Sunteți pe pagina 1din 18

Contabilitate internationala

1. Potrivit IAS 1 veniturile din participatii se refera la :


a. conturile de activ si reprezinta partea in rezultatele participatiilor puse in

echivalenta;
b. conturile de pasiv si reprezinta partea in rezultatele participatiilor puse in

echivalenta;
c. conturile consolidate si reprezinta partea in rezultatele participatiilor puse in
echivalenta;
C
2. Potrivit IAS 1 elementele extraordinare sunt venituri si cheltuieli generate de :
a. evenimente sau operatii strict delimitate de activitatile ordinare ale intreprinderii;
b. evenimente sau operatii ce nu sunt delimitate de activitatile ordinare ale

intreprinderii;
c. evenimente care se produc frecvent.
A
3. Metodele de determinare si prezentare a fluxurilor de trezorerie relative la activitatile de

exploatare sunt :
a. metoda evaluarii activelor si pasivelor;
b. metoda directa si metoda indirecta;
c. metoda directa si metoda exploatarii directe.
B
4. Utilizarea metodei directe este dorita in special de :
a. conducatorii intreprinderii;
b. investitori;
c. guvern.
B
5. Potrivit Legii contabilitatii nr.82/1991 si a OMF 94/2001 contul de profit si pierdere :
a. avea la baza clasificarea dupa natura a veniturilor si cheltuielilor, iar forma de

prezentare a structurilor in cadrul acestuia era aceea de tabel;


b. avea la baza clasificarea dupa natura a veniturilor si cheltuielilor, iar forma de

prezentare a structurilor in cadrul acestuia era aceea de lista;


c. ambele variante sunt corecte.
B
6. Indicatorul Productia exercitiului se calculeaza astfel :
a. Productia exercitiului = productia vanduta +/- variatia stocurilor+ venituri din

productia de imobilizari;
b. Productia exercitiului = productia vanduta + variatia stocurilor+ venituri din
productia de imobilizari;
c. Productia exercitiului = productia vanduta - variatia stocurilor+ venituri din
productia de imobilizari;
A
7. Veniturile, sunt clasificate in :
a. venituri din exploatare, extraordinare si financiare;
b. venituri din exploatare, exceptionale si financiare;
c. venituri din exploatare si financiare.
A
8. Potrivit IAS 38 un activ necorporal generat cu resuese proprii, intruneste criteriul de

recunoastere numai dupa despartirea procesului de generare a acestuia in :


a. faza de cercetare si faza de dezvoltare;
b. faza de cercetare si faza de configurare;
c. faza de cercetare si faza de prospectare.
A
9. Valoarea amortizabila a unei imobilizari corporale este repartizata :
a. pe o durata partiala de utilitate a imobilizarii;
b. pe toata durata de utilitate a imobilizarii;
c. pe o durata mai mare decat durata de utilitate a imobilizarii.
B
10. Amortizarea economica:
a. este sinonima cu amortizarea fiscala;
b. nu este sinonima cu amortizarea fiscala;
c. ambele variante sunt corecte.
B
11. Operatiunea de lease-back consta in :
a. vanzarea unui pasiv si darea imediata a acestuia in locatie;
b. vanzarea unui pasiv si preluarea imediata a acestuia in locatie;
c. vanzarea unui activ si preluarea imediata a acestuia in locatie.
C
12. Marimea rezultatului evidentiat de contul de profit si pierdere :
a. depinde in mare masura si de metodele contabile utilizate in masurarea si evaluarea

elementelor ce concura la obtinerea rezultatelor;

b. nu depinde in mare masura si de metodele contabile utilizate in masurarea si

evaluarea elementelor ce concura la obtinerea rezultatelor;


c. depinde intr-o masura nesemnificativa si de metodele contabile utilizate in

masurarea si evaluarea elementelor ce concura la obtinerea rezultatelor.


A
13. Variatia trezoreriei intreprinderii se poate determina pe baza informatiilor cuprinse in bilant ca

diferenta intre:
a. valoarea trezoreriei de la sfarsitul si inceputul exercitiului financiar;
b. valoarea trezoreriei de la inceputul si sfarsitul exercitiului financiar;
c. valoarea disponibilitatilor banesti din contul de la banca de la sfarsitul si inceputul

exercitiului financiar.
A
14. Informatia degajata de tabloul fluxurilor de trezorerie conduce la :
a. determinarea gradului de lichiditate al intreprinderii, evaluarea efectelor unor

decizii stategice majore privind investitiile si finantarea;


b. determinarea gradului de creditare al intreprinderii, evaluarea efectelor unor decizii
stategice majore privind investitiile si finantarea;
c. determinarea gradului de insolvabilitate al intreprinderii, evaluarea efectelor unor
decizii stategice majore privind investitiile si finantarea;
A
15. Variatia lichiditatilor si a echivantelor de lichiditati se explica prin actiunea urmatoarelor

genuri de activitati:
a. activitati de exploatare;
b. activitati de investitii;
c. activitati de exploatare, activitati de investitii si activitati de finantare.
C
16. Conform IAS 7 activitatile de investitii sunt activitatile referitoare la :
a. achizitionarea si instrainarea de active pe termen lung, precum si alte investitii ce

nu sunt incluse in echivalentele de numerar;


b. achizitionarea si instrainarea de pasive pe termen lung, precum si alte investitii ce
nu sunt incluse in echivalentele de numerar;
c. instrainarea de active pe termen lung, precum si alte investitii ce nu sunt incluse in
echivalentele de numerar.
A
17. Activitatile de finantare sunt acele activitati care :
a. antreneaza schimbari in marimea si structura capitalurilor proprii si capitalurile

imprumutate ale unei intreprinderi;

b. antreneaza schimbari in marimea si structura activelor unei intreprinderi;


c. antreneaza schimbari in marimea si structura capitalului social al unei intreprinderi.
A
18. Sistemul contabil reprezinta :
a. Un ansamblu de norme, reguli, procedee si instrumente care stau la baza

functionarii contabilitatii;
b. cadrul legislativ care reglementeaza activitatea financiara.
c. Un sistem de reglementare a activitatii financiar contabile la institutiile publice.
A
19. Factorii care influenteaza dezvoltarea sistemelor contabile sunt :
a. sistemul politico-economic si modalitatea de finantare a intreprinderilor;
b. sistemul politico-economic, sistemul juridic, modalitatea de finantare a

intreprinderilor si relatia dintre contabilitate si fiscalitate;


c. cadrul socio-cultural international.
B
20. Sistemul politic liberal este caracteristic :
a. Romaniei;
b. Americii de Sud si tarilor est-europene;
c. Tarilor vest-europene, Americii de Nord, Japoniei si Australiei.
C
21. Obiectivul contabilitatii americane este :
a. acela de a oferi cea mai realista (onesta) imagine posibila a situatiei economice a

unei intreprinderi;
b. acela de a oferi o imagine de ansamblu a economiei tarii;
c. acela de a pune in lumina erorile de fiscalitate ale unei institutii.
A
22. Obiectivul contabilitatii britanice este :
a. acela de a subordona contabilitatea fiscalitatii;
b. acela de a oferi o imagine adevarata si loiala a situatiei economice a unei

intreprinderi;
c. acela de a reglementa activitatea unui domeniu economic.
B
23. Menirea contabilitatii este :
a. prezentarea anumitor indicatori economico-financiari;
b. oglindirea fiscalitatii dintr-o ramura de activitate;

c. comunicarea de informatii care sa dezvaluie rentabilitatea intreprinderii in special

sub forma beneficiului din exploatare.


C
24. Cercetarile in domeniul contabil se indreapta in special catre :
a. evaluarea mai semnificativa a activelor si pasivelor bilantiere;
b. masurarea veniturilor si a cheltuielilor de exploatare;
c. calculul indicatorilor macroeconomici.
B
25. Sistemul egalitar-autoritar este specific :
a. tarilor vest-europene;
b. tarilor Americii Latine;
c. fostelor tari socialiste aflate in procesul de tranzitie spre economia de piata.
C
26. Normalizarea contabila in Romania devine atributul exclusiv al statului din anul :
a. 1949;
b. 1947;
c. 1951.
B
27. Dreptul de a fi normalizatorul contabil pentru Romania , incepand cu 1 ianuarie 1994 si l-a

arogat :
a. CECCAR;
b. Colegiul consultativ al fiscalitatii;
c. Ministerul Finantelor.
C
28. Reforma contabilitatii romanesti demarata la sfarsitul anului 1991 a avut la baza modelul de

contabilitate :
a. din Germania;
b. din Franta;
c. din Marea Britanie.
B
29. Principiile contabile evidentiate in Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr.82/1991,

aprobat prin H.G. nr.704/1993 au fost :


a. principiul continuitatii activitatii, principiul prudentei, principiul permanentei

metodelor, principiul independentei exercitiilor, principiul non-compensatiilor,


principiul intangibilitatii bilantului de deschidere.

b. principiul conformitatii cu reglementarile financiar contabile anglo-saxone,

principiul prudentei, principiului continuitatii activitatii, principiul independentei


exercitiilor;
c. nici o varianta nu este corecta.
A
30. Asupra OMF 94/2001 s-au exercitat influente :
a. internationale si nationale straine (din Franta si Marea Britanie);
b. nationale straine (din Franta si Marea Britanie);
c. nationale straine (din Germania).
A
31. Pe plan mondial pot fi evidentiate urmatoarele sisteme de drept:
a. sistemul de drept anglo-saxon si american;
b. sistemul de drept romano-german si sistemul de drept cutumiar;
c. sistemul de drept german si sistemul de drept egalitar.
B
32. Sistemul juridic care descrie si prezinta un comportament acceptabil din punct de vedere legal,

iar reglementarile sale contabile au drept scop impunerea unor reguli specifice contabilitatii
este :
a. sistemul de drept anglo-saxon/american;
b. sistemul de drept cutumiar;
c. sistemul de drept romano-german.
C
33. Sursele de finantare ale unei intreprinderi sunt rezultatul :
a. indatorarii (prin credite bancare sau nebancare) si al cresterii capitalurilor proprii

prin recursul la piata financiara;


b. imprumuturilor de la Banca Nationala;
c. imprumuturilor de la FMI.
A
34. Modelele de cerere de informatii contabile la nivel international sunt :
a. modelul contabil al Americii de Nord si de Sud;
b. modelul contabil al Europei Continentale si cel Francez;
c. modelul contabil al Europei Continentale si modelul contabil anglo-saxon.
C
35. Principiile contabile ce caracterizeaza sistemul anglo-saxon sunt :
a. reprezentarea exacta si imaginea fidela;

b. dominatia principiului prudentei si influienta nefasta asupra utilitatii decizionale a

informatiei contabile;
c. reprezentarea exacta si dominatia principiului prudentei.
A
36. Trei dintre tarile in care se aplica sistemul contabil continental sunt :
a. Canada, Noua Zeelanda, Singapore;
b. Portugalia, Elvetia, Grecia;
c. Canada, Elvetia, Belgia.
B
37. Abordarea evolutionista in delimitarea sistemelor contabile apartine lui :
a. Muler;
b. Bailey si Schroder;
c. Nobes.
C
38. Modelul Nobes pune accent pe :
a. practicile de masurare utizate in informarea financiara a societatilor pe actiuni

cotate la bursa in tarile dezvoltate;


b. practicile de masurare utizate in informarea financiara a societatilor pe actiuni

cotate la bursa in tarile in curs de dezvoltare;


c. practicile de masurare utizate in informarea financiara a societatilor pe actiuni
necotate la bursa in tarile dezvoltate.
A
39. Trei dintre factorii care ar trebui sa produca diferente intre practicile de masurare din cele 14

tari, conform modelului Nobes sunt :


a. practicile de consolidare, gradul de conservatorism si importanta regulilor fiscale in

masurarea contabila;
b. practicile de consolidare, gradul de neuniformitate in aplicarea regulilor contabile

la nivelul societatilor, gradul de liberalism;


c. gradul de conservatorism, practicile de consolidare si gradul de neuniformitate in

aplicarea regulilor contabile la nivelul societatilor.


A
40. Valorile contabile expuse in modelul Gray din 1988 sunt :
a. influenta profesiei opozabile controlului legal, uniformitatea opozabila flexibilitatii,

conservatorism opozabil optimismului, discretia neopozabila transparentei;


b. influenta profesiei opozabile controlului legal, uniformitatea opozabila flexibilitatii,

conservatorism opozabil optimismului, discretia opozabila transparentei;


c. nici o varianta nu este corecta.

B
41. In lucrarea Sisteme contabile comparate, Nicolae Feleaga aproximeaza coordonatele

sistemului contabil romanesc din 1994, plasand Romania alaturi de tarile caracterizate prin :
a. lipsa confidentialitatii si conservatorismului;
b. grad scazut de confidentialitate si conservatorism;
c. grad ridicat de confidentialitate si conservatorism.
C
42. Normalizarea contabila este procesul :
a. prin care se armonizeaza prezentarea documentelor de sinteza, metodele contabile

si terminologia, iar efortul normalizarii contabile se concretizeaza in definirea de


postulate, principii si norme contabile;
b. prin care se armonizeaza prezentarea documentelor de sinteza, metodele contabile
si terminologia, iar efortul normalizarii contabile se concretizeaza in definirea
activitatilor financiar contabile;
c. de reglementare a profesiei financiar-contabile.
A
43. Internationalizarea normalizarii contabile a avut la baza :
a. necesitatea intreprinderilor de a prezenta informatii cu caracter neomogen;
b. necesitatea intreprinderilor de a prezenta informatii cu caracter omogen;
c. necesitatea intreprinderilor de a prezenta informatii cu caracter selectiv.
B
44. Abilitatea de a fi generos cu constituirea de provizioane si cu netezirea veniturilor, reprezinta

un factor ce apartine modelului lui :


a. Nobes;
b. Muller;
c. Kryzwda.
A
45. Deschiderea fara precedent a economiilor statelor lumii catre o piata globala si o circulatie tot

mai rapida a capitalurilor pe scena economiei mondiale conduce la :


a. regionalizarea contabilitatii;
b. internationalizarea contabilitatii;
c. internationalizarea economiei si regionalizarea contabilitatii.
B
46. Factorii care caracterizeaza evolutia contemporana a contabilitatii sunt :
a. normalizarea, armonizarea si internationalizarea;

b. regionalizarea si omogenizarea activitatilor economice;


c. nici o varianta nu este corecta.
A
47. Exclusivitatea in ceea ce priveste normalizarea contabila in Romania a fost si este detinuta de:
a. CECCAR;
b. Ministerul Finantelor;
c. Ministerul Economiei si Integrarii Europene.
B
48. Directiva a IV-a a Uniunii Europene cuprinde reglementari privind :
a. dispozitiile nationale cu privire la structura si continutul conturilor anuale si

raportului de gestiune, modurile de evaluare si publicarea acestor documente;


b. dispozitiile privind armonizarea intocmirii conturilor consolidate;
c. dispozitiile privind calificarea profesionala a expertilor contabili.
A
49. Directiva a VII-a a Uniunii Europene cuprinde reglementari privind :
a. dispozitiile nationale cu privire la structura si continutul conturilor anuale si

raportului de gestiune, modurile de evaluare si publicarea acestor documente;


b. dispozitiile privind armonizarea intocmirii conturilor consolidate;
c. dispozitiile privind calificarea profesionala a exprtilor contabili.
B
50. Directiva a VIII-a a Uniunii Europene cuprinde reglementari privind :
a. dispozitiile nationale cu privire la structura si continutul conturilor anuale si

raportului de gestiune, modurile de evaluare si publicarea acestor documente;


b. dispozitiile privind armonizarea intocmirii conturilor consolidate;
c. dispozitiile privind calificarea profesionala a expertilor contabili.
C
51. Caracteristica directivelor europene consta in aceea ca :
a. elaborarea lor se face pe baza unui cadru conceptual ce asigura coerenta normala;
b. elaborarea lor se face dupa schema unui proces legislativ si nu se bazeaza pe un

cadru conceptual care sa asigure coerenta normelor.


c. elaborarea lor se face dupa schema unui proces legislativ si se bazeaza pe un cadru

conceptual care sa asigure coerenta normelor.


B
52. Procesul de euroarmonizare are la baza :
a. o abordare anglo-saxona si o abordare continentala;

b. o abordare anglo-saxona;
c. o abordare continentala.
A
53. Directiva a IV-a a Uniunii Europene, compromis intre abordarea de tip legislativ a raportarii

financiare si abordarea bazata pe recunoasterea primatului imaginii fidele se bazeaza pe


prevederile:
a. tratatului de la Basel;
b. tratatului de la Roma;
c. tratatului de la Paris.
B
54. Potrivit directivei a IV-A a Uniunii Europene imaginii fidele :
a. ii este recunoscuta subordonarea fata de celelalte principii contabile;
b. nu ii este recunoscuta suprematia asupra celorlalte principii contabile;
c. ii este recunoscuta suprematia asupra celorlalte principii contabile.
C
55. Directiva a IV-a a Uniunii Europene este alcatuita din :
a. 61 de articole, grupate in 12 sectiuni;
b. 12 articole, grupate in 61 de sectiuni;
c. nici o varianta nu este corecta.
A
56. Potrivit Directivei a IV-a a Uniunii Europene conturile anuale cuprind :
a. bilantul, contul de profit si piedere si anexa.
b. bilantul si contul de profit si pierdere;
c. tabloul de finantare, bilantul si contul de profit si pierdere.
A
57. Obiectivul primordial al armonizarii prezentarii conturilor conform directivei a IV-a a Uniunii

Europene solicita :
a. conferirea unei imagini fidele a activitatii statului;
b. conferirea unei imagini fidele a patrimoniului, a situatiilor financiare si a

rezultatului unei societati;


c. conferirea unei imagini fidele a activitatii institutiilor de reglementare financiara.
B
58. Conform Directivei a IV-a a Uniunii Europene, prezentarea bilantului este posibila sub forma :
a. orizontala;
b. verticala;

c. orizontala si verticala.
C
59. Pentru contul de profit si pierderi, potrivit directivei a IV-a a Uniunii Europene sunt

prevazute :
a. doua scheme sub forma verticala;
b. doua scheme sub forma vericala si doua scheme sub forma orizontala;
c. doua scheme sub forma orizontala.
B
60. Principiul permanentei metodelor presupune :
a. nemodificarea metodelor de evaluare de la un exercitiu financiar la altul;
b. modificarea metodelor de evaluare de la un exercitiu financiar la altul;
c. continuitatea activitatii societatii.
A
61. Principiul prudentei presupune :
a. efectuarea de compensari intre posturile de activ si cele de pasiv, intre cheltuieli si

venituri;
b. inregistrarea cheltuielilor in cadrul exercitiului financiar, fara a tine cont de data

platii cheltuielilor;
c. nici o varianta nu este corecta.
C
62. Raportul de gestiune la care face referire directiva a IV-a a Uniunii Europene contine :
a. o dare de seama fidela asupra evolutiei afacerilor si a situatiei societatii;
b. o dare de seama privind situatia capitalurilor proprii;
c. o dare de seama privind evolutia activelor imobilizate.
A
63. Conturile consolidate sunt :
a. conturile care reflecta o imagine de ansamblu asupra unei societati comerciale;
b. conturile care reflecta o imagine de ansamblu asupra activitatii si evolutiei unui

grup;
c. conturile care reflecta o imagine de ansamblu asupra unui domeniu economic.
B
64. Conturile consolidate au drept scop :
a. asigurarea riscurilor unor societati comerciale;
b. asigurarea bunurilor patrimoniale ale unei societati comerciale;
c. asigurarea comparabilitatii si a echivalentei unor informatii.

C
65. Contabilitatea a inceput sa treaca de la recomandari profesionale la uniformizarea regulilor

contabile prin standarde formulate la nivel national si international din anul :


a. 1975;
b. 1980;
c. 1970.
C
66. Principalul obiectiv al IASC/IASB a fost acela :
a. de a elabora si publica, in interesul exclusiv al investitorilor, norme contabile

internationale;
b. de a elabora si publica, in interesul publicului, norme contabile internationale;
c. de a elabora si publica, in interesul publicului, reglementari privind activitatea

societatilor bancare.
B
67. In cadrul Grupului Consultativ de pe langa conducerea IASC/IASB functioneaza :
a. OCDE si ONU;
b. Banca Mondiala si Camera de Comert International;
c. Organizatia Internationala a Burselor de Valori, Banca Mondiala.
A
68. Doua dintre tintele deciziilor economice luate de utilizatori, in conformitate cu IASC/IASB

sunt :
a. eludarea beneficiilor distribuabile si a dividendelor si eludarea garantiilor pe care

intreprinderea le ofera creditorilor sai;


b. verificarea gestiunii sau darea de seama a conducerii si determinarea politicilor
fiscale;
c. nici o varianta nu este corecta.
B
69. Sprijinirea organismelor nationale de elaborare a standardelor in procesul de dezvoltare a

standardelor nationale este un obiectiv al :


a. Comunitatea economica europeana;
b. Comisia valorilor mobiliare;
c. IASC/IASB
C
70. Obiectivul situatiilor financiare conform IASC/IASB consta in :
a. furnizarea de informatii privind pozitia financiara a intreprinderii;

b. reglementarea modului de luare a deciziilor economice;


c. furnizarea de informatii privind pozitia financiara, performantele si modificarile

pozitiei financiare a intreprinderii, utile unei sfere largi de utilizatori in luarea


deciziilor lor economice.
C
71. Creditorii financiari, in calitate de utilizatori ai situatiilor financiare, sunt interesati de :
a. informatiile privind determinarea masurii in care imprumuturile acordate si

dobanzile aferente vor fi rambursate la scadenta;


b. informatiile ce permit determinarea modului de ocupare si formare a fortei de

munca;
c. informatiile privind activitatea intreprinderii in vederea stabilirii politicii fiscale.
A
72. Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare sunt :
a. exactitatea, proeminenta, credibilitatea, comparabilitatea;
b. inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, comparabilitatea;
c. exactitatea, acuratetea, credibilitatea, coerenta.
B
73. Criteriile de credibilitate a informatiei financiare sunt :
a. precautia, retrospectia, dependenta, subordonarea;
b. influientarea deciziilor economice ale utilizatorilor, precautia, predictia;
c. prezentarea fidela a tranzactiilor, neutralitate si prudenta, verificabilitate si

exhaustivitate.
C
74. Un activ reprezinta :
a. o resursa controlata de ntreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute de la

care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare;


b. o obligatie actuala a intreprinderii ce decurge din evenimente trecute si prin

decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza


beneficiile economice;
c. interesul rezidual al actionarilor in resursele societatii dupa deducerea datoriilor
sale.
A
75. O datorie reprezinta :
a. o resursa controlata de ntreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute de la

care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare;


b. o obligatie actuala a intreprinderii ce decurge din evenimente trecute si prin
decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza

beneficiile economice;
c. interesul rezidual al actionarilor in resursele societatii dupa deducerea datoriilor
sale.
B
76. Capitalul propriu reprezinta :
a. o resursa controlata de ntreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute de la

care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare;


b. o obligatie actuala a intreprinderii ce decurge din evenimente trecute si prin
decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza
beneficiile economice;
c. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea
datoriilor sale.
C
77. Calitatea de resursa economica a activului satisface urmatoarele conditii :
a. furnizarea de avantaje economice viitoare, provenienta din tranzactii trecute,

controlarea activelor de catre ntreprindere;


b. furnizarea de avantaje economice imediate, provenienta din tranzactii viitoare,

controlarea activelor de catre ntreprindere;


c. provenienta din tranzactii viitoare si controlarea activelor de catre ntreprindere.
A
78. Veniturile sunt definite, potrivit cadrului conceptual IASC/IASB astfel :
a. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub

forma de iesiri sau micsorari ale activelor sau cresteri ale datoriilor;
b. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub

forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor;
c. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei sub forma de

intrari sau cresteri ale activelor si maximizari ale datoriilor.


B
79. Cheltuielile sunt definite, conform cadrului conceptual IASC/IASB, astfel :
a. diminuari ale beneficiilor economice viitoare sub forma de iesiri sau scaderi ale

valorii pasivelor sau cresteri ale datoriilor;


b. diminuari ale beneficiilor economice viitoare sub forma de iesiri sau scaderi ale

valorii pasivelor sau descresteri ale datoriilor;


c. diminuari ale beneficiilor economice sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii

activelor sau cresteri ale datoriilor.


C
80. Castigurile sunt :

a. cresteri ale capitalurilor proprii rezultate din diverse operatiuni;


b. descresteri ale capitalurilor proprii rezultate din diverse operatiuni;
c. cresteri si descresteri ale capitalurilor proprii rezultate din diverse operatiuni.
A
81. Conform IASC/IASB, criteriile de recunoastere a elementelor situatiilor financiare sunt

satisfacute daca :
a. exista probabilitatea ca avantajele economice viitoare, cuprinse in aceste elemente,

sa creasca sau sa scada si nu exista un sistem fiabil de masurare;


b. exista probabilitatea ca avantajele economice trecute, cuprinse in aceste elemente,

sa cresca sau sa scada si exista un sistem fiabil de masurare;


c. exista probabilitatea ca avantajele economice viitoare, cuprinse in aceste elemente,

sa cresca sau sa scada si exista un sistem fiabil de masurare.


C
82. Potrivit definitiei costului curent :
a. activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau echivalent a numerarului care

ar trebui platita daca acelasi activ sau unul asemanator ar fi achizitionate in prezent,
iar datoriile sunt inregistrate la valoarea neactualizata in numerar sau echivalent al
numerarului necesara pentru a deconta, in prezent, obligatia;
b. activele sunt inregistrate la suma platita in numerar sau echivalent al numerarului
din momentul cumpararii lor;
c. activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau echivalent al numerarului sare
poate fi obtinuta, in prezent, prin vanzarea normala a activelor.
A
83. In conformitate cu conceptul financiar de capital, capitalul este sinonim cu :
a. profitul obtinut de ntreprindere;
b. activul net sau capitalurile proprii ale intreprinderii;
c. valoarea imobilizarilor corporale.
B
84. In conformitate cu conceptul fizic de capital, capitalul este considerat :
a. capacitatea de maximizare a rentabilitatii;
b. capacitatea productiva a societatii;
c. nici o varianta nu este corecta.
B
85. Conform principiului unicitatii bilantului :
a. intreprinderilor le este interzisa publicarea situatiilor financiare anuale;
b. intreprinderilor le este permisa publicarea situatiilor financiare anuale;
c. intreprinderilor le este interzisa publicarea mai multor seturi de documente de

sinteza care sa serveasca mai multor necesitati.


C
86. Abordarea multicriteriu a valorii are ca punct de plecare :
a. contestarea costurilor istorice ca baza a evaluarii;
b. contestarea costului curent ca baza a avaluarii;
c. contestarea valorii actualizate ca baza a evaluarii.
A
87. Sintagma normalizare multidimensionala ii apartine lui :
a. Nicolae Feleaga;
b. Gerald Augustin;
c. Abdel Khalik.
B
88. Potrivit IAS 1 situatiile financiare cuprind :
a. bilantul, contul de profit si pierdere si anexele;
b. bilantul, situatia activelor si pasivelor, modificarile capitalului propriu, situatia

fluxului de numerar, politicile contabile si notele explicative;


c. bilantul, contul de profit si pierdere, modificarile capitalului propriu, situatia

fluxului de numerar, politicile contabile si notele explicative.


C
89. Din punct de vedere economic, bilantul reprezinta :
a. capitalurile titularului de patrimoniu privite atat sub aspectul originii lor, cat si al

modului de utilizare a activului;


b. capitalurile titularului de patrimoniu privite sub aspectul originii lor;
c. capitalurile titularului de patrimoniu privite sub aspectul modului de utilizare a

activului.
A
90. Din punct de vedere juridic bilantul reflecta:
a. in activ drepturile de proprietate si de ncreanta, iar in pasiv datoriile intreprinderii

fata de terti si fata de proprietarii de capital;


b. in activ datoriile intreprinderii fata de terti si fata de proprietarii de capital iar in

pasiv, drepturile de proprietate si de creanta;


c. nici o varianta nu este corecta.
A
91. Ecuatia care sta la baza bilantului sub forma de lista este :
a. Situatia neta = Datorii Active;

b. Situatia neta = Active Datorii;


c. Activ = Pasiv.
B
92. Potrivit IAS 1, contul de profit si pierdere trebuie sa contina si informatii despre:
a. venituri, cheltuieli privind impozitul pe profit si interese minoritare;
b. venituri si taxa pe valoarea adaugata;
c. venituri si excedentul brut de exploatare.
A
93. Potrivit IAS 1 :
a. intreprinderile nu au posibilitatea de a adauga posturi complementare in cadrul

contului de profit si pierdere;


b. intreprinderile nu au posibilitatea de a modifica ordinea elementelor componente

din cadrul contului de profit si pierdere atunci cand o alta norma internationala
solicita acest lucru.
c. Nici o varianta nu este corecta.
C
94. IAS 1 :
a. permite intreprinderilor sa efectueze compensari intre cheltuieli si venituri in orice

conditii;
b. interzice intreprinderilor sa efectueze compensari intre cheltuieli si venituri,
exceptand situatia in care compensarea e ceruta sau autorizata de o alta norma
internationala;
c. nici o varianta nu este corecta.
B
95. Potrivit IAS 1 importanta relativa a elementelor din contul de rezul;tate presupune urmatorul

tratament contabil :
a. in situatia in care un element nu e semnificativ in mod individual acesta va fi

cumulat cu alte elemente, fie in cadrul contului de profit si pierdere fie in anexa;
b. in situatia in care un element nu e semnificativ in mod individual acesta nu va fi

cumulat cu alte elemente, fie in cadrul contului de profit si pierdere fie in anexa;
c. in situatia in care un element nu e semnificativ in mod individual acesta va fi

cumulat cu alte elemente, fie in cadrul contului de profit si pierdere fie in situatia
modificarilor capitalurilor proprii.
A
96. IAS 8 in legatura cu efectul schimbarii metodelor contabile precizeaza:
a. o schimbare a politicii contabile poate fi aplicata exclusiv retrospectiv;
b. o schimbare a politicii contabile poate fi aplicata retrospectiv sau prospectiv;

c. o schimbare a politicii contabile poate fi aplicata exclusiv prospectiv.


B
97. Potrivit IAS 16, din rezultatul net al exercitiului sunt excluse:
a. surplusurile din reevaluarea terenurilor si mijloacelor fixe;
b. surplusul din reevaluarea valorilor mobiliare;
c. nici o varianta nu este corecta.
A
98. IAS 21 solicita excluderea din calculul rezultatului net a anumitor castiguri si pierderi,

rezultate din diferentele de schimb valutar, in procesul de conversie a documentelor


financiare. Este vorba despre:
a. diferentele de curs valutar ce apar in legatura cu o datorie in valuta si diferentele de

curs valutar ce apar in legatura cu un element monetar ce face parte din investitia
neta a unei intreprinderi intr-o entitate externa;
b. exclusiv diferentele de curs valutar ce apar in legatura cu o datorie in valuta;
c. exclusiv diferentele de curs valutar ce apar in legatura cu un element monetar.
A
99. Cifra de afaceri este :
a. o cheltuiala ce corespunde costului de achizitie al bunurilor, lucrarilor si serviciilor

vandute;
b. constituita din vanzarile de bunuri, de lucrari si de servicii legate de activitatea de
baza a intreprinderii;
c. un indicator ce se obtine ca suma intre marja bruta si costul vanzarilor.
B
100. Costurile de distribuire sunt:
a. cheltuieli corespunzatoare functiei de distribuire a intreprinderii;
b. cheltuieli corespunzatoare functiei distributivo-administrative a intreprinderii;
c. cheltuieli corespunzatoare functiei de exploatare a intreprinderii.
A