Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
privind obtinerea,
certificarea si valorificarea
produselor horticole
nepoluate
Universitatea de Stiinte Agronomice si
Medicina Veterinara Bucuresti
Facultatea de Horticultura
Master Tehnologii Integrate de Obtinere si
Valorificare a Produselor Horticole
Luca Marius
Anul 1
Semestrul 1
Prof. dr. Chira Lenuta
Sistemul HACCP
Sistemul HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points) este recunoscut peste
tot in industria alimentara ca o abordare eficienta in obtinerea unor produse bune , in asigurarea
unei igiene corespunzatoare si a unor tehnici de productie care vor conduce in final la o siguranta
corespunzatoare a produselor alimentare.
Conceptual, HACCP se refera la asigurarea calitatii produselor alimentare din punct de vedere
micobiologic si fizico chimic . Metoda permite indentificarea si analiza pericolelor asociate
diferitelor stadii ale proceselor de productie .
Sistemul este utilizat de personalul implicat in circuitul alimentelor pentru planificarea si
instruirea procedurilor proiectate in scopul de a preveni, elimina sau reduce la niveluri acceptabile
riscurile care ar putea afecta siguranta alimentelor.
Cum functioneaza acest sistem?
PRINCIPIUL 1
1.2.
PRINCIPIUL 2
PRINCIPIUL 3
Stabilirea limnitelor critice se face pentru parametri selecionai n fiecare punct critic de
control.Pentru un punct critic de control pot exista una sau mai multe limite critice,iar n cazul n
care oricare din aceste limite a fost depit,nseamn c punctul critic respectiv a ieit de sub
control i inocuitatea produsului finit este n perocol.Cele mai frecvent utilizate limite critice sint:
-temperatura;
-durata;
-umiditatea;
-pH-lui;
-aciditatea;
-coninutul de nitrii;
-coninutul de sare etc.
1.4.PRINCIPIUL 4
Procedurile de monitorizare (verificarea organizat a punctelor critice de control i a limitelor
critice ) i rezultatele monitorizrii trebuie s fie bine documentate i inerpretate ,erorile de
monitorizareputnd genera defecte critice ale produselor.Este bine ca monitorizarea s fie
continu, dar sunt situaii cnd acest deziderat nu poate fi realizat.n aceast situaie intervalul la
care se face monitorizarea trebuie s fie foarte bine stabilit pentru a asigura meninerea sub
control a riscurilor identificate.
De asemenea, este indicat ca monitorizarea s se efectueze prin metode rapide, care s
furnizeze informaii n timp util, iar toate rezultatele monitorizrii trebuie s fie nregistrate.Aceste
nregistrri i documentele aferente vor fi semnate de persoanele care au efectuat monitorizarea ,
dar i de o persoan responsabil cu monitorizarea.
1.5. PRINCIPIUL 5
Este necesar stabilirea aciunilor corecte care vor fiaplicate atunci cnd n urma monitorizrii
punctelor critice de control este detectat o abatere de la limitele critice.Aceste aciuni corective
trebuie s elimine riscurile i s asigure inocuitatea produsului finit.
Toate deviaiile aprute i msuriile corective aplicate trebuie s fac obiectivul unor nregistrri
care constituie obiectivul unor nregistrri care constituie documentaia planului HACCP , iar
nregistrrile pstrate cel puin pn la expirarea termenului de variabilitate a lotului respectiv.
1.6. PRINCIPIUL 6
Este necesar organizarea unui sistem de pstrare a nregistrrilor care implic planul
HACCP , documentaia referitoare la punctele critice de control (limitele critice i rezultatele
monitorizrii ), deviaiile aprute i msurile corective aplicate.Documentele sunt puse la
dispoziia organelor de inspecie, ori de cte ori acestea solicit acest lucru.
1.7. PRINCIPIUL 7
Stabilirea procedurilor prin care se va verifica dac sistemul HACCP funcioneaz corect
vizeaz metode , proceduri i teste utilizate.Verificarea funcionalitii sistemului poate fi efectuat
att de productor , ct i de organismele de control i are rolul de a confirma dac n urma
aplicrii sistemului HACCP , au fost identificate toate riscurile, iar acestea sunt sub control.
Metodele de verificare pot fi i metode microbiologice , fizice , chimice i senzoriale.
Mai jos este prezentata o schema generala de prelucrare a fructelor in vederea obtinerii sucurilor
cu pulpa, aceasta schema reprezentand etapele prin care trebuie sa treaca un procesator
(desigur, toate etapele fiind atent supravegheate de organismele de inspectie si control) :
MATERII PRIME
AMBALAJE
Dozare
Preincalzire
Conservare aseptica
Cupajare
Centrifugare
Omogenizare
Dezaerare
Tratare termica
Turnare fierbinte
Imbuteliere
Conditionare recipiente
Depozitare
Suc cu pulpa
Sterilizare