Algebra si geometrie

Cursul 1: Elemente introductive de calcul vectorial

Vectori liberi n spatiu

Cu E3 notam spatiul euclidian tridimensional al geometriei elementare.

Denitia 1 O pereche ordonata (A; B ) de puncte din E3 se nume
ste segment
!
orientat de capete A; B si se noteaza prin AB . Punctul A se nume
ste origi!
nea segmentului orientat, iar punctul B , extremitatea segmentului orientat AB .
Daca A 6= B , atunci dreapta determinata de punctele A si B se noteaza prin
!
AB si se nume
ste dreapta suport a segmentului orientat AB . Daca A = B
!
atunci AB reprezinta segmentul orientat nul.
!
!
Denitia 2 Spunem ca segmentele orientate AB , A 6= B si CD, C 6= D, au
aceea
si direc
tie daca si numai daca AB = CD _ AB == CD.

Propozitia 1 Rela
tia binara aceea
si direc
tie denita pe mul
timea segmentelor orientate nenule din E3 este o rela
tie de echivalen
ta.
Denitia 3 Doua segmente orientate nenule si colineare au aceea
si sens daca
una din semidreptele determinate de ele este inclusa n cealalta. Doua segmente
orientate, nenule si paralele, au acela
si sens, daca extremita
tile lor se aa n
acela
si semiplan marginit de dreapta care le une
ste originile.
Propozitia 2 Rela
tia binara acela
si sens denita pe mul
timea segmentelor
orientate nenule din E3 este o rela
tie de echivalen
ta.
Denitia 4 Doua segmente orientate au aceea
si lungime daca segmentele neorientate corespunzatoare sunt congruente ntre ele.

Propozitia 3 Rela
tia binara aceea
si lungime denita pe mul
timea segmentelor orientate din E3 este o rela
tie de echivalen
ta.
Denitia 5 Doua segmente orientate nenule se numesc echipolente daca ele
!
au aceea
si direc
tie, acela
si sens si aceea
si lungime. Daca AB este echipolent
!
!
!
cu CD vom scrie AB ~ CD.
Propozitia 4 Rela
tia de echipolen
ta denita pe mul
timea segmentelor orientate nenule din E3 este o rela
tie de echivalen
ta.
Denitia 6 Clasele de echivalen
ta ale segmentelor orientate nenule n raport
cu rela
tia de echipolen
ta se numesc vectori liberi. Vectorii liberi vor nota
ti
cu literele mici ale alfabetului latin cu bara deasupra: a; b; c,...

!
n acest context, un segment orientat AB se mai numeste si vector legat.
Multimea tuturor segmentelor orientate nule din E3 se va numi vector liber nul
si se va nota prin 0. Multimea vectorilor liberi din spatiul E3 o not
am cu V3.

Dac
a n E3 x
am un punct O, atunci oric
arui alt punct M din E3 i corespunde
!
arui reprezentant s
a e OM . Astfel prin
un vector liber m si numai unul al c
xarea unui punct n spatiul E3 realiz
am o corespondent
a biunivoc
a ntre spatiile E3 si V3. Punctul xat O se numeste originea spatiului E3, iar vectorul
!
liber m, al c
arui reprezentant este vectorul legat OM , se numeste vectorul de
pozitie al punctului M fat
a de originea O.

1.1

Adunarea vectorilor liberi

Denitia 7 Fie a; b doi vectori liberi din V3, reprezenta

ti de vectorii lega
ti
!
!
OA si respectiv AB din E3. Atunci vectorul liber c 2 V3, al carui reprezentant
!
este vectorul legat OB din E3, se nume
ste suma vectorilor liberi a si b si se
scrie c = a + b.
!
Observatia 1 n deni
tia 7 daca schimbam reprezentantul AB al vectorului b
!
!
cu OB , atunci un reprezentant al vectorului suma c = a + b va OC , unde
C este cel de al patrulea vrf al paralelogramului OABC .

Propozitia 5 Adunarea vectorilor liberi dene

ste pe V3 o structura de grup
abelian.

1.2

nmultirea cu scalari a vectorilor liberi

Propozitia 6 Fie a 2 V3. Lungimea vectorului a, notata prin kak, este

!
lungimea unui segment orientat oarecare OA, care l reprezinta.
Denitia 8 Fie

2 R si v 2 V3. Daca:

1) > 0 si v 6= 0, atunci prin v n

telegem vectorul care are aceea
si direc
tie
si acela
s sens ca vectorul v si a carui lungime este egala cu produsul dintre
si lungimea lui v ;
2) < 0 si v 6= 0, atunci prin v n
telegem vectorul care are aceea
si direc
tie
si acela
si sens ca vectorul v si a carui lungime este egala cu produsul dintre
j j si lungimea lui v ;
3)

= 0, sau v = 0, atunci v = 0.

Produsul denit mai sus poart

a numele de produsul cu scalari al vectorilor liberi.
Propozitia 7 nmul
tirea cu scalari a vectorilor liberi are urmatoarele proprieta
ti:
1) 8 v 2 V3; 1 v = v ;
2) 8 ;

2 R, 8 v 2 V3,

3) 8 ;

2 R, 8 v 2 V3, ( + ) v = v + v ;

4) 8

2 R, 8 u; v 2 V3,

( v) = (

) v;

(u + v ) = u + v .

1.3

Colinearitate si coplanaritate

!
Denitia 9 Doi vectori liberi a; b din V3 se numesc colineari daca exista OA 2
!
a, OB 2 b astfel nct punctele O; A; B; sa e colineare.

Denitia 10 Trei vectori liberi a; b; c din V3 se numesc coplanari daca re! !

!
prezentan
tii lor OA, OB si respectiv OC sunt coplanari.
Vectorul v = 1v 1 +
+ nv n, unde v 1; :::; v n, sunt n vectori din V3; iar
ste combinatie liniar
a a vectorilor v 1; :::; v n.
1 ; :::; n, n scalari din R se nume
Denitia 11 O mul
time nita de vectori fv 1; :::; v ng din V3 se nume
ste liniar
dependenta daca cel pu
tin unul dintre vectorii sai este combina
tie liniara a
celorlan
ti. n caz contrar mul
timea fv 1; :::; v ng se nume
ste liniar independenta.

Propozitia 8 Doi vectori liberi a; b 2 V3 sunt liniar dependen

ti daca si numai
daca ei sunt colineari. Trei vectori liberi a; b; c 2 V3 sunt liniar dependen
ti
daca si numai daca ei sunt coplanari.
Observatia 2 Din acesta propozi
tie rezulta ca n V3 orice sistem format din
doi vectori necolineari, ca si orice sistem format din trei vectori necoplanari,
este liniar independent.
Propozitia 9 Orice sistem de patru vectori din V3 este liniar dependent.
!
!
!
!
Fie OA 2 a; OB 2 b; OC 2 c; OD 2 d; E proiectia ortogonal
a a
punctului D pe planul (OAB ) ; G; F proiectiile ortogonale ale punctului E
pe dreapta OA si respectiv OB si H proiectia ortogonal
a a punctului D pe
!
!
!
!
!
!
dreapta OC . n aceste conditii OD = OE + OH = OF + OG + OH . Cum
!
! !
!
!
!
OF este colinear cu OA; OG cu OB si OH cu OC , exist
a ; ; 2 R astfel
!
! !
!
!
!
nct OF = OA, OG = OB si OH = OC adic
a d = a + b + c.

Observatia 3 Numarul maxim de vectori liniar independen

ti n V3 este 3.
Denitia 12 O submul
time G a lui V3 se nume
ste sistem de generatori daca
8 v 2 V3 9 v 1; :::; v n 2 G si 1; :::; n 2 R astfel nct v = 1v 1+ + nv n.
Denitia 13 O submul
time B a lui V3 se nume
ste baza daca B este liniar
independenta si sistem de generatori pentru V3.
Observatia 4 n spa
tiul V3 o baza este constituita din orice trei vectori necoplanari fv 1; v 2; v 3g.
Denitia 14 Fie B = fv 1; v 2; v 3g o baza V3. Numerele 1; 2; 3 cu
ajutorul carora un vector v 2 V3 se scrie sub forma de combina
tie liniara de
vectori ai bazei B se numesc coordonatele lui v n raport cu baza B.

Observatia 5 Prin xarea unei baze n V3 se stabile

ste o coresponden
ta biunivoca ntre elementele spa
tiilor V3 si R3.
Corolar 1 Prin xarea unui punct n E3 si a unei baze n V3 se stabile
ste o
coresponden
ta biunivoca ntre mul
timea punctelor lui E3 si mul
timea tripletelor
lui R3 numita sistem de coordonate.
Observatia 6 Acest corolar ne permite sa spunem despre spa
tiul V3 ca are 3
dimensiuni .
Mai trziu vom deni dimensiunea unui spatiu vectorial ca ind egal
a cu num
arul de vectori
dintr-o baz
a a sa.

1.4

Proiectie ortogonal
a

Denitia 15 Fie a si b 2 V3 reprezenta

ti respectiv de OA si OB . Fie C
proiec
tia ortogonala a punctului B pe dreapta OA si c vectorul liber determitii vectorul c se nume
ste proiec
tia
nat de vectorul legat OC . n aceste condi
ortogonala a vectorului b pe vectorul a. Notam acest lucru astfel: c = pra b .
Propozitia 10 Fie a 2 V3n 0 xat. Pentru orice vectori b; c 2 V3 si orice
scalari ; 2 R avem:
pra _ b +

c =

pra b +

pra (c) :

Denitia 16 Fie a; b doi vectori liberi nenuli din V3 si OA respectiv OB doi

reprezentan
ti ai lor n E3. Prin deni
tie clasa de echivalen
ta a tuturor unghiu\
rilor din spa
tiul E3 congruente cu unghiul A
OB se nume
ste unghiul vectorilor
\
a si b: Unghiul a doi vectori nenuli a; b se noteaza prin a; b sau prin ] a; b .

Observatia 7 ntre mul

timea claselor de echivalen
ta ] a; b ; a; b 2 V3n 0
h

00; 1800

sau ale intervalului [0; ] exista o

si mul
timea valorilor intervalului
coresponden
ta biunivoca pe care n primul caz o vom nota cu m, iar n al doilea
\
caz cu . n aceste condi
tii numarul m a; b se va numi masura n grade a
\
\
\
unghiului a; b , iar numarul a; b , masura n radiani a unghiului a; b .

Observatia 8 Daca O1A1 si O2A2 sunt doi reprezentan

ti ai aceluia
si vector
liber a, un plan xat n E3, iar O10 ; A01; O20 ; A02, proiec
tiile ortogonale ale
punctelor O1; A1; O2; A2, pe planul , atunci O10 A01 O20 A02.
Denitia 17 Fie a un vector liber din V3 si un plan din E3. Fie OA un
reprezentant oarecare al lui a si O0; A0, proiec
tiile ortogonale ale punctelor O si
A pe planul . Atunci prin deni
tie vectorul liber pr (a) al carui reprezentant
este vectorul legat O0A0, se nume
ste proiec
tia ortogonala a vectorului a pe
planul .

Propozitia 11 Fie
; 2 R, avem
pr

1.5

un plan xat n E3. Pentru orice a; b 2 V3 si orice

a+

b =

pr (a) +

pr

b :

Produsul scalar al vectorilor liberi

!
!
Denitia 18 Fie a; b doi vectori liberi nenuli din V3 si OA, respectiv OB doi
reprezentan
ti ai lor n E3. Prin deni
tie, clasa de echivalen
ta a tuturor unghiu\
rilor din spa
tiul E3 congruente cu unghiul A
OB se nume
ste unghiul vectorilor
\
a si b. Unghiul a doi vectori nenuli a si b se noteaza prin a; b .

n o
\
Observatia 9 ntre mul
timea claselor de echivalen
ta a; b ; a; b 2 V3n 0
h

00 ;

1800

, sau ale intervalului [0; ] ; exista

si mul
timea valorilor intervalului
o coresponden
ta biunivoca, pe care, n primul caz, o vom nota!cu m, iar n
\
cel de al doilea caz cu . n aceste condi
tii numarul m a; b
se va numi

\
masura n grade a unghiului a; b , iar numarul

\
a; b , masura n radiani

\
a unghiului a; b .
Denitia 19 Fie a si b doi vectori din V3. Numarul real
8
<

\
kak
b
cos
m
a; b ; a 6= 0 ^ b 6= 0
a; b =
:
0;
a=0 _ b=0

se numeste produsul scalar al vectorilor a si b.

Propozitia 12 Produsul scalar al vectorilor liberi are urmatoarele proprieta
ti:
1) 8 a; b; c 2 V3; a; b = b; a ;
2) 8 a; b; c 2 V3;
3) 8

a; b + c =

2 R; 8 a; b 2 V3;

4) 8 a 2 V3; (a; a)

a; b + ( a; c);
a; b ;

a; b =

0; (a; a) = 0 , a = 0.
q

Observatia 10 8 a 2 V3; kak = (a; a) (aceasta formula ne ofera o

modalitate de calcul a lungimii unui vector pe spa
tiile nzestrate cu produs
scalar),

a; b = 12 kak2 + b
a b
(vom
arata mai trziu ca n anumite condi
tii o formula ca aceasta ne poate furniza
produsul scalar al unui spa
tiu normat),

Observatia 11 8 a; b 2 V3;

(a; b)
\
a; b 2 V3, a 6= 0 ^ b 6= 0, cos m a; b =
kakkbk
(aceasta formula ne ofera o modalitate de calcul a unghiului dintre doi vectori
ai unui spa
tiu nzestrat cu produs scalar),
Observatia 12 8

Observatia 13 Daca se cunosc produsele scalare dintre vectorii v1; v2; v3

ai unei baze a spa
tiului V3 atunci, se cunoa
ste produsul scalar dintre orice
doi vectori ai spa
tiului V3. ntr-adevar, cunoscnd valorile produselor scalare
v i; v j , i; j = 1; 2; 3, datorita faptului ca orice doi vectori a si b din V3
se pot exprima n mod unic sub forma a = 1v1 + 2v2 + 3v3, respectiv,

b = 1v1 + 2v2 + 3v3, precum si datorita proprieta

tilor amintite ale produsu-

lui scalar, observam ca a; b =

3
X

i j v i; v j

. Daca alegem o baza a

i; j=1

1; i = j
,
0; i 6= j
tiona
ti mai devreme capata
atunci produsul scalar dintre vectorii a si b men
forma cea mai simpla cu putin
ta si anume a; b = 1 1 + 2 2 + 3 3.

spa
tiului V3 care sa satisfaca condi
tiile suplimentare vi; vj =

n acest caz baza fv1; v2; v3g se nume

ste ortonormata sau canonica, iar elementele sale se noteaza de obicei cu i; j; k. Geometric vectorii i; j; k pot
gndi
ti ca versori (vectori directori de lungime 1) ai muchiilor unui triedru
triortogonal din E3:

1.6

Produsul vectorial al vectorilor liberi

Denitia 20 Fie a si b doi vectori din V3. Vectorul

a

b :=

8
>
<
>
:

\
kak b sin a; b e; a; b necolineari

a; b colineari

0;

unde e este un versor (vector de lungime 1) perpendicular pe a si b avnd sensul

dat de regula burghiului, se nume
ste produsul vectorial al vectorilor a si b.
Propozitia 13 Produsul vectorial al vectorilor liberi din spa
tiu, denit mai sus,
are urmatoarele proprieta
ti:
1) 8a; b 2 V3; a

b=

~b

a, (anticomutativitatea);

2) 8 2 R; 8a; b 2 V3; ( a)
3) 8a; b 2 V3; a
adunare);

b+c

b=a

= a

b =

b ;

c, (distributivitatea fa
ta de

b+a

4) Daca vectorii a; b 2 V3 nu sunt colineari atunci a b reprezinta aria

paralelogramului OACB , unde OA, respectiv OB , sunt doi reprezentan
ti ai
vectorilor a si b.
5) 8a; b 2 V3; a
6) 8a; b 2 V3; a

b = 0 , a; b colineari;
b

= kak

a; b , (identitatea lui Lagrange).

Aplicatia 1 Fiind dat un triunghi ABC si un punct O oarecare n spa

tiu,
expresia vectoriala OA OB + OB OC + OC OA este un invariant.

Solutie: BC
= OC
= 2 OA

OB

OA + CA

OB + AB

OA + OA

OB + OB

OC

OC + OC

OC =
OB + OB

OA

OC =

OA ,

deci
OA
BC

OB + OB
OA + CA

OC + OC
OB + AB

OA =
OC =2:

Dac
a se ia un alt punct O0, atunci in virtutea relatiei g
asite putem scrie

O0A
BC

O0B + O0B
O0A + CA

O0C + O0C O0A =

O0B + AB O0C=2:

Dar O0A = OA OO0; O0B = OB OO0; O0C = OC OO0. nlocuind

aceste expresii n membrul doi al egalit
atii de mai sus, obtinem:
h
1 BC
2

= BC

OA

OO0 + CA

OA + CA

OB

OB + AB

OO0 + AB
OC + OO0

OC

BC + CA + AB .

Dar BC + CA + AB = 0, deci ultima relatie devine

O0A O0B + O0B
BC OA + CA

OO0

O0C + O0C O0A =

OB + AB OC =2:

De unde
OA OB + OB OC + OC

OA = O0A O0B + O0B O0C + O0C

O0A:

Astfel expresia mentionat

a de problem
a nu depinde de pozitia punctului O n
spatiu:
n

Observatia 14 Considernd spa

tiul V3 raportat la baza canonica i; j; k ,
datorita faptului ca i i = 0, i j = k, i k = j , j i = k, j j = 0,
j k = i, k i = j , k j = i, k k = 0 precum si proprieta
tilor produsului
vectorial prezentate mai devreme, pentru orice a = 1i + 2j + 3k si b =
3 2) i + ( 3 1
1 3) j
1 i + 2 j + 3 k din V3 avem a b = ( 2 3
i
j
k
+( 1 2
b=
2 1 ) k , sau simbolic a
1
2
3 .
1

1.7

Dublul produs vectorial a trei vectori

liberi

Denitia 21 Prin dublul produs vectorial al vectorilor a; b; c 2 V3, n

telegem
vectorul a
b c .
Propozitia 14 Dublul produs vectorial are urmatoarele proprieta
ti:
1) 8a; b; c 2 V3; a

c =

a,

2) 8a; b; c 2 V3; a
b c = 0 , b; c sunt colineari, sau a ? b; a ? c
\
(a ? b , m a; b = 900),

3) 8a; b; c 2 V3; vectorul a b c este coplanar cu vectorii b si c. Calculul

efectiv al acestui produs se poate ob
tine folosind formula
a

c =

b
a; b

c
:
(a; c)

Observatia 15 Produsul vectorial nu este asociativ. ntr-adevar, a

c 6= a
b c , daca a, b si c sunt necoplanari, deoarece vectorul din primul
membru este coplanar cu vectorii a si b, n timp ce vectorul din membrul al
doilea este coplanar cu vectorii b si c.

1.8

Produsul mixt a trei vectori liberi

Denitia 22 Fiind da
ti vectorii liberi a; b; c 2 V3, numarul a; b
nume
ste produsul mixt al acestori vectori.

c se

Propozitia 15 Produsul mixt a trei vectori are urmatoarele proprieta

ti:
1) Daca vectorii a; b; c 2 V3 sunt necoplanari, atunci a; b c reprezinta volumul paralelipipedului care se construie
ste pe reprezentan
tii cu originea
comuna ai celor trei vectori;
2) 8a; b; c 2 V3; a; b
3) 8a, b, c 2 V3, a; b

c = 0 daca vectorii a; b; c sunt coplanari;

c = c; a

b = b; c

a ;

4) 8a; b; c 2 V3; a; b

c =

5) 8 2 R; 8a; b; c 2 V3;

a; b

a; c

b ;

c = a;

c = a; b

( c) :

Aplicatia 2 Prin vrful unui tetraedru se duce n planul ecarei fe

te cte o
perpendiculara pe muchia opusa. Sa se demonstreze ca cele trei perpendiculare
sunt situate n acela
si plan.

Solutie: Fie {1; {2; {3 versorii muchiilor Ox; Oy; Oz ale tetraedrului
dat. Consider
am vectorul u coplanar cu vectorii {2 si {3 si ortogonal pe vectorul {1; vectorul v coplanar cu vectorii {1 si {3 si ortogonal pe vectorul {2
si vectorul w coplanar cu vectorii {1 si {2 si ortogonal pe vectorul {3. Cum
u = 1{2 + 1{3; v = 2{3 + 2{1; w = 3{1 + 3{2, avem (u; v w) =

i1)+ 1 2 3 ({3; {1 {2). Dar ({1; {2 i3) = ({2; {3 i1) =

({3; {1 i2) de unde (u; v w) = ( 3 1 2 + 2 3 1) ({1; {2 i3). Din
(u; {1) = 0, deducem 1 ({1; {2) + 1 ({1; {3) = 0; din (v; {2) = 0, deducem 2 ({2; {3) + 2 ({1; {2) = 0 si din (w; {3) = 0, deducem 3 ({1; {3) +
a si sucient
a ca sistemul
tia necesar
3 ({2 ; {3 ) = 0. Condi
1 2 3 ({2 ; {3

8
>
<

{2) + 1 ({1; {3) = 0

{3) + 2 ({1; {2) = 0
>
:
{3) + 3 ({2; {3) = 0
s
a admit
a si solutii nebanale, este
1
2

0
Astfel (u; v

1 ({1 ;
2 ({2 ;
3 ({1 ;

1
2
2

0
3

= 0 , 3 1 2 + 2 3 1 = 0:

w) = 0. Deci vectorii u; v; w, sunt coplanari.

Observatia 16 Daca vectorii a = 1i + 2j + 3k, b = 1in+ 2j +

o 3k si
c = 1i + 2j + 3k din V3 sunt raporta
ti la baza canonica i; j; k atunci

calculul produsului mixt a; b

a; b

c se poate face cu ajutorul formulei

c =

1
1
1

2
2
2

3
3
3

Probleme

!
!
!
!
1. n paralelogramul ABCD s
a se ae sumele AB + DC si AB + CD.
!
!
!
! !
!
Indicatie: AB + DC = 2AB = 2DC ; AB + CD = 0:

2. Dac
a rA si rB sunt respectiv vectorii de pozitie ai punctelor A si B , s
a se
determine vectorul de pozitie al punctului M care mparte segmentul jABj n
kM Ak
raportul kM Bk = k.
!
!
Indicatie: Din ipotez
a avem M A = kM B , rA
B.
rM = rA1 kr
k

Observatia 17 Pentru k =
mentului jABj.

r M = k (r B

rM ) )

1 ob
tinem vectorul de pozi
tie al mijlocului seg-

3. Cunoscnd vectorii de pozitie ai vrfurilor unui triunghi s

a se determine
vectorul de pozitie al centrului de greutate al acelui triunghi.

Indicatie: n 4ABC , e D mijlocul segmentului jBCj. Prelungim jOM j cu

segmentul jDM j congruent cu el si not
am cu N mijlocul lui jAM j. Avem
rA + r B + rC = rA + 2rD = rA + rM = 2r N . S
a observ
am c
a jADj este
median
a n 4OAM: n general 4OAM si 4ABC se a
a n plane diferite.
Fie G centrul de greutate al 4OAM . Cum kAGk = 23 kADk si jADj este
median
a n 4ABC ) G centru de greutate n 4ABC . Ca urmare rN =
3 r . nlocuind acest rezultat n rela
tia rA + rB + rC = 2rN , g
asit
a mai
2 G
nainte, obtinem rA + rB + rC = 3rG, de unde rG = 31 (rA + rB + rC ).
4. Cunoscnd vectorii de pozitie ai vrfurilor unui tetraedru s
a se g
aseasc
a
vectorul de pozitie al centrului s
au de greutate.
Indicatie: Fie G1 centrul de greutate al fetei BCD si G centrul de greutate
!
!
kGAk
al tetraedrului ABCD. Se stie c
a kGG k = 3. Deci AG = 3GG1. Ca
1

!
!
!
urmare din rG = rA + AG si rG1 = rG + GG1 ) rG = rA + 3GG1;
!
GG1 = rG1 rG ) rG = r A + 3rG1 3r G ) r G = 14 rA + 3rG1 .
Cum rG1 = 31 (rB + rC + rD ), (vezi problema precedent
a) deducem rG =
1 (r + r + r + r ).
B
C
D
4 A

5. Dintr-un punct A al unui cerc (O) se duc coardele variabile jAM j si jAN j
care fac ntre ele un unghi constant. Se cere locul geometric al extremit
atii
!
!
vectorului AM + AN .
Indicatie: Fie I mijlocul coardei jM N j. I descrie un cerc O0 concentric cu
!
!
!
!
cercul (O), iar AM + AN = 2AI = AP , unde P descrie cercul omotetic cu
O0 fat
a de A n raportul 2.
6. Fie H ortocentrul unui triunghi ABC . Pe n
altimile 4ABC se duc n
!
!
!
sensuri opuse vrfurilor, vectorii HD; HE; HF ale c
aror lungimi sunt egale

cu lungimile laturilor jBCj ; jCAj ; jABj. S

a se demonstreze c
a suma acestor
vectori este nul
a.
Indicatie: Linia poligonal
a care d
a rezultanta (suma vectorilor) este un triunghi
congruent cu 4ABC , deci se nchide si astfel rezultanta este nul
a.
!
!
a OA 2 a; OB 2 b atunci produsul scalar al vectorilor
7. Fie a; b 2 V3. Dac
a si b este egal cu puterea punctului O fat
a de sfera de diametru jABj.

Indicatie: Fie B 0 a doua intersectie a dreptei OA cu cercul de diametru jABj.

Cum
!0
!
0
0
\
m AB B = 90 ) OB = OB cos .

Deci
! !
!
OA; OB = OA

!
OB cos

!
= OA

!0
OB .

8. Considernd punctele A; B; C; D xate n spatiu, s

a se determine locul
geometric al punctului M care satisface relatia
!
!
!
!
M A; M B = M C; M D .

Indicatie: Din interpretarea geometric

a a produsului scalar (problema anterioar
a) deducem c
a punctul M are puteri egale fat
a de sferele de diametre
jABj si jCDj. Ca urmare locul geometric al punctului M este planul radical
al celor dou
a sfere.

9. Fie A; B; C trei puncte necolineare xate. Ce conditie trebuie s

a ndeplineasc
a dou
a puncte oarbitrare
si N dinospatiu pentru ca sistemele de forte
n !
n !M !
!
!
!
M A; M B; M C si N A; N B; N C s
a-si fac
a echilibru?
!
!
!
!
!
!
!
!
Indicatie: M A + M B + M C = 3M G; N A + N B + N C = 3N G; unde
g este centrul de greutate al 4ABC . Conditia c
autat
a este ca punctele M si
N s
a e simetrice fat
a de punctul G.

10. Considernd punctele A; B; C; D; E; F; G; H; xate n spatiu s

a se
!
!
!
!
studieze existenta punctelor M pentru care M A; M B = M C; M D =
!
!
!
!
M E; M F = M G; M H .
Indicatie: Din interpretarea geometric
a a produsului scalar (problema 7) rezult
a
c
a punctul M are puteri egale fat
a de sferele de diametre jABj ; jCDj ; jEF j ;

jGHj. Astfel M este centrul radical al acestor sfere.

11. Fie A si O dou

a puncte xe n spatiu. Se cere locul geometric al punctului
!
!
M pentru care OA; OM = constant.
!
!
OA; OM

Indicatie: Fie N proiectia punctului M pe dreapta OA. Din

=
!
!
!
!
OA
ON ) OA
ON = constant ) N x. Cum orce punct din
spatiu care veric
a cerinta problemei se proiecteaz
a pe dreapta OA n punctul
x N , rezult
a c
a locul geometric c
autat este planul perpendicular pe OA n N .