Sunteți pe pagina 1din 24

Holera aviara

Apostol

Felicia
Berbecaru Miruna
Bulgaru Anca
Calotescu Larisa

Definitie, etiologie
Pasteureloza

(holera) aviara este o boala septicemica


grava ce afecteaza pasarile domestice, salbatice si de
agrement, producand enzootii si epizootii.
Boala raspandita pe toata suprafata globului, cu o
incidenta mai mare in zonele calde si temperate.
Este produsa de Pasteurella multocida, subsp.
multocida,,septica si gallicida.
Cel mai frecvent, subsp. multocida, serotipurile 5:A,
8:A, 9:A, 2:D, dintre care doar primele 3 provoaca
holera septicemica si sunt caracterizate printr-o inalta
virulenta, spre deosebire se 2:D ce are o virulenta
scazuta.
Celelalte specii ale genului Pasteurella (gallinarum,
haemolytica) se izoleaza uneori din afectiuni
respiratorii, septicemice si genitourinare la puii de
gaina, rata, curca si alte specii, dar infectiile produse de
acestea nu se aseamana anatomo-clinic cu holera
aviara si nu produc pierderi economice importante.

Epidemiologie
Infectia

naturala poate afecta toate speciile de pasari


domestice si salbatice.
Receptivitate crescuta: gastele,ratele, curcile si
bibilicile in varsta de peste 2 luni.
Susceptibilitatea masculilor si a palmipedelor pare a
fi mai mare decat a altor pasari.
Surse principale de infectie:
- Pasarile bolnave elimina pasteurele prin secretii si
excretii;
- Pasarile sanatoase, purtatoare si eliminatoare de
lunga durata;
- Pasarile salbatice contribuie la raspandirea holerei;
- Cadavrele pasarilor moarte de holera, resturi de
abator insuficient sterilizate;
- Mamifere purtatoare de pasteurele de tip aviar
(porci, iepuri)
Surse secundare : furajele contaminate, apa (inclusiv
balti, iazuri), adaposturi, padocuri.

Epidemiologie
Cai

de contaminare : respiratorie, digestiva,


transcutanata (Dermanysus gallinae ectoparazit,
rezervor si transmitator de pasterurele)
Factori favorizanti:
sexul, varsta (puii pana la varsta de 2-3 luni sunt
rezistenti),
conditiile zooigienice: frigul, umezeala, schimbarile
bruste de temperatura, microclimatul deficitar,
furajarea necorespunzatoare
stresul legat de vaccinari, transport, etc.
stresul de indopare, administrarea hormonilor
steroizi,
helmintozele si alte parazitoze
In functie de patogenitatea tulpinilor infectante si de
receptivitatea pasarilor, se pot intalni epizootii de tip
exploziv, cu morbiditate si mortalitate de pana la 80100%, sau focare endemice cu mortalitate de numai
10-30%, dar cu caracter trenant.

Tablou clinico-lezional
Perioada

de incubatie = 1-4 zile.


Forma supraacuta, septicemica (fulgeratoare,
apoplectica hipertoxica) debuteaza cu febra (4344C), somnolenta, horiplumatie, cianoza crestei si
barbitelor;
Pasarile stau retrase, ghemuite, cu aripile lasate, se
deplaseaza greu, iar in mers vaccileaza.
Prezinta anorexie, polidipsie, indigestie ingluviala,
din cioc si din nari se scurge un lichid spumos, cu
particule alimentare, urat mirositor.
Respiratia este accelerata, dispneica si zgomotoasa.
Pasarile cad in decubit, prezinta cateva convulsii si
mor in cateva minute sau ore de la debut, in 100%
din cazuri.
De cele mai multe ori, pasarile sunt gasite moarte
fara sa se fi observat semne clinice de boala.
Aceasta forma este mai frecventa la palmipede.

Dispnee

Secretie cu aspect
filant la nivelul
ciocului

Tablou clinico-lezional
Leziuni:
Cianoza

crestei si barbitelor,
Spumozitati si secretii cu aspect filant la
nivelul ciocului si narilor, amestecate cu
particule alimentare,
Hemoragii punctiforme pe seroase si
mucoase,
Exsudat sero-fibrinos in sacul pericardic,
care coaguleza in contact cu aerul,
Congestia organelor interne,
Uneori duodenita hemoragica si focare
necrotice in ficat (hepatita miliara
necrotica)

Cianoza crestelor si barbitelor

Pulmon (curcan infectat cu


P.multocida) pneumonie, exsudat
fibrinos pe suprafata pleurala.

Leziuni hemoragice in
intestin

Tablou clinico-lezional

Forma acuta cea mai des intalnita.

Debuteaza cu abatere, somnolenta, inapetenta, polidipsie.


Pasarile prezinta horiplumatie, creasta si barbitele sunt
cinaotice, temperatura creste pana la 43C;
Pasarile bolnave au perioade de remisie aparenta, urmate de
agravarea semnelor clinice.
Prezinta tulburari digestive indigestie ingluviala (masele
alimentare pot fi regurgitate, amestecate cu un lichid filant),
diaree spumoasa cenusie-verzuie, ulterior hemoragica cu
fragmente se mucoasa intestinala necrozata de culoare albcenusie;
Respiratia este accelerata si zgomotoasa, datorita prezentei
unui mucus vascos in caile respiratorii;
Pasarile slabesc, nu se mai pot ridica, prezinta spasme si
convulsii.
Moartea survine in 12 ore, cel mult 3 zile de la debut, in 9095% din cazuri. Este precedata de cateva miscari convulsive
si un tipat scurt.
Pasarile care supravietuiesc raman cu diaree care persista mai
multe saptamani, ducand la cahexie.
Terminarea bolii poate fi moartea sau trecerea in forma
cronica.

Tablou clinico-lezional
Leziuni:
Diateza

hemoragica este mai accentuata,


sub forma de petesii si sufuziuni in toate
tesuturile si organele, mai ales la nivelul
epicardului, care pare a fi stropit cu fuxina.
Exsudat clar, galben-citrin, care coaguleaza
in contact cu aerul in cavitatile peritoneala si
pericardica;
Pulmonul este edematiat;
Ficatul este marit in volum, degenerat,
friabil, si presarat cu focare miliare galbuialbicioase;
Intestinul prezinta leziuni de enterita
hemoragica sau hemoragico-necrotica.

Hiperemia foliculilor ovarieni

Hemoragii subepicardice,
petesii

Perihepatita si pericardita
fibrinoasa

Ficat marit in volum

Hepatita necrotica miliara

Peritonita vitelina asociata


rupturii foliculilor ovarieni

Hiperemia foliculilor ovarieni

Hemoragii in mucoasa
intestinala

Congestie si hemoragii in
lumenul intestinal

Tablou clinico-lezional
Formele

subacuta si cronica evolutie mai

lenta;
Anemie, diaree, slabire progresiva, apetit capricios.
In functie de localizarea procesului infectios:
- Localizare pulmonara dispnee, oboseala rapida,
anemie, slabire progresiva;
- Coriza pasteurelica stranut, prurit nazal, jetaj,
cheratoconjunctivita;
- Localizare articulara articulatiile afectate sunt
tumefiate, calde sensibile, uneori se deschid spontan,
fistulizeaza si sfarsesc prin anchiloza;
- La nivelul barbitelor (boala barbitelor)
edematierea mai mult sau mai putin accentuata a
uneia sau ambelor barbite, uneori cu formarea de
procese necrotice la acest nivel, urmate de cicatrici
deformante sau mutilante.
- Au mai fost descrise abcese pasteurelice cu diferite
localizari tesutul conjunctiv subcutanat, pulmon,
testicul; peritonita pasteurelica.

Infiltratie celulara in camera


anterioara a globului ocular

Torticolis

Edemul
barbitelor

Inflamatie

la nivelul urechii
mijlocii (P.multocida)

Inflamatia sinusurilor
infraorbitare

Necroza barbitelor

Tablou clinico-lezional

Leziuni:
In forma subacuta leziunile sunt asemanatoare cu cele din
forma acuta, dar diateza hemoragica este mai putin
pronuntata, iar in trahee, bronhii si sacii aerieni se pot gasi
exsudate fibrinoase-purulente;
Pulmonii prezinta leziuni de pneumonie fibrinoasa;
Se constata pericardita si peritonita fibrinoasa;
In forma cronica, leziunile sunt dependente de localizarea
procesului: rinite, edeme si necroze ale barbitelor,
artrite serofibrinoase sau purulente, pericardita fibrinoasa
sau adeziva,
pneumonie fibrinoasa sau fibrino-necrotica,
enterita ulceroasa sau difteroida, enterita hemoragica mai
ales in regiunea duodenului,
hepatita necrotica miliara ficatul este marit in volum,
degenerat si presarat cu numeroase focare necrotice de
dimensiuni variabile, uneori cu tendinta de confluare,
Splina si rinichii sunt congestionati.
aerosaculite cu depozite fibrinoase, ovarite, focare de
necroza in musculatura (in special m. pectorali)
cadavrele sunt slabite, musculatura este atrofiata si
decolorata

Necroza hepatica, curcan

Abces splina, curcan (P.


multocida)

Acumulare de exsudate cazeoase in oasele


craniene

Hemoragii subepicardice

Exsudat purulent de la
nivelul leziunilor faciale

Hemoragii epicardice,
necroza hepatica
multifocala

Exsudat cazeos

Artrita

Diagnostic
Este

usor de stabilit in focarele cu forme tipice de boala


(supraacute si acute), pe baza datelor epizootologice si
anatomoclinice : boala enzootica, relativ sezoniera, cu
izbucnire spontana, comuna mai multor specii, afectand
de preferinta adultele.
Confirmarea se face prin examene bacterioscopice,
bacteriologice, bioproba pe gaini.
Se realizeaza frotiuri din ficat sau lichid din cavitatea
pericardica, colorate cu albastru de metilen, in care
pasteurelele se pun usor in evidenta, colorate distinct
bipolar.
Insamantarile pe medii uzuale, efectuate din maduva
unui os lung sau din ficat, permit obtinerea de culturi
pure, care se identifica apoi prin procedee biochimice.
Bioproba pe soarece si pasari tulpinile izolate omoara
constant animalul de experienta la titruri ridicate.
Diagnostic diferential: pseudopesta aviara, forma acuta
de tifopuloroza, spirochetoza, intoxicatii.

Profilaxie, combatere
Profilaxie

nespecifica: respectarea
conditiilor de microclimat, DDD
periodice, achizitionarea de pasari din
unitati indemne, carantina profilactica,
urmarirea permanenta si sistematica a
starii sanitar-veterinare a efectivelor
Profilaxie specifica vaccinarea cu
tulpini izolate din focar in zona de
supraveghere sanitar-veterinara sau
cu tulpini PMCU (inactivate si
adjuvantate asigura o imunitate de
pana la 45%).

Bibliografie
Tudor

Perianu Tratat de boli infectioase


ale animalelor Bacterioze, editura
Universitas XXI, Iasi, 2011
I. Bercea, Al. Mardari, R. Moga Manzat, M.
Pop, A. Popoviciu Boli infectioase ale
animalelor, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti;
V. Volintir Boli infectioase ale
animalelor domestice, Editura Didactica
si Pedagogica, Bucuresti;
Radu Moga Manzat Boli infectioase ale
animalelor Bacterioze, Editura Brumar