CAP 1

1. Care sunt principale serii de tabele cuprinse n cadrul SEC : 1.06

a) conturile sectoarelor instituionale precum c) conturile internaionale
i sistemul intrri-ieiri i conturile pe ramuri
de activitate

b) conturile sectoarelor bifuncionale

d) conturile aferente fiecrei ri

2. Nominalizai o identitate contabil important din cadrul sistemului intrari-iesiri:

1.08
a) cererea este egala cu oferta pentru
c) valoarea adaugata produsa este mai mica
orice produs sau grup de produse

decat suma veniturilor generate

b) cifra de afaceri este ridicata

d) valoarea neta la sfarsitul perioadei

contabile
3.SEC 2010 este un regulament care stabilete normele, conveniile, definiiile i
clasificrile care trebuie s fie aplicate la: 1.12
a) calculul deficitului bugetului de stat

b) producerea conturilor nationale implicate

in programul de transmitere a datelor

c) consolidarea transparentei informatiilor

contabile n Romnia

d) diminuarea discrepantelor la nivelul

statelor UE

4.Nominalizai una din analizele i evalurile ce pot fi realizate utiliznd cadrul SEC:
1.18
a) performantele sectorului bancar in cadrul c) dezvoltarea unei economii de a
acestui domeniu

lungul timpului

b) situatia bunurilor din domeniul public al

d) nevoile gospodariilor populatiei

statului

5. Conceptele SEC sunt compatibile pe plan international, deoarece: 1.21

a) reprezinta baza legala comuna cu statele c) au specificate in componenta elemente
UE in ceea ce priveste organizarea caracteristice fiecarei tari

institutiilor publice

b) constituie norma pentru transmiterea

d) nu se bazeaza pe date statistice

datelor contabilitatii nationale catre toate

organismele internationale

6. Utilizarea de concepte comune in intregul cadru al conturilor nationale si in celelalte

sisteme de statistici sociale si economice permite: 1.23
a) accesul la informatii economice clasificate
c) elaborarea de masuri consecvente

b) estimarea trendului economic la nivel UE

d) mentinerea echilibrului economic

7. Principalele concepte ale SEC 2010 sunt bine definite si stabilite pentru o perioada
indelungata, deoarece: 1.27
a) fiecare stat membru isi impune
c) se schimb foarte des conceptele de baz
caracteristicile economice

privind conturile naionale

b) acestea au fost adoptate ca standarde d) nu permit modificri

internationale pentru multi ani i faptul c n

metodologiile internaionale succesive privind
conturile naionale, s-au schimbat foarte
1

puine concepte de baz

8.Care din urmtoarele exemple se inscriu n afara limitelor produciei i nu se
inregistreaza in SEC: 1.30
a) serviciile voluntare care nu reprezinta
c) piscicultura in fermele piscicole

o productie de bunuri

b) productia de bunuri pentru consumul

d) productia de servicii individuale si
final propriu

colective de catre administratiile publice

15. n ce situaie o activitate poate fi considerat o activitate de pia, n cazul n care

bunurile i serviciile sunt n proces de comercializare: 1.37
a) comercianii nu caut s-i sporeasc la
c) cumprtorii caut un grad ct mai
maximum profitul pe termen lung
sczut de utilitate

b) comercianii nu vnd bunurile i serviciile

d) n condiiile n care pieele eficace sunt
oricrei persoane care se afl n posibilitatea
cele la care cumprtorii i comercianii au
de a pltii preul solicitat
acces i despre care acetia dispun de

informaii
9. Pentru unele cerinte de date este necesar sa se elaboreze conturi satelit deoarece:
1.40, 1.41
a) nu furnizeaza date suplimentare

c) nu modifica conceptele de baza

b) au un grad de acoperire al cadrului contabil d) prezinta pe scurt conceptele de referinta

extins prin adugarea de informaii
nemonetare
16. O matrice de contabilitate social (MCS) : 1.42
a) permite legtura ntre tabelele resurselor i c) nu se aplic pentru utilizarea populaiei
utilizrilor i conturile sectoriale

ocupate pe ramuri de activitate

b) nu furnizeaz informaii suplimentare
d) nu se aplic pentru repartizarea
forei de munc pe subgrupe
referitoare la volumul i structura forei de
socioeconomice
munc

11. Sistemul SEC 2010 se distinge prin faptul ca: 1.57

a) nu permite stabilirea unui ansamblu c) unitatile institutionale sunt grupate in 7
complet de conturi de flux

sectoare institutionale nationale

b) permite stabilirea unui ansamblu complet d) sectoarele institutionale nu se divizeaza

de conturi de flux i de conturi de in subsectoare

patrimoniu
32. Unitatile institutionale au capacitatea de a: 1.57
a) deine bunuri i active
c) a exercita activiti economicei
b) de a subscrie angajamente
d) toate capacitatile prevazute la literele
a,b,c,

333. n sistemul SEC 2010 care uniti instituionale nu sunt regrupate n cinci
sectoare instituionale naionale: 1.57
a)
societi nefinanciare si societi c) banci comerciale
financiare
b) administraiile publice si gospodriile d) instituii fr scop lucrativ n serviciul
populaiei
gospodriilor populaiei
12. La nivelul unitilor locale cu activitate economic (UAE locale): 1.58-1.59
a) activitatile nu sunt divizate in functie
c) nu se nregistreaz pentru fiecare
de tipul de activitati desfasurate

activitate secundar

b) regrupeaza ansamblul prilor unei uniti d) nu aparine numai unei singure uniti
instituionale n calitatea sa de productor instituionale

13. Una din urmtoarele categorii de informaii de baz care se nregistreaz n SEC
2010: 1.64
a) numrul populaiei

c) consumul pe gospodrii

b) previziuni economice

d) stocurile

334. Fluxurile reflect: 1.65

a) crearea, transformarea
b) schimbarea

c) transferul sau dispariia unei valori

economice
d) toate operatiile prevazute la literel a,b,c

335. Fluxurile determin o variaie a 1.65

a) valorii activelor sau pasivelor unei uniti
c)
valorii
pasivelor
instituionale
instituionale
b) valorii activelor unei uniti instituionale d) nici o variaie

336. Operaiunile se divizeaz n: 1.66

a) operaiuni pe produse

unei

uniti

c) operaiuni financiare precum i achiziii

minus cedrile de active nefinanciare
neproduse

b) ) operaiuni de repartiie

d) toate operatiunile prevazute la literele

a-c

14. n SEC operaiunea este definit ca fiind: 1.66

a) unitatea economic care are capacitatea de c) un flux economic care reprezint o
a deine bunuri i active, de a subscrie interaciune ntre unitile instituionale
angajamente, a exercita activiti economice care acioneaz de comun acord sau o
i a realiza, n nume propriu, operaiuni cu aciune n interiorul aceleiai uniti
alte uniti

instituionale pe care aceasta este interesat

s o trateze ca o operaiune
deoarece
unitatea n discuie prezint dou caliti
diferite

b) capacitatea de a stabili politica general

d) descriere sistematic a diferitelor
sau programul unei uniti instituionale etape
ale
procesului
economic

337. Operaiunile n care sunt implicate mai multe uniti pot fi : 1.71
a) "ceva contra altceva", i anume operaiuni c) subventii
cu contraparte, precum i "ceva contra nimic",
i anume operaiuni fr contraparte
b) transferuri
d) toate operatiunile prevazute la literele a-c

17. Divizarea operaiunilor const n: 1.76

a) descompunerea unei operaiuni considerat
unic de ctre prile implicate n dou sau
mai multe operaiuni, care sunt apoi
nregistrate n mod diferit
b) descompunerea unei operaiuni considerat
unic de ctre prile implicate n dou sau
mai multe operaiuni, care sunt apoi
nregistrate n acelai mod

c) intervenia altor uniti instituionale n

afara celor implicate n operaiune

d)
descompunerea
unei
operaiuni
considerat unic de ctre prile implicate
n dou sau mai multe operaiuni, care nu se
mai nregistreaz

18.Prin stocuri se nelege: 1.85

a) activele deinute la un anumit moment c) activele i pasivele deinute la un

anumit moment
b) pasivele deinute la un anumit moment d)
fluxul
de
produse

19. Stocurile se nregistreaz n contabilitate : 1.85

a) la nceputul fiecrei perioade contabile
c) la nceputul i sfritul fiecrei

perioade contabile
b) la sfritul fiecrei perioade contabile
d) nu se nregistreaz

finite

20.Din categoria conturilor curente fac parte: 1.88

a) conturile capitale
c) conturile altor modificri de volum
b) conturile financiare
d) conturile care prezint producia
generarea i alocarea venitului, distribuirea
i redistribuirea venitului i utilizarea
acestuia
21. Conturile de acumulare sunt: 1.88
a) conturile care prezint generarea venitului c) conturile capitale i cele financiare i

conturile altor modificri de volum

b) conturile care prezint alocarea venitului
d) conturile care prezint distribuirea i

redistribuirea venitului
22. n sistemul SEC 2010, conturile de patrimoniu nregistreaz n partea stng a
contului de operaiuni curente: 1.89
a) activele
c) pasivele i valoarea net
b) pasivele
d) diferena dintre active i pasive
23. n contabilitatea naional, operaiunile efectuate de ctre o ntate sau un sector se
nregistreaz: 1.91
a) o singura dat
c) de trei ori

b) de dou ori
d) de patru ori
4

24. nregistrarea operaiunilor n partid dubl nseamn: 1.91

a) efectuarea unei nregistrri ca resurs i o c) efectuarea a dou nregistrri ca utilizare

dat ca utilizare
b) efectuarea a dou nregistrri ca resurs
d) nregistrarea ca variaie de pasive

25.Cu excepia anumitor variabile referitoare la populaie i for de munc, toate

fluxurile i stocurile prezentate n sistemul SEC 2010 sunt exprimate n: 1.94
a) dividende
c) numr de operaiuni

b) termeni monetari
d) preurile de referin naionale

26. nregistrarea pe baz de angajament se aplic: 1.101-1.102

a) tuturor fluxurilor
c) doar fluxurilor nemonetare
b) doar fluxurilor monetare
d) nu se aplic o astfel de nregistrare
27. Consolidarea nseamn: 1.106
a) eliminarea din utilizri a operaiunilor care
au loc ntre unitile regrupate
b) eliminarea att din utilizri, ct i din
resurse, a operaiunilor care au loc ntre
unitile regrupate

28. Nu trebuie consolidate:1.107

a) fluxurile i stocurile dintre unitile
componente din cadrul subsectoarelor sau
sectoarelor
b) fluxurile dintre unitile componente din
cadrul subsectoarelor

c) eliminarea activelor i pasivelor

financiare reciproce

d) eliminarea att din utilizri, ct i din

resurse, a operaiunilor care au loc ntre
unitile regrupate, precum i eliminarea
activelor i pasivelor financiare reciproce

c) stocurile dintre unitile componente din

cadrul sectoarelor

d) fluxurile dintre unitile componente din

cadrul sectoarelor

338. Fluxurile nu se nregistreaz: 1.101

a) cnd o valoare economic se creeaz, se c) pe baz de angajament
transform sau
economic

se

stinge

b) cnd o valoare economic

valoare

apare, se
transform ori se anuleaz creane sau
obligaii

d) cand nu se creeaz o valoare economic,

i nu se stinge sau anuleaz o crean

339. Consolidarea nseamn eliminarea a operaiunilor care au loc ntre unitile

regrupate, 1.106
a) din utilizri
c) att din utilizri, ct i din resurse
b) din resurse
d)
eliminarea
activelor
financiare
reciproce
340. Orice operaiune realizat de o unitate individual sau de un sector poate fi
contabilizat 1.110
a) n utilizri
c) n operaiuni financiare
b) n resurse
d) att n utilizri, ct i n resurse
5

CAP. 2
341. n cadrul economiei, unitile instituionale care interacioneaz sunt entiti
economice care sunt capabile: 2.01
a s dein active
c) s ntreprind activiti economice i
operaiuni cu alte entiti
b) s subscrie angajamente
d) pot efectua toate operatiunile de la
punctele a, b si c
29. Unitile care constituie economia naional i ale cror fluxuri i stocuri sunt
ntregistrate n SEC 2010 sunt: 2.04
a) entitile altor ri
c) toate unitile din spaiul european

b) unitile rezidente
d) toate unitile aferente UE

10. Unitatile institutionale au una din urmatoarele caracteristici: 2.12

a) nu detin bunuri si active

c) exercita activitati economice

b) nu subscriu angajamente

d) nu exercita, in nume propriu operatiuni

cu alte societati

447. Activitatile si functiile principale ale producatorului nonpiata public care apartine
sectorului administratii publice sunt : tab.2.2
a) productia de bunuri si servicii de piata si de c) productia de bunuri si servicii
bunuri si servicii pentru consumul propriu nefinanciare de piata

b) productia si furnizarea de bunuri si servicii d) productia si furnizarea de bunuri si

nonpiata destinate consumului individual si servicii nonpiata pentru consum individual
colectiv;
efectuarea
operatiunilor
de
redistribuire a venitului si a avutiei nationale

448. Activitatile si functiile principale ale sectorului Societati financiare sunt:

a) productia de bunuri si servicii nefinanciare c) intermediere financiare, inclusiv
de piata
asigurare; activitati financiare auxiliare

b) consum; productia si furnizarea de bunuri si d) productia de bunuri si servicii

servicii nonpiata pentru consum individual nefinanciare de piata
449. Sectorul societati nefinanciare cuprinde: 2.45
a)
unitatile
institutionale
dotate
cu c) producatori nonpiata publici care sunt
personalitate juridica, care sunt producatori de dotati cu personalitate juridica, a caror
piata si a caror activitate principala consta in functie principala consta in producerea de
producerea de bunuri si servicii nefinanciare; bunuri si servicii nefinanciare

acopera si cvasisocietatile nefinanciare

6

b) societatile cu capital privat si de stat care

sunt producatori nonpiata, a caror functie
principala consta in producerea de bunuri si
servicii nefinanciare

d) societatile cooperatiste dotate cu

personalitate juridica, a caror functie
principala consta in producerea de bunuri si
servicii nefinanciare

450. Care categorie de unitati institutionale

societati nefinanciare: 2.46
a) producatori publici care sunt dotati cu
personalitate juridica, sunt producatori de
piata si a caror functie principala consta in
producerea
de
bunuri
si
servicii
nefinanciare

b) institutiile fara scop lucrativ, dotate cu

personalitate juridica, care exercita activitati
de intermediere financiara

enumerate mai jos apartin Sectorului de

c) sediile centrale ce controleaza un grup de
societati
care exercita activitati de
intermediere financiara

d) producatori nonpiata publici care sunt

dotati cu personalitate juridica, a caror
functie principala consta in producerea de
bunuri si servicii nefinanciare

451. Subsectorul societati nefinanciare sub control strain contine: 2.54

a) toate filiale societatilor nerezidente
c) toate stabilimentale sau alte agentii,
neconstituite in societati, de societati
nerezidente sau producatori neconstituiti in
societati care sunt unitati rezidente fictive

b) toate societatile controlate de o unitate d) toate variantele

institutionala nerezidenta care nu este ea
insasi o societate

452. Societatile financiare cuprind: 2.55

a)
unitatile
institutionale
dotate
cu
personalitate juridica, care sunt producatori
nonpiata si a caror activitate principala consta
in producerea de servicii financiare
b) unitatile
institutionale
dotate
cu
personalitate juridica, care sunt producatori
piata si a caror activitate principala consta in
producerea de servicii financiare

c) producatori nonpiata publici care sunt

dotati cu personalitate juridica, si a caror
functie principala consta in producerea de
bunuri si servicii financiare

d) sediile centrale ce controleaza un grup de

societati care exercita activitati auxiliare

382. Unitatile institutionale incluse in sectorul societatilor financiare sunt urmatoarele:

2.55
a) societatile cu capital privat si de stat care
c) societatile cooperatiste si asociatiile
sunt producatori de piata si a caror functie
dotate cu personalitate juridica si care sunt
principala consta in producerea de bunuri si
producatori de piata, a caror functie
servicii nefinanciare
principala consta in producerea de de
bunuri si servicii nefinanciare
b) societatile cu capital privat sau public a d) toate celelalte variante prevzute la lit a)caror functie principala consta in furnizarea de c)
servicii de intermediere financiara si/sau in
exercitarea de activitati financiare auxiliare
383. Sectorul societati financiare S.12 cuprinde: 2.55
7

a) institutiile fara scop lucrativ care sunt

controlate de catre de administratiile statelor
federale
b) unitatile institutionale dotate cu
personalitate juridica, care sunt producatori de
piata si a caror activitate principala consta in
producerea de servicii financiare
453. Intermedierea financiara este: 2.56
a) activitatea prin care o unitate transforma
activele si pasive financiare
b) activitatea prin care activele si pasivele
intermediarilor financiari sunt regrupate

c) toate societatile si cvasisocietatile

nefinanciare
controlate
de
unitatile
institutionale nerezidente
d) toate celelalte variante prevzute la lit a)c)

c) acvtivitatea prin care se furnizeaza

servicii financiare
d) activitatea prin care o unitate
institutionala
achizitioneaza
active
financiare si contacteaza pasivele pe cont
propriu, angajandu-se in operatiuni
financiare de piata

455. Activitatile financiare auxiliare cuprind: 2.63

a) activitatile auxiliare de efectuare a c) activitatile auxiliare de efectuare a
operatiunilor cu active si pasive financiare
operatiunilor cu active si pasive financiare
si de transformare sau regrupare de fonduri

b) activitatile auxiliare de transformare a d) activitatile auxiliare de regrupare a

activelor si pasivelor
activelor si pasivelor financiare
454. Care categorie de unitati institutionale enumerate mai jos nu apartin Sectorului de
societati financiare: 2.65
a) societatile cu capital privat sau public a c)
producatorii
publici
dotati
cu
caror functie principala consta in furnizarea de personalitate juridica si a caror functie
servicii de intermediere financiara si/sau in principala consta in furnizarea de servicii
exercitarea de activitati financiare auxiliare de intermediere financiar si/sau in
exercitarea de activitati financiare auxiliare

b) producatori publici care sunt dotati cu d) societatile holding, in cazul in care rolul
personalitate juridica, a caror functie principal este detinerea activelor unui grup
principala consta in producerea de bunuri si de societati filiale
servicii nefinanciare

456.Societatile holding, in cazul in care rolul principal este detinerea activelor unui
grup de societati filiale apartin: 2.65.f
a) sectorului societati nefinanciare
c) sectorului de auxiliari financiari
b) sectorului societati financiare
d) sectorului de societati de asigurare
384. Sectorul societatilor financiare cuprinde urmatoarele subsectoare: 2.66
a) banca centrala, societati care accepta
c) banca centrala, societati care accepta
depozite, fonduri de piata monetara,
depozite, fonduri de piata monetara,
beneficiari de pensii, auxiliari intermediari,
beneficiari de alte venituri din transferuri ,
societati de asigurare, etc
auxiliari intermediari, societati de asigurare,
etc
b) banca centrala, societati care accepta d) nici una din variantele prevzute la lit a)8

depozite, fonduri de piata monetara, c)

fonduri de pensii, auxiliari intermediari,
societati de asigurare, etc
376. Sectorul societatilor financiare nu cuprinde : 2.66
a) beneficiari de pensii
c) banca centrala
b) societati care accepta depozite, exclusiv d) societati de asigurare si fonduri de
banca centrala
pensii
457. Subdivizarea subsectoarelor societatilor financiare in societati financiare publice,
private nationale si sub control strain nu se aplica la: 2.71
a) fonduri de piata monetara
c) banca centrala
b) auxiliari financiari
d) societati de asigurare
458. Banca centrala ca subsector al societatii financiare grupeaza: 2.72
a) toate societatile si cvasisociatile financiare c) toate organismele si agentiile care au
a caror functie principala consta in emiterea sarcina de a reglementa sau controla
de moneda, in mentinerea valorii sale interne societatile financiare sau pietele financiare.
si externe si in administrarea unei parti sau a
totalitatii rezervelor de schimb valutare ale
tarii.
b) toate organismele monetare centrale, care d) toate organismele monetare centrale care
tin o contabilitate completa si se bucura de o au ca activitate principala intermedierea
autonomie de decizie in raport cu financiara
administratia centrala.
378. Care dintre urmatorii intermediari financiari sunt clasati in subsectorul S.121: 2.73
a) societatile de emisiuni de titluri
c) banca centrala nationala, inclusiv atunci
cand aceasta participa la Sistemul European
al Bancilor Centrale
b) varianrtele de la lit c) si d)
d) organismele monetare centrale, in special
cele publice, care tin o contabilitate
completa si se bucura de o autonomie de
decizie in raport cu administratia centrala
63. Producia aferent asigurrilor generale se calculeaz astfel: 2.74
a) ncasrile totale din prime minus prime c) Prime suplimentare implicite (egale cu
suplimentare implicite (egale cu ctigul din ctigul din veniturile din proprietate
veniturile
din
proprietate
aferent aferent provizioanelor tehnice) minus
provizioanelor tehnice) minus despgubirile despgubirile
produse
ajustate

produse ajustate
b) ncasrile totale din prime plus prime d) ncasrile totale din prime minus prime
suplimentare implicite (egale cu ctigul din suplimentare implicite (egale cu ctigul
veniturile
din
proprietate
aferent din veniturile din proprietate aferent
provizioanelor tehnice) minus despgubirile provizioanelor tehnice) plus despgubirile
produse ajustate

produse ajustate
459. Subsectorul care accepta depozite, exclusiv banca centrala nu cuprinde: 2.76.g
a) cooperativele de credite bancar, casele de c) institutiile care gestioneaza bani
ajutor reciproc
electronici si care au activitate principala
9

b) bancile specializate

intermedierea financiara
d) institutiile care gestioneaza bani
electronici si care nu au ca activitate
principala intermedierea financiara .

374. Subsectorul S.122, Societati care accepta depozite, exclusiv banca centrala, nu
cuprinde: 2.78
a) sediile sociale care supravegheaza si c) toate variantele de la a), b) si d)
gestioneaza alte unitati ale
unui grup
constituit in mod predominant din societati
care accepta depozite, exclusive banca
centrala, dar care nu sunt societati care
accepta depozite
b) institutiile fara scop lucrativ dotate cu d)
institutiile care gestioneaza bani
personalitate juridica si care deservesc electronici si care nu au ca activitate
societati care accepta depozite, dar care nu principala intermedierea financiara
exercita nicio activitate de intermediere
financiara
460. Organismele de plasament colectiv sunt incluse in subsectorul: 2.80
a) fonduri de piata monetara
c) societati de asigurare
b) alti intermediari financiari
d) institutii financiare captive
461. Fondurile de piata monetara nu cuprind: 2.81
a) fondurile de investitii, inclusiv fondurile c) organismele de plasament
comune de plasament
b) institutiile fara scop lucrativ, dotate cu d) fondurile de investitii ale caroro actiuni
personalitate juridica si care deservesc fonduri sau unitati sunt substitut pentru depozite
de piata monetara, dar care nu exercita nici o
activitate de intermediere financara
462. Activitatea fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata monetara consta
in : 2.82
a)
emiterea de actiuni sau unitati ale c) furnizarea de servicii de intermediere
fondurilor de investitii care nu sunt substitut financiara prin subscriere de angajamente
pentru depozite si efectuarea, pe cont propriu, sub forma de bani, depozite sau titluri de
de investitii in principal in active financiare, participare
altele decat active financiare pe termen scurt,
si in active nefinanciare
b) emiterea de actiuni sau unitati ale d) efectuarea, pe cont propriu, de investitii
fondurilor de investitii care reprezinta un in principal in active financiare, altele decat
substitut pentru depozite si efectuarea, pe active financiare pe termen scurt, si in
cont propriu, de investitii in principal in active active nefinanciare
financiare, altele decat active financiare pe
termen scurt, si in active nefinanciare
463. Subsectorul fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata monetara nu
cuprinde: 2.85
a) fondurile de pensii care apartin fondurilor c) fondurile cu scop special ale
1

de pensii

administratiilor publice, denumite fonduri

suverane de investitii
b) sediile sociale care supravegheaza si d) toate variantele
gestioneaza un grup constituit in mod
predominant din fonduri de investitii, altele
decat fondurile de piata monetara, dar care nu
sunt, ele insele, fonduri de investitii
464. Brokeri in valori mobiliare si produse financiare derivate constituie subdiviziune
a: 2.88
a) subsectorului alti intermediari financiari, c) subsectorului fonduri de piata monetara
exclusiv societatile de asigurare si fondurile
de pensii
b) fondurilor de investitii, altele decat d) subsectorului societati care accepta
fondurile de piata monetara
depozite, exclusiv banca centrala
465. Institutiile financiare captive si alte entitati creditoare cuprinde: 2.98
a)
toate societatile si cvasisocietatile c) toate societatile si cvasisocietatile
financiare care nu sunt implicate nici in financiare a caror functie principala consta
activitati de intermediere financiara, nici in in furnizarea de servicii de intermediere
furnizarea de servicii auxiliare si ale caror financiara rezultate din mutualizarea
active sau pasive nu sunt, in marea lor riscurilor
majoritate, tranzactionate pe pietele libere
b) toate societatile si cvasisocietatile d) toate societatile si cvasisocietatile
financiare a caror functie principala consta in financiare a caror functie principala consta
exercitarea de activitati strans legate de in emiterea de actiuni sau unitati ale
intermediere financiara, fara a fi, ele insele, fondurilor de investitii
intermediari financiari
466. Subsectorul fonduri de pensii nu cuprinde: 2.110.c (S.129)
a) toate societatile financiare a caror functie c) toate societatile si cvasisocietatile
principala consta in furnizarea de servicii de financiare a caror functie principala consta
intermediere
financiara
rezultate
din in furnizarea de servicii de intermediere
mutualizarea riscurilor sociale si necesitatilor financiara rezultate din mutualizarea
persoanelo asigurate
riscurilor sociale si necesitatilor persoanelo
asigurate
b) toate cvasisocietatile financiare a caror d) institutiile fara scop lucrativ dotate cu
functie principala consta in furnizarea de personalitate juridica si care deservesc
servicii de intermediere financiara rezultate fondurile de pensii, dar care nu exercita nici
din mutualizarea riscurilor sociale si o activitate de intermediere financiara
necesitatilor persoanelor asigurate
375. Care din subdiviziunile urmatoare nu fac parte din Sectorul administraiei
publice: 2.113
a) administratia centrala (exclusiv fondurile c) fondurile de pensii
de securitate nationala)
b) administratiile statelor federale (exclusiv d) administratiile de securitate sociala
fondurile de securitate nationala)
377. Sectorul gospodariilor populatiei cuprinde urmatoarele subsectoare: 2.120
11

a) variantele de la lit b) si d)
c) institutii de plata
b) beneficiari de venituri din proprietate, d) angajatori si lucratori proprii precum i
beneficiari de pensii i beneficiari de alte angajati
venituri din transferuri
CAP. 3
53. Preul de achiziie include i una din urmtoarele variante: 3.06
a) dobnzile pentru servicii adugate n
c) taxele pentru servicii adugate n
temeiul condiiilor de creditare
temeiul condiiilor de creditare

b) impozitele minus subveniile pentru d) taxe suplimentare implicate n caz de

plat cu ntrziere, ceea ce nseamn
produse
neefectuarea plii n intervalul de timp
precizat la data la care se face achiziia
54. Producia include: 3.07-3.08
a) curarea, decorarea i ntreinerea
locuinei, n msura n care aceste activiti
revin
n
egal
msur
locatarilor

b) curarea, ntreinerea i repararea

bunurilor
de
folosin
ndelungat

c)

pregtirea

servirea

hranei

d) producia tuturor bunurilor i serviciilor

individuale sau colective care sunt livrate
unor uniti distincte fa de productorii
lor

55. Activitatea principal a unei UAE locale este: 3.10

a) activitatea secundar este o activitate
c) o activitate auxiliar este o activitate al
efectuat n cadrul unei singure UAE locale n
crei rezultat este destinat a fi utilizat n
plus fa de activitatea principal
cadrul unei ntreprinderi

b) activitatea a crei valoare adugat este d) o activitate de sprijin desfurat n

superioar valorii oricrei alte activiti cadrul unei ntreprinderi cu scopul de a
efectuate de unitatea respectiv
facilita desfurarea activitii principale
sau a celorsecundare ale unei UAE locale
56. Nu reprezint o activitate auxiliar: 3.12
a) cumprarea
c) formarea de capital pentru uz propriu
b) vnzarea
d) transportul
57. Preurile semnificative sunt: 3.19
a) preurile cele mai mari practicate
pentru un produs

b) media preurilor exitente pe piaa

pentru un produs

c) preuri care au un efect substanial

asupra cantitilor de produse pe
care productorii sunt dispui s le ofere
i asupra cantitilor de produse pe
care cumprtorii doresc s le cumpere
d) preurile stabilite de cel mai
important
productor

58. Producia non-pia este: 3.23

a) producia care este furnizat altor uniti

c) UAE locale sau uniti instituionale a

1

gratuit sau la preuri nesemnificative din

punct de vedere economic

cror producie este n cea mai mare

parte destinat consumului final propriu
n cadrul aceleiai uniti instituionale
b) UAE locale sau uniti instituionale a d) producia nevndut
cror producie este n cea mai mare parte
producie de pia
59. Pentru evaluarea producie nu exist convenii specifice pentru: 3.43
a) evaluarea produciei non-pia
c) evaluarea produciei totale a unei
uniti instituionale a crei UAE local
este un productor non-pia. evaluarea
b) evaluarea produciei la preul de baz
d) evaluarea produciei totale a unui
productor non-pia (UAE local)

203. Care este momentul inregistrarii produselor din agricultura, silvicultura si

pescuit? (3.54)
a) se inregistreaza in perioada culesului c) se inregistreaza la data valorificarii
recoltelor sau sacrificarii animalelor
recoltelor sau sacrificarii animalelor
b) se inregistreaza ca si cum s-ar desfasura d) se inregistreaza la data infiintarii
continuu in intreaga perioada de productie
culturilor sau fermelor
204. In cazul construirii unei cladiri sau a altei structuri a carei constructie se
desfasoara in mai multe perioade contabile productia realizata in fiecare perioada este
tratata ca fiind: (3.55)
a) vanduta cumparatorului la sfarsitul c) productia nu este tratata ca fiind vanduta
perioadei, adica inregistrata ca formare de cumparatorului in mod esalonat
capital fix de catre cumparator si nu ca
productie
neterminata
in
industria
constructiilor
b) vanduta cumparatorului la sfarsitul d) vanduta cumparatorului la sfarsitul
constructiei si inregistrata ca productie perioadei si inregistrata ca productie
terminata
neterminata in industria constructiilor
60. Producia unui vnztor cu ridicata sau cu amnuntul este dat de urmtoarea
formul: 3.56
a) valoarea vnzrilor minus valoarea
c) valoarea vnzrilor plus valoarea
bunurilor cumprate pentru revnzare i
pierderilor recurente din cauza ratelor
normale de rebutare, furt sau
utilizate drept consum intermediar,
pagube accidentale
remunerare a angajailor n natur sau venit
mixt n natur minus valoarea bunurilor
cumprate pentru revnzare plus valoarea
adiionrilor la stocurile de bunuri pentru
revnzare

b) valoarea vnzrilor minus valoarea d) valoarea vnzrilor

plus valoarea
adiionrilor la stocurile de bunuri pentru bunurilor cumprate pentru revnzare i
revnzare plus valoarea bunurilor retrase din utilizate
drept
consum
intermediar,
stocurile de bunuri pentru revnzare
remunerare a angajailor n natur sau venit
mixt n natur minus valoarea bunurilor
cumprate pentru revnzare plus valoarea
1

adiionrilor la stocurile de bunuri pentru

revnzare minus valoarea
bunurilor
retrase din stocurile de bunuri pentru
revnzare minus valoarea pierderilor
recurente din cauza ratelor normale de
rebutare, furt sau pagube accidentale

61. Creterile preurilor bunurilor aflate n stocuri sunt considerate: 3.58

a) producie neterminat
c) ctiguri din deinere
b) producie

d) producie excedentar

62. Serviciile financiare nu pot fi realizate i pltite n urmtorul mod: 3.68

a) serviciile financiare realizate cu plat c) servicii financiare de achiziionare i
indirect
nstrinare a unor active i pasive
financiare pe pieele financiare

b) servicii financiare pltite prin perceperea d) serviciile financiare realizate n cadrul

de dobnzi

sistemelor de asigurri i de pensii, n cazul

n care activitatea este finanat prin
perceperea de cotizaii de asigurare i din
venitul realizat din economii

64. Producia aferent asigurrilor de via se calculeaz ca: 3.74

a) prime ncasate plus prime suplimentare c) prime ncasate plus prime suplimentare

minus beneficiile datorate minus creterile

(plus scderile) provizioanelor tehnice ale
asigurrilor de via

b) prime ncasate minus prime suplimentare d) prime suplimentare minus beneficiile

plus beneficiile datorate minus creterile (plus datorate minus creterile (plus scderile)
scderile)
provizioanelor
tehnice
ale provizioanelor tehnice ale asigurrilor de
asigurrilor de via
via

65. Dac o schem de garantare standard a mprumuturilor opereaz ca productor de

pia, valoarea produciei este: 3.74
a) egal cu ncasrile totale din prime c) valoarea despgubirilor produse ajustate

b) egal cu ctigul din venituri din d) calculat n acelai mod ca i n

proprietate aferent provizioanelor tehnice
cazul asigurrilor generale

66. Nu sunt realizate ca servicii non-pia : 3.84

a) serviciile de administraie public
c) serviciile obligatorii de securitate social

b) serviciile de aprare
d) serviciile de nvmnt
67.Consumul intermediar exclude: 3.88, 3.90
a) bunurile i serviciile care sunt primite de c) nchirierea de active fixe, de exemplu
la o alt UAE local aparinnd aceleiai leasingul operaional de utilaje, automobile,
uniti instituionale
software i lucrri originale din sfera
divertismentului

b) obiectele de valoare

d) onorariile pentru contracte, contracte de

leasing i licene pe termen scurt nregistrate
ca active neproduse; acestea exclud
cumprareanerestricionat de astfel de
active neproduse

68. Consumul intermediar include: 3.89

a) mbuntirile majore care sunt aduse n c) bunurile i serviciile utilizate ca
plus fa de cele necesare pentru a menine
resurse n activiti auxiliare
activele fixe n bune condiii de utilizare

b) software-ul cumprat fr restricii sau d) armele de uz militar i echipamentul

produs pe cont propriu
necesar pentru livrarea lor

70. Consumul intermediar exclude: 3.89

a) plile pentru servicii de asigurare
general
efectuate
de
UAE
locale

b) SIFIM cumprate de productorii

rezideni

c) pli pentru licene i onorarii ale

administraiei publice care sunt tratate ca
alte impozite pe producie

d) producia non-pia din producia

bncii centrale se aloc n ntregime
consumului intermediar al altor intermediari
financiari

69. Cheltuiala pentru consum final nu cuprinde: 3.94

a) serviciile de locuin prestate de
c) serviciile financiare pltite direct i
proprietarii-ocupani
partea de SIFIM utilizat pentru consumul
final al gospodriilor

b) bunurile i serviciile care sunt

d) serviciile de finanare a pensiilor n
tratate drept consum intermediar
valoare echivalent cu cea a plii
pentruserviciu implicite

71. Bunurile i serviciile pentru consumul individual sunt: 3.101

a) bunurile sau serviciile achiziionate de
c) bunuri i servicii achiziionate de o
ctre unitile instituionale rezidente
gospodrie a populaiei i utilizate pentru
pentru satisfacerea direct a nevoilor satisfacerea
nevoilor
i
dorinelor
umane, fie ele individuale sau colective membrilor
gospodriei
respective

b) serviciile pentru consumul colectiv care

d) serviciile pentru consumul colectiv care
sunt furnizate simultan tuturor membrilor
sunt furnizate unui individ
comunitii sau tuturor membrilor unei

anumite pri a comunitii

72. Cheltuielile pentru consum final al tuturor gospodriilor sunt : 3.103

a) nule
c) individuale
b) colective
d) mari

73. Pentru bunurile i serviciile furnizate de unitile administraiei publice, limita

dintre bunurile i serviciile individuale i colective este trasat pe baza: 3.104
a) clasificrii funciilor administraiilor c) preurilor bunurilor i serviciilor
1

publice
(COFOG)

b) importanei bunurilor i serviciilor furnizate d) importanei bunurilor i serviciilor n

raport cu consumatorul final

74. Diviziunea 14 din Clasificarea consumului individual pe destinaii nu cuprinde
urmtoarea grup: 3.105
a) locuine
c) nvmnt

b) sntate
d) afaceri economice

75. Conform SEC 2010 bunurile i serviciile sunt achiziionate de unitile

instituionale n momentul n care: 3.118
a) au prevedere bugetar
c) unitile instituionale devin noii
proprietari ai bunurilor i prestarea
serviciilor n beneficiul lor este
complet
b) constat necesitatea achiziiei d) doresc s aiba bunuri i servicii

n exces
76. Valoarea agregatului reprezentat de cheltuiala pentru consum final fa de
agregatul consumul final efectiv este : 3.121
a) mai mare
c) mai mic

b) identic
d) mai mare sau egal

30. Exporturile i importurile de bunuri i servicii includ:3.160

a) schimburile ntre filiale
c) vnzarea sau cumprarea transfrontalier
de active financiare sau de active neproduse

b) fluxurile de venituri primare ctre sau

d) toate unitile aferente UE

dinspre restul lumii

31. Importurile i exporturile de bunuri includ operaiuni ntre rezideni i
nerezideni cu urmtoarele tipuri de bunuri: 3.165
a) bunurile care tranziteaz o ar c) echipamentul de transport sau alte

tipuri de echipament mobilizabil care

prsesc temporar o ar, fr s aib loc
vreun transfer de proprietate

b) efectivele de animale care trec frontiera d) echipamente i alte bunuri trimise n

strintate pentru prelucrare, ntreinere,
revizie sau reparare
32. Importurile i exporturile de bunuri nu pot fi nregistrate n urmtoarea
situaie:3.167
a) data producerii bunului
c) data furnizrii bunurilor i serviciilor
i a dobndirii unei creane de plat
b) data contractului
d) data stingerii creanei

33. Importurile i exporturile de bunuri se evalueaz franco la bord la frontiera rii

exportatoare (free on board FOB). Aceast valoare este: 3.168
a) valoarea bunurilor la preurile de baz c) valoarea bunurilor la preurile de baz
plus serviciile de transport i distribuire
minus serviciile de transport i
aferente pn la punctul respectiv al frontierei distribuire aferente pn la punctul
plus orice impozite minus subveniile pentru respectiv al frontierei plus orice impozite
plus subveniile pentru bunurile
bunurile exportate
exportate
b) valoarea bunurilor la preurile de baz d) valoarea bunurilor la preurile de baz
minus serviciile de transport i distribuire plus serviciile de transport i
distribuire
aferente pn la punctul respectiv al frontierei aferente pn la punctul respectiv al
plus orice impozite minus subveniile pentru frontierei minus orice impozite minus
subveniile pentru bunurile exportate
bunurile exportate

34. Preul cost-asigurare-navlu (CIF) este preul unui bun livrat la frontiera rii
importatoare sau preul unui serviciu furnizat unui rezident : 3.169
a) dup achitarea oricror taxe de import c) dup plata adaosurilor comerciale

b) dup achitarea oricror taxe de import sau a d) naintea achitrii costurilor pentru
altor impozite pe importuri sau comer
transportul n ar

35. Exporturile de servicii nu include urmtorul caz: 3.171 si 3.173

a) transportul bunurilor importate de ctre un c) transportul bunurilor efectuat de
transportator rezident

rezideni n beneficiul nerezidenilor care

nu implic importuri sau exporturi de
bunuri
b) serviciile furnizate de ctre nerezideni d) activitile de prelucrare i reparare n
rezidenilor
beneficiul nerezidenilor

36. Bunurile existente nu includ: 3.181

a) cldirile i alte bunuri de capital fix care
au fost vndute de unitile productoare
altor uniti

b) bunurile de consum de folosin

ndelungat care au fost vndute de gospodrii
altor uniti

c) obiectele de valoare care nu se vnd

d) bunurile consumabile care au fost

vndute de ctre orice unitate, fie pentru a fi
reutilizate, fie pentru a fi transformate n
materii prime pentru fabricarea de bunuri
noi

37. Terenul este definit drept solul propriu-zis incluznd urmtorul element: 3.187
a) apele de suprafa
c) zcmintele

b) viile, livezile sau alte plantaii de arbori i d) resursele biologice necultivate

culturi pe picior etc.

38. Operaiunile cu resurse naturale sunt nregistrate : 3.189

a) nu se nregistreaz
c) la o valoare mai mare n conturile

cumprtorului i la o valoare mai mic n

cele ale vnztorului

b) la aceeai valoare n conturile d) la o valoare mai mic n conturile

1

cumprtorului i n cele ale vnztorului

cumprtorului i la o valoare mai mare n

cele ale vnztorului

CAP. 4
39. Operaiunile de repartiie sunt operaiuni prin care: 4.01
a) valoarea adugat generat n producie
c) valoarea adugat generat n producie
este repartizat forei de munc i
este repartizat doar forei de munc

capitalului
b) valoarea adugat generat n producie
d) valoarea adugat generat n producie
nu se repartizeaz

este repartizat forei de munc,

capitalului i administraiei publice
342. Operatiunile de repartitie sunt operatiuni prin care se repartizeaza: 4.01
a) dividendele acumulate pe o perioada c) activele si pasivele financiare
contabila
b) valoarea adaugata generata in productie
d) pot efectua opertiunile de la punctele
a si c
343. Remunerarea angajatilor in natura poate fi definita ca: 4.02
a) operatiune financiara cu active
c) operatiune cu bunuri si servicii
b) operatiune de repartitie
d) opraiune nefinanciar cu active
40. Remunerarea angajailor este compus din : 4.02
a) salarii
c)
cotizaii
sociale
n
sarcina
angajatorului
b) indemnizaii
d) salarii, indemnizaii i cotizaiile
sociale aflate n sarcina angajatorului
41. Care din urmtoarele exemple sunt incluse ca tipuri de remunerare n salariile i
indemnizaiile n bani : 4.03
a) hrana
c) plata zilelor de vacan pentru srbtori

oficiale sau concediu anual

b) serviciile locative
d) mprumuturile acordate angajailor la
dobnzi reduse

268. Alocaiile pecuniare pentru locuin, pltite angajailor de ctre angajatori,

reprezint: (4.03)
a) salarii i indemnizaii n bani
c) transferuri curente ntre gospodrii
b) salarii si indemnizaii n natur
d) cheltuieli cu bunuri i servicii
269. Salariile i indemnizaiile n natur includ: (4.05)
a) plile n beneficiul angajailor efectuate de c) pli efectuate de angajatori angajailor n
angajatori ctre comitetele de intreprindere cadrul sistemelor de economisire
sau organisme similare
b) pli excepionale ctre angajaii care d) prime sau alte pli excepionale legate
prsesc intreprinderea, n cazul n care de rezultatele globale ale ntreprinderii
respectivele pli nu sunt legate de un contract pltite n cadrul unor sisteme de stimulare
colectiv

271.Uniformele sau alte haine speciale pe care angajaii le poart frecvent la locul de
munc sau n afara acestuia, reprezint: (4.05)
a) salarii i indemnizaii n bani
c) salarii si indemnizaii n natur
b) transferuri curente ntre gospodrii
d) cheltuieli cu bunuri i servicii
272. Potrivit SEC 2010, nu reprezinta salarii i indemnizaii n natur: (4.05, 4.07)
a)
hrana i buturile, incluznd cele c) punerea la dispoziia angajailor i
consumate n deplasri de serviciu, dar familiilor lor a unor faciliti pentru sport,
excluznd hrana i buturile necesare n recreere sau vacan
condiii de munc excepionale
b) alocaiile sau rambursrile ctre angajai d) ngrijirea copiilor angajailor
pentru cheltuieli de cltorie, de izolare, de
mutare i de divertisment efectuate n cursul
ndeplinirii atribuiunilor de serviciu
270. Potrivit SEC 2010, bunurile i serviciile acordate angajailor ca salarii i
indemnizaii n natur sunt evaluate n cazul n care sunt produse de ctre angajator:
(4.06)

a) la preuri de achiziie ale bunurilor i c) la costuri de producie ale bunurilor i

serviciilor n cauz
serviciilor n cauz
b) la preuri de baz ale bunurilor i d) nu se evalueaz bunurile i serviciile n
serviciilor n cauz
cauz
344. Care din urmatoarele plati se incadreaza in definitia salariilor si indemnizatiilor:
4.07, 4.03
a) plata alocatiilor sau rambursarilor catre c) alocatiile pentru costul vietii, alocatiile
angajati pentru calatorie, izolare, mutare si locale si pentru expatriere
divertisment efectuate in cursul indeplinirii
atributiilor de serviciu
b) plata bauturilor sau alimentelor speciale d) plata alocatiilor sau rambursarilor catre
necesare din cauza conditiilor de munca angajati pentru calatorie
exceptionale
397. Salariile si indemnizatiile in natura includ urmatoarele tipuri de remunerare: 4.05
a) Salarii si indemnizatii de baza
c) Imprumuturi acordate angajatilor la
dobanzi reduse
b) Plata zilelor de vacanta pentru sarbatori d) Alocatii pecuniare pentru locuinta, platite
oficiale sau concediu anual
angajatilor de catre angajator
42. Salariile i indemnizaiile includ : 4.07
a) cotizaiile sociale, impozitele pe venit i
alte pli de pltit de ctre angajat, incluznd
cele reinute de angajator i pltite direct
sistemelor de asigurri sociale, autoritilor
fiscale etc., n beneficiul angajatului

b) cheltuielile angajatorilor necesare n

procesul de producie al angajatorilor

c) totalul salariilor i indemnizaiilor pe

care angajatorii le pltesc temporar
angajailor n caz de boal, maternitate,
accident de munc, invaliditate etc

d) plile ctre lucrtori externi la unitatea

de bun produs sau de serviciu prestat

274. Bunurile i serviciile pe care angajatorii sunt obligai s le ofere angajailor lor
pentru ca acetia s poat s-i desfoare activitatea reprezint: (4.07-a)5)
a) consum intermediar al angajatorilor
c) salarii si indemnizaii natur
b) salarii i indemnizaii n bani
d) Cotizaii sociale efective n sarcina
angajatorului
345. Pensiile se incadreaza in urmatoarea categorie de cotizatii sociale: 4.09
a) cotizatii sociale imputate angajatului de c) cotizatii sociale in regim facultativ,
catre stat prin fondul de pensii
pensii private s.a.
b) cotizatii sociale efective imputate
d) in categoriile de la lit. a si c
angajatorului

43. n cadrul unui sistem de prestaii predefinite, exist o cotizaie imputat de ctre
angajator, calculat conform urmtoarei metode de calcul: 4.10
a) creterea prestaiei datorit perioadei
c) creterea prestaiei datorit perioadei
actuale de angajare
actuale de angajare
plus suma reprezentat de cotizaia efectiv a minus suma reprezentat de cotizaia
angajatorului plus suma reprezentat de orice efectiv a angajatorului minus suma
cotizaie a angajatului plus costurile operrii
reprezentat de orice cotizaie a angajatului
sistemului
plus
costurile
operrii
sistemului

b) creterea prestaiei datorit perioadei

d) creterea prestaiei datorit perioadei
actuale de angajare
actuale de angajare
minus suma reprezentat de cotizaia efectiv plus suma reprezentat de cotizaia efectiv
a angajatorului plus suma reprezentat de
a angajatorului minus suma reprezentat de
orice cotizaie a angajatului plus costurile
orice cotizaie a angajatului plus costurile
operrii sistemului

operrii sistemului

346. Este un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape de intreprinderi si care in

cele din urma este suportat integral de cumparatorul final: 4.17
a) taxa pe valoare adaugata
c) taxa de timbru
b) acciza pe consum
d) tariful de concesiune
399. O taxa de tip TVA este: 4.17
a) Un impozit pe bunuri si servicii colectat in
etape de intreprinderi si care in cele din urma
este suportat partial de cumparatorul final

c) Un impozit pe bunuri si servicii colectat

integral de intreprinderi si care in cele din
urma este suportat integral de cumparatorul
final
b) Un impozit pe bunuri si servicii colectat in d) nici una din variantele prevzute la lit a)etape de intreprinderi si care in cele din urma c)
este suportat integral de cumparatorul final
347. Prelevarile pe produsele agricole importante fac parte din categoria: 4.18
a) taxa de tip TVA
c) impozite pe utilizarea de active fixe
b) impozite si drepturi asupra importurilor, d) impozite si drepturi asupra importurilor,
exclusiv TVA
inclusiv TVA
44.Nu intr n categoria impozitelor pe produse, exclusiv TVA i impozitelor pe
importuri: 4.20
a) impozitele pe bunuri i servicii care sunt
c) impozitele de nmatriculare a
autovehiculelor

pltite n afara procesului de producie

b) accizele i impozitele pe consum

d) impozitele pe primele de asigurare

348. Operatiunile care nu genereaza active sau pasive sub forme de sume de platit sau
de incasat, dar genereaza obligatie de a plati taxe sunt impozitate astfel: 4.27
a) se aplica impozite doar pentru operatiunile c) nu se impoziteaza
financiare realizate in moneda nationala
b) prin evaluari, declaratii sau instrumente d) se aplica impozite doar pentru
fiscale care creeaza pasive sub forma operatiunile financiare realizate in moneda
obligatiilor de plata
euro
45. Impozitele nregistrate n conturi provin din: 4.27
a) o surs
c) trei surse

b) dou surse
400. Subventiile sunt: 4.30
a) Plati curente fara contraparte pe care
administratiile publice sau institutiile Uniunii
Europene le efectueaza catre producatorii
rezidenti
b) Plati curente fara contraparte pe care
societatile comerciale sau institutiile Uniunii
Europene le efectueaza catre producatorii
rezidenti

d) patru surse

c) Plati curente fara contraparte pe care

administratiile publice sau institutiile
Uniunii Europene le efectueaza catre
producatorii nerezidenti
d) nici una din variantele prevzute la lit a)c)

350. Influentarea nivelurilor productiei se poate realiza: 4.30

a) prin aplicarea de subventii producatorilor c) prin subcompensarea TVA care rezulta
din aplicarea sistemului forfetar
b) prin reducerea contributiilor sociale d) nu se poate realiza
imputate angajatorului producator
46. Nu fac parte din categoria subveniilor: 4.32-4.36
a) subveniile pe produse
c) subveniile pe care productorii rezideni

le pot primi ca urmare a abandonrii unei

activiti de producie
b) subveniile pe importuri
d) subveniile pentru societi i
cvasisocieti publice acordate pentru a
compensa pierderile persistente pe care le
nregistreaz n activitatea lor productiv ca
urmare a practicrii n mod deliberat a unor
preuri mai mici dect costurile medii de
producie din motive de politic economic
sau social europene sau ale autoritilor
publice

47. Subveniile pot include urmtoarele: 4.37-4.38

a) transferurile realizate de administraiile c) plile efectuate de administraiile
publice ctre societile i cvasisocietile publice sau de restul lumii pentru pagube
nefinanciare pentru acoperirea pierderilor sau pierderi la nivelul bunurilor de capital,
acumulate n cursul mai multor exerciii ca rezultat al unor acte de rzboi, altor
financiare sau a pierderilor excepionale evenimente politice sau dezastre naionale
cauzate de factori necontrolabili de ctre
ntreprindere

b) tergerea datoriilor pe care unitile d) subvenii pentru salarii sau pentru for
productoare le-au contractat fa de
de munc
administraia public

48. Subveniile sunt nregistrate: 4.39

a) n momentul n care are loc tranzacia
c) la sfritul perioadei contabile

sau evenimentul care genereaz subvenia

b) dup utilizare

d) n exerciiul bugetar urmtor

49.Subveniile sunt nregistrate ca: 4.40

a) utilizri pozitive n contul de

c) resurse pozitive n contul exterior al

veniturilor primare i transferurilor curente
2

exploatare al economiei totale

b) resurse pozitive n contul de alocare
primar a veniturilor sectorului administraiei
publice

51. Subventiile sunt inregistrate ca: 4.40

a) utilizari negative in contul de exploatare al
economiei totale
b) la partea de resurse, in contul de alocare
primara a veniturilor administratiei publice

d) utilizri negative n contul de exploatare

al economiei totale

c) utilizari in contul exterior al veniturilor

primare si transferurile curente
d) rent

352. Venitul din investitii este un rezultat al urmatoarei situatii: 4.41

a) proprietarii de active financiare le pun la c) proprietarii de resurse naturale primesc
dispozitia altor unitati institutionale
subventii pentru utilizarea productiva a
resurselor
b) proprietarii de resurse naturale le pun la d)
concesionarii de resurse naturale
dispozitia altor unitati institutionale
primesc
subventii
pentru
utilizarea
productiva a resurselor
401. Veniturile din proprietate sunt clasificate dupa cum urmeaza: 4.41
a) Dobanzi, venituri distribuite ale societatii,
c) Dobanzi, venituri distribuite ale
beneficii reinvestite din investitii straine
societatii, beneficii reinvestite din investitii
directe, alte venituri din investitii
straine, subventii
b) Dobanzi, venituri nedistribuite ale d) nici una din variantele prevzute la lit a)societatii, beneficii reinvestite din investitii c)
straine, alte venituri din investitii
353. Venitul din proprietate de primit de catre proprietarii activelor financiare prin
dispunerea lor se numeste: 4.42
a) dobanda
c) dividend
b) renta
d) venituri din concesiuni
402. Dobanzile sunt: 4.42
a) Veniturile din proprietate de primit de catre
proprietarii activelor nefinanciare pentru
punerea acestora la dispozitia unei alte unitati
institutionale
b) Veniturile din proprietate de primit de catre
proprietarii activelor financiare pentru
punerea acestora la dispozitia unei alte unitati
institutionale
50. Nu se aplic dobnzi: 4.42
a) depozitelor

b) titlurilor de natura datoriei

c) Veniturile din proprietate de platit de

catre proprietarii activelor financiare pentru
punerea acestora la dispozitia unei alte
unitati institutionale
d) nici una din variantele prevzute la lit a)c)

c) creditelor bugetare prevzute n

bugetul de stat
d) creditelor

349. Se incadreaza in categoria altor subvenii pentru producie urmatoarele: 4.37

a) ajutoarele pentru investitii
c) supracompensarea TVA care rezulta din
aplicarea sistemului forfetar
2

b) stergerea datoriilor unitatilor producatoare d) ajutoare pentru salariai

fata de administratia publica
51.Plile care decurg din orice tip de acord swap sunt nregistrate n contul financiar:
4.47
a) ca operaiuni cu instrumente financiare
c) ca dobnd aferent unui venit din
proprietate

derivate
b) nu se nregistreaz
d) ca dobnd aferent titlurilor de natura
datoriei

354. O forma de venit din proprietate la care au dreptul detinatorii de actiuni se

numeste: 4.53
a) dobanda
c) dividend
b) renta
d) prim sau stimulent
496. Drepturile de pensie sunt generate de: 4.69
a) unul din cele dou tipuri de sisteme de
c)
beneficii
nedistribuite
atribuite
pensii

acionarilor fondurilor colective

b) dividende atribuite acionarilor fondurilor d)
veniturile din investiii atribuite
colective

titularilor de polie de asigurri

497. Renta este definit ca: (D.45) 4.72
a) chiria pentru cldirile i locuinele
situate pe ele

c) venitul de primit de ctre proprietarul

unei resurse naturale pentru punerea acestia
la dispoziia altei uniti instituionale
b) venitul din proprietate sau transferuri d) pli pentru un serviciu de pia furnizat

curente de primit

498. n categoria impozitelor pe venit se cuprind: (D.51) 4.78.d

a) taxele asupra ctigurilor din loterii sau c) impozitele de capitaie
jocuri de noroc
b) impozitele pe cheltuieli

d) impozitele pe operaiuni internaionale

499. Alte impozite curente includ: (D.59) 4.79.a

a) impozitele pe venitul sau profitul
c) impozitele pe ctigurile din deinere
societilor

b) impozitele curente pe capital

d) impozitele pe venitul persoanelor fizice

sau al gospodriilor

403. Impozitele pe venit includ: 4.78

a) Impozitele pe venitul persoanelor fizice,
impozitele pe venitul sau profitul societatilor,
impozitele pe terenuri, taxele asupra
castigurilor din loterii sau jocuri de noroc

c) Impozitele pe venitul persoanelor fizice,

impozitele pe venitul sau profitul
societatilor, impozitele pe castigurile din
detinere, taxele asupra castigurilor din
loterii sau jocuri de noroc
b) Impozitele pe venitul persoanelor fizice, d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
impozitele pe venitul sau profitul societatilor,
impozitele pe castigurile din detinere, taxele
2

judiciare
500. Prestaiile sociale sunt definite ca: 4.83
a) cotizaii sociale nete

c) cotizaii sociale imputate n sarcina

angajatorilor
b) cotizaii efective la fondul de pensii
d) transferuri ctre gospodrii, n bani sau
n natur
398. Cotizatiile sociale in sarcina angajatorilor sunt: 4.92
a) cotizatii sociale platite de catre angajatori
c) cotizatii sociale platite de catre angajatori
catre sisteme de securitate sociala sau alte
catre sisteme de securitate sociala
sisteme de asigurari sociale aferente incadrarii facultative sau alte sisteme de asigurari
in munca pentru a asigura prestatii sociale
sociale aferente incadrarii in munca pentru
pentru angajatii lor
a asigura prestatii sociale pentru angajatii
lor
b) cotizatii sociale platite de catre angajati d) nici una din variantele prevzute la lit a)catre sisteme de securitate sociala sau alte c)
sisteme de asigurari sociale aferente incadrarii
in munca pentru a asigura prestatii sociale
pentru angajatorii lor
404. Prestatiile sociale, altele decat transferurile sociale in natura, sunt compuse din:
4.102
a) Prestatii de securitate sociala in bani, alte c) Prestatii de securitate sociala in bani, alte
prestatii de asigurari sociale, prestatii de prestatii de asigurari sociale, prestatii de
asistenta sociala in bani
asistenta sociala in bani, prime nete de
asigurare generala
b) Prestatii de securitate sociala in natura, alte d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
prestatii de asigurari sociale, prestatii de
asistenta sociala in bani
405. Indemnizatiile de asigurare generale, daunele sunt: 4.114
a) Solicitarile de daune care trebuie onorate in c) Solicitarile de daune care trebuie onorate
temeiul unor contracte de asigurari generale, in temeiul unor contracte de asigurari
adica sumele pe care societatile de asigurari generale, adica sumele pe care societatile de
sunt obligate sa le primeasca pentru asigurari sunt obligate sa le plateasca
compensarea vatamarilor sau pagubelor persoanelor
neasigurate
pentru
suferite de persoane sau de bunuri
compensarea vatamarilor sau pagubelor
suferite de persoane sau de bunuri
b) Solicitarile de daune care trebuie onorate in d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
temeiul unor contracte de asigurari generale,
adica sumele pe care societatile de asigurari
sunt obligate sa le plateasca pentru
compensarea vatamarilor sau pagubelor
suferite de persoane sau de bunuri
406. Transferurile de capital includ : 4.147
a) Impozitele pe capital, impozitele pe salarii,
ajutoarele pentru investitii si alte transferuri

c) Impozitele pe capital, impozite pe

operatiuni internationale, ajutoarele pentru
2

de capital
investitii si alte transferuri de capital
b) Impozitele pe capital, ajutoarele pentru d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
investitii si alte transferuri de capital

273. Remunerarea angajailor reprezint: (Pag.537) (4.01)

a) operaiune de repartiie
c) operaiune cu produse i active neproduse

b) operaiune financiar
d) consum intermediar al angajatorilor
356. Optiunea pe actiuni a angajatului este o forma de: 4.168
a) o forma de venit in natura a angajatului
c) o forma de venit neimpozabil
b) o forma de venit din investitii
d) o form de cheltuial a angajatului
275. Sunt tratate ca alte transferuri curente diverse: (4.132)
a) amenzile i penalitile impuse unitilor c) plile reprezentnd prime nerepetitive
instituionale de ctre instanele judectoreti pentru
economii,
acordate
de
administraiile publice gospodriilor, cu
sau alte organisme cvasijudiciare
scopul de a le recompensa pentru
economiile efectuate de-a lungul unei
perioade de civa ani
b) amenzile i penalitile impuse de d) plile efectuate de ctre administraiile
autoritile fiscale pentru evaziune fiscal sau publice sau de ctre restul lumii, ctre
plata cu ntrziere a impozitelor, care nu pot fi proprietarii de bunuri de capital distruse sau
avariate de rzboaie, alte evenimente
distinse de impozitele nsei
politice sau catastrofe naturale (inundaii
etc.)
52. Dobnda este nregistrat: 4.50
a) la cerere
b) dup utilizarea integral a valorii de intrare
curente

77. Dividendele nu includ: 4.53-4.55

a) venitul pltit administraiilor
publice de
ctre ntreprinderile
publice care sunt recunoscute ca
entiti
juridice
independente
neconstituite
n
societi

b) veniturile generate de activitile

necuprinse n statistici i transferate
proprietarilor de societi care
particip la astfel de activiti pentru
uzul lor privat

c) dup 2 ani de neplat

d) n fiecare perioad contabil

c) acunile emise pentru acionari

reprezentnd plat a dividendelor pentru
exerciiul financiar

d) superdividendele

78. Retragerile din veniturile cvasisocietilor nu includ: 4.61

a) excedentul net din exploatare c) sumele pe care proprietarii le
primit de
primesc
rezideni n calitate de proprietari
din vnzarea terenurilor i a altor
de
active neproduse

terenuri i cldiri situate n restul

lumii
b) sumele pe care proprietarii le
d) sumele pe care proprietarii le
primesc din vnzarea bunurilor de primesc
din
retragerile
din
capital fix existente
participaii
79. Beneficiile reinvestite din investiii strine directe sunt egale cu: 4.64
a) excedentul din exploatare al c) excedentul din exploatare al
ntreprinderii
care efectueaz ntreprinderii care
efectueaz
investiiile strine directe plus orice investiiile strine directe minus
venituri
din
proprietate
sau orice venituri din proprietate sau
transferuricurente de primit plus transferuri curente de primit
orice venituri din proprietate sau minus
orice
venituri
din
transferuri curente de pltit

proprietate sau transferuri curente

de pltit, incluznd transferurile
efective din strintate ctre
investitorii
care
efectueaz
investiiile strine directe i orice
impozite
curente
pe
venit,
patrimoniu etc., de pltit de ctre
ntreprinderea care efectueaz
investiiile
strine
directe

b) excedentul din exploatare al d) excedentul din exploatare al

ntreprinderii
care efectueaz ntreprinderii
care
efectueaz
investiiile strine directe plus orice investiiile strine directe minus
venituri
din
proprietate
sau orice venituri din proprietate sau
transferuri curente de primit minus transferuri curente de primit
orice venituri din
proprietate sau
transferuri
curente
de
pltit,
incluznd transferurile efective din
strintate ctre investitorii care
efectueaz investiiile strine directe
i orice impozite curente pe venit,
patrimoniu etc., de pltit de ctre
ntreprinderea
care
efectueaz
investiiile strine directe
80. Momentul nregistrrii beneficiilor reinvestite din investiii strine directe este: 4.67
a) semestrial
c) n momentul n care sunt realizate

b) anual
d) nu se nregistreaz

81. Venitul din investiii de pltit pentru drepturile aferente cotizaiilor predefinite este
egal cu : 4.69
2

a) venitul din investiii aferent fondurilor plus

orice venit ctigat din nchirierea de terenuri
sau cldiri deinute de fond

b) venitul din investiii aferent

fondurilor

c) orice venit ctigat din nchirierea de

terenuri sau cldiri deinute de fond

d) venitul din investiii aferent

fondurilor
minus
orice
venit
ctigat din nchirierea
de
terenuri sau cldiri deinute de
fond

84. Cate tipuri diferite de rente din resurse exist? 4.72

a) unul
c) trei
b) dou
d) apte

82. Renta din terenuri reprezint : 4.73

a) un venit din proprietate
c) un impozit
b)
un
impozit d) un ajutor de stat

83. Rentele sunt nregistrate: 4.75

a) trimestrial
b) semestrial

85. Impozitele pe venit nu const n: 4.78

a) impozite pe venituri
b) profituri

86. Impozitele pe venit nu includ: 4.78, 4.80

a) impozitele pe venitul persoanelor fizice
sau al gospodriilor, exemple fiind venituri
din munc, din proprietate, activiti
antreprenoriale, pensii etc.

b) impozitele pe venitul sau profitul

societilor

c) anual
d) n perioada n care sunt pltite

c)
ctiguri

d) pensii

din

capital

c) impozitele pe ctigurile din deinere

d) impozitele pe succesiune sau impozite pe

donaii ntre persoane n via, care sunt
considerate a fi prelevate pe capitalul
beneficiarilor i sunt prezentate la
rubrica impozite pe capital

87. Valoarea total a impozitului include: 4.81

a) dobnzi aplicate arieratelor de c) prelevrile
ocazionale
sau
impozite
excepionale
pe
capital
sau
cuvenite patrimoniu, care sunt nregistrate

ca impozite pe capital (D.91)

b) impozitele pe succesiune sau impozite pe d) impozitele pe terenuri, cldiri

donaii ntre persoane n via, care sunt sau alte active deinute sau
considerate a fi prelevate pe capitalul nchiriate de ntreprinderi, care le
beneficiarilor i sunt prezentate la rubrica utilizeaz pentru producie, astfel
impozite pe capital

de impozite fiind tratate ca alte

2

impozite pe producie
88. Impozitele nregistrate n conturi nu provine din: 4.82
a) sume evideniate prin evaluari
c)

b)
declaraii d) amortizare

89. Prestaiile sociale exclud: 4.83, 4.86

a) transferurile curente i forfetare de la
sisteme care primesc cotizaii, vizeaz
ntreaga colectivitate sau pri mari ale
acesteia i sunt impuse i controlate de ctre
unitile administraiei publice (sisteme de
securitate social)

b) transferurile curente i forfetare

de la sistemele organizate de
angajatori n beneficiul angajailor,
fotilor angajai sau persoanelor
aflate n ntreinerea acestora (alte
sisteme de asigurri sociale aferente
ncadrrii n munc). Cotizaiile pot fi
pltite
de
angajai
i/sau de
angajatori; ele pot fi pltite i de
lucrtori independeni

331. Prestaiile sociale exclud : 4.86

a) transferuri curente de la sisteme care
primesc
cotizaii,
vizeaz
ntreaga
colectivitate sau pri ale acesteia i sunt
impuse i controlate de ctre unitile
administraiei publice
b) transferuri curente de la sistemele
organizate de angajatori n beneficiul
angajailor

90.Cotizaiile sociale nete constau n: 4.91

a) cotizaii sociale efective n sarcina
angajatorilor minus cotizaiile sociale
imputate
n
sarcina
angajatorilor

b) cotizaii sociale efective n sarcina

angajatorilor plus cotizaiile sociale
imputate n sarcina angajatorilor
plus cotizaii sociale efective n
sarcina gospodriilor plus cotizaii
sociale suplimentare n sarcina
gospodriilor minus tarife pentru

ncasri

c) indemnizaiile de asigurare vrsate n

cadrul polielor contractate cu unicul scop
de a obine o reducere, chiar dac aceste
polie decurg dintr-o convenie colectiv

d) transferuri curente de la uniti ale

administraiei publice i IFSLSGP care nu
sunt condiionate de pli anterioare ale
cotizaiilor i care sunt cuplate n general
de o evaluare a venitului disponibil. Astfel
de transferuri sunt cunoscute ca asisten
social

c) transferuri curente de la uniti ale

administraiei publice care nu sunt
condiionate de pli anterioare ale
cotizaiilor
d) indemnizaiile de asigurare pltite n
cadrul polielor contractate pe o baz pur
individual de ctre asigurai, independent
de angajatorii lor sau de administraiile
publice

c) cotizaii sociale suplimentare n sarcina

gospodriilor minus tarife pentru serviciile
prestate de sistemul de asigurri sociale

d) cotizaii sociale efective n sarcina

angajatorilor minus cotizaiile sociale
imputate n sarcina angajatorilor minus
cotizaii sociale efective n sarcina
gospodriilor

serviciile prestate de sistemul de

asigurri sociale

355. Achitarea tarifelor pentru serviciile prestate de sistemul de asigurari face parte
din: 4.91
a) cheltuielile pentru productie si consum
c)
operatiuni financiare cu pasive
contingente
b) operatiunile de repartizare a veniturilor
d) cheltuieli pentru active financiare
477. Care din urmatoarele afirmatii se incadreaza in categoria cotizatiilor sociale
efective in sarcina gospodariilor : 4.100 (D.613)
a) cotizatii efective la fondul de pensii in c) cotizatii suplimentare la fondul de pensii
sarcina gospodariilor
in sarcina gospodariilor
b) cotizatii suplimentare in sarcina d) alte cotizatii sociale imputate in sarina
gospodariilor altele dacat pensiile
angajatorilor
478. Care este definitia prestatiilor de securitate sociala in bani : 4.103 d.621
a) Sunt prestatii de asistenta sociala in bani, c) Sunt prestatii de asigurari sociale de platit
transferuri curente de platit catre gospodarii in bani catre gospodarii de catre

administratiile de securitate nationala

sociala
b) Sunt prestatii de platit de catre angajatori in d)Sunt transferuri sociale in natura care
contextul altor sisteme de asigurari sociale constau in bunuri si servicii individuale

479. Transferurile sociale in natura sunt : (D.63) 4.109

a) prestatii sociale in bani
c) resurse in contul de redistribuire
a
vaniturilor in natura
b) plati efectuate de gospodarii
d) Bunuri si servicii individuale furnizate
direct beneficiarilor de catre producatorii
nonpiata
480. Primele nete de asigurare general daune sunt : (D.71) 4.112
a) prime platite aferente unor polite
c) transferuri curente intre diferite
subsectoare ale administratiilor publice
b) prime de platit aferente unor polite d) transferuri curente pe care administratile
achizitionate de unitati institutionale

publice le primesc
481 Cooperarea internationala curenta include : (D.74) 4.121
a) transferuri curente
c) toate transferurile in bani sau in natura
intre administratiile publice si administratii
publice sau organizatii internationale din
restul lumii
b) transferuri in bani
d) transferuri in natura
482. Transferurile curente catre IFSLSGP includ : (D.751) 4.125
a) toate cotizatiile voluntare (altele decat c) toate cotizatiile voluntare
legatele)
b) cotizatiile regulate neplatite
d) donatiile de orice natura
3

483.Transferurile curente intre gospodarii sunt : (D.752) 4.129

a) transferuri in natura
c) transferuri in bani
b) toate transferurile curente
d) transferurile curente in bani sau in natura

484. Amenzile si penalitatile sunt tratate ca : (D.759) 4.132

a) plati voluntare convenite extrajudiciar
c) alte transferuri curente directe diverse
b) transfer curent rezidual
d) transferuri in natura
485. Ajustarea variatiei drepturilor de pensie
a) resurse in contul de utilizare a veniturilor
sectorului gospodariilor
b) resurse in contul exterior al cheltuielilor
primare

este inregistrata ca : 4.144.c

c) drepturi obligatorii
d)
resurse in contul de utilizare a
cheltuielilor

486. Impozitele pe capital includ : (D.91) 4.149

a) impozite pe vanzarea activelor
c) anumite impozite pe succesiune
b) impozitele pe succesiune si alte impozite pe d) impozite pe donatii intre societi
donatii intre persoane
487. Ajutoarele pentru investitii sunt inregistrate ca: (D.92) 4.163
a) cheltuieli curente
c) variatii ale pasivelor si valorii nete cu
minus in contul de capital al administratiilor
publice
b) variatii ale pasivelor in contul curent al d) variatii ale activelor
administratiilor publice
91. Impozitele pe capital nu sunt nregistrate ca: 4.151
a) variaii ale pasivelor i valorii nete () n c) variaii ale pasivelor i valorii nete n
contul de capital al sectoarelor n care sunt contul de capital al restului lumii

clasificai contribuabilii

b) variaii ale pasivelor i valorii nete d) variaii ale pasivelor i valorii

(+)
n
contul
de
capital
al nete () n contul de capital al
public
administraiilor
publice administraiilor

92. Ajutoarele pentru investiii nu se nregistreaz ca: 4.152, 4.163

a) variaii ale pasivelor i valorii nete()n c) variaii ale pasivelor i valorii nete (+)
contul de capital al sectoarelor care n contul de capital al sectoarelor care
beneficiaz de ajutoare
beneficiaz de ajutoare

b) variaii ale pasivelor i valorii nete d) variaii ale pasivelor i valorii

()
n
contul
de
capital
al nete n contul de capital al restului

administraiilor
publice lumii

93. Alte transferuri de capital nu include urmtoarele operaiuni: 4.164, 4.165

a) plile efectuate de ctre administraiile c)
transferurile
ntre
subsectoarele
publice sau de ctre restul lumii ctre administraiilor publice destinate acoperirii
proprietarii de bunuri de capital distruse sau cheltuielilor neprevzute sau deficitelor
3

avariate de rzboaie, alte evenimente politice

sau catastrofe naturale (inundaii etc.)

b) transferurile de la administraiile
publice
ctre
societile
sau
cvasisocietile nefinanciare pentru
acoperirea pierderilor acumulate n
cursul mai multor exerciii financiare
sau
a
pierderilor
excepionale
cauzate de factori neinfluenabili de
ctre ntreprindere (chiar n cazul
unei infuzii de capital)
CAP. 5
407. Operatiunile financiare sunt : 5.01
a) Operatiuni cu active si pasive financiare si
nefinanciare care se desfasoara intre unitati
institutionale rezidente, precum si intre
acestea si unitati institutionale nerezidente

acumulate

d) plile reprezentnd ajutor de stat

repetitiv pentru economii, acordate de
administraiile publice gospodriilor

c) Operatiuni cu active si pasive financiare

care se desfasoara intre unitati institutionale
rezidente, precum si intre acestea si unitati
institutionale nerezidente

b) Operatiuni cu active si pasive financiare d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

care se desfasoara intre unitati institutionale
nerezidente, precum si intre acestea si unitati
institutionale rezidente
490. Ce sunt operaiunile financiare : 5.01
a) operaiuni cu active i pasive financiare c) operaiuni cu active i pasive financiare
numai ntre uniti instituionale rezidente ntre uniti instituionale rezidente precum
i uniti instituionale nerezidente

b) operaiuni cu active nefinanciare

operaiuni cu active financiare
358. In cazul in care un imprumut nu isi indeplineste obligatiile de plata, prejudiciul
imprumutatorului este reparat de: 5.1
a) institutiile financiare ale statului
c) instantele judecatoresti abilitate
b) garant, in urma unui acord tip garantie
d) administraia public
95. Care dintre urmtoarele categorii nu reprezint o garanie: caseta 5.1
a) garaniile oferite prin intermediul unui
c) garaniile unice cu

instrument financiar derivat

b) garaniile standard

d) garaniile derivate

risc

incert

357. Liniile de credit, ca angajamente de acordare de imprumuturi pana la o limita

stabilita, se considera: 5.09
a) acumulari de active financiare
c) active financiare contingente
b) o creanta financiara
d) rambursare de credit
359. Terminologia instrument financiar este utilizata: 1.66, 5.15
a) pentru a se face referire atat la spectrul c) pentru a face referire la toate operatiunile
activului cat si la cel al pasivului operatiunilor financiare in moneda nationala
3

financiare
b) pentru a se face referire la activele d)
pentru a face referire la toate
financiare contingente
operatiunile
financiare
in
moneda
european
488. Ce sunt creanele financiare : 5.05
a) active nefinanciare
b) active curente circulante

c) active financiare care au n contraparte

angajamente
d) active fixe

489. Ce reprezint activele contingente i pasivele contingente : 5.08

a) acorduri prin care o parte efectueaz o plat c) situatia bunurilor din domeniul public al
sau o serie de pli ctre o alt unitate
statului
b) active si pasive financiare
d) activele deinute la un anumit moment

94. Activele contingente i pasivele contingente includ: 5.08-5.10

a) garaniile unice cu risc incert pentru plile c) scrisorile de garanie care reprezint
unor pri tere, deoarece plile sunt promisiuni de a efectua o plat cu condiia
necesare doar dac debitorul nu i prezentrii anumitor documente specificate
ntr-un contract
ndeplinete obligaiile de plat

b) angajamentele de mprumut care d) provizioanele sistemelor de asigurri, de

ofer o garanie c anumite fonduri pensii i ale schemelor de garanii
vor fi puse la dispoziie, dar nu standardizate
exist niciun activ financiar pn
cnd fondurile nu sunt avansate
efectiv

105. Activele contingente i pasivele contingente nu includ: 5.10

a) angajamentele de mprumut care ofer o c) provizioanele sistemelor de asigurri, de
garanie c anumite fonduri vor fi puse la pensii i ale schemelor de garanii
dispoziie, dar nu exist niciun activ financiar standardizate

pn cnd fondurile nu sunt avansate efectiv

b) scrisorile de garanie care d) liniile de credit, care sunt

reprezint promisiuni de a efectua o angajamente de acordare de
plat
cu
condiia
prezentrii mprumuturi unui client pn la o
anumitor documente specificate ntr- limit
stabilit

un contract

408. Din categoria activelor financiare fac parte : 5.12

a) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de c) Aur monetar, numerar si depozite, titluri
natura datoriei, credite, participatii si actiuni
de natura datoriei, credite, participatii si
ale fondurilor de investitii, sisteme de
actiuni ale fondurilor de investitii, sisteme
asigurari, de pensii si scheme de garantii
de asigurari, de pensii si scheme de garantii
standardizate, instrumente financiare derivate, standardizate, accize si impozite pe
alte conturi de primit/de platit
consum, alte conturi de primit/de platit
b) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
natura datoriei, credite, participatii si actiuni
3

ale fondurilor de investitii, sisteme de

asigurari, de pensii si scheme de garantii
standardizate, instrumente financiare derivate,
subventii
96. Care din urmtoarea categorie nu reprezint o operaiune financiar: 5.14
a) cu numerar i depozite
c) cu componenta fizic a aurului monetar

b) cu credite
d) cu titluri de natura datoriei
409. Soldul contabil al contului financiar este teoretic : 5.18
a) Mai mare decat soldul contului de capital
c) Mai mic decat soldul contului de capital

b) Identic cu cel al contului de capital

d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
97. Soldul contabil al contului financiar este teoretic: 5.18
a) identic cu cel al contului de capital
c) mai mic dect soldul contului de
capital
b) mai mare dect soldul contului de d) zero
capital

491. n cazul n care o operaiune financiar este o operaiune n moneda strin, iar
operaiunea n contraparte nu este o operaiune n moneda naional, valoarea
tranzaciei este egal cu : 5.20.b
a) valoarea n moneda naional la cursul de c) valoarea n moneda naional la o medie
pia la un anumit moment

a cursului de pia
b) valoarea n moneda naional la cursul de d) valoarea n moneda naional la cursul
pia stabilit de beneficiar
de pia din data plii

98. Consolidarea nu poate fi realizat la nivelul: 5.25

a) economiei totale
c) subsectoarelor instituionale
d) ONG urilor
b) sectoarelor instituionale

360. Compensarea operatiunilor cu active financiare ale unui anumit grup de unitati
institutionale in contraparte cu pasive ale aceluiasi grup se numeste: 5.25
a) consolidarea conturilor financiare
c) operatiune financiara in contraparte
b) simetria creantelor si pasivelor financiare d)
410. Compensarea este : 5.28
a) Consolidarea la nivelul economiei totale
prin care inregistrarile contabile de pe ambele
parti ale contului pentru aceeasi operatiune
sunt compensate una in raport cu cealalta

c) Consolidarea la nivelul economiei totale

prin care inregistrarile contabile de pe
ambele parti ale contului pentru aceeasi
operatiune nu sunt compensate una in
raport cu cealalta
b) Consolidarea la nivelul unei singure unitati d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
institutionale prin care inregistrarile contabile
de pe ambele parti ale contului pentru aceeasi
operatiune sunt compensate una in raport cu
3

cealalta
492. n cazul acordrii unei garanii unice cu risc incert, caz n care riscul asociat nu
poate fi calculat cu precizie, ea poate fi considerat: B5.1.2.c
a) un activ i un pasiv financiar
c) un activ nefinanciar
b) un activ contingent sau un pasiv contingent d) un activ financiar

99. O operaiune financiar are ntotdeauna: 5.33

a) profit
c) sold final creditor
d) sold final debitor
b) o operaiune n contraparte

493. Cum se nregistreaz operaiunea n cazul n care o administraie publica terge

sau preia datorii ale unei societi publice care dispare ca unitate instituional din
sistem: 5.38
a) se nregistreaz n contul de capital

c) se nregistreaz n contul de capital i n

cel finaciar
b) se nregistreaz n contul financiar
d) se nregistreaz un flux n contul de alte
modificri ale volumului activelor
100. Operaiunea n contraparte corespunztoare unei operaiuni financiare poate fi
un : 5.41
a) impozit
c) venit din proprietate
d) venit din prestri servicii
b) venit din dobnzi

494. Dividentele se nregistreaz ca: 5.46

a) venituri din investiii

b) venituri curente

c) venituri fiscale
d) venituri nefiscale

101. Operaiunile financiare i operaiunile n contraparte ale acestora se

nregistreaz: 5.49
a) n acelai moment
c) trimestrial
d) anual
b) la sfritul anului

411. Operatiunile financiare si operatiunile in contraparte ale acestora : 5.49

a) Se inregistreaza in acelasi moment
c) Se inregistreaza semestrial
b) Se inregistreaza anual
d) Nu se inregistreaz
495. n cazul n care o operaiune n contraparte corespunztoare unei operaiuni
financiare este o operaiune nefinanciar, ambele se inregistreaz n momentul n care:
5.50
a) are loc operaiunea financiar

c) are loc operaiunea n contraparte

b) are loc operaiunea nefinanciar
d) are loc operaiunea financiar i
operaiunea n contraparte

108. n situaia n care nu sunt pstrate ca

reprezint: 5.62
a) o crean asupra operatorului contului de a
livra aur

b) un activ financiar

active de rezerv, conturile de aur alocate

c) dreptul de proprietate asupra unei mrfi,
mai exact aur nemonetar
d)
un
depozit

109. Monetizarea sau demonetizarea aurului: 5.65

a) nu genereaz nregistrri n contul c) genereaza un plus n contul financiar
financiar
b) genereaza un minus n contul d) genereaza concomitant un
minus si un plus in contul financiar
financiar

434. Aurul monetar reprezint: 5.68

a) lingourile de aur deinute de rezideni

c) lingourile de aur deinute de rezideni i

de nerezideni

b) monedele de aur emise de banca central d) un activ financiar

433. Drepturile speciale de tragere (DST) sunt active de rezerv internaionale create
de: 5.69
a) statele membre ale zonei Euro
c) Fondul Monetar Internaional
b) Banca Mondial
d) statele membre ale Fondului Monetar
Internaional
363. DST se definesc ca: 5.69
a) active de rezerva internationale create de c) achizitii nete de titluri de natura
Fondul Monetar International pentru a datoriei
suplimenta activele de rezerva existente
b) un set de norme financiare contabile
d)
110. Crearea DST-urilor prin alocarea lor i stingerea acestora prin anulare
reprezint: 5.71
a) transferuri
c) depozite

b) tranzacii
d) dobanzi

111. Numerarul include una din urmtoarele: 5.76

a) stocul de bancnote proprii al unei bnci c) bancnotele i monedele emise de
central
autoritile monetare rezidente ca
moned naional n circulaie deinut de
ctre rezideni i nerezideni
b) stocul de bancnote de urgen
d) monedele jubiliare care nu sunt
utilizate n mod obinuit ca mijloc
de plat

412. Numerarul nu include : 5.78

a) Bancnotele si monedele emise de c) Bancnotele si monedele care nu sunt in
autoritatile monetare rezidente ca moneda circulatie
nationala in circulatie detinuta de catre
3

rezinenti si nerezidenti
b) Bancnotele si monedele emise de d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
autoritatile monetare nerezidente ca moneda
straina in circulatie detinuta de catre rezinenti

106. Depozitele sunt: 5.79

a) moned autohton a statelor membre din
zona euro

b)
contracte
standardizate,
nenegociabile cu publicul general,
oferite de societile care accept
depozite i, n unele cazuri, de
administraia central n calitate de
debitori, care permit plasarea i
retragerea
ulterioar
de
ctre
creditor a sumei reprezentnd
principalul

c) depozitele care se pot schimba n

numerar, la cerere, la paritate i care sunt
direct utilizabile pentru efectuarea de pli
prin cec, ordin, mandat, debitare/creditare
direct sau printr-o alt form de plat
direct, fr penaliti sau restricii

d) pasive ale societilor rezidente

care accept depozite, n unele
cazuri ale administraiei centrale,
i ale unitilor instituionale
nerezidente

361. Contractele standardizate, nenegociabile, oferite de debitori si care permit

retragerea ulterioara de catre creditor a sumei, se numesc: 5.79
a) depozite
c) plasamente private
b) titluri de natura datoriei
d)
112. Depozitele transferabile nu include: 5.81
a) poziii interbancare ntre instituii
financiare monetare

b) depozite pstrate la banca

central de societi care accept
depozite n plus fa de valoarea
rezervelor pe care acestea sunt
obligate s le pstreze i pe care le
pot utiliza fr notificri prealabile
sau restricii

c) depozite n lei
d) depozite n moned strin n
cadrul
unor
acorduri
swap

113. Alte depozite nu includ: 5.86, 5.87

a)
cote
rambursabile
referitoare
la c) depozite de economii, carnete de
instrumentele financiare derivate, care sunt economii,
certificate
de
economii
pasive ale instituiilor financiare monetare nenegociabile sau certificate de depozit
nenegociabile
b) acorduri de rscumprare pe d)
certificate
de
depozite
termen scurt (repouri) care sunt negociabile
i
certificate
de
pasive ale instituiilor financiare economii negociabile
monetare
3

413. In categoria alte depozite nu se includ: 5.86, 5.87

a) Depozite de economii, carnete de economii, c) Depozite in moneda straina in cadrul
certificate de economii nenengociabile
unor acorduri swap
b) Depozite la termen, care sunt depozite d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
nedisponibile imediat, dar de care se poate
dispune la o scadenta convenita
364. Care dintre urmatoarele caracteristici se aplica titlurilor de natura datoriei: 5.90
a) o data de rascumparare sau scadenta, la c) nu fac obiectul atribuirii de rating de
care trebuie efectuata plata finala programata catre agentiile consacrate
contractual a principalului
b) pretul de emitere, cel de rascumparare si d)
rata cuponului nu pot fi exprimate decat in
moneda nationala
414. Operatiunile cu titluri de natura datoriei publice sunt impartite in functie de
scadenta initiala in: 5.92
a) titluri de natura datoriei pe termen scurt si c) titluri de natura datoriei pe termen mediu
titluri de natura datoriei pe termen mediu
si titluri de natura datoriei pe termen lung

b) titluri de natura datoriei pe termen scurt si d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
titluri de natura datoriei pe termen lung
114. Titlurile de natura datoriei nu pot fi exprimate n : 5.93
a) moned naional
c) euro
b) moned strin
d) lingouri de aur
115. Titlurile de natura datoriei cu rat a dobnzii fix nu cuprind: 5.96
a) titluri de natura datoriei simple, care sunt c) obligaiuni cu discount mare, cu pli
emise i rscumprate la valoarea nominal mici ale dobnzilor i emise la o valoare

mult redus fa de valoarea nominal

b) titluri de natura datoriei emise cu d) obligaiuni neconvertibile
o reducere sau cu o prim fa de
valoarea lor nominal. Exemple sunt
bonuri de trezorerie, efecte de
comer, cambii, acceptri de ordine,
andosri de ordine i certificate de
depozit
362. Emiterea de titluri de natura datoriei pentru care platile aferente cuponului sau
principalului sunt garantate de active specificate sau de fluxuri viitoare de venituri
constituie: 5.104 Raspuns : securitizare
a) titluri de natura datoriilor cu rata a dobanzii c) titluri de natura datoriilor cu rata a
variabile
dobanzii fixe
b) securitizarea titlurilor de natura datoriei
d)
107. Obligaiunile garantate sunt: 5.111
a) titluri de natura datoriei emise de o c) transferuri temporare de titluri de valoare
3

societate financiar sau garantate n ntregime

de o societate financiar
b) titluri de natura datoriei ale crui
principal
i/sau
dobnd
sunt
pltibile doar din fluxul de numerar
produs de ctre un grup specificat
de
active
financiare
sau
nefinanciare

de la mprumuttor la mprumutat

d) acorduri care implic oferirea de

titluri de valoare n schimbul
numerarului sau al altor mijloace
de
plat

116. Operaiunile cu credite pot fi mprite n dou tipuri n funcie de scadena

iniial: 5.115
a) credite pe termen scurt si credite pe termen c) credite pe termen scurt si credite pe
lung
termen mediu
b) credite pe termen mediu si credite d) credite pe termen foarte scurt si
pe termen lung
credite pe termen mediu
365. Calitatea de a fi negociabile se aplica urmatoarelor operatiuni financiare: 5.120
a) operatiunile cu credite
c) ambele tipuri de operatiuni (cu credite,
cu titluri)
b) operatiunile cu titluri de natura datoriilor d)
436. Creditele sunt instrumente financiare: 5.120
a) negociabile
c) nenegociabile

b) derivate
d) nestandardizate
117. Creditele standardizate sunt oferite, n majoritatea cazurilor de ctre: 5.123
a) angajatori
c) angajati
b) societati financiare
d) instituii publice
118. Creditul comercial este: 5.124
a) un transfer temporar de titluri de valoare de c) creditul acordat direct de ctre furnizorii
la mprumuttor la mprumutat
de bunuri i servicii n beneficiul clienilor
lor
b) un acord care implic oferirea de d) este un contract prin care
titluri de valoare, de exemplu titluri locatorul, n calitate de proprietar
de natura datoriei sau aciuni, n legal al unui activ, transmite
schimbul numerarului sau al altor locatarului riscurile i beneficiile
mijloace de plat, existnd un proprietii asupra activului
angajament
de
a
rscumpra
aceleai titluri de valoare sau unele
similare la un pre fixat
119. Categoria creditelor nu include: 5.136
a) creditele ipotecare
b) creditele de consum

415. Categoria creditelor nu include: 5.138

a) Creantele financiare ale angajatilor,

c) creditele revolving
d) alte conturi de primit/de pltit
incluznd creditele comerciale i
avansurile

c) Activele sau pasivele financiare care

3

rezultate din participarea acestora la profitul

rezulta din detinerea proprietatii asupra
societatii
unor active imobile
b) Imprumuturile platite ca, garantie pentru d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
indeplinirea unor obligatii
437. Nu fac parte din categoria creditelor: 5.138
a) creanele financiare ale angajailor, rezultate c) creditele revolving

din participarea acestora la profitul societii

b) activele i pasivele financiare care rezult d) garaniile la depozite pe post de creane

din deinerea proprietii asupra unor active financiare ale societilor de reasigurare
imobile, cum ar fi terenuri sau construcii, de asupra societilor cedente
ctre nerezideni
366. Activele sau pasivele financiare care rezulta din detinerea proprietatii asupra
unor active imobile (terenuri, constructii), de catre nerezidenti se clasifica: 5.138.b
a) titluri de natura datoriei
c) alte participatii
b) active financiare de tip credit
d)
416. Participatia este: 5.141
a) Un activ financiar care este o creanta c) Un activ financiar care este o creanta
asupra valorii reziduale a unei societati, dupa asupra valorii reziduale a unei societati,
ce toate celelalte creante au fost platite
dupa ce toate celelalte creante nu au fost
platite
b) Un pasiv financiar care este o creanta d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
asupra valorii reziduale a unei societati, dupa
ce toate celelalte creante au fost platite
367. Proprietatea asupra unor titluri de valoare cotate in alte economii sunt definite ca:
5.143
a) certificate de depozit
c) active financiare de tip credit
b) participatii
d)
120. Participaiile nu cuprind: 5.144
a) aciuni cotate
c) aciuni necotate
b) prime nete de asigurare generala d) alte participaii

368. Participatiile in societatile in comandita pe actiuni subscrise de catre asociatii

comanditati se incadreaza in categoria: 5.154
a) actiuni cotate
c) alte participatii
b) actiuni necotate
d)
121. Titlurile de valoare de tip participaie nu includ: 5.154
a) investiiile administraiilor publice n c) participaiile administraiei publice la
societile publice al cror capital nu este capitalul organizaiilor internaionale i
mprit n aciuni, care, n virtutea unei supranaionale, cu excepia FMI, chiar dac
legislaii speciale, sunt recunoscute ca entiti ele sunt juridic constituite ca societi pe
juridice independente
aciuni (de exemplu, Banca European de
Investiii)
4

b) investiiile administraiilor publice d) aciunile oferite la vnzare, dar

n capitalul bncii centrale
care nu sunt cumprate n
momentul emiterii
104. Sistemele de asigurri, de pensii i schemele de garanii standardizate nu cuprind
una din subcategorii: 5.168
a) provizioane tehnice de asigurri generale c) drepturi de pensie

b) drepturi asupra asigurrilor de d) dreptul de concediu de odihna

via i a rentelor
417. Provizioanele tehnice de asigurari generale sunt: 5.169
a) Creante financiare pe care titularii de polite c) Creante financiare pe care titularii de
de asigurari generale le au asupra societatilor polite de asigurari generale le au asupra
de asigurari in ceea ce priveste primele societatilor de asigurari in ceea ce priveste
incasate si indemnizatiile de platit
primele incasate si indemnizatiile platite
b) Creante financiare pe care titularii de polite d) nici una din variantele prevzute la lit a)de asigurari generale le au asupra societatilor c)
de asigurari in ceea ce priveste primele
neincasate si indemnizatiile de platit
103. Primele nencasate sunt: 5.171
a) creane financiare pe care titularii de polie
de asigurri generale le au asupra societilor
de asigurri generale n ceea ce privete
primele nencasate i indemnizaiile de pltit

b) riscuri cum ar fi accidente, boal

sau incendiu

c) indemnizaii datorate, dar nc nepltite,

incluznd cazurile n care suma este n
litigiu sau n care evenimentul care a
generat dauna a survenit, dar nu a fost nc
raportat

d) primele pltite, dar nc

nencasate

122. Operaiunile cu drepturi asupra asigurrilor de via i a rentelor sunt

reprezentate de: 5.176
a) acumulri
c) reduceri
b) acumulri minus reduceri
d) acumulari plus reduceri
102. Drepturile de pensie nu cuprind creanele financiare pe care angajaii actuali i
fotii angajai le dein n raport cu: 5.180
a) angajatorii lor
c) un asigurtor
b) un sistem desemnat de ctre
d) un coleg
angajator pentru plata pensiilor, ca
parte a unui acord de compensare
ntre angajator i angajat

123. Caracteristic unui sistem de garanii standardizate este faptul c: 5.195

a) exist mai multe garanii de acelai tip, c) exista o singura garantie
dei nu toate se emit pentru exact aceeai
perioad de timp i nu toate ncep i se
ncheie la aceleai date
4

b) toate garantiile ncep i se ncheie d) toate garantiile se emit pentru

la aceleai date
exact aceeai perioad de timp
369. Instrumentele financiare corelate cu un instrument financiar specificat sau cu un
indice prin intermediul carora, pe pietele financiare, se pot tranzactiona in contul lor
riscuri financiare specifice, se numesc: 5.199
a) instrumente financiare derivate
c) instrumente financiare de tip garantie
b) instrumente financiare de tip provizion
d) instrumentele financiare de la lit. b) i c)

124. Instrumentele financiare derivate nu permit prilor s fac tranzacii cu

instrumente financiare specifice precum: 5.200
a) riscul ratei dobnzii
c) riscul aferent participaiilor i preurilor
mrfurilor
b) riscul valutar
d) riscul de credit, cu alte entiti
care nu sunt dispuse s-i asume
aceste riscuri, la tranzacionarea
activului principal
276. Instrumentele financiare derivate cuprind: (5.202), (5.207)
a) Contracte la termen
c) Drepturi de pensie
b) Cotizaii speciale legate de sistemele de d) Motociclete
pensii
125. Swapurile pe rata dobnzii sunt: 5.211
a) tranzacii cu monede strine la un curs de c) un schimb de pli ale unor dobnzi de
schimb stabilit n contract
natur diferit aferente unei valori fictive a
principalului, care nu este niciodat
tranzacionat
b) un schimb de fluxuri de numerar d) acorduri contractuale prin care
aferente plilor de dobnd i de dou pri, pentru a se proteja de
principal la un curs de schimb variaiile ratelor dobnzilor, convin
convenit la sfritul contractului
asupra unei dobnzi de pltit, la o
dat de definitivare a tranzaciei
specificat, aferent unei valori
fictive a principalului care nu este
niciodat tranzacionat
370. Acordurile contractuale ntre dou pri care convin s schimbe, n cursul unei
perioade de timp i conform unor reguli prestabilite, fluxuri de pli aferente unor
valori fictive convenite ale principalului se numesc 5.210
a) contracte la termen de tip forward
c) instrumente derivate de credit
b) acorduri contractuale de tip <swap>
d) toate cele variantele de la a)-c)
371. Perioada de la data emiterii pn la data plii finale programate a activelor sau
pasivelor financiare este: 5.A1.15
a) scadenta restanta
c) scadenta initiala
b) scadenta cu termen lung
d) scadenta cu termen mediu
372. Sectorul societilor nefinanciare este subdivizat n urmtoarele subsectoare:
4

a) societi nefinanciare publice

b) societi nefinanciare private naionale

c) societi nefinanciare sub control strin

d) toate variantele de la a), b) si c)

418. Instrumentele financiare derivate nu includ: 5.220

a) Swapurile pe aur
c) Instrumentele suport pe care se bazeaza
instrumentul financiar derivat
b) Swapurile pe valuta
d) nici una din variantele prevzute la lit a)c)
126. n cazul n care contractele nu implic schimbul de principal: 5.226
a) se nregistreaz o operaiune la intrarea n c) se nregistreaz o operaiune la
vigoare a contractului
incheierea contractului
b)
nu
se
inregistreaza
nicio d) se nregistreaz o operaiune la
operaiune la intrarea n vigoare a mijlocul perioadei de derulare a
contractului
contractului
127. Variaiile n timp ale valorii instrumentului financiar derivat sunt nregistrate n:
5.226
a) contul de reevaluare
c) contul de capital
b) contul financiar
d) contul de patrimoniu
128. Alte conturi de primit/de pltit includ : 5.227
a) remuneraii i salarii
c) chirie
b) dividende
d) toate variantele prevazute la
literele a, b si c
129. Operaiunile financiare nu pot fi clasificate n funcie de: 5.A1.01.
a) posibilitatea de a fi negociate
c) scaden, valut
b) tip de venit
d) valoare contract
130. Nu sunt creane financiare negociabile: 5.A1.05.
a) titlurile de valoare
c) numerarul i depozitele
b) instrumentele financiare derivate d)
opiunile
pe
aciuni

angajailor

ale

131. Sunt creane financiare negociabile: 5.A1.05.

a) aurul monetar
c) alte participaii
b) creditele
d) titlurile de valoare
419. Creditele comerciale si avansurile, in functie de scadenta, pot fi impartite in: 5.239
a) Pe termen scurt, pe termen lung si avansuri c) Pe termen scurt, pe termen mediu si

avansuri
b) Pe termen scurt, mediu, lung si avansuri d) nici una din variantele prevzute la lit a)c)
435. Comisioanele asociate mprumuturilor de aur monetar reprezint:
a) dobnzi
c) dividende

b) rente
d) chirii

CAP. 6
132. Apariia economic a activelor corespunde creterii n volum a activelor produse
i a celor neproduse care nu sunt rezultatul procesului de producie. Aceast categorie
cuprinde: 6.06
a) monumente istorice atunci cnd valoarea c) expirarea avantajelor conferite prin
lor este prima dat recunoscut n contul de contracte, leasinguri, licene i autorizaii
patrimoniu
transferabile
b) diminuarea valorii fondurilor d) epuizarea resurselor naturale
comerciale i a activelor comerciale
achiziionate
133. Activele economice nu sunt considerate distruse de catastrofe n cazul n care: 6.09
a) deteriorarea calitii terenurilor se c) ca urmare a incendiilor de pdure sau
datoreaz inundaiilor sau furtunilor de o cutremurelor de pmnt se distrug cldiri,
echipamente sau obiecte de valoare
amploare neobinuit
b) din cauza secetei sau a d) ca urmare a unei utilizri
epidemiilor se distrug activele defectuoase echipamentele din
cultivate
dotare se defecteaz
134. Exist confiscri fr compensaie atunci cnd: 6.10
a) creditorii deposedeaz de active
c) executarea silit a activelor
b) administraiile publice sau alte uniti d) se confisc o proprietate n urma unei
instituionale iau n posesie, fr compensaie activiti infracionale
deplin, activele aparinnd altor uniti
instituionale, inclusiv nerezidente, din alte
motive dect achitarea impozitelor, a taxelor
sau a prelevrilor similare
135. Modificrile de volum neclasificate n alt parte ale activelor nefinanciare includ:
6.13.c
a) pierderile de numerar sau de titluri la c) degradarea unor active fixe neluate n
purttor din motive (cum ar fi daunele calcul n consumul de capital fix
provocate de incendii sau furturile) care nu
sunt considerate ca fiind catastrofe
b) retragerile din circulaie de numerar care d) provizioanele pentru executarea unor
nu mai este convertibil, cu excepia sumelor scheme de garanii standardizate atunci
care au fost reclasificate n obiecte de cnd executrile prevzute depesc
valoare
ncasrile i recuperrile prevzute
136. Alte modificri de volum neclasificate n alt parte exclud : 6.15
a) refuzul plii datoriei: nu se recunoate c) diferena constatat ntre sumele
anularea unilateral a pasivului de ctre contabilizate n consumul de capital fix
debitor
drept pagube normale i pierderile efectiv
suferite
b) pierderi excepionale din stocuri (cum ar fi d)
abandonarea
echipamentelor
de
daunele provocate de incendii, furturi sau producie nainte de a fi terminate sau puse
infestarea cu duntori a silozurilor) care nu n funciune
sunt considerate distrugeri de active cauzate
4

de catastrofe
137. Modificrile de clasificare nu includ: 6.16
a) modificrile de clasificare sectorial
c) modificrile de clasificare a activelor i
pasivelor
b) modificrile de structur ale unitilor d) transformarea titlurilor de natura datoriei
n aciuni
instituionale
CAP. 7
138. Soldul unui cont de patrimoniu se numete: 7.02
a) valoare brut
c) valoare iniial
b) valoare net
d) valoare final
139. Un cont de patrimoniu se ntocmete : 7.02
a) doar pentru sectoarele instituionale c) doar pentru restul lumii
rezidente
b) doar pentru economia naional d)
pentru
sectoarele
i
total
subsectoarele
instituionale
rezidente,
pentru
economia
naional total i pentru restul
lumii
140. Fondurile proprii sunt definite ca: 7.07
a) sum a valorii nete minus valoarea
c) sum a valorii nete plus valoarea
participaiilor
participaiilor i aciunilor fondurilor de
investiii care figureaz ca pasive n contul
de patrimoniu
b) sum a valorii nete minus d)
valoarea
participaiilor
i
valoarea participaiilor i aciunilor aciunilor fondurilor de investiii
fondurilor de investiii care figureaz care figureaz ca active n contul
ca active n contul de patrimoniu
de patrimoniu
141. Activele nregistrate n contul de patrimoniu sunt : 7.14
a) active economice
c) cheltuieli
b) capital fix
d) pierderi nominale
155. Activele nefinanciare produse cuprind: 7.23
a) resurse biologice necultivate
c) producia neterminat
b) stocuri
d) produsele finite
154.Activele nefinanciare neproduse nu cuprind: 7.24
a) active fixe
c) maini i echipamente
b) locuine
d) resursele naturale
142. Activele nefinanciare neproduse se refer la: 7.24
a) activele economice care includ toate c) creanele financiare care rezult din
creanele
financiare,
participaiile
i decalajul temporal dintre operaiunile de
componenta fizic a aurului monetar distribuire sau operaiunile financiare pe
reprezentat de lingouri
piaa secundar i plile aferente
4

b) perioada de la data emiterii pn d) activele economice care nu sunt

la data plii finale programate a rezultate
ale
procesului
de
activelor sau pasivelor financiare producie
143. Fiecare activ financiar are un pasiv n contraparte? 7.30
a) da
c) da, cu excepia componentei fizice a
aurului monetar reprezentate de lingouri,
care este clasificat n categoria Aur
monetar i drepturi speciale de tragere
b) nu
d) poate
144. Valoarea de pia este egal cu: 7.39
a) valoarea nominal plus reevalurile care c) valoarea nominal
decurg din variaii ale preurilor de pia
b) reevalurile care decurg din d)
valoarea
nominal
minus
variaii ale preurilor de pia
reevalurile
care
decurg
din
variaii ale preurilor de pia
145. Valoarea nominal reflect: 7.39
a) suma fondurilor avansate iniial, la care se c) suma fondurilor avansate iniial, la care
adaug orice fonduri avansate ulterior
se adaug orice fonduri avansate ulterior
minus eventuale rambursri plus dobnda
acumulat
b)
rambursri
plus
dobnda d) suma fondurilor avansate iniial
acumulat
minus orice fonduri avansate
ulterior plus eventuale rambursri
minus dobnda acumulat
146. Stocurile trebuie evaluate la: 7.46
a) preurile n vigoare la momentul de c) la preul scontat pentru vnzare
referin al contului de patrimoniu
b) la preurile la care produsele au d) la preul la care a
fost evaluate n momentul intrrii lor achiziionat
n stoc

fost

147. Valoarea DST este : 7.63

a) preul stabilit pe pieele organizate ale c) valorea nominal
aurului
b) fixat zilnic de FMI, iar paritatea n d) valoarea de pia
raport cu monedele naionale se
obine pe pieele de schimb valutar
148. Raportul dintre preul aciunilor i fondurile proprii poate varia n funcie de:
7.75
a) profitul societilor
c) preul scontat pentru vnzare
b) pierdea nregistrat de societate d) ramura de activitate
149. Sumele nregistrate pentru drepturile de pensie depind de: 7.82
a) tipul de sistem de pensie
c) profesionalismul angajatului n perioada
4

b) entitatea angajatoare

activ
d) eficiena angajatului pe parcursul
carierei

150. Valoarea nregistrat pentru provizioane pentru executarea garaniilor

standardizate este: 7.85
a) nivelul preconizat de indemnizaii minus c) valoarea eventualelor recuperri
preconizate
valoarea eventualelor recuperri preconizate

b) nivelul preconizat de indemnizaii d)

nivelul
preconizat
de

indemnizaii
plus
valoarea
eventualelor
recuperri
preconizate
151. Creditele comerciale i avansurile i alte conturi de primit/de pltit, exclusiv
credite comerciale i avansuri, care sunt generate de diferenele de timp ntre
operaiunile de repartiie, precum impozite, contribuii sociale, dividende, rente,
salarii i operaiuni financiare, sunt evaluate, att pentru creditori, ct i pentru
debitori la: 7.90
a) valoarea de pia
c) valoarea nominal
b) valoarea brut
d) valoarea net
152. Creditele se nregistreaz n contul de patrimoniu la: 7.70, 7.9
a) valoarea de pia
c) valoarea brut
b) valoarea nominal
d) valoarea net
153. Un credit este neperformant atunci cnd: 7.101
a) crete rata dobnzii
c) crete valoarea creditului de rambursat

d) plile aferente dobnzii sau

b) dobnda fix devin variabil
principalului sunt ntrziate cu 90
de zile sau mai mult peste data
scadenei
156.Titlurile de natura datoriei cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213)
a) terenuri
c) titlurile de natura datoriei pe termen
scurt
b) obiecte de valore
d) depozitele transferabile
157. Creditele cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213)
a) numerarul
c) alte depozite
b) aurul monetar
d) creditele pe termen lung
158. Participaii i aciuni/uniti ale fondurilor de investiii cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202,
Anexa 7.1 pag.213)

a) rezervele de ap
b) aciunile cotate

c) pietrele i metalele preioase

d) locuinele

159. Sistemele de asigurri, de pensii i scheme de garanii standardizate cuprind:

(Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213)

a) drepturile de pensie
b) aciuni cotate

c) aciuni necotate
d) participaii

160. Activele fixe nu cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213)
a) locuinele
c) mbuntiri funciare
b) alte cldiri i construcii civile
d) drepturile de pensie
161. Resursele naturale nu cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213)
a) terenuri
c) produsele finite
b) rezerve de minereuri i resurse d) resursele de ap
energetice
162. Contractele, contractele de leasing i licenele nu cuprind:

(Tabelul 7.1 pag.202, Anexa

7.1 pag.213)

a) contracte de leasing operaional

c) permise de exercitare a unor activiti
comercializabile
specifice
b) permise de utilizate a resurselor d) titlurile de natura datoriei
naturale
163. Numeralul i depozitele nu cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213)
a) numeralul
c) participaiile
b) depozite transferabile
d) poziiile interbancare
164. Participaiile nu cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213)
a) aciunile cotate
c) alte participaii
b) aciunile necotate
d) creditele neperformante
165. Variaiile totale ale valorii nete cuprind: (pag.224, B10)
a) aurul monetar
c) rezerva de ap
b) numerar i depozite
d) variaii ale valorii nete datorate
economiei i transferurilor de
capital
166. Variaiile totale ale valorii nete nu cuprind: (pag.224, B10)
a) Variaii ale valorii nete datorate altor c) Formarea brut de capital fix
modificri ale volumului activelor
b) Variaii ale valorii nete datorate d) variaii ale valorii nete datorate
ctigurilor/pierderilor nominale din economiei i transferurilor de capital
deinere
167. Variaiile valorii nete datorate ctigurilor/pierderilor nominale din deinere
includ: (pag.224, B10)
a) Titluri de natura datoriei
c) Variaii ale valorii nete datorate
ctigurilor/pierderilor reale din deinere
b) Achiziii de active fixe noi
d) Variaia stocurilor
168. n categoria operaiunilor cu active i pasive financiare nu regsim: (pag.224, F)
4

a) Creditele
c) Numerar i depozite
b) Titlurile de natura datoriei
d) Formarea brut de capital fix
169. Conturile de distribuire i de utilizare a venitului nu cuprind urmtoarea
categorie: (8.15)(Tabelul 8.1- Pag.227)
a)Contul de redistribuire a venitului n
c) Conturile de distribuire primar a
natur
venitului
b) Contul financiar
d) Contul de distribuire secundar
a venitului
170. Conturile de distribuire primar a venitului cuprind: (Tabelul 8.1- Pag.227)
a) Contul de exploatare
c)Contul variaiilor valorii nete datorate
economiei i transferurilor de capital
b)Contul de utilizare a venitului d)Contul achiziiilor de active
disponibil ajustat
nefinanciare
171. Contul de alocare a veniturilor primare are ca sold contabil: (Tabelul 8.1- Pag.227)
a) Economia brut
c) Venitul disponibil ajustat brut
b) Venitul ntreprinderii, brut
d)Capacitatea/necesarul
net de
finanare
172. Contul de alocare a altor venituri primare are ca sold contabil: (Tabelul 8.1- Pag.227)
a) Soldul veniturilor primare, brut
c) Capacitatea/necesarul net de finanare
b) Venitul disponibil ajustat brut
d) Economia brut
173.Conturi ale operaiunilor de acumulare nu cuprind: (Tabelul 8.1- Pag.227)
a) Contul de capital
c)Contul altor modificri de active
b)Contul financiar
d)Contul de producie
174.Contul de capital include: (Tabelul 8.1- Pag.227)
a) Contul variaiilor valorii nete datorate c) Contul de alocare a veniturilor primare

economiei i transferurilor de capital

b)Contul de exploatare
d)Contul de utilizare a venitului
disponibil ajustat
175.Contul achiziiilor de active nefinanciare are ca sold contabil: (Tabelul 8.1- Pag.227)
a) Economia brut
c) Venitul disponibil brut
b) Capacitatea/necesarul net de d) Variaii ale valorii nete datorate
finanare
ctigurilor/pierderilor neutre din
deinere
176.Conturile de patrimoniu nu cuprind: (Tabelul 8.1- Pag.227)
a) Contul de patrimoniu de deschidere
c)Contul financiar
b) Contul de variaie a patrimoniului d) Contul de

nchidere

patrimoniu

177. Soldul contabil al contului de patrimoniu de deschidere reflect:

de

(Tabelul 8.1-

Pag.227)

a) Valoarea net
b) Capacitatea/necesarul

net

c) Venitul disponibil ajustat brut

de d)Venitul ntreprinderii, brut
4

finanare
178. Soldul contabil al contuluide variaie a patrimoniului reflect: (Tabelul 8.1- Pag.227)
a)Variaiile totale ale valorii nete
c) Venitul disponibil ajustat brut
b) Valoarea net
d) Venitul disponibil brut
179.Contul de patrimoniu de nchidere are ca principal agregat: (Tabelul 8.1- Pag.227)
a) PIB-ul
c) Economia naional brut
b) Valoarea patrimoniului naional d) Variaia valorii patrimoniului
naional
180. Contul de producie are ca principal agregat: (Tabelul 8.1- Pag.227)
a) Valoarea adugat brut
c) Economia naional brut
b) Produsul intern brut
d) Variaia valorii patrimoniului
naional
181. Contul restului lumii nu cuprinde: (Tabelul 8.1- Pag.227)
a) Contul exterior al operaiunilor cu bunuri i c) Conturile exterioare ale operaiunilor de
servicii
acumulare
b) Contul exterior al veniturilor d) Conturi de reevaluare
primare i transferurilor curente
182. Distribuirea i utilizarea venitului nu sunt analizate n etapa(8.15)
a) distribuirea primar
c) redistribuirea n natur
b) distribuirea secundar
d) utilizarea cheltuielilor
183. Etapa distribuirea primar permite determinarea : (8.15)
a) valorii adugate brute
c) excedentului de exploatare i a venitului
primar
b) subveniilor
d) venitului mixt net
184.Etapa distribuirea secundar permite obinerea: (8.15)
a) drepturilor asupra impozitelor
c) venitului din producie
b) venitului disponibil ca sold d) rentelor
contabil
185. Soldul contului de redistribuire a venitului n natur n cadrul etapei
redistribuirea n natur este denumit: (8.15) (Tabelul 8.1- Pag.227)
a) venitul disponibil ajustat
c) valoarea net
b) capacitatea/necesarul net de d) valoarea adugat brut
finanare
186. n etapa utilizarea venitului venitul disponibil este transferat n : (8.15)
a) contul de redistribuire al venitului n natur c) contul de distribuire secundar a

venitului
b) contul de utilizare a venitului disponibil d) conturile de distribuire primar
a venitului
CAP. 8
187.Contul de alocare a veniturilor primare se mparte n: (8.25)
5

a) contul de producie i valoarea adugat c) contul de producie i contul de alcoare a

brut
altor venituri primare
b) contul de utilizare a venitului d) contul de venit al ntreprinderii i contul
disponibil i contul de utilizare a de alcoare a altor venituri primare
venitului disponibil ajustat
188. Conturile de reevaluare cuprind: (Tabelul 8.1- Pag.228)
a) contul ctigurilor / pierderilor neutre din c) contul achiziiilor de active nefinanciare
deinere i contul ctigurilor/ pierderilor i contul de patrimoniu de deschidere
reale din deinere
b)contul
achiziiilor
de
active d) contul de venit al ntreprinderii i contul
nefinanciare i contul ctigurilor/ de alocare a altor venituri primare
pierderilor reale din deinere
189. Venitul ntreprinderii corespunde: (8.28)
a) excedentului de exploatare sau venitului c) dobnzilor
mixt
b) veniturilor din proprietate
d) veniturilor primare
190. Contul de alocare a altor venituri primare are ca obiect: (8.29)
a) veniturile din proprietate
c) dobnzile
b) trecerea de la conceptul de venit d) valoarea adugat brut
al ntreprinderii la conceptul de venit
primar
429. In cadrul contului achizitiilor de active nefinanciare urmatoarele elemente sunt
variatii ale activelor: 8.49
a.variatii ale valorii nete datorate economiei si c.consumul de capital fix
transferurilor de capital
b. ajustarea pentru variatia dreptului de pensie d.venitul disponibil ajustat net

191. Produsul intern brut nu poate fi definit n urmtorul mod: (8.89)

a) metoda produciei
c) metoda veniturilor
b) metoda cheltuielilor
d) metoda impozitelor
192.Prin metoda produciei, PIB este egal cu: (8.89)
a) suma valorilor adugate brute ale diferitelor c) suma utilizrilor contului de exploatare al
sectoare instituionale sau ale diferitelor economiei totale (remunerarea angajailor,
ramuri de activitate, la care se adaug impozitele pe producie i importuri minus
impozitele i din care se scad subveniile pe subveniile, excedentul brut de exploatare
produse (care nu sunt repartizate pe sectoare i venitul mixt al economiei totale)
i ramuri de activitate)
b) suma utilizrilor finale de bunuri d) suma utilizrilor finale de bunuri i
i servicii ale unitilor instituionale servicii
ale
unitilor
instituionale
rezidente (consum final i formarea rezidente plus importurile de bunuri i
brut de capital), plus exporturile servicii
minus importurile de bunuri i
servicii
193. Cu ajutorul metodei cheltuielilor, PIB este egal cu:

(8.89)

a)suma excedentelor brute (sau nete) de c) suma utilizrilor finale de bunuri i

exploatare ale diferitelor ramuri de activitate servicii ale
unitilor instituionale
sau ale diferitelor sectoare instituionale
rezidente (consum final i formarea brut
de capital), plus exporturile minus
importurile de bunuri i servicii
b) suma veniturilor brute (sau nete) d) suma veniturilor disponibile
ale
ntreprinderilor
din
diferite brute (sau nete) ale sectoarelor
sectoare
instituionale
194. Prin metoda veniturilor, PIB este egal cu: (8.89)
a) suma utilizrilor contului de exploatare al c) suma veniturilor disponibile brute (sau
economiei totale (remunerarea angajailor, nete) ale sectoarelor instituionale
impozitele pe producie i importuri minus
subveniile, excedentul brut de exploatare i
venitul mixt al economiei totale)
b) suma valorilor adugate brute ale d) suma veniturilor brute (sau nete) ale
diferitelor sectoare instituionale sau ntreprinderilor din diferite sectoare
ale diferitelor ramuri de activitate, la
care se adaug impozitele i din
care se scad subveniile pe produse
(care nu sunt repartizate pe
sectoare i ramuri de activitate)
195. PIB minus consumul de capital fix reprezint: (8.89)
a) venitul naional
c) venitul naional brut
b) produsul intern net la preul pieei d) venitul naional disponibil brut

196. Excedentul brut (sau net) de exploatare al economiei totale este egal cu: (8.91)
a) suma impozitelor
c) suma dividendelor
b) suma salariilor
d) suma excedentelor brute (sau
nete) de exploatare ale diferitelor
ramuri de activitate sau ale
diferitelor sectoare instituionale
197. Venitul mixt brut (sau net) al economiei totale este: (8929)
a) egal cu suma veniturilor brute (sau nete) ale c) identic cu venitul mixt brut (sau net) al
ntreprinderilor din diferite sectoare
sectorului gospodriilor populaiei
b) egal cu suma valorilor nete ale d) un concept referitor la producie
sectoarelor instituionale
198. Cheltuielile administraiilor publice nu cuprind: (8.100)
a) consumul intermediar
c) veniturile din proprietate, de primit
b)
ajustare
pentru
variaia d) remunerarea angajailor
drepturilor de pensie
199. Veniturile administraiilor publice cuprind: (8.100)
a) impozite pe producie i importuri, de c) venituri din proprietate, de pltit
primit
b) alte impozite pe producie, de d) transferuri de capital de pltit
5

pltit
200. Economia naional brut (sau net) este egal cu: (8.96)
a) suma valorilor nete ale sectoarelor c) suma excedentelor brute (sau nete) de
instituionale
exploatare ale diferitelor ramuri de
activitate sau ale diferitelor sectoare
instituionale
b) suma economiei brute (sau nete) d) venitul mixt brut (sau net) al
a diferitelor sectoare instituionale sectorului gospodriilor populaiei

201. Valoarea net a economiei totale reprezint : (8.99)

a) valoarea pasivelor economiei totale
c) valoarea activelor nefinanciare ale
economiei totale la care se adun soldul
activelor financiare
b) soldul dintre activele i pasivele financiare d) valoarea activelor nefinanciare

ale economiei totale, din care se

scade soldul dintre activele i
pasivele financiare ale restului
lumii
202. Sectorul administratiei publice indeplineste ca activitati si functii principale:
(Tabelul 2.2)

a) productia si furnizarea de bunuri si servicii c) productia si furnizarea de bunuri si

nonpiata pentru consum individual
servicii nonpiata destinate consumului
individual
si
colectiv;
efectuarea
operatiunilor de redistribuire a venitului si a
avutiei nationale
b) productia de bunuri si servicii nefinanciare d) productia de bunuri si servicii de piata si
de piata
de bunuri si servicii pentru consum final
propriu
426. Contul de distribuire primara a venitului, contul de distribuire secundara a
venitului, contul de redistribuire a venitului in natura si contul de utilizare a venitului,
formeaza: Tab.8.1
a.contul de productie
c. conturi ale operatiunilor de capital
b. contul de redistribuire a venitului in natura d. conturile de distribuire si de utilizare a

venitului
427. Conturile operatiunilor de acumulare cuprind
:
a.contul altor modificari de active
c.contul financiar
b. cele prevzute la lit. a), c) i d)
d.contul de capital
428. In cadrul contului variatiilor valorii nete datorate economiei si transferurilor de
capital, economia neta face parte din categoria:
a.variatii ale pasivelor si valorii nete
c.variatii ale activelor
b. resurselor
d. toate cele prevzute la lit. a) c)

430. In cadrul contului financiar care dintre urmatoarele elemente reprezinta atat
variatii ale activelor cat si variatii ale pasivelor si valorii nete: 8.50 Tab.8.12
a.numerar si depozite
c.credite
b.titluri de natura datoriei
d. toate cele prevzute la lit. a) c)
431. Contul de reevaluare face parte din categoria :
a.contul altor modificari de active
c.conturi financiare
b.conturilor de patrimoniu
d.conturi de capital
432. Secvena conturilor de patrimoniu se descompune n:
a. contul de deschidere
c.contul de inchidere
b. contul de variatie a patrimoniului
d. toate cele prevzute la lit. a) c)
CAP. 10
239.Studiul dezvoltrii economice pe termen lung trebuie s in cont de : (10.02)
a) observarea varaiilor de pre
c) msurarea volumului cererii i ofertei
b) evoluia preurilor relative ale diferitelor d) compararea fluxurilor i stocurilor n
categorii de bunuri i servicii
timp
240. Avantajul utilizarii conturilor economice, pe plan conceptual, n construirea
unui sistem de indici de volum i de pre const n faptul c: (10.04)
a) impune o specificare coerent a preurilor i c) impune constrngeri contabile care
a unitilor fizice pentru diferite produse i trebuie respectate att n preuri curente ct
fluxuri ale sistemului economic
i n termeni de volum
b) impune msurarea complet a variaiilor de d) permite msurarea evoluiei preurilor i
pre i de volum
a volumului pentru anumite solduri
contabile
241. Avantajul utilizrii conturilor economice, pe plan statistic, n construirea unui
sistem de indici de volum i de pre const n faptul c: (10.04)
a) impune o specificare coerent a preurilor i c) permite msurarea evoluiei preurilor i
a unitilor fizice pentru diferite produse i a volumului pentru anumite solduri
fluxuri ale sistemului economic
contabile
b) impune constrngeri contabile care trebuie d) impune msurarea complet a variaiilor
respectate att n preuri curente ct i n de pre i de volum
termeni de volum
242. Fluxuri economice care nu pot fi transformate direct n componente de pre i
volum: (10.08)
a) fluxuri de bunuri si servicii
c) fluxuri care reprezint solduri contabile

b) fluxuri de venituri
d) fluxurile privind cheltuiala pentru
consumul individual
243. Evaluarea conturilor de bunuri i servicii i a conturilor de producie n termeni
de volum permite obinerea unui ansamblu integrat de indici de pre i volum dac:
(10.08)

a) echilibrul contului de bunuri si servicii, c) fiecare variaie de valoare a operaiunilor

pentru fiecare perioad de doi ani consecutivi, nu are atribuit o variaie de pre sau
este realizat att la preuri curente ct i n variaie de volum
termeni de volum
5

b) suma fluxurilor corespunztoare pentru d) fluxurile care reprezint solduri

diferitele ramuri nu este egal cu fiecare flux contabile sunt transformate n componente
referitor la economia total
de pre i volum
244. Noiunile de pre i cantitate sunt strns legate de: (10.12)
a) stocuri contabile

c) fluxurile economice
b) noiunea de produs omogen
d) fluxurile de venituri
245. Produsul omogen este: (10.13-10.14)
a) un produs alctuit din uniti de aceeai
calitate sau un produs ale crui uniti pot fi
vndute toate la acelai pre n condiii de
concuren perfect.
b) un produs alctuit din uniti care pot fi
vndute la preuri diferite n condiii de
concuren perfect

c) un produs care este alctuit din uniti

care nu sunt considerate echivalente
d) un produs care este alctuit din uniti
care sunt considerate echivalente i care nu
pot fi schimbate pentru aceeai valoare
monetar

246. Discriminarea prin pre nseamn c: (10.16)

a) pentru uniti identice vndute n condiii c) vnztorii se gsesc n situaia care le
diferite vnztorii solicit preuri diferite
permite s solicite preuri diferite unor
categorii diferite de cumprtori, pentru
bunuri i servicii identice, vndute n
aceleai condiii
b) unui cumprtor aparinnd unei anumite d) vnztorii se gsesc n situaia care le
categorii i se ofer libertatea de alegere ntre permite s solicite preuri diferite acelorai
produse identice vndute n aceleai condiii cumprtori, pentru bunuri i servicii

identice, vndute condiii diferite

257. Factorii care reflect diferenele de calitate, n cazul n care calitatea este definit
prin toate caracteristicile comune tuturor unitilor unui produs omogen: (10.18)
a) caracteristici fizice, momente de livrare c) locuri de livrare diferite, circumstanele
diferite, diferenele privind condiiile de sau cadrul n care bunurile sau serviciile
vnzare, circumstanele sau cadrul n care sunt furnizate, caracteristici fizice
bunurile sau serviciile sunt furnizate
b) diferenele privind condiiile de vnzare, d) caracteristici fizice, locuri de livrare
circumstanele sau cadrul n care bunurile sau diferite, momente de livrare diferite,
serviciile sunt furnizate
diferenele privind condiiile de vnzare,
circumstanele sau cadrul n care bunurile
sau serviciile sunt furnizate
258. Metoda hedonic de abordare pentru estimarea preului din anul precedent a
unui produs care exist n doi ani succesivi const n: (10.26)
a) utilizarea unui indice de pre calculat pe c) utilizarea costului unui produs pentru a
baza unui eantion de produse omogene calcula preul acestuia
existente n cei doi ani consecutivi
b) determinarea preului unui produs pe baza d) determinarea preului unui produs n
caracteristicilor sale principale
funcie de caracteristicile unui eantion de
produse omogene
232. Valoarea subveniilor pe produse este msurat n termeni de : (10.40)
5

a) volum

c) calitatea produselor

b) valoarea importurilor

d) utilizarea produsului

233. Unitatea cantitativ a remunerrii salariailor poate fi considerat ca fiind

echivalent cu : (10.44)
a) o zi de munc
c) o or de munc pentru un tip i un nivel
de calificare date
b) o lun de munc
d) preul asociat fiecrui tip de munc
234. Variaia cotei de TVA intervenit n cursul anului curent se va reflecta n : (10.41)
a) indicele de pre

c) indicele de volum al TVA-ului

nedeductibil
b) indicele de volum al TVA-ului deductibil d) indicele de pre i indicele de volum al

TVA-ului nedeductibil
235. Produsul intern brut n preurile anului precedent msoar : (10.47)
a) ansamblul produciei din economia total n c) volumul importurilor
termeni de volum
b) soldul curent al exporturilor
d) bunurile i serviciile dirijate spre
consum sau formare de capital
CAP. 11
236.Prin persoan stabilit definitiv se inelege : (11.06)
a) orice persoan care se gsete sau are c) orice persoan care se gsete sau are
intenia de a se afla pe teritoriul economic al intenia de a se afla pe teritoriul economic
unei ri pentru o perioad de cel putin o lun al unei ri pentru o perioad de cel putin un

an
b) orice persoan care se gsete sau are d) orice persoan care se gsete sau are
intenia de a se afla pe teritoriul economic al intenia de a se afla pe teritoriul economic
unei ri pentru o perioad de cel putin 6 luni al unei ri pentru o perioad de cel putin

doi ani
237. Populaia activ din punct de vedere economic cuprinde : (11.10)
a) persoanele care indeplinesc cerintele de c) persoanele ncadrate n cmpul muncii
incadrare n cmpul muncii
b) persoanele care indeplinesc cerintele de d) persoanele care sunt angajate n activiti
incadrare n cmpul muncii sau n rndul de producie
omerilor
238. Prin persoane care au un loc de munc se neleg : (11.11)
a) persoanele incadrate n cmpul muncii
c) persoanele care ndeplinesc cerinele de
ncadrare n cmpul muncii
b) persoanele angajate n activiti de d) salariaii sau lucrtorii care desfoar o
producie care se nscriu n limitele produciei activitate independent
din conturile naionale

247. Demersurile specifice ntreprinse de o persoan ntr-o perioad recent

determinat pentru a cuta un loc de munc remunerat sau pentru a desfura o
activitate independent pot include : (11.21)
a) demersuri pentru obinerea permiselor, a c) activiti ascunse i subterane
licenelor sau a resurselor financiare
b) locurile de munc existente pe teritoriul
d) activiti descrise ca informale
economic
248. Statisticile orelor efectiv lucrate includ : (11.28)
a) concediile anuale pltite
c) concediile parentale
b) pauzele de mas
d) timpul remunerat petrecut n scopul
formrii
249. Ocuparea forei de munc n echivalent norm ntreag se definete ca: (11.32)
a) numrul mediu de ore lucrate n alte c) numrul de ore convenit contractual
activiti dect cele care utilizeaz fora de
munc cu norm ntreag
b) numrul total de ore lucrate mprite la d) raport ntre producie i orele lucrate
media anual a orelor lucrate n locuri de
munc cu norm ntreag pe teritoriul
economic
CAP. 12
250. Sfera de cuprindere a conturilor naionale trimestriale se refer la: (12.04)
a) un aspect sezonier
c) surse limitate de date
b) msurarea resurselor i utilizrilor d) tehnici statistice i econometrice
bunurilor i serviciilor i generarea veniturilor

251. Conturile naionale trimestriale se concentreaz asupra: (12.09)

a) structurii economiei
c) evoluiilor pe termen scurt ale economiei

b) nivelurile economiei
d) rate de cretere
252. Cadrul conturilor trimestriale cuprinde: (12.12)
a) agregatele principale, inclusiv ocuparea c) activitile din perioade specifice ale
forei de munc i populaia

unui an
b) producia n curs de execuie
d) plile cu frecven redus
253. Una din caracteristicile conturilor trimestriale se refer la: (12.26)
a) alinierea conturilor trimestriale la cele c) aplicarea bazei de referin
anuale
b) derivarea conturilor anuale din cele d) reconcilierea valorilor rezultate din
trimestriale
diferite metode de calculare a PIB
254. Seriile nlnuite ale volumului din conturile naionale trimestriale sunt: (12.35)
a) puncte de inflexiune n ciclul activitii c) agregate anuale ale msurrilor
economice
trimestriale ale volumului
b) variaii trimestriale ale volumului obinute d) rate de variaie de la trimestru la
5

prin utilizarea mediilor anuale ale preurilor trimestru din acelai an calendaristic
din anul precedent
255. Una din metodele utilizate pentru nlnuirea anual a indicilor trimestriali de
volum este: (12.35)
a) metoda modificrii tendinelor
c) metoda suprapunerii pe un trimestru
b) metoda anilor biseci
d) metoda seriilor ajustate sezonier
256. Efectul calendaristic reprezint impactul asupra seriilor de timp al urmtoarelor:
(12.41)

a) prezena efectelor sezoniere n seriile de c) numrul i compoziia zilelor lucrtoare

timp ale conturilor naionale
i comerciale
b) calculul msurrilor nlnuite de volum d) ajustrile calendaristice
CAP. 13
259.Ce reprezinta conturile regionale ? (13.02)
a. sunt instrumentul cu ajutorul cruia se
c. noiuni de produs omogen
ine evidena operaiilor economice
regionale
b. o cumulare a conturilor naionale
d. conturile regionale reprezint o detaliere
la nivel regional a conturilor
260. Tabelele referitoare la activitile regionale de producie pe ramuri de activitate
evideniaz: (13.04)
a. dimensiunile i dinamica produciei i a
c. specializarea fiecrei regiuni, rolul
diverselor regiuni pentru fiecare ramur de
ocuprii forei de munc pe regiuni
activitate
b. contribuia regiunilor la agregatele
d. toate cele enumerate mai sus
naionale
261. Conturile regionale deservesc, scopuri administrative specifice importante, precum:
(13.06)

a. alocarea veniturilor provenite din taxa pe

valoarea adugat ctre administraiile
regionale
c. alocarea veniturilor provenite din acciza
ctre administraiile regionale
262. Teritoriul regional cuprinde: (13.10)
a.teritoriul geografic

b.teritoriul economic

b. alocarea veniturilor provenite dintr-o

anumit tax naional ctre administraiile
regionale i alocarea de fonduri n cadrul
politicii europene de coeziune
d. alocarea de fonduri ctre primrii

c.parte de teritoriu economic al unei ri

care este atribuit direct unei regiuni,
inclusiv zonele libere, antrepozitele vamale
i fabricile
d. spaiul aerian naional, apele teritoriale
i platforma continental

263. Ce parti ale teritoriului economic al unei ri pot fi atribuite unei singure regiuni
si formeaza ca atare teritoriul extra regional: (13.11)
a.spaiul aerian naional, apele teritoriale i
b.enclavele teritoriale, i anume teritoriile
platforma continental situat n apele
geografice situate n restul lumii i utilizate,
internaionale asupra crora ara dispune de
n virtutea unor tratate internaionale sau
5

drepturi exclusive

c.zcmintele de petrol, gaze naturale etc.

situate n apele internaionale, n afara
platformei continentale a rii, care sunt
exploatate de ctre uniti rezidente

acorduri ntre state, de ctre administraiile

publice ale rii (ambasade, consulate, baze
militare, baze de cercetare tiinific etc.)
d.toate menionate la a,b,c

264. Cte uniti instituionale sunt aferente conturilor regionale: (13.14)

a. patru
c.dou
b trei
d. cinci
265.Cnd se definete o UAE local, trebuie avute n vedere urmtoarele trei situaii
diferite: (13.21)
a. o activitate de producie care necesit un b. o activitate de producie care nu necesit
volum semnificativ de mn de lucru, un volum semnificativ de mn de lucru i
realizat ntr-unloc bine stabilit.
care este exercitat ntr- un loc bine stabilit

c.pentru o activitate de producie care nu se

d. toate situaiile de mai sus
deruleaz ntr-un loc fix
266. Conturile regionale sunt elaborate prin utilizarea metodelor
urmtoare: (13.24)
a. metode ascendente (dejos n sus)
b. toate metodel e men iona te
c. metode descendente (de sus in jos)
d. o combinaie ntre metodele ascendente
i cele descendente
267. La estimarea produsului intern brut regional se pot utiliza trei abordri: (13.34)
a. toate metodele elaborate mai jos
c. abordarea bazat pe venit
b.abordareabazat pe producie
d. abordarea pe cheltuieli.
CAP. 14
205. Servicii de Intermediere Financiar Indirect Msurate se aplic: (14.03)
a) creditelor furnizate de instituii financiare c) numai creditelor i depozitelor furnizate

de sau depuse la instituii financiare

b) numai depozitelor depuse la instituii d) tuturor operaiunilor desfaurate de
financiare
instituiile financiare
206. Avnd n vedere impactul alocrii SIFIM asupra PIB-ului i a venitului naional,
n cazul n care creditele sunt oferite i depozitele acceptate de IF rezideni pentru
non-IF nerezideni, care din urmtoarele afirmaii este corect: (14.04)
a) exportul de SIFIM scade venitul naional c) nu exist impact asupra PIB i asupra

venitului naional
b) importul de SIFIM crete venitul naional d) exportul de SIFIM crete PIB-ul
CAP. 15
283. nregistrarea permisului de utilizare a resurselor naturale, n cazul n care se
permite utilizarea pna la epuizare a respectivei resurse, se face sub forma:Tab.15.3
a) rent
c) vnzarea resursei naturale
b) rent i crearea unui nou activ pentru d) dividende
dreptul de utilizare a resursei naturale

285. Cte tipuri de leasing de active nefinanciare se regsesc n SEC? 15.04

a) 1
c) 3
b) 2
d) 4
379. Ce tip de leasing nu se aplica in cazul resurselor naturale: 15.04 tabelul 15.1
a) leasingul financiar
c) leasingul de resurse
b) leasingul operational
d) nici unul din cele prevzute la lit a)-c)
438. In cazul carui tip de leasing are loc schimbarea proprietatii economice asupra
activului: 15.04
a) leasingul financiar

c) leasingul de resurse

b) leasingul operational

d) contractele de cesionare a serviciilor

439. Care din urmatoarele tipuri de contracte nu reprezinta leasing de active
nefinanciare: 15.04
a) leasingul financiar

c) leasingul de resurse

b) leasingul operational

d) contractele de cesionare a serviciilor

440. Responsabilitatea de a efectua orice reparatie sau intretinere necesara activului
revine proprietarului economic in cazul: 15.13
a) leasingul financiar

c) leasingul de resurse

b) leasingul operational

d) contractelor de cesionare a serviciilor

207. Care dintre afirmaiile de mai jos nu caracterizeaz leasingul operaional: (15.08)
a) proprietarul economic al unui activ este
c) proprietarul legal este i proprietarul
locatarul
economic al activului
b) proprietarul legal are responsabilitatea de a d) plile impuse pentru utilizarea activului
repara sau de a ntreine activul
sunt denumite chirii
210. n leasingul operaional proprietarul legal : (15.08)
a) este i proprietar economic
c) nu primete beneficiile economice
aferente activului
b) nu accept riscurile operaionale
d) nu are responsabilitatea reparrii i
ntreinerii activului
3
86. In cadrul unui leasingul operational: 15.10
a) Activul nu ramane in bilantul locatorului c) Pasivul ramane ramane in bilantul

locatarului
b) Activul ramane in bilantul locatorului
d) nici una din variantele prevzute la lit a)c)
445.Leasingurile operationale se efectueaza adesea pentru: 15.11
a) resursele minerale

c) spectrul de frecvente radio

b) sondele de foraj

d) terenuri

446. In cazul leasingului financiar cel care suport riscurile de exploatare i primete
beneficiile economice care rezult din utilizarea activului ntr-o activitate de producie,
este: 15.13
a) proprietarul economic

c) proprietarul legal

b) locatorul

d) nici unul dintre acestia

211. n leasingul financiar : (15.13)

a) locatorul nu este proprietarul legal al c) locatarul nu suport riscurile de
activului
exploatare
b) locatarul nu este proprietarul economic al d) locatorul este proprietarul legal al
activului
activului
208. Contractul de achiziionare cu plata n rate este: (15.20)
a) un tip de leasing operaional

c) o combinaie a celor dou tipuri de

leasing, operaional i financiar

b) un tip de leasing financiar

d) nu prezint caracteristicile unui contract

de leasing

380. Contractul de achizitionare cu plata in rate este un tip de leasing: 15.20

a) operational
c) financiar
b) de resurse
d) nici unul din cele prevzute la lit a)-c)
385. Leasingul de resurse este: 15.23
a) un acord prin care proprietarul unei resurse
naturale o pune la dispozitia locatarului, in
schimbul unei plati inregistrata drept renta

c) un acord prin care proprietarul unei

resurse naturale o pune la dispozitia
locatarului, in schimbul unei plati
inregistrata drept dobanda
b) un acord prin care proprietarul unei resurse d) nici una din variantele prevzute la lit a)naturale o pune la dispozitia locatarului, in c)
schimbul unei plati inregistrata drept chirie
41.Plile datorate n cadrul unui leasing de resurse sunt nregistrate drept: 15.23
a) impozite

c) rente
b) taxe

d) chirii
442. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata, in cazul leasingului de resurse:
15.24
a)
activul resursa ramane in bilantul c) activul resursa se inregistreaza in bilantul
locatorului, fiind utilizat de acesta
locatarului, fiind utilizat de acesta
b) activul resursa ramane in bilantul d) activul resursa se inregistreaza in bilantul
locatorului chiar daca este utilizat de locatar locatarului, fiind utilizat de locator

444. Cazul clasic al unui activ care face obiectul unui leasing de resurse este : 15.25
a) vehiculul

c) terenul

b) macaraua

d) sonda de foraj

284.Un permis de exercitare a unei activiti specifice eliberat de o unitate, alta dect
administraiile publice, este tratat ca activ numai atunci cnd sunt ndeplinite anumite
condiii. Care din cele de mai jos nu este obligatorie? 15.39
a) activitatea n cauz nu utilizeaz un activ c) titularul permisului trebuie s fie, din
care aparine emitentului permisului
punct de vedere juridic i practic, n msur
6

s vnd permisul unui ter

b) numrul de permise este limitat i astfel d) permisul nu este eliberat sub rezerva
permite titularului s obin profituri de unui criteriu de eligibilitate

monopol atunci cnd exercit activitatea n

cauz
209. n cadrul parteneriatelor public-privat, n perioada contractual: (15.41)
a) administraiile publice dein proprietatea c) contractantul PPP deine proprietatea
legal
legal
b) administraiile publice dein att d) contractantul nu deine proprietatea
proprietatea economic, ct i cea legal
legal
277. Parteneriatele public-privat (PPP) sunt : (15.41)
a)
drepturi de proprietate ale terilor c) activiti n care uniti instituionale sau
referitoare la active nefinanciare, altele dect grupuri de uniti se protejeaz mpotriva
resursele naturale
consecinelor financiare negative ale unor
evenimente incerte specifice
b) contracte pe termen lung ntre dou uniti, d) activiti strns legate de asigurare, dar
prin care o unitate dobndete sau produce un care nu i asum ele nsele riscuri
activ sau o serie de active, l exploateaz
pentru o perioad i ulterior transfer activul
unei alte uniti
278 . Contractele PPP se ncheie de obicei ntre: (15.41)
a)
un angajat al sistemului public i c) o ntreprindere privat i administraiile
administraia public
publice, ns sunt posibile i alte
combinaii, n care o societate public
reprezint una dintre cele dou pri sau n
care o IFSL privat reprezint a doua parte

b) o regie autonom i administraia public d) dou ntreprinderi private

387. Parteneriatele public privat PPP sunt: 15.41

a) contracte pe termen lung intre doua unitati, c) contracte pe termen lung intre doua
prin care o unitate dobandeste sau produce un unitati, prin care o unitate dobandeste sau
activ sau o serie de active, il exploateaza produce un activ sau o serie de active, il
pentru o perioada si ulterior transfera activul exploateaza pentru o perioada si nu va
unei alte unitati
transfera activul unei alte unitati
b) contracte pe termen scurt intre doua unitati, d) nici una din variantele prevzute la lit a)prin care o unitate dobandeste sau produce un c)
activ sau o serie de active, il exploateaza
pentru o perioada si ulterior transfera activul
unei alte unitati
388. Contractele de concesionare de servicii: 15.42
a) se inregistreaza ca active atunci cand nu
c) nu se inregistreaza ca active atunci cand
sunt transferabile sau nu se poate realiza nicio nu sunt transferabile sau nu se poate realiza
valoare din transferul lor
nicio valoare din transferul lor
6

b) nu se inregistreaza ca active atunci cand d) nici una din variantele prevzute la lit a)sunt transferabile sau nu se poate realiza nicio c)
valoare din transferul lor
389. Leasingurile operationale comercializabile: 15.43
a) pot include toate tipurile de contracte de
c) pot include toate tipurile de contracte de
inchiriere si de leasing operational
inchiriere, de leasing operational si leasing
financiar
b) nu pot include toate tipurile de contracte de d) nici una din variantele prevzute la lit a)inchiriere si de leasing operational
c)
CAP. 16
223. Cnd se produce un anumit eveniment, asigurtorul efectueaz o plat ctre
titularul poliei numit: (16.05)
a) prim
b) despgubire

c) indemnizaie
d) reparaie

222. Cte tipuri de sisteme de asigurare direct exist? (16.08)

a) trei
b) patru

c) sase
d) dou

224. O poli de asigurare de via care acord o prestaie n cazul unui deces survenit
ntr-un anumit termen, dar nu i n alte circumstane, numit de obicei asigurare la
termen, este tratat n conturile naionale ca asigurare: (16.13)
a) individual
b) particulr

c) general
d) unic

225. Orice costuri legate de indemnizaii suportate de asigurtor, fie externe, fie
interne, nu sunt incluse n indemnizaiile de pltit. Astfel de costuri pot fi: (16.36)
a) costuri de achiziionare
c) de producie
b) variabile
d) operaionale
226. Provizioanele pentru egalizare sunt sume pe care asigurtorii le constituie, n
conformitate cu: (16.40)
a) cerinele de sistem
c) cerinele de operare
b) cerinele juridice
d) cerine sociale
227. Cte tipuri de provizioane tehnice se disting n conformitate cu Directiva nr.
91/674/CEE a Consiliului ? (16.44)
a) trei
c) nou
b) cinci
d) apte
228. Atunci cnd se deriv variaiile provizioanelor tehnice de asigurare (F.61 i F.62)
utilizate n calculul produciei, ctigurile i pierderile din deinere, realizate sau
nerealizate: (16.45)
6

a) sunt incluse

c) sunt incluse parial

b) nu sunt incluse

d) sunt incluse dup o formul de calcul

231. Dac se utilizeaz metoda probabilitilor, formula de calcul al produciei este

urmtoarea: (16.51)
a) primele ncasate plus primele suplimentare
minus indemnizaiile de pltit ajustate
b) primele ncasate plus primele
suplimentare plus indemnizaiile de pltit
ajustate

b) primele ncasate minus primele

suplimentare minus indemnizaiile de pltit
ajustate
d) primele ncasate minus primele
suplimentare minus indemnizaiile de pltit
ajustate

230. Producia asigurrilor de via directe se calculeaz separat ca:

(16.52)

prime ncasate plus primele suplimentare minus prestaiile datorate minus creterile (plus
descreterile) provizioanelor tehnice i ale participrii la beneficii
a) prime ncasate minus primele suplimentare c) prime ncasate plus primele suplimentare
plus prestaiile datorate plus creterile (plus plus prestaiile datorate
plus
descreterile) provizioanelor tehnice i ale creterile
(plus
descreterile)
participrii la beneficii
provizioanelor tehnice i ale participrii la
beneficii
b) prime ncasate plus primele suplimentare d) prime ncasate minus comisioane de
minus prestaiile datorate plus primele
pltit plus primele suplimentare minus
suplimentare indemnizaiile ajustate de pltit i prestaiile datorate
participarea la profit
229. Valoarea produciei asigurtorilor este nregistrat ca utilizare dup cum
urmeaz: (16.58)
a) consum final al ntreprinderilor
b) exporturi ctre titularii de polie rezideni

c) cheltuial pentru consum intermediar al

gospodriilor populaiei ca persoane
d) exporturi ctre titularii de polie
nerezideni

214. In ce cont se inregistreza productia asigurarilor de viata : (16.65)

a) in contul de productie al asigurarilor
b) in contul de disponibil

c) in contul serviciului de asigurari

d) in contul politelor de viata

212. Cum se inregistreza o polita de asigurari sociale din prestatiile sub forma pensiilor
: (16.68)
a) ca modificari a patrimoniului inregistrate c) ca o asigurare sociala incheiata
in contul financiar
exclusiv la initiativa titularului politei
b) ca venit in contul de distribuire secundara a d) ca o obligatie a titularului politei sa
venitului
constituie rezerve pentru venitul dupa
pensionare
213.Titularul unei polite de asigurari de viata este : (16.69)
6

a) o persoana clasificata in sectorul c) persoana clasificata in sectorul

gospodariei populatiei
gospodariilor populatiei nerezidente
b) un salariat angajat al unei societati
d) persoana clasificata in sectorul
gospodariilor populatiei rezidente
215. Provizioanele tehnice de asigurari de viata reflecta: (16.71)
a) politele caracterizate de plata unei sume
c) sume de primit la scadenta de plata a
pausale
unei sume pausale
b) drepturile conditionale ale titularilor de d) sume de primit dupa scadenta de plata a
polite
unei sume pausale
216. Conturile reasiguratorilor sunt : (16.73)
a) in mare masura identice cu cele ale c) apropape identice cu cele ale
asiguratorilor directi
asiguratorilor directi
b) diferite de ce e ale asiguratorilor directi
d) aceleasi cu cele ale asiguratorilor directi

217. Ce se intampla in cazul in care reasiguratorul da faliment: (16.74)

a) asiguratorul direct ramane responsabil c) asiguratorul direct nu are nici o
pentru plata intregii valori a indemnizatiilor responsabilitate pentru plata intregii valori a
corespunzatoare riscurilor cedate
indemnizatiilor corespunzatoare riscurilor
cedate
b) asiguratorul direct ramane responsabil d) asiguratorul direct ramane responsabil
pentru plata unei parti a indemnizatiilor proportional cu reasiguratorul pentru plata
corespunzatoare riscurilor cedate
valori indemnizatiilor corespunzatoare
riscurilor cedate
218. Cum se calculeaza productia asigurarilor directe : (16.75)
a) incluzand in calcul reasigurarea
c) tinand cont de primele primite de
titularii politelor directe
b) fara a lua in clacul reasigurarea
d) tinand cont de indemniztiile brute
primite de titularii politelor directe
219. In cadrul fluxului intre titularii politelor, asiguratorii directi si reasiguratorii
veniturile din proprietare sunt transferate : (16.76)
a) de la reasigurator la asiguratorul direct
c) de la titlularul politei la reasigurator
b) de la reasigurator la titlularul politei
d) de la titularul politei la asiguratorul
direct
220. Fluxurile brute intre titularul politei si asiguratorul direct includ : (16.77)
a) sumele corespunzatoare fluxurilor intre c) sumele corespunzatoare fluxurilor intre
titularul
politei, asiguratorul direct si reasigurator si titularul politei
reasiguratorul
b sumele corespunzatoare fluxurilor intre d) sumele corespunzatoare fluxurilor intre
asiguratorul direct si titularul politei
asiguratorul direct si reasigurator
221 Ce reprezinta productia in cazul in care politele de reasigurare se incheie intre
asiguratorii rezidenti din cadrul unor economii diferite : (16.79)
a) exporturile reasiguratorilor
c) importurile asiguratorului care incheie
polita de asigurare si exporturile
reasiguratorului
6

b importurile asiguratorului care incheie polita d) importurile reasiguratorilor

de asigurare
CAP. 17
324. Sistemele de asigurri sociale sunt sisteme n care participanii sunt obligai sau
ncurajai s se asigure : 17.01
a) mpotriva calamitilor naturale
c) mpotriva anumitor riscuri sociale sau
circumstane care pot afecta bunstarea lor
sau a persoanelor pe care le au n ntreinere

b) mpotriva anumitor riscuri sociale sau d) mpotriva anumitor riscuri sociale care
circumstane care pot afecta bunstarea lor pot afecta bunstarea persoanelor pe care le
au n ntreinere
325. Cotizaiile la sistemul de asigurri sociale pot fi pltite : 17.01
a) numai de ctre persoanele care desfoar c) fie de salariai sau de alte categorii, fie
activiti independente
de angajatori n numele salariailor
b) numai de ctre sau n numele persoanelor d) numai de ctre angajatori n numele
care desfoar activiti independente sau al salariailor
persoanelor fr loc de munc
326. Prestaiile de asisten social sunt pltite : 17.04
a) n mod independent de participarea la un c) ca parte din asigurrile sociale
sistem de asigurri sociale
b) numai n absena plii cotizaiilor necesare d) pe baz de poli de asigurare
pentru participarea la un sistem de asigurri individual
sociale
322. Prestaiile sociale se acord n anumite condiii care pot afecta bunstarea
gospodriilor: 17.08
a) ca urmare a impunerii unor cheltuieli c) fie prin impunerea unor cheltuieli
suplimentare din resursele gospodriilor
suplimentare din resursele gospodriilor, fie
prin reducerea veniturilor lor
b) ca urmare a reducerii veniturilor d) ca urmare a unor calamiti naturale
gospodriilor
323. Prestaiile sociale se acord: 17.08
a) numai n bani
b) numai n natur

c) sub form de alocaii pltite periodic

d) n bani sau n natur

327. Administraiile publice furnizeaz prestaii sociale ca : 17.09

a) pli de securitate social i de asisten c) transferuri sociale n natur
social
b) pli de securitate social, asisten social d) pli de asisten social
sau ca transferuri sociale n natur
467. Cea mai important prestaie de pensii a sistemelor de asigurri sociale este :17.13
a) pensia pentru vduve i vduvi
c) pensia pentru persoanele care sufer un
accident de munc
6

b) venitul dup pensionare

d) pensia pentru persoanele care sufer un

accident de munc i nu mai pot lucra

328. Prestaiile de asigurri sociale sunt : 17.15

a) pensii
c) pensii, prestaii de asigurri de sntate,
prestaii de asigurri de somaj i prestaii de
asigurri pentru ngrijirea pe termen lung
b) pensii i prestaii de asigurri de sntate d) pensii i prestaii de asigurri de omaj

468. Pensiile de securitate social sunt furnizate beneficiarilor de ctre: 17.43

a) angajator
c) o unitate care acioneaz n numele
administraiei publice
b) administraiile publice
d) angajator i administraiile publice
469. ntr-un sistem de cotizaii predefinite, prestaiile sunt definite de: 17.54
a) nivelul fondului acumulat prin cotizaiile c) o sum minim garantat de pltit
pltite de salariat i de creterile de valoare
rezultate din investirea fondului
b) nivelul fondului acumulat prin cotizaiile d) creterile de valoare rezultate din
pltite de salariat
investirea fondului
470. n cadrul sistemului de prestaii predefinite, prestaiile de pltit salariailor dup
pensionare se calculeaz prin: 17.57
a) utilizarea unei formule
c) utilizarea unei formule, fie separat, fie n
combinaie cu o sum minim garantat de
pltit
b) garantarea unei sume minime
d) utilizarea unei formule, n combinaie cu
o sum minim garantat de pltit
471. n cadrul sistemului de prestaii predefinite, riscul n ceea ce privete furnizarea
unui venit adecvat la pensie, este suportat de: 17.58
a) angajator sau de o unitate care acioneaz c) o unitate care acioneaz n numele
n numele su
angajatorului
b) angajator
d) societatea de asigurare
472. nregistrarea fluxurilor pentru sistemele de pensii de securitate social se refer
la: 17.82
a) creterile de valoare rezultate din investirea c) cotizaiile pltite de angajator i la
fondului de pensii
prestaiile de securitate social
b) prestaiile de securitate social
d) cotizaiile pltite de angajator i de
salariai i la prestaiile de securitate social

473. Pensiile furnizate beneficiarilor pot avea urmtoarele forme: 17.41

a) sisteme de pensii de asigurri sociale
c) polie de asigurare individual legate de
pensii
b) asisten social
d) sisteme de pensii de asigurri sociale,
asisten social i polie de asigurare
individual legate de pensii
6

474. Sistemele de asigurari sociale pot fi organizate : 17.72

a) de angajatori sau administraii publice
c) n uniti instituionale separate care s
dein i s gestioneze activele de utilizat
pentru a acoperi i a distribui pensiile
b)de societi de asigurri n numele d) angajatori sau de administraiile publice,
de societi de asigurri n numele
salariatilor

salariailor sau pot fi instituite uniti

instituionale separate care s dein i s
gestioneze activele de utilizat pentru a
acoperi i distribui pensiile
475. nregistrarea fluxurilor pentru sistemele de pensii de securitate social se refer
la: 17.82
a) cotizaiile pltite de angajator
c) prestaiile de securitate social
b) cotizaii pltite de salariai
d) cotizaiile pltite de anagajator i de
salariai i la prestaiile de securitate social

476. Alte sisteme de pensii legate de fora de munc sunt: 17.49

a)
sistemele de asigurare contractual c) sistemele de asigurare contractual n
obligatorii prin lege
care angajatorii impun o condiie
obligatorie pentru angajare, participarea
salariailor la un sistem de asigurri sociale
specificat de angajator pentru a se asigura
mpotriva batrneii i a altor riscuri
b)
sistemele de asigurare contractual d) sistemele de asigurare contractual, fie
ncurajate de administraiile publice
obligatorii prin lege, fie ncurajate de
administraiile publice, fie n cazurile n
care angajatorii impun o condiie
obligatorie pentru angajare, participarea
salariailor la un sistem de asigurri sociale
specificat de angajator pentru a se asigura
mpotriva btrneii i a altor riscuri legate
de vrst.
29. Prestaiile de pensii a sistemelor de asigurri sociale sunt : 17.40
a) venitul dup pensionare
c) pensii de pltit vduvelor sau vduvilor

b) venitul dup pensionare, pensii de pltit d) venitul dup pensionare i pensii de pltit
vduvelor sau vduvilor i pensii de pltit persoanelor care sufer un accident de
persoanelor care sufer un accident de munc munc i care nu mai pot lucra
i care nu mai pot lucra
390. Pensiile de asigurari sociale sunt: 17.40
a) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand
ies la pensie, de obicei in temeiul unor
dispozitii juridice sau contractuale prestabilite
si in general sub forma unei rente negarantate

b) prestatii pe care beneficiarii le primesc

cand ies la pensie, de obicei in temeiul unor

c) prestatii pe care beneficiarii le primesc

cand ies la pensie, de obicei in temeiul unor
dispozitii
juridice
sau
contractuale
prestabilite si in general sub forma unei
rente garantate
d) nici una din variantele prevzute la lit a)c)
6

dispozitii juridice sau contractuale prestabilite

si in general sub forma unei rente viagere
381. Pensiile furnizate beneficiarilor pot avea urmatoarele forme: 17.41
a) sisteme de pensii de asigurari sociale
c) polite de asigurare individuala de viata

b) asistenta sociala
d) toate celelalte variante prevzute la lit a)c)
391. Sistemele de pensii de securitate sociala sunt: 17.43
a) Sisteme de asigurari contractuale ale caror
c) Sisteme de asigurari contractuale ale
beneficiari, in calitate de participanti la un
caror beneficiari, in calitate de participanti
sistem de asigurari sociale, nu sunt obligati de la un sistem de asigurari sociale, sunt
administratiile publice sa se asigure impotriva obligati de societatile financiare sa se
batranetii si a altor riscuri legate de batranete
asigure impotriva batranetii si a altor riscuri

legate de batranete
b) Sisteme de asigurari contractuale ale caror d) nici una din variantele prevzute la lit a)beneficiari, in calitate de participanti la un c)
sistem de asigurari sociale, sunt obligati de
administratiile publice sa se asigure impotriva
batranetii si a altor riscuri legate de batranete

392. Un sistem de prestatii predefinite este: 17.57

a) Un sistem de pensii in care prestatiile de
c) Un sistem de pensii in care prestatiile de
platit salariatului dupa pensionare se
platit de catre salariat dupa pensionare se
calculeaza prin utilizarea unei formule, fie
calculeaza prin utilizarea unei formule, fie
separat, fie in combinatie cu o suma minima
separat, fie in combinatie cu o suma
negarantata de platit
minima garantata de platit
b) Un sistem de pensii in care prestatiile de d) nici una din variantele prevzute la lit a)platit salariatului dupa pensionare se c)
calculeaza prin utilizarea unei formule, fie
separat, fie in combinatie cu o suma minima
garantata de platit
393. Riscul unui sistem de prestatii predefinite in ceea ce priveste furnizarea unui
venit adecvat la pensie este suportat de: 17.58
a) angajator sau o unitate care actioneaza in
c) angajat sau o unitate care actioneaza in
numele sau
numele
b) angajator sau o institutie de credit
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
394. Sistemele fictive de cotizatii predefinite si sistemele hibride sunt clasificate ca: 17.59
a) Sisteme de prestatii predefinite
c) Sisteme de cotizatii facultative
b) Sisteme de cotizatii predefinite
d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
395. Drepturile de pensie acumulate in temeiul securitatii sociale: 17.80
a) sunt prezentate in conturile nefinanciare c) nu sunt prezentate in conturile nationale
de baza
b) sunt prezentate in conturile nationale de d) nici una din variantele prevzute la lit a)6

baza

c)

330. Drepturile de pensie rezultnd din sistemele de securitate social : 17.81

a) sunt incluse n conturile naionale de baz c) sunt incluse n conturile naionale de

baz i n tabelul suplimentar pentru

drepturile de pensie acumulate la zi n
asigurri sociale
b) sunt incluse n tabelul suplimentar pentru d) nu sunt incluse n conturile naionale de
drepturile de pensie acumulate la zi n baz i nici n tabelul suplimentar pentru
asigurri sociale
drepturile de pensie acumulate la zi n
asigurri sociale
288.n cea mai mare parte, beneficiarii sistemelor de pensii sunt :17.126
a) gospodriile populaiei rezidente

c) gospodriile populaiei nerezidente

b) salariaii administraiilor publice
d) persoanele ncadrate n cmpul muncii

289. Sistemele de pensii sunt clasificate n funcie de managerul fondului de pensii i

anume : 17.129
a) manageri ai fondului de pensii din cadrul c) manageri ai fondului de pensii din cadrul
administraiilor publice

administraiilor publice sau din afara

administraiilor publice
b) manageri ai fondului de pensii din afara d) manageri ai fondului de pensii de
administraiilor publice

securitate social
290.n conturile naionale de baz, cotizaiile imputate trebuie estimate pe baza :17.139
a) calculelor actuariale

c) prestaiilor predefinite
b) cotizaiilor sociale legate de alte riscuri d) evoluiei n timp a ratei de actualizare
sociale
291.Angajatorii realizeaz din ce n ce mai multe reforme ale sistemelor de pensii pe
care le administreaz pentru a rspunde : 17.150
a) factorilor sociali

c) factorilor demografici i altor factori

b) factorilor economici

d) evoluiei n timp a forei de munc

292.Variaiile drepturilor acumulate pn la o anumit dat rezultnd din serviciul

anterior sunt nregistrate ca : 17.156
a) modificri ale volumului activelor
c) cotizaii sociale imputate n sarcina
angajatorului
b) transfer al drepturilor de pensie

d) transferuri de capital

293. Atunci cnd ipotezele demografice utilizate n calculele actuariale se modific, ele
sunt nregistrate ca : 17.160
a) modificri ale volumului pasivelor
c) modificri ale volumului activelor
b) transferuri de capital

d) variaii ale dreptului de pensii

CAP. 18
294.Achiziiile i revnzrile internaionale au loc: 18.39
7

a) n cazul comerului cu ridicata

c) n cazul comerului cu amnuntul.

b) att n cazul comerului cu ridicata, ct i d) n cazul comerului electronic

al comerului cu amnuntul.
295. n cazul n care forma fizic a bunurilor este modificat pe parcursul perioadei de
deinere a acestora, ca rezultat al serviciilor de prelucrare realizate de alte entiti,
atunci tranzaciile cu bunuri se nregistreaz n cadrul rubricii: 18.39
a) achiziiilor

c)
corespunztoare
achiziiilor
i
revnzrilor internaionale
b) revnzrilor internaionale

d) bunuri generale
296. n cazurile n care forma bunurilor nu sufer modificri, bunurile sunt incluse n
cadrul achiziiilor i revnzrilor internaionale, iar preul lor de vnzare
reflect:18.39
a) costuri minore de prelucrare, precum i c) costuri minore de prelucrare
marja de comer la vnzarea cu ridicata
b) numai marja de comer la vnzarea cu d) costuri minore de prelucrare i marja de
ridicata
come la vnzarea cu amnuntul

297. n cazurile n care comerciantul este organizatorul unui proces global de

prelucrare, preul de vnzare poate include elemente cum ar fi: 18.39
a) planificare i management

c) management i marketing

b) planificare, management, brevete i alte d) brevete i alte elemente de know-how

elemente de know-how, marketing i
finanare

298. n cazurile n care bunurile nu trec prin economia proprietarului, ns forma

fizic a bunurilor se modific ntruct sunt prelucrate ntr-o alt economie,
operaiunile internaionale se nregistreaz: 18.42
a)
la rubrica achiziii i revnzri c) la rubrica bunuri generale
internaionale
b) la rubrica achiziii
d) revnzri internaionale

299. Instituiile de credit opereaz prin oferirea de rate de dobnd: 18.44

a) mai sczute depuntorilor lor dect ratele c) mai mari depuntorilor lor dect ratele pe
pe care le percep de la debitorii lor
care le percep de la debitorii lor
b) egale depuntorilor cu cele pe care le d) mai mari depuntorilor dect ratele pe
percep de la debitorii lor
care pe care le ofer debitorilor lor
300. Orice plat a impozitelor pe producie care trebuie efectuat de un rezident ctre
alte administraii publice, precum i orice subvenie pe care o primete un rezident din
partea altor administraii publice sunt nregistrate n: 18.46
a) contul de exploatare
c) contul de venituri secundare

b) n contul de alocare primar a veniturilor d) contul de venituri primare al balanei de

pli

301. Dac unitile rezidente fictive sunt proprietatea nerezidenilor, atunci venitul
realizat de aceste uniti este clasificat drept venit din: 18.47
7

a) chirie
b) investiii directe

c) investiii indirecte

d) investiii directe i chirie

302. Rolul investiiilor directe se reflect n: 18.48

a)fluxurile i poziiile din conturile c) fluxurile i poziiile din conturile
internaionale
naionale
b) poziiile din conturile internaionale
d) fluxurile din conturile internaionale
303. Veniturile nedistribuite sunt egale
ntreprinderii 18.49
a) plus toate veniturile din proprietate ncasate
minus toate veniturile din proprietate de pltit
(nainte de calcularea profitului reinvestit)
plus transferurile curente de primit minus
transferurile curente de pltit i fr poziia de
ajustare pentru variaia drepturilor de pensie
b) plus toate veniturile din proprietate ncasate
minus toate veniturile din proprietate de pltit
(nainte de calcularea profitului reinvestit)

cu excedentul net de exploatare al

c) plus toate veniturile din proprietate
ncasate plus toate veniturile din proprietate
de pltit

d) plus toate veniturile din proprietate

ncasate minus transferurile curente de
pltit i fr poziia de ajustare pentru
variaia drepturilor de pensie

304. Profitul reinvestit poate fi negativ dac: 18.50

a) ntreprinderea nregistreaz o pierdere sau c) ntreprinderea nregistreaz o pierdere
dac dividendele sunt distribuite din ctiguri sau dac dividendele sunt distribuite din
din deinere sau ntr-un trimestru n cursul ctiguri din deinere
cruia se pltesc dividendele anuale
b) ntreprinderea nregistreaz o pierdere sau d) dividendele sunt distribuite din ctiguri
dac dividendele sunt distribuite ntr-un din deinere
trimestru n cursul cruia se pltesc
dividendele anuale
305. Operaiunile internaionale ale lucrtorilor transfrontalieri i sezonieri includ:
18.53
a) remuneraia salariailor, impozitele i c) remuneraia salariailor, impozitele
cheltuielile cu transportul
b) impozitele i cheltuielile cu transportul
d) remuneraia salariailor i cheltuielile cu
transportul
306. nregistrrile din contul de capital care fac obiectul tranzaciilor internaionale
includ: 18.55
a) numai achiziiile i cedrile de active c) numai achiziiile i cedrile de active
nefinanciare neproduse, i transferurile de nefinanciare neproduse
capital
b) numai achiziiile i transferurile de capital d) numai cedrile de active nefinanciare

neproduse, i transferurile de capital

307. Urmtoarea afirmaie este corect: 18.56
a) Capacitatea sau necesarul net de finanare c) Capacitatea sau necesarul brut de
este soldul contabil corespunztor sumei finanare este soldul contabil corespunztor
7

conturilor operaiunilor curente i contului de

capital, fiind corespunztor i contului
financiar
b) Capacitatea de finanare este soldul
contabil corespunztor sumei conturilor
operaiunilor curente

sumei conturilor operaiunilor curente i

contului de capital, fiind corespunztor i
contului financiar
d) Capacitatea sau necesarul net de
finanare este soldul contabil corespunztor
sumei conturilor operaiunilor curente i
contului de capital, nefiind corespunztor i
contului financiar

308. n cazul n care, ntr-o ar, o unitate nerezident deine n mod direct un bun
imobiliar, se consider c proprietarul respectivului bun imobiliar este: 18.60
a) o unitate rezident fictiv, care nu se afl, c) o unitate rezident fictiv, care se afl, n
n proprietatea unitii nerezidente
schimb, n proprietatea unitii nerezidente,
sub forma unui activ nefinanciar
b) o unitate rezident fictiv, care se afl,
d) o unitate rezident fictiv, care se afl, n
rezidente
schimb, n proprietatea unitii nerezidente,
sub forma unui activ financiar
CAP. 19
309. Teritoriul economic al Uniunii Europene const n: 19.03
a) teritoriile economice ale statelor membre c) teritoriile economice ale instituiilor
ale Uniunii Europene
europene
b) teritoriile economice ale statelor membre
ale Uniunii Europene precum i teritoriile d) teritoriile economice ale statelor
membre ale Uniunii Europene,
economice ale instituiilor europene.
teritoriile
economice
ale
instituiilor europene i teritoriile
economice ale statelor membre
ale zonei euro
310. Atunci cnd conturile naionale ale rilor A i B sunt agregate, conturile agregate
ale restului lumii nregistreaz: 19.05
a) numai fluxurile interne dintre rile A i B c)fluxurile interne dintre rile A i B,

precum i fluxurile cu alte ri i instituii

europene
b) fluxurile interne dintre rile A i B i d) fluxurile interne dintre rile A i B i
fluxurile cu alte ri
fluxurile cu instituii europene
312. n conturile europene, fluxurile economice i stocurile de active i pasive sunt
exprimate n moneda unic euro, prin convertirea datelor nregistrate n monede
naionale diferite, prin urmtoarele metode : 19.06
(a) prin folosirea cursurilor de schimb de pe c) prin toate metodele enumerate
pia (sau o medie a acestora) n vigoare n
perioada n care sunt elaborate conturile
b) prin calcularea unui indice ntre perioade d) prin folosirea cursurilor de schimb fixe
consecutive ca medie ponderat a indicilor de de-a lungul ntregii perioade. Cursul fix
cretere ai datelor corespunztoare fiecrui poate fi cel n vigoare la sfritul perioadei,
stat membru, exprimate n moned naional. la nceputul acesteia sau poate fi o medie a
Coeficienii de ponderare corespund prii cursurilor de schimb de-a lungul ntregii
fiecrui stat membru convertit pe baza perioade. Cursul de schimb folosit
7

cursului de schimb din timpul primei afecteaz coeficientul de ponderare (fix) al

perioade de comparaie. Dup cese ale unui anumit stat membru n agregatele
geoperioad de referin, acesteia I se aplic europene
indicele nlnuit pentru a genera niveluri
pentru alte perioade de observaie.
311.Conturile europene se pot calcula prin: 19.07
a) convertirea datelor nregistrate n monede c) prin metodele de la a si b
naionale diferite n putere standard de
cumprare (PSC)
b) prin convertirea monedelor naionale d) prin folosirea cursurilor de schimb fixe
diferite n moneda unic euro
de-a lungul ntregii perioade.
313.Care sunt instituiile europene nefinanciare: 19.08
a) Parlamentul European, Consiliul european, c) Comitetul Economic i Social European,
Consiliul, Comisia European, Curtea de Comitetul Regiunilor, ageniile europene
Justiie a Uniunii Europene i Curtea de
Conturi European
b) Fondul european de investiii
d) Fondul european de dezvoltare
314. n conturile europene, conturile restului lumii nregistreaz fluxurile economice i
stocurile financiare de active i pasive dintre: 19.15
a.unitile
rezidente
ale
Uniunii b. unitile instituionale ale Uniunii
Europene/zonei euro
Europene
b. unitile nerezidente
d.unitile
rezidente
ale
Uniunii
Europene/zonei
euro
i
unitile
nerezidente.
315. Importurile i exporturile de bunuri includ comerul de cvasitranzit, i anume:
19.16
a.bunuri importate din ri tere ntr-un stat c. bunuri care provin dintr-un stat membru
membru al Uniunii Europene/zonei euro de al Uniunii Europene/zonei euro care sunt
ctre o entitate care nu este considerat unitate ulterior exportate ctre ri tere de o
instituional i ulterior expediat ntr-un alt entitate care nu este considerat unitate
stat membru al Uniunii Europene/zonei euro instituional.
precum i bunuri care provin dintr-un stat
membru al Uniunii Europene/zonei euro care
sunt ulterior exportate ctre ri tere de o
entitate care nu este considerat unitate
instituional
b.bunuri importate din ri tere ntr-un stat c. bunuri exportate catre state membre ale
membru al Uniunii Europene/zonei euro de Uniunii Europene/zonei euro care sunt
ctre o entitate care nu este considerat unitate ulterior exportate ctre ri tere de o
instituional i ulterior expediat ntr-un alt entitate care nu este considerat unitate
stat membru al Uniunii Europene/zonei euro instituional.

316. n conturile europene, operaiunile de merchanting includ : 19.17

a. cumprarea de bunuri de la un nerezident, c.numai achiziiile de bunuri de ctre un
urmat de vnzarea ctre alt nerezident, fr rezident din Uniunea European/zona euro
7

ca bunurile s treac fizic grania Uniunii de la un nerezident pentru a le revinde

Europene
ulterior unui nerezident fr ca bunurile s
fie
fizic
prezente
n
Uniunea
European/zona non-euro
b. numai achiziiile de bunuri de ctre un d.numai achiziiile de bunuri de ctre un
rezident din Uniunea European/zona euro de rezident din Uniunea European/zona euro
la un nerezident pentru a le revinde ulterior de la un nerezident pentru a le revinde
unui nerezident fr ca bunurile s fie fizic ulterior unui nerezident fr ca bunurile s
prezente n Uniunea European/zona euro, fie
fizic
prezente
n
Uniunea
cand vanzarea i cumprarea au loc n aceeai European/zona euro

perioad.
317. O ntreprindere de investiii strine directe este o unitate rezident a Uniunii
Europene/zonei euro n care: 19.18
a.un investitor care nu este rezident deine cel b.un investitor care nu este rezident deine
puin 25 % din aciunile curente sau din cel puin 51 % din aciunile curente sau
aciunile cu drept de vot (pentru o din aciunile cu drept de vot (pentru o
ntreprindere constituit n societate) sau o ntreprindere constituit n societate) sau o
participare echivalent (pentru o ntreprindere participare
echivalent
(pentru
o
neconstituit n societate)
ntreprindere neconstituit n societate)
b.un investitor care nu este rezident deine cel b.un investitor care nu este rezident deine
puin 10 % din aciunile curente sau din cel puin 100 % din aciunile curente sau
aciunile cu drept de vot (pentru o din aciunile cu drept de vot (pentru o
ntreprindere constituit n societate) sau o ntreprindere constituit n societate) sau o
participare echivalent (pentru o ntreprindere participare
echivalent
(pentru
o
neconstituit n societate)

ntreprindere neconstituit n societate)

318. Msurarea preurilor i a volumelor se realizeaz prin: 19.22
a. agregarea conturile statelor membre i ale c.eliminarea din conturile restului lumii a
instituiilor
europene/Bncii
Centrale operaiunilor transfrontaliere dintre statele
Europene, elaborate la preurile din anul membre, evaluate la preurile din anul
precedent
precedent.
b. toate cele trei metode

d. eliminarea discrepanelor care rezult

ntre resurse i utilizri prin folosirea
metodei alese s echilibreze operaiunile
europene la preuri curente
319. Ce metod se folosete la elaborarea conturilor de patrimoniu : 19.24
b. stocurile de active financiare ale unui c. conturile de patrimoniu ale statelor
rezident n Uniunea European/zona euro membre sunt completate de stocuri de
deinute de alt rezident (stocuri interne) sunt active deinute i de pasive subscrise de
retrase din conturile naionale ale restului instituiile europene care sunt rezidente n
lumii
Uniunea European/zona euro
b. dezechilibrele
create de neconcordana d. toate metodele enumerate

ntre stocurile interne ale activelor financiare

i pasivele corespunztoare sunt repartizate
ntre diferite sectoare prin echilibrare.
320. Matricele de la cine cui prezint : 19.26
7

a.operaiunile economice (respectiv activele

financiare
deinute)
dintre
sectoarele
instituionale.
b. operaiunile economice Instituiile i
organismele nefinanciare europene

c. operatiuni financiare dintre sectoarele

instituionale.
d.operaiunile
economice
(respectiv
activele
financiare
deinute)
dintre
subsectoarele instituionale.

321.Principala resurs a instituiilor i organismelor nefinanciare europene este: 19.28

a) taxe vamale i taxe agricole
c. resurse fondate pe taxa pe valoare
adugat si resurse fondate pe venitul
naional brut(VNB)
b) taxe la producie pentru productorii de d. toate resursele enumerate

zahr, izoglucoz i sirop de inulin

CAP. 20
286. Plata pentru "disponibilitate" se face de ctre: 20.279
a) administraia public

c) partener
b) public
d) partener i concedent
287.Care dintre elementele de risc de mai jos nu este considerat relevant la stabilirea
proprietarului economic al activelor unui PPP? 20.283
a) riscul de construcie
c) riscul de perimare
b) riscul de disponibilitate
d) riscul de ar

279. Sectorul public este format din: (20.303)

a) administraiile publice i din societile c) IFSLSGP

publice
b) gospodriile populaiei
d) societile financiare din mediul privat

280.Administraii publice nu cuprind: (20.304)

a) administraia central
c) societi nefinanciare publice
b) administraiile locale
d) Banca central
CAP. 21
281. Contabilitatea naional i contabilitatea ntreprinderilor nu au n comun
urmtoarea caracteristic: (21.01)
a) nregistrarea operaiunilor n conturi, cum c) utilizarea soldurilor contabile
ar fi n tabele cu dou coloane
b) evaluare monetar
d) nregistrarea operaiunilor la sfritul
perioadei contabile

CAP. 22
282. Printre avantajele principale ale conturilor satelit nu se numr : (22.10)
a) acestea se bazeaz pe un set de definiii c) legtura cu conceptele de baz din
contabilitatea naional
clare
b) aplicarea unei metodologii contabile d) nu exit nicio legtur cu statisticile
sistematice
conturilor naionale

373. Cu excepia subsectorului banca central, fiecare subsector este divizat n:

a) societi financiare publice
c) societi financiare sub control strin
b) societi financiare private naionale
d) toate variantele de la a), b) si c)

396. Remunerarea angajatilor este compusa din:

a) salarii
c) cotizatiile sociale in sarcina angajatorului

b) indemnizatii
d) toate variantele prevzute la literele a, b
si c

420. Contul de alocare primara a veniturilor face parte din: tab.24.2

a) contul de productie
c) contul de distribuire secundara venitului

b) contul de distribuire primara venitului

d) contul de redistribuire a venitului in
natura
421. Care din utilizarile de mai jos nu sunt aferente contului de exploatare?
a) salarii brute si indemnizatii brute
c) cotizatii sociale in sarcina angajatorilor

b) dobanzi
d) excedentul brut de exploatare
422. Care dintre resursele enumerate mai jos nu sunt aferente contului de alocare
primara a venituilor?
a) alte impozite pe productie
c) excedentul net de exploatare
b) venituri din proprietate
d) excedentul brut de exploatare
423. Prestatiile de securitate sociala in bani se intregistreaza in:
a. contului de exploatare
c. contul de redistribuire a venitului in
natura
b. contul de productie
d. contul de distribuire secundara a
venitului
424. Venitul disponil brut si net este resursa pentru :
a.contul de redistribuire a venitului in natura c. contul de utilizare a venitului

disponibil ajustat
7

b. contul de utilizare a venitului disponibil

d. toate cele prevzute la lit. a) c)

425. Economia bruta si neta se inregistreaza in :

a.contul de capital
c. contul de utilizare a venitului
disponibil ajustat
b.contul de exploatare
d. contul financiar
443. Reducerea valorii unei resurse naturale se inregistreaza ca:
a) consum de capital fix
c) pierdere

b) disparitie economica a activelor neproduse d) amortizare