Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
industria alimentara
Cuprins:
Cap. 1. Introducere
1. 1. Situaia prezent i potenialul pentru biogaz
1. 2 Potenialul energetic al biogazului n Europa i n lume
Cap. 2. Bazele metanogenezei.Aspecte microbiologice ale metanogenezei
Cap. 3. Factorii care influenteaza productia de biogaz
3. 1. Materii prime pentru obtinerea biogazului
Cap. 4. Criterii de alegere si dimensionare a instalatiilor de biogaz.
Cap. 5. Variante tehnologice
Cap. 6. Bibliografie
1. Introducere
Una dintre principalele probleme de mediu ale societii de astzi este creterea
continu a cantitii de deeuri organice. n multe ri, managementul durabil al
deeurilor, precum i prevenirea acumulrii i reducerea cantitii acestora au devenit
prioriti politice majore, aceasta reprezentnd o contribuie important la eforturile
comune de reducere a polurii, a emisiilor de gaze cu efect de ser i diminurii
schimbrilor climatice la nivel global. Practicile din trecut ale evacurii necontrolate a
deeurilor nu mai sunt astzi acceptabile. Chiar i depozitarea pe platforme de gunoi
sau incinerarea deeurilor organice nu reprezint cele mai bune practici, deoarece
standardele de protejare a mediului au devenit mult mai stricte n prezent, iar
recuperarea energiei i reciclarea nutrienilor i a materiei organice un lucru necesar.
Producerea biogazului prin digestie anaerob (AD) este considerat a fi tratamentul
optim n cazul gunoiului animal, precum i n acela al unei largi varieti de deeuri
organice pretabile acestui scop, deoarece astfel respectivele substraturi sunt
transformate n energie recuperabil i n ngrmnt organic pentru agricultur. n
acelai timp, eliminarea fraciei organice din cantitatea total de deeuri crete att
eficiena conversiei energetice prin incinerarea deeurilor rmase, ct i stabilitatea
haldelor.
AD reprezint un proces microbiologic de descompunere a materiei organice, n lipsa
oxigenului, ntlnit n multe medii naturale i aplicat astzi la scar mare pentru
producerea de biogaz n reactoare-cistern, etane mpotriva ptrunderii aerului, n mod
obinuit denumite digestoare. O larg varietate de microorganisme sunt implicate n
procesul anaerob, n urma cruia rezult dou produse finale: biogazul i digestatul.
Biogazul este un gaz combustibil, care const din metan, dioxid de carbon, i cantiti
mici de alte gaze i microelemente. Digestatul reprezint substratul descompus
anaerob, bogat n macro- i micronutrieni i care poate fi utilizat, prin urmare, drept
ngrmnt pentru plante.
Producerea i colectarea biogazului rezultat n urma unui proces biologic a fost pentru
prima dat documentat n Marea Britanie n anul 1895 (METCALF & EDDY, 1979). De
atunci, acest proces a fost continuu dezvoltat i aplicat pe scar larg, n scopul tratrii
apelor reziduale i a stabilizrii nmolurilor. Criza energetic de la nceputul anilor 70 a
adus o nou provocare cu privire la utilizarea combustibililor regenerabili, inclusiv a
3
biogazului rezultat din procesele AD. Interesul pentru biogaz a crescut pn astzi,
datorit eforturilor globale de nlocuire a combustibililor fosili utilizai pentru producerea
energiei cu unii regenerabili, precum i a necesitii gsirii unor soluii sustenabile
pentru tratamentul i reciclarea gunoiului de origine animal i a deeurilor organice.
n prezent, cea mai important aplicaie a proceselor AD o reprezint producerea de
biogaz n instalaii speciale, prin procesarea substraturilor provenite din agricultur,
precum gunoiul animal, reziduurile vegetale, culturile energetice sau deeurile organice
rezultate din activitile agro-industriale i din industria alimentar. Conform Ageniei
Internaionale pentru Energie (IEA), un numr de cteva mii de fabrici agricole care
utilizeaz procesul AD sunt funcionale n Europa i n America de Nord. Multe dintre
acestea sunt reprezentate de instalaii avansate din punct de vedere tehnologic,
construite la scar mare, numrul lor cunoscnd o cretere considerabil n ultimii ani.
Numai n Germania, mai mult de 3.700 de fabrici pentru biogaz funcionau n anul 2007.
n Asia, cteva milioane de digestoare mici, simple, pentru biogaz, sunt funcionale n
ri precum China, India, Nepal i Vietnam, acestea producnd combustibil pentru gtit
i iluminat.
Metan
%
Metan
%
50
kcal/m
la 0 C la 20
C
4275
3962
51
52
53
54
55
56
57
58
59
4360
4446
4531
4617
4702
4788
4873
4959
5044
4040
4120
4199
4278
4357
4437
4516
4596
4674
Metan
%
60
kcal/m
la 0 C la 20
C
5130
4754
70
kcal/m
la 0 C la 20
C
5985
5546
61
62
63
64
65
66
67
68
69
5215
5301
5386
5472
5557
5643
5728
5814
5900
71
72
73
74
75
76
77
78
79
6070
6156
6241
6327
6412
6498
6583
6669
6754
4833
4912
4991
5071
5150
5230
5308
5388
5468
5625
5705
5784
5863
5942
6022
6101
6180
6259
sunt mbuntite n mod continuu, prin activiti de cercetare de nalt nivel, care se
concentreaz att pe asigurarea stabilitii operaiilor i a proceselor, pe performane,
ct i pe gsirea unor noi combinaii de substraturi.
Utilizarea biogazului pentru producia combinat de cldur i electricitate (CHP) a
devenit aplicaia standard pentru cea mai mare parte a proiectelor pentru biogaz din
Europa. n ri precum Suedia, Olanda i Germania, biogazul mbuntit a fost, de
asemenea, utilizat i ca biocombustibil pentru transport. n aceste ri au fost stabilite
reele de distribuie i construite staii de mbuntire i mbuteliere. mbuntirea
biogazului i alimentarea reelei de gaze naturale reprezint o aplicaie relativ recent,
iar primele instalaii de alimentare a reelei de gaze naturale cu biometan au fost
realizate n Germania i Austria. Cea mai nou utilizare a biogazului este cea din
domeniul pilelor electrice, care deja reprezint o tehnologie evoluat i disponibil
comercial, funcionnd n ri precum Germania.
Pentru dezvoltarea si inmultirea lor sunt necesare cateva conditii elementare si anume:
Absenta oxigenului;
Umiditatea,care trebuie sa fie de peste 50%,peste aceasta valoare critica,creste
mobilitatea bacteriilor si se accelereaza metabolismul celulelor;
Un volum suficient de mare pentru desfasurarea activitatii;
Prezenta a suficient azot pentru constructia celulei bacteriene;
Mediu neutru sau slab alcalin,avand pH=7,0-7,6;
Temperatura de peste 3 C;
Absenta luminii;
Substante
organice cu
molecule mai
mici,NH3,H2S
Substante
minerale
Substante
organice
Namol
ferment
at
2
Substante
organice
macromoleculare
Acizi
organici,H2,alcooli,
CO2
Substante organice
care nu s-au degradat
Biogaz
Bacterii
enzime
Bacterii
acidogen
e
Bacterii
metanoge
ne
Din procesul de metanogeneza expus anterior se poate observa ca,in substratul supus
fermentarii,se afla compusi din cei mai diferiti din punct de vedere chimic.Prezenta a
numerosi acizi este rezultatul activitatii grupei bacteriilor acidogene,care lucreaza bine
la un pH mai scazut.In treptele a 3-a si mai ales a 4-a sarcina trece in seama bacteriilor
metanogene,pentru care pH-ul optim este cuprins intre 7,0-7,6. Aceste populatii de
microorganisme trebuie insa sa coexiste in acelasi spatiu de fermentare,cu toate ca ele
se deranjeaza reciproc sub raportul aciditatii optime de functionare.In majoritatea
procedeelor clasice de obtinere a biogazului una dintre problemele delicate o reprezinta
tocmai mentinerea unei aciditati controlate astfel incat sa permita ambelor populatii de
microorganisme sa lucreze chiar daca nu la randamente maxime.
Daca bacteriile acidogene nu sunt foarte sensibile la variatiile de temperatura,cele
metanogene sunt foarte sensibile la aceste variatii,atat cele care lucreaza in regim
mezofil,cu temperature caracteristica de 35 C,cat mai ales cele care lucreaza in
regimul termofil,cu temperatura caracteristica de 55 C.
-Materia prima
-Temperatura
-Presiunea
-Agitarea
-pH-ul
Materia prima-trebuie sa asigure mediul prielnic dezvoltarii si activitatii
microorganismelor ce contribuie la digestia substratului si,in final,la producerea
biogazului.Acest mediu trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:
-sa contina materie organica biodegradabila
-sa aiba o umiditate ridicata,peste 90%
-sa aiba o reactie neutra sau aproape neutra(pH=6,8-7,3)
-sa aiba carbon si azot intr-o anumita proportie(C/N=15-25)
9
Presiunea
Presiunea are o mare importanta in procesul de metanogeneza.S-a dovedit ca,atunci
cand presiunea hidrostatica la care lucreaza bacteriile metanogene creste peste 4-5
metri coloana de apa,degajarea de metan,practic,inceteaza.Ea reincepe atunci cand
presiunea hidrostatica scade la valori mai mici. Aceasta constatare este foarte
importanta la proiectarea fermentatorului.La fermentarea cu ax vertical,care poate
atinge inaltimi de zeci de metri,degajarea de metan se produce numai in partea
superioara,pana la o adancime de maximum 5 metri,iar restul spatiului ocupat de
substrat,nu produce biogaz.Acest rest de spatiu poate fi foarte mare uneori,in functie
de dimensiunile fermentatorului,putand ajunge pana la 85-90% din volumul total.Prin
recirculare permanenta,obligatorie la acest tip de fermentatoare,portiunile de substrat
aflate sub limita de degajare a metanului,sunt aduse in zone superioare,unde degajarea
reincepe.Pentru inlaturarea acestui inconvenient major,au fost realizate fermentatoare
in flux orizontal,la care inaltimea substratului nu depaseste 3,5 metri,degajarea de
metan producandu-se in intreaga masa a materialului supus fermentarii.
10
Agitarea
In interiorul fermentatoarelor au loc nu numai procese biochimice despre care am
mentionat anterior ci si unele procese fizice.Astfel se constata ca,in cursul fermentatiei
are loc o segregare a materialului supus fermentarii.Microbulele de gaze care se degaja
in masa substratului antreneaza,prin fenomenul de flotatie,particulele mai usoare de
suspensii,spre suprafata lichidului.Se formeaza repede o crusta cu tendinta de intarire
si deshidratare chiar daca materiile organice din ea nu au apucat sa fie degradate prin
fermentatie.O alta parte a suspensiilor,mai grele prin natural sau fractiuni care au
fermentat si sunt total sau partial mineralizate,au tendinta sa se lase pe partea de jos a
fermentatorului. Intre aceste doua straturi se gaseste un strat lichid in care fermentarea
si epuizarea materiei organice continua din ce in ce mai lent. Cele mentionate mai sus
constituie unul din motivele pentru care este necesara agitarea continutului
fermentatorului.
Aciditatea
In primele etape de fermentare a materiilor organice,in vederea producerii
biogazului,predomina microorganismele din grupa celor acidogene,pentru care
aciditatea mediului,exprimata in pH,este cuprinsa in intervalul 5,5-7,0.In etapele finale
de fermentare,bacteriile metanogene care consuma acizi cu molecule mici rezultati din
etapele anterioare,lucreaza bine la o aciditate care corespunde unui interval de pH de
6,8-8,0.Se poate intampla ca,din diferite motive,activitatea bacteriilor acidogene sa fie
mai intensa decat a celor metanogene,fapt care duce la o acumulare a acizilor organici
ce determina o scadere a pH-ului inhiband si mai tare activitatea bacteriilor
metanogene.In astfel de situatii se constata ca productia de biogaz scade pana la
disparitie si este nevoie de interventia operatorilor pentru a redresa situatia.Corectia
aciditatii excesive se face,de obicei,cu lapte de var,prin care pH-ul se readuce in limitele
de echilibru dintre cele doua grupe de populatii,acidogene si metanogene,adica intre
limitele 6.8-7.6.
S-a aratat deja ca aceste inconveniente apar in cazul fermentatoarelor cu amestecare
totala a materialului continut,in care aciditatea trebuie mentinuta intr-un echilibru de
compromis intre preferintele celor doua populatii de microorganisme.Evitarea
problemelor legate de aciditatea substratului se poate face prin sistemul de fermentare
in doua faze,cu recipienti separati sau,mai bine,adoptand sistemul de fermentare in flux
orizontal.
3. 1. Materii prime pentru obtinerea biogazului
Ca principal factor care determina productia de biogaz,materia prima merita o atentie
deosebita.
11
Pentru o orientare generala,in tabelul urmator sunt date incarcarile uzuale ale unor ape
reziduale din industria alimentara:
Provenienta materiei prime
Fabrici orasenesti de prelucrare a
laptelui
Fabrici de branzeturi(telemea+produse
proaspete)
Fabrici de lapte si unt
Carne(abatorizare)
Carne(abatorizare+preparate din
carne)
Sectii de prelucrare a pestelui
Sardele preparate pentru impachetare
Fabrici de ulei comestibil
Fabrici de zahar(din sfecla de zahar)
Fabrici de conserve de legume
Fabrici de conserve din fructe
Fabrici de bere si malt
Industria vinului
U.M.
Incarcare organica,in CBO5
mg/dm3 800-1000
mg/dm3 3000-4000
mg/dm3 1000-1200
mg/dm3 5000-6000
mg/dm3 1500-2000
mg/dm3
mg/dm3
mg/dm3
mg/dm3
mg/dm3
mg/dm3
mg/dm3
mg/dm3
14000-15000
1800-2100
1800-2200
4000-5000
600-700
700-800
800-1200
8000-10000
12
Industria laptelui
Deseurile din industria laptelui contin componentele caracteristice ale laptelui adica
proteine,glucide(lactoza),lipide.Acestea apar sub forma relativ diluata in efluentul total
uzat al fabricilor sau apar in diferite faze de fabricatie din care pot fi dirijate direct catre
productia de biogaz.Astfel,de exemplu,zerul rezultat de la fabricarea branzeturilor,are
un potential metanogen ridicat.Un litru de zer dulce,daca nu este valorificat ca
atare,poate produce prin fermentare metanogena 22-23 l de biogaz. O fabrica care
prelucreaza in branzeturi 20.000 litri de lapte,din care recupereaza cca 15.000 l
zer,poate produce 330-345 m3 biogaz din acest zer.La fabricarea branzeturilor rezulta si
deseuri tehnologice.De exemplu de la branzeturile fermentate sau de la cascavaluri
rezulta sfaramaturi de la curatarea periodica a acestora in cursul fermentarii,pierdere in
apa de oparire a cascavalurilor,etc.,toate acestea putand fi adaugate la zerul supus
fermentarii marind prin aceasta productia de biogaz.
Industria carnii
Materia prima pentru obtinerea biogazului rezulta in primul rand din activitatea de
abatorizare prin sangele nevalorificat ca atare sau in alte preparate,prin continutul
stomacal al animalelor sacrificate,apoi din alte sectii,prin deseurile grase de la topitorii
de grasime,deseurile de la preparatele din carne,eviscerarile de la abatoarele de
pasari,prelucrarea intestinelor.Se estimeaza ca la fermentarea metanogena a deseurilor
care rezulta de la sacrificarea si prelucrarea carnii provenite de la un cap de animal se
pot obtine:
-0,8 m3 biogaz de la un porc de 65 kg
-2,4 m3biogaz de la o vita de 300 kg
-0,05 m3 biogaz de la o gaina medie
Pentru ca obtinerea de biogaz sa fie cat mai eficienta este indicat ca deseurile de
abator si de la prelucrarea carnii sa fie recoltate separat de apele de spalare,cu care nu
trebuie sa se amestece.In acest fel pentru fermentatia metanogena se va dispune de
materiale concentrate sub raportul potentialului,iar apele reziduale nu vor mai avea o
incarcare atat de mare,fiind mai usor de epurat.
Industria pestelui
Din tabelul anterior se poate vedea ca apele reziduale din industria pestelui au o
incarcare organica,exprimata in CBO5,foarte mare.Aceste ape pot constitui ca atare o
materie prima buna pentru producerea biogazului,putandu-se conta pe o productie de
biogaz de 10-12 m3 de biogaz pentru fiecare metru cub de apa prelucrata , avand
incarcarile in tabel. In schimb,apele reziduale provenite de la fermele piscicole sau de la
intreprinderile piscicole au incarcari mici care se situeaza sub baremul economic
(energetic) de prelucare de biogaz.
13
Fabrici de drojdie
Apele uzate rezultate de la fabricarea drojdiei sunt foarte incarcate cu substante
organice care se gasesc,in cea mai mare parte,in stare dizolvata ,sub forma de
dextrine,zaharuri,rasini,acizi organici si,in mai mica masura,suspensii reprezentate de
resturi de drojdii.Un studiu de caz,efectuat asupra fabricii de drojdie Seineana din
Seini-Maramures,arata ca apele recoltate direct de la anumite faze de productie au avut
urmatoarele incarcari organice exprimate in CBO5:
-Spalarea rezervoarelor de fierbere si limpezire a melasei 24.552 mg/dm 3
-Spalarea linurilor de fermentare 8.575 mg/dm 3
-Filtrare prin filtre presa 4.863 mg/dm 3
In comparatie cu incarcarile de mai sus,efluentul total al apelor uzate de la aceeasi
fabrica in care apele de mai sus sunt amestecate si cu alte ape mai putin poluate,a avut
o incarcare de 3900 mg/dm3.Este evident ca separand, la sursa,apele foarte incarcate
de celelalte se va obtine o materie prima buna pentru instalatia de biogaz si niste ape
reziduale mai putin incarcate,a caror epurare nu va ridica probleme prea grele.In
domeniul managementului apelor reziduale,acest procedeu este cunoscut sub
denumirea de epurare secventiala.
Fabrici de zahar
O situatie similara se gaseste si la fabricile de zahar .Daca la apele reziduale
provenite din circuitul de transport-spalare sfecla,incarcarile in CBO 5 sunt de ordinul
200-650 mg/dm3,apele care se scurg din campurile de depozitare a namolului de la
purificarea zemurilor au 16-20.000 mg/ dm3 , iar cele de pe platformele de depozitare a
borhotului cca 10.000 mg/ dm3.In situatia in care este organizata colectarea separata a
acestor scurgeri trebuie tinut seama de faptul ca in apele reziduale provenite de la
prelucrarea sfeclei de zahar sunt relative sarace in azot.Acest lucru de poate corecta fie
prin combinarea acestor ape cu altele care contin mai mult azot,fie introducand nutrienti
cu azot in alimentarea zilnica a fermentatorului instalatiei de biogaz.
Industria uleiurilor vegetale
Desi foarte poluante,apele reziduale de la fabricarea uleiului nu sunt utilizate curent la
producerea biogazului si iata de ce: cea mai mare incarcare organica(62.000 mg/dm 3) o
au apele de la scinderea Soapstock-ului,adica a sapunurilor rezultate de la
neutralizarea uleiului cu hidroxid de sodiu.Scinderea,in vederea obtinerii acizilor
grasi,se face cu ajutorul acidului sulfuric si,in consecinta,apele rezultate vor fi foarte
bogate in sulfat de sodiu.Ori o concentratie ridicata de sulfati,are o actiune inhibitoare
asupra bacteriilor metanogene si deci acestea nu se pot dezvolta.
Industria conservelor de legume si fructe
14
5. Variante tehnologice
16
17
6. Bibliografie
1.http://www.big-east.eu/
2.http://biogaz-instalatii.ro/b1.html
3.Studiu de fezabilitate.Instalatie productie biogaz,Dr. Mihai Adamescu Mai 2012
18