Sunteți pe pagina 1din 52

COLEGIUL ECONOMOIC ,,VIRGIL MADGEARU

Absolvent:
SUCEA MARIUS
CRISTINEL

Profesor coordonator:

ARJOCA VERONICA

2013

Capitalurile proprii

CUPRINS
Argument.................pag 4
PARTEA I S.C. ECONOMIC S.R.L.
I.
Prezentarea firmei......................................................................pag 6
I.1 Scurt istoric....................................................................pag 6
I.2 Forma juridica si sediul firmei.......................................pag 6
I.3 Denumire societatii comerciale......................................pag 6
Obiect de activitate.........................................................pag 7
I.5 Capital social i parti sociale..........................................pag 7
I.6 Conducerea entitatii.......................................................pag 7
I.7Durata firmei.................................................................pag 8
I.8Activitatea societatii.......................................................pag 8
I.9Dizolvarea si lichidarea societatii...............................pag 8
II.
Produse oferite.........................................................................pag 9
II.1.Amenajeri interioare...................................................pag 9
II.2.Amenajeri exterioare..............................................pag 10
II.3.Cherestea...............................................................pag 10
II.4.Materiale zidarie.....................................................pag 10
II.5.Produse metalurgice...............................................pag 10
II.6.Sisteme de invelitori si ferestre de mansard............pag11
II.7.Sisteme de termoizolatii..........................................pag 11
III. Servicii oferite.........................................................................pag 11
IV. Colaboratori ai entitatii...........................................................pag 12
V.
Stituatia economica a firmei...................................................pag 12
V.1 Performantele societatii..............................................pag 12
V.2 Date economice......................................................pag 14

I.4

2
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

I.
II.

III.

IV.
V.
V.

PARTEA II CAPITALURILE PROPRII


Continutul si structura capitalurilor...pag 16
Organizarea contabilitatii capitalurilor.pag 17
II. 1. Obiectivele si factorii de organizare a contabilitatii
capitalurilor...........pag 17
II . 2. Organizarea sistemului de documente si a evidentei
operative a
capitalurilor........pag 19
II. 3. Evaluarea curenta a capitalurilor............................. pag 21
II. 4. Sistemul de conturi utilizat in organizarea contabilitatii
capitalurilor........pag 25
Contabilitatea operatiilor privind capitalurile proprii......pag 26
III. 1. Contabilitatea capitalului social...pag 26
III.1.1.Contabilitatea operatiilor de constituire a
capitalului social................................................................pag 27
III.1.2.Contabilitatea operatiilor privind cresterea
capitalului social................................................................pag 32
III.1.3 Contabilitatea operatiilor privind micsorarea
capitalului social.............................................................pag 35
III. 2. Contabilitatea primelor legate de capital.....pag 38
III. 3. Contabilitatea rezervelor din reevaluare..pag 39
III. 4. Contabilitatea rezervelor..pag 40
III. 5. Contabilitatea rezultatelor....pag 42
Apicatia privind capitalului social .............pag 44
nexe.....................................................................................pag 50
Bibliografie........pag 68

3
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

ARGUMENT
Proiectul prezentat are ca tema contabilitatea capitalurilor proprii.
El este structurat in doua parti principale astfel:
Prezentarea firmei S.C. ECONOMIC S.R.L,
Capitalurile proprii.
Partea I.Prezentarea firmei S.C.ECONOMIC S.R.L:
Am ales firma S.C. ECONOMIC S.R.L. n principal datorita faptului ca, am
avutacces la toate informatiile legate de aceast firma, primindun raspuns prompt si
eficient. Desi, este o intreprindere mica, n urma analizei pe care am facut-o asupra
firmei am descoperit un p o t e n t i a l c a r e n u s e i n t a l n e s t e pr e a d e s l a f i r me l e
d e o d i m e n s i u n e a t a t d e m i c a p r e c u m a acesteia. Nici domeniul de activitate ,
dupa cum se va vedea n cele ce urmeaza nu este tocmaibenefic pentru ea, nsa
feluln care este gestionata precum si cunostinele personalului n domeniu ajuta
foarte mult la cresterea prestigiului firmei n zona pietii tinta.
S.C.ECONOMIC S.R.L.este o firma cu un potential foarte ridicat, nsa
planurileexistente pentru dezvoltare sunt foarte promitatoare pentru viitorul
firmei, ele ajungand saexploateze mult mai mult potentialul pietei si al firmei.
Partea II.Capitalurile propriisunt descrise in cadrul mai multor capitole:
continutul si structura capitalurilor, organizarea contabilitatii capitalurilor, contabilitatea
operatiilor privind capitalurile proprii, aplicatia privind capitalul unei firme.
In cadrul operatiilor privind capitalurile proprii am tratat urmatoarele aspecte:
contabilitatea capitalului social, contabilitatea primelor de capital, contabilitatea
rezervelor din reevaluare, dar si, contabilitatea rezultatelor.
La tema contabilitatii capitalului social am tratat urmatoarele aspecte:
operatiile de constituire a capitalului social;
operatiile privind cresterea capitalului social, dar si;
operatiile privind micsorarea capitalului social.
In cadrul contabilitatii operatiilor de constituire a capitalului social, am tratat
urmatoarele aspecte: - contul 101 Capitalul social, care este structurat in conturi
sintetice de gradul II: contul 1011 capital subscris nevarsat si contul 1012 capital
subscris varsat.
4
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

In contabilitatea operatiilor privind cresterea capitalului social, am enumerat caile prin


care capitalul social poate creste, iar in cadrul capitolului privind micsorarea capitalului
social am scris modalitatile prin care se poate realiza micsorarea lui.
In capitolul, care are ca tema contabilitatea rezultatelor, am specificat tipurile de
inregistrari contabile privind rezultatul reportat.
Aplicatia privind capitalul unei firme esteimpartita in doua capitole:
Capitolul 1 cuprinde inregistrarea capitalului social la infiintarea unei societati cu
raspundere limitata si majorarea capitalului social al unei societati pe actiuni.
In capitolul 2 am repartizat profitul.

5
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

PARTEA I S.C. ECONOMIC S.R.L.


I.PREZENTAREA FIRMEI
S.C. ECONOMIC S.R.L.
I.1.SCURT ISTORIC
SC ECONOMIC SRL, societate cu capital integral privat, s-a infiintat in data de
14.04.1995,cand bazele acestei firme au fost puse de domnii Bejinaru Sorin si Boiangiu
Gabriel.
I.2.FORMA JURIDICA SI SEDIUL FIRMEI
S.C. ECONOMIC SRL este persoana juridica romana fiindorganizata ca
societate cu raspundere limitata, prescurtat SRL.
S-a constituit ntemeiul Legii nr. 15/1990, si a fost
inmatriculat la Oficiul Registrului Comertuluis u b n r. J18/290/1995. C o d u l
u n i c d e i n r e g i s t r a r e l a R e g i s t r u l C o me r t e s t e 7 2 0 7 4 5 4 .
S.C. ECONOMIC.S.R.L.are sediul in Romania, judetul Gorj, municipiul TarguJiu, strada Ana Ipatescu nr. 81 bis.
Telefon/Fax departament vanzari: (0253) 227 452
Telefon/Fax contabilitate: (0253) 210 177
E-mail:economic@clicknet.ro
I.3.DENUMIREA
Denumirea societatii studiate este S.C. ECONOMIC S.R.L.
n toate actele, facturile, anunturile, publicatiile si alte documente
emanated e l a s o c i e t a t e s e v o r i n d i c a n d e n u mi r e a a c e s t e i a ur m a t a
imediat de cuvintelesocietate cu raspundere limitata sau de sigla
6
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

S . R . L . , d e c a p i t a l u l s o c i a l , d e nr.d e inregistrare Registrul Comerului si de


codul unic de inregistrare.

I.4.OBIECTUL DE ACTIVITATE
Domeniul principal de activitate:
476-Comert cu ridicata specializat al altor produse.
Activitatea principal a:
4673-Comert cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de
constructii si echipamente sanitare.
Activitati secundare:
0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si
a plantelor producatoare de seminte oleaginoase
0113 Cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si
tuberculilor
0116 Cultivarea plantelor pentru fibre textile
0119 Cultivarea altor plante din culturi nepermanente
4212 Lucrari de constructii a cailor ferate de suprafata si subterane.
4213 Constructia de poduri si tuneluri n.c.a.
I.5. CAPITALUL SOCIAL SI PARTILE SOCIALE
Capitalul social al S.C. ECONOMIC S.R.L. este de 1.390.000 lei; divizat n
139.000 parti sociale cu o valoare nominala de 10 lei fiecare.
Societatea are conturi n lei deschise la BRD Societe General.
In anul 2008 societatea a realizat o cifra de afaceri de 24.076.936 lei, iar la
sfarsitul anului 2007cifra de afaceri a scazut la 17.417.712 lei .
S.C. ECONOMIC S.R.L. functioneaza cu un numar relativ mic de personal, la
sfarsitul anului 2010 avea angajati cu contract de munc 40 persoane.
I.6.CONDUCEREA ENTITATII
1.Entitatea este administrata de cei doi asociati :
7
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

1.BEJENARU GH. SORIN, durata mandatului nelimitata, avand puteri


depline;
2.BOIANGIU N. GABRIEL,durata mandatului nelimitata, avand puteri
depline.
2.Administratorii raspund personal si solidar pentru orice dauna primita societatii
comerciale.
3.Partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi.
Dividendele ori eventualele pierderi ale firmei vor fi stabilite si distribuite pe baza
bilantului proportional cu cota de participare la capitalul social varsat.
I.7.DURATA FIRMEI
Durata societatii comerciale este nelimitata, cu inceperea de la data inregistrarii in
Registrul comertului.
I.8.ACTIVITATEA FIRMEI
1. Exercitiul economico - financiar ncepe la 1 ianuarie i se termin la 31
decembrie ale fiecrui an, cu exceptia primului an cand incepe de la data constituirii societatii.
2. Angajarea personalului societatii se face pe baza contractului de munca
inregistrat la Inspectoratul teritorial de munca.
3. Nivelul salariilor personalului se stabileste de asociati cu respectarea
dispozitiilor legale
4. Profitul net al societii se stabilete prin bilantul aprobat de asociai.
Din profitul realizat se va prelua in fiecare an o cata de 5% pentru formarea fondului de
rezerva pana ce acesta va fi a cincea parte din capitalul social.
7.Un
exemplar
al
bilantului contabil, vizat de administratia financiara, impreuna cu contul de profit si pierderi,
raportul administratorilor si procesul verbal al adunarii generale, vor fi depuse la Registrul
Comertului pentru a fi inregistrate si publicate in Monitarul Oficial.
I.9.DIZOLVAREA SI LICHIDAREA SOCIETATII
Au ca efect dizolvarea societii i dau dreptul fiecrui asociat s cear lichidarea
acestuia:
- trecerea timpului stabilit pentru durata societii; asociaii trebuie s fie
consultai de administratori cu cel puin trei luni nainte de expirarea duratei societii, cu
privire la eventuala prelungire a acesteia. n lips, la cererea oricruia dintre asociai, tribunalul
va putea dispune, prin ncheiere, efectuarea consultrii, conform art.119 alin. (3) din Legea nr.
31/1990 privind societile comerciale, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
8
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

- imposibilitatea realizrii obiectului societii sau realizarea acestuia;


- declararea nulitii societii;
- hotrrea adunrii generale;
- hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice;
precum i nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii;
- falimentul;
- alte cauze prevzute de lege sau de modificrile prezentului act constitutiv.
II.PRODUSE OFERITE
Succesul si evolutia firmei se datoreaza seriozitatii si respectului cu care au fost, sunt si
vor fi tratati clientii nostrii.
Depozitul ECONOMIC ofera o gama variata de materiale pentru casa
dumneavoastra .Acestea se imparte in urmatoarele categorii:
II.1.Amenajeri interioare:
AdeziviAmorseBenzi autoadeziveCaramida sticla

ChituriColtare din aluminiuFaiantaGlafuri

GleturiGresieIpsos pentru constructiiLambriu PVC

Mortar tinciMozaicPAL MelaminatPanza abrazivaParchet


9
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

PFLPlacajVata pentru termoizolatii Sobe

Vopsea lavabila

II.2.Amenajeri exterioare:BorduriLambriuPVCPavajRigoleTencuieli decorative

Capriori

Dulapi brad

BCA Boltari din beton

II.3.Cherestea:
Grinzi
Scandura

Sipci

II.4.Materiale zidarie:
Caramida plina Ciment Corpi umplutura

II.5.Produse metalurgice:
Otel betonProfil "U"TablaFier striat Plasa rabitz Tevi zincate

10
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

II.6.Sisteme de invelitori si ferestre de mansarda:


Panouri din policarbonat Ferestre pentru mansard Tigla metalica Tigla

II.7.Sisteme de termoizolatii:
Coltar aluminiuPolistiren expandatVata mineralaPlasa pentru armare

III.Servicii oferite:

Transport la

domiciliuMijloace de transport cu autodescarcareVanzari in rate

Consultanta

Antecalculatii

Garantia produselor

11
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

IV.Colaboratori ai firmei
Firma noastra garanteaza calitatea produselor oferite prin colaborarea cu
producatori de renume din tara si strainatate care ne furnizeaza materiale conforme cu
standardele de calitate impuse de Uniunea Europeana.
Firma economic are contracte cu furnizori important cum ar fi:

V.Situatia economica a firmei


V.1.Performantele firmei
Calitatea produselor oferite de firma
noastra si performantele sale au fost recunoscute si de institutiile specializate ale Statului
Roman, prin acordarea de distinctii in cursul anilor ce au trecut de la infiintare:
Locul III in Topul firmelor realizat in raport de rezultatele economicofinanciare, acordata de Camera de Comert si Industrie a judetului Gorj in anul 2007;
Locul II in Topul firmelor realizat in raport de rezultatele economico-financiare,
acordata de Camera de Comert si Industrie a judetului Gorj in anul 2006;
Locul II in Topul firmelor realizat in raport de rezultatele economico-financiare,
acordata de Camera de Comert si Industrie a judetului Gorj in anul 2005;
Locul III in Topul firmelor realizat in raport de rezultatele economicofinanciare, acordata de Camera de Comert si Industrie a judetului Gorj in anul 2004;
Distinctie de excelenta pentru calificarea in primele 3 locuri pe parcursul a 5 ani
consecutive , acordata de Camera de Comert si Industrie a judetului Gorj in anul 2004.
Locul II in Topul firmelor realizat in raport de rezultatele economico-financiare,
acordata de Camera de Comert si Industrie a judetului Gorj in anul 2003;
12
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Locul I in Topul firmelor realizat in raport de rezultatele economico-financiare,


acordata de Camera de Comert si Industrie a judetului Gorj in anul 2002;
Locul III in Topul firmelor realizat in raport de rezultatele economicofinanciare, acordata de Camera de Comert si Industrie a judetului Gorj in anul 2001;
Locul I in Topul firmelor realizat in raport de rezultatele economico-financiare,
acordata de Camera de Comert si Industrie a judetului Gorj in anul 2000;

V.2. Date financiare


Succesul si evolutia firmei se datoreaza seriozitatii si respectului cu care au fost,
sunt si vor fi tratati clientii nostrii.
An
bilant

Cifra de
afaceri (ron)

1999 1.181.357,
2000 2.375.178,50
2001 3.723.020,20
2002 5.771.928,50
2003 7.175.547,70

Venituri
(ron)
801.182.78
8,00
2.386.342,1
0
3.726.193,8
0
5.773.350,1
0
7.198.690,7

Cheltuieli
(ron)
1.123.100,
70
2.276.914,
40
3.430.569,
10
5.490.431,
60
6.778.200,

Profit net
/pierdereneta(ron)

Nr.
angajati

36.946,80

10

82.070,80

10

221.593,50

15

208.474,10
314.816,20

15
22
13

Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

2004 9.689.670,10
2005 10.882.888,00
2006 16.018.897,00
2007 18.423.646,00
2008 24.076.936,00
2009 17.417.712,00

0
9.691.408,5
0
10.883.808,
00
16.026.764,
00
18.520.702,
00
24.079.297,
00
17.789.183,
00

70
9.162.201,
30
10.017.369
,00
15.167.513
,00
17.701.039
,00
22.845.285
,00
17.705.042
,00

396.265,50

17

713.161,00

21

708.163,00

32

654.668,00

38

1.032.358,00

42

66.434,00

40

14
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

An
bilant

Stocuri
(RON)

Cas i Conturi la
bnci (RON)

Creane
(RON)

Total capitaluri
(RON)

Capital social
(RON)

Provizioane pentru riscuri


i cheltuieli (RON)

1999

84.485,40

85.124,60

178,30

60.166,40

1.000,00

Nedisponbil

2000

172.497,80

30.667,60

Nedisponbil

142.464,70

1.000,00

Nedisponbil

2001

461.303,10

134.208,80

7.708,80

429.758,20

1.000,00

Nedisponbil

2002

702.650,50

216.861,20

2,30

572.012,30

1.000,00

Nedisponbil

2003

1.044.591,20

100.046,70

174.963,90

886.828,50

1.000,00

Nedisponbil

2004

1.757.703,70

140.553,90

172.797,00

968.277,80

1.000,00

Nedisponbil

2005

1.177.798,00

198.342,00

527.969,00

1.285.173,00

1.000,00

0,00

2006

1.562.045,00

448.768,00

484.330,00

1.993.336,00

1.000,00

Nedisponbil

2007

1.790.019,00

134.662,00

705.464,00

2.184.004,00

1.000,00

Nedisponbil

2008

1.800.924,00

166.929,00

438.206,00

2.561.694,00

1.000,00

Nedisponbil

2009

1.362.922,00

251.364,00

200.422,00

2.034.664,00

1.390.000,00

Nedisponbil

15
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

PARTEA II:CAPITALURILE PROPRII


I.CONTINUTUL SI STRUCTURA CAPITALURILOR
Unitatile patrimoniale, indiferent de tipul si forma de organizare, trebuie sa-si
constituie capitalul, ca prima masura si element important al patrimoniului care sa le
creeze posibilitatea stabilirii relatiilor cu tertii pentru demararea si dezvolatarea
obiectivului activitatii.
Capitalurile exprima, in esenta, sub forma baneasca, obligatiile unitatii fata de cei care
participa la constituirea sa, acestia fiind atat persoane fizice(asociatii sau actionarii), cat
si persoane juridice (societati comerciale, funadatii, institutii, statul).
In raport cu modul lor de constituire financiara, capitalurile se diferentiaza in
capitaluri proprii, provizioane pentru riscuri si cheltuieli si datorii pe termen
mediu si lung.
1. Capitalurile proprii se constituie prin aportul propietatilor, prin autofinantare si prin
aportul proietarilor, prin autofinantare si din alte surse financiare neramburasabile.In
mod concret, ele se identifica prin capitalul individual sau social, dupa caz, primele
legate de capital, rezervele sau plusvaloriledin reevaluarea activelor, rezervele
intreprinderii, rezultatul reportat din exercitiile precedente, rezulatul exercitiului curent,
subventiile pentru investitii sau subsidiile de capital.
2. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli asimilate capitalurilor proprii. Aplicarea
principiului prudentei in contabilitate si in evaluarea elementelor patrimoniale solicita
printre altele si constituirea de provizioane atunci cand anumite cheltuieli sau pierderi
pot fi prevazute si estimate fara insa a fi cunoscute marimea lor exacta si data efecuarii
lor. Deci, ele sunt fonduri destinate acoperirii de riscuri si cheltuieli pe care evenimente
survenite sau in curs de desfasurare le fac probabile;astfel de evenimente privesc cazuri
precise, dar infaptuirea lor este nesigura.
3. Datoriile pe termen mediu si lung reprezinta resurse financiare straine, furnizate, pe
termen mediu sau lung, de terte persoane in raport cu intreprinderea. Sunt considerate pe
termen mediu daca durata de finantare este pana la cinci ani si pe termen lung daca
durata de de finasare este de peste cinci ani.
In mod concret datoriile pe termen mediu si lung se identifica cu imprumuturile din
emisiunea de obligatiuni, creditele bancare pe termen mediu si lung, datoriile legate de
participarea in cadrul intreprinderilor in participatie sau asociative, datorii privind
concesiunile si locatiile de gestiune, alte imprumuturi si datorii asimilate (credite de la
16
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

alte intreprideri sau institutii financiare) precum si dobanzile aferente datoriilor pe


termen lung si mijlociu.
In planul general de conturi sunt delimitate categoriile de capitaluri care fac
obiectul clase I Conturi de capitaluri
I.

ORGANIZAREA CONTABILITATII CAPITALURILOR


II.1. Obiectivele si factorii de oganizare a contabilitatii capitalurilor

Pentru contabilitate, evidenta marimii si miscarii capitalurilor constitie un obiectiv


fundamental. Pe temeiul acestui obiectiv se desprind obiective operationale pentru
organizarea contabilitatii in acest domeniu, cum ar fi:
Dimensionare corecta a marimii capitalului social al uniatii patrimoniale (pe baza
unor inscrisuri);
Protectia si cresterea marimii capitalului social
Delimitarea obligatiilor unitatii patrimoniale, a aportului la capitalul social pe
titularii respectivi, pe persoane fizice sau juridice aportatoare;
Valorificarea capitalului prin plsamente rentabile;
Asigurarea realizarii autonomiei financiare a intreprinderii prin consevarea si
dezvoltarea capitalurilor proprii;
Urmarirea decontarilor la termen a obligatiilor decurgand in imprumuturile
obligatoare, credite bancare pe termen lung sau mijlociu si a altor datorii pe termen
mai mare de un an;
Urmarirea si controlul modului de constituire si valorificare a provizioanelor din
sfera capitalurilor.
Pentru a organiza contabilitatea capitalurilor, este necesara sa se tina seama de
urmatorii factori specifici:
Tipul de unitate patrimoniala - influenteaza modul de organizare a contabilitatii
acestei sectiuni datorita particularitatilor pe care le prezinta diferitele tipuri de unitati
patrimoniale(regii autonome ale statului, copanii sau societati comerciale,
intreprinzatori individuali, institutii publice);
Forma de organizare juridica a unitatilor patrimoniale si , indeosebi, a societatilor
comerciale
Tinand seama de caracteristicile acestor forme, care difera in principal dupa
modul de constituire a capitalului social si limitele raspunderii patrimoniale in raport cu
tertii, se disting urmatoarele tipuri de societati comerciale.
17
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Societati de persoane
(SNC,SCS)
Capital social
Fara
Nivel
reglementari

Reprezentare
a capitalului

Parti sociale
necesionabile
decat cu acordul
unanim al
asociatilor

Societati de
Persoane si capital
Minimum
200 lei

Societati de capital
(SA;SCA)
Minim
25.000euro

Parti sociale:
-liber cesionabile intre
asociati si urmasi;
cesionabile tertilor cu
acordul asociatilor (cel
putin din capitalul
social);
-nu sunt negociabile;
valoarea nominala minim
10 lei

Actiuni,
in
principiu
negocialbile, nominative sau
la purtator
-valoarea nominala: minim
0,10 lei

SNC-minim 2
SCS-minim 2
Asociatii
1 comanditat
Maxim 50
Numar
1 comanditar
SNC-toti
asociatii
sunt
comercianti;
- asociatii nu pot fi
Statut juridic SCS-numai
comercianti
comanditatii sunt
comercianti.
SNC - nelimitate
si solidare pentru
Responsabili toti asociatii;
- limitare la aporturile
tati
SCS-idem pentru
lor pentru
comaditati
comanditari
Administrator
SNC-orice
Organe de asociat poate fi Administrator
administratie administrator;
dintre asociati
SCS-numai
comanditatii pot
fi administratori

Minim 5
SA-asociatii nu pot fi
comercianti;
SCA-numai
comanditatii
pot fi comercianti
SA-limitate
la
totalul
aporturilor
pentru
toti
actionarii;
SCA- idem pentru actionarii
comanditari

- Consiliul de administratie
ales si presedinte;
Directorul
si
comitetul
director

18
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

II.2. Organizarea sistemului de documente si a evidentei operative a capitalurilor


Un sistem de documente judicios organizat si care sa raspunda obiectivelor vizate de
contabilitatea capitalurilor va fi capabil sa asigure exactcitatea si operativitatea in
sistemul de informare.
Baza juridica a organizarii capitalurilor o reprezinta documentatia de infiinare a
societatii comerciale si de atestare a ei ca persoana morala pe baza
CERTIFICATULUI DE IMATRICULARE la Registrul Comertului.
Documentul prin care se stabileste modul de organizare si functionare a
societatii esteSTATUTUL, care contine informatii privind: forma juridica, obiectul de
activitate, denumirea si sediul societatii, capitalul social subscris, structura acestuia si
modaliatea de construire; organele de conducere si administrare; dizolvarea si lichidarea
societatii.
Statutul, impreuna cu CONTRACTUL DE SOCIETATE, semnate de asociati, si
autentificate la Notariatul de stat, se depun cu o cerere de autorizare la instanta
judecatoreasca in vederea obtinerii actului de autorizare a construirii societatii.
SENTINTA DE AUTORIZARE emisa de Judecatorie, cu statutul si contractul de
societate se depun la Camera de comert si industrie-Oficiul Registrului Comertului, in
vederea inmatricularii. Pentru eliberarea Certificatului de inmatriculare trebuie facuta
dovada publicarii in Monitorul Oficial prin chintata emisa pentru taxa publicarii.
Dupa eliberarea certificatului de inmatriculare, societatea comerciala este
considerata legal constituita devenind persoana juridica, urmand si inscrierea la organul
fiscal din teritoriu - Directia Generala a Finantelor Publice si a Controlului Financiar de
Stat - care ii comunica pentru luare in evidenta la CODUL FISCAL.
Documentatia de infiinatare a societatii comerciale asigura inregistrarea in
contabilitate a relatiei juridice de drept de creanta care ia nastere intre societatea
constituita si asociati pentru promisiunile de aport la capitalul social subscris de acestia.
Pentru depunerea (varsarea) efectiva a aporturilor, documentele difera dupa
natura aporturilor, astfel: in cazul aporturilor in bani chitanta - pentru depunerea
aportului in numerar la caserie sau foaie de varsamant si extras de cont pentru depunerea
aporului direct in contul disponibil la banca; in cazul aporturilor in bunuri - procesverbal de predare - preluare in care se precizeaza caracteristicile bunului aportat si
valuarea lui, dupa ce in prealabil a fost stabilita de o comisie de evaluare la un expert
evaluator.
Evidenta operativa se organizeaza cu ajutorul Registrului asociatilor (respectiv
actionarilor) in care se tine evidenta nominala a capitalului social pe care fiecare
asociat/actionar, cuprizand numarul de parti sociale/actiuni subscrise si valoare nominala
19
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

a acestora, varsamintele efectuate la capiatlul social subscris, mentiuni speciale privind


cesionarea (vanzarea) partilor sociale sau a actiunilor.
Filiera parcursa pentru constituirea unei societati comerciale
semneaza

Asociati
notariat

autentificare
ACT

CONSTITUTIV

Cerere de autorizare

Instanta judecatoreasca

verificare

control

Sentinta de autorizare
REGISTRUL COMERTULUI
Certificat de inmatriculare
Monitorul Oficial

Chitanta (pentru plata taxei de publicare)


publicare
Organul fiscal

Persoana juridica

Inscriere

Cod fiscal

20
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

II.3. Evaluarea curenta a capitalurilor


Evaluarea capitalului social
Capitalul social este divizat in actiuni la societatile de capitaluri si in parti sociale la
societatile de persoane. Aceste fractiuni de capital au o valoare inscrisa pe ele numita
valoare nominala care este o valoare de referinta si care da posibilitatea evaluarii
capitalului social al intreprinderii, astfel:
Capitalul social = Numarul de actiuni x Valoarea nominala
sau
Capitalul social = Numarul de parti sociale x Valoarea nominala
Evaluarea capitalului social la valoarea nominala impune calcularea si
evidentierea distincta a primelor de capital ( prime de emisiune, de fuziune si de aport).
Intrucat actiunile prin care este reprezentat capitalul propriu sunt titluri de
valoare negociabile, in sistemul de gestiune financiara a intreprinderii valorii nominale i
se asociaza si alte categorii de valori cum sunt: valoarea de piata, valoarea de
rentabilitate (valoarea financiara, valoarea de randament) si valoarea patrimoniala
(valoarea matematica contabila si valoarea matematica intrinseca).
1. Valoarea de piataeste o valoare de cumparare - vanzare a actiunilor stabilita, de regula,
prin negocierea la bursa de valori pe baza raportului dintre cerere si oferta, raport care
determina valoarea reala denumita si cotatie.
In mod concret, pretul de piata al unei actiuni este determinat de: dividendele asteptate
de actionari; stabilitatea financiara a intreprinderii; situatia activului industrial al
intreprinderii; situatia generala a pietei de capital si in limita ratei dobanzii in acel
moment opozabila pietei financiar-bancare. Cand rata dobanzii este ridicat, societatile pe
actiuni reprezinta un risc mai mare pentru investitori, deoarece ei prefera investitiile
temporare sub forma depunerilor la banca si titlurilor de plasament. De asemenea, daca
se cere un pret prea mare, intreprinderea nu va gasi un garant si nici investitori doritori
sa cumpere actiuni.
In stransa legatura cu valoarea de piata si valoarea nominala a actiunilor
estepretul de emisiune sau cursul de actiune care trebuie platit de catre toate
persoanele care subscriu actiunile in momentul emiterii lor. Acesta poate fi egal cu
valorea nominala, deci cursul estealpari, iar daca este superior valorii nominale, avem
curs suprapari, iar in situatia inversa, subpari.
In aceste conditii se poate detremina valoarea capitalului societatii utiliznd
aceasta valoare, astfel:
21
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Valoarea bursiera = Numarul de titluri X Cursul titlurilor


2. Valorea de rentabilitateeste o valoare bazata pe rezultatul intreprinderii. Ea
poate fi financiara si de randament.
Valuarea financiara (VF) exprima echivalentul corespunzator capitalizarii dividentului
annual pe o actiune la o rata medie a dobanzii pe piata; sau ea corespunde sumei totale
care plasta la o dobanda sigura va produce un avantaj egal cu veniturile titlurilor.
VF = dividentul distribuit pe o actiune / rata medie a dobanzii pe piata
Valuarea de randament (VR) este valoarea corespunzatoare profitului net pe o actiune
care se poate capitaliza in cursul unui exercitiu financiar, la o rata medie a dobanzii de
piata.
Venitul titlurilor este egal cu dividentele plus cota parte unitara din profit incorporata in
rezerve.
VR = dividentul distribuit pe o actiune + cota parte din profit pe o actiune
incorporata in rezerve / rata medie a dobanzii pe piata.
3. Valoarea patrimoniala consta in calculul valorii titlurilor pornind de la situatia
patrimoniala evdentiata in bilant. In acest sens se disting valoarea matematica
contabila, valoarea matematica intrinseca si valoarea de lichidare.
Activ
Pasiv
Cheltuieli
construire

de Capitaluri proprii

Pasiv activ

Activ fictiv
Activ imobilizant
Activ real

Activ circulant

Activ fictiv

Activ de regularizare
si asimilare
Prime
privind datorii
rambursarea
abligatiunilor

Provizioane pentru
riscuri si cheltuieli

Pasiv real

Valoarea matematica-contabila a titlurilor sau valoarea bilantiera se obtine in doua


feluri: raportand activul net contabil la numarul de titluri sau raportand situatia neta
la numarul de titluri,rezultatul fiind acelasi.

22
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Activul net contabil se determina ca diferenta intre activul real si datorii si exprima
marimea patrimoniului care ar trebui sa revina asociatilor, daca acestia ar imparti
elementele de activ dupa plata datoriilor.
Prin urmare, ralatia de calcul a activului net contabil (ANC) este de forma:
ANC
=
Activul
real
-Datoriile
Sau
ANC = Capitalurile proprii - Activele fictive
Unde
Activul
= Activul
- Activele
real
bilantier
fictive
In componenta activelor fictive sunt incluse urmatoarele structuri: cheltuieli de
constituire a societatii inclusiv cele cu emisiunea de actiuni, activele de regularizare si
asimilate si primele privind rambursarea obligatiilor.
Valoarea matematica-intriseca a titlurilor se calculeaza impartind activul net intrisec
la numarul de actiuni.
La randul sau, activul net intrinsec se determina pe baza relatiei:
Activul = Activul
Provizioanele
Capitalul
net
net
+ pentru riscuri _ subscris
Intrinsec contabil
si cheltuieli
nevarsat
nejustificate

Daca valoarea matematica a unei actiuni se compara cu valoarea de piata, relatia dintre
cele doua constituie un indicator al increderii pe care investitorii o au in capacitatea
manageriala a firmei. Astfel, in cazul in care valoarea de piata este mai mare decat
valoarea contabila, atunci afacerile merg bine; in situatia inversa, afacerile nu merg bine.
Formula adoptata pentru determinarea activului net contabil (ANC) se constituie pe
baza urmatoarelor elemente:
Active imobilizate
(+) active circulante
(+) conturi de regularizare
23
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

(+) prime privind rambursarea obligatiunilor


= total activ real contabil
(-) datorii
(-) conturi de regularizare
= total activ net contabil
Evaluarea obligatiunilor
Evaluarea obligatiunilor emise de unitatea patrimoniala se efectueaza in
contabilitate cu ajutorul unor categorii distincte de valori si anume :nominala, de
emisiune si de rambursare.
Valoarea nominala este cea indicata pe titlul de credit folosit ca obligatiune si nu
poate fi mai mica de 25.000 euro
Valoarea de emisiune este o valoare negociabila la bursa de valori si reprezinta pretul
de vanzare al obligatiunii.In principui, valoarea de emisiune este egala cu valoarea
nominala.
Valoarea de rambursareeste o valoare stimulativa de restituire a imprumuturilor prin
adaugarea la valoarea nominala a unei prime de rambursare.

II.4. Sistemul de conturi utilizat in organizarea contabilitatii


capitalurilor.
Structura complexa a capitalurilor determina utilizarea unui sistem de conturi capabil sa
asigure inregistrarea, urmarirea si controlul, in mod distinct, a elementelor specifice din
componenta lor. Libertatea de actiune, specifica economiei de piata, presupune si
diversificarea cailor prin care o intreprindere isi poate atrage noi capitaluri sau isi poate
plasa in mod rentabil propriul capital. La elaborarea noului Plan de conturi general s-au
avut astfel in vedere necesitatea alinierii la cerintele economiei de piata, la standardele
contabile europene si internoationale privind acest domeniu de activitate.
24
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

In strucura planului de conturi, Clasa Ieste destinata conturilor de capitaluri, in


care se regasesc, pe grupe, conturile sintetice de gradul I si, unde este cazul, conturile
sintetice de gradul II, elementele componente ale capitalurilor.
Grupa 10 - Capital si rezerve - cuprinde conturile de capital si rezerve prin
intermediul carora se inregistreaza, urmaresc si se controleaza distinct elementele
specifice ale capitalului utilizand conturi sintetice de gradul II care devin conturi
operationale, fie pentru a delimita momentele in care se gaseste un anumit element- in
speta pentru capitalul social-, fie a reprezenta un element dupa natura si modul de
constituire in cazul primelor legate de capital si a rezervelor.
Grupa 11- Rezultatul reportat- cuprinde conturile de rezultate reportate.
Grupa 12 - cuprinde rezultatul exercitiului curent; grupa 13 cuprinde subventiile
pentru investitii, grupa 15- provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.
Largirea sferei de actiune a unei unitati patrimoniale si diversificarea relatiilor cu tertii
determina si in cadrul clasei I prezentarea intr-o grupa distincta (grupa 16) a conturilor
de imprumuturi si datorii asimilate.
De remarcat, prezentarea distincta a conturilor de dobanzi in mod detaliat in conturi
sintetice de gradul II, in functie de categoria imprumutului sau datoriei asimilate pentru
care se calculeaza dobanzile respective.
Pentru imprumuturile obligatare, urmarite prin cont specific introdus in sistemul
adoptat, exista posibilitatea inregistrarii si controlului primei de rambursare a
obligatiunilor emise, prin cont separat (169).
III. CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND CAPITALURILE
PROPRII
III.1. Contabilitatea capitalului social
In strucura capitalurilor proprii capitalul social are un caracter avansabil fiind constituit
la infiintarea intreprinderii societare, prin aportul in natura si/sau in numerar al
propietarilor sau asociatilor. Fiind un capital investit, asa cum se afirma in modelul
contabil anglo-saxon, capitalul social reprezinta creante reziduale (rizidual claim), in
sensul ca la lichidarea unei societati comerciale se achita mai intai drepturile creditorilor
(si alte obligatii),iar ce ramane dupa ce acestea sunt complet satisfacute revine
propietarilor sau asociatilor.
In constituirea si mentinerea capitalului social se disting in plan financiar 2
etape, respectiv:
25
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Subscrierea integrala a capitalului social adica angajarea asociatilor si actionarilor


de a aporta in natura si/sau in numerar la forma capitalului social, astfel spus
promisiunea de aport la capitalul social;
Varsarea sau eliberarea capitalului social prin depunerea aportului promis, astfel;
aportul in numerar se depune in conturi deschise la unitatile bancare
aportul in natura prin depunerea directa a bunurilor la intreprinderea constituita.
Corespunzator celor 2 etape capitalul social se imparte in capital subscris nevarsat si
capital subscris varsat.
Capitalul subscris nevarsat este capitalul prin care propietarii sau asociatii s-au angajat
sa-l depuna la dispozitia intreprinderii societare. In masura in care capitalul este eliberat
sau capitalizat efectiv in bani si/sau in natura, el devine capital subscris varsat.
Capitalul social este divizat in actiuni sau parti sociale, in raport de natura juridica si
economico-financiara a societatii comerciale.
Actiunea reprezinta o fractiune a capitalului societatilor in comandita pe actiuni si pe
actiuni, fractiune care este in mod necesar un titlu de valoare, de valoare egala. Din
punct de vedere juridic actiunea este insemnul prin care dreptul actionarului este
incorporat, adica poseda un titlu credit constatator al drepturilor si obligatiilor care
decurg din calitatea de actionar.
Asa cum se statuteaza Legea 31/1990 a societatilor comerciale, actiunile se
impart in actiuni la purtator si actiuni nomintive. Actiunile la purtator se
caracterizeaza prin aceea ca sunt dotate cu posibilitatea de a circula, in schimb pentru
actiunile nominative, chiar daca capitalul a fost varsat in intregime, circulatia este
supusa unor formalitati de inregistrare in registrul actionarilor tinut la sediul societatii.
Conform Legii 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, actiunile
vor cuprinde: denumirea si durata societatii, data contractului de societate, numarul
din Registrul comertului in care este inregistrata societatea; capitalul social; numarul
actiunilor si numarul de ordine; valoarea nominala a actiunilor si a avrsamintelor
efectuate; avantajele acordate fondatorilor.
Capitalul social al societatilor comerciale, altele decat pe actiuni, se imparte in parti sau
cote sociale de valoare egala. Acestea sunt reprezentate de uncertificat eliberat fiecarui
asociat care cuprinde: denumirea societatii si capitalul social, numarul si valoarea
unitara a partilor sociale, precum si numele titularului lor. De asemenea, va trebui sa
contina si modul restrictiv de circulatie al acestora recunoscut fiindca potrivit normelor
legale in vigoare cesiunea cotelor sociale este ingradita.
Pe parcursul functionarii intreprinderii capitalul social se poate majora prin emisiunea
de actiuni noi si prin operatii interne (incorporarea de rezerve, capitalizarea profitului
exercitiului precedent, transformarea de obligatiuni in actiuni). De asemenea, capitalul
26
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

se poate micsora prin rambursarea catre asociati a unei parti din capital, prin
rascumpararea de actiuni, prin acoperirea pierderilor provenite din exercitiile precedente
si prin alte operatii potrivit legii.
1.Contabilitatea operatiilor de constituire a capitalului social
Constituirea societatilor comerciale presupune in primul rand crearea capitalului social
ca element indispensabil al patrimoniului lor si le asigura demararea si dezvoltarea
propriei activitati.
Contabilitatea capitalului social se realizeaza cu ajutorul contului 101 capital social.
Acest cont tine evidenta capitalului social subscris de catre asociati sau actionari
conform actelor de constituire a societatii si a celui varsat in natura sau in bani, in baza
documentelor justificative privind varsamintele de capital, precum si marirea si
reducerea de capital social.
Prin rolul sau, contul are si misiunea de a controla varsarea efectiva a
capitalului subscris, in raport cu termenele angajate de catre asociati sau actionari prin
documente de subscriere. De aceea, contul este structurat in conturi sintetice de gradul
II corespunzator celor doua momente - al subscrierii si cel al varsarii efective a
capitalului, astfel:
1011 capital subscris nevarsat
1012 capital subscris varsat
Sunt conturi operationale, cu acelasi continut economic de surse proprii cu functie
contabila de pasiv-, reprezentand capitalul social subscris, dar evidentiat pe momentele
distincte in care se gaseste din faza constituirii societatii comerciale, cand are loc
subscrierea lui, si pana la depunerea aporturilor de catre asociati.
Contul 1011 capitalul subscris nevarsat are rolul de a inregistra, urmarii
si controla capitalul social subscris de asociati conform documentatiei de constituire a
societatii panala varsarea efectiva.
Se crediteaza la constituirea societatii comerciale, cu capitalul social subscris
in corespondenta cu debitul contului 456 decontari cu asociatii privind capitalul
Se debiteaza la depunerea aporturilor angajate de asociati, cu realizarea capitalului
subscris varsat in corespondenta cu creditul contului 1012 capital subscris varsat.
Soldul creditor reprezinta capitalul subscris de asociati si nevarsat pana in acel
moment.
Contul 1012 capital subscris varsat are rolul de a inregistra, urmari si
controla capitalul social subscris si varsat de asociati, precum si marirea sau reducerea
capitalului social.
27
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Se crediteaza pe masura depunerii aporturilor promise de asociati, conform


actelor de constituire a societatii comerciale, care corespund realizarii capitalului
subscris si varsat, in corespondenta cu debitul contului 1011 capital subscris
nevarsat. Se mai crediteaza cu majorarea capitalului social, prin incorporarea
rezervelor constituite si neutilizate in alte scopuri, prin debitul contului 106 rezerve ;
a primelor legate de capital, prin debitul contului 104 primele legate de capital ; a
profitului realizat in exercitiile precedente si nerepartizate prin debitul contului 117
rezultatul reportat si respectiv, a celui realizat in exercitiul curent prin debitul
contului 121 profit si pierdere ; a rezervelor din reevaluare, prin debitul contului
105 rezerve din reevaluare.
Se debiteaza cu reducerea capitalului social, in urma retragerii unor asociati, a
dizolvariisau a lichidarii societatii, prin creditul contului 456decontari cu asociatii
privind capitalul ; cu pierderile realizate in exercitiile anterioare si acoperite pe seama
capitalului social, prin creditul contului 117 rezultatul reportat sau cu cele realizate
in exercitiul curent, prin creditul contului 121 profit si pierdere cu valoarea
actiunilor proprii anulate prin creditul contului 502 actiuni proprii.
Soldul creditor reprezint capitalul social subscris si varsat caonform documentatiei de
constituire a societatii sau potrivit hotararii adunarii generale a asociatilor sau
actionarilor.
De mentionat ca suma soldurilor creditoare ale celor doua conturi operationale
de gradul II trebuie sa fie egala cu totalul capitalului social subscris, nivelurile lor
diferind corespunzator varsamintelor efectuate de asociati la capitalul subscris:
S fc101

= S fc1011 + S fc1012

La varsarea integrala a capitalului:


S fc1011 = S fc1012

iar

S fc1011 = 0

Cu ocazia constituirii capitalului social intervine si contul 456 decontari cu


asociatii privind capitalul
Cu ajutorul acestui cont se urmareste, se inregistreaza si se controleaza decontarile cu
asociatii privind aportul acestora la capitalul social subscris.
Este cont de decontari, cu functie de activ (in conditiile normale).
Se debiteaza cu valoarea promisiunilor de aport la capitalul social subscris de asociati
si reprezinta dreturile de creanta ale societai comerciale fata de asociati pentru aporturile
la capitalul social subscris, prin creditul contului 1011 capital subscris nevarsat. Se
28
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

mai debiteaza cu restituirea aporturilor depuse de asociati pentru capitalul social subscris
in cazul retragerii acestora din societate sau in cazul lichidarii, dizolvarii societaii, prin
creditul conturilor 531 casa sau 5121 conturi la banci in lei.
Se crediteaza cu varsamintele de aport, in bani sau in bunuri efectuate la
termen sau anticipat in contul capitalului social subscris prin debitul conturilor care arata
natura aporturilor: 205 concesiuni,brevete si alte drepturi si valori asimilate ; 207
fond comercial ; 211 terenuri si amenajari de terenuri ; 212 constructii ; 371
marfuri ; 531 casa ; 5121 conturi la banci in lei, etc. Se mai crediteaza si cu
obligatia societatii fata de asociati de a le restitui aporturile la capitalul social subscris in
cazul retragerii acestora,dizolvarii sau lichidarii societatii, prin debitul contului 1012
capitalul subscris varsat.
Soldul debitor al contului reprezinta drepturile de creanta ale societatii comerciale
fata de asociati pentru aportul la capitalul social subscris si nevarsat.
Contul poate prezenta si soldul creditor in situatii exceptionale (efectuarea de
varsaminte anticipate, retragere de asociati, dizolvarea, lichidarea societatii) si exprima
obligatiile societatii comerciale fata de asociati pentru aporturile la capitalul social
varsat anticipat, respectiv pentru cele pe care le pretind in urma retrageii.
Contabilitatea analitica a contului 456 decontari cu asociatii privind
capitalul se tine nominal pe fiecare asociat, cuprizand numarul de parti sociale sau
actiuni, nominative si valoarea nominala a acestora subscrise/ si varsate de asociati/
actionari.
Contul 201 cheltuieli de constituire are rolul de evidentiere a cheltuielilor
ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea unitatii patrimoniale (taxe si alte cheltuieli de
inscriere si imatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de actiuni sau
obligatiuni, cheltuieli de prospectare a pietei, publicitate si alte cheltuieli legate de
infiintarea si extinderea activitatii intreprinderii). Este cont de activ.
Se debiteaza cu cheltuieli ocazionate de infiintarea intreprinderii.
Se crediteaza cu cheltuielile de constituire amortizate integral.
Soldul debitor- reprezinta valoarea cheltuielilor de constituire
existente.

Contabilitatea constituirii capitalului la societatile de persoane si capital.


In cadrul acestui tip de societati, din care cea mai raspandita este societatea cu
raspundere limitata (SRL), capitalul social avand o limita minima de 200 lei este divizat
29
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

in parti sociale egale, de o valoare nominala minima legal stabilita de 10 lei persoanele
care le detin au calitatea de asociati si sunt nominalizate. Asociatii sunt obligati sa aduca
aportul la capitalul social subscris, in bani sau bunuri, conform angajamentelor lor
precizate in statut si contractul de societate. In cazul aporturilor in natura (bunuri),
acestea nu pot depasi 60% din capitalul social subscris.

Contabilitatea constituirii capitalului la societatile de capital.


Cea mai raspandita forma juridica din aceasta categorie de societati o reprezinta
societatea pe actiuni (SA).
Societatea pe actiuni poate fi constituita de catre membrii fondatori, care
semneaza si documentatia de constituire a societatii si subscriu in totalitate capitalul
social sau prin prospecte de subscritie publica, numite si prospecte de emisiune, in baza
carora cei care iau cunostinta de caracterul activitatii, limitele participarii la capitalul
social si de renumerare a capitalului isi anunta in scris acceptul de a subscrie.
La constituirea societatilor pe actiuni (S.A. sau S.C.A.) trebuie varsat cel putin
30% din capitalul subscris, iar in cazul constituirii prin subscritie publica, cel putin 50%.
Restul de capital se va varsa in termen de 12 luni de la inmatriculare.
Fondatorii unei societati pe actiuni sunt semnatarii actului constitutiv raspuzand de
continutul prospectului de emisiune privind constituirea societatii si a capitalului.
In societatile de capital, capitalul social se divide in actiuni. Actiunile sunt
titluri de valoare emise de societatea pe actiuni sau societatea in comandita pe actiuni
care exprima dreptul de propietate a celui care o detine asupra unei parti din capitalul
social subscris. Trasatura de baza a actiunilor este libera lor negociabilitate pe piata
financiara, prin bursa de valori, la o valoare mai mare saumai mica decat valoarea lor
nominala, oferind astfel posesorilor lor sansa castigului, dar si riscul pierderii.
Potrivit actului constitutiv, societatea comerciala poate emite actiuni nominative sau la
purtator.
Actiunile nominative sunt cele in care numele propietarului apare inscris, fiind
organizata evidenta lor operativa prin registrul actionarilor.
Actiunile la purtator nu cuprin inscrisuri cu privire la propietari, individualizarea lor
efectuandu-se printr-un numar (seria actiunii).Ca urmare, transmiterea lor se face prin
simpla traductiune intre posesor si cumparator; nu se impune organizarea unei evidente
operative pe posesori. Cand nu se face mentiunea in actul constitutiv privind felul
actiunilor emise, ele sunt la purtator, iar contravaloarea lor se varsa integral in
subscriere.
30
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Dintre cele doua tipuri de actiuni, avantajul il detin cele nominative, prin faptul
ca in cazul pierderii, actionarul deposedat nu pierde dreptul de propietate (cum se
intampla cu cele la puratator), eliberadu-i-se un alt titlu, iar cesiunea lor se poate face pe
baza declaratiei cedentului (celui care vinde) subscrisa si de cesionar (cel care cumpara),
consemnarea ei fiind obligatorie si in registrul actionarilor, respectiv pe actiune.
Conform dispozitiilor legale, emisiunea de actiuni se realizeaza la valoarea lor nominala
(AL PARI). Practica a impus insa, posibilitatea emiterii de actiuni la valoarea
superioara valorii nominale (SUPRA PARI).
Sumele ce depasesc valoarea nominala se folosesc pentru acoperirea
cheltuielilor de infiintare a societatii emisiunii de actiuni, de lansare a prospectului de
subscriere, ca prime de emisiune.
Conform dispozitiilor legale, capitalul social varsat la constituirea societaii pe
actiuni nu poate fi mai mic de 30% din valoarea capitalului social subscris initial care
potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 32/1997, aprobata prin legea 195/1997,
nu poate fi mai mic de 25.000lei.
2.Contabilitatea operatiilor privind cresterea capitalului social.
Pe parcursul functionarii intreprinderii, capitalul social al acesteia se poate
modifica avand loc operatii de cresteri si micsorari. Orice modificare in marimea
capitalului social se face numai in urma deciziei luate de Adunarea generala a asociatilor
sau actionarilor si cu respectarea prevederilor din statutul societatii.
Cresterea capitalului social poate avea loc pe mai multe cai, prin:
aporturi noi in natura si /sau in bani
operatii interne
dubla marire
conversia obligatiunilor in actiuni
Contabilitatea cresterii capitalului social prin aporturi noi in natura si / sau in
numerar.
O asemenea crestere este determinata de necesitatea procurarii de noi resurse pentru
finantarea investitiilor sau consolidarea situatiei financiare. Modalitatea financiara de
crestere se asigura prin aporturi noi in bani si/ sau in natura. Operatia produce o crestere
a activelor (mijloace banesti, imobilizari, stocuri etc.) si o majorare corespunzatoare a
capitalului social.
Cresterea capitalului prin aportul in numerar se poate efectua, teoretic, dupa
doua metode: cresterea valorii nominale a actiunilor existente si prin emiterea de noi
actiuni.
31
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Prima modalitate evita cresterea numarului initial de actiuni si modificarea echilibrului


dintre actionari. Ea devine aplicabila prin consimtamantul unanim al actionarilor.
Apelul la cea de a doua modalitate impune din partea societatii sa-si stabileasca pretul de
emisiune pentru actiunile noi.Acestea se plaseaza intre valoarea matematica contabila a
vechilor actiuni (limita maxima) si valoarea lor nominala (limita minima).
In masura in care pretul de emisiune al actiunilor noi este mai mic decat
valoarea matematica contabila a actiunilor vechi, se produce efectul de dilatare a
capitalului care la randul sau antreneaza o pierdere pentru actionarii vechi care nu
participa la subscrierea de noi actiuni. Pentru a compensa aceasta pierdere se apeleaza la
drepturile preferentiale de subscriere (DS). Discutate ca titluri de valoare, DS sunt titluri
de valoare negociabile care intra in paritate cu actiunile vechi. Marimea lor se calculeaza
ca diferenta intre valoarea matematica contabila veche si valoarea matematica noua a
unei actiuni.
Rationamentul calcularii valori teoretice a unui DS se prezinta astfel:
capitalul propriu inaintea cresterii prin aporturi noi..Q x W
cresterea.Q1 x E
capitalul propriu rezultat in urma cresterii(Q x V)+(Q1 x E)
valoarea matematica contabila a unei actiuni dupa cresterea capitalului propriu
(QxV) + (Q1xE)
(Q+Q1)
valoarea teoretica a dreptului de subscriere Q1 x (V - E)
Q + Q1
Unde:
Q reprezinta numarul actiunilor vechi
Q1- numarul actiunilor noi
V valoarea matematica contabila a vechilor actiuni
E pretul de emisiune al noilor actiuni
Contabilitatea cresterii capitalului social prin operatii interne.
O modalitate de crestere a capitalului social o reprezinta operatiile interne de
incorporare a celorlalte structuri de capital propriu cum sunt:
Primele de emisiune;
Rezervele din reevaloare;
Rezervele disponibile;
Rezultatul reportat;
32
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Convertirea obligatiunilor in actiuni.


Doua tratamente contabile pot fi folosite pentru incorporarea celorlalte
capitaluri proprii in capitalul social:
1. modificarea valorii nominale cu mentionarea numarului de actiuni existente;
2. emisiunea de actiuni noi care se repartizeaza gratuit vehilor actionari, cu
mentinerea valorii nominale vechi.
In cazul emisiunii de noi actiuni destinate vanzarii si unor noi solicitanti,
protectia vechilor actionari se realizeaza prin intermediul drepturilor de atribuire (DA)
care se acorda gratuit vechilor actionari. Aceste drepturi sunt negociabile si se detremina
pentru fiecare actiune ca diferenta intre valoarea contabila stabilita inainte si dupa
emisiunea noilor actiuni, ca in cazul DS-urilor.
Actiunile noi se pot acorda vechilor actionari, care le utilizeaza in achizitionarea noilor
actiuni, sau le vand noilor solicitanti, care, in functie de paritatea de emisiune,
achizitioneaza DA-urile necesare prin achizitia actiunilor.
Mecanismul de calcul si functionare a DA-urilor este in principiu similar cu cel
al DS-urilor. Relatia de calcul pentru valoarea teoretica a unui drept de atribuire este:
DA = C /(C+C)x V
Unde:
C numarul de actiuni vechi
C numarul de actiuni noi emis.
V valoarea contabila sau cotatia la bursa a vechilor actiuni.
Sau
DA = valoare contabila veche valoarea contabila noua.
Contabilitatea cresterii capitalului social prin dubla marire.
Dubla marire de capital social se realizeaza prin capitalizarea rezervelor, primelor de
capital sau diferentelor din reevaluare si prin aporturi in numerar.Ea poate avea loc
simultan sau auccesiv.
In ipoteza in care cresterile sunt simultane, drepturile de subscritie si cele de atribuire
sunt rezervate in mod exclusiv vechilor actionari.Cand cresterile sunt succesive,
drepturile de subscritie sau de atribuire, dupa caz, apartin vechilor actionari din timpul
primei cresteri. Drepturile celei de-a doua cresteri apartin vechilor actionari si a celor ce
au beneficiat de prima crestere de capital.

33
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Contabilitatea cresterii capitalului social prin conversia obligatiilor (datoriilor) in


actiuni.
Pe cale se asigura cresterea capitalului social prin diminuarea datoriilor fara a
apela direct la trezorerie. Aceasta conversie trebuie sa fie dorita si motivata de obligatari
(creditori) care devin actionari sau asociati. Purtatorul de obligatiuni ca titluri de valoare
cu dobanda fixa trebuie sa fie interesat sa le transforme in titluri cu venit variabil
(dividentele). In acest scop, actiunile emise trebuie sa aiba o valoare teoretica apropiata
de cea a obilgatiunilor. Diferenta dintre valoarea nominala totala o obligatiunilor
convertite si valoarea totala a actiunilor noi emise ca echivalent se inregistreaza ca prime
de emisiune.
Nu se ridica problema protectiei financiare a vechilor actionari deoarece obligatarii ca
subscriptori ai noilor actiuni sunt creditorii societatii comerciale.
3. Contabilitatea operatiilor privind micsorarea capitalului social
Micsorarea capitalului social se impune atunci cand acesta este
supradimensionat, cand se reduc investitiile sau cand se decide lichidarea unor parti din
activele societatii.
Se poate realiza prin urmatoarele modalitati:
1. reducerea valorii nominale sau a numarului de actiuni si rambursarea contravalorii
lor actionarilor;
2. reducerea valorii nominale sau a numarului de actiuni pentru acoperirea
pierderilor;
3. micsorarea cresterea capitalului social
4. amortizarea capitalului
1. Contabilitatea micsorarii capitalului social prin rambursarea unei parti catre
asociat
Reducerea pe aceasta cale are loc in cazul in care capitalul este supraproportionat fata de
activitatea sa, atunci cand se reduc investitiile dintr-un sector de activitate sau cand se
decide realizarea (vanzarea) unei parti din activul societatii care nu este necesar
activitatii sale.
Doua modalitati se pot folosi pentru tratarea contabila a reducerii capitalului
social prin rambursarea catre actionari:
a). reducerea numarului de actiuni si mentinerea valorii nominale;
34
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

b). micsorarea valorii nominale si mentinerea numarului de actiuni.


Indiferent de tratamentul adoptat, fiecare actionar primeste o fractiune din capitalul
social calculata proportional cu numarul de actiuni detinute inainte de reducere.
2. Contabilitatea micsorarii capitalului social prin acoperirea pierderilor.
Acoperirea pierderilor exercitiului din capitalul social are loc numai in cazul in care nu
exista o alta modalitate de finantare. In principiu, acoperirea pierderilor se face prin
report la noul exercitiu, din rezervele legale constituite in acest sens si prin varsamintele
noi pentru reantregirea capitalului.
Practic, apelul la capitalul social intervine in cazul in care se constata ca
bilantul prezinta un nivel mult prea mare al pierderilor reportate pentru a putea fi
absolvit de profiturile exercitiilor viitoare.
Modalitatile contabile si financiare folosite pentru finantarea pierderilor direct
din capitalul social sunt cea a reducerii valorii nominale a actiunilor si cea a anularii
numarului de actiunii. Indiferent de solutia retinuta, de debiteaza contul 1012
Capital subscris varsat si se crediteaza contul 117 Rezultatul reportat.
3. Contabilitatea micsorarii cresterii capitalului social.
O societate care lucreaza in pierdere si doreste sa majoreze capitalul poate apela la
tehnica financiar-contabila in doi pasi succesivi:
a). reducerea capitalului pentru a acoperi pierderile
b). majorarea capitalului prin incorporarea rezervelor sau prin emiterea de noi actiuni.
Aceasta dubla operatie este cunoscuta sub denumirea de miscarea
acordeonului sau insanatosire financiara.
Majorarea capitalului prin incorporarea de rezerve are loc in cazurile in care pierderile
nu depasesc 50% din capital. In caz contrar, cresterea se acopera din emisiunea de noi
actiuni sau chiar conversia obligatiunilor in actiuni.
Primul pas, micsorarea capitalului genereaza inregistrarea privind debitarea
contului 1012 capital subscris varsat si creditatrea contului 117 rezultatul
reportat.
Cel de al doilea pas, finantarea cresterii capitalului, impune inregistrarile specifice
incorporarii rezervelor in capital sau emiterii de noi actiuni reprezentative.
4. Contabilitatea amortizarii capitalului
Amortizarea capitalului consta in rambursarea depunerilor care actionari fara ca prin
aceasta sa se reduca marimea capitalului social. Rambursarea se face din rezervele
disponibile constituite sau prin afectarea unei parti din profit. Ca reglementare,
amortizarea capitalului se efectueaza in virtutea unei dispozitii statutare sau prin decizia
Adunarii generale extraordinare a actionarilor.
35
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Legislatia unor tari occidentale admite amortizarea capitalurilor, respectiv restituirea


catre actionari a contravalorii actiunilor detinute, fara modificarea capitalului social.
In Romania problema nu este reglementata.
In scopul de a indica mentinerea capitalului de orogine, rezerva sau profitul
care se substituie la fractiunea rambursata actionarilor este decontata prin crearea a doua
analitice in cadrul contului 1012 capital subscris varsat, respectiv 1012.1 capital
neamortizat si 1012.2 capital amortizat. Aceasta ultima parte de capital este
indispensabila, iar actiunile echivalente nu participa la primul dividend si au un regim
diferit la partajul capitalului realizat la lichidarea societatii.

III.2. Contabilitatea primelor legate de capital


Ca elemente ale capitalurilor proprii, primele rezulta in urma operatiunilor de constituire
a capitalului social subscris prin emisiunea de actiuni la valoare SUPRA PARI si
ulterior prin majorarea capitalului, fie ca urmare a emisiunii de noi actiuni, fie prin
incorporarea unei parti din profitul realizat.
Mai pot rezulta si in urma fuzionarii a doua societati, pentru a se asigura realizarea
drepturilor de proprietate in noua societate sau in societatea absorbanta.
36
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Pentru inregistrarea lor in contabilitate se utilizeaza contul 104 prime legate de


capital. Este un cont de surse proprii, de pasiv.
Se crediteaza cu primele stabilite cu ocazia emisiunii de actiuni pentru crearea sau
majorarea capitalului social, prin debitul contului 456 decontari cu asociatii privind
capitalul.
Se debiteaza cu primele de capital incorporate in capital prin creditul contului 1012
capital subscris varsat ; cu primele transferate la rezerve prin creditul contului 1063
rezerve statutare sau 1068 alte rezerve.
Soldul creditor reprezinta primele de capital create si neutilizate.
Contul este delimitat, in functie de categiriile de prime in conturi sinteticede
gradul II astfel :
1041 Prime de emisiune
1042 Prime de fuziune
1043 Prime de aport
1044 Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni
Pentru exemplificarea reflectarii in contabilitate a categoriilor de prime legate de capital,
se considera urmatoarele cazuri:
a). cresterea de capital prin emisiunea de noi actiuni la o valoare peste nominal
(SUPRAPARI).
Primele de emisiune se determina prin diferenta dintre valoarea de emisiune a
noilor actiuni sau parti sociale (mai mare) si valoarea nominala a acestora (mai mica).
Primele de emisiune au o dubla functie :
sa acopere cheltuielile cu emisiunea actiunilor ;
sa egalizeze drepturile actionarilor noi cu cele ale vechilor actionari, prin
compensarea diferentei dintre valoarea nominala si valoarea contabila a
vechilor actiuni.
III.3. Contabilitatea rezervelor din reevaluare
Rezervele din reevaluare reprezinta plusuri de valori economice create prin reevaluarea
activelor, de regula a celor imobilizate. Ele intervin numai in cazul in care cresterea de
valoare fata de valoarea contabila anterioara este apreciata ca sigura si durabila.
Odata constituite, rezervele din reevaloare sunt mentinute ca structura de capitaluri
proprii atat timp cat bunurile la care se refera nu au fost amortizate sau realizate. Pe
masura realizarii sau amortizarii bunurilor, plusvaloarea este utilizata partial sau total
pentru cresterea capitalului social sau este transferata la rezerve, in raport cu prevederile
legii. De regula, plusvaloarea inregistrata asupra imobilizarii face obiectul amortizarii,
37
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

fiind incorporata in rezerve. Valoarea diferentei din reevaluare, corespunzand unei


imbilizari cedate sau scoase din functiune, potrivit standardelor contabile internationale,
poate fi transferata rezervelor supuse distribuirii. In cazul imobilizarilor corporale, sub
forma terenurilor si imobilizarilor financiare reevaluate, plusvalorile rezultate se
transfera la capitalul social.
Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta,
atunci aceasta se trateaza ca o crestere a rezervei din reevaluarea din cadrul capitalurilor
proprii, daca nu a aexistat o descrestere anterioare recunoscuta ca o cheltuiala aferenta
acelui activ sau ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea cunoscuta
anterior la acel activ.
Daca rezultatul reevaluari este o descrestere a valorii contabile nete, atunci
aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, daca din rezerva din
reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare)
sau ca o scadere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, cu minimul
dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa
neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.
Diferentele din reevaluare nu pot face obiectul acoperirii pierderilor.
Reflectarea in contabilitate se realizeaza cu ajutorul contului 105 rezerve din
reevaluare a carui utilizare presupune existenta unor dispozitii legale.
Este un cont de surse, de pasiv.Se crediteaza cu diferentele constatate in plus,
cu ocazia reevaluari imobilizarilor, prin debitul conturilor de imobilizari corporale (211
; 212 ) si financiare (261; 262 ; 267 ). Se debiteaza cu rezervele din reevaluare
incorporate in capitalul social, prin creditul contului 1012 capital subscris varsat sau
transferate la rezerve prin creditul contului 1068 alte rezerve.
Soldul creditor reprezinta rezervele din reevaluare constatate si neutilizate.
III.4. Contabilitatea rezervelor.
In strucura capitalurilor proprii sunt cuprinse si rezervele constituite din profitul
intrprinderii sau, in mod exceptional, din excedentul obtinut in emisiunea actiunilor la
valoarea SUPRAPARI, cand acesta, profitul, nu este utilizat pentru acoperirea
cheltuielilor cu emisiunea actiunilor. Sunt destinate acoperirii pierderilor sau pentru
cresterea capitalului social.
Rezervele, reprezinta in principiu, profituri capitalizate in mod durabil de
intreprindere pana la o decizie contrara a organelor autorizate. Deci, ele se constituie si
doteaza in raport cu cotele distribuite din profiturile anului. In mod exceptional rezervele
se mai pot constitui si din alte resurse, cum sunt rezervele din reevaluare si primele de
capital.
38
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Structural, rezervele se impart in rezerve legale, rezerve statutare si alte


rezerve.
Rezervele legale se constituie annual, in procent de cel putin 5% din profitul contabil
annual inainte de impozitare (profitul brut) pana la limita cand rezerva atinge 20% din
capitalul social. Se precizeaza ca sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea
fondului de rezerva sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, in limita a 5%
din profitul annual, pana ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social.
Prin scopul lor rezervele legale sunt destinate sa protejeze capitalul social in
cazul in care exercitiile financiare s-au inchiat cu pierderi, deci sunt utilizate pentru
acoperirea pierderilor.
Rezervele statutare se constituie annual din profiturile nete ale unitatilor patrimoniale,
conform prevederilor din actul constitutiv al acestora. Ele pot avea ca scop temperarea
asociatilor de a pretinde dividende in dauna altor obligatii mai mari si urgente ale
intreprinderii privind functionarea lor normala.
Alte rezerve prevazute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ din profitul net
si din alte surse, cum sunt primele legate de capital, fiind destinate acoperirii pierderilor,
cresterii capitalului social, acordarii de dividende si in anii de exercitiu financiar cu
pierderi, pentru rascumpararea propriilor actiuni de catre societate si alte destinatii
stabilite prin hotararea generala a asociatilor.
Evidenta rezervelor constituite prin capitalizarea profiturilor si din alte surse
stabilite prin lege se realizeaza prin contul de pasiv 106 rezerve, dezvoltate pe patru
conturi sintetice de gradul II, 1061 rezerve legale, 1062 rezerve pentru actiuni
proprii, 1063 rezerve statutare si 1068 alte rezerve corespunzatoare categoriilor
de rezerve pe care le poate constitui si gestiona.
Contul 1061 rezerve legale tine evidenta rezervelor constituite in baza
reglementarilor legale. Este un cont de surse proprii, cu functie de pasiv.
Se crediteaza cu rezervele legale constituite din profitul brut, in corespondenta cu
debitul contului 121 profit si pierdere si se debiteaza cu rezervele legale utilizate
pentru acoperirea pierderilor din exercitiile precedente, prin creditul contului 117
rezultatul reportat, respectiv cu rezervele legale incorporate in capitalul social, prin
creditul contului 1012 capital subscris varsat.
Soldul creditor reprezinta rezervele legale constituite si neutilizate.
Contul 1063 rezerve statutare tine evidenta rezervelor constituite annual din
profitul net, in baza prevederilor din statutul societatii.
Contul 1068 alte rezerve tine evidenta altor rezerve neprevazute le lege sau statut,
constituite facultativ din profitul net pentru acoperirea pierderilor, cresterea capitalului
social sau pentru alte scopuri, potrivit hotararii Adunarii general a asociatilor/
actionarilor.
39
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Fiind conturi de surse proprii, de pasiv, se crediteaza cu rezervele statutare si


alte rezerve constituite din profitul net prin debitul contului 129 repartizarea
profitului; cu primele de emisiune transferate la rezerve prin debitul contului 1041
primele de emisiune. Se debiteaza cu rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor
din exercitiile anterioare prin creditul contului 117 rezultatul reportat, respectiv cele
din perioada curenta prin creditul contului 121 profit si pierdere; se mai debiteaza cu
rezervele statutare sau alte rezerve incorporate in capitalul social prin creditul
contului 1012 capital subscris varsat. Soldul creditor reprezinta rezervele statutare,
respectiv alte rezerve constituite si neutilizate.

III.5. Contabilitatea rezultatelor


a. Contabilitatea rezultatului reportat.
In categoria capitalurilor proprii se include si rezultatele reportate din exercitiile
precedente a caror decizie de repartizare a fost amanata de Adunarea generala a
asociatilor. Profitul figureaza ca sursa proprie de finantare pana in momentul distribuirii
sale pe destinatiile stabilite prin lege si statutul intreprinderii societare, iar pierderea
pana la acoperirea sa din rezultatul exercitiului urmator sau din rezervele destinate in
acest sens.
La intreprinderile personale profitul net virat la capitalul individual in prima zi
de deschidere a exercitiului celui care urmeaza realizarii sale.
Rezultatul sub forma de profit sau pierdere obtinut in exercitiile anterioare a
carui decizie de repartizare a fost amanata pentru exercitiile urmatoare se inregistreaza
in contul 117 rezultatul reportat. Se crediteaza cu rezultatul reportat sub forma de
profit, se debiteaza cu rezultatul reportat sub forma de pierdere. Ulterior, cu ocazia
admiterii deciziei de repartizare a rezultatului, contul se crediteaza cu acoperirea
pierderii din profitul realizat in perioada curenta, din rezervele constituite sau prin
decontare asupra capitalului social.Se debiteaza cu profitul reportat destinat prin
repartizare cresterii rezervelor sau capitaluilui social.Soldul debitor reprezinta pierderea
nerepartizata, iar soldul creditor, profitul nerepartizat.
40
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Tipurile de inregistrari contabile privind rezultatul reportat sunt:


a). inregistrarea profitului nerepartizat la inchiderea exercitiului financiar, inregistrare
la dechiderea exercitiului urmator:
121
=
117
profit si pierdere

rezultatul reportat

b). inregistrarea profitului repartizat pentru dividende, varsaminte la buget si


participarea salariatilor la profit, distribuiri propuse sau declarate dupa data bilantului:
129
=
117
repartizarea profitului

rezultatul reportat

Urmand ca dupa aprobarea de catre Adunarea generala a actionarilor, aceste


distribuiri sa fie reflectate in conturile de datorii, respectiv:
117
=
457
rezultatul reportat

dividende de plata

424
participarea personalului la profit

si respectiv:
121
profit si pierdere

129

repartizarea profitului

c). pierderile contabile ale exercitiilor precedente acoperite din profitul exercitiului
curent:
129
=
117
repartizarea profitului

rezultatul reportat

Iar pentru pierderile contabile realizate in exercitiul precedent raportate in


bilant ca sold debitor al contului 121 profit si pierdere.
117
=
121
rezultatul reportat

profit si pierdere

d). pierderile exercitiilor precedente acoperite din rezerve:


106
=
117
rezerve

rezultatul reportat

iar daca sunt acoperite din capitalul social:


1012
=
capital subscris varsat

117

rezultatul reportat.

e). rezultatul favorabil provenit din schimbarea politicilor contabile si corectarea


erorilor contabile se inregistreaza in debitul conturilor de active si datorii si in creditul
contului 117 rezultatul reportat, iar cele nefavorabile in debitul aceluiasi cont.

41
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

I.

VI.APLICATII PRIVIND CAPITALUL SOCIAL


Inregistrarea capitalului social al unei societati

1. Infiintarea unei societati cu raspundere limitata


Conform actelor de constituire a societatii, capitalul social este format din 5000 de
parti sociale, cu o valoare nominala de 10 lei / parte sociala. Aportul la capitalul social
este in numerar si s-a virat, conform extrasului de cont.
Capital social = Numarul de parti socialex Valoarea nominala
Capitalul social = 5000 x 10 = 50.000
Inregistrearea in contabilitate:
a). Subscrierea capitalului:
A+456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul 50.000 D
Capital subscris nevarsat
50.000C
456 = 1011

P+101.1

50.000 lei

b). Varsarea capitalului


Aportul efectiv

42
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

A+ 5121 Conturi la banci in lei


50.000 D
A - 456 Decontari cu actionarii/ asociatii privind capitalul
50.000 C
5121 = 456
50.000 lei
Evidentierea capitalului subscris varsat
P+ 1012 Capital subscris varsat
P - 1011 Capital subscris nevarat
1011 = 1012

50.000 C
50.000 D
50.000 lei

D
456
C
Si
50.000
50.000
Rd 50.000
Rc 50.000
Tsd 50.000 Tsc 50.000
-

1011

43
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Si
50.000
Rd 50.000
Tsd 50.000
-

50.000
Rc 50.000
Tsc 50.000
-

44
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Bilantul financiar dupa inregistrarea capitalului social:


ACTIVE
PASIVE
5121 Conturi la banci in lei 50.000
50.000 1012 Capital subscris varsat
2. se majoreaza capitalul social al unei societati pe actiuni.
Capitalurile proprii, inainte de majorare, se prezinta astfel:
- capital subscris varsat
250.000 lei
- rezerve legale
5.000 lei
- alte rezerve
80.000 lei
- rezultatul exercitiului
120.000 lei
TOTAL capital propriu:
455.000lei
Numarul de actiuni existente pana la majorare: 10.000
Valoarea nominala : 1 actiune = 250.000 / 10.000
= 25 lei
Capitalul social se majoreaza cu aport in natura o constructie. Conform
raportului de evaluare si acordului actionarilor existenti, valoarea de aport
a constructiei este de 100.000 lei. Actionarii existenti decid calcularea
primelor de aport, pentru a stabilii numarul de actiuni noi emise si
distribuite noului actionar.
a). calculul valorii de aport al unei actiuni distribuite:
vaport = 455.000 / 10.000 = 45,5 lei
b). calculul numarului de actiuni noi
nr. de actiuni = 100.000 / 45,5 = 2.198
c). inregistrarea majorarii capitalului social:
Subscrierea capitalului
A+ 456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul

100.000 D

P+ 1011 Capital subscris nevarsat


2.198 x 25 =54.950 C
P+ 1043 Prime de aport
100.000 54.950 = 45.050 C
45
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

456 = %
1011
1043
varsarea capitalului:
- aport efectiv

100.000 lei
54.950 lei
45.950 lei

A+ 212 Constructii
100.000 D
A 456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul 100.000 C
212 = 456
100.000 lei
- evidenta capitalului subscris varsat:
P+ 1012 Capital subscris varsat
54.950C
P- 1011 Capital subscris nevarsat
54.950 D
1011 = 1012

54.950 lei

Situatia conturilor de capitaluri:


D
1011
C
D
1012
Si 54.950
54.950
Rd 54.950
Rc 54.950
Tsd 54.950
Tsc 54.950
Rd Tsd -

Si 250.000
54.950
Rc 304.950
Tsc 304.950
Sfc 304.950

1043

46
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Si 45.050
Rc 45.050
Tsc 45.050
Sfc 45.050

Rd Tsd -

II.

Repartizarea profitului

1. Repartizari din profitul exercitiului financiar curent incheiat.


Conform Procesului Verbal al Adunarii Generale a Asociatilor, din 15.02.2013, de
aprobarea situatiei financiare a anului 2012, sau decis urmatoarele repartizari din profitul
anului 2012:
- 4.000. lei, completarea rezervei legale (conform legii nr. 31/1990, republicata)
- 50.000 lei, constituirea altor rezerve
- 120.000 lei, participarea personalului la profit
- 200.000 lei, distribuirea dividendelor
- 106.000 lei, valoarea nerepartizata.
a). inregistrarea repartizarilor din profitul exercitiului financiar 2002:
inregistrari rezerve legale:
A+ 129 Repartizarea profitului
P+ 1061 Rezerve legale
129 = 1061

4.000 D
4.000 C

4.000 lei

inregistrarea altor repartizari


A+ 129 Repartizarea profitului
P+ 1061 Rezerve legale
129 = 117

370.000 D
370.000 C
370.000 lei
47

Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

La sfarsitul exercitiului financiar 2012, conturile se prezinta astfel:


D
129
C
SFD 374.000
Si Profitul
4.000
repartizat
370.000
D
121
Rd 374.000
Rc Tsd 374.000
Tsc -

117
Si

Rd Tsd -

Si 480.000
Rc Tsc 480.000
Sfc 480.000

-Rd 370.000
Tsd Rc 370.000
Tsc370.000
Sfc 370.000

Si
Rd Tsd -

4.000
Rc 4.000
Tsc 4.000
Sfc 4.000

b) In anul 2013 dupa aprobarea situatiei financiare:


Se transfera profitul repartizat in contul 121 profit si pierdere
A 129 repartizarea profitului
374.000 C
P 121 profit si pierdere
374.000 D
D

129
Si 374.000
Rd
Tsd 374.000
-

Situatia conturilor:
C
D

121

374.000
Rc 374.000
Tsc 374.000
-

48
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Si 480.000
374.000
Rd 374.000
Tsd 374.000

Rc
Rd Tsc 480.000
Tsd Sfc 106.000
Profitul nerepartizat al anului
2012
Se reporteaza profitul nerepartizat al anului 2012:
P- 121 Profit si pierdere
P+ 117 Rezultatul reportat
121 = 117
106.000 lei
Situatia conturilor:
D

121

106.000
Rd 106.000

C
Si 106.000
Rc

Si 370.000
106.000
Rc 106.000
Tsc 476.000
Sfc 476.000

106.000 D
106.000 C
D
Tsd 106.000
-

117

Tsc 106.000 -

Se inregistreaza repartizarile din profit, conform Procesului Verbal al


Adunarii Generale a Actionarilor, dupa aprobarea situatiei financiare
anuale:
P- 117 Rezultatul reportat
370.000 D
P+ 1068 Alte rezerve
50.000 C
P+ 424 Participarea personalului la profit
120.000 C
P+ 457 Dividende de plata
200.000 C
117 = %
1068
424
457
49
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Sitatia contului 117:

D
370.000
Rd 370.000
Tsd 370.000

117

C
Si 476.000

Rc
Tsc 476.000
Sfc 106.000
Profit si pierdere an 2012
V.ANEXE

50
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

BIBLIOGRAFIE
51
Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE:


Reglementari contabile pentru agentii economici
Legea contabilitatii nr. 82/1991 republicata in 2008
OMFP nr. 94/2001 privind Reglementari contabile armonizate cu Directia a-IV a
a CEE si cu Standardele Internationale de Contabiliate.
OMFP nr. 306/2002 privind Reglementari contabile armonizate cu directivele
europene
MIHAI RISTEA
MIRELA DIMA

Contabilitatea societatilor
comerciale

OPREA CALIN
MIHAI RISTEAcontabilitatii

Bazele

GABRIELA IORDACHEComert
TATIANA STANESCUmanualclasa a-x-a
PATRASCU DANIELAFinantarea afacerii
NECULA ANDA
SUZANA ILIEPlanificare operationala
CATALINA POPOVICI
MARIA POPAN

Contabilitatea evenimentelor si
tranzactiilor

MONITORUL OFICIAL
Codul Fiscal
Legea nr. 30/1990 republicata cu modificarile ulterioare privind societatile
comerciale.

52
Sucea Marius-Cristinel

S-ar putea să vă placă și