CAPITOLUL 14- PROFILUL VARSTEI ADULTE DE MIJLOC SI A CELEI TARZII

MISTERUL IMBATRANIRII
Numarul de adulti in varsta continua sa creasca, si odata cu asta exista un interes
din ce in ce mai mare in gerontologie, studiul fenomenelor biologice, fiziologice,
psihologice si sociologice asociate cu imbatranirea, si geriatria( campul medical care are
legatura cu problemele de sanatate ale celor mai in varsta). Stiinta imbatranirii incearca sa
inteleaga de ce maximul vietii unui om este de 120 de ani, ce factori influenteaza speranta
de viata a unui om, si in ce mod sistemele noastre fizice, cognitive si emotionale se
schimba pe masura ce imbatranim.
Nicio teorie a imbatranirii nu poate sa ia in calcul toate schimbarile prin care trec
oamenii odata cu varsta. Teoriile programate ale imbatranirii, se axeaza pe declinele
programate genetic in functiile esentiale, in timp ce teoriile aleatoare, se focuseaza pe
acumularea graduala a greselilor sau a produselor biologice secundare.
Din cauza lipsei de dovezi ca imbatranirea poate fi prevenita, comunitatea stiintifica, nu
recomanda nimic specific in legatura cu cresterea sperantei de viata.

Imbatranirea fizica dupa 50 de ani

Indivizii isi pot mentine o infatisare tanara daca evita soarele, daca au grija de
dantura si de gingiile lor, si daca fac exercitii pentru a-si mentine masa musculara
Odata cu avansarea in varsta, vederea scade, oamenii devin constienti de
presbycusis(deteriorarea vazului si auzului asociate cu imbatranirea), scade simtul
mirosului, si corpul resimte de multe ori caldura sau frig excesiv.
Imbatranirea arata ca timpul de reactie incetineste si devine din ce in ce mai greu sa isi
recupereze echilibrul, si asta duce la caderi. Imbatranirea scade si forta fizica. Cei in
varsta proceseaza apa si alimentele in mod diferit fata de cand erau mai tineri, si nu mai
castiga atat de des in lupta cu boala. Femeile trec prin menopauza, sfarsitul vietii lor
reproductive, insa barbatii mai in varsta inca mai pot avea copii si dupa andropauza.
Creierul se micsoreaza odata ce imbatranim, se pierd conexiunile intre neuroni,
scade activitatea neurotransmitatorilor, si se acumuleaza substante nedorite. Oamenii mai
in varsta au nevoie de mai multe zone din creier pentru a indeplini sarcini, fata de adultii
mai tineri. Ei trec si prin schimbarea patternurilor de somn, care ii face sa oboseasca
devreme in cursul zilei si sa se trezeasca noaptea mai frecvent.

Mintea imbatraneste
Multi adulti in varsta confunda schimbarile cognitive tipice varstei cu dementa. Printre
indivizii in varsta care sunt sanatosi, este normal ca abilitati ce tin de inteligenta fluida si
de cea cristalizata, sa scada in cea de-a doua jumatate a vietii, insa abilitatile fluide scad
chiar si mai devreme. Majoritatea oamenilor in varsta, inca isi mai mentin abilitatile la
sarcini atentionale simple, la sarcini de memorie nondeliberate, si la sarcinile verbale
elementare. Totusi nu se descurca atunci cand trebuie sa memoreze mai multe lucruri

deodata, si adesea intampina fenomenul imi sta pe varful limbii, cand vor sa isi
aduca aminte lucruri specifice.
Teoriile imbatranirii cognitive se axeaza pe declin in viteza de procesare, capacitatea
memoriei de lucru, abilitatea de a ignora informatia irelevanta, si fidelitatea transmiterii
semnalului in creier.
Performantele adultilor mai in varsta sunt influentate de corespondenta dintre abilitatile
lor de procesare, si solicitarile sarcinilor, asteptarile lor pentru succes, relevanta sarcinii
pentru viata lor, perioada din zi, si disponibilitatea strategiilor care sa compenseze pentru
declinul cognitiv. Modelul SOC( optimizarea selectiva cu compensarea), spune ca
indivizii bine adaptati isi seteaza scopuri pe care le pot atinge, fac alegeri care le
optimizeaza performantele, si folosesc strategii noi pentru a compensa pierderile.
Depinzand de sarcina, indivizii in varsta se descurca mai bine, la fel sau mai rau decat
adultii tineri, la problemele practice si la sarcinile cotidiene. Oamenii mai in varsta se
descurca mai bine in unele situatii in care este nevoie de sensibilitate sociala si cunostinte
aparte.
Declinul memoriei normale consista in probleme de gasire a cuvintelor, si alte
tulburari minore. Dimpotriva, oamenii cu dementa, uita evenimente importante si au
dificultati in a indeplini sarcinile zilnice.

Dezvoltarea emotionala si sociala

Cei mai multi dintre adulti trec prin paradoxul imbatranirii, un sentiment al starii
de bine, in ciuda declinelor cognitive si fizice. Teoria selectivitatii socioemotionale,
spune ca functionarea emotionala creste odata cu varsta, pentru ca oamenii mai in varsta
se axeaza mai mult pe a le pasa de ceilalti, si pe a petrece mai mult timp cu oamenii care
sunt relevanti pentru ei.
Indivizii intra in stadiul final al teoriei psihosociale a lui Erikson- Integritate versus
disperare, cand pensionarea sau alte evenimente ii imping spre a face bilantul vietii lor.
Cei care au rezolvat cu succes chestiuni ce tin de dezvoltare, au un simt mare al
integritatii, iar cei care nu au reusit sa obtina rezultate pozitive isi vor sfarsi viata in
disperare.
Desi oamenii in varsta nu mai practica anumite activitati, mai bine de jumatate din
ei nu arata declin in activitatile generale. O viata sociala activa si activitati de petrecere a
timpului liber, sunt asociate cu rate mai scazute de depresie si cu o stare mai buna de
sanatate.
Religia si spiritualitatea devin mai importante pentru multi oameni odata cu imbatranirea.

Spatii prietenoase pentru persoanele in varsta

Locurile ospitaliere pentru cei in varsta, folosesc culori contrastante, pentru a pune
in evidenta deschizaturile usilor si alte schimbari, ofera suprafete nealunecoase si obiecte
de sprijin, si au lumina adecvata, si alte caracteristici care reduc zgomotul de fond.
Oamenilor in varsta le plac locurile in care obiectele de arta, revistele si cartile ii fac sa se
simta confortabil si bineveniti.

CAPITOLUL 15: Cai catre varsta adulta de mijloc si cea tarzie

Sumar: TRAIND CU UN CORP CARE IMBATRANESTE
In timpul perioadei adulte tarzii, sase din cele 7 cauze principale ale mortii sunt:
bolile cronice- boli care se dezvolta incet si tin perioade lungi de timp. Ratele bolilor
cronice cresc odata cu varsta si variaza ca si functie a statutului socioeconomic, al etniei
si al genului. Sindromul metabolic, sporeste sansele pentru bolile serioase de inima si
pentru diabet( cauza a orbirii).
Cea mai frecventa cauza a dementei este Alzheimer, o boala in care placile senile si
conexiunile incurcate din creier produc deficite grave de memorie, confuzii si schimbari
de personalitate. O alta cauza comuna a dementei este dementia cu corpusculi Lewy si
dementa vasculara. Un numar de probleme medicale, inclusiv reactiile la medicamente
pot mima simptomele timpurii ale dementei. Cam 35% din cei in varsta au probleme in a
realiza cel putin una din activitatile rutiniere. Totusi, majoritatea oamenilor in varsta sunt
incredibil de independenti. Cand dizabilitatile ii impiedica pe oameni sa stea in casele lor,
poate fi oferita mai multa asistenta, in locuinte pentru cei in varsta, spatii cu asistenta, si
aziluri.
Centenarii, oamenii care ajung sa traiasca 100 de ani, tind sa aiba un trecut familial
de longevitate, ceea ce sugereaza un avantaj genetic. Dar este probabil ca ei nu au fumat,
nici nu au fost obezi, si tind sa aibe personalitati optimiste care ii ajuta sa intampine cu
bine stresul.
Ai o sansa mai mare sa imbatranesti sanatos, daca ai si o dieta sanatoasa, daca faci
exercitii fizice si mentale, iti urmezi educatia si inveti sa faci fata stresului.

Viata de familie dupa 50 de ani

In ciuda unui declin in satisfactia conjugala, in timp, majoritatea adultilor in varsta
sunt multumiti de casniciile lor. Cuplurile mai in varsta care se bucura de casncii de
durata, au mai putine conflicte si impartasesc mai multe bucurii decat cuplurile mai
tinere.
Persoanele vaduve tind sa fie mai depresive si sa se simta mai singure, chiar si dupa ani
buni de la moartea partenerului lor. Vaduvia le lasa pe femei intr-o stare financiara mai
proasta decat pe barbati, dar barbatii sunt mai afectati emotional, pentru ca tind sa aibe
retele sociale mai restranse.
Dorinta si activitatea sexuala scade cu trecerea timpului, totusi multi adulti sunt activi
sexual, pana in anii de la capat aproape.
Terapia pe termen lung de inlocuire a hormonilor este asociata cu o rata mai crescuta a
infarcturilor si a cancerului de san.
Parintii mai in varsta tind sa aiba relatii bune cu copiii lor adulti, si sunt gata sa ii
ajute, mai mult decat sa primeasca ei ajutor. Majoritatea bunicilor mentin legatura cu
nepotii lor, si mai bine de jumatate le acorda ajutor financiar. In SUA, copiii care sunt
crescuti de un bunic, este mai probabil sa traiasca in saracie.

Adultii mai in varsta care au grija de o ruda bolnava sau de un partener bolnav, au
rate mai crescute de simptome depresive, folosesc mai multe medicamente pentru
problemele psihologice, si au mai multe probleme de sanatate.
Munca si pensionarea
Varsta medie pentru forta de munca, creste peste tot in lume. Muncitorii mai in
varsta sunt mai devotati, mai satisfacuti si sunt angajati cu o baza solida de cunostinte in
domeniul in care lucreaza, care se descurca la fel de bine ca cei tineri.
Angajatilor in varsta nu li se ofera la fel de mult training la locul de munca, ca si celor
tineri. Atunci cand celor in varsta li se ofera training, ei au nevoie de mai mult timp ca sa
invete, dar invata la fel de mult ca si cei tineri.
Cei in varsta intampina adesea discriminare de varsta, cand vor sa se angajeze, cand se
fac disponibilizari sau cand sunt concediati.
Pensionarea nu se mai face asa de brusc ca altadata, pentru ca multi oameni se
pensioneaza, dar apoi isi gasesc un alt loc de munca. Situatia financiara si sanatatea sunt
cei mai buni predictori pentru cand are loc pensionarea, dar problemele familiale,
caracteristicile organizatorice, si alti factori, sunt de asemenea implicati. Oamenii care sau pensionat de cativa ani, sunt in general mai multumiti de vietile lor, decat aceia care
inca lucreaza sau s-au pensionat recent.
Diferentele individuale de-a lungul timpului
Personalitatile oamenilor se schimba in general, destul de putin in timpul ultimilor
lor ani, desi sunt cativa oameni care se schimba destul de mult. Comparativ cu adultii mai
tineri, cei mai in varsta sunt mai putin nevrotici, mai putin extraverti, si mai putin
deschisi la experiente noi, dar sunt mai agreeabili si mai constiinciosi.
Diferentele de gen adesea se micsoreaza in perioada adulta tarzie, odata ce ambele
sexe se indeparteaza de rolurile traditionale de gen. Adesea barbatii devin mai sensibili
emotional si mai putin independenti, in timp ce la femei se petrece opusul, ele devenind
si mai asertive.
Revizitand principiile de dezvoltare: Experientele din copilarie influenteaza varsta
adulta?
Un studiu pe termen lung al copiiilor talentati, initiat de Lewis Terman, ilustreaza
patru principii ale dezvoltarii: a) Dezvoltarea este produsul combinatiei dintre mediu si
ereditate( nature-nurture), pentru ca natura influenteaza mediile in care oamenii traiesc,
dar experientele influenteaza cum se traduce potentialul genetic in caracteristici si
comportamente observabile. Atat experientele din copilarie cat si genele influenteaza
viata noastra de mai tarziu; b) Dezvoltarea fizica, cognitiva si socioemotionala sunt
interconectate. Pe parcursul vietii, oamenii care se descurca intr-o arie a dezvoltarii, tind
sa se descurce si in altele; c) Rezultatele din dezvoltare variaza in timp, si in functie de
context, asa ca factorii individuali care prezic adaptarea intr-un anumit moment, s-ar
putea sa nu o mai faca pentru un alt moment, sau in alt context; d) Oamenii experientiaza
atat continuitate, cat si schimbari neasteptate in cursul vietii lor.