Sunteți pe pagina 1din 2

Testament

de Tudor Arghezi
-poezie modernistaModernismul este un curent literar initiat in 1919 de catre Eugen Lovinescu a carui
doctrina porneste de la ideea ca trebuie sa existe un spirit al veacului care impune
sincronizarea literaturii romane cu literature europeana.
Civilizatiile mai putin dezvoltate,dupa parerea lui Lovinescu,trebuie sa imprumute
idei,concepte,de la cele avansate,astfel incat sa apara imitatia culturilor superioare.
Trasaturile modernismului sunt:evolutia prozei de la liric la epic si evolutia poeziei de la
epic la liric;apelul la tematica din lumea citadina;crearea romanului obiectiv si a celui de analiza
psihologica.
Alte doua trasaturi sunt intelectualizarea poeziei si a prozei si intelectualul devine
personaj literar.
Efectele existentei acestui current literar mediatizeaza prin intermediul revistei
Sburatorul si a cenaclului cu acelasi nume a avut ca efect promovarea unor scriitori precum
Ion Barbu,Tudor Arghezi,Lucian Blaga,Camil Petrescu,Vladimr Streinu.
Arta poetica exprima un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume si viata
a unui autor,despre menirea lui in Univers si despre misiunea artei sale intr-un limbaj care il
particularizeaza.
Poezia Testament de Tudor Arghezi a aparut in primul volum de versuri al
autorului(1927)si constituie conceptia scriitorului despre arta,adica este o arta poetica.
Tema poeziei exprima conceptia despre arta a lui Arghezi si defineste programatic
intreaga creatie a poetului in care cuvantul este atotputernic,stapan al Univesului iar opera
literara este rodul ajutorului divin si trudei omului.
Titlul:Testamentul este un act juridic prin care o persoana dispune in vederea lasarii
mostenirii urmasilor a unui anumit bun.
In cazul poeziei noastre,testamentul este lasat de poet fiului ceea ce consta in opera
poetului(Cartea).
Poezia este alcatuita din cinci strofe asimetrice cu versuri ample,care redau tot cinci
secvente.
Secventa I incepe cu o negatie care are valoarea deosebita a mostenirii.Opera literara este
cel mai de pret bun al poetului.
Descendentului ii revine misiunea sa aprecieze acest bun lasat mostenire,ba mai mult el
trebuie sa continue perfectionarea operei.
Cartea a presupus mult efort nu numai din partea poetului dar si dein partea strabunilor
sai.
Secventa a II-a:Poetul aseaza la capataiul civilizatiei cu indemnul cotinuatorului sau de a
respecta acest bun spiritual si de a-l duce spre progres.
Secventa a III-a ilustreaza evolutia spirituala ce a trebuit sa se produca pentru scrierea
acestei carti:de la munca fizica la munca intelectuala,de la sapa si brazda la condei si calimara.
Limbajul poetului vinde din vorbirea batranilor,din limba populara.Misiunea poetului a
fost aceea de a potrivi cuvintele de a le da o noua semnificatie,acestea devenind atotputernice.
Totodata cuvantul arghezian poate sa mangaie sau sa aline.

Tot cuvantul poetic este si divin,adica prin cuvant el a transmis idei pe care divinitatea lea dat prin intermediul bibliei.
Secventa a IV-a:Datoria poetului este aceea de a ilustra in poezia sa durerile neamului
romanesc.
Misiunea poetului este ca prin intermediul cuvantului sa certe pe stapanul sramosilor
sai.Asadar,cuvantul devine pedepsitor.
Se dezvolta la nivelul acestei secvente conceptul de estetica a uratului:Din
bube,mucegaiuri si noroi/Iscata-m frumuseti si preturi noi.
Secventa a V-a dezvolta relatia ce se stabileste intre poezie,poet si cititor astfel poezia
este numita Domnita ce sufera in cartea mea,plina de sensibilitate si noblete spirituala.
Opera literara este din punctul de vedere al lui Arghezi este o imbinare intre slova de
foc(inspiratia divina) si slova faurita(truda poetului).
Poetul se plaseaza in postura robului iar cititorul il considera domnul:Robul a scriso,domnul o citeste.
Cititorul nu realizeaza ca pentru existenta acestei opera au patimit si strabunii poetului nu
numai acesta.
Din punct de vedere fonetic predomina cuvintele ce contin mai multe consoane
conferind limbajului o asprime,o modalitate de a cauta cuvantul cel mai potrivit.
La nivel lexical se utilizeaza cuvinte arhaice ce dau informatii despre trecut,despre
strabunii poetului(razvratita,hrisov) si cuvinte nepoetice pentru a se evidentia estetica
uratului(bube,mucegaiuri,noroi).
Se mai utilizeaza serii antitetice sa imbie-sa injure, robul-domnul si prezenta
campurilor semantic al muncii (brazda, sapa, plavani, rapi, gropi, branci) si campul semantic al
poeziei (condei, calimara, versuri, carte, domnita,citeste).
La nivel morfologic se utilizeaza trei timpuri verbale ce corespund celor trei generatii
implicate in poezie:viitorul corespunde fiului(voi lasa);prezentul corespunde poetului(teasteapta) si trecutul care corespunde sramosilor(le-am prefacut,am luat).
Se mai utilizeaza verbele si pronumele la persoana I si a II-a(ti,vostru,am ivit) reda
lirismul subiectiv prezent in poezie.
La nivel sintactic se pastreaza topica normal insa lipseste atributul SPC.Domnita ce
sufera in cartea mea.
La nivel stilistic se utilizeaza epitete(seara razvratita,saricile pline,hotar
inalt),metafore(Dumnezeu de piatra,indemnul pentru vite,slova de foc),antiteza(sa imbie-sa
injure,venin-miere);enumeratia(bube,mucegaiuri,noroi);comparatia(Imparechiate-n
carte
e
marita/Ca fierul cald imbratisat in cleste.
La nivel prozodic srofele sunt inegale,versul este amplu cu masura de 9-11 silabe,rima
este imperecheata si ritmul este iambic.
Testamentde Tudor Arghezi este o arta poetica de sinteza pentru toate orientarile
poeziei interbelice,cu elemente traditionale si moderniste.