Sunteți pe pagina 1din 8

Evaluarea riscului generat de scurgerile contaminante

de gaze petroliere lichefiate

Dr. ing. Ion Irimia ZECHERU – Grupul PETROM - OMV

Sursele de risc pentru populatie si pentru mediul inconjurator, atunci cand


survine o scurgere contaminanta de gaze petroliere lichefiate, care sta la baza
originii posibile a unor consecinte intamplatoare, cum ar fi incendiile, exploziile sau
norii toxici sunt generate de producerea unor accidente, ca urmare a unor posibile
scenarii.
Cuantificarea riscului pentru fiecare din posibilele scenarii reprezinta o tehnica
derivata din Analiza cantitativa a riscului-QRA (Quantitaive Risk Analysis), dezvoltata
pentru evaluarea riscului in instalatiile fixe.
Conform Metodei QRA riscul este determinat de doi factori :
- consecintele unui eveniment nedorit ;
- probabilitatea aparitiei acestor consecinte.
In fig.1este prezentata schematic logigrama aceastei metode.

Identificarea Probabilitatea
evenimentelor nedorite efectelor fizice

Calculul efectelor fizice Probabilitatea Calculul


distrugerilor probabilitatii totale

Calculul distrugerilor Probabilitatea


evenimentelor nedorite

EVALUAREA RISCULUI

CUANTIFICAREA RISCULUI

PROPUNERI PENTRU
REDUCEREA RISCULUI

Figura nr. 1 Logigrama metodei QRA

Frecventa accidentelor si analizarea consecintelor nedorite in cazul instalatiilor


fixe este obtinuta din “Rapoartele de siguranta” [1] care se intocmesc in vederea
stabilirii arborelui defectelor, precum si pentru evaluarea dimensiunilor ariilor de risc,
in particular, pentru stabilirea distantelor de siguranta sau a distantelor in care
consecintele accidentului sunt neinsemnate.
Conform Metodei IAEA-TECDOC-727 a Agentiei Internationale de Energie
Atomica, pentru cele cinci categorii de substante periculoase: gaze si lichide
inflamabile, explozivi si gaze sau lichide toxice, in cazul clasificarii efectelor dupa:
-distanta maxima fata de efect si
-zona afectata
exista trei categorii tipice de efecte (fig.2):

1
- categoria I - cazul detonatiilor explozivilor care afecteaza o suprafata
circulara (fig.2a);
- categoria II-a – cazul norului greu de gaz inflamabil si/sau al norului
cauzat de evaporarea unui bazin intins care afecteaza o suprafata
semicirculara (fig.2b) ;
- categoria III-a – cazul norului alungit cauzat de dispersia unei cantitati
mari de gaze toxice (fig.2c);.

b c
a
Figura nr. 2 Reprezentarea categoriilor tipice de efecte

Procesul de obtinere a parametrilor de risc, ceruti pentru evaluarea ariei de


risc, necesita studierea curbelor individuale si locale de risc, curbele F-N si
histogramele
I-N in vederea analizarii sursei de risc pe fiecare etapa a studiului, precedata de
calculul vulnerabilitatii cu ecuatiile Probit si determinarea riscului in functie de
directia si viteza vantului si/sau de prezenta unor obstacole.
In vederea abordarii evaluarii nivelului consecintelor si a nivelului asociat de
probabilitate, pentru situatia instalatiilor fixe, riscul este clasificat in patru categorii :
-riscul datorita disperiei toxice;
-riscul produs de suprapresiune;
-riscul produs de radiatia termica;
-riscul datorat efectului de proiectil /bomba (comparatia cu efectul produs de
trinitrotoluen -TNT).
Criteriile de comparatie a riscului, sub aspect tehnic, in ceea ce priveste gradul
de expunere a populatiei este prezentat in tabelul 1.

Tabelul 1 Criteriile privind riscul la expunere


Efectele Criteriul corespunzator probabilitatii de Criteriul corepunzator aparitiei
studiate 1% pentru producerea unui eveniment primului efect ireversibil
Dispersia Se bazeaza pe concentratia letala LC 1% Bazat pe efectele ireversibile(prima
toxica(doza) si timpul de expunere (trecerea prin norul victima) si timpul de expunere
de gaze) (trecerea prin norul de gaze)
Suprapresiunea 140 mbar 50 mbar
2 2
Radiatia termica 5 kW/m (daca expunerea este >1min) 3 kW/m (daca expunerea este
sau sarcina termica este 1min) sau sarcina termica este
1000 (kW/m2) 4/3 s in cazul unei expuneri 600 (kW/m2)4/3 s in cazul unei expuneri
de scurta durata de scurta durata

2
Metoda QRA consta in identificarea evenimentelor accidentale si combinarea
frcventei lor de producere cu consecintele posibile care definesc masura proprie a
riscului.
Diferenta dintre Metodele ART [2] si QRA consta in incertitudinea dintre
producerea evenimentelor accidentale si locatia posibila; pentru instalatiile fixe
sursele de risc si conditiile de mediu reprezinta un set de date deja cunoscute, in
timp ce pentru activitatile de transport, accidentele pot sa se produca in orice loc si in
orice conditii de-a lungul itinerariului.
Datele esentiale constau in informatiile teritoriale, cum ar fi rata de producere a
accidentelor, conditiile meteorologice, conditiile de mediu, riscul populatiei etc care
sunt necesare pentru stabilirea frecventei accidentelor si consecintele lor.
In acest sens se impune o analiza a itinerariului divizat pe portiuni in
concordanta cu acuratetea si fiabilitatea datelor disponibile portiunilor divizate ,
raportate la intreg traseul.
Valoarea riscului poate fi obtinuta combinand frecventele de producere pentru
fiecare caz in parte cu extensie asupra zonelor de impact relevante, estimate in ceea
ce priveste analiza consecintelor.
In cazul ART masura riscului este data in general de utilizarea curbelor F-N
(frecventa-numar de evenimente).
Dupa un studiu elaborat la Universitatea din Queensland, Australia evaluarea
riscului se face conform unei matrice de forma celei prezentate in tabelul 2 .

Tabelul 2 Matricea de evaluare simpla a riscului


Severitatea consecintelor
Probabilitatea Fatalitate Ranire Internare in Tratament Primul ajutor
de ranire permanenta spital ambulatoriu
Frecventa Foarte inalta Foarte inalta Inalta Medie Scazuta
Ocazionala Foarte inalta Inalta Medie Scazuta Scazuta
Indepartata Inalta Medie Scazuta Scazuta Foarte scazuta
Improbabila Medie Medie Scazuta Foarte scazuta Neglijabila

Un calcul simplificat al riscului asociat substantelor chimice periculoase poate


rezulta din ecuatiile urmatoare:
Riscul = Frecventa ranirilor x Severitatea ranirilor, in care:
Frecventa ranirilor = Frecventa incarcarii x Probabilitatea expunerii (in
care fiecare incarcare este presupusa si notand :
Probabilitatea expunerii = Probabilitatea caderilor controlate.
Riscul = Frecventa incarcarilor x Probabilitatea caderilor controlate sau
Riscul=Frecventa incarcarilor x Severitatea ranirilor , cu urmatoarea
interpretare posibila a riscului:
-Foarte inalta/Inalta: operatia nu poate fi continuata pana cand nu sunt
luate masuri de reducere a riscului pana la un nivel acceptabil;
-Medie/Scazuta : operatia se desfasoara prioritar sub control;
-Foarte scazuta/Neglijabila: riscul este nesemnificativ.
Studiul sus mentionat prezinta de asemenea o alta modalitate de evaluare a
riscului pe baza unei nomograme de forma celei prezentate in fig. 3, corelat cu
informatii teritoriale (conditiile meterologice, directia vantului-clasa de stabilitate
Pasquill (Turner) si implicit indicele de dispersie cu variatii de la zi la noapte,
caracteristicile mediului inconjurator-aria construita, natura solului etc), densitatea
populatiei etc.

3
Clasa de stabilitate este foarte importanta in actiunile de stingere a incendiilor
si este data de indicele Pasquill (Turner) caracteristic pentru cele 7 clase definite
conform tabelului 3.

Tabelul 3 Clasele de stabilitate


Nivelul de Difuzia produsa
Probabilitatea
Indicele Indicele Stabilitatea oscilatie a
de producere
Pasquill Turner atmosferei vantului mai
a incendiului Vertical Lateral
mult de 2 ore
Foarte
A 1 Neasteptata Peste 1350 Foarte intinsa Foarte intinsa
instabila
Instabilitate 0 0
B 2 Intensa 105 -135 Intinsa Intinsa
moderata
Usor 0 0 Intindere Intindere
C 3 Normala 75 -105
instabila moderata moderata
De la moderata De la moderata
D 4 Neutra Normala 450-750
la usoara la usoara
E 5 Putin stabila Normal 150-450 Usoara Usoara
Sub 150 sau
foarte mica
Moderat de
F 6 Redusa variatie rapida si Foarte usoara Foarte usoara
stabila
usoara variatie
sub 300
Sub 150 sau
foarte mica
Extrem de
G 7 Redusa variatie rapida si Foarte usoara Foarte usoara
stabila
usoara variatie
peste 300

Intr-o viziune plastica, indicele de dispersie Pasquill este utilizat ca si in cazul


raspandirii unui fulg, fiind stabilite ecuatii acceptate pentru determinarea distantei de
plutire a fulgului raportat la caracteristicile vantului.
Conform tabelului 3 clasele de instabilitate A, B si C sunt caracteristice zilei, iar
clasele E si F sunt caracteristice noptii; clasa D este neutra si este caracteristica atat
zilei, cat si noptii.
Clasele de stabilitate sunt caracterizate de conditiile meteorologice precum :
viteza vantului masurata la 10 m deasupra solului si radiatia solara in timpul zilei sau
noptii, in procente din suprafata acoperita de nori.

Tabelul 4 Caracterizarea claselor de stabilitate


Viteza
vantului, Radiatia solara primita in timpul zilei Acoperirea cu nori in timpul
in m/s noptii
Puternica Moderata Usoara > 50% < 50%
<2 A A-B B E F
2-3 A-B B C E F
3-5 B B-C C D E
5-6 C C-D D D D
>6 D D D D D
Nota: Clasa D se aplica in conditiile cerului puternic noros, ziua si noaptea la orice viteza a vantului

Indicele de dispersie a fumului - Dispn Index - este masura puterii de dilutie a


atmosferei, iar descrierea si interpretarea domeniului valorilor dispersiei fumului este
data in tabelul 5.
Indicele VSBY reprezinta indicele de risc produs de cea mai scazuta vizibilitate-
Low Visibility Occurrence Risk Index (LVORI), a fost implementat in Florida, SUA si

4
se bazeaza pe un raport privind accidentele de automobil cand ceata/fumul a fost
factorul asociat vremii (Lavdas si Achtemeier, 1995).

Tabelul 5 Interpretarea indicelui de dispersie a fumului (Lavdas, 1986)


Indicele de dispersie Interpretarea
> 100 Foarte bun (poate indica indirect conditiile riscante; indica vremea
incendiilor controlabile)
61 - 100 Bun (cazul tipic al valorile care indica vremea pielica arderii)
41 - 60 In general bun (valorile climatologice ale dupa amiezei in cele mai multe
zone impadurite din SUA)
21 - 40 Moderat (stagnarea poate fi insotita de o viteza persistenta redusa a
vantului)
13 - 20 In general redus ; stagnare persistenta (de altfel mai buna decat situatia
valorilor caracteristice noptii)
7 - 12 Redus; stagnare caracteristica zilei (insa aproape sau la fel ca noaptea)
1-6 Foarte redus (foarte frecvent noaptea; reprezinta majoritatea noptilor in
cele mai multe dintre locatii)

Are valori de la 1 pana la 10, unde 1 reprezinta sansa lipsei unei vizibilitati
reduse, iar 10 sansa unei vizibilitati reduse.
In Europa (Franta) indicele VSBY este denumit Indice ATMO-destinat sa
furnizeze informatii sintetice asupra calitatii aerului ( smogul ) din marile aglomeratii -
se incadreaza la valori recomandate intre 3-7, pe o scala (scala girafa-fig. 3 ) intre 1
si 10, pe care 1 reprezinta indice bun, iar 10 indice al poluarii maxime.

Figura nr. 3 Scala girafa

Nivelul de poluare pentru indicele ATMO 3...7 este prescris la 180 µg/m3 /h
pentru ozon, 200 µg/m3 /h pentru dioxidul de axot si 300 µg/m3 /h pentru dioxidul de
sulf.
La modul general, in cazul producerii unor accidente majore deciziile sunt
luate sub presiunea timpului, o anxietate foarte mare si o evolutie dinamica a tuturor
factorilor creaza schimbari rapide de situatie.
Sub efectul fricii, naturala pentru om in aceste conditii, pot aparea schimbari
neasteptate de comportament, care creaza in final conditii de criza.
Psihologii asigura ca surprizele aparute sub presiunea timpului intr-o astfel de
criza sunt produse prin :
- actiuni ostile;
- inundatii;
- furtuni puternice-taifunuri;

5
- dispersie chimica;
- actiuni deliberate-terorism.
In conditii de criza, o analiza lucida si experimentata trebuie sa cuprinda:
- configurarea situatiei;
- evaluarea situatiei de criza;
- configurarea cailor alternative de actiune;
- dezvoltarea si finalizarea planului de actiune;
- implementarea planului de actiune .
Sistemele complexe ingineresti necesita o modelare sistematica si o evaluare
a cunostiintelor si/sau a complementelor acestora, cum ar fi de exempu ignoranta.
Pentru exemplificare, evaluarea sigurantei unui sistem complex este tipic
bazata pe variatia subsistemelor si componentelor acestora (fig.4), care concura la

Ignoranta

Eroarea Irelevanta

Distrorsiunea Nefinalizarea Lipsa de interes Tabuu Indecizia

Confuzia Conflictul Inexactitatea Nesiguranta Absenta

Nedefinirea Probabilitatea Ambiguitatea

Evazivitatea Asprimea Sondarea Statistica Modelarea Nonspecificitatea Neadecvarea


Figura nr. 4 Ignoranta dupa Ayyub

obtinerea performantelor-certe sau incerte-si care modifica criticalitatea sistemului.


Adaptarea si dezvoltarea modelelor cantitative si masurile care duc la
modificari in ceea ce privesc diferitele incertitudini se au in vedere la predictia si la
luarea deciziei-baza in proiectarea sistemelor ingineresti complexe.
Clasificarea ignorantei facuta de Ayyub (1999) in « Ghidul de apreciere a
opiniei expertului » este prezentata in fig.4.
Modelarea si simularea analitica a sistemelor ingineresti comporta, dupa
opinia lui Oberkampf prezentata in 1999 la Forumul abordarilor non-deterministe de
la Richmond-SUA, mai multe faze tipice: modelarea conceptuala a sistemului real,
modelarea matematica a modelului conceptual, discretizarea si selectarea
algoritmului, programarea computerizata, solutia numerica si in final reprezentarea
solutiei numerice.
Modelul de verificare si validare comporta, dupa Ayyub (fig.5), solicitarea
opiniei expertului, definita ca un proces heuristic de culegere de informatii si date sau
raspunsuri la intrebarile sau problemele care intereseaza.
Procesul solicitarii opiniei expertului reprezinta o varietate de tehnici sau
analize de scenarii (tehnica Delphi, teoria Fuzzy, scenarii bazate pe modele de
incertitudine) cu finalizare in intelegerea raportului dintre cunoastere si ignoranta.
Modelarea si simularea analitica a sistemelor ingineresti comporta mai multe
faze care de obicei sunt urmatoarele:

6
Calificarea
modelului
REALITATEA
Analiza

Validarea Simulare MODELUL


modelului computerizata CONCEPTUAL

Programare
MODELUL
COMPUTERIZAT
Verificarea
modelului

Figura nr. 5

- modelarea conceptuala a sistemului real;


- modelarea matematica a modelelor conceptuale;
- discretizarea si selecarea algoritmului;
- programarea computerizata a modelului;
- identificarea solutiilor numerice;
- reprezentarea solutiilor numerice.
Aspectul raportului dintre cunoastere si ignoranta trebuie sa fie examinat,
modelat si masurat in diferite etape/faze, in acest context fiind foarte importanta
pozitia expertului fata de pozitia relativa a ignorantei fata de adevarul absolut (fig.6).

ADEVARUL
ABSOLUT
Ignoranta in
afara intelegerii
Intelegerea

Intelegerea
corecta

Expertul A
Ignoranta in Fig.6
campul intelegerii

Figura nr. 6

Bibliografie :
1.Zecheru, I.I, Elaborarea raportului de siguranta/securitate pentru obiectivele care
prezinta pericole majore in functionare, in Monitorul de petrol si gaze, nr.8(18),
august 2003, Bucuresti-Romania ;

7
2. Zecheru,I.I, Evaluarea riscului lam transportul gazelor petroliere lichefiate, in
Monitorul de petrol si gaze, nr.6(16), 2003, Bucuresti-Romania.