1.

Obiectivul studierii disciplinei ER si sarcinile ei:

Termenul economie provine de la cuvintul oicos-gospodarie si de la cuv. nomos-lege.

Activitatea umana in general economica se incadreaza intre doua limite extreme
Activitatea
Economica
Trebuintele
(Nelimitate)

Satisfacerea
trebuintelor cu
diferite resurse

Consumul

Resursele(Limita
te)
Rezultat
Oferta

Cerere

Stiinta economica-stiinta comportamentului uman in activitatea de alocare in conditii optime a

resursei cu folosire alternative pt satisfacerea unor trebuinte nelimitate si in diversificarea continua.
In cadrul raportului consumului si rezultatului omenirea a creat o stiinta si anume stiinta
economica,care are drept obiectiv- realizarea raportuluiconsum-rezultat cit mai eficient rezultat.
Principalele problem ale economiei la care trebuie sa dam raspunsuri : *Ce trebuie sa producem?
*Din ce? *In ce marimi? *Pt cine? *Cum? *In ce timp?
Schema logica a disciplinii economia ramurii:
REzultatul Volumul vanzarilor
Productia marfa
(-minus)
Efortul

Mijloace Circulante
Mijloace Fixe

Cost productiei

Forta de munca
(=egal)
Efect

Profit
Sist.fiscal

Rentabilitate
Sist.bancar Evidenta contabila si anali. financiara

3.Obiectivul studierii disciplinei Statistica si sarcinile ei:

Cuvintul Statistica provine de la cuvintul din latina status-starea fenomenului
Statistica are ca obiect de studio diversele fenomene social-economice a caror cercetare este legata
de caracterizarea cantitativa fenomenelor de masa(multimi de unitati) si de stabilizarea legitatilor
calitative care le sunt proprii.
Statistica-stiinta social economica care studiaza multimi de unitati omogene.
Scopul statisticii caracterizarea cantitativaa fenomenelor cu ajutorul cifrelor;stabilirea legitatilor
calitative a schimbarii indicatorilor in timp.
Statistica studiaza toate fenomenele in conditiile concrete de timp si de spatiu.

4. Serii dinamice:
Seria dinamica- un sir de valori numerice ale unui indicator statistic in moment sau perioade de timp.
Primele serii dinamice se numesc de moment, altele- de interval.
Seria dinamica de moment poate si transformata in seria dinamica de intervale.
Caracteristicile seriilor dinamice:

Nivelul mediu- se gaseste cu media cronologica

1
1
x 1+ x2 ++ x n
2
2

n1
y =

Sporurile absolute-de baza si in lant:

b= y i y 0

Ritmuri de schimbare: de baza si in lant

Rb=

yi
y0

Rlant=

lant= yi y i1

yi
y i1

Ritmul de schimbare mediu se gaseste prin formula mediei geometrice:

x =

n1

xn
x0

5.Clasificarea stiintelor economice:

Exista un system de stiinte economice care pot fi grupate in :
tiine economice fundamentale (teoria economic i economia politic)

tiine economice funcionale (managment, marketing, finane, logistic)

tiine economice teoretico-aplicative (istoria economic i doctrine economice)

Economia poate fi pozitiv i normativ.
Economia pozitiv studiaz ceea ce exist n realitate la un anumit moment.
Economia normativ exprim o reprezentare subiectiv, ceea ce ar trebui s fie...
Economia se studiaz la dou nivele:

Microeconomic situaia economic la nivel de agent economic.(evenimente economice dintr-o

ramura a economiei).
Macroeconomic situaia economic la nivel de stat.
6-7.Metoda gruparilor statistice si algoritmul ei:
Grupari statistice-separarea colectivitatii statistice in grupe dupa anumite
caracteristici.Caracteristica dupa care a fost facuta gruparea se numeste indicator de grupare.
Metode de grupari:
*Tipologice- cu ajutorul carora se solutioneaza diferentierea tipurilor si formelor principale ale
fenomenelor.Sunt folosite la macronivel.
*De structura- cu ajutorul carora se solutioneaza structura colectivitatii

*Analitice-cu ajutorul carora se dezvaluie interconectiunea fenomenelor.Sunt un indicator

(factor independent) si a 2 factor depinde de primul (factor rezultativ)
Algoritmul gr.statistice:
Daca trebuie de facut gruparea cu intervale egale:
*Trebuie de gasit marimea intervalelor

i=

x max x min
n

*Gasim intervalele pt fiecare grupa:

I grupa

x minx min +i

II grupa

x min +ix min + i+i

III grup

x min +2 i

x max

*Repartizarea unitatilor colectivitatii in fiecare grupa

*Scoatem unitatile pt fiecare grupa calculare si mai apoi calcularea
*Determinarea ponderii pt fiecare grupa sau structuri
Gruparile analitice:
*Gasim indicatorul rezultativ pt fiecare grupa
*Stabilim dependenta dintre x si

yi

yi

si facem concluzia

Gruparea consta in construirea unor serii de repartitii care pot fi de 2 tipuri :

*cu intervale
*de moment
8.Metoda indicilor
Indice- valoarea relativa care arata schimbarea indicatorului in timp,spatiu sau fata de plan.Daca
indicele este mai mare decit 1 sao 100% inseamna ca indicatorul creste fata de plan si invers.
Indicii sunt de 2 tipuri :
Individuali (i) -valori relative care arata schimbarea indicatorului anumit pt fiecare unitate in
colectivitate
Agregati(Y) se calculeaza la nivelul unor grupe sau intregii colectivitatii agregate.
Fiecare indice are perioada de baza si perioada curenta:

q1
i
=
q
*
q0

i p=

p 0 q1
I
=
q
*
p0 q0

p1
p0

I p=

ic =

p1q1
p0q1

c1
c0

I pq =

i pq=

p1q1
p0q0

p1q1
=I I
p0 q 0 q p

Cu ajutorul indicilor agregati putem face analiza factoriala,este un indicator rezultativ,altul factorii de
independente

Ip

in agr. preturilor pe macronivel se numeste inflatie.

9.Valorii medii
Valoarea medie- este valoarea generalizatoare care caracterizeaza unei variabile pt intreaga
colectivitate sau pt unele parti din ea.

x -media
x =

Indicatorii valorilor medii: *Media aritmetica

*media armonica(simpla/ponderata)

x s=

xi
n

1
1

xi

(simpla)

x =

ximi
mi

x p=

(ponderata)

mi
mi

xi

*media cronologica- se foloseste in metoda statistica serii dinamice pt determinarea niv.med.

1
1
x 1+ x2 ++ x n
2
2

*media geometrica- se foloseste in metoda seriilor dinamice:

n1
x =

x =

n1

xn
x0

Mai sunt asa medii ca structurala,modul si mediana.

10.Capitalul fix si componenta lui:
Mijloacele fixe- bunuri ale firmei care particip de mai multe ori procesul de producie, i pstreaz
forma iniial i i transfer treptat valoarea asupra produsului finit pe msura uzurii.
Mijloacele fixe pot fi:
a) Mijloacele fixe care particip direct la procesul de producie sau creaz condiii normale pentru
desfurarea acestuia se numesc productive( depozitul, transportul).
b) Mijloacele fixe neproductive- nu particip la procesul de baz, dar au menirea de a susine sfera
social a angajailor ntreprinderilor (cantin, sal de sport, bibliotec).
Componenta mijoacelor fixe :
1. cldirile (blocul administrativ)
2. construcii speciale (drumuri, poduri conducte)
3. maini i utilaje (instalaii, linii tehnologice)

4. mijloacele de transport (auto, aerian)

5. inventarea de producie (butoaie, cisterne)
6. plantatii (livezi, vii)
Dup importana mijloacele fixe pot fi:
Active - acioneaz direct asupra obiectului muncii. (strugur)
Pasive - asigur fncionarea normal a desfurrii activitii.(cladire)
11. Notiune,component si structura capitalului circulant.
capital circulant reprezinta resurse financiare investite in obiecte de munca cu ajutorul carora se
efecrueaza circuitul economic.
II) Dupa conponenta capitalului circulant:
1 Fondurile circulante
2 Mijloace de circulatii
Fondurile circulante include
- productia finita la depozit, mijloacele banesti in fondurile de decontare a intreprinderii, creantele
sau datoriele debitoare.
1.1 Fonduri circulante de productii reprezinta obiectele munca care participa la un singur proces de
productie consuminduse la prima utilizare si isi transfera valoarea integral asupra productiei
fabricate (ex: struguri)
1.2 Fonduri circulante deservesc sfera de intoarcere a banilor si cuprinde:
1.Perioada necesara pentru formarea tutror felurilor de stocuri si imbraca forma baneasca pentru
procurarea materiei prime, materiale auxiliare, energie, etc
2.Incepe cu receptionarea productiei finite la depozit si se termina cu primirea banilor in urma
desfacerii productiei. Pe parcursul activitatii firmei se prduce o miscare continua a celor 2
componente a MC, raportul dintre ele modificindu-se permanent.

ea materiei prime, mat. aux., combustibil,

Utilizarea
energie
in procesul de productie

Aprovizionarea

Producerea

alizarea PF si primirea banului in urma

Stocurile
desfacerii
de productie finite la depozit

12.Indicatorii

inzestrarii

muncii

cu

fondurile

fixe

si

eficientii

folosirii

lor:

Gradul de utilizare eficient a mijloacelor fixe poate fi determinat n baza unor indicatori.
1.Grupa indicatorilor care apreciaz utilizarea mijloacelor fixe
- coeficientul extensiv
Care caracterizeaz folosirea mijloacelor fixe n timp i se determin ca raportul dintre timpul real de folosire catre
timpul planificat (timpul caloindaristic maxim posibil)
T real
10
Kexp= T planificat = 36 =0.27 (Coeficientul extensiv tinde catre 1 ideal)

Rext = 1- Kexp rezerva extensiva

- coeficientul intensiv caracterizeaza utilizarea mijloacelor fixe dupa productivitate(capacitate de productie)
Capreal
Kint= Cap planificat
Rint=1-Kint ; Rint rezerva intensiva;
- coeficientul integral caracterizeaza eficienta utilizarii mijloacelor fixe cit in timp atit si dupa productivitate si este
egal cu produsul intre Rint si Rext.
2.Grupa indicatorilor starii mijloacelor fixe
MF noi
- coeficientul de reinoire Cinoire= MF sfirsitulanului
MF excludere
- coeficientul de excludere Cexcludere= MF inaintea anului
3.Grupa indicatorilor generalizatori
- randamentul mijloacelor fixe se determina in forma de coeficienr ca raporul dintre rezultatele activitatii catre
VN (CA , PC , PM )
valoarea medie a mijloacelor fixe R MF=
ne arata cantitatea de productie ce e obtinuta la
MF
utilizarea unui mijloc fix.
-capacitatea mijloacelor fixe (MF) - indicatorul invers al randamentului

C MF =

1
R MF

MF
VN (CA , PC , PM )

-capacitatea de inzestrare a muncii cu mijloace fixe.

Z MF=

MF
Ns ;

N s - numarul mediu sceptic al firmei

Ce valoare fixa revine la un angajat.

13.Indicatorii eficientii folosirii mijloacelor circulante.
Gradul de utilizare eficienta a mijloacelor circulante se determina in baza unor indicatii.
1

Cr =

Coeficientul vitezii de rotatie ne arata ce volum de vinzari se obtine utilizarea la fiecare leu de
mijloace circulante utilizate.

V N (CA , AG )
V N Vinzari nete
MC

MCinaintea anului + MC sfirsit anului

MC=
2

Indicatorul invers coeficientului de rotatie

K MC =

Durata de rotatie raportul dintreperioada

Dr =

economic. Cu cit
4

1
Cr

T
C 2 ; T arata durata de calcul a unui circuit

Dr < cu atit MC e mai eficient

Rentabilitate economica raportul dintre profitul brut catre capitalul total.

Re =

PB
100 ;

Ct ( MF+ MC)

PB

- profit brut.

Rentabilitate financiara

Rf =

Pn
100 ;
MC)

Ct ( MF+

14.Uzura fondurilor fixe si metodele calcularii ei:

Uzura mijloacelor fixe este pierderea parial sau total a proprietilor de consum i a valorii
mijloacelor fixe n procesul exploatrii sub aciunea factorilor naturali, progresul tehnico-tiinific i
creterii productivitii muncii n ramurile n care se produc aceste mijloace fixe. Se deosebesc 2
tipuri de uzur a mijloacelor fixe:
Uzura fizic - este pierderea proprietilor, capacitilor i calitii n urma funcionrii lor sub
aciunea factorilor naturali, mecanici.
Uzura moral - este devalorizarea mijloacelor fixe n timp, pe baza dezvoltrii progresului tehnicotiinific care duce la apariia noilor mijloace fixe cu o productivitate mai nalt i caracteristici mai
bune fa de cele existente. Astfel unele categorii de mijloace fixe pot fi scoase din folosin nainte
de
expirarea
termenului
de
utilizare
sau
exploatare.
La calcularea uzurii pot fi aplicate diferite metode:

Liniar/ casrii liniare- suma uzurii se determin prin raportul valorii uzurabile a mijloacelor

fixe ctre numrul anilor duratei de funcionare

este mrimea procentual care se transform anual n costul produciei fabricate.

Metoda proporional -

Metoda soldului degresiv-

Metoda regresiv

U a=

Nu=1/T-

F 1bNu
100

15.Activele pe termen lung si componenta lor:

Activele materiale pe termen lung reprezint active ce snt n majoritatea cazurilor
absolutnecesare pentru a ncepe o afacere, pentru a menine procesul de activitate i chiar
pentru a lichida ncaz de necesitate afacerea.Activele materiale pe termen lung reprezint
activele care mbrac o form material, cu odurat de funcionare util mai mare de un an,
care pot fi utilizaten activitatea ntreprinderii pentru aobine un avantaj economic sau care se
afl n proces de creare i nu snt destinate vnzrii.Dup componen i omogenitate activele
materiale pe termen lung se divizeaz n urmtoarelegrupe principale:
a)active materiale n curs de execuie
b)terenuri
c)mijloace fixe
d)resurse naturale
n funcie de componena natural i material i mijloacele fixe se subdivizeaz n:
-cldiri
-construcii speciale
-instaulaii de transmisie
-Maini i utilaje
-unelte i scule, inventar de producie i gospodresc i alte tipuri de mijloace fixe
-animale de producie i reproducie
-plantaii perene

-alte mijloace fixe

16.Activele Bilantului Contabil intreprinderii si structura lui:
Bilanul contabil propriu-zis asigur prezentarea, la un moment dat, a tuturor elementelor de
activ i de pasiv grupate dup destinaie i, respectiv, proveniena lor.
Elementele de activ cuprind bunurile economice sau mijloacele de care dispune agentul
economic, astfel:
Active imobilizate sau fixe- denumite i imobilizri sau bunuri imobile, cuprind toate
acele valori economice de investiie a cror perioad de utilitate i lichiditate este mai mare
de un an.
Active circulante: denumite i active curente, cuprind toate valorile economice sub
forma stocurilor i produciei n curs de execuie, creanelor, titlurilor de plasament i
disponibilitilor bneti.
Activele de regularizare i asimilate- reprezint cheltuielile nregistrate n avans i
cheltuielile de repartizat asupra mai multor exerciii.
Elementele de pasiv reprezint sursele de finanare a bunurilor economice sau drepturi i
obligaii ca elemente patrimoniale cu valoare negativ.
Dup modalitatea de finanare, pasivul patrimonial se mparte n:
Capitaluri proprii- corespund finanrii proprii a bunurilor economice aflate n circuitul
patrimonial al agentului economic.
Datorii- exprim fondurile sau capitalurile furnizate de teri, pentru care unitatea trebuie
s acorde o prestaie sau un echivalent valoric
Provizioane (fonduri) pentru riscuri i cheltuieli- sunt fonduri constituite prin prelevri
din rezultatele destinate acoperirii unor cheltuieli sau pierderi probabile n perioadele
urmtoare sau certe n perioadele urmtoare dar nedeterminate ca mrime.
Pasivele de regularizare i asimilate- cuprind veniturile nregistrate n avans adic
venituri realizate n anul curent (ncasarea anticipat de chirii, taxe, dobnzi etc.) care sunt
transferate asupra rezultatului anului urmtor.
17.Uzura FF si metoda calcularii ei proportionala si suma cifrelor:
Uzura mijloacelor fixe este pierderea parial sau total a proprietilor de consum i a valorii
mijloacelor fixe n procesul exploatrii sub aciunea factorilor naturali, progresul tehnicotiinific i creterii productivitii muncii n ramurile n care se produc aceste mijloace fixe. Se
deosebesc 2 tipuri de uzur a mijloacelor fixe:
Uzura fizic - este pierderea proprietilor, capacitilor i calitii n urma funcionrii lor sub
aciunea factorilor naturali, mecanici.
Uzura moral - este devalorizarea mijloacelor fixe n timp, pe baza dezvoltrii progresului
tehnico-tiinific care duce la apariia noilor mijloace fixe cu o productivitate mai nalt i
caracteristici mai bune fa de cele existente. Astfel unele categorii de mijloace fixe pot fi
scoase din folosin nainte de expirarea termenului de utilizare sau exploatare.

Metoda proporional Metoda suma cifrelor(comulativa)

U a=

( FFl )t i
t i

18.Metoda calcularii uzurii fondurilor fixe liniare:

Liniar/ casrii liniare- suma uzurii se determin prin raportul valorii uzurabile a mijloacelor fixe

ctre numrul anilor duratei de funcionare

mrimea procentual care se transform anual n costul produciei fabricate.

Nu=1/T-este

19.Metoda calcularii uzurii FF regresionala:

Metoda regresiv

U a=

F 1bNu
100

20.Notiune despre productivitatea muncii si sistemul indicatorilor lor:

n primul caz (uniti naturale) productivitatea muncii se exprim ca raportul dintre volumul
produciei i cheltuielile de munc efectuate. Acest indicator exprim cantitatea de bunuri i servicii
produse ntr-o unitate de timp. W=Q/T
Al doilea indicator se calculeaz invers W=T/Q i exprim timpul de munc necesar pentru fabricarea
unii uniti de bunuri sau servicii
Indicatorii valorici de calcul a productivitii muncii
n

T
n

qi P

qi P

N s P IP

Productivitatea muncii depinde de mai muli factori

1.
a.
b.
c.
2.
a.
b.
3.
a.

factori organizatorici
organizarea i deservirea continu a locurilor de munc
ritmicitatea producerii
condiiile muncii
Tehnico-materiale
Aprovizionare ritmic a procesului de activitate cu materii prime, combustibil, energie etc.
Nivelul de mecanizare i automatizare a procesului de activitate
Factorii economico-sociali a productivitii muncii
gradul de cointeresare economic a angajailor firmei n creterea eficienei activitii n
general
b. modul de stimulare moral a angajailor, nivelul de calificare profesional, condiiile de trai a
angajailor
21.Componenta personalului intreprinderilor si indicatorii numarului lui:

Fiecare firm este cointeresat n utilizarea eficient a resurselor umane proprii, pentru
aceasta este necesar ca firma s dispun de date necesare cu privire la cantitatea forei de
munc, structura i dinamica acesteia, reieind din acestea, angajaii unei firme pot fi
grupai n funcie de:
vechimeae n munc, gradul calificii, nivelul de studii, vrst, sex. Toate aceste informaii,
ajut managementul resurselor umane a firmelor de a optimiza i a gestiona corect
resursele de munc proprii, personalul firmelor mai poate fi clasificat dup funciile
ndeplinite n 2 grupe:
1. personal industrial productiv
2. personal neproductiv
PIP include urmtoarele categorii de angajai:

1.
2.
3.
4.

muncitorii
funcionarii
specialitii
conductorii

NP include angajaii cu funcie neproductiv: serviciul de paz, pompierii.

De regul pentru firmele productoare de bunuri, ponderea principal i revine personalului
industrial productiv, indeosebi categoriei muncitorilor
Evidena corect a numrului de personal poate fi efectuat n baza urmtorilor indicatori:
1. numrul scriptic pe zi al angajailor (Ns) se stabilete n corespundere cu lista
angajailor la data respectiv
2. numrul efectiv pe zi, se determin ca numrul celor prezeni la serviciu n ziua
respectiv (Ne)
3. Numrul mediu scriptic (Ns)cub poate fi calculat pe sptmn, lun, an. Se
calculeaz prin mprirea sumei numrului scriptic pe toate zilele calendaritstice la
numrul total de zile calendaristice a perioadei de analiz. Pentru zilele de odihn,
numrul scriptic este identic cu numrul lor pe ziua precedent lucrtoare.
4. Numrul mediu efectiv se calculeaz prin mprirea sumei numrului lucrtorilor
prezeni zilnic la serviciu ctre suma numrului de zile lucrtoare. (Ne)cub
5. raportul acestor doi indicatori (Kp) reprezint coeficentul prezenei angajailor la
serviciu.
22.Bilantul numarului personalului firmelor si indicatorii miscarii lor:
Un criteriu important n eficiena gestionrii cadrelor este stabilitatea personalului fimei n acest scop
pot fi utilizai indicatorii:
1. coeficientul circulaiei cadrelor dup numrul noilor angajai Kna=Na(numrul noilor
angajai)/Nsmed
2. coeficientul circulaie lucrtorilor dup numrul celor concediai Kcn=Ncn/Nsmed
3. coeficientul stabilitii personalului se determin ca raportul dintre numrul de angajai inclui
n listele personalului pe parcursul tuturor zilelor a perioadei de examinare Kst=Nst/Nsmed
23.Esenta salariului.Formele si sistemele remunerarii muncii:
Pentru asigurarea folosirii eficiente a resurselor de munc la orice firm este important gradul de
salarizare a angajailor (stimularea, motivarea material). Stimularea material devine mijlocul
principal de a pune n aciune interesele personale fiecrei firme. Salarizarea (plata muncii)
reprezint toate tipurile de recompensarea n form bneasc i natural a angajailor firmei. Salariul
reprezint suma mijloacelor bneti, destinate pentru retribuirea muncii angajailor n corespundere
cu cantitatea i calitatea muncii depuse de ei. Salariul are o dubl natur:
1. pentru firm, reprezint una din componentele costului de producie
2. pentru angajai reprezint sursa principal de venituri
Deosebim salarul nominal i salariul real.
Salariul nominal suma de bani pe care angajatul o primete ntr-o anumit perioad de timp pentru
munca prestat.
Salariul real reprezint cantitatea de bunuri i servicii pe care salariaii le pot procura n baza
salariului nominal.
n practica economic, se utilizeaz diferite forme de salarizare cu ajutorul crora se stabilesc
principiile i mrimea salariului fiecrui angajat. Formele de salarizare i mrimea lor se stabilesc
prin contractele de munc de ctre firme i potenialii angajai, sunt cunoscute 2 forme de baz a
salarizrii

1. remunerarea n acord forma de plat n funcie de rezultatele muncii, de cantitatea de

producie obinut, de una din operaiile efectuate etc. Aceast form de salarizare prevede
prime i adaosuri la salariu n dependen de ndeplinirea normelor stabilite. Acestea au ca
scop sporirea productivitii muncii i sporirea rezultatului activitii firmei n general.
2. remunerarea n regie (n unitate de timp) este forma prin care plata muncii se efectueaz n
corespundere cu timpul lucrat (ore zi sptmn). Aceast form la fel prevede salariu
suplimentar i diferite adaosuri.
24 Bilantul fondurilor fixe:
Bilanul reprezint un instrument contabil de mare importan n procesul conducerii, fiind
necesar att pentru fundamentarea deciziilor privind alocarea, finanarea, utilizarea i
recuperarea fondurilor, ct i pentru organizarea controlului asupra realizrii deciziilor luate,
precum i pentru stabilirea unor drepturi i obligaii i a unor rspunderi i cointeresri provenite
din activitatea de gospodrire i dezvoltare a patrimoniului. Ecuaia economic a bilanului
contabil se numete egalitate bilanier. ACTIV = PASIV Sau UTILIZRI = RESURSE
De bilant-valoarea initiala minus suma uzurii
F=F-U
25.Metoda de bilant
De bilant-valoarea initiala minus suma uzurii
F=F-U (il putem gasi in activul bilantului contabil )