CALAUZA STUPARULUI N. NICOLAESCU G. STOINESCU Fost Subadmialetrator af Casot Scoa- Fost inspector general wl invAjaman: elor g! = Culturll Poporutul tutal primar LUCRARE PREMIATA DE ACADEMIA ROMANA REVAZUTA SI INTREGITA EDITIA IX Tiparita prin ingrijirea Prof. |ON Z. BARBU, Asistent universitar — 1943 — »CULTURA ROMANEASCA’, S. A. R. Institat de Arte Qratice. — Bucuresti, | — Strada Piagora No. 18 €. Nr, a7. — 3.800 excmplare — 1943,DE . N. NICOLAESCU °" — G. STOINESCU Fost Subadministrator al Casel Seon: Fost Inspector general al inyajamine 4 ae ys lelor gis Cultuell Poporulal tulul primar i | Jy) LUCRARE PREMIATA DE ACADEMIA ROMANA ~ % REVAZUTA $I INTREGITA "Wh Poke : * 4)” % EDITIA 1X ‘ _ Tiparita prin ingrijirea Prof. 10N Z. BARBU, Asistent univers i ‘ = 193 & ,CULTURA ROMANEASCA’, S.A. Ro Jinstitiat “ab Arte Grafice. — Bucuresti, | — Strada. ona * 18 } c kr 47, — 3.300 exemplare — 1643) x ay | 3CUVANT INAINTE LA EDITIILE I-a SI A VI-a. Stupérital, care era ataét de rdspandit in tara noastrd, in vremile mai de demult si forma unul din izvoarele noastre de belsug, se pare ca incepe sé ia din nou un earecare avant, datorit atat invatdtorilor si preotilor, cat si unora din marii proprietari, cari se stréduesc nu numai si se fo- loseascd de toate izvoarele de bogétie ale eulturii pamdantului, dar si dea si pildé frumoasa de bund gospodirie. Cei mai multi se vid tnsd sténjenité im in lucrarea lor, pe de o parte din pricind cd nu at cunostintele trebuitoare despre vieata cea atat de minunata a albinelor si despre conducerea cea mai nimeritd a stupilor; iar pe de alta, din pricita lipsei unor tratate complete despre albindrit, in ~ care si poatd cu usurin{é gdsi indrumdarile nece- sare, ce le lipsesc. La hoi s’au tipdrit foarte putine carti despre albindrit si chiar si acelea pe care le avem, sunt asa dz scurte, incat prea putin folos aa din ele, acei cari ar dori sé le aibé de célduzd 8 conducerea stupilor, j Mai acum catva timp, avand cinstea de a ocup posturt de revizori si inspectori scolari, si dorind ca si in ramura aceasta de activitate, sd fim de — folos invatatorilor din judetele unde functionam, — am studiat de aproape albindritul, infiinfanda-nea chiar cate o micd stupind. Dorind insd sd fim de folos la cat mai multi, am publicat un sir de ar- ticole asupra acestei indeletniciri in revista popu- lari Albina, care ne-a pus la indemdnd coloanele ei cu multd bundvointa, Buna primire, ce s’a ficut articolelor noastre $i muttele ldmuriri, ce ne-au fost cerute de stuparii din toate pértile térii, ne-au ardtat cd, prin publi- carea acelor articole, am rdspuns unei trebuinte simfite. Ataét faptul acesta cat si indemnul, ce am primit din partea multora, ne-au facutlsa comple- tdm articolele din revista Albina si sd dam la lu- miné lucrarea aceasta, care cuprinde tot ce pri- _veste stupéritul, Scriind aceasta carte, ne-am géandit in primul rand la multimea de plugari dela sate, cari, pe langd munca cémpului, ar trebui sd se ocupe si cu albinaritul, cu care pot sd-si sporeasea rodul semdndturilor si cadstigul din plugdrie si vite. Pentru aceasta ne-am silit sé scriem in limba cea mai apropiaté de, graiul poporului dela sate. (n aceasta privintd, iatd ce serie despre cartea noa- stra, marele nostra prozator, d-l Mihail Sadoveanu, in referatul No, 24.134 din 22 August 1908, catre Casa Scoatelor: »Cartea e foarte bine scrisd; am citit-o de multe ori si eu singur m’am slujit de ea, intr’ale stu- pariei. E scrisa intr’o limba romaneasca curata si poate +i foarte bine inteleasé de un satean cu carte, in- teligent’’. Dela data acestui referat s’au seurs multi ani. Dela 1922 pand la 1928, cartea aceasta s’a tiparit in patru edifit de cate 5.000 exemplare fiecare; ceea ce dovedeste cd ea e pretuitd de stupari.— § Tipérind acum edifia V/, am revdzut si com- pletat cartea, pundnd-o la curent cu cercetarile fa- cute in anii din urmad despre minunata vieata a al- 4inelor si cu progresele sdvarsite pe terenul cres- ferii lor. La alcatuirea acestei cari, pe lingé propriile noastre cunostinfe, ne-am slujit nu numai de cele mai byne si mai complete carti streine de albindarit, dar si de studiile, observatiile si comunicdrile pu- blicate prin revista L’Apiculteur (Paris), care este organul Societatii Centrale de Apicultura dinFranta. Cele mai principale din cértile pe cari le-am fo- Josit, sunt urmatoarele: A. B. C. de l’Apiculture par A, I. & E. R.,. Root, Ed. 1, 1907 si Ed. Il, 1909; L’Abeille et la Ruche par ZL, L. Langstroth & Charles Dadant; Cours Complet d’Apiculture par Georges de Layens et Gaston Bonnier; Api- culture par les Méthodes simples, par R, Howi- mell; Apiculture, par R. Hommell; Conduite du Rucher par Ed. Bertrand; VAbeille domestique par L. /ehes; Apiculture moderne par Clément, Cours pratique d’Apiculture par 7. Hamet, La vie des Abeilles par Maurice Maeterlinck; Plantele _cunoscute de Poporul Roman de Zah. C. Panu; Dr. Fritz Lauenberger, Les Abeilles, Anathomie et Physiologie, 1929; C. Toumanoff. Les Mala- dies des Abeilles, 1930. Din toate am ales insd numai ceea ce se potri-. veste cu imprejurdrile din fara noastra, care sant altele decat pe aiurea, precum si cele ce se pot face de stuparii nostri, cari au la indemand mij loace mai putine. Autorii._ Lamuriri la Edifia Vil-a. _ Judecand dupa repeziciunea cu care s’a terminat: editia Vi-a a acestei lucrari, putem spune ca al- binaritul la noi, e in plina desvoltare. Acest fapt ne-a indemnat ca, punand sub tipar o noua editie, sé completim cartea, ca sa poati indruma la cresterea sistematicd a albinelor, nu numai pe plu- garul care voieste ca, pe lang’ ocupatia sa de capetenie, si tind in gospodaria sa si un numdir de stupi cu albine, dar si pe acela, care voieste sa-si facd o meserie din albindrit, Pe langa completari, am adaogat un capitol nou, despre Cresterea mdtcilor..Ceea ce am adao- gat se intemeiazi pe experienta ce am capatat-o in cei 35 ani de crestere a albinelor si pe cu- nostintele culese din cartile urmatoare: L’ Apiculiure Intensive et l’/Elevage des Reines,. 1933, de A. Perret-Maisonneuve. Unsere Bienen, 1922, de Prof. Pr. August Lud- wig. Traité Complet d’Apiculture, 1931, de E, Al- phandéry. Apicoltura, 1935, de C. Canestrini, V. Asprea si Marinelli. Apicoltore Moderno, 1932, de Gaetano Mala- gola. : : ‘ Apicoltura Pratica Italiana, 1929, de Carlo Car- lini, 1936, Ilanuarie 10, ae ; N. Nicolaescu..& —T Edifia a VIll-a. Aceasta editie se tipareste in al patruzecilea an, de cand ma ocup cu cresterea albinelor, Cu ea, 40.000 exemplare din aceasta carte intra in mai- nile stuparilor nostri, Am facut, in aceasta editie, multe schimbari. Am scos tot ce nu mai are lega- tura cu cresterea sistematica a albinelor. Am adao- gat insa lucruri folositoare pentru stuparii prac- tic, Am dat intaietate stupilor cu caturi si! am a- lunecat mult spre metoda mobilista. Am randuit chestiunile de carmuire a stupilor dup& un plan care corespunde mai bine cu mersul lucrarilor din stupina. Adaogirile se intemeiaza pe experienta castigata an cu an si pe cunostintele sporite din ee car- tilor urmatoare: S xe viac. Guide Pratique de I’ Apiculteur ‘Attatedts 190 ro Hurpin. L’Apiculture pratique, 1938, X-e Congrés International d’Apiculture, Bruxel- les, 1935. Pf, August Ludwig. Unsere Bienen, IV editie, 1937. Prof. Dr. Enoch Zander. Die Zucht der Biene, 1937. 1941, Decemvrie 1. N. Nicolaescu. 'Editia a IX-a. _ Aceasta editie s’a tiparit sub % ingrijirea d-lui loan. Z. Barbu, profesor de St. Naturale si asistent uni- versitar. Varsta si mai cu seama vederea, pe care aproape nuo mai am, m’au facut si las ca aceasti Calauza sa fie continuata de alt cineva. D-1 Barbu manueste microscopul si aparatul fotografic, face cercetari si experiente stiintifice, bate cu ciocanul si taie cu fieristriul, lucrandu-si singur stupii si uneltele tre- buincioase, Cred c&é va duce Calduza Stuparului pe drumul pe care merge de 35 ani. Editia I cuprindea 380 pagini, a opta a ajuns la 650, Fiecare editie a adiogat cunostinte si me- tode noui pentru cresterea albinelor, pentru ca a- ceasta lucrare sa mearga in pas cu progresele stiin- fei albindritului si Caliuza noastré si fie mereu indrumatorul stuparului. In ea, teoria si practica stuparitului merg mana in mand, Practica este totdeauna luminati, spriji- niti si indreptatité de teorie. In aceasta Editie, in afara de mici indreptari si adaiogiri, am refacut de-a’ntregul Capitolul »lernatul albinelor’’: aoki albinelor rimane inci ,o problem care n’a fost pe deplin deslegata; dar prin lamuririle si amanuntele ce dam asupra lui, credem ca stuparii vor cunoaste mai bine pro- blema lui si vor sti ce ingrijiri si dea stupilor pentru ca dezastrele din iarna anului 1941—42 sa nu se mai repete. Mai dim aminunte indestulatoare asupra stu- pului Dr. Zander si a metodei de carmuire a lui. Octomvrie, 1943. N. Nicolaescu.I. Foloasele albinelor. 1. — A fost o vreme si nu sunt nici 40-—50 de ani de atunci, cand mai fiecare satean tinea impre- jurul casei, sau la adapostul padurilor, stupi cu, albine, care faceau s& curgd mierea si ceara pana. dincolo de hotarele tarii noastre. Din an in an insd, numdrul stupilor s’a impu- tinat; iar azi trebue si colinzi 4—5 sate, ca sa dai de vreun batran care sa se mai indeletniceasca cu cresterea albinelor. In anul 1873, aveam in tara peste trei sute de mii de stupi; in anul 1887 — scdzusera la 230 de mii. Dup& num&ratoarea fa- cuta de Ministerul Agriculturii, in 1927 aveam «in Vechiul Regat, 306,218 stupi; iar in toataé tara se gdseau 618,000 stupi. Din acestia 137.590 erau stupi sistematici, cu faguri miscatori, iar 480.410 stupi in buduroaie. In mijlociu aveam cam un stup la 30 locuitori. Dupa alté numaratoare din 1938 aveam: stupi sistematici 279.375 si buduroaie 282,006, total 562.371 Stupi. Daca numarul total al stupilor a scdzut, trebue sa ne bueuram de fap- tul ci numarul stupilor sistematici s’a indoit. In 1924, cei 618,000 stupi au produs 3.680.000 ker, miere gsi 190,000 ker. ceara. La noi in tara, le poate merge foarte bine albi- nelor, Daca la camp s’au destelenit livezile si cran- ee10 = gurile si s’au imputinat florile, la deal si la munte avem flori multe si de toate felurile, care pot sa hraneasca albinele din sute de mii de stupi. Albinele aduc foloase de multe feluri. Mierea si ceara ce ni le dau, pot s4 indestuleze trebuintele casei si sA m&reascd cu cateva sute de lei venitul unui satean. (Cu o munca si cu un capital de nimic, bagat in stupi, sdteanul poate sa-si asigure un castig de 30—40 la suta. Acest castig nu e de dispretuit, caci nu stim dela care mestesug putem dobandi 30—40 la suta castig. Dar cand cresterea albine- lor o facem cu chibzuialé si cu stiinta, in uleie de cele bune si cu uneltele ce ni le pun azi la indemana cei stiutori in cresterea lor, castigul e mai mare. Astfel, intr’o carte despre albine, se spune ci in 1896, un stupar a retezat dintr’un sin- gur stup cu 2 roi in él, 110 kgr. de miere, pe care a vandut-o cu un leu si douazeci de bani ker. Acest stupar, dela un singur stup, care costa 90 de lei, a scos 134 de lei. Dar si dela noi se pot da pilde de oameni care isi sporesc venitul ce-l au din meseria lor, cu castigul ce le da cresterea albinelor; ba, se pot numi chiar insi, care s’au lasat de plugarie, ca sd imbratiseze meseria de stupar. Unul din acestia spunea de curand, ca 70 stupi cu albine, i-au dat, intr’un an din cei slabi, un venit de 50.000 lei. B Apoi o stuparie de cativa stupi nu cere loc sult. Prin alte parti ,in lipsi de loc, unii aseaza stupii in magazii, in hambare. Un stupar anume Ch. Muth, din Cincinati (America), oras mai mare decét Bucuresti, si-a asezat 22 stupi, Bus pe aco- perisul casei, care era in mijlocul orasului, si in-— 11 tr’o vara a luat dela fiecare stup cate 90 ker. de miere, Aceasta miere a fost culeasd de albine, nu- mai de pe floarea de trifoi alb, in 26 zile. Chinezii, ca sa nu piarda locul din jurul casei, pentru brazdele de flori si legume, atérna.stupii pe pereti, sub streasina si intre ferestre sii vop- sese cu fel de fel de colori frumoase, ca sa fie — podoaba a casei. Deseori vezi stupi asezati pe plute. 2.— Unii oameni si-au facut chiar o meserie din albinarit si se bucura de venituri bune dela ei. In alte tari, sdtenii trag frumoase. venituri din albindrit. In anul 1896, in Franta, mierea si ceara_ luate dela albine, au fost pretuite la 15 milioane si juma&tate lei; in Germania, la 18 milioane lei; in Spania, la 23 milioane; in Austro-Ungaria la 14 milioane. Olanda, Belgia, Grecia si Danemarea, tari mult mai mici decat a noastra, produc, miere si ceara, dela un milion si jumatate pani la 2 milioane de lei pe an. Mierea si ceara, produse de albinele din tarile Europei, erau pretuite in 1896, la 88 de milioane lei pe an, Dupa statistica din urma, Franta are 2.400.000 stupi, sau 1 stup la 17 locuitori, Germania are 3.610.000 stupi, sau 1 stup la 22 locuitori. Jugo- slavia, avea, la sfarsitul anului 1934, 718.668 stupi, cu 47,700 mai multi decat in 1933, sau un stup la 17 locuitori. A produs 5,896,000 kgr. miere in 1934, cu aproape 2 milioane mai mult decat in 1933. In 1937, Bulgaria, care era de trei ori mai mica deeat tara noastra, avea 224.946 stupi siste- matici si 202,660 in buduroaie. Spania si Portu- galia au impreuna 1,690,000 stupi. Italia avea in¥ 12 — 1020, 632.325 stupi, sau un stup la 70 locuitori, 300.123 erau stupi sistematici, cu faguri miscatori. _ Cand ne putem spori venitul, mai fara nici un capital si cu o munca de nimica, pe care o putem face printre picdituri, de ce si ldsdm sa se piarda fara folos atata' miere si ceard, pe care albinele le-ar aduna din flori, si si nu ne prasim cativa stupi?... i 3.— Vieata albinei se imbina cu a florii, Pri- miavara, cand se ivesc cele dintai flori, albina e aproape singura insecta, care cutréiera campiile si padurile, fiindcé ea nu ierneazd in amortire, ca celelalte insecte si iese odata cu cele dintai raze incalzitoare. ‘ Pe ling’ folosul banesc, ce-I tragem de pe miere si de pe ceara, albinele mai aduc foloase mari semanaturilor si pomilor. Imprejurul unei stupine, cAmpiile si livezile de pomi, cutreierate de albine, dau totdeauna rod mai mult si mai bun, Un francez invdtat a scris o carte, in care ne da multe pilde despre foloasele ce le trag pomii si unele sem&na&turi dela albine. El ne spune cd in tineretea sa, tatal siu avea o stupina si totdeauna pomii cideau de poame. Dupa o lipsa de 40 de ani de acasd, cind s’a intors si vada locul parintesc, n’a mai gasit stupina, dar nici pomii nu mai faceau roadele cum le stia el. In livezile vecinilor, pe unde umblau mai inainte al- binele, a vazut acelas lucru: poame putine si proaste, Un stupar arata ca intr’un sat, in care trei ani nu s’au vazut albine, merii cideau primivara de flori, dar nu legau nici o poama. Cum s’au adus cativa stupi, pomii au inceput s4 lege rod. In Australia,—13 oamenii stramutati acolo din Europa, nu puteau sa prinda samanta de ‘trifoiu rosu, cu toate ca trifoiul inflorea din belsug. Au adus albine si tri- ‘oiul a inceput sa faca samant{a. Cultivatorii au ba- gat de seama, ca la coasa intdia, gisesc mai putind samanta in trifoiul rosu, decft la coasa a doua, Pricina s’o cautaém tot la albine. Trifoiul, crescut dupa coasa intaia, e mult mai cercetat de albine. Un invatat mare, anume Darwin, a fdcut mai mul fi ani dearandul incerciri, care nu mai lasd nici o indoiala asupra foloaselor ce le aduc insectele, la legarea roadelor, El a semanat trifoiu si rapita imprejurul stupinei si, cand au inflorit aceste plante, el a acoperit cateva flori cu o panza subtire si rara (cum e tifonul), care sa nu lase albinele sa umble la aceste flori; a numirat apoi samanta legata de florile acoperite si pe cea legat&é de flo- rile neacoperite, din care albinele au supt miere. Jn 20 de gogosi de trifoiu, ale céror flori rama- Sesera neacoperite, a gasit 2.200 de seminte; iar. din 20 de gogosi, rodite de florile cari fusesera acoperite, numai in 6 a gasit putinad simanta; 14 au fost seci, Alta incercare s’a facut in 1926, in America, cu 3 meri de aceeasi marime. Unul a fost acoperit in timpul infloririi cu o panz& rar4, pentru ca albinele sA nu se poataé apropia de flori. Florile celorlalti pomi au putut sa fie cercetate de albine. Rezultatul recoltei a fost: marul acoperit cu panzd a dat 20 ker. de mere, iar ceilalti, 160 si 200 kgr. Asemenea incercari putem s& facem si noi. Dac& am acoperi o ramurica cu flori de zarzar, de pier- sic, sau de alt pom, cu o panza subtire, yom ye- dea la legat, c& chiar dac& pomul intreg ar fi plin ’ de poame, ramura acoperita va rimane fara roade, sau va face roade putine si proaste.14 — In America sunt cultivatori, care au livezi de sute de hectare cu meri, peri, caisi, pruni, piersici. Ei cunose folosul ce-l aduc albinele pentru ro- direa pomilor, inchiriazi stupi si-i imprastie in toata livedea, ca si nu scape nici o floare ne- cercetata de albine. Pomii cercetafi de albine, dau roade mai multe si mai bune. Un singur stup spo- reste rodul pomilor si al sem&ndturilor cu 1000 pana la 1200 lei la hectar. Dar albinele mai aduc folos si prin aceia ca impiedica inmultirea ganginiilor, care strica poas mele. S’a dovedit ca albina, patrunzand adanc in floare, scutura jos oudle puse de fluturi in florile de mar, ba ca da jos chiar viermii cari au iesit din acele oud in floare si cari mai tarziu vor intra induntrul poamelor. S’a mai bagat de seam, cd rapita, care e mai ‘ aproape de o stupina, e mai putin napadita de purici. Se vede c&, pfin clatinarea ce o pricinuesc plantelor si prin bataia aripelor, albinele turbura linistea puricilor si impiedica inmultirea lor, Pé langa folosul banese ce-l dau, albinele mai vin dar in folosul plugarului, sporindu-i recoltele multor semanaturi si ferindu-i-le de stricdciunile ce le pricinuese unele ganganii, Invatatii au so- cotit si au aflat ca folosul ce-! aduce albina la rodirea pomilor si a semandturilor, intrece de zece ori, castigul ce-! are stuparul din mierea ei. Pentru toate aceste insusiri, albina e mult pre- fuité in alte tari. In multe tari din Europa si din America, cei cari se indeletnicesc cu stuparitul, au infiintat societati, de stupari; se aduna adeseori si tin intre ei sfaturi pentru inaintarea stuparitului; tiparesc gazete, in care arata toate imbuniatatirile si nascocirile ce se fac in cresterea albinelor; fa-— 1 brici mari se indeletnicesc numai cu facerea de unelte de stuparie, cum sunt: stupi sistematici, ti- pare pentru facut faguri, masini de scos mierea din faguri si altele; sunt apoi, negustori de albine, cari vand si cumpara albine de diferite neamuri, vand roi, matci, uleie, faguri facuti cu tiparul s, a. Si la noi s’a infiintat de cativa ani o Societate se stupari, care se sileste sd raspandeasca prin re- viste si expozitii stiinta despre cresterea albinelor si sa indemne pe sateni si- “$i facd stupi cu faguri miscatori, din cari poti sa scoti mirea fara sa omori albinele si sa capeti o miere limpede gi aleasa la gust. In farile streine, numarul stupilor si al stupa- rilor sporeste in fiecare an, Si la noi, numarul stupilor se poate spori, fiindcé avem cu imbel- sugare tot felul de flori, care sa dea mieré $i cear4, sa curga si peste hotare, ca si mai inainte; iar satenii ar putea si-si gaseascd in cresterea al- binelor, o indeletnicire lesnicioasa si plicuta, care sa le sporeasci castigul ce-] au din munca cim- pului. 4. Cum incepi albindritul. Cresterea albinelor @ o indeletnicire placut& si usoara care ne aduce — cum am aritat — multe foloase. Unii o prac- tica din placerea de a-si mai face o ocupatie, pe langa acea de capetenie si din dragostea ce-o simt pentru albine, Altii isi fac din cresterea albinelor o meserie din care trdiese. Cu orice gand voiestil sa-l incepi, albinaritul se poate invata lesne si nu cere nicio ucenicie, ca alte meserii, Cresterea al- binelor se poate invata numai de pe carti. Asezat pe un scdunel langa un stup de albine si cu cartea pe genunchi, citesti, si observi. Un afumator sil16 — un voal in jurul palariei, sunt primele si cele mai trebuitoare unelte care iti dau curajul si deschizi stupul si si manuiesti albinele, Dupa indrumarile carfii ajungi in scurti vreme s& canosti albinele si vieata lor in stup. Numai doua lucruri fi se cer pentru aceasta: sd simfi placere pentru aceasta in- deletnicire si si nu te temi de intepituri. Nici un stupar nu se poate lauda cd nu e intepat macar din cand in cand. Ca sa ajungi bun. stupar trebue sa cunosti bine albinele, ca intocmire a trupului, ca fire si ca fel de vieata in stup si afara din stup, Numai prin cunoasterea deplind a albinei, poti s’o manuesti dupa voie, sa-i implinesti cerintele de vieata, adica 84 stii s’o cresti si si capeti toate foloasele ce ti-le poate da, Cum trebue si incepi albindritul? Cartea aceasta iti di toate indrumiarile de care are nevoie stuparul, care creste albinele pentru plicerea de a mai avea o indeletnicire, si un folos dela ele, ca si stuparul ce-si face din stuparit o meserie Gin care s4 poata trai. Nu te speria de grosimea ei. Aceasta carte iti da sfaturi de urmat un an intreg, E bine s’o citesti odata in intregime, ca s& stii tot ce poti gasi in ea. Dar poti sa citesti numai ceea ce trebue sa sti la nevoie. Ea iti arata tot ceea ce trebue si faci, cand $i cum sa lucrezi. Albinele pot sd triiasci, si-si gaseascd hrana pentru ele si sd dea un folos de miere si ceard pen- tru crescitor pe cea mai mare parte a pamantului. Dar cine voieste si-si faci o meserie din cresterea albinelor trebue si aleagd l6curile cele mai prii- toare si mai bogate in flori cu miere. La No, 185 incepatorul giseste indrumari pentru alegerea lo-—17 cului celui mai potrivit pentru asezarea uneil stu pine. i Dupi ce ai ales locul pentru asezarea stupinei, trebue sa-ti procuri albine. Pentru aceasta, patru mijloace ifi stau la indemana&: 1. Multora le-a desteptat placerea de ase face stupari, un roiu, care s’a prins de eraca unui pom din gradina lor, sau au prins un roiu raticitor, No. 157 te indru-. meaza sa prinzi si s4 pui roiul in ulei. Prin prinde- rea si asezarea roiului in uleiu, incepi si manuesti albinele. No. 257 te invaté cum sa umbli ‘cu al- binele si No. 333, cum sa te feresti de intepaturi. 5, Alt mijloc e sa cumperi roi firesti dela un_ stupar vecin sau prieten. Roiul trebue sa fie tim- puriu si mare. No. 201 din aceasta calauza iti a- rata cum s& aduci roiul acasa gsi sa-l asezi in ulei. (No. 168). x 7 6. Al treilea mijloc este cumpararea de albine in byduroaie sau cosnite dela sateni. Cumpararea se poate face toamna sau primavara. Ca sa stii cum trebue si alegi asemenea stupi, cetesti No, 198, care arata ce conditii trebue sa indeplineasca stupit ce cumperi toamna si No, 199, care araté cum trebue sa fie alesi stupii, primavara. Sy Albinele si fagurii dim buduroaie sau cosnite trebue sa fie trecuti in stupi cu faguri miscatori sau sistematici, No. 203 arati cum scofi albinele din buduroaie si le treci in stupul sistematic si No. 206 invataé cum scoti fagurii cu miere si puiet si-i asezi in rame, Fagurii din buduroaie nu pot umplea niciodaté ramele din stupii sistematici. Tre» bue sa completezi locul din stup cu foi de faguri tipariti sau artificiali, Despre foile de faguri arti- Ciiiuza Staparulul. 2igi ficiali si fixarea lor in rame gasesti sfaturi la No. 87. -7. Al patrulea mijloc, cumpararea de stupi sis- tematici dela stupari, cari isi desfac stupina sau dela stupari care fac negot cu stupi cu albine. E mijlocul cel mai lesnicios de a incepe stuparitul. Scapi de toate lucrarile ce le cer roii sau albinele din buduroaie, spre a fi asezati in stupi siste- matici. Mijlocul al patrulea are un cusur, € costi- sitor, Dar ai prilejul sa cumperi albine dela stu- pari, care isi desfae stupina, sa iei stupi din care scoti fagurii pe deasupra. Uleiele in care umbli prin spate sau printr’o latura sunt greu de manuit Dar si din cele dintai, vei alege forme saw tipuri de uleie din cele mai cunoscute, ca: Layens, Da- dant-Blatt, Gerstung, Zander sau Voirnot. SA cum- peri un singur fel cu rame de aceeasi forma si mdrime spre a se potrivi la orisice stup, Mai raméne sa alegi felul, forma sau tipul uleiu- lui in care vei creste albinele, Despre alegerea unui stup cu faguri nemiscatori (buduroaie, cos- nite) nici nw poate fi vorba, E pacat s4-ti pierzi yremea si banii cu asemenea stupi. Vei alege ne- gresit un stup sistematic, in care poti umbla si din care poti scoate faguri, asezati in rame. Daca o- cupatia de cdpetenie nu-fi‘lasa timp indestulator,. ca sa ingrijesti de albine si nu esti pretentios la infatisarea, aroma si gustul mierei, poti alege un uleiu orizontal, adica fara caturi, Daca ai destula yvreme pentru albine, si tii si aio miere bascaluita dup& floare (arfar, salcam, ofetar, teu) sau dupa timp (de primavarai sau vara), alege un stup cu caturi. ~ Un stupar glumet a zis cd albinele sunt atat de supuse si se potrivesc imprejurarilor, cA ai putea sa— 19 le cresti si intr’o:cisma. D-ta, incepdtorule, iti vei aseza albinele intr’un locas incapator, cladit: din- tr’un material. calduros, in care ele si se poata desvolta potrivit cerintelor lor de vieat&. Vei tine seama side marimea ramelor in care ele isi cla- dese fagurii pentru miere si puict. Daca iti inte- meiezi stupina intr’un finut cu iarna lunga si aspra, in care albinele, intrate in iarna, nu mai au zile frumoase si cilduroase spre a iesi de cateva ori din stup, pana in primavard, vei alege o rama mare, de 11—12 decimetri patrati, oricare i-ar fi forma. In ramele mari, albinele gramadesc toamna, de- asupra ghemului lor, hrand indestuldtoare pana primavara. I Capitolul XV despre uleie sau stubeie da toate lamuririle in privinta incdperii acestora, materialu- lui din care trebue sa se:cladeasc& si a formei si marimii ramelor, Daca te pricepi si ai indemanare la lucratul lemnului, cartea itirda toate miasurile, spre a putea sd-ti cladesti singur uleiele si ramele. Dac&é manuirea fierdstriului si raindelei ti-se par obositoare, poti cumpara uleie neincheiate, spre a le incheia si vopsi singur in lunile de iarnd.* _ Cu aceste lamuriri asupra inceputului, porneste la lucru cu toaté increderea in izbanda! II. Cum e intocmit trupul albinei. 8. — Albina e o insecté. Ea se aseamina la cea dintaéi vedere cu musca, Satenii nostri ii zie chiar mai adeseori muscd, decat albina; asa, cind vor sa spund ci un stup are un numar mare de albine, ei zic ca stupul are multé muscd; iar din proverbul: »ntt toate mustele fac miere”’, se vede lamurit, cd ei socotesc albinele de un neam cu mustele. La20 — faptura insd, intre albine si muste, e tot asa de mare deosebire, cum e intre caine si pisicé. Albina € inrudita de aproape cu viespea, cu care am putea zice ci e vara primigfiar’, gi e neam mai departat cu barzaunul sau bondarul. Albinele nu pot trai decat multe la un loc, f4- cand o familie, cdreia ii -zicem roiu. O albina sin- gura e tot asa de slaba si nedestoinicd si-si tind vieata, cum e un copil mumai de cateva zile naiscut; racoreala: noptilor de vara o amorteste si ucide. Dar chiar de ar avea hrana cea mai imbelsugata si caldura cea mai potriviti, ea tot moare cand ramane stingherita, fiindcd n’o omoara fomea sau frigul, ci singuratatea, Daca ne uitam cu bagare de seama, intr’o zi de vara, la gura unui stup, vedem o imbulzeala mare de albine zorite la lucru: unele intra, altele ies, se indrepteaza intr’o parte si se duc ca glontul. A- cestea sunt a/binele lucratoare, (fig. 1) care umbla dupa miere, dupa apa, ori dup& praful cel galben din flori. Ele sunt cele mai multe la numar, in ori si ce stup. Pe la amiaza vedem unele albine mai mari si mai groase la trup, care sboara sbar- naind ‘szomotos. Acestia sunt frdntorii, cari ies la plimbare. Cautand in stup cu bagare de seam, gasim o albina sperioasa, care cauta sa se ascunda de lumina; e mai ne- gricioasa, mai lunga la trup si cu pi- cioare aurii, Ea da viatai stupului, pentruci ea e mama roiului gi alta » la fel cu ea nu mai e in stup. A- Fig. L-Albind ceasté albind e matca, cireia i se lneritoare =~ mai zice si regina. Aceste trei feluri de albine tin de acelasi roiu si trebue s4 se gi- seasca vara intr’un stup, Toate lucreaza in cea maiek desdvarsita intelegere pentru propasirea roiului si prasirea neamului. 9.— Frupul albinei. La om’ si la toate anima- lele cu sira spinarii, scheletul osos care sustine corpul e asezat inauntru; iar partile moi,.ca mu- schii si tesuturile, care dau corpului forme pline si rotunde, sunt asezate pe partea din afara a sche- letului. La albine, muste, fluturi si alte insecte, corpul e format dintr’o coaja scortoasd, care apdra ca © pavaza partile moi asezate induntrul ei. Aceasta scoarta e formata dintr’o materie la fel cu a coar- nelor si unghiilor, numita chifind si ea pastreaza forma corpului. In unele parti, ea e mai tare si mai groasi ori mai subtire, dupa nevoie. Ca sa dea putinté trupului si se miste, scoarta e impar- tita in mai multe ivele legate intre ele. Dac&i ob- servom picioarele unui rac, care ca si albina, are trupu] aparat de o coajd scortoasa, putem sd ne dam seama de chipul cum se incheie inelele intre ele si cum lasd libere miscarile corpului. Tot corpul albinei, chiar si ochii, e imbracat in perisori, in unele parti mai lungi, in altele mai scurti, mai desi ori mai rari. Scoarta este lipsita de simtiri, de aceea>mai tofi perisorii servese la pi- pait. Perii de pe piept si pantece, ajuta la pastra- rea cildurii; cei-de pe ochi, fiind mai lungi- si mai tari, apard ochii; altii prind praful cel galben de pe flori, sau servesc ca niste periute, la curatit. Perii sunt mai desi la albinele tinere. Ei pier incetul cu incetul; iar la batranete, trupul ajunge gol si lucios. Coloarea perilor se schimba dupa neamul albinelor, dela cenusiu, la galben si ca- feniu, Inauntrul scoartei sunt o multime de ma-ee runtaie. Unele mistuie si pregadtesc hrana; altele © imprastie in toate partile corpului; altele duc pretutindeni aerul gsi prin altele, albina simte si infelege tot ce se petrece in lumea dimprejurul ei. _ La trup se deosibesc trei parti: capul, pieptul si foalele sau pantecele. eal Capul. Capul (fig. 2) are o forma cam in trei colturi si poarta doua cornite, numite antene, ochii si gura. 11.— OcAii. Albina are cinci ochi, Doi ochi sunt in partile din lituri ale capului, Ei sunt foarte ; mari fata de trup, mai ales la trantori. Daca ii cercetam cu sticle care marese lucrurile, vedem c4 fata lor, in loc sa fie rotunda, e taiaté intr’o multime foarte mare de fete mici si drepte, cu sase laturi, cum sunt ta- iate pietrele inelelor cu care ne impodobim dege- tele. Asezarea fetelor are mare asemanare cu un fa- gure. Fiecare fati face o vedere deosebita. Albina : lucratoare numara 6.300 fate. aja watelibitey @) lumini; matca, care ast Luge fAicile de sus; e) limba sau trece toata vieata ei in BeOmees Ja marencle, stup, la intuneric, nu sim- te nevoie de lumini asa de multe; ea are 4.920 ‘de lumini la un ochiu; trantorul insi are un nu- mar indoit de lumini, fata de albina, si anume— 23 13.090. Cu acesti ochi, albina vede dintr’odata, toate lucrurile dimprejurul ei, adica vede dintr’o- data inainte, indarat si in laturi, si la departari mari, Unii invatati cred ca cu acesti ochii albinele pot s& vada la departari foarte mari, de 1—2 ki- jometri, 12. Alfii cred insd c& albinele sunt inzestrate cu un simt special, de indreptare, care le da putinta sa apuce totdeauna drumul cel mai drept spre lo- cul unde voiesc sa mearga. Astfel, daca prinzi o albina pe o floare si, cu multa bigare de seama, ii acoperi ochii cu o vopsea neagra, ca si nu mai vada mimic, ea se intoarce drept in stup. Datorita acestui simt de indreptare, randunelele si. berzele nimeresc primavara drumul cel mai scutt, care le aduce la cuibul de anul trecut, iar porumbeii ca- latori se intore la cuibul lor, dela departari, de sute de kilometri. Cand zicem cA albinele au un simt al indreptarii nu insemneaza ca ochii nu le servesc la nimic. Albinele orbite pot s4 cerceteze mai departe florile din care culegeau miere, in timpul cand le-am acoperit ochii, ca s& nu mai vada; dar dupa ce s’a trecut acel fel de flori, ele nu mai pot gasi florile altor feluri de plante si sunt silite si se lase de cules. Fie ca au vedere mult mai agera decat a noastra, ori simtul directiei, fapt bine dovedit e ca albina tine bine minte drumul si merge totdeauna pe calea cea mai dreapta si mai scurta. Astfel, daca am aseza un stup intr’o padure deasd, unde abia ar rasbate razele soarelui, albina tot isi gaseste loc, sa treaca printre frunze si sa iasa deasupra copa- cilor; dupa ce face cateva roate imprejurul locului de unde a iesit, ca si-l cunoasca la intoarcere, 024 — porneste drept spre camp, dupa flori, departan- du-se 2—3 kilometri de stup, fard teama cA s’ar rataci, La intoarcere, se indrepteazi fara sovaire, ‘in spre parteajunde e stupul, si se strecoara printre aceleasi frunze, pe unde iesise, chiar dacd vreun vant care s’ar ridica in urma, ar misca si ar ame- steca frunzele copacilor intre ele. Tot cu acesti ochi, albina poate s4 deosibeasca colorile si chiar formele lucrurilor, stralucirea luminilor si misca- rile repezi. Albinele deosebesc colorile: albastru, galben, liliachiu si colorile ce le capatam din a- mestecul acestora. Pe celelalte colori le vad ce- nusii, astfel cum noi vedem un chip in fotografie. Ceilalti trei ochi sunt agezati in frunte, in trei colturi, ca cele trei lumini ce le are inainte masina trenului, Ei stau ascunsi in smocul.de par ce-l poarta albina pe cap, si sunt asa de mici, incat ii putem vedea bine, numai prin sticle care arata lu- crurile marite. Acesti ochi sunt intocmiti ca s4 vada numai de aproape gi la intunerec la trebile ce al- bina are de facut in stup. 13.— Anteneie (Cornitele). Cele doud cornite sau antene sunt facute la albine din 12 bucati si la trantori din 13 bucati incheiate intre ele. Toate bucatile unei antene formeaz4 impreund o teava, in care, se crede, cd sunt asezate un numar mare de simturi. Antenele se pot intoarce in toate partile si cu ele albina pipdie, miroase si aude. Ea nu pune limba pe nimic, pana ce n’a pipdit sau n’a mirosit cu antenele. Pipaind cu antenele, albina lucreazi pe intuneric in stup, ca si cum ar vedea. 14. — Tot cu ele se ating, cand se intalnese, si se cunose daca sunt din acelasi stup sau sunt stra- ine; prin ele pare c4 isi impartasesc gandurile lor.— 25 Nu e nici o indoiala ca albinele pot sa-si imparta- seascé gandurile, adicaé au si ele un fel de graiu,. cu care se inteleg intre ele. E bine inteles ca al- binele_nu vorbesc, nici nu se inteleg prin semne ca surdomutii, ci prin atingerea cornitelor. Sunt insé imprejurari, cand albinele isi comu- nica in cateva clipe, ca prin telegraf, vesti fara sa-si atinga cornitele. Cand lovim o albina, ori afumam intr’o parte a stupului, tot roiul se pune in miscare ca la un semnal. Nu sé poate sti prin ce simt special se inteleg in asemenea imprejurari, dar pare ca prin bazait albinele.scot sunete deo- sebite, intelese de toate. 15, — Ea e inzestrata cu o putere care ne pune in uimire, de a gasi prin miros mierea si florile din care poate culege miere. Un stupar povesteste intr’o carte, ci a gasit odata albine in camara in care tinea miere, cu toate ca fusese inchisd peste tot cu bagare de seama. -Albinele igi gasira loc sd intre in cdmara prin gaura broastet dela usd. A @stupat aceast’ gaurd, dar peste cdteva zile a gasit din nou albine in camara. Dupa multa cercetare zadarnicé, a auzit bazditul spre cos. Cosul fusese si el bine astupat cu hartie prinsa intr’un pervaz. Vantul desprinsese hartia intr’un colt, cat incdpea o albina si atéta fusese de ajuns pentru ele, ca sa patrunda pe acolo in camara, la miere. Albinele simt mirosul mierii din flori, chiar la o departare de 1 sau 2 kilometri, dar au si multa tinere de— minte. Unii stupari cred dimpotriva ca albinele mau miros mai desvoltat decét omul, dar daca vreuna a descoperit flori de miere, da de stire celorlalte si le cheama la locul cu flori prin orga- nul de imprastiere a mirosului special sau a un- delor electromagnetice.