colturile incaperilor unde sunt gandaci. Minunea se poate vedea chiar a doua ~ Pentru a evita folosirea spray-urilor extrem de toxice gi de periculoase pentru respiratie, destinate combaterii gén- dacilor, folositi urmatorul truc taranese dar eficient: puneti in borcainele sau cutii de chibrituri, ipsos amestecat cu faina. Gandacii-l1 mananca, el se umflé in pantecul lor gi mor. LE AIVIZ APPAR 2 an Dupa ce ve- niti din concediu, puneti geamantanul in eer Se PE be ead eg ae ee a — £hhhe be he Bunica stie tot be Pm See ¥ a bee ceva Pee ra dulap? —_Gregit! tnainte de ai spune la revedere pana la vacanta urmatoare, inchi- deti in el o bucata de sapun parfu- mat. Vara viitoa- re va mirosi minunat! - Geamantanele gi gentile multa vreme inchise igi pierd mirosul de mucegai ori statut, dacd le stergeti interiorul cu un burete imbibat in otet. Lasati-le, apoi, s& se usuce la soare. stropite cu var se curaté mai ugor dacd punem in apa putin otet. = Geamurile se spala foarte bine daca puneti in apa putin amidon. - Geamurile se curaté excelent cu spirt sanitar: cinei linguri intr-o géleatd de‘ap4. Mai intai curatati geamurile cu o cArpa uda, pe urmé gtergeti-le cu hartie de ziar. ~ Daca geamurile sunt foarte murdare si imbesite de praf, spAlati-le cu spun gi apa calda, in care turnati putin amoniac. Apoi limpeziti-le cu ap curata. — Pentru a impiedica geamurile si se | abureascé in anotimpul rece, stergeti-le cu una din urmatoarele compozitii, pana se usuc&: 100 ml glicerind + 100 ml apa sau 100 ml alcool + 100 ml glicerina. Acelasi amestec se poate utiliza si pentru geamurile maginilor gi lentilele de ochelari. ~ Preparati-va singuri un lichid menit s& gtearg& geamurile casei sau maginii dy., fara a ingheta. El se compune dintr- un litru spirt medicinal, 1 cana de apa gi 2 linguri de detergent lichid. Rezista fara 8A inghete, pana la -37°C. — Geamurile se pot curdta gi cand afara e ger. Nu folositi apa, ci somoioage fécute din ziare. Frecati puternice si geamurile vor straluci. — Vreti ca geamurile sa fie sclipitor de curate? Confectionati un siculet dintr-un material alb, umpleti-l cu creta pisata, fnmuiati-] in apd rece gi frecati cu el suprafetele dorite. Stergeti dupa aceea cu o cArp4 moale de bumbac. —Geamurile stropite cu var sau vopsea redevin curate dac& sp&lam petele cu urmatoarea solutie: la 1 litru de apa calda punem 1-2 linguri de sare. Limpezim cu apa rece. ~ Profitati de urzicile proaspete! Fre- cati cu ele geamurile de sticlé imbAcsite, care peste iarnd au c&ptat o culoare inchis&. Rezultatul se va vedea imediat. Suprafetele igi recapdta transparenta. ~ Petele de pe geamuri se scot in felul urmator: petele de var se scot cu otet; petele de grdsime se scot cu api ames- tecatA cu amoniac; petele de vopsea se scot cu bicarbonat de sodiu, dizolvat in apa calda. - Puteti obtine un geam mat prin intinderea pe suprafata lui, cu o pensula, a unui amestec de bere gi sare de bucd- tarie. Intr-un pahar de bere dizolvam 4 linguri de sare. Po Rehe a. me 4 p bk Pe ba bas PY Forma maxima Ea a i gaurile ramase se toarni apa in clocot. wut \e Li — Garniturile de etansare de la ugile frigiderelor gi ale automobilelor devin mai rezistente daci sunt unse cu glicerina. Chiar gi crema uscata de pantofi devine din nou moale, daca adaugati peste ca cateva picdturi de glicerina. Smocurile groase de ‘i care cresc intre dalele din grédin& tele de piatré-ale casei se scot cu ajutorul unui cutit, apoi in sau mai in’ Nu va mai creste nimic. nu tre- gbuie spalate cu apa gi detergent deoarece berea nu mai face spumé in ele. Clatiti-le doar cu apa calda. Fata pictata a icoanelor pe lemn se curaita cu o bucata de flanel moale, tnmuiatd in otet amestecat cu untdelemn. Se las’ sA se usuce, apoi se gterge cu o alta carpa uscata, ~ Buchetele de liliac {in mai bine daca fnainte de a le pune in vazii, le jupuiti coaja de pe tulpina cca. 5 em, bagandu-le cozile 4-5 minute in ap& fierbinte. va avea luciu daci-! veti sterge din ciind in cfind cu apa ames- tecala cu lapte, in parti egale. Linoleul se pistreazd extrem de bine nu faceti exees de detergenti. Preferati spalatul cu api céldutd in care radeti sapun de rufe. fi mentineti culoarea gi supletea, stergandu-l din edind in cAnd cu otet amestecat cu untdelemn. 4 mai mult dack cu apa in care a ~ Linoleul dure dupa curatare se ster fiert orezul. — Dac& vreti ca scrisorile si nu se mai poatéi dezlipi la cenzura folositi ca lipici neg bane nll hand Bunica stie to albugul.de ou. Numai foarfeca fi mai vine de hac. ~ Pentru a scoate etichetele sau abtibildurile lipite pe ugi sau pe mobile, ele trebuic unse bine cu otet. Dupa efteva minute, se desprind foarte ugor. Daci vreti ca luma- narile din sfegnice sau fj de pe pomul de Craciun sé arda mai mult si mai frumos, bigati-le doua ore la frigider. Flacara lor va fi mai vie gi stro- pii de ceara mai mici. - Lumanarile nu mai fac picituri de ceara, dac& inainte de inde te lasat{ o ord in apa sdrata. Uscati-le bine gi apoi folositi-te. se curdita cu apa oxigenata in care s-a dizolvat sare (6:1). rupte se pun ugor pe o altd ata daca varful acesteia se inmoaie in ojai de unghii. Va trece repede prin margea. noua devine mai buna si mai rezistenta daca inainte de folosire 0 tincti o ord inmuiata in apa rece cu sare. Pastrati matura cu coada in jos, pentru ca paicle sii nu se indoaie. — Ati tinut matura dupa uga, cu paiele pe podea gi ele s-au indoit? Pentru a le indrepta, ¢ suficient si tineti: matura peste un vas cu aburi puternici. se pot elimina dupa cum urmeazii: ~ Mirosul persistent de varzé sau de prajeala din bucatarie se poate elimina cu ajutorul aromei de zahar caramelizat: 0 lingur de zahir cu putin suc de limAie se caramelizeaza intr-o tigaie. ay Bunica stie tot e ee S th ie eGo PR Lh Se AR eg - Mirosul din baie va fi mereu proas- pat dacd pe o mobil aflaté acolo puneti un buchet de plante medicinale; ment, salvie + lavanda. E cel mai bun deodorant pentru toaleta. = Mirosul neplacut din vasele de plastic, cutii, frigidere, dispare daca peste noapte puneti in ele o bucata de paine inmuiata in otet de vin alb, Mirosul se neutralizeaza, vasele gi cutiile pot fi din nou folosite pentru pastrarea alimentelor. - Mirfosul de ceapa ramas pe fundul de Iemn, pe cutitele de bucitérie si vase dispare daca obiectele sunt bine frecate cu sare si apoi clatite cu apa rece. ~ Mirosul spray-urilor dezinfectante dispare daca in camera respectivé punem un vas cu otet fierbinte (clocotit). ~ Mirosul gurilor de scurgere ale chiu- vetelor dispare daca in orificiu punem o bucata de sodd peste care turnim api clocotita. — Mirosul statut din casele multa vre- me nelocuite dispare daci punem jar intr-o cratitd veche si peste jar ace de brad. - Mirosul de peste de pe tacamuri gi miaini iese cu felii de rogie. ~ Mirosul de vopsea proaspata dispare daca punem alaturi de obiectele vopsite un vas cu ap& foarte fierbinte in care punem un pumn de sare. — Mirosul de usturoi din inc&pere dispare dac& punem pe plit& sau intr-o conserva cu jar cateva boabe de ienupar. ~ Mirosul de alcool al gurii dispare daca mestecim patrunjel sau o bucata de mar. — Mirosul de pipi de pisicd dispare daca frecim podeaua sau covorul cu un burete umed pe care stoarcem cfteva picaturi de lamdaie. ~ Mirosul de humé gi vopsea care raman in camera proasp&t zugravita dispar daca lasati peste noapte un vas cu ap& clocotita in care ati pus paie de orez sau ovaz. - Mirosul de tutun poate fi lesne inlaturat dacd lisati peste noapte in camera un burete umed. - Mirosul urét din bucatarie dispare daca topiti intr-o tigdité zahar amestecat cu un praf de scortigoara. LE. fn cazul in care mobilele se pateazd cu apa, umeziti o carp moale cu spirt gi treceti-o ugor pe deasupra. Apoi lustruiti cu o carp uscata, ~ Petele de ap& de pe mobile se scot frecfindu-se cu o cArpa curat& si moale imbibata fie in gaz, fie intr-un amestec de parti egale de ulei de parafina cu ulei de masline. — Petele de apa de pe mobilele lacuite se indeparteaza frecand petele cu petrol in care s-a dizolvat sare find. Lasati si se usuce, apoi indepartati cristalele de sare rAmase, cu o carpa moale. — Mobila alba de brad sau tei se spala cu apd gi spun; locurile murdare le frec&m cu peria; in apa de limpezit punem putind vopsea galbend. de Pg be be Pebge ts Feb & cae raat tite — Mobila de lemn vopsit se spal cu apa gi spun numai cu carpa. La limpezit punem putin otet, apoi lustruim mobila cu o bucata de molton. —Mobila de stejar se sterge cu benzin&d j calda. Petele le frecAm cu peria muiata in benzina. O ungem apoi cu un strat subtire de ceara. A doua zi o lustruim cu o bucaté ‘ de molton. — Mobilele din lemn de stejar igi ; recapatA prospetimea gi luciul dacé sunt a sterse cu o cArpa inmuiata in bere calda. an — Mobila ceruitié o frec&m cu un \ tampon de lan& pe care picurém putin ulei de in incalzit. Las’m s& se usuce 4 pind a doua zi si apoi o lustruim cu ceara. - Mobila lustruit& trebuie feritA de zgérieturi; dupa ce am gtres-o de praf o lustruim bine cu cAteva picdturi de unt- delemn amestecat cu tetebentina. Frecim in cercuri, 84 se usuce, apoi lustruim. —Lemnul lustruit si murdar il stregem cu bere calda, inainte de a-] lustrui cu ceara. — Mobila lacuit& se spali cu apa si spun, cu o cArpa moale; se poate face ca noua daca o spalam cu apa de tarate (2 pumni de tarate fierte fntr-un litru de ap&, dupa care se las si se raceasci). = Mobila de pai o spalAm cu apa gi s&pun, apoi o limpezim cu apa sdirata si o expunem la soare s& se usuce. ~ Parul de cAini gi pisici de pe mobile se aduna ugor cu ajutorul unui ciorap de nylon umed. CArpele uscate fl fac s& se imprastie in aer, de unde poate fi apoi inhalat. ~ Pentru curatirea mobilei de orice fel: faceti o solutie din parti egale de otet si ulei alimentar, agitati bine sticla, apoi inmuiati in emulsia astfel formatd o carp& moale. Stoarceti-o bine gi frecati cu ea toaté suprafata mobilei. Apoi lustruiti cu o alt& carpa moale, indepartand plusul de solutie. Nu puneti emulsia in strat gros. Bunica stie to’ — Urmele de pe mobile (de degete) se scot prin freca- rea lor cu un gervet nmuiat fn apa, in care s-a picurat putin amoniac. Se lustruieste locul cu o flanela. — Petele lasate de un obiect fier- | binte pe mobile dis- par, daci frecim locul cu o carpa moale, inmuiaté intr-un amestec de scrum de tigara gi ulei. ~—Zgarieturile subtiri de pe mobilele de lemn de culoare inchisa devin mai putin vizibile daca le ungeti cu putin crema de ghete maro sau neagra. ~ Sertarele care se deschid greu vor ceda daca le freciim marginile cu 0 lumanare, ~ Mobilele pot fi deplasate cu usurinti dacA introducem sub picioarele mobilei cate o felie groasa de cartof crud. TELE — Daca vreti s& puneti o mocheta pe o podea de linoleum, pastrati posibilitatea de a o' scoate din nou. Agezati intre podea si mocheta foaie de ziar. Va va fi mult mai ugor si scoateti din nou mocheta in acest mod. Ea nu se va lipi de linoleum. Mi " ® MOC c Dulapul, sertarele, geamantanul au prins miros de mucegai? Puneti in cle o farfurioar& cu fainad de mustar (se gaseste la farmacie). Dupa 3 zile, mirosul a disparut. @ MUCURILE D si scrumul uitate in scrumiere dau un miros oribil. El nu iese nici dupa ce vasele se spala cu detergent. O solutie: frecati seru- miera cu apa cu otet (1:1). tk ANA ES TSAI ERAN AN SP NONI ls & ba hehe t a bot y Bunica stie tot 3% = 1 oGy Pa ade Bs ak BR a bey 4 Fo bE $ Pentru improspata- rea culorilor din mugama, frecati-o cu amestecul obtinut prin baterea unui ou intreg cu o lingurité de zahdr pudra, amestecat apoi cu 1/2 litru de apa. nu mai patrund in casa daca se freacd ugor ugile si ramele ferestrelor cu un m&nunchi de pelin. — Mustele dispar daci punem in ca- mere farfurii cu un amestec de o ceagca de lapte, o lingurita de piper gi una de zahar. ~ Daca vreti ca nesuferitele mugte si nu-gi mai depund murdaria pe ferestrele dy., cand le spalati, puneti in apa o ceagcd de gaz (petrol). — Mustele pleacd din bucatarie daci din cAnd in cand, turnati cAteva picdturi de otet pe un ochi fierbinte de aragaz. ~ Mustele nu mai patrund in camer daca pe pervazul ferestrei puneti un vas cu un buchet de menta sau de cimbru. Ele nu suport aceste mirosuri. ~ Mustele nu suport culoarea albas- tra. Dac& vreti sA sc&pati de ele, zugravi- ti-va bucdtdria, camera sau locurile pe care vreti sa le feriti de prezenta nesufe- ritelor insecte, in albastru. N-o s& le mai vedeti repede! Nu amestecati narcisele cu alte flori. Tulpinele narciselor contin 0 substanta otravi- toare care ofileste | imediat celelalte flori, aflate cu ele in vazi. Agezati-le intr-un vas sepa- rat, sau lasati-le singure, 24 de ore, in apa rece. Devin inofensive. « AR parchet "obosit” apar crapaturi destul de mari. Acoperiti-le cu un amestec de rumegus fin gi clei gi apoi neteziti cu lama unui cutit. Lisati si se intareasca bine. ~ Picaturile de cearA cdzute pe parchet se scot ugor daci mai intai sunt incalzite cu finul, apoi absorbite cu o sugativa. — Petele de cerneala de pe parchet se curata prin frecare cu felii de lamaie. Apoi parchetul se gterge bine cu o cArpa in- muiata in apa fierbinte cu mult sapun. — Petele de vopsele de pe parchet se scot prin frecare cu apa cu otet. ‘ ~ Daca nu reusiti si scoateti tot parfumul din sticla, inseamna c& furtunagul de plastic este prea lung. Cand cumparati un parfum aveti grija ca furtunagul s& fie mai scurt decat sticla, astfel veti putea folosi parfumul pana la ultimul strop. P Cand curatati paianjenii de pe pereti, luati-i cu matura facand 0 migcare de jos in sus. Daca dati invers, de sus in jos, panzele raman lipite de perete. — Iat& cum trebuie s4 indepartati firele de paianjeni de pe tavan: inveliti partea paioasA. a mAaturii cu o cdrpa moale, prins& bine cu un elastic, apoi stergeti firele de paianjen, dinspre colturile peretilor c&tre interior. » PAMANTt E FLORI - Paites ca a pkiahigtul de flori si nu mai mucegiiasci, puneti deasupra putin nisip. > PENSU Daca sunteti ocupat mai Tonnies zile la rand cu vopsitul usilor si ferestrelor, nu trebuie si mai curdtati pensula intre timp. Este suficient dacd peste noapte o puneti in apa rece. ~ Pensulele inmuiate-n vopsea, cu care urmeaza sa se lucreze gi a doua zi, trebuie Sea RRA aR EEE MAHON bas le Fas bg Se A Se > x Dig Se invelite intr-o folie de aluminiu alimen- tar. A doua zi se pot folosi din nou, fara a’ fi nevoie sa le curatati cu dizolvant. — Dacd nu ati curdtat la timp pensulele de vopsea, opariti-le cu otet fierbinte. Se vor inmuia. ae — Dac& aveti difi- cult&ti cand trageti perdeaua, ungeti bara pe care gliseaza inelele cu un tampon de carpi inmuiat in vaselind. Perdelele vor “patina’ a SRET! vopsiti cu ulei se curata cu urm&toarea solutie: 100 gr. amoniac, 100 gr. s4pun ras, 100 ml. spirt medi- cinal. Inainte de a folosi solutia, agitati-o puternic, apoi udati un tampon de vata gi frecati peretii. Daca sunt foarte murdari, repetati operatia. — Dacé tapetul lavabil gi-a pierdut stralucirea, procedati in felul urmator: puneti intr-un vas 2 kg de sare de buca- t&rie, acoperiti cu apa rece gi lasati si se dizolve. {nmuiati fn aceasta solutie un tampon, storceti-I bine si spalati tapetul. S ae se curaté introducandu-le cAtva timp fn ap& cu otet. oF ALAde pe hArtiile de valoare care trebuie pastrate neatinse, se scot cuajutorul unei pensule inmuiate intr-o solutie formata din apa gi putina sare, Lichidul se absoarbe apoi cu ajutorul unei sugative curate si se tamponeaza cu apa cu clor. — Petele de cerneala de pe degete se scot cu suc de lamaie, otet, lapte, e PE : WA de pe scrumierele de portelan alb se scot daca le frectim cu sare fierbinte. © PETELE A TUR! de pe mAinile gospodinelor se curatA ugor prin inmuiere in ceai rusese gi clitire in apa calda. » So eR LARA RIORESNE Bunica stie tc ees ows @ PERIWVE. Dact (a pernele dv. sunt um- plute cu pene, aerisiti- le cu ajutorul unui fon. Faceti o mic& des- chizitura in ciptugea- 14, varati gura fonului induntru gi migcati-l ugor, pentru ca intreg continutul pernei si /# fie activat. Perna de- vine din nou moale gi afanata. ~ Pentru a fi ferite de umezeala, per- nele agezate pe mobila de balcon sau pe scaunele de rachiti din gridind, trebuie fnvelite mai intai intr-o punga de plastic gi abia apoi varAte in fata de pernd. @ PIEPT AUR eee curat& ugor dac& se lasi la fnmuiat intr- un vas cu api gi detergent; apoi se freach cu peria de unghii pe ambele parti. © PIVMITELEumede devin uscate dack puneti in colturi grimajoare de c&rbuni de lemn. mr ARF ~ io ® PLANTELE D ein (VUEINT se ingragé cu apa care rezultade / la spalarea cirnii gi a pestelui. Strecu- rati-o fn prealabil, pentru a indeparta eventualele buciitele de carne care uitate, putrezesc gi put. Bunica stie tot ce ou = Plantelor din ghivece le place ca- feaua. Ele crese mai repede gi devin mai puternice daca puneti zat de cafea in apa de stropit. —Un cubulet mic de drojdie uscata pus in apa cu care se uda florile din ghivece, le face pe acestea s& creasca repede i vigu- ros. — Plecati in concediu gi nu stiti co 4 faceti cu ghivecele dv. de flori? Incercati trucul urmator: umpleti un vas cu api (socotiti 1 litru pentru o saptéména), apoi agezati vasul mai sus decat plantele. Luati fire de lana groase gi fixatj-le la un capat pe fundul yasului plin cu apa (pu- neti peste ele o piatra), iar capetele ce- lelalte bagati-le ugor in pamantul in care se afl florile. In felul acesta, plantele igi pot lua singure apa de care au nevoie. ~ Si plantele hiberneaza. lati de ce florile de apartament aflate in ghivece nu mai au atata nevoie de hranii ca peste an. Pana in luna martie, nu le mai efanati paméntul si udati-le cu multa economie Nu lisati niciodata pamantul 84 se usuce prea tare. Dar el nu trebuie nici prea udat. Ideal e s& fie doar umed. Tem- peratura optima in camera: 17-20 grade. - Plantele de apartament cu frunze mari (de exemplu ficusii) trebuie curatate cu bere. Inmuiati o carp moale én lichid, apoi stergeti fiecare frunza in parte. Vor _straluci. — Nu asezati ghivecele cu flori pe televizor sau fn apropierea aparatului de radio. Zgomotul are o influcnta negativa asupra plantelor, puténd duce chiar la picirea lor. ? se curati lund daca le frecati cu apa sipunita, in care addugati gi putin spirt. er NIUE ue se cura- 1A si prind din nou Juciu cu ajutorul cerne- lii de r. Alegeti ziare cu cAt, mai multe suprafete negre pe cle, mototoliti-le astfel ca partea neagra sé rAmana deasupra si frecati bine plita de gatit. de pe fotoliile capitona- te care au prins murdarie mai ales pe bratele fotoliului gi pe speteaza il curdtim cu un tampon inmuiat in trei parti de eter sio parte alcool cald. Freciim locul, apoi il stergem cu o flanela uscata. ~ Fotoliile si canapelele invelite in catifca se curéta cu nisip cald sau cu ta- rate incinse in tigaie, pe care le impras- tiem uniform pe toaté suprafata mate- rialului, frecdind bine locurile murdare cu palma. Lasam nisipul sau tarata si stea 0 jumatate de ora, apoi curatam bine fotoliul cu o perie deasa gi aspra. ~ Partile tapitate cu plus ale cana- pelelor si fotoliilor se curata cu o solutie de apa si amoniac (1 litru apa + 2 linguri amoniac), frec&indu-se bine locurile mur- dare cu 0 cArpa& aspra. ~ Plugul ori catifeana mobilelor curdté foarte bine cu urmatorul ameste: douai parti alcool cu o parte amoniac. Periati mai int&i de praf mobilele, apoi luati un tampon facut dintr-un prosop foarte curat, si frecati suprafata catifelei numai intr-un singur sens, Cum se murdareste cérpe, o inlocuiti cu alta curaté. Dupa ce catifeaua se usuca, se peric in aceeagi directie in care a fost curdtata. "= Plugul se curata frecandu-l cu foi de ¥ “ pe SRR 1 tn PS SkEMp 3 pS Py) i 8 ce 3 Cp Ps ELELE DIM spala cel mai bine cu ceai rusesc rece. _— Dac& scArtaie podeaua, presdrati putina pudr& de talc intre tabliile de parchet. Daca aveti musafiri care las& urme negre de tocuri pe parchet sau podea, cel mai ugor se scot cu o guma de sters. — Podelcle vopsite isi recapaté luciul initial daca sunt unse cu ulei de in, in care se incorporeazi doua albuguri batute spuma. Lustruirea se face a doua zi. ~ Podelele din lemn nevopsit se curata cu o infuzie de musetel sau una obtinutd din frunzele (rogii) de ceapa. Vor cApiita 0 nuanta placuta, usor aurie. — Petele de pe dugumelele de lemn nevopsite se scot presirand tale sau ru- megug de Jemn umezit cu otet. @ PORTELAN. Nu puneti nicioda- tA mai mult de 6 farfurii de portelan unele peste altele, alt- : fel, cu vremea, LEMIN se Bunica stie rs — rului, Peste zi, de multe ori, folosim ma- tura. Iar maturatul, stie oricine, inseam- n& praf, Ei bine, daca vreti st sedpati de aceast& problemi, punetj bucatele de vata hidrofil& intre paiele m&turii (in partea care ajunge pe podea). Dupa ce terminati de maturat parchetul din camera, scoateti vata si aruncati-o la cog. E simplu si fara praf. de la pisica sau de la cAinele dy. o vor lua la sanitoasa daca in culcugul lor veti pune cAteva frunze de ment proaspata. ® PURECI DR de apartament dispar daca stropim frunzele cu tutunul dintr-o tigara, pus in apa calduta. Operatia se repeté dup& 12 ore. Florile din gradina care sunt prada pure- cilor se stropese seara cu apa in care a fiert pelin. — Bagati in paméntul din ghiveciul cu flori doi c&tei de usturoi. Purecii plantelor vor pleca in bejenie. — Nicotina continuté in scrumul de oad, cane Gi a3 tigara alunga purecii de plante, cariile de Maa ee apa. | lemn, plognitele. Presdrati scrumul in we Peel ree jocurile amenintate: frunzele plantelor de oy ee co se apartament, cartile si mobilele gurite, Fy or marginea paturilor. i 5 de temperatura: aa he A ~ spalatul in ‘apa + ae _ prea fierbinte, AURBIT ale tablourilor si oglinzilor eh in timp de iarna. — Petele urate care raman pe cAnile de portelan, dupa ce se bea multa vreme in strilucese din nou daci sunt sterse cu un amestec de vin rogu si untdelemn, in proportii egale. Dacd auriul e mat, el igi revine frecAndu-| cu o jumatate de ceap& ele ceai sau cafea, gi care nu ies cu deter- 3 gentii obisnuiti, pot fi scoase ugor dach cruda. Cand taictura se murdareste, se we folositi o solutie de otet amestecat cu pu- inlocuieste cu alta jumatate curati. Tet # ; tind sare. urm, se lustruieste cu o cirpa moale. - ae _~ Bibelourile de portelan se curaté © Obiectele de metal se bine daca le scufundim intr-o baie de apa protejeazd impotriva ruginii daca le ealda, amestecaté cu Borax. frecim cu o bucata de ceapa. — with © PRAFUL — Absorbtia prafuluinu _— Petele de rugina de pe obiectele me- 4 By se face intotdeauna cu ajutorul aspirate- talice se scot dac& sunt frecate cu ceapa ji , il et tee Te REO NET TIN eo aaa Soa os URE roa re ML) oe arte tot i Fle p Fe Ee be crud&, prestrandu-se apoi pe locul res- pectiv rumegus. O alta metoda: presdrati sare, umeziti-o cu suc de limaie, apoi frecati cu o carpa uscata. ~ In magaziile sau dulapurile unde “tineti obiecte din fier, agezati totdeauna 0 bucata de cdrbune de lemn sau creta. Ele absorb umezeala gi impiedicd formarea ruginei. — Cheile si guruburile ruginite se curta ugor daca se inmoaie intr-un vas in care s-a pus Coca-Cola. — Cheile care au inceput si rugineasca se curaté lisAndu-le catva timp intr-un borcan cu ulei de parafina. — Rugina depusa pe chei gi laciite se scoate in urmatorul fel: obiectele de fier se baga intr-un borcan cu gaz, unde se las cAteva zile, apoi se scot, se spald cu apa fierbinte, se sterg gi se freacd — dacd mai este cazul, cu glaspapir. Resturile de sApun care Tarhartee periuta de unghii sau in peria de corp se inlaturA ugor cu o solutie de apa cu otet (1:4). - Sapunul (resturile) nu se aruncd niciodaté. Maruntit sau ras, amestecat intr-o sticlé cu apa, devine la fel de bun ca orice detergent. @ SPRAY DE SA — Cumpa- rati de la Plafar aroma dv. preferata (ulei de brad, ments ete.), pe care amestecati-o cu un sfert de litra de alcool de 90°. Lasati amestecul si stea doud sdptimani. Apoi imprastiati-l prin casa in mod regulat, cu ajutorul unui pulverizator. Daca nu aveti, imbibati cu spray o bucaté de carpa gi ungeti ramele ugilor gi ale ferestrelor. Pielea albi a portoca- r (partea de dinduntru, dintre coaj& gi z) curata sticla gi obiectele din lemn. — Sticlele cu apa fierbinte igi mentin mai multd vreme temperatura daci in sestoncariecorana apa din ele puneti putind sare care a fost dizolvata in otet de vin. - Sticlele nu mai crap atunci cand sunt umplute cu lichide fierbinti, daca sub fundul lor punem un cutit rece. » SOARECI. Dac& dulapul dy. de alimente e vizitat de soareci de casa, puneti in el frunze de menta gi flori de crizanteme ori tufanele _silbatice. Musafirii nepoftiti igi vor tua talpasita. ® Soarecii pleaca din pivnite si maga- zii daca pe langa pereti puneti din loc in loc, legituri de izma de camp. i LE afumate si murdare se curita cu o jumatate de cartof crud, Cand t&ietura se murdareste, se taie gi se freaca din nou, dar ugor. Apoi se umezeste o carpi alba in ulei gi se sterge intreaga suprafata a tabloului. la urma se sterge (dar tot ffird a apasa) cu 0 carpa moale, uscata. - Tablourile in ulei obtin un luciu frumos daci dupa ce sunt curdtate de praf, se sterg cu albus de ou batut cu zah&r pudrA gi putin alcool. @ TACAMURI. Tacdmurile de argint se cur&ta mai ugor daca le lasati 0 jumatate de oré in lapte acru. Apoi, clititi-le cu apa calda gi gtergeti-le repede, pentru a nu se pata. He EP IRY, Se POR — Cu 0 jumatate de ceap’ taiata curé- tati petele de rugina de pe orice tacAmuri. ~— Dupa folosire, atat tacdmurile cu care se curata pestele ct gi cele cu care se manAnca, se spala mai intai cu apd rece cu otet, apoi cu apa calda. - Tacamurile de inox capata o stralucire de invidiat daca le frecam cu 0 jumatate de lamAie deja folosita gi apoi le stergem cu 0 carp moale. Vreti s& vA tapetati locuinta? Tineti seama de spatiu. O camera mare nu se tapeteaza la fel ca una mica. In primul caz, puteti alege tapete cu modele florale, viu colorate. In odaile mici, alegeti tapete simple, colorate uni, altfel riscati ca spatiul s& paré si mai redus. Daca tapiteria fotoliilor ¢ inflorata (sau cu modele mul- ticolore), draperiile irebuie sa fie intr-o singura culoare. Daca stofa de pe mobile e simpla gi in culori potolite, puteti alege draperii cu modele sau flori — Animalelor de cus& le piere pofta de- a roade si de a zgaria tapiteriile de pe mobile, daca le ungeti cu praf de piper. 2 af “ se curata frumos daca o frecarm. cu lamaie, insistand asupra petelor. Stergem apoi cu o cirp& moale, ugor imbibata in ulei. ra Pe MLS Bunica stie to ee LU nefolosit trebuic tinut Mira capac, altfel va prinde un miros urAt, de statut. Cine colectioneaza tim- bre pogtale gi vrea sa Je desprindi de pe scrisori ffiri ca ele si se rupa, s& foloseasca fierul de cleat. Puneti se fierul cald pe marca 55.) postal gi dezlipiti-o Poste lee repede, inainte ca - oS lipiciul sa se intareasca din nou. Alungati tantarii inainte ca ei sé patrunda in casa. Taiati o lamaie in. patru, infigeti in ea cfteva cuigoare aromate si puneti bucatile pe teras&, pe balcon sau chiar in fereastra, printre ghivecele cu flori de pe usi dispar daca le frecim cu un cartof crud. Apoi, stergem cu o cirp& moale, ‘ dys. va ramAne ca noua dacd o stergeti din cand in cand cu o c4rpa gi cu putin spirt, apoi o lasati a, |} Bunica stie tot — Va uda ploaia, degi purtati o um- brel4? Daca da, puneti umbrela deschis& pe podea. Faceti un amestec de parafind gi benzin& (1:15) gi intindeti-l cu o pensula pe suprafata umbrelei. In mod garantat, nu va mai trece apa in interior. — Dacd umbrela dvs. nu mai este impermeabila, puteti s4 corectati lucryl acesta in modul urmdtor: inmuiati m&ta- sea umbrelei intr-o solutie de otet ames- tecat cu argila (praf de argilA sau caolin). Hotii stiu s& rdsuceascé pe dinafara cheia ldsat& fn ug&. Iat& ce trebuie sa faceti ca sA vA asigurati contra spargerilor: indoiti in forma de “U” o sarma potrivit de groasi. DupA ce ati incuiat usa pe dinduntru, treceti aceastA sarm& peste clant& gi varati-i cele doud capete indoite in toarta cheii lisate In broasca. Fry. Crustele rezistente de aluat care rman pe peretii formelor de copt se curdth astfel: frecati formele cu putind hartie gi sare, apoi ungeti-le cu untdelemn. Acoperitj-le cu 6 cérpé uda. Dupa doud ore, crustele se desprind singure. — Cratitele emailate nu le razuiti niciodata cu cutitul sau cu un burete de sdrma. Emailul pleznegte. Frecati-le cu s&pun ori daca faceti foc cu lemne, cu apa cu cenuga. — Fundul cratitelor de care s-a prins méancarea se presara cu sare grunjoasa gi se las cca 1 ord. Arsura se va desprinde ugor. — Cfnd laptele se arde pe fundul oalei, crusta formata e foarte greu de spalat. Fierbeti mai bine o ceap& in oala: murdaria se desprinde ca prin minune. — Obiectele din fonta (plite, tigi) se curata cu o ceapa tdiaté in doud, apoi se lustruiesc cu o bucata de panz4 inmuiaté in ulei. ix * il at x a we eo ¥ iv * ~ Ibricul.de cafea se poate curdta ugor daca fierbem in el apa cu 0 felie de lamaie. ~ Sitele pentru faind trebuie clatite doar cu apa rece, deoarece apa calda nu le “curata foarte bine. . — Sita gi cufitul de la magina de tocat se ascut foarte bine daca le frecim cu fata plata de un ciment nelustruit (zgruntu- ros). — Dupa ce folositi piulita de bucatarie si o spilati, infigurati pisdlogul intr-o hartie. Nu va mai codii. — MAncarea ars& de pe fundul cratite- lor care produce atatea neplaceri gospodi- nelor se rade cel mai bine cu o... lingurd de pantofi. Cutitele si buretele de sarma zgarie emailul. — Dupa ce ati spalat tigaile, ungeti-le foarte putin cu ulei sau frecati-le cu o bucd&iticé de goric de pore. Puneti apoi in ele un pumn de sare de bucatarie gi dupa ce le incalziti ugor, frecati-le bine cu un tampon de hfrtie igenicd. Se fac ca noi. — Tigaile de tuci se spala punandu-le A fiarb intr-un vas mare, cu apd cu soda. Clatiti-le qi apa caldd. Cand sunt noi, le scoateti mirosul de fonté, punand 8 fiarba in ele cojile de la zarzavaturile be Pat FS PRE Dh ei hE ee IS TTS = pos Se SE SS Pade ‘y. — Me — Tigiile care au pete de rugina tre- buie frecate cu un amestec de cenug& cu gaz. Apoi, le clatim bine cu apa clocotita. — Tigaile nesmaltuite nu mai ruginesc dacd dupa intrebuintare le frecati cu un amestec de sare si piper, iar apoi le ungeti cu putin ulei. ~ Vasele din aluminiu se spalé cu sapun, api calda, folosind un dop mare de pluta pentru a le freca. Nu intrebuintati niciodatd soda gi nu ldsati niciodata vasele negterse. ~ Vasele de arama se freacé cu sare ud& amestecatd cu otet sau nisip fin gi otet. Clatiti si stergeti bine. Nu lisati alimentele s& stea in vase de arama. Se coclese. ~_ Vasele in care s-a giitit peste se spala mai inti in apa rece gi apoi in apa calda. La fel se procedeaza gi cu vasele in care a fost dulceat, oud crude, coca de aluat. _ Vasele de teflon se curata fierband in ele 2 lingurite de praf de copt amestecat cu 0 coaged de api. Lasati sd fiarbi 15 minute, ClAtiti apoi vasul, stergeti-] gi ungeti-l cu putin untdelemn. ev. Dacd va varuiti / singuri camerele, adéugati in apa de var cfteva foi de ge- latina. Veti obtine re- zultate optime. lar pen- tru ca peretii sé nu se cojeasci, adaugati sare in var pana la saturatic. @ VESELA CLA devine transparent gi stralucitoare dacd se spala in apa rece, sdrata. © VOPSELE. Urmele de vopsele de ulei nu ies prea ugor la spalat. fnmuiati mai bine o cérpa moale in untdelemn gi DE ST 26 £2 PREPS ROTEL frecatj locurile murdare de pe mAini ori de pe obraz. Petele ies foarte ugor. ~ Pentru a intinde mai usor 0 vopsea pe baza de lac sintetic pe mobile sau pe pereti, puneti si se incdlzeasci 0 oald cu apa gi scufundati induntru cutia de vopsea. Vopseaua calda se fntinde mult mai ugor si munca este mult mai ingrijita. Aprin- derea unui chibrit deasupra WC-ului inlatura fn mod ga- rantat un miros ori- cat de greu. El face inutila folosirea spray-ului aromat si nu amenini mediul inconjurator. Daca vreti ca florile dv. s& réimana fru- moase gi sAndtoase gi dupa ce le mutati de pe teras& Tn casd, respectati urmatoarele ‘indrumari: Plantele nu trebuie apropiate la mai mult de 1 metru faja de sursele de caldura. Udaii plantele la aceeasi ord, de preferin- {8 dimineata, cand ele se gasesc in plin pro- ces de asimilatie. Indreptati jetul de apa spre marginile ghiveciului, fiindc& acolo se afl radacinile tinere. © lara, dac& nu puteti ageza toate florile pe pervazul ferestrei, puneti-le cat mai aproape de surse de lumina artificiala. Lumina primita de plante se poate mari daca in spatele lor se aseaza o oglinda sau © folie de aluminiu pentru menaj. La introducerea plantelor in apartament, ele trebuie bagate sub dus (jet slab), pentru a fi bine curatate de praf. Dac& sunt mari, gtergeti-le frunzele cu un burete sau 0 carp umeda. Temperatura camerei in care se aflé plantele nu trebuie s& depaseascd 21°C. Dac& temperatura este mai ridicata, plan- tele trebuie pulverizate cu apd o data pe sAptimana, pe ambele parti ale trunzelor. | © Plantelor ‘inflorite nu trebuie sa li se schimbe locul pana la primavara. Feriti plantele de curentii reci. larna, plantele nu au nevoie de ingrasa- minte. Bunica stie to’ Lak Sis bog BS PR aa Pa he oaks ody gh Bunica stie tot A AES RSA RN IEE RPI PA PS OS AE aE ui PE TE A Daca ati uitat fierul fierbinte pe o bluz& sau pe cAmasa sotului dv. gi locul s-a ingalbenit, apelati urgent la putind ap& oxigenata diluata (jumate-jumate) cu apa rece, Frecati locul, lasati lichidul cateva minute s& actioneze, apoi spalati rufa cu apa si cu sApun. Daca pata nu dispare de prima data, repetati operatia de mai multe ori. — Lamia, sarea gi soarele scot arsurile de pe tesaturi. Mai intai, rufa vitimata trebuie imbibata bine cu suc de lamAie. Apoi se pune deasupra un strat de sare gi se agaza rufa in plin soare. —Petele de parlit de pe un material pot fi inlaturate frecAndu-se cu o bucataé de zahar ugor imbibaté in apa. Apoi se curati locul cu un tampon de vata ori tifon inmuiat in apa. LAMURBILE udate de ploaie sau ninsoare se pun la uscat fntr-un loc bine aerisit, nu prea cald, departe de soare sau sursi de c&ldura. Cand sunt uscate, se scuturé bine. Dac& atat nu ajunge pentru ca p&rul s&-gi recapete directia initiala, se apeleaz& la o perie moale sau un pieptene rar. — Haina de bland udata de ploaie tsi, recapaté luciul in modul urmator: 0 «4 intindem pe o masa gio prestramcuacid _i\ boric cristalizat. O lasim sa astfel 12-14 ore. Apoi periem in sensul firelor de par. ~ fnainte de a ageza din nou in dula- puri confectiile de bland ~ haine, cojoace, gulere, caciuli — periati-le foarte bine cu o perie potrivit de aspra, imbibat4 intr-o solutie de apa cu otet. Alegeti pentru aceast& operatie o zi calda, pentru a lisa blanurile afara, si se “soreasci”. Ke ~ Blana de astrahan se curt foarte ~ bine gi cap&t& o stralucire deosebité dacd se perie energic cu miez de nuca uscata, taiatd-n bucati. - Blanurile naturale se pot degrasa, fara si-si piarda strAlucirea, daca se perie energic cu tdrate proaspete de grau. = Blanurile albe se curatd cu tale, malai fierbinte sau faind alba. Frecati blana cu produsul respectiv, astfel ca acesta si ajungd “Sp. = Forma maxima eae Ne TSR ET ES é. ay pané la radacina perilor. fncepeti de la guler gi inaintati citre poale. Insistati acolo unde blana se murdaregte mai mult: la mansgete gi guler. Cand curdtenia e terminatd, scuturati blana bine, apoi periati-o cu o perie bine spalata gi uscata. ~ Blanurile “batrane” gi “ofilite” isi recapata stralucirea daca le frecim ugor cu un tampon imbibat in petrol lampant sau terebentina. Apoi le atérnim afara, ca sa-gi piardd mirosul. — Cand nu mai aveti nevoie de ele, blanurile trebuie “puse bine” pentru iarna viitoare. Conservarea lor se face astfel: se scuturd bine de praf, se curata blana cu benzin& ugoara, in special la guler, se aeriseste bine, apoi se pune intr- un sac de hartie, in care s-a introdus un sdculet de naftalina. De subliniat cé niciodataé naftalina nu trebuie s& vina in contact cu blana deoarece o deterioreaza. SATIFEAUA prafuits sau plind de scame se poate curéta ugor dac& inmuiati o perie de haine in sare. Treceti- 0 ugor, in jos, pe directia tesaturii. ~ Rochiile, taioarele si pantalonii de catifea se curata cu o perie moale, inmu- iat intr-un vas cu sare. Mai intai periati hainele pe directia contrara firului din tesdturd, apoi de-a lungul lui. — Tesaturile cu aplatizari, mai ales cele din catifea si velur, se tin céteva mi- nute cu portiunea presatai in aburii unui 4,4 vas cu apa care clocoteste. Se perie apoi 4 catifeaua in sensul invers al desenului LAL firelor. a “AS oii ~ Daca este purtata prea mult, catifea- ua igi pierde culoarea gi luciul. Lata ins& un remediu; se uda catifeaua pe dos, se agazd cu fata pe o patura aspra gi se calcd. Vaporii formati trec prin tesdturd, iar firele acesteia redevin stralucitoare. ret ML) @ CIORAPH DE MATASE se rup ugor cand pantofii au varfurile decupate. Ca sa fi protejati, ungeti-i in zona expusa cu oj de unghii. Vor fi mai rezistenti fata de barierele de pe drum. — Dresurile pen- . tru femei (ciorapii chilot din nylon) tin mult mai bine dacé fnainte de prima | fntrebuintare fi puneti uzi, intr-o cutie de plastic, in congelator. Dup& ce-i scoateti, lisa- ti-i sA se usuce. — Ciorapii de nylon tin mai mult dac& dupa fiecare purtare fi trecem (clatim) prin apa rece, Cea mai bund crema de ghete e cea din cutii. Curatati mai inti pantofii de noroi cu o perie aspré, apoi stergeti-i cu o carpi umeda, lisati-i si se usuce, apoi ungeti-i bine cu crem&. Nu-i lustruiti. Lasati-i 0 noapte pentru ca vaxul sa intre bine in *< piele. A doua zi dati-le lustru cu o cérpa moale. - Crema de ghete intdrita poate fi din nou fntrebuin- tata dacd se ames- tech cu cAteva pi- l caturi de lapte sau de gaz. TORUE. Daca va ocupati de croitorie la domiciliu, inainte de a croi ceva din stofa, cilcatji-o cu o carp uda. 6 ‘Matasea arti- ficialé se calch de la stanga la dreapta. Matasea naturala se calc uscata, tot de Ja stanga la dreapta. Lana se calc& sub 0 Bunica stie tot Bunica stie tot panzi umeda. Lenjeria de corp se calea pe firul materialului. Broderiile — intAi de la stinga la dreapta, apoi de la dreapta la stanga. de bumbac se apreteaza cu putin zahar, bine dizolvat in apa cu care le limpeziti. ~ Dantela ramane frumoasa dacé dupa spalare se clategte in lapte si se usucd pe © bucata de panza curata gi uscata. ~ Daca vreti si colorati dantelele albe in culoarea placuta a untului, bagati-le dupa ce ta spalati, intr-o infuzie de frunze de gutui, frunze de rogii uscate sau foi de ceapi. ~ Berea picurata in apa de umezire a dantelelor inainte de a le clea le va da acestora o stralucire deosebita. Cand vor si schimbe un clastic uzat, majoritatea femeilor il trag afara, chinnindu-se apoi sa-l vare pe cel nou, lata un procedeu mult mai simplu: prindetj elasticul nou de capatul celui vechi, Cand il trageti afara pe cel uzat, cel nou fi va lua locul. care dupa spalarea imbrac&mintii functioneaza greu, se vor desface gi inchide usor daca sunt unse cu o bucatica de ceara. Talpa fierului de caleat se pastreaz’ curata daca dupa fiecare intrebuintare o frecdm calduta cu pasta de dinti, o gtergem cu un prosop umed, apoi cu unul uscat. ~ Talpa fierului de caleat, pe care se lipeste cAteodaté scrobeala sau plasticul din hainele de fibre sintetice, se curat& frecAndu-se ugor cu praf de creta, vin sau cu un tampon de vata imbibat cu sare de bucatarie, dupa care se lustruieste cu o cArpa moale. - Urmele de arsuri (de la rufele de fi- bre sintetice) care ramén pe talpa fierului de cleat se curat ugor daca infaguram o lumanare din ceara alba intr-un tifon gio area ry Me trecem peste talpa fierului, ct mai e cald. Prin acest procedeu, nu se zgarie. ~ Daca fierul de calcat pe care-l aveti ¢ prevazut gi cu un dispozitiv pentru aburi, adaugati in apa pe care o bagati inauntru cateva picituri de parfum. Cand veti stropi, rufele se vor imbiba de aroma Ne- placutele pete de pe hainele de antilopa se scot freedndu-le cu un smirghel fin. Economisiti costul piperat al curatatorici chimice. fnainte de a veni ploile gi ninsorile, ungeti-va hai- nele din piele cu un amestec de ceari to- pita gi untura de pegte (proportia 1:4). Nu ceruiti pielea iainte de ao curata de impu- ritati. se ne- tezese de minune daca veti recurge la un truc extrem de ugor: agatati-le dea: cazii umpluta cu apa fierbinte. Abu ca partile sifonate sa se intinda. » pro- soapele din frotir gi in general toate ru’ groase nu raman aspre dupa spalat. dac Ie vor inmuia vreme de o ora in apa cal- da, sarata. = Dac& vopsiti acasa obiecte mici de imbracminte gi doriti s4 nu mai iasa deloc culoarea din cle, puneti-le peste noapte intr-un lighean cu lapte, altfel ca lichidul s& le acopere complet. Culoarea devine in felul acesta durabila si nu mai iese la spalat. i j = @ L.AMURELE sensibile ca angora, cagmirul gi mohairul, trebuie intotdeauna spalate repede, in apa rece, cu gampon de par, iar apoi clitite bine, Puloverele cro- getate din aceste tipuri de lana nu trebuie stoarse, ci doar presate ugor. Apoi, se in- fagoara intr-un prosop, se preseaza iarasi ugor, se scot afara gi se intind sA se usuce pe un alt prosop gros. — Daca un pulover din 14nd s-a “strans” (s-a batut), ca si-gi recastige cali- ttile initiale, introducem in apa calduta in care il spalém o lingura de vaselina pentru maini. Dupa limpezire, se usucd intins. ~ Puloverele “batute” care gi-au pier- dut finetea gi elasticitatea devin ca noi, daci dupa ce sunt spalate cu detergent, le clatiti in apa fn bE Be gy r! ae Pe fasole boabe alba (fara alte adaosuri). SA aibi tempe- ratura méinii, calduta. — Lana devine moale ca puful daca in apa de spalat addugati cateva picituri de glicerina. — {nainte de a va apuca sa tricotati un pulover, opariti firele de lana in apa cu detergent. — Puloverele de lan ram&n pufoase gi moi dupa spalat, daca in ultima apa de clatit puneti o lingurité de borax (se gasegte la farmacie). — Lana neagra igi pastreaz4 culoarea gi capata strélucire daca e spalaté fn apa ramasa de la fierberea spanacului. — Ca s&-gi pastreze culoarea, moli- ciunea gi forma, Ina neagré se limpe- zegte intr-un ceai din frunze de iedera (10 gr la 1 litru de apa). % te alle Me te f ¥ if care ati fiert - ~ Parul lasat de animalele de casi pe imbracimintea de lana se scoate ugor cu un burete bine stors, Peria de haine nu va servi la nimic. ~ Puloverele facute din lana aspra ori din mohair care zgarie, trebuie udate, infaigurate intr-un prosop gi lasate astfel s& se absoarba. Cand sunt zvantate se impaturesc, se pun intr-o cutie mai mare de plastic si se baga o zi in congelator. Apoi se intind la uscat pe un umeras. F care nu se intrebuinteazé des, se pastreazi mai multa vreme curata, daca nu se calcd. Nu © puneti niciodata in dulap inainte de a fi bine uscat&. Daca e jilava, face pete. care se intdresc din pricina umezelii devin iardgi moi gi catifelate daca le tragem pe mana gi le ungem bine cu ulei de ricin. * Bluzele de matase trebuie tinute pe umeras, daca le impa- chetati fac cute. Din contra: puloverele trebuie impachetate; tinute pe umeras, se Tungese. - Bluzele de matase nu trebuie niciodat& stropite la cAlcat. Apar pete. Pentru ca aspectul lor sa fie impecabil, ele trebuie cdleate de la stanga la dreapta gi intotdeauna umede integral. — Miatasea neagra straluceste deosebit de frumos, daca in loc s-o spalati in apa, 0 spdlati fn ceai negru. - Dacd vreti sa spalati acasi imbrii- cdminte confectiona- ta dintr-o matase mai apretata, addu- gati cAteva bucaiti de zahar in ultima apa de limpezit. In acest fel, m&tasea isi va recipata apretul gi- gi va mentine luciul — Pentru a curata cravatele de matase, Bunica stie tot nanan: Bunica stie tot amestecati o jum&tate de litru de benzina ugoara (neofalind) cu un pahar de sifon. Spalati in solutia astfel obtinutd cravata murdara, fara a mai folosi alt detergent. Dupa spalare, cravata se pune la uscat fara a se stoarce, apoi se calcd cu 0 carp bine stoarsa de apa. croge- tate care se pun pe mobile se vor murdari mai greu daca in ultima apa de lim- pezit puneti 2-3 lingurite de zahar. ~ Mileurile din macrame se caled mai ugor daca le apretim gi le uscdm foarte bine, acoperindu-le la cdleat cu o panz& uscata. La inceputul verii, campiile se umplu de flori galbene de sulfina. Puneti un manunchi intr-un vas fara apa. Pand la inceputul iernii, va pluti in camera un parfum suav, gi in plus, moliile vor fi puse pe fuga, ~ Moliile fug ingrozite daca punem tn dulap sau pe rafturi o bucat& de cauciue (anyelopa sau furtun). — Un alt remediu impotriva moliilor: presdrati printre vegmintele puse la pastrare un pumn de cuigoare aromate. Searboasele zburatoare se vor tine departe de ele. * — Lasati cojile de portocale 88 se usuce, apoi puneti-le printre hainele din dulap. Moliile nu le suporta mirosul. ~ Moliile nu mai apar in dulapuri dac& puneti pe rafturi conuri de brad. ~ Moliile dispar daca in cas& cregtem 0 mugecata creat’, ale cdrei frunze trebuie cat mai des fluturate cu mana. De aseme- nea, frunzele ei se pun fntre haine, in dulap. — Metoda eficienté de combaterea moliilor: incingeti bine un fund de metal (pe care coaceti ardeii) gi presdrati peste el naftalina. Aceasta degaja un fum pu- He RORY: “tit ternic, cu care se afumé incdperile unde s- au format molii. Rezultatul este extraor- dinar. Veti gsi pe jos moliile moarte. ~ Dac& vreti ca imbr&cdmintea din lana s& nu fie atacata de molii, puneti in apa de clatit putin otet sau ceai de pelin. — Uleiul de cedru elimina definitiv moliile. Dac&-1 gasiti la farmacie, ungeti din cand in cAnd peretii dulapului cu el. Miroase divin gi moliile dispar. MINS. fmbracdmintea Scoasi de la naftalina igi pierde rapid mirosul dac& o punem lang& o sursé de céldura, si nu la aer. La taierea nasturilor cu lama se intampla adesea ca stofa de care sunt pringi sA sufere vatamari. Puneti dintii unui pieptene intre haina gi nasturi gi neplicerile vor dispArea, — Pentru ca nasturii de metal de la bluzele dumneavoastra sa nu capete un aspect mat dupa o folosire indelungata, puteti sa-i dati cu lac de unghii trans- parent pentru a-gi recdpata stralucirea. " Cojile de banana curata foarte bine obiectele din piele: genti, valize, cordoane, portmonee. — Petele de mucegai de pe obiectele din piele dispar daca sunt frecate cu o carp& inmuiata fn otet cald in care s-a dizolvat sare de bucitarie, ~ Sucul de laméie poate fi folosit cu succes pentru curitarea obiectelor din piele, frecAnd locurile murdare cu un tampon de vaté tmbibat in zeama de laméie, diluaté cu putina apa. =<. Nu aruncati niciodatd apa in care a fiert orezul. E un apret excelent pentru lenjerie fini, fete de masa si perdele, “GAME (au aparut bluze de organd& in comertul particular) nu se poate spla cu detergenti chimici, care 0 inmoaie gi fi scoate culorile. Ea ramane multa vreme in forma (e usor apretata) beak Fate addy j2® = FS it # D4 fis fp ¥ x daca o spalati in apa ciilaie cu spun de fata. Dac& pantofii va coloreaza sosetele sau ciorapii, dati-i cu putin fixativ de par. — Afara e ploaie gi ni se ud& pantofii? Tata cum proced&m: fi infundam cu hartie de ziar (suge apa), fi atarnam de o bara (e bine sd aiba aer). Nu-i puneti lang’ surse de caldura. Pielea se usucd gi crapa. A doua zi fi dim din nou cu crema de ghete. ~ Ati umblat prin zApada inmuiata cu sare gi ghetele vi s-au albit? Imbibati o carpi moale in gaz gi stergeti cu grijé locurile care s-au murdarit. (Carpa tre- buie sd fie doar umeda), Lasati incdlta- mintea s& se ustice, apoi dati-o cu crema. — Pantofii capatA un lustru frumos dac& adaugati in crema de ghete cAteva pic&turi de alcool. ~Incaltimintea de piele, bine curatata in prealabil, se pune la pastrare pe vreme de iarna, imbricata in ciorapi vechi de nylon. ~ Inc<Arhintea stramta devine lejeré daci pantofii sunt umeziti bine pe dinauntru cu.o carpa inmuiata in otet. ~Talpa de piele a pantofilor igi du- bleaza rezistenta dac& o ungeti din cand in cand cu ulei de in. = Pantofii vechi, cu un aspect ponosit, devin ca noi dac& ti dim cu lac fixativ pentru par gi apoi fi lustruim. poten Bunica stie tot ~— Incaltimintea din piele se protejeazd de umezealé (pe vreme de ploaie gi moina) ungand-o cu unturd de pasare. — Pentru evitarea rosdturilor de pan- tofi: ungeti abundent interiorul incalta- mintei, in locul unde va face probleme, cu © crema groas&: nivea sau lanolind. Repetati de mai multe ori. — Talpile pantofilor noi alunec& mai putin dac& le frecati cu nisip sau cu gmirghel. ~IncaltAmintea gi posetele din piele isi recapatA stralucirea daca le frecam mai inti cu o coajé de portocala gi apoi cu 0 cArp& moale. ~Téiati o ceap& in doul gi frecati cu ea pantofii din piele. Apoi lustruiti-i cu o erp moale, Vor stréluci (in acelasi mod se scot gi urmele de zipada de pe bocanci). ~ Daca va strang pantofii, procedati in felul urmitor: luati o bucatd de vata mai mare sau, si mai bine, o crp, inmuiati-o in spirt (nu conteazi daci e alb sau albastru) si ungeti partea din interior a pantofului. {ncaltati-l imediat, plimban- du-va de colo-colo prin casa. Repetati operatia pAnd va simtiti pantoful comod. ~ Pantofii de antilopd se curatd ex- celent daci inainte de a-i peria fi tam- pondm cu o carp bine imbibata in amo- niac. — Pantofii de lac igi pastreaz’ strdlucirea daci indepartam petele de murdarie de pe ei cu 0 carpa moale, dupa care fi gtergem cu 0 jumatate de ceapa gi la urmA cu o carp de molton sau land. — Pantofii din lac negru se curatA cu ajutorul unui tampon moale, imbibat in: caimac, bere, ulei de masline sau albus batut spuma. In final, se lustruiesc cu 0 bucata de flanel uscat. - {ncltaminte murdard — Ghetele ude gi murdare de noroi ridicd intotdeauna probleme. Urmele pe care le lasi pe covoare gi pe podele se scot greu. Pentru a evita acest inconvenient, puneti in. an- treu, imediat langé uga, un carton de oud. Descaltati-va cAnd intrati si puneti ghe- tele murdare pe el. Este poros gi absoarbe murdaria. ~ Pielea pantofilor se intretine foarte bine daca se spala regulat cu lapte. DupA ce s-a uscat laptele, se unge pielea cu unt nesirat, dupa care se lustruieste cu o carpa moale. in- galbenite sau fetele de mas patate devin din nou fru- moase gi albe dac& aldturi de detergent, puneti in ma- gina de spalat si un pachetel de praf de copt. — Perdelele devin mai albe si usor apretate, dac&d an in apa de clatit punem un pumn de sare, fsi vor mentine vreme indelungata perii tari, daca inainte de prima intrebuintare se tin 1-2 ore in apa sarata. — Periile de haine murdare se pot curata in felul urmator: se inmoaie parul in galbenug de ou crud gi se las& sd se usuce. Dupa uscare, parul se freac& bine cu 0 alta perie, inlaturAnd astfel cu rest de ou si murdaria patrunsa in perie. In locul galbenugului se poate folosi gi tarata umezita. — Periile de haine se cur&t& cel mai ugor cu aspiratorul. Puneti peria cu pirul indreptat spre gura aspiratorului. Mur- daria iese rapid din ea. : Spalarea penelor gi a pufului din perne se poate face in tocul lor sau in sac de tifon, pus dublu, in apa cu detergent. Se clatesc in mai multe ape apoi se centrifugheazé. Dacd nu aveti magina de splat, folo- siti un fon de uscat pa- rul. Faceti o. mica in- cizie in marginea per- Bnei si bagati gura = fénului induntru. 2 Nu folositi niciodaté neo- falina la scoaterea petelor de pe tesaturile din fibre sintetice. Se pot deteriora ire- parabil. Petele de alcool se spal& cu apa limpede, cAldicica. Petele de cafea, cand sunt. proas- pete, se scot cu apa sdrata, sau se opAresc cu apa clocotit& in care s-a pus glicerina. Petele de cacao nu ¢ voie sa fie spa- late cu apa cu spun. Locul murdar se in- moaie in ap& rece, apoi frecdm cu glice- rina. Petele de ceai care nu sunt prea vechi se pot scoate cu o solutie formata din apa amestecata cu suc de lAmaie. ~ Petele de ceai persistente de pe fetele de masa gi gervetelele de culoare deschis& se scot in felul urmator: puneti partea pi- tata peste o ulcica si turnati deasupra apa clocotita din ibric. Repetati operatia. Daca petele nu cedeazi, puneti in apA 1-2 linguri de glicerind gi cand turnati frecati bine cu un burete deasupra petei. — Petele de ceai de pe fetele de masa albe se indeparteazA cu suc de lamAie. Stoar- ceti lamaie deasupra lor, lasati s& actioneze vreme de 5 minute, frecati-le ugor cu un burete, apoi clatiti-le cu apa calduta. In cazul tesaturilor de lana, petele se sterg cu un amestec in parti egale, de spirt medicinal gi otet. Apoi se usucd repede, frecand locul cu un tampon de vata. Pete de cearé. Puneti o foaie de su- gativa deasupra petei, iar alta dedesubtul stofei patate, iar apoi treteti cu fierul de calcat peste sugativa. Dac& nu aveti fier de caleat, puteti folosi un cutit incins. In caz c& rémAne 0 pata de culoare, stergeti pata cu apd amestecaté cu otet, apoi spalati materialul in mod obisnuit. bk Poe body ge Pe eR bade or b 2 SSA. sine, mure, afine ete. se | ne Sry. gets pf ean. fh. gra, CIAtIGY api cu aps © Pete de cerneala gi pix. Atat petele de cerneald si pix de pe degetele gco- larilor, cAt si cele imprimate pe tesaturi, se curatd cu ajutorul laptelui. Petele de pe piele se scot frecand locul murdar cu 0 carpa inmuiata in lapte. Petele de pe rufe — fnmuindu-le cAtva timp in lapte, apoi spalandu-le cu apa gi sApun. — Petele de cerneala, dacd sunt proas- pete, se freaci cu sare, apoi se spald cu apa calda. Petele de cerneala de pe im- br&cdmintea de in se cur&ta cu lapte rece, apoi se freacd cu lamAie. La sfargit se cli- teste rufa cu apa rece. — Cum se scot petele de pasta de pix? Pulverizati pe locurile murdare fixativ pentru par. Petele dispar imediat. ~ Urmele de pix de pe obiectele din piele se scot cu ajutorul unor_ghemotoace de hartie igenicd inmuiate in spirt. Frecati bine locurile murdare apoi stergeti zona cu 0 carpa uscata. @ Pete de ciocolataé. Daci o rufa de culoare deschisi s-a patat vizibil cu ciocolat&, recurgeti la apa foarte sarata. Petele dispar imediat. ©@ Petele de fond de ten de pe bluze gi rochii se scot ugor prin frecare cu miez de paine. ® Pete de fructe. Iat& cum puteti scoate repede petele de fructe de pe cdmAasile gi bluzele albe: inmuiati rufa pa- tat mai intdi in apa in care a fiert fasolea alba uscata, apoi puneti-o intr-un ames- tec de lapte cu suc de laméie. Lasati rufa sA se inmoaie o jumatate de rece. — Hainele de panzi sau mitase in culori deschise, patate cu vi- Forma maxima curaté in felul urmitor: infierbantati putin alcool alb si amestecati-I cu o lingurité de amoniac, apoi frecati locul patat cu o carpa moale. — Fetele de masa sau hainele patate cu suc de visine sau cirege se curata in felul urmator: spalati-le intai in apa cAlaie amestecati cu sApun, apoi lasati-le In- muiate in lapte, pana cand petele dispar. Petele de grasime se scot foarte bine cu pasta de dinti. Lasati-o si se usuce, apoi indepartati-o cu peria — Preparati o pasta facut din sare si din benzina usoara. Frecati petele de gra- sime mai intai cu 0 carpa moale, apoi cu 0 perie aspra. — Petele de grisime gi de ulei de pe materialele albe se scot cu 0 solutie pre- parata din sare de bucatarie (1 lingura) si amoniac (4 linguri), Se agita solutia pana la dizolvarea s&rii. Prin frecarea cu 0 carpa inmuiat& in solutia respectiva, petele dispar. ~ Petele de grasime de pe stofe se curdté cu tutun de calitate inferioara. {ntr-un litru de apa se pun 150 gr. tutun, se fierbe bine gi se obtine o solutie cu care se freac portiunea piitata. © Pete de guma de mestecat. Cand guma moale de mestecat se lipeste de- mbraécaminte, singura solutie este sa bagam haina intr-o punga de plastic, iar apoi in congelator. Guma inghetata se desprinde usor. Petele de iarba se scot cu suc de lamaie amestecat cu putind apa, cu vin curat sau cu spirt fierbinte. Petele vechi de iarba trebuie inmuiate in lapte acru, spalate gi frecate cu Japte dulce. Pete de inghefata. Se inmoaie rafa cca 0 jumitate de ora in apa rece, apoi se unge pata cu un detergent lichid sau pulbere, se las putin sa actioneze, apoi se freaca gi se clateste. ® Petele de mucegai se scot in felul urmator: daca tesatura e alba gi petele * § be a hy. - ek bt be Ps ey 4 & or bake St = Be py See he age Pe A i bay ba Bunica stie tot Sg sunt proaspete, inmuiati cAteva ore locul patat fn otet, apoi spalati rufa cu apa gi spun. Petele de mucegai vechi de pe tesdturile albe din bumbac se spalé cu apa fierbinte si sapun. Daca rufa poate fi fiarta, se adauga 5 gr. soda calcinaté la litrul de apé. Apoi tesitura se clateste bine in apa cu otet. Petele de pe tesdturile din lana sau matase se indeparteaz& prin tamponarea cu terebentina, urmata de o spalare cu detergent gi clatire cu apa rece. © Petele de otet, vin rogu gi alb, fructe, cerneala, rosie, praf, grasime se curatA cu amoniac amestecat cu zece parti apa. © Petele de parfum se scot cu glicerina calda. Pete de rugina. Pentru a scipa de petele de rugina de pe tesdturi, umeziti locul respectiv cu zeama de lamaie, astfel incat tesdtura sd fie pdtrunsa de lichid. Asezati deasupra o cArpa inmuiata in apa rece gi stoarsi bine. Calcati locul respectiv cu un fier incins. Petele de rugin& vor disparea in totalitate. » Pete de sdnge. tnmuiati hainele pitate cu snge in apa rece cu sare, cu perhidrol sau cu apa oxigenat’. Nu folositi niciodata apa calda! ® Pete de smoala. Salopetele sau hainele de lucru patate cu smoala se tin bine impachetate, intr-o pungd, cAteva ore la congelator. Apoi se perie bine gi se spalé ca orice haina. Petele de transpiratie de la subsuoara c&migilor, bluzelor gi rochiilor ugoare se pot scoate cu otet. Pregatiti o solutie de 2 litri apa c&lduté amestecatd cu un dop de otet in care inmuiati partea murdara a rufelor cca o ord, apoi spalati intreaga hain in mod obignuit. Pete de ulei. Dac& pe » Petele vechi de umezeala imprimate pe lenjeria de pat se scot, inmuind cateva minute locurile patate cu otet. Pete de vin rogu. Daca ati patat 0 haina de culoare deschis& cu vin rogu, presdrati petele cu sare, frecati ugor cu 0 periutd de dinti, apoi spalati locul mur- dar. Petele vechi se scot cu apa ames- tecata cu ofet sau suc de lamaie (10%). — Petele de vin rogu de pe tesiituri se scot inmuind locurile patate in vin alb. Apoi se spala locul cu apa calda. Jil. Spalarea plipumilor din lana sau puf se face simplu, in cada, in apa cu detergent, prin apasare, urc4n- du-ne cu picioarele pe ele. Efectiv tropsim pe ele. Se limpezesc in multe ape. Se curaté atat in interior, cat gi satinul. Dupa spalare, se preseazd cu mana, impaturindu-se, apoi se intind la soare, pe o suprafata de lemn. Se calcd ugor, cu fierul potrivit. ei pantofii gi cor: doanele din piele alba se curata cu lapte, amestecat in parti egale cu albus de ou. La frecat, folositi o carp moale i alba. E DIN B VT cu fir de aur trebuie sa fie impachetate in h@rtie de culoare inchisa, altfel se innegresc. devin foarte albe dac& punedi © coajé de lAmAaie intr-un saculct de tifon pe care il bagati in masina de spalat, printre albituri. ~ Pentru ca mirosurile persistente si iasa din rufele imbacsite, puneti in ultima apa de clitire, 2-3 capace de otet alb de buc&tarie. — Murdaria rezistenta, depusa pe gulerele cdmagilor gi ale bluzelor ori pe mangete, se scoate in felul urmator: ume- o rufa patatd cu untdelemn ziti locurile murdare, ungeti-le cu gampon presarati repede putina fai- de par, lasati-I si actioneze ¢ateva minu- Baba abecerbe tench grisi- te, apoi bigati rufele in magina de spalat. s mea gi peste cca 10 minute ~ In apa de clatit rufele, puneti odata pe s-0 periati cu pata cu cu albastreala si un pumn de sare. Devin iS Sy tot. de un alb imaculat. il : fae s Prelur Mur bait] Es AERA ND Nin AREY ORE as Pehg> ee Sey He beh Pe ody Paps — Rufele ingalbenite se indlbese cu Borax — inmuiati rufele ingalbenite in 30 1 de apa, amestecata cu 30 de grame de Borax, vreme de 24 de ore: vor deveni ca noi. — Culorile care ies in tim- pul spalatului, patand rufa res- pectiva, se pot scoate din tesitur& dac& aceasta este inmuiata in lapte. Vegmantul respectiv trebuie aco- perit complet cu lapte si lsat si stea aga pana cand laptele se ingroaga gi se acreg- te. Atunci rufa se clateste cu apa calda. ~ Rufele care nu au voie si fie cailcate, nu trebuie stoarse niciodata. Ele se agati pe un umerag gi se netezesc cu peria moale. @: Pentru a evita ca rufele ude, intinse iarna afara, s& nu inghete, puneti in ultima apa de clitit un pumn de sare. 9s Resturile de spun bun, de fata, se dau pe rézdtoarea cea mare si se adaugd la detergent in magina de spalat. Rufele iau un miros minunat. & Lustrul de pe coatele gi gulerele hainelor de stofa dispare daci este frecat cu o carp groasa, inmuiata in otet amestecat cu apa sdrata. — fnainte de a baga vestmintele din stofa in magina de spalat, varati-le intr-o fata de perna. In felul acesta, vor fi ferite de gifonare. E - Hainele de stof& trebuie periate o data pe sfiptimAna cu o perie inmuiata In solutie de 5 ml amoniac la 250 ml ap& rece. Perierea se face de-a lungul tesa- turii. La urma se gterge haina cu o c&rp& curatd, care nu lasA scame, umezitd cu putin otet. ~ Hainele din stofa neagra, decolorate de soare, se vor curdita cu 0 perie inmuiat& in apa rAmasa de la fiertul spanacului. In cazul cand raman pete, acestea se vor scoate prin frecarea cu un tampon de vata imbibat cu eter sau cu spirt verde incalzit. f Bunica stie toi AMEERTEDLSSER NP 2s 8 = Costumele de culoare inchisa isi pstreazi mai bine culoarea dacd se sterg periodic cu spirt denaturat (medicinal). ~ Gulerele hainelor de stofaé purtate des, se cur&t& pe partea interioara cu un cartof crud, t&iat in doua. Pe urmé, se gterg cu o carpa ud, apoi cu una uscata. — Lustrul de pe stofe se scoate cil- cfndu-se imbracimintea din cfind in cand pe partea interioar, cu ajutorul unei cAr- pe umede. = Daca la cdlcat hainele din stofe de culoare inchisa capaté lustru, el se | scoate cu esent& de ceai tare. Inmuiati in ea o carpa mai aspra si frecati locul cu pricina. — Pentru ca mangetele pantaloni- lor si nu se uzeze repede, se coase pe partea interioard un nasture plat, in asa fel ca pantofii si se frece de el, nu de manseta. L — Dunga pantalonilor de stofa va tine mai mult timp daca fi vom calca mai intai cu o carp& inmuiata in otet di- luat, apoi vom continua caleatul cu o har- tie bine umezita. — Dunga de la pantaloni devine dura- ce bil gi impecabila, dac& nainte de ao cal- \w24x/ ca, sipuniti dosul stofei cu o bucatica de spun foarte umed. @SIRETURI. Casinuvamaichi- ft nuiti cu capetele degirate ale giretelor, f care nu mai vor s& intre in gaurile pan- tofilor, inmuiati-le in oj& de unghii sau lipici. 2 (ciorapii barbatesti) se spal& foarte ugor daca le lism de sea- ra in apa cAldicica, in care am pus gi putin amoniac. Le lism aga toata noaptea, iar a doua zi sunt pe jumatate spalati. — Sosetele albe devin si mai albe, daci le spalati cu ap amestecat& cu putin suc de lmaie, = Sosetele din land ~ Daca vreti ca ciorapii dv. din lana s& nu mai intre la apa, fnainte de a-i incalta pentru prima card, cdleati-i cu o carp& umeda, pana cand acestia se usucd complet. Bunica stie tot " swf; ree bE Se bg ie! wy ‘* ee © ae at: Se trateaza foarte eficient cu cata- plasme de ceapa coaptd. O ceapa coapt& in cuptor sau pe plit& face s& colecteze flegmoanele, furunculele gi abcesele. Aplicatii de frunze de varza strivite, pe locurile bolnave. Se leaga cu un bandaj si se lasa in functie de necesitati intre 2 si 24 de ore. Apoi se schimba cu frunze proaspete, Se combate eficient cu ajutorul feliilor de rogie proaspit&. Se lasi si actioneze o jumatate de ora, apoi se spalA bine cu apf rece. A doua zi, se pune pe obraz macrig strivit. Se las si actioneze o jumatate de ord, apoi se spald cu apa rece. Procedeul se repeta cateva sAp- tamAni. In plus, se recomanddé consumul zilnic de gulie cruda. Lotiuni zilnice cu sue de varzd proaspata. Pe cale interna: suc de varzi Sau salata de varzd cruda. Aplicdri de comprese cu frunze de varzi tdiate fasii si strivite. Se tin toata noaptea, legate cu un bengal Cosurile dispar de pe fat sau de pe corp daca frecam zilnic zona afectata cu.o infuzie de cicoare (la o cana de apa un pumn de flori) +4 uff ileal Decoct cu 20 de grame de orz la litrul de apa. Se bea toata ziua in loc de apa. Suc de varz& combinat cu miere, in gargare sau un galbenus de ou batut, amestecat cu fiertura de varza. Decoct de tulpini, frunze si muguri de pipidie: se picura in ochi. Faceti urm&toarea reteta: luati cantitati egale de alcool de 90°C (500 ml) gsi_ceapdé (500 gr.). Puneti alcool intr-o sticla impreund cu ceapa zdrobiti cu pumnul pe un fund de lemn. Lasati totul 8A se macereze vreme de 10 zile, dupa care alcoolicul trebuie s& faci o cura de cca o lund, luand cate trei lingurite pe zi. Ingerare de varz& cruda. Persoanele suferinde de alergie e bine sa bea in fiecare zi cfte un pahar de vin rogu sau negru, netratat, tArdnesc, de preferinté seara. Primele rezultate incop 8d apara dupa trei s{ptamAni. Tratamen- tul se continua inc doud sau trei luni, dupa care consumul scade la 2-3 pahare pe siptdména. In toaté aceasta perioada, Ee ¥ it ¥ i t x ih Pld M rb dirs) Eg oat Se ede ata ol be Be ng bass *3, a ee nu se face alt tratament tmpotriva aler- giei. Pentru cei anemici, dar gi in general entru revigorarea organismului, beti in Ritere direipa peed een ou ext Un pahar de suc de sfecla pe zi. Combate s@ngerarea pielii gi vindecd panes grele si dureroase. Se recomanda bai de picioare in apa sdrata. Apel. dupa stergere, ungerea cu 0 felie de amaie. © Arsurile de pe piele se vindec& bine cu miere. Durerile dispar gi nu raman cicatrice. Arsurile de stomac provocate de consumul cepei crude se potolesc repede cu ajutorul unui paharel de lapte ames- tecat cu suc de lamaie. Toate aceste neajunsuri se vindecd cu ajutorul cataplasmelor cu cartofi cruzi, Leos Se poate adauga putin ulei de masline. ® Trei sau patru straturi de frunze de varza aplicate pe gambe (se curt dé ner- vuri, se spalA gi se zdrobese cu un suci- tor). Agchiile din degete vor deveni vizi- bile dac& ungem locul cu iod. Teapa din piele se coloreaza gi e ugor de scos. enie Mancati zilnic o banan& amestecata cu miere. © Suc de morcov — doua pahare pe zi — dimineata si seara pe nemancate. Frectti de-a lungul coloanei verte- brale cu un amestec de 2 parti de ulei camforat si una de usturoi pisat. © Trei sau patru straturi de frunze de varza zdrobite aplicate pe piept si Pi gat. Se lasé cel putin 4 oare (de preferinta, toata noaptea), Poe Ea deur Mh dt MPQAP pile CEO ERS EAE 8 ARI a NEA SOILS joare Tot mai mult, in cadrul terapiei naturiste, se aude indemnul: vindecati-va cu ajutorul bailor de picioare! Dar pana sa ajunget la boala, e mai bine s-o preveniti. Cum? Tot cu ajutorul bailor de picioare, fierbinti gi reci. Cunoscute din mogi stra- mosi, ele au fost uitate de lumea contem- porana, care caut& remedii in sertarul cu medicamente, chiar gi pentru un stranut. Ei bine, in vreme ce apa fierbinte are me- ritul c& dilaté vasele sanguine, imbuna- tatind circulatia sangelui si eliminand toxinele, apa rece provoaca dinamizarea circulatiei sAngelui, sporind volumul acestuia. © Indicatii: picioare reci, tulburari de circulatie, tensiune scazutd, raceli, infec- tii, dureri de cap, insomnie. O Contraindicatii: tendinta catre spar- gerea vaselor de snge, tulburari grave arteriale, intinderi de ligamente, varice (de consultat mai intai doctorul). © Ma&suri: cel mai bun spatiu este camera de baie bine aerisité, avand o temperatura de cel putin 18°C. Partea de sus a corpului sa fie imbricata gros. SA se puna in apa si esenta de pin sau ienupar, cumpérate de la Plafar. O Obiecte: doua ligheane, un scaun, un prosop, un grijal de sprijin pentru pi- cioare. © Practica: asezati cele doud ligheane in fata scaunului. Unul eu apa rece sub 18°C, celalalt cu apa calda, intre 36-38°C. Asezati-va pe scaun gi bagati mai intai amAndoua picioarele in apa calda. Stati aga circa 5 minute. Bagati apoi picioarele in apa rece, dar nu mai mult de 10-15 se- cunde. Ar fi bine ca oglinda apei 84 ajun- ga cat mai sus, inspre genunchi. Repetati inca o data totul. © Semnalul bun: o senzatie de cAldura placuta. O Reactie negativa: in cazul aparitiei de ‘crampe musculare, ‘senzatia de transpi- ratie, tulburarea yederii sau frisoane, incetati imediat orice activitate! Intin- deti-va pe pat, respirati adanc, eventual puneti sticle de apa calda Ia picioare. ve Bunica stie tot bE $. or 4, Se ba: Se Fs e aa } a Pt Pag BB ad © Dupa baie: stergeti apa de pe pi- cioare. TAlpile nu au voie sé atinga po- deaua rece. Imbracati ciorapi de bumbac, intindeti-va pe pat pentru ca senzatia plicuta de cildura s& cuprinda intregul corp. Sistemul vegetativ se linisteste, capul vi se limpezeste, seara veti adormi ugor. Ca exercitiu pentru circulatia san- gelui, in loc s& va intindeti dup’-amiaza, mergeti cu bicicleta sau alergati usor. Dispar daca sunt tratate cu usturoi. Se aplicd o rondela de usturoi pe batatura dimineata gi seara, gi se fixeazA cu leuco- PlastLa fel de bun sate prazul — se macereazA 24 de ore in otet. Se fixeazd peste noapte pe batatura. In cAteva zile, int&ritura se desfoliazé complet. ® Picuratictn ochi una sau doud picaturi de lamaie pe zi. » Comprese cu suc de telind sau telind arsa. » Aplicatii de morcovi dati pe raza- toare sau cataplasme de frunze proasat pisate sau lotiuni din decoct de frunze proaspete. Frectii puternice la rédicina cu ulei de mAsline vreme de 10 zile. in timpul noptii, capul trebuie invelit. Se fierb 100 gr. de rédacina de ur- zicd pisata intr-o jumatate de litru de apa gi 1/4 otet de vin — timp de 30 de minute. Se strecoara printr-un tifon. Cu solutia rezultata se face apoi o frictiune in fiecare seara, timp de doud siptimani. Dupa o pauzi de 10 zile, dacd e nevoie, sc reia tratamentul in acelasi fel. » E foarte sinatos, cu conditia de a-l practica incet, respirand cat mai adane posibil. Se produce o ugurare a mugchilor obositi ai capului gi ai gatului, uneori chiar a intregului corp. Cine simte dorinta sau vrea si-si provoace cAscatul, poate proceda in felul urmator: luati in mana o pereche de foarfece, si intr-un mod distrat, desfaceti-le si tnchideti-le ugurel. Un remediu foarte eficient contra cascatului repetat, att la copii cat gi la adulti, fl reprezint tinerea in gur a unei lingurite de zahar, pani se topeste. CArceii durerogi din orice zona a corpului se linigtesc cu ajutorul chini- nei. Ea are proprietatea de a impie- dica contractia nervilor care duce la crampele musculare. Cu o conditie: tratamentul trebuie urmat cel putin patru saptamani. : Carceii de la picioare dispar daca “bateti” (calcati) ap& rece in cad& vreme de 5 minute. 3 © Foarte putini barbati stiu:-chelia se ia, Mijlocul cel mai frecvent de rispandire a ¢i este schimbarea palériilor, a gepcilor, scaunele cu spatar inalt din vehicole or Sali de spectacole, folosirea aceluiasi ieptene sau perie de cap pe care le intre- buinteaza un batbat cha Gn remediu foarte bun in combaterea cheliei este un- gerea locurilor afectate cu otet de mere, le gase ori pe zi, incepand de dimineata 1 pana la culcare. Ingerare de vafz4 cruda sau suc de varza. Se fierb gase fire de praz la foc domol in ulei de masline. Se aplici pe partea de jos a abdomenului, calde. Trei sau patru frunze groase de varza strivite se pun pe cregtet, si pe ceafa. Se lasd patru ore, cu o pauz de 2- 3 ore. Se combate cu ajutorul unui ceai de flori de plop (florile se scututra de polen, se culeg gi se usuci). Se beau 2-3 cesti pe zi. Se pune un varf de lingurité de unt intr-o cand, peste care se toarnd 150 mg, de ceai fierbinte. Dupa ce untul s-a topit, bee fhe haddy [2° 5 a ko FS hE Se bby RL Sie eS Forma maxima C4 a a Pebge ie be oy pe, se bea ceaiul cAldut, inghititura de inghititura, dupa care se sti culcat pe partea dreapta, vreme de 10 minute. ‘Mancati dimineata, pe stomacul gol, prune proaspete cu paine de secard, ort pane uscate. La culcare, mAncati 2 mere. In cursul diminetii gi al dupa-amiezii beti 2 pahare cu apa. Aplictri locale de frunze de varza strivita. Copii mici care plang far s& fie bolnavi pot fi linistiti ugor cu ajutorul unor ceaiuri preparate din anason gi ro- manita, in parti egale. Infuzie de radacini gi frunze proas- pete de papadie (primavara), 50 gr. plan- tala un litru de apa. Se fierb 2 miniibe, 2© infuzeaza 10. Tret edn pe zi, inaintea me- selor. Veniti acas& din ger cu picioarele dogerate? Nu vi repeziti sa faceti o baie in cad’. Mai degraba preferati baile de pieloare (37°C). Ele nu impieteazi asupra circulatiei sAngelui gi nu dau sentimentul obignuit de moliciune. Dac& aveti in farmacia casei, adéugati in apa cateva picaturi de ulei de ienupér sau rozmarin. Decoct din coji sau cApatani de te- lind - 250 gr. la 1 | de apa. Se fierb o ord. Bai de picioare de 10 minute cAt de calde se pot suporta, de trei ori pe zi. Apoi, aoe se sterg si se pun gosete groase, Frectii cu suc de lémaie; aplicatii locale peace coapta (se coace in coaja; e gata cand intra degetul in ea; se aplicd calduta). Un pahar de suc de spanac gi creson (cdte o mana din fiecare planta), Se bea in fiecare dimineata pe stomacul gol. Se trateaz spectaculos consumand o jumatate de pahar de suc de cartofi pe zi, Varzi acra crud — 3-4 linguri pe 2i, inainte de mese. a\ er MT ei Bunica stie tot Faceti gargara de mai multe ori pe zi cu un amestec de doua picdturi de ulei de cimbru gi doud picdturi de ulei de ioe puse intr-un pahar cu apa nhalarea aburilor de ap& cu sare face bine cdilor respiratorii. Opariti un pumn de sare cu 2 litri de apa in clocot gi stati deasupra aburilor cu capul acoperit de-un prosop. ‘Ateva picdturi de gaz dublu rafinat turnate pe o lingurita de zahar vindect rapid orice durere de gat. Durerea puternicd de ficat, dispar: momentan daci apasati cu degeti} marc c. Ca urmare a purtarii unui pantof prea strdmt, trece repede daca asezati pe jocul cu pricina o carpi inmuiata in apa fierbinte. Caldura umeda face pielea s& se intinda si ugureazd durerea. Durerile de stomac provocate de antibiotice pot fi inlaturate daca inainte de administrarea medicamentului man- cati 1-2 lingurite sm4ntana sau o jumatate de banana. : Durerile de stomac provocate dé di- gestia greoaie trec imediat dack bem 0 onan ‘de apa in care am pus un varf de cutit de praf de copt. Se introduce in ureche un tifon (des- tul de lung ca s& poata fi scos) continand Bunica stie tot 5 RTE AA RN OT MEO PTR PURE Pb SE be be LS _' % Pade © jumatate de gréunte de usturoi ras, amestecat cu ulei. Entorse Aplicari de 3 sau 4 straturi de frun- ze de varz& zdrobite. Se acoperé cu un bandaj de bumbac (nu prea stréns). Se reinnoiesc dimineata gi imediat dac& bolna- vului i se face o frectie cu api ameste- cata cu otet de mere, in proportii egale. Masaje cu sue de lamaie. Sue de portocale (2 fructe) + 2 lingu- rite de miere + 1 pabar de rom + api clo- cotita. Se bea seara la culcare. Herpe ® In momentul cand simtim ca pe buze apar semnele unui herpes, tampondim ropetat locul cu ofet de 9 grade. Din acel moment, herpesul se va retrage. La fel de bund e gi pasta de dinti, © Opériti un plic de ceai negru in ap& clocotitd, apoi lasati-1 si se raceasci pu- fin. Aplicat pe locul unde se afl herpesul, vindec& definitiv, in maximum 3 zile. Aplicéri simple dé frunze de varzé zdrobite. Tampon de vata imbibat in suc de lamaie, 5 patita Luati radacina de cicoare. Spalati-le. Uscati-le in cuptor. Prajiti-le intr-o tigaie de font (fara eeieine), apoi pisati-le intr- un mojar. In loc de cafea, dimineata gi seara, folositi produsul obtinut. Se pun 50 gr. la litre! do apa si se recomandd hepaticilor pentru a se vindeca repede. “Pentru a ma reface, imi trebuie masline, nalbe ugoare gi cicoare”, spunea Horatiu. Hipertensiane Dimineata, pe stomacul gol, se in- ghit 3 boabe de fasole alba, lata. A doua zi gc inghit 3 catei de usturoi tdiati in doua. in ziua urmé&toare se iau din nou 3 boabe de fasole alba gi se continua acest trata- ment alternativ pana la echilibrarea tensiunii. © De preferinta dimineata, e bine si se consume 0 cand de ceai de cimbru (0 lin- gurita de planta se opreste cu o cana de api clocotita). Se bea ee itura de inghi- titurd, pe parcursul a 15-20 de minute. Patrunjelul verde e bine s& nu lip- seasc& de pe masa nici unui hipertensiv. ‘Trebuie pregitit ca salata, tocat marunt - amestecat cu lamaie gi putin untde- lemn. Se poate pune langa& orice fel de mA&ncare. Vreti s& va feriti copiii de gripele gi infectile de primavaré? Cea mai sigura gi simpli metoda este si le atarnati la gat un, mic sdculet in care si puneti un catel mare de usturoi. Esenta lui are o putere mare de penetrare a tegumentelor gi actioneaza ca un dezinfectant. » Sue de varza, varzA acré sau cruda: 2 Hogar in fiecare dimineata pe stomacul gol. ntoxica Trei pahérele de suc de struguri pe zi, Intre mese. a) spalarea locurilor afectate cu apa de plot, in care lasati cAteva ore un sdculet je trate de grau. b) comprese cu patrunjel verde (o I mare) macerat vreme de o zi in ] apa rece. Pentru iritatiile insotite de mancarimi: se fierbe o leg&tura de marar verde, intr- un litru de api. Dupa racire, se spalé locurile afectate cu lichidul obtinut. in nse © Iat& cAteva trucuri pentru a le evita: = nu va imbrécati cu vegminte inflora- te sau galbene. In natura, Tnlocui gortul cu nena Tung gi maieul cu bluza cu m ~ {nlocuiti parfumul gi spray-urile cu alte cosmetice, fara miros, ie. fu veti atrage FB ee Pe ey fa ak Se i SE ee Bunica stie tot oem LSI AE RAMS RT ANN wi) “i He ae ce Spay Se Pe Ee ba Pots buy Pas ~ daca stati multa vreme afar’, faceti de mai multe ori pe zi dug, veti inlatura sudoarea gi vi vet simti ugurat. 0 pazd bund o formeazi mireasma uleiurilor eterice, care asezate in mici vase desfacute la gur&, vor inde; pentru totdeauna mustele gi tantarii: ulei de pin, de lavanda, de ienupar (de gasit la toate Plafarurile). Dar daca totugi insectele va inhat{, mancarimile, usturimile, umflaturile se pot rezolva repede, in urmatorul fel: — puneti pe locul vat&mat o felioar’ subtire de ceapa. = frecati locul cu o aspirind inmuiata cu apa sau cu saliva. — frecati locul cu putin& sare dizolvata in saliva. ~ la muscétura de viespe, scoateti acul cu grijé, fara si apisati pe umflatura. Curatati, apoi, locul cu sare dizolvata 1 apa sau cataplasme cu otet. : — lasati si curg& un minut apa fier- binte peste intepatura. ~ gheata sau compresele reci dezumfl& locul. Atentie: la o umflitura foarte puter- nic& gi care nu cedeaz&, duceti-va repede la doctor. Poate sa fie semnul unei reactii alergice. In cazuri extreme, ele reprezint un pericol mortal. L r ontra durerifo © PAtrunjelul verde, fiert in lapte dul- ce (o legatura la 1/2 litru), alina orice durere. Faceti bai de gezut cu coada gori- celului. Puneti la macerat in apa rece 200 gr. coada goricelului la 5 litri de apa. Lasati 12 ore, apoi incdlziti lichidul si turnati-] intr-un lighean. Stati cu sezutul in lichid 10-15 minute. Baile se repet& de 2-3 ori pe saptamana. © Spalituri vaginale cu ceai de semin- © de patrunjel (100 gr. seminte la litrul le apa). Sunt foarte eficiente gi instilatiile cu iaurt. . ® Se aplicd pe sani frunze strivite de patrunjel. Se recomanda sa se lase peste noapte. Pt Med 2 LE RT BAAR INT ADDS TE lat& cum va puteti vindeca mAinile crapate gi aspre: opariti un pumn de fulgi de ovaz cu un ibric de apa in clocot. Lasati vasul acoperit un sfert de ord. Bagati-va miinile in lichid, vreme de 10 minute. P&trunjelul: decoct din 50 gr. seminte sau radicini la 1 litru de apa. Se fierb 5 minute, se infuzeaza 15 minute. Se beau doua cesti pe zi. Aplicari de foi de varza strivite pe partea de jos a abdomenului. Comprese cu suc de lamanie sau felii de lamaie pe tample. Se pun pe frunte plasturi din cirese strivite. Cataplasme cu felii de ceapa cruda aplicate pe frunte. Aplicari de frunze de varza strivite. Dispar dacé sunt frecati cu o jumatate de ceapa rosie. ‘Tampoane, de doua ori pe zi, cu un otet tare, in care s-a macerat vreme de 8 le coaja a doud lamai, tamponari cu suc proaspiit de pipidie sau rostopasci. Cojile de mere uscate in cuptor, la care se adaugd zahar, se recomanda drept calmant persoanelor ah cazurile de crize nefvoase e suficient si mirositi 0 ceap tdiata in dowd, gate a va calma imediat. uc de varzA, doud pahare pe zi. » Aplicari de frunze de varza zdrobite pe traseul dureros (se las intre 4 gi 12 ore, cu repetari). Doua zile din zece si se consume exclusiv struguri (1,200 gr. pe zi). ® Se fierbe vreme de 10 minute in 0,5 1 apa o portocald gi 3 lamai taiate felii; se ms Pe oe DEE + bk my pa be Pt gh