Sunteți pe pagina 1din 9

Brosa pentru prelucrarea canalului de pana STAS 1004-81 la piese cu dimensiunile

d=85...90(mm), b=14, t2= 5,4 , lungime a L= 90 mm, la piese din material


OLC 45.
Schita piesei:

Fig 1
Brosele sunt scule de mare productivitate si de precizie ridicata utilizate pentru
prelucrarea gaurilor, canalelor si suprafetelor exterioare, cu forme simple sau
complexe.
Viteza de aschiere (Va) se realizeaza prin tragere sau impingerea brosei cu
forta Fy, iar miscarea de avans este inlocuita prin actiunea succesiva a dintilor brosei
care sunt dispusi in trepte in sensul adancimii stratului de aschiat.
Modul de impartire a adaosului de prelucrare determina schema de
aschiere.La brosare exista si posibilitati de detasare a adaosului de aschiere, in cazul
brosei pentru canal de pana corespunzand brosarea dupa profil.
Broele se clasific dup urmtoarele criterii:
a). dup modul de aplicare a forei:

broe de traciune (fig.2,a);

broe de compresiune (fig.2,b);

b). dup tipul suprafeei de prelucrat:

pentru suprafee interioare ( fig. 2.a-e)

pentru suprafee exterioare ( fig. 2.g)

c). dup forma suprafeei ( pentru broe de interior):

broe cilindrice ( fig.2.c)

broe poligonale ( fig.2.d)

broe pentru caneluri drepte ( fig.2.e)

broe pentru caneluri elicoidale


1

broe pentru canale de pan( fig.2.f)

c
f

g
e

i
Figura 2 Tipuri de broe

d) dup schema de broare:

broare dup profil ( fig.2.h)

broare prin generare( fig.2.i)

broare progresiv ( fig.2.j)


Se cunosc de asemenea broe de construcie special, ca de exemplu

broele de tasare folosite la calibrarea alezajelor de nalt precizie, broele cu dini


elicoidali utilizate pentru gurile lungi unde condiiile de achiere sunt considerabil
2

nrutite, precum i broele cu dini separai indicate pentru dimensiuni mari prin
prisma economiei de oel nalt aliat.
In cazul broselor pentru canal de pana brosarea se face prin generare(fig.3)

Fig 3-4
Brosarea canalelor de pana( suprafata de prelucrat neinchisa), datorita
asimetriei fortelor de aschiere pe directia normalei pe axa brosei face parte din
categoria broselor coordonate(fig.4).
Canalul de pana din piesa 2 este prelucrat de brosa 1, care este coordonata
de bucsa de ghidare 3. Bucsa de ghidare 3 este fixata la randul ei in suportul 4 al
dispozitivului de prindere al masinii de brosat. Din sectiunea A-A marita rezulta modul
de orientare a brosei in bucsa de ghidare, iar constructia bucsei rezulta din fig .4c.
Elementele construcitve si de proiectare :
a- Coada brosei( de lungime lcd);
a1- partea de prindere a brosei (l5= 200 mm), realizeaza legatura cu dispozitivul de
actionare a masinii de brosat.Se utilizeaza brosa cu coada prismatica.
a2- partea gatuita a brosei(l2)- cota libera.
l1= 17 mm;
a3- canalul de ghidare(l3) face legatura intre gatul brosei si partea de ghidare din fata
brosei d min al canalului de ghidare.
3

l3- 25 mm;
a4- partea de ghidare din fata(l4 =18mm), are rolul de a orienta si ghida brosa in
alezajul initial executat in piesa.
a5- coada brosei.
Lcd= l5+N+ F+G+ lr+(10..15)mm.
Pentru cazul in care piesele nu se scot din dispozitiv dupa fiecare trecere:
L5= 200 mm.
Lcd= 200 +30+30+30+90+10= 390mm.
b) Partea de prindere.
b1- adaosul de prelucrare reprezinta distanta dintre suprafata initiala prelucrata prin
brosare.
Az- se determina cu relatia: Az= A2+Ai+0,85 Ti +c
c= 0,5(d-d-b)=0,585 mm in care:
A2- canal in butuc;
Ta2-Toleranta cotei A2;
d- diametrul piesei de brosat(85mm)

Fig. 5
b2- Suprainaltarea este relativ mica , pentru r(daN/mm) 75 daN/mm, deoarece la
aschiere, in cazul schemei de brosat prin generare este mare.
az=0, 05...0,12mm. se alege 0,1 2mm.
Suprainaltarea pe dinte az este aleasa dupa criterii de rezistenta si de
calitatea a canalului de prelucrat.
b3- Numarul de dinti aschietori Za ai brosei depinde de marimea adaosului de
prelucrat si de marimea suprainaltaii pe dinte:
Za= A2/az . Za= 5,95/0,12+1=49.58+1=50,58 dinti
Se adopta Za= 51 dinti.
Zf- nr de dinti de finisare- Zf= 4..8 dinti;
4

Zc-nr de dinti de calibrare- Zc= 3..8 dinti;


b4- Elementele geometrice ale dintilor partii aschietoare:
1) Pasul dintilor p este un element principal si de referinta al danturii brosei.
Se pune conditia ZZsim6
Zsim nr de dinti aflati simultan in aschiere;
Zsim= 90/13+1=6,92+1=7,92 dinti 8 dinti
Valoarea pasului :
P=(1,25..1,5) lp p=1,4 *90= 13,28
p=13 mm;

Fig.6
Variatia pasului este de ordinul 0,5..1 mm pentru p 8 mm
2) Inaltimea dintelui ( h)
Se pune conditia ca suprafata sectiunii gatului Sg dintre 2 dinti vecini in care
se inmagazineaza aschia, sa fie mai mare decat aria sectiunii longitudinale a aschiei
Sla.Aria Sg a gatului cu care are aproximatie este :
Sg =r* (ls/4), iar aria sectiunii longitudinale este Sla=lp*az=90*0,12=10,8
mm
Coeficientul de umplere k=3..5
-verificarea coeficientului de umplere:
k=(4lp*az*k1)/ 1,13*(l*az*lp)= 1,13*(4*0,12*90)=7,42mm;
Sg=(h)/4= (*7,42)/= 172,96/=43,24 mm;
az (0,785*h)/(k*lp)
az (0,785*7,42)/(4*90)=0,1200 mm;
3).Celelalte dimensiuni ale dintilor brosei se determina in functie de pas:
-grosimea dintelui: s=(0,30,35)p =0,3*13=3,9 s=4mm;
-grosimea gatului: g=(0,650,7)p= g=9,1 g= 9mm;
-raza de racordare: R=(0,650,7)p= R=9,1 R= 9mm;
5

-raza de racordare de la fund: r=0,2*p=0,2*13= 2,6 mm r=3 mm;


r= 0,5*k=0,5*7,42=3,71mmr= 4mm;
-unghiul din spatele dintelui n=3045

Fig 7
4).Geometria constructiva a taisului dintilor aschietori ai brosei.
Unghiul de degajare a se alege in funtie de natura materialui de prelucat

Fig 8.

Forta de degajare poate fi executata fara fateta fig 8.a sau cu fateta fig
8.b.Tabelar sunt date variabile recomandate pentru unghiul de degajare.
Se alege a = 10 (tabele 2.15 pag 48).
Unghiul de asezare a se alege in functie de felul si calitatea suprafetelor ce
se broseaza:
-

a= 5

Unghiul de inclinare are rolul de a uniformiza pasul de generare si de a


orienta aschiile ce se degajeaza intr-o directie:
-= 10 20.
Canalele pentru fragmentarea aschiilor.
6

Pentru micsorarea latimii aschiilor special la prelucrarea profilelor curbilinii,


dintii aschietori au muchia intrerupta de canale de fragmentare a aschiilor.

Fig. 9
Latimea b continua a aschiei bazata pe 2 canale b=46 mm, iar numarul se
determina corespunzator.
Lungimea partii de aschiere -la- se determina in functie de pasul dintilor si
de dinti Za.
-la= p*Za= 13(514)=13*55=715mm
Partea de calibrare
Partea de calibrare formata din Zc=38 dinti farasuprainaltarea al caror profil este
reprezentat in fig. 10

Fig.10
lc= rc*Zc=9*3=27mm.
Partea de ghidare posterioara
Lungimea l6 a partii posterioare de ghidare se alege constructiv:
-

l6=(1,52)*pl6=1,5*13=19,5mm
Lungimea brosei
Corespunzator paritilor component ale brosei lungimea totala a ei va fi:

-L = lcd+ la+lc+l6
L= 390+ 715 +27 +19,5=1151,5 mm
Fortele de aschiere
7

In procesul de generare prin brosare rezistenta de aschiere determina fortele


de aschiere Fx, Fy ,Fz pe toate cele trei directii.

Fig 11
Dintre cele cele 3 forte de aschiere, cea mai importanta pentru calculele de
proiectare ale brosei este forta principala de aschiere Fz.Determinarea ei este
necesara pentru.
-verificarea brosei in sectiunile periculoase
-verificarea elementelor dispozitivului de prindere;
Fz= Cp*azB Zsim K unde:
-Cp = constanta ce depinde de materialul piesei;
-az= suprainaltarea pe dinte
-x = exponent paletropic;
-B= latimea canalului de pana;
-Zsin= numarul de dinti aflati simultan in aschiere;
-k = Factor de influenta a dintilor;
Fz=177*0,12*16*8*1= 2718,72daN/mm.
Verificarea brosei
Sfertul unitar ef=Fz/Amin unde:
A aria sectiunii periculoase
Efortul admisibil a=20 25 daN/mm
= Fz/Amin
= 2718,72/(13*36)= 5,80 daN/mm
Conditii tehnice
Tolerantele la cotele de forma ale broselor depind de calitatea lor:dinti de
aschiere sau dinti de calibrare;

Pentru brosele plane toleranta la inaltime a brosei se alege in limitele


Ta=(0,005...0,008);
Bataia partilor de conducere din fata si din spate este sub 0,05;
Nu se admite bataia dintilor de calibrare;
Abaterea unghiului de degajare, 1 iar de asezre +30;
Materialul folosit la confectionarea brosei este Rp3.
Ascutirea broselor
Ascuirea broelor se execut de obicei pe maini speciale de ascuit, cu
excepia broelor plate care pot fi ascuite i pe maini obinuite. Broele noi,
indiferent de tipul lor, se ascut mai inti pe faa de degajare i apoi pe cea de
aezare. La reascuire se acioneaz ins numai asupra feei de degajare i foarte
rar pe suprafaa de aezare a dinilor. Corpurile abrazive utilizate att la ascuiri ct i
la reascuiri au forma, dimensiunile, caracteristicile in funcie de specificul prelucrrii
respective.Pentru degrosare se foloseste un disc cu granulatie de 36 46 si duritate
K,L.
Regimul de aschiere folosit are urmatoarele caracteristici :
-Viteza de aschiere Va = 2030 m/s
-Avansul la adancime A=0,0050,05mm
-Viteza de avans circulara V3=1015 mm/min.

Fig.12
Este o metoda folosita la ascutirea broselor rotunde dar poate fi aplicata si la
brosele pentru canal de pana prin rotirea pietrei abrazive.