Sunteți pe pagina 1din 12

AUDIT FINANCIAR

CUPRINS
CAPITOLUL I: Auditul financiar: definitie, obiective si principii generale
CAPITOLUL II: Prezentarea societatii S.C. BUCURESTI TURISM S.A.
CAPITOLUL III: Misiunea de audit financiar la 31.12.2005 S.C. BUCURESTI TURISM S.A.
CAPITOLUL IV: Raportul de audit si concluzii
BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I
Auditul financiar: definitie, obiective si principii generale
Notiunea de audit a inceput sa fie utilizata in Romania dupa anul 1990, in scopul realizarii unei
concordante intre reglementarile romanesti in domeniul financiar contabil si reglementarile similare
existente pe plan mondial si european.
La modul general, prin audit se intelege analizarea informatiei de catre un profesionist care apoi isi
exprima opinia responsabila si independenta, prin raportarea la un criteriu standard de calitate. Din
acesta deriva obiectivul esential a auditului si anume acela de a imbunatati continuu informatiile
oferite utilizatorilor.
3.1. Definitia auditului financiar
Auditul financiar a fost definit ca fiind examinarea realizata de catre un profesionist competent si
independent (expert contabil sau contabil autorizat) in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra:
validitatii si corectei aplicari a procedurilor financiar contabile interne, stabilite de conducerea
intreprinderii;
imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.
Daca vorbim de imaginea fidela, atunci nu putem disocia aceasta notiune de cea referitoare la
regularitatea si sinceritatea contabilitatii.
Regularitatea presupune respectarea regulilor si procedurilor contabile, altfel spus a principiilor
contabile general admise. Dupa cum este prevazut si in Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii,
imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de unitatea patrimoniala
este obtinuta numai daca sunt indeplinite cerintele urmatoarelor principii:
principiul prudentei potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a
veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont de deprecierile,
riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior;
principiul permanentei metodelor presupune continuitate in aplicarea regulilor si normelor privind
evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor,
asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile;

principiul continuitatii activitatii presupune desfasurarea activitatilor contabile pornind de la


ipoteza potrivit careia unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor
previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau reducere sensibila a activitatii;
principiul independentei exercitiilor presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor
aferente activitatii intreprinderii, pe masura angajarii lor si virarii catre contul de rezultate la care se
refera;
principiul intangibilitatii bilantului de deschidere mentioneaza ca bilantul de deschidere al unui
exercitiu financiar trebuie in mod obligatoriu sa fie identic cu bilantul de inchidere al exercitiului
financiar precedent;
principiul necompensarii impune a elementele de activ si cele de pasiv sa fie evaluate si
contabilizate separat, nefiind permisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv, la nivelul
bilantului, sau intre venituri si cheltuieli, la nivelul conturilor de profit si pierdere.
Sinceritatea, a doua componenta a imaginii fidele, presupune aplicarea cu buna credinta a regulilor si
procedurilor contabile.
Conform IFAC, auditul financiar constituie forma cea mai inalta de asigurare pe care o poate
da un profesionist asupra unei informatii, in opozitie cu misiunea de examinare limitata care nu
presupune decat o asigurare negativa. Expresiile folosite de catre auditor in formularea opiniei sale
sunt ofera o imagine fidela sau prezinta in mod corect sub toate aspectele semnificative, ele fiind
echivalente.
Auditorul are obligatia sa organizeze si sa conduca un audit in conformitate cu Standardele de Audit
care contin principiile de baza si procedurile esentiale impreuna cu alte instructiuni conexe (explicatii,
alte materiale exemplificative), toate acestea fiind utilizate ca baza de cunostinte, absolut necesara
pentru realizarea cu profesionalism a unei misiuni de audit.
In conformitate cu Standardele de Audit elaborate de IFAC, scopul principal al unei misiuni de
audit este acela de a oferi o asigurare rezonabilaasupra faptului ca ansamblul situatiilor financiare
ale intreprinderii nu este eronata in mod semnificativ. Ca urmare, auditorul trebuie sa planifice si sa
efectueze auditul ca o atitudine de scepticism profesional si totodata trebuie sa aiba in permanenta in
vedere faptul ca pot aparea cazuri in care situatiile financiare contin erori semnificative, datorate unor
circumstante existente.
Codul privind conduita etica si profesionala precizeaza ca obiectivele profesiei de auditor
financiar le reprezinta activitatile desfasurate la cele mai inalte standarde de profesionalism si pentru
realizarea obiectivelor propuse trebuie sa fie indeplinite urmatoarele patru caracteristici:
- credibilitatea informatiei in vederea luarii de catre utilizatori a unei decizii;
- profesionalismul de care trebuie sa dea dovada auditorii;
- calitatea serviciilor oferite de auditori trebuie sa asigure cel mai inalt grad de performanta;
- increderea utilizatorilor in serviciile oferite de auditorii financiari profesionisti.
Concluzionand, putem afirma ca auditul financiar reprezinta un control independent al carui rezultat se
consemneaza intr-un raport adresat celui care a contractat cu auditorul exercitarea acestei activitati.
Auditorul financiar se dezvolta continuu ca o forma de control independent fata de unitatea
patrimoniala, autoritatea publica si terti: actionari, salariati, administratia fiscala, banci, organisme
bursiere, debitori, furnizori, clienti, creditori si contabilitatea nationala.

3.2. Obiectivele si principiile generale ale unui audit al situatiilor


financiare
In vederea asigurarii unei opinii competente si independente asupra imaginii fidele, clare si
competente a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor intreprinderii, au fost reglementate
anumite criterii si obiective care trebuie respectate in exercitarea unei misiuni de audit al situatiilor
financiare.
3.2.1. Obiectivele auditului financiar-contabil
La nivel international, obiectivele activitatii de audit au fost reglementate prin Standardul de audit nr.
200, Obiective si principii generale ce genereaza un audit al situatiilor financiare, iar la nivel national,
Consiliul Superior al C.E.C.C.A.R. a aprobat Norma de audit nr. 20/27.01. 1999, Obiectivul si principiile
generale ale unei misiuni de audit financiar. Datorita dorintei de armonizare cu reglementarile
existente pe plan mondial, norma nationala de audit este in acord cu norma internationala si contine
procedurile si principiile fundamentale, precizand totodata si modul de aplicare al acestora. In ambele
se stipuleaza ca obiectivul unui audit al situatiilor financiare este acela de a da posibilitatea
auditorului de a exprima o opinie privind intocmirea situatiilor financiare respective, sub toate
aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru general de raportare financiara identificata.
Cu toate ca opinia auditorului sporeste credibilitatea situatiilor financiare, utilizatorul nu
trebuie sa considere aceasta opinie ca o garantie a viabilitatii viitoarei entitati, dupa cum ea nu
reprezinta nici garantia eficientei conducerii unitatii respective.
Pentru a asigura o opinie competenta si independenta asupra imaginii fidele, clare si complete a
patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor intreprinderii, auditul trebuie sa fie realizat
respectand anumite criterii si obiective:
I. Criteriul exhaustivitatii si integritatii inregistrarilor
Potrivit acestui criteriu, operatiile patrimoniale au fost in 636d37g tegral si corect inregistrate in
contabilitate. Indeplinirea acestui criteriu se poate realiza in doua moduri:
a) auditorul verifica cu mare atentie procedurile utilizate de intreprindere pentru validarea tuturor
modificarilor patrimoniale, solutia avand insa dezavantajul ca necesita un timp indelungat pentru
validare;
b) auditorul poate utiliza rezultatele inventarierii, dar aceasta numai dupa ce s-a asigurat ca
inventarierea a fost facuta cu respectarea reglementarilor legale.
Respectarea acestui criteriu presupune ca auditorul sa fie sigur ca:
- toate operatiunile reflectate in documentele justificative corespunzatoare sunt evidentiate in
contabilitate si deci nu exista omisiuni;
- nu exista operatiuni inregistrate de mai multe ori.
II. Criteriul realitatii inregistrarilor
Auditorul are obligatia sa urmareasca daca toate elementele de activ si de pasiv inregistrate in
contabilitate sunt justificabile si verificabile si daca acestea corespund cu cele identificate fizic prin
inventariere sau utilizandu-se alte proceduri. Trebuie totodata sa se verifice daca activele si pasivele
respecta principiul entitatii patrimoniale, adica daca toate operatiunile efectuate apartin si sunt in
numele societatii.

III. Criteriul corectei inregistrari in contabilitate si a corectei prezentari cu ajutorul


conturilor anuale
Acest criteriu inglobeaza mai multe obiective si se refera la localizarea corecta a perioadei privind
elementele patrimoniale, evaluarea corecta a modificarilor, imputarea corecta si intocmirea corecta a
situatiilor financiare.
Perioada corecta in care sunt evidentiate modificarile patrimoniale presupune respectarea
principiului independentei exercitiilor, adica toate operatiunile care au loc, sunt imediat inregistrate,
utilizarea unei contabilitati de angajament si folosirea conturilor de regularizare. Regularizarea
operatiunilor dupa inventariere conduce la o corecta delimitare in timp a cheltuielilor si veniturilor, pe
intreaga perioada a exercitiului financiar, prin:
- constituirea, respectiv transferul unor provizioane asupra veniturilor;
- inregistrarea diferentelor de curs valutar aferente lichiditatilor in devize;
- inregistrarea cheltuielilor platite si a veniturilor incasate aferente exercitiilor urmatoare prin utilizarea
conturilor de regularizare;
- repartizarea diferentelor de pret asupra cheltuielilor si stocurilor, calculul si contabilizarea corecta a
variatiei stocurilor de productie finita;
- analiza amortizarilor si a provizioanelor pentru depreciere.
Evaluarea corecta presupune ca elementele patrimoniale sa fie evaluate in conformitate cu
prevederile Legii Contabilitatii nr. 82/1991 si cu Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor
financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate. Pentru o corecta
evaluare trebuie sa se tina cont de urmatoarele tratamente contabile:
- la data intrarii in patrimoniu, bunurile sunt evaluate si inregistrate in contabilitate la valoarea de
intrare denumita valoare contabila. Pentru bunurile aduse ca aport la capitalul social, auditorul
trebuie sa verifice daca acestea au fost inregistrate in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si
amplasarea lor, in urma unei evaluari efectuate potrivit legii. De aceleasi caracteristici trebuie sa se
tina cont si atunci cand se evalueaza bunurile obtinute cu titlu gratuit si se determina valoarea de
utilitate a acestora. Pentru bunurile achizitionate de la terti sau fabricate in intreprindere, auditorul
trebuie sa verifice daca au fost prinse toate elementele componente ale costului de achizitie, si
anume: pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport si alte cheltuieli efectuate
de societate in vederea punerii in stare de utilitate sau a intrarii in gestiune a bunului respectiv;
- auditorul trebuie sa verifice daca datoriile si creantele sunt inregistrate la valoarea lor nominala,
respectiv valoarea de intrare (valoare contabila);
- la inchiderea exercitiului, auditorul verifica daca, pentru elementele de activ, exista diferente
constatate in plus, intre valoarea de inventar si valoarea de intrare, diferente care insa nu se
contabilizeaza potrivit principiului prudentei. In cazul in care exista diferente constatate in minus,
auditorul verifica daca in contabilitate s-au inregistrat amortizari, daca avem de-a face cu deprecieri
ireversibile s-au daca s-au constituit provizioane in cazul in care depreciereaeste reversibila;
- pentru elementele de pasiv de natura obligatiilor sau datoriilor, diferentele constatate in minus intre
valoarea de inventar si valoarea de intrare nu trebuie sa fie inregistrate conform principiului prudentei,
dar daca diferentele sunt pozitive, auditorul are obligatia sa verifice in contabilitate daca s-au
constituit provizioane pentru aceste diferente, pe seama cheltuielilor.
In cazul imobilizarilor pentru care s-au constituit provizioane, auditorul verifica daca acestea au fost
prezentate in bilant la valoarea neta bilantiera (valoarea contabila de intrare amortizari provizioane
pentru depreciere).

La data iesirii bunurilor din patrimoniu, acestea trebuie sa fie evaluate la valoarea lor de intrare.
In situatia in care intreprinderea aplica tratamente contabile alternative (prezentarea elementelor
patrimoniale in bilant pe baza metodei costului de inlocuire sau a altor metode care sa tina cont de
inflatie), auditorul trebuie sa verifice influenta asupra fiecarui element bilantier ca urmare a aplicarii
altei evaluari decat aceea a costului istoric.
Imputarea corecta are in vedere inregistrarea operatiunilor patrimoniale in conturile
corespunzatoare, potrivit corespondentei prevazute in Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii,
cu precizarea ca aceste corespondente nu au un caracter limitativ, deoarece este practic imposibil sa
fie prevazute toate inregistrarile contabile posibile, tinand cont de varietatea practic infinita de
operatiuni patrimoniale impuse de activitatea curenta a unui agent economic.
Prezentarea corecta in conturile anuale are in vedere legatura care trebuie sa existe intre datele din
contabilitatea analitica si cea sintetica, corespondenta dintre contabilitatea sintetica si balanta de
verificare care sta la baza intocmirii bilantului contabil. Exista doua tipuri de corelatii:
a) corelatia intre Registrul Jurnal si totalul rulajelor curente ale conturilor deschise in evidenta
sistematica prin fisele sintetice sah (Registrul Cartea Mare);
b) corelatia dintre conturile analitice si conturile sintetice care se realizeaza rin balanta de verificare
analitica deschisa pentru fiecare cont sintetic de gradul I sau II, dezvoltat in analitice.
3.2.2. Principiile auditului financiar contabil
In ceea ce priveste principiile generale care guverneaza activitatea de audit, acestea sunt foarte
clar definite atat in norma internationala de audit cat si in cea nationala. Auditorul trebuie sa se
conformeze Codului privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar. El
trebuie sa se supuna urmatoarelor sapte principii etice:
Integritatea este un principiu deosebit de important al auditului, principiu potrivit caruia auditorul
trebuie sa fie drept, cinstit si sincer in executarea lucrarilor contractate;
Obiectivitatea reprezinta o calitate primordiala a unui auditor sau a oricarui profesionist contabil.
Auditorul trebuie sa fie corect si sa nu lase sa-i fie impiedicata obiectivitatea de prejudecati sau idei
preconcepute. Deci, el trebuie sa aiba o comportare impartiala atunci cand efectueaza lucrarile si
judecatile de valoare necesare ducerii la bun sfarsit a misiunii sale;
Independenta presupune ca auditorul trebuie sa fie si sa se manifeste liber fata de orice interes care
ar putea fi considerat incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa. Independenta este o calitate
esentiala care insoteste integritatea si obiectivitatea unui profesionist contabil liberal. Auditorul
trebuiesa evite situatiile care pot fi sau sunt susceptibile sa conduca pe terti la concluzia ca exista un
conflict de interes
si,
in felul acesta,
obiectivitatea auditorului este compromisa.
Independenta este compromisa in situatia in care auditorul nu este degajat de orice interes sau
influenta care ar constitui, pe de alta parte, o amenintare pentru activitatea sa. Situatiile in care
datorita unei lipse de independenta, reala sau aparenta, un tert ar avea motive sa se indoiasca de
obiectivitatea unui auditor sunt:
- implicarea financiara directa sau indirecta in activitatile unui client;
- implicarea auditorului in activitatile unui client in calitate de membru al executivului sau ca angajat
sub controlul directiunii;
- activitati incompatibile sau contradictorii. Luand exemplul unei misiuni de audit sau orice alta misiune
care are ca finalitate prezentarea unui raport, auditorul, in situatia in care efectueaza si alte tipuri de
servicii pentru client, trebuie sa tina seama de faptul ca nu-si poate asuma functii de conducere si nu
poate lua nici decizii de gestiune, a caror responsabilitate este in seama managerilor sau a Consiliului

de Administratie. Pentru auditori este indicat sa poata oferi clientilor si alte servicii, cum ar fi
consilierea financiara si de gestiune, tinand cont de faptul ca sunt deja familiarizati cu activitatile
desfasurate de catre acestia. Auditorul nu isi compromite obiectivitatea daca ofera servicii de
consiliere atata vreme cat evita sa se angajeze in deciziile de gestiune.
Competenta profesionala si atentia cuvenita presupune ca auditorul trebuie sa-si mentina nivelul
de
competenta
de-a
lungul
carierei
sale
profesionale. Profesionistul
in
domeniu
nu
trebuie sa contracteze decat lucrarile pe care considera ca poate sa le execute cu competenta
profesionala. Auditorul care accepta o misiune lasa sa se presupuna ca poseda competenta necesara
pentru a indeplini lucrarile pe care le presupune aceasta si ca va aplica toate cunostintele sale si isi va
folosi aptitudinile si experienta acumulata. Ca urmare, el trebuie sa se abtina de la contractarea unor
misiuni pe care nu este competent sa le duca la bun sfarsit, in afara cazurilor in care poate obtine
consilierea si asistenta necesara pentru indeplinirea sarcinilor in mod satisfacator. Totodata, auditorul
are obligatia sa-si mentina, in permanenta, cunostintele si competenta la un asemenea nivel care sa-i
permita sa-si asigure clientul ca este beneficiarul unui serviciu profesional, competent. Competenta
profesionala cuprinde doua faze distincte:
- obtinerea competentei profesionale prin acumularea cunostintelor necesare;
- mentinerea competentei profesionale ceea ce presupune a fi in permanenta la curent cu dezvoltarile
si noile reglementari aparute.
Confidentialitatea (secretul profesional) este acel principiu potrivit caruia informatiile referitoare
la activitatea unui client, obtinute cu ocazia unei misiuni, nu pot fi comunicate altor persoane fara
acordul conducerii intreprinderii auditate. Principiul secretului profesional depaseste sfera comunicarii
de informatii. El cere ca auditorul care aduna informatii in cursul misiunii sale sa nu utilizeze aceste
informatii in beneficiul sau personal sau al unui tert al intreprinderii. In executarea misiunii sale,
auditorul are acces la o multitudine de informatii confidentiale si, ca urmare, este necesar ca acesta sa
pastreze secretul profesional. Aceasta obligatie nu se aplica publicitatii informatiilor necesare pentru
buna desfasurare a misiunii in conformitate cu normele profesionale in vigoare. Clauza de
confidentialitate se mentine chiar si dupa finalizarea misiunii.
Conduita profesionala (profesionalism) presupune ca auditorul sa aiba un comportament
compatibil cu buna reputatie a profesiunii si trebuie sa se abtina de la orice activitati de natura sa
aduca atingere acestei reputatii.
Respectarea normelor/standardelor tehnice si profesionale in vigoare intra in indatoririle
auditorului atunci cand efectueaza lucrarile aferente misiunilor contractate. Profesionistul in materie
trebuie sa tina cont de reglementarile stabilite in cadrul normelor de audit interne si internationale, in
vederea realizarii unei activitati de audit eficiente.
In final, mentionam ca in activitatea de planificare si desfasurare a auditului financiar, auditorul trebuie
sa dovedeasca spirit critic/scepticism profesional deoarece pot exista anumite circumstante care sa
duca la anomalii semnificative in situatiile financiare.

CAPITOLUL II
Prezentarea societatii S.C. BUCURESTI TURISM S.A.
Denumire: S.C. BUCURESTI TURISM S.A.
Sediul social : Bucuresti, Calea Victoriei nr.63-81, sector 1.

Numar la Registrul Comertului : J 40/167 / 1991


Cod Unic de Inregistrare : R 1567802
Cod SIRUES : 400847549
Domeniul principal de activitate: Hoteluri , cod CAEN 551,
Obiectul principal de activitate: Hoteluri, cod CAEN 5510. Obiectele secundare de activitate sunt in
numar de 19, legate de activitatea de baza a Societatii.
Forma de proprietate : capital privat 100 %
Tipul societatii: societate detinuta public si tranzactionata pe Bursa Electronica Rasdaq
Numar mediu de salariati / 2005 : 118 persoane ( in cursul anului 2004 a fost de 115 persoane)
Cifra de afaceri / 2005 : 20.249.241 lei ( 17.895.685 lei la 31.12.2004 )
Conducerea societatii :
a)

Administrator unic : ARTLIT HOLDING B.V. din Olanda, prin Reprezentantul Permanent Luc
Frans Marie Ronsmans

b)

Conducerea executiva:
Prof. univ. dr. Ioan Bari Director general executiv
Ec. Catrinel Petrescu

Contabil sef

Auditul intern : S.C. AUDIT EXPERT SRL.


Consilier juridic : av. Serban Lovin
Capitalul social : este impartit in 2.506.333 actiuni comune, nominative, dematerializate. In cursul
perioadei analizate, capitalul social al emitentului a ramas nemodificat. Singurele modificari intervenite
la acest capitol in cursul anului 2005, se refera la valoarea nominala a actiunilor, care in urma
denominarii leului a devenit 2,5 RON, din 25.000 ROL, conform Legii nr. 348 / 2005; in aceasta baza si
valoarea capitalului social a devenit 6.265.832,50 RON din 62.658.325 mii ROL.
Structura sintetica a actionariatului nu a suferit modificari privind detinerile semnificative de actiuni
aceeasi structura regasindu-se si in registrul consolidat furnizat de REGISCO S.A. la data de 03.04.2006
data de referinta pentru Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor din 25-26/04.2006 Aceasta se
prezinta dupa cum urmeaza :

Actionari

Nr. actiuni

Capital social

( mii lei )

DOMINO INTERNATIONAL

1.729.747

4.324.367,50

69,015

SIF Transilvania

185.732

464.330

7,411

Alti actionari

590.854

1.477.135

23,574

TOTAL

2.506.333

6.265.832,50

100,000

HOTELS SRL

CAPITOLUL III
ENTITATEA PUBLICA
Directia de Audit Public Intern
Nr. 12/05.12.2007
ORDIN DE SERVICIU
In conformitate cu prevederile art. 8, litera c. din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, a
OMFP nr. 38/2003 de aprobare a normelor metodologice generale privind exercitarea activitatii de
audit intern, cu modificarile si completarile ulterioare si a Planului de audit intern pentru anul 2006, se
va efectua misiunea de audit intern privind situatia capitalurilor firmei , in perioada
01.12.2005 31.12.2005.
Scopul misiunii de audit este de a da asigurari asupra modului de inregistrare in conturile capitalurilor
a operatiunilor aferente acestora, in conformitate cu cadrul legislativ si normativ, iar obiectivele
acestuia au in vedere:
Exhaustivitatea
Exactitatea
Existenta
Evaluarea
Imputarea corecta si perioada corecta

Mentionam ca se va efectua un audit de conformitate al modului de inregistrare a capitalurilor.


Echipa de auditori interni este formata din urmatorii auditori:
Popescu Maria, auditor superior, coordonator
Serban Claudia, auditor superior
Director Directia de Audit Intern,

Dragomir Andrei

ENTITATEA PUBLICA
Directia de Audit Public Intern
DECLARATIA DE INDEPENDENTA
Nume si prenume: Serban Claudia
Misiunea de audit: Situatia capitalurile firmei
Data: 05.12.2005

Incompatibilitati in legatura cu entitatea/structura auditata

D
A

N
U

Ati avut/aveti vreo relatie oficiala, financiara sau personala cu cineva care ar putea
sa va limiteze masura in care puteti sa va interesati, sa descoperiti sau sa constatati
slabiciuni de audit in orice fel?

Aveti idei preconcepute fata de persoane, grupuri, organizatii sau obiective care ar
putea sa va influenteze in misiunea de audit?

Ati avut/aveti functii sau ati fost/sunteti implicat(a) in ultimii 3 ani intr-un alt mod in
activitatea entitatii/structurii ce va fi auditata?

Aveti responsabilitati in derularea programelor si proiectelor finantate integral sau


partial de Uniunea Europeana?

Ati fost implicat in elaborarea si implementarea sistemelor de control ale

D
A

N
U

Sunteti sot/sotie, ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv cu conducatorul
entitatii/structurii ce va fi auditata sau cu membrii organului de conducere
colectiva?

Aveti vreo legatura politica, sociala care ar rezulta dintr-o fosta angajare sau
primirea de redevente de la vreun grup anume, sau organizatie sau nivel
guvernamental?

Ati aprobat inainte facturi, ordine de plata si alte instrumente de plata pentru
entitatea/structura ce va fi auditata?

Ati tinut anterior contabilitatea la entitatea/structura ce va fi auditata?

Aveti vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la entitatea/structura
ce va fi auditata?

Daca in timpul misiunii de audit, apare orice incompatibilitate personala, externa


sau organizationala care ar putea sa va afecteze abilitatea dvs. de a lucra si a face
rapoartele de audit impartiale, notificati seful Serviciului de audit intern de urgenta?

Incompatibilitati in legatura cu entitatea/structura auditata

entitatii/structurii ce urmeaza a fi auditata?

Auditor intern,

Director Directia de Audit Public Intern,

Serban Claudia

Dragomir Andrei

ENTITATEA PUBLICA
Directia de Audit Public Intern
Nr. 35 / 05.12.2007
NOTIFICAREA

PRIVIND DECLANSAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN


Catre: Consiliul de Supraveghere S.C. BUCURESTI TURISM S.A.
De la:

Directia de Audit Public Intern

Referitor: Misiunea de audit intern Situatia capitalurile firmei


Stimate: domnule Victor Popescu
In conformitate cu Planul de audit intern pe anul 2005, urmeaza ca in perioada 01.12.2005
31.12.2005.sa
efectuam
o
misiune
de
audit
intern
avand
ca
tema Situatia
capitalurile firmei .
Scopul misiunii de audit intern este acela de a furniza o asigurare independenta conducerii in
ceea ce priveste functionalitatea sistemului de control intern atasat activitatii auditate si formularea de
recomandari pentru imbunatatirea acestuia.
Perioada supusa evaluarii este 01.01.2005 - 31.12.2005 .
Va rugam, de asemenea, sa desemnati o persoana de contact pentru a ne ajuta in timpul
derularii misiunii de audit intern, urmand a stabili de comun acord data sedintei de deschidere, avand
pe ordinea de zi urmatoarele:
prezentarea auditorilor;
prezentarea si discutarea obiectivelor misiunii de audit intern;
discutarea programului interventiei la fata locului;
stabilirea persoanelor de legatura in cadrul compartimentelor auditate;
alte aspecte organizatorice necesare desfasurarii misiunii.
Pentru o mai buna documentare a echipei de audit intern referitoare la activitatea directiei,
va rugam sa ne puneti la dispozitie urmatoarea documentatie necesara:
cadrul legal si de reglementare aplicabil domeniului financiar-contabil;
organigrama Directiei de Buget si Contabilitate Interna;
Regulamentul de organizare si functionare;
fisele posturilor;
procedurile scrise care descriu activitatile ce se desfasoara in cadrul directiei;
rapoartele de audit intern anterioare;
alte rapoarte, note, dosare anterioare care se refera la aceasta tema.
Pentru eventualele intrebari privind aceasta actiune, va rugam sa contactati pe doamna Popescu
Maria, auditor intern, coordonatorul misiunii sau pe seful compartimentului de audit intern.

Cu deosebita consideratie,
Director Directia de Audit Public Intern,

S-ar putea să vă placă și