Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea Calculatoare Informatica si Microelectronica

Catedra Microelectronica si Inginerie Biomedicala

RAPORT
Lucrare de laborator 1
La disciplina: Electronica Medicala
Tema: Semnale biomedicale

A efectuat:
Moroi Ion

st.gr.ISBM-131

A verificat:
Iavorshi Anatol

lector superior,

1. Scopul lucrrii:

Chiinu 2016

Sa facem cunotina cu semnalul biomedicale, cu modul de utilizare a

cardiografului, prelucrarea semnalului acestuia i a fotopletismografului.

2. Noiuni teoretice:
Semnale biomedicale
Dup natura lor semanelele biomedicale pot fi:
Electrice: (se culeg cu electrozi) electrocardiograma EEG, Electromiograma
EMO, electroencefalograma EEG, Electrooculograma EOG, Electroretinograma ERG,
Electroneurograma .a.
Culegerea semnalelor biomedicale electrice se realizeaz cu ajutorul
electrozilor.Electrodul reprezint un conductor electric mpreun cu electrolitul cu
care este pus n contact.
Neelectrice: (se culeg cu traductori) - variaia n timp a presiunii arteriale,
fotopletismograma, concentraia de oxigen n snge, .a.
Culegerea semnalelor biomedicale de origine neelectric se face cu ajutorul
traductorilor i senzorilor.
Traductorul este un dispozitiv care transform o form de energie a unui sistem
ntr-o alt form de energie; cu alte cuvinte traductorul transform o variaie a unei
mrimi neelectrice ntr-o variaie de semnal electric.
Senzorul este un dispozitiv care rspunde unui stimul fizic sau chimic pe care l
convertete ntr-un semnal electric.
Electrocardiograma (ECG sau EKG) este o nregistrare a activitii electrice a
fibrelor musculare ale inimii. Fiecare contracie a miocardului este urmarea unei
excitaii electrice care provine de la nodulul sinusal i transmis musculaturii inimii.
Aceste modificri ale potenialelor electrice ale inimii se pot msura la
suprafaa organismului, fiind prezentate printr-o imagine repetat a activitii
cardiace electrice. Cu ajutorul electrocardiogramei se pot enuna o serie de
proprieti i boli ale inimii.

Figura 1 Axele reprezentate de derivatiile membrelor in planul frontal

Triunghiul lui Einthoven

Din punct de vedere electric, trunchiul si membrele pot fi reprezentate sub forma
unui triunghi echilateral avand unul dintre varfuri orientat in dreptul abdomenului si
celelalte doua la nivelul umerilor.
Deoarece corpul uman este un volum conductor, un electrod atasat la nivelul unui
brat este echivalent electric cu o conexiune la nivelul umarului iar un electrod atasat
la nivelul piciorului este echivalent cu o conexiune la nivelul abdomenului. Pornind
de la acest principiu se obtin cele trei derivatii standard bipolare ale membrelor
figura de mai jos:
1) Derivatia I: electrod negativ la nivelul mainii drepte si electrod pozitiv la nivelul
mainii stangi;
2) Derivatia II: electrod pozitiv la la piciorul stang, negativ la mana dreapta;
3) Derivatia III: electrod pozitiv la piciorul stang si negativ la mana stanga.

Pentru a se obtine aceste derivatii, subiectului i se ataseaza 4 electrozi, cate unul

pentru fiecare membru. Prin conventie, al patrulea electrod, cel de la piciorul drept,
este folosit pentru impamantare electrica. Din punct de vedere electric, derivatiile
bipolare ale membrelor definesc un punct de referinta in mijlocul inimii. Acesta
constituie conexiunea negativa in cazul derivatiilor unipolare.
Deviatiile unipolare ale membrelor:
1) aVR: plus la bratul drept, conexiunea negativa fiind definita in punctul din mijlocul
inimii;
2) aVL: conexiune pozitiva la nivelul bratului stang, conexiunea negativa fiind definita
in punctul din mijlocul inimii;
3) aVF: conexiune pozitiva la piciorul stang, conexiunea negativa fiind definita in
punctul din mijlocul inimii.

Deviatiile unipolare precordiale sunt in numar de sase si se obtin prin plasarea a

sase electrozi pozitivi pe torace, in pozitii standard. Electrodul negativ este
reprezentat si in acest caz de punctul electric din mijocul inimii. Deviatiile se
noteaza cu litera V (unipolar): V1, V2, .....V6.

a)

b)

c)

d)
e)
f)

Electrocardiograma reprezinta de fapt o inregistrare a vectorului electric al inimii la

un anumit moment stabilit. ECG se inregistreaza pe hartie marcata pentru
aprecierea corecta a amplitudinii si duratei undelor. Astfel , pe verticala, un mm
reprezinta o amplitudine a undei de 0.1 mV iar pe abscisa, un mm reprezinta un
interval de timp de 0.04 sec. (5 mm = 0.2 sec).
O ECG normala este alcatuita din urmatoarele unde si segmente caracteristice:
unda P: pozitiva, monofazica, cu amplitudine
cuprinsa intre 0.1 si 0.2 mV, si durata de 0.1 sec.
Aceasta unda corespunde depolarizarii atriale. De
obicei unda P este pozitiva, uneori fiind negativa in
D III.
intervalul P-Q: alcatuit din unda P si segmentul
P=Q. Are durata cuprinsa intre 0.12 0.2 sec., in
functie de ritmul cardiac si varsta. Corespunde
depolarizarii atriale (unda P) si conducerii atrioventriculare. are un potential de 0 mV deoarce
activarea atriala este completa.
Complexul QRS: este trifazic, alcatuit din doua
unde negative de polaritate mica si o componenta pozitiva (R) cu amplitudine mare.
Amplitudinea complexului este de 1-2 mV si durata Mai mica sau egala cu 0.1 sec.
Complexul corespunde depolarizarii ventriculare.
segmentul S-T: corespunde activarii ventriculare complete (0.35-0.4 sec).
unda T: pozitiva, monofazica, asimetrica, de amplitudine si durata (0.15-0.25 sec )
duble sau triple fata de unda P. Corespunde repolarizarii ventriculare.
unda U corespunde relaxarii ventriculare complete (relaxarea muschilor papilari) si
nu apare de obicei pe ECG.
Fotopletismografia (FPG) cerceteaza modificarile volumului plexului venos
subcutan. O zona cutanata circumscrisa este supusa unei cantitati de radiatie
infrarosie de o anumita lungime de unda. Se inregistreaza, in timpul unui exercitiu
standard, partea reflectata in plexul venos subcutan, obtinindu-se astfel informatii
despre modificarile de volum. Scaderea coloanei de sange determina reducerea
cantitatii de hemoglobina, reducerea cantitatii de radiatie absorbita, deci cresterea
cantitatii reflectate. Exista mai multe metode fotopletismografice.

n fotopletismografie sectorul de esut n care are loc circulaia sngelui de exemplu

degetul mini se dispune n faa undei de lumin ntre surs i fotoreceptor.

Deoarece absorbia luminii n esuturi este proporional cu volumul de snge

care trece prin sectorul luminat, amplificnd semnalul fotoreceptorului se poate de
nregistrat schimbarea amplitudinii lui, determinat de pulsarea arterial a vaselor.
Emitorul se utilizeaz n regim de pulsaie, ce permite de a reduce aciunea
iluminrii de fon. Dependena absorbiei luminii de timp n esuturile ce conin vase
arteriale, are componenta de pulsaie, determinat de volumului sngelui arterial la
fiecare contracie a inimii, i o component constant. Constanta de absorbie este
determinat de intensitatea luminii, care este absorbit n ciclul de puls msurat n
timpul diastolei, i depinde de caracteristica sngelui venos i arterial, oaselor, pielii
i a altor esuturi sectorului msurat.
Primul maxim se formeaz n rezultatul undei directe sistolice, care are
amplitudinea A1 i e format de volumul de snge n sistol, care se transmite
direct din ventricul n degetul de la mn. Al doilea maxim se formeaz datorit
undei reflectate cu amplitudinea A2 i apare din cauza refleciei volumului de snge
care se transmite prin aort i arteriile mari, ctre membrele inferioare, i se
ndreapt napoi n partea de sus a aortei i mai departe spre degetele membrelor
superioare. Undele pletismografice de puls sunt foarte variabile i forma lor se
modific n multe afeciuni i stri ale organismului: hipertensiune arterial, diabet
zaharat, afeciuni vegetative, vicii cardiace i altele.
B1= B5-cantitatea minima de singe;
B2-volumul maxim de singe;
B3,B4-unda reflectata.

Mersul lucrrii:
1. nregistrarea datelor de la cardiograf i fotopletismograf.
Pentru aceasta persoana se aeaz pe un scaun, doi electrozi se plaseaz pe
membrele superioare i ali doi electrozi pe membrele inferioare. La cardiograf
se alege derivaia II. Pentru fotopletismografie se aseaz un traductor cu
reflexie sub un deget al mini. Datele se vizualizeaz cu ajutorul unui
osciloscop.
2. Conform datelor de la oscilograf se nscriu urmtorii parametri in tabelul 1:

Parametrii

Experient
a1

Experient
a2

Experient
a3

Descrierea marimii masurate

R B1,
(ms)

Durata de timp de la contracia

inimii pn la nceputul
creterii semnalului

R B2,
(ms)

Durata de timp de la contracia

inimii pn la dilatarea
maxim a vaselor sangvine

B2 B4,
(ms)

Timpul Reflectrii Undei

pulsative

R R, (ms)

Durata ciclului cardiac

Fig.2. Rezultatele pacientului

Concluzie:
In aceasta lucrare de laborator pentru prima data am facut cunostinta cu
semnalele bioelectrice, si anume cu ECG. Fiecare student a fost in calitate de
pacient, si pentru fiecare sau cules datele corespunzatare. De asemenea am
observant faptul ca zgomtele si erorile de semnal se pot micsora prin reducerea
totala a activitatii musculare a pacientului.