Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea de Petrol si Gaze

Facultatea de Stiinte Economice, Specializarea ECTS

Abordari economice ale strategiilor si politicilor de mediuStudiu de caz realizat la Parcul Natural Bucegi

Prof.coordonator: Buzoianu Daniela


Autori: Guta Diana-Maria
Cornescu Laura
Zinca Ema Rebeca
Grupa 5250, anul II

Anul universitar 2013-2014

Cuprins
Introducere..3
Capitolul I- Surse de poluare
I.1.Forme de poluare produse de turism.4
I.2.Impactul activitatilor antropice in Parcul Natural Bucegi..7

Capitolul II-Strategii de mediu


II.1.Strategii de mediu in Romania.10
II.2. Strategii de mediu in Parcul Natural Bucegi..11

Capitolul III- Politici de mediu


III.1 Politici de mediu in Romania..13

Capitolul IV- Costuri de mediu


IV. 1 Costuri de mediu pentru Parcul Natural Bucegi14

Bibliografie.15

Introducere

Activitatea omului, orientat spre valorificarea resurselor naturale, a afectat ntotdeauna bunastarea
factorilor de mediu.
In trecut, interventia omului n modificarea conditiilor de mediu era de proporie redus i nu lsa urme
datorit capacitii de regenerare.Organizarea i desfurarea diferitelor activiti economice pe teritoriul
rii genereaz presiuni asupra mediului legate de ocuparea terenurilor, modificarea peisajelor i
aecosistemelor, distrugerea spaiului natural, utilizarea neraional a solului,asupra concentrarea
activitilor pe o zon foarte sensibil i cu mare valoare ecologic, etc. In ultimele trei deceniis-a
contientizat faptul c diversificarea, accelerarea, globalizarea i cronicizarea sunt trsturi dominante
ale procesului de deteriorare a capitalului natural. Deteriorarea capitalului naturaleste un proces real,
extrem de complex, de lung durat i cu o evoluie strict dependent de ritmul, formele i forele
dezvoltrii sistemelor socio-economice.
Dac ne referim la amenajarea teritoriului i activitatea de turism, n prezent, exceptnd calamitile
naturale ,degradarea mediului i a resurselor turistice naturale provine de la dou mari grupe de factori i
anume:
factori care sunt urmarea direct a dezvoltrii economice;
factori care provin din folosirea mediului ambiant pentru turism i agrement.

Capitolul I-Surse de poluare


I.1.Forme de poluare produse de turism
1.Tipuri de poluare produsa prin turism:

a. Poluarea fizica si chimica


Sezonalitatea in timp si spatiu a consumului turistic constituie un factor de poluare de foarte mare
insemnatate. Prin efectele care au ca sursa consumatorii enumeram degradarea peisajului prin agasarea
naturii si monumentelor de arta si aparitia fenomenului inflationist al pretului, datorita cererii excesive.
Oferta de servicii turistice de proasta calitate, din pricina suprasolicitarii fizice si psihice a personalului,
a comprimarii serviciului aferent fiecarui serviciu turistic constituie efecte de poluare majora cauzate de
prestatori. Prin comprimarea timpului liber are loc si o scadere relativa a veniturilor obtinute din servicii
suplimentare. 535i84f

b. Amenajari turistice
Amenajarea turistica necorespunzatoare a teritoriului reprezinta cea mai grava forma de degradare a
resurselor turistice de catre turism.
Neconcordanta calitativa dintre resurse si dotari comporta 2 situatii:
- Dotarea la un nivel inferior de confort a unor zone turistice ce dispun de resurse exceptionale, ofera
produse turistice de calitate necorespunzatoare;
-

Dotari superioare pt resurse inferioare.

c. Poluarea aerului
Activitatile turistice grupate pe forme de turism pot conduce la reducerea calitatii aerului. Astfel, in
sezonul turistic cand circulatia turistica se afla la cote maxime se poate produce poluarea aerului prin
gaze de esapament produse de autoturismele turistilor si numarul mare de autocare.
4

Structurile de cazare si alimentatie publica au un consum mai ridicat de energie si deci exista o poluare
produsa de centralele termice care deservesc statiuniile turistice.

d. Poluarea apei
Multe activitati turistice nu se pot derula in lipsa unor resurse de apa mai ales cand este vorba de starea
de igiena si calitatea serviciilor turistice oferite.Consumul de apa calculat pentru fiecare turist este destul
de ridicat atat in structurile de cazare cat si in cele de alimentatie publica, ca urmare crescand volumul
de ape uzate evacuate.
Poluarea apelor se produce si prin turismul neorganizat in locuri situate pe malurile apelor, lacurilor sau
in perimetrul apelor freatice cu caracter mineral, unde turistii , prin gunoaiele lasate, pot contribui la
scaderea calitatii apelor de suprafata sau subterane.
In tratamentele balneare pe baza de substante chimice existente in apele minerale, namoluri, diferite
proceduri pe baza de plante medicinale utilizate la diverse proceduri medicale duc la eroziunea
conductelor, aparatelor si dotarilor medicale.
Comportamentul turistilor de a arunca oriunde gunoaiele, cu deosebire in lacuri, rauri curgatoare si ape
marine creste concentratia de bacili coliformi care pot provoca diferite afectiuni.
Se impune utilizarea cat mai scazuta a detergentiilor cu fosfati , a clorului pentru albirea lenjeriei in
structurile de cazare si alimentatie publica.

e. Poluarea solului
Aceasta forma de poluare afecteaza mai ales prin extinderea amenajarilor turistice si de transport , care
determina scoaterea din circuitul forestier si agricol a unor importante suprafete (realizarea de parcari,
statii de alimentare cu combustibil).
Solurile sunt afectate mai ales de cantitatile de deseuri solide care pot afecta calitatea lor.
Un aspect deosebit este dat de exploatarea plajelor care trebuie curatate periodic cu mijloace mecanice
specifice pt pastrarea calitatii igienice a nisipului, solurile sunt afectate si de multitudinea de structuri de
agrement- partii de schi, terenuri de sport, instalatii de transport pe cabluri etc

f. Poluarea vegetatiei
Padurile prin faptul ca reduc poluarea aerului, atenueaza efectul de sera .
Vegetatia arbustiva si ierboasa naturala, prin varietatea speciilor componente aduc o mai mare varietate
peisajelor naturale.
Activitatile turistice pot determina degradarea vegetatiei existente - colecatare lemn de foc pentru picnic,
parcare direct pe iarba, ruperea de specii valoroase ca suveniruri, campare haotica a corturilor etc.

g. Poluarea faunei

Extinderea amenajarilor turistice, circulatia turistica intensa determina reducerea habitatelor naturale pt
multe dintre animalele salbatice.
Practicacea braconajului, a pescuitului si vanatorii necontrolate poate conduce la scaderea dramatica a
efectivelor de fauna salbatica.
Comportamentul zgomotos al turistilor are un efect negativ asupra mediului de viata al multor specii de
animale.

h. Poluarea fonica
Activitatile turistice detin mai multe surse care produc zgomote cum sunt cele produse de motoarele de
pompare a apei, de lifturile mari de marfa, de instalatiile de aer conditionat, de aparatele frigorifice, de
rampele de aprovizionare cu materii prime din structurile de alimentatie publica, de cainii vagabonzi din
jurul hotelurilor si a restaurantelor si de comportamentul necivilizat al multor turisti

2. Poluarea culturala si morala

Urbanizarea a determinat un proces de schimbare rapida, iar migrarea spre orase si dezvoltarea
ascendenta a lor a dus la dezmembrerea treptata a comunitatilor locale si la distrugerea relatilor sociale
existente.
Prin posibilitatile de a calatori mai mult a avut loc fenomenul de turistizare a lumii.
Prezenta turistilor poate duce la conflicte sociale intre comunitati, la declinul culturii nationale prin
comportamentul si exprimarea libertatii in timpul calatoriei a turistului care poate genera consum
excesiv de alcool, droguri, distrugerea mediului.

I.2.Impactul activitatilor antropice in Parcul Natural Bucegi


Principalele pericole care ameninta padurile

Tendinta unor proprietari particulari de padure de a nu respecta amenajamentele silvice ( planuri


silvice prin care se urmareste asigurarea continuitatii padurii pe o anumita suprafata).
Taierile ilegale de arbori care pot duce la dezgolirea irationala a unor suprafete de padure.
Nerespectarea regulilor si regulamentelor silvice de exploatare a lemnului poate duce la
adevarate catastrofe ecologice prin degradarea solului, distrugerea regenerarilor naturale prin
trecerea lemnelor peste acestea, inmlastinarea si distrugerea taluzelor paraielor pe care se trage
lemnul, poluarea apelor.
Pasunatul cu turmele de animale domestice in paduri duce la distrugerea puietilor tineri, la
batatorirea solului, alungarea animalelor salbatice din zona, haituirea si unerosi prinderea de
catre caini a puilor de carb sau capre negre.
Pe plan national, modificarile climatice cum ar fi seceta combinata cu poluarea urbana si
industriala duc la aparitia fenomenelor dfe uscare a padurii.
Un alt gen de pericol il constituie incercarile diverse de a reduce suprafetele ocupate cu padure in
beneficiul suprafetelor cultivate, a fanetelor, pasunilor sau chiar a perimetrelor construibile din
orase si comune.
Pericolul de incendii este mare in arboretele de rasinoase ( datorita continutului ridicat de rasini
inflamabile) si de aceea este interzisa aprinderea focului la o distanta mai mica de 100 m de
7

padure. Aruncarea gunoaielor si a resturilor menajere in padure polueaza mediul si provoaca


perturbarea comportamentului vanatului, care invata sa se hraneasca cu resturi alimentare si
devine dependent de asezarile umane.
Vanatoarea ilegala( braconajul) duce la reducerea drastica a vanatului mic si mare si poate pune
in pericol chiar existenta acestor specii.
Taierile ilegale, braconajul, reducerile de suprafete de padure, incendiile, sunt si trebuie prevenite
si combatute prin actiuni de paza.
Fauna din padurile noastre are nevoie de liniste , de zone unde sa nu fie deranjate de animale
domestice sau de turisti.

Influente negative asupra ecosistemelor din zona alpina

Periclitarea unor specii de plante ocrotite prin ruperea acestora


Distrugerea unor portiuni ale covorului vegetal prin creearea de noi poteci sau scurtaturi. Aceste
noi trasee afecteaza linistea si viata animalelor, limitandu-le arealul de refugiu si vietuire
Provocarea de avalanse datorita abordarii traseelor nepermise in perioada de iarna.
Acumularea de deseuri, in mare parte nedegradabile, deterioreaza frumusetea peisajului si
creeaza dificultati majore Administratiei pentru evacuarea lor.
Pasunatul determina modificarea compozitiei covorului vegetal, batatorirea solului, periclitarea
florei alpine a carei existenta se bazeaza pe un echilibru ecosistemic fragil.
Impingerea naimalelor specifice pasunilor alpine ( datorita concurentei la hrana, haituirii de catre
cainii pazitori ai turmelor) spre zone inaccesibile si cu resurse limitate.

Impactul activitatilor umane asupra relefului Carstic

Distrugerea formatiunilor din pesteri : Pestera Ialomitei, printre primele pesteri din Romania
introduse in circuitul turistic, a suferit foarte multe distrugeri prin ruperea stalactitelor sau
stalagmitelor, inscriptii pe pereti, focuri aprinse in pestera.
Deseurile depozitate in zonele carstice, la exterior sau in pesteri si avene reprezinta un mare
pericol pentru sanatatea oamenilor si a mediului inconjurator deoarece in aceste regiuni circulatia
apelor subterane( panza freatica sau raurile subterane) este foarte intensa. Daca aceste ape
intalnesc depozite de deseuri, acestea pot fi antrenate, transportate sau dizolvate, ajungand apoi
in zonele de captare a apei potabile.
Eventuala deschidere a unor exploatari de roca in zona cheilor pot duce, pe langa distrugerile din
locurile respective, la dislocari si prabusiri de roci, la avalanse datorate vibratiilor si zgomotului
exploziilor.
Captarile, barajele sau devierilede cursuri de apa determina fluctuatii ale nivelului sau debitului
cursurilor de apa avand repercursiuni imediate asupra panzei freatice si in timp asupra reliefului
si peisajului.odificarile biotopului duc apoi la modificarea biocenozei
8

Impactul negativ al activitatilor umane

Antrenarea solului si resturilor vegetale in urma exploatarilor forestiere;


Deteriorarea insusirilor apelor prin: aruncarea gunoaielor din diverse surse, temporar sau
permanent;
Schimbarea proprietatilor chimice ale apei paraielor datorita activitatilor umane;
Modificarea ecosistemelor paraielor sau zonelor inconjuratoare datorita eventualelor lucrari
hidrotehnice( baraje, devieri de cursuri, captari de apa);
Afectarea biocenozei datorita pescuitului ilegal.

IMPACTUL ACTIVITATILOR UMANE PREZENT SI VIITOR


Daca inainte de perioada industriala, ocupatiile de baza erau pastoritul, cresterea vitelor si mestesugurile,
odata cu aparitia marilor uzine de la Fieni, Sinaia, Busteni si Brasov, activitatile traditionale s-au
completat cu cele moderne. Astfel, o buna parte din forta de lucru a migrat spre centre industriale,
mentinandu-se in acelasi timp si activitatile din gospodarii.
De aceea, presiunea activitatilor umane asupra resurselor naturale din zona Parcului Natural Bucegi a
fost mai redusa. In ultimii ani, insa, din cauza modificarilor la nivel economic, se observa scaderea
ocuparii fortei de munca in industrie sirevenirea la activitati traditionale precum cresterea animalelor,
exploatari forestiere etc.
Aceste activitati pot crea o presiune puternica asupra mediului natural datorita efectelor pe care le
produc.
Printre aceste efecte se numara si urmatoarele:
- Distrugerea covorului vegetal;
- Alunecarile de teren;
- Poluarea aerului;
- Epuizarea resurselor naturale
- Eroziunea terenurilor;
- Poluarea apelor;
9

- Depozitari de gunoaie;
- Schimbarea peisajelor naturale;
- Distrugerea unor elemente de atractie turistica sau importante pentru stiinta;
- Disparitia sau migrarea unor specii de plante si animale.

Capitolul II-Strategii de mediu


II.1.Strategii de mediu in Romania
Cateva dintre strategiile de mediu existente in Romania sunt:

Strategia nationala de dezvoltare a ecoturismului in Romania:


-Viziune: n 2020 la nivel naional vor fi create destinaii ecoturistice cu notorietate, lucru ce
vacontribui la mbuntirea vieii comunitilor locale, la protejarea i conservarea
resurselornaturale i la prestarea unor servicii turistice de calitate iar toate acestea la
afirmareaRomniei ca destinaie ecoturistic recunoscut pe plan international.
-Obiectiv general: Crearea condiiilor de dezvoltare a ecoturismului la nivelul ariilor protejate i
n zonele dinvecintatea acestora, urmrindu-se realizarea unui produs ecoturistic competitiv pe
plan naionali internaional.

Strategia nationala de gestionare a deseurilor:


-Planurile regionale de gestionare a deeurilor au fost elaborate de fiecare Agenie Regional
pentru Protecia Mediului n colaborare cu reprezentanii autoritilor de mediu de la nivel local
i al autoritilor administraiei publice locale i judeene, aceste planuri fiind aprobate prin
Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor i ministrului integrrii europene nr.
1364/1499/2006.
Planurile regionale de gestionare a deeurilor se revizuiesc o dat la 5 ani sau ori de cte ori e
necesar pe baza raportului de monitorizare anual i a Metodologiei de elaborare a planurilor
regionale i judeene de gestionare a deeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului i
gospodririi apelor nr. 951/ 06.06.2007.
Scopul planurilor regionale de gestionare a deeurilor este:
crearea cadrului necesar atingerii obiectivelor de gestionare a deeurilor;
condiie necesar pentru asigurarea sprijinului financiar al UE

10

Strategia nationala pentru dezvoltare durabila a Romaniei


-Prezenta Strategie stabilete obiective concrete pentru trecerea, ntr-un interval de
timp rezonabil i realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adugat nalt,
propulsat de interesul pentru cunoatere i inovare, orientat spre mbuntirea continu a
calitii vieii oamenilor i a relaiilor dintre ei n armonie cu mediul natural.

II.2. Strategii de mediu in Parcul Natural Bucegi

Strategia de management a vizitatorilor


-Aceasta Strategie de Management a Vizitatorilor este realizata de Administratia Parcului Natural
Bucegi, cu asistenta Serviciului Arii Protejate din cadrul Regiei Nationale a Padurilor-Romsilva
-Monitorizarea Planului de Management al Vizitatorilor se va face permanent si va face obiectul
unui protocol special, iar revizuirea acestuia se va face din 2 in 2 ani si obligatoriu odata cu
revizuirea Planului de Management al Parcului.

Evaluarea strii de conservare a speciilor i habitatelor din Parcul Natural Bucegi i


contientizarea publicului i a factorilor de interes pentru un management protectiv al acestuia:
-Date generale despre proiect
Proiectul Evaluarea strii de conservare a speciilor i habitatelor din Parcul Natural Bucegi i
contientizarea publicului i a factorilor de interes pentru un management protectiv al acestuia
este un proiect finanat de prin Programul Operaional Sectorial Mediu 2007-2013, Axa
Prioritar 4 Proiectul este implementat de Consiliul Jude ean Dmbovia, n parteneriat cu
Administraia Parcului Natural Bucegi.
Obiectivul general al proiectului: Asigurarea strii favorabile de conservare a biodiversitii din
Parcul Natural Bucegi (PNB).
Obiectivele specifice ale proiectului:
1. Colectarea informaiilor necesare pentru meninerea/imbuntirea strii favorabile de
conservare a speciilor si habitatelor
2. Contientizarea factorilor cu impact direct asupra PNB i a generaiei tinere

Optimizarea managementului vizitatorilor prin completarea infrastructurii de vizitare in Parcul


NaturalBucegi - sit Natura 2000:
11

-va contribui decisiv la planificarea i dezvoltarea primelor baze ale infrastructurii de vizitare ale
Parcului Natural Bucegi, n acord cu cerinele reale rezultate din strategia de management a
vizitatorilor, ca document care cristalizeaz i structureaz tendinele i nevoile vizitatorilor n
ultimii ani bazate pe oferta de servicii i atraciile zonei, dar innd cont de necesitile de
protecie i conservare care rezult din principalele obiective de management ale Parcului.

-OBIECTIVELE PROIECTULUI
Implementarea principalelor obiective ale Strategiei de Management a Vizitatorilor pentru Parcul
Natural Bucegi astfel incat activitatile recreative sau de cunoatere a patrimoniului natural sa
aiba un impact minim asupra naturii si a stilului de viata traditional in armonie cu natura
comunitatiilor locale.
Obiectivele specifice sunt:
Imbunatatirea si creterea eficientei activitatilor de management prin dezvoltarea masurilor de
protectie a habitatelor in special, dar si a speciilor de flora si fauna si monumente ale naturii;
Asigurarea consultrii, contientizrii si informrii publicului cu privire la principalele obiective
de management ale Parcului Natural Bucegi;
Dezvoltarea infrastructurii de vizitare pentru uz public ca instrument al activitatii de comunicare
directa, proiectarea si realizarea acesteia, astfel incat prin funciunile ei sa asigure o informare
eficienta a vizitatorilor;
Instruirea adecvata a personalului si creterea capacitatii institutionale a Administraiei Parcului
Natural Bucegi RA.
Monitorizarea de specii si habitate pentru a putea evalua rezultatele masurilor de management si
a le aduce imbunatatiri in cazul in care se constata aciunea unor factori antropici negai vi.
Atingerea obiectivelor proiectului si asigurarea unei protectii ridicate a ariei se poate realiza prin
activitatile de informare si contientizare a publicului, atat in ceea ce privete managementul
ariei cat si despre beneficiile socio-economice pe care le genereaza aria naturala inclusa in situl
Natura 2000 . Pentru realizarea practic a acestor activitati este necesara imbunatatirea
infrastructurii de vizitare si punerea la dispoziia vizitatorilor de informaii pe toata durata vizitei
incepand de la punctele de intrare si pana la destinaiile finale de vizitare, pe traseele tematice
sau in zonele de mare concentrare.

Capitolul III- Politici de mediu


III.1 Politici de mediu in Romania
12

n Romnia, protecia mediului a aprut ca un domeniu de sine stttor al politicilor naionale n anul
1990, cnd a fost nfiinat pentru prima dat fostul Minister al Mediului; n 1992 a fost elaborat28 primul
document oficial ce stabilete obiectivele naionale n domeniu Strategia Naional de Protecia
Mediului, reactualizat n 1996 i n 2002. Strategia este structurat n dou pri:(1) o trecere n revist
a principalelor resurse naturale, elemente privind starea economic i calitatea factorilor de mediu, i (2)
strategia propriu-zis, adic principiile generale de protecie a mediului, prioritile, obiectivele pe
termen scurt, mediu i lung. nc din 1996 se poate observa o adecvare a strategiei naionale cu cea
comunitar n ceea ce privete principiile, prioritile i obiectivele . Astfel, principiile urmrite sunt:
conservarea i mbuntirea condiiilor de sntate a oamenilor;
dezvoltarea durabil;
prevenirea polurii;
conservarea biodiversitii;
conservarea motenirii culturale i istorice,
principiul poluatorul pltete;
stimularea activitii de redresare a mediului
Strategiile de dezvoltare a politicii naionale de mediu sunt conturate n funcie de prioritile aderrii la
UE i de necesitile naionale, coroborate cu prioritile naionale. Astfel, se poate vorbi despre extensii
ale programelor comunitare dar i de iniiative naionale i iniiative conforme strategiilor internaionale
de protecia mediului. Iniiativele comunitare active n domeniul politicii naionale de mediu sunt
reprezentate de instrumentele de pre-aderare 35Phare, ISPA, i LIFE34; conformitatea cu strategiile
internaionale este dat de Agenda 21 i Facilitatea Global pentru Mediu (GEF)35, iar conformitatea cu
cele naionale de Programul Sntate pentru Romnia.

Capitolul IV- Costuri de mediu


IV. 1 Costuri de mediu pentru Parcul Natural Bucegi

13

Nume proiect
Optimizarea
managementului
vizitatorilor prin completarea
infrastructurii de vizitare n
Parcul Natural Bucegi-sit Natura
2000
Evaluarea strii de conservare a
speciilor i habitatelor din Parcul
Natural Bucegi, precum i
contientizarea publicului i a
factorilor de interes pentru un
management protectiv al acesteia
Managementul speciei urs brun
(Ursus arctos arctos) si
diminuarea conflictelor directe
om-urs n Parcul Natural
Bucegi ca zona model si pentru
alte arii protejate

Beneficiar
Total valoare proiect
RNP Romsilva -Administraia 17,861,506
Parcului Natural Bucegi

Consiliul Judeean Dambovia

2,441.409

Administratia Parcului Natural 749,625


Bucegi

Bibliografie
1.http://www.bucegipark.ro
14

2.http://www.mie.ro
3.http://biodiversitate.mmediu.ro/
4.http://www.mmediu.ro/
5.http://www.insse.ro/
6.http://beta.ier.ro/

15