Sunteți pe pagina 1din 25

Alecu Russo

Este o specie a genului epic


nfindu-se ca un amplu poem
narativ, fr a exclude i unele
accente lirice, unde, n general, se
proiecteaz un eveniment eroic,
avnd protagoniti, fie din timpuri
istorice, fie din vremuri legendare,
mitice, sau fantastice, fie din
realitatea imediat.

Cei trei ciobanei

*Descoperit de Alecu
Russo

la Soveja,n muniii
Vrancei,
Balada Mioaria
este considerata o
capodopera a
poporului romnesc.

* Balada Mioria a fost

publicata de Vasile Alecsandri n

volumul Poezii poporale.

Iat vin n cale,


Se cobor la vale,
Trei turme de miei,
Cu trei ciobnei.

Iar cel ungurean


i cu ce-l vrncean,
Mri, se vorbir,
Ei se sftuir
Pe l-apus de soare
Ca s mi-l omoare.

- Miori laie,
Laie buclaie,
De trei zile-ncoace
Gura nu-i mai tace!
Ori iarba nu-i place,
Ori eti bolnvioar,
Drgu mioar?

S spui lui vrncean


i lui ungurean
Ca s m ngroape
Aice, pe-aproape,
n strunga de oi,
S fiu tot cu voi;
n dosul stnii
S-mi aud cnii.

Micu btrn,
Cu brul de ln,
Din ochi lcrimnd,
Pe cmpi alergnd.

S le spui curat
C m-am nsurat
Cu-o mndr
crias,
A lumii mireas;
C la nunta mea
A czut o stea.

Balada contine trei parti:


1)Epic
2)Dramatic
3)Liric

Conine primele dou


momente ale
subiectului
(expoziiunea i intriga),
dar i dou dintre
motive.

Dezvolt primele
secvene ale
desfurrii aciunii,
n ea evideniindu-se
motivul liric.

Continu cu
desfurarea aciunii
i punctul culminant,
coninnd ultimele trei
motive.

* Mioria este un poem folcloric romnesc, rspndit n peste 1500

de variante n toate regiunile Romniei. Este o creaie popular


specific romneasc, nefiind cunoscut la alte popoare . Cntecul a
fost zmislit n Transilvania, avnd la baz un rit de iniiere i
interpretat sub forma de colind, n timpul srbtorilor de iarn . Sa transformat n balad (n regiunile din sudul i estul rii) , n
aceast versiune fiind socotit un text literar desvrit din punct de
vedere compoziional i stilistic . A fost analizat i comentat de cei
mai de seam oameni de cultur romni. Motivul mioritic a
constituit surs de inspiraie pentru scriitori, compozitori i artiti
plastici romni i strini. A fost tradus n peste 20 de limbi strine .
Este socotit unul din cele patru mituri fundamentale ale literaturii
romneti.

* Mitul este o povestire fabuloas

care cuprinde credinele


popoarelor (antice) despre
originea universului
(cosmogenez) i a fenomenelor
naturii, despre zei i eroi
legendari. Mitul implic fiinte
spirituale, precum Dumnezeu,
nger sau demoni, si personaje
fantastice ca de exemplu:
oameni-animale, precum i
existena unei alte lumi.

Miorita

este o balada populara si apartine


genului epic, in care, insa, se imbina
armonios elemente lirice, epice si
dramatice. In structura baladei se disting
doua mari planuri, unul epic in cadrul
caruia autorul anonim nareaza faptele si
construieste personajele reale sau
fabuloase si celalalt lirico-dramatic, ce se
defineste prin exprimarea gandurilor,
sentimentelor si prin atitudinea
ciobanasului in fata mortii, intr-un
dramatism impresionant.

Balada ilustreaza mitul


popular mioritic, poetul
anonim exprimand aici
ideea ca omul accepta
moartea ca pe un final
firesc al vietii, o conceptie
filosofica straveche, ceea
ce face ca balada populara
Miorita sa fie totodata un
poem filosofic.

*De-a lungul timpului balada Miorita

a cunoscut o larga raspandire in toate


teritoriile locuite de romani circuland
in peste o mie de variante. Geneza ei
se pierde in negura timpului si ea este
rezultatul procesului de transmitere
pe cale orala al impletirii diferitelor
teme si motive florclorice.

*Cea mai veche variant cunoscut a

Mioriei este o colind din nord-estul


Transilvaniei. Ea a fost consemnat, pe
la 1792-1794, ntr-o garnizoan din
Bistria Nsud, de ctre ofi erul Ioan
incai, fratele lui Gheorghe incai.
Manuscrisul a fost descoperit abia la
sfritul secolului al XX-lea n Arhivele din
Trgu Mure i publicat n 1991, n revista
Manuscriptum. Dar cea mai cunoscut
variant literar este varianta Alecsandri .

*Fundamentala pentru intelegerea

spiritualitatii romanesti, balada


Miorita este si un exemplu de
expresivitate populara. Avea
dreptate Mihail Sadoveanu cand
spunea: In toata structura ei,
aceasta balada unica este asa de
artistica, plina de simtire asa de
inalta pentru natura eterna, incat eu
o socotesc drept cea mai nobila
manifestare poetica a neamului
nostru .

1)Baltagul de M.Sadovianu
2)Toiagul Pstoriei de
I.Dru