Sunteți pe pagina 1din 124

f

Desteapti-te, romlne!
I

<

Versuri: Andrei Muresanu


Muzica: Anton Pann

Degteapti-te, romine, din sornnul cel de moarte,


in care te-adinciri barbarii de tirani!
Acurn ori niciodati croieste-ji alti soarte,
La care s i se-nchine si cruzii tii dusrnani!
Acum ori niciodati s i d i m dovezi la lurne
CZ-n aste mini rnai curge un singe de roman,
Si c5-n a noastre piepturi pistrim cu fali-un nurne
Triumfitor in lupte, un nurne de Traian!

Priviti, mirete umbre, Mihai, Stefan, Corvine,


Rornina najiune, ai vostri strinepoji,
Cu brafele armate, cu focul vostru-n vine,
,,Via$-n libertate ori rnoarte!" strigi toti.

Studiu dl
Evaluare

CUPRINS

Capitolul
Religk $i
Marile r6
*Pelerini
lslamul TI
Arhitectk
Studiu dl

Capitolul 1
Europa qi lumea in secolul a1 XX-lea .......................................................................................................................... 6
. .
Dominaf~aEuropei asupra lumii...............
.
.
.....
.
.
................................................................................. 6
Erodarea dominatiei Europei ..........................................................................................................................
10
Capitolul
Europa inceputului de mileniu .................................................................................................................................
16
$tiin@ji
Studiu de caz: Cultura romana -.culturi europeani
. ...........
....
...........................................................
18
Cercetar~
I
lmpactul
Capitolul-2
Stiinta si
Uniunea Europeani de la utopie la necesitate ........................................................................................................ 20
Studiu d
" ............................................................................. 20
ldeea de Europa in secolele XIX-XX
. .................
......
22
Evaluare
..........................................................
De la Piara Comuni la Uniunea European: .............
.
.
.
.
Extinderea integririi europene dupi pribu~ireacomunismului.........................................................................
24
I
Capitokl
. ..........................
..........
.............................
28
Europa contemporan:: unitate, diversitate, integrare
Statele $
Studiu de caz: *Grigore Gafencu ~iunitatea europeani .................................................................................
30
Forme dl
ldei ~ire
Evaluare ......................... .
.
...............................................................................................................................
32
'
Statele d
4:. .
Statele tl
Capitolul 3
Romania
Romsnia Ih Europa secolului al W e a .....................................................................................................................
34
Studiu 6
Romania
lntre
.
.
. cele. doui rizboaie
.
. mondiale
. ....................
.
. .
.
34
Capitolul
. totalitare
. . . . ...............
. . . ..
..
..
.
De la democrafie la regimurile autoritare si
38
- . "
.
.
+opera
Romanla in spatele Cortinei defier ..............................................................................................................
42
Sistemul
Studiu de caz: *Sistemul electoral din Rominia interbelici si dinamica partidelor politice..................................... 44
Rezolvan
Studiu de caz: Teme si dezbateri politice in Parlamentul Rominiei la 1900 .............................................. . . . . 46
Relafiile I
I
'
!
Rizboiul
Capitolul 4
1
Pribusirc
Economic ~isocietate i n lumea postbelics.................................................................................................... I ..........a
studiu dl
.
Econornta In refacere ..................... ...................................................................................................................
48
studiu a
."
Cresterea econcrmlca..............................................................................................................................................
50
studiu a
*Curente si idei economice: economii dirlate $ieconomii liberale....
................................ 54
......
Economia la sfirgitul secolului a1 M-lea ..........................
......
.................................................................
Evaluare
56
Populafie $isocietate............... ................................................................................................................................
60
Bibliogra
Ocupafi si statute profesionale...:............................................................................................
...............................65
a

"

.
.

Cuprinr

Studiu de caz: Economie rural5 .


economie urban5 in Rominia ..............................................................
.... 68
Evaluare .................................................................................................................................................................
70
'

Capitolul 5Y
Religb $iviafa religioasii
72
....
72
Marile religii $1 problemele contemporane
.
.
* .
*peler~najulin secolul al Xx-lea ....................................
...........
76
.
.
.
78
lslamul lntfe integrism $i fundamentalism ............................................................................................
..
80
Arhitectura rjligioasa ....................
.
...............
. .
..
.
...........................................................................
~;
Studiu de caz: Dlversitatea religloasa in Romania .............
.
.
.
83

.
.
.

"

. . .

Capitolul
. .
$tiinfa 91 xxletatea i n secolul al XX-lea ................................................................................................................... 84
.. . . - .
.
.
.
......................................................................84
Cercetare ;tan?lfica si tehnologle in secolul al Xx-lea............. .
.....................86
..........................................................
lmpactul tehnologiei asupra viefii cotidiene si a mediului
.
.
"
.
.
Stiinfa $i tehnica in slujba razboiului..................................................................................................................
90
92
Studiu de caz: Contributii rominesti la dezvoltarea stiintei si tehnicii ................................................................

Evaluare .........................................................................

.........94

Capitolul 7
..
Statele $ipolitlca lor in perioada contemporani .....................................................................................................96
.. "
Forme de organizare politica..............................................................................................................................
96
. . . . . .
lde~si regtmuri politice .....................................................................................................................................
98
.
.
............................................................................ 100
Statele democratice in perioada postbelid ....................
. *
.
Statele totalltare in perioada postbelica ......................
.
.
.
.
..............................................................................
103
.
Romanla de la statul totalitar la statul de drept ...................................................................................................106
. .
Studiu de caz: *Diaspora 51 exilul rominesc ...........................................................................................................
108

Capitolul 8
Cooperare $iconflict in secolul al XX-lea ............................................................................................................... 110
Sistmul Versailles-Washington si noua ordine international5 .............................................................................
110
Rezolvarea conflictelor in lumea contemporan5 ........................ .
.
...................................................................112
...
..
Relaaiile internationalein perioada interbelica ........................................
........................................................
114
. . .
. .
.
116
Razbo~ulRece intre tensiunl si destindere
Pribu~ireasistemului comunist $i impactul asupra relatiilor internationale .........................................................
118
Stutliu de caz: Rominia si conflictele regionale in secolul al Xx-lea .................................................................
120
......
..........................................................122
Studiu de caz: *Rominia in Tratatul de la Varsovia .....................
Studiw Be caz: *Imagines Rominiei in presa internafional.3 dup5 anul 1989........................................................ 124

Capitolul 1
................................................

EUROPA SI LUMEA
IN SECOLUL AL XX-LEA
Dominatia Europei asupra lumii
Europa si spatiile de civilizafie extraeuropene

Francezi fi gennani
trmeazEfrontierele in Congo

e.

1916: Acordul Sykes-Picot referitor I;


..
Imparprea lmperiului Otoman
1922: Egiptul $ilrakul devin indepen
dente, in vrerne ce britanicii instau
reazi protectoratul asupra Kuweitului
io 1926: formarea Regatului Arabiei Sau

.,

Lumea secolului al XX-lea este una in schimbare accelerati. Cea mai buni
dovadi a adevirului afirmatiei de mai sus rezidi i n faptul c i acest secol inregistreazi rnirirea ~idedderea Europei.
La inceputul secolului, Europa se afla la apogeu; era o realitate rezultati din
stridaniile puterilor europene de a achizitiona colonii - adevirate imperii dea lungul veaculului anterior, al XIX-lea. ,,secolul imperialismulu7', cum i s-a
rnai spus, pe ling2 aprecierea, tot potriviti, de ,,secol a1 nafionalitifilor".
Forrna concreti a dominafiei Europei asupra lumii o constituie imperiile colo
niale, intre acestea cel mai vast fiind lmperiul Britanic. Puterile coloniale euro
pene (Marea Britanie, Franta, Germania, Belgia, Olanda, Portugalia, Spania) s-au
confruntat pentru resurse, spatiu ~iprestigiu ;i au t i r i t lumeain doui rizboaie
rnondiale care au adus pierderi umane ireparabile, pierderi materiale imense,
deciderea Europei si schimbarea locului ei in lume.
La inceputul secolului al XX-lea, marile puteri europene proiecteazi i n afara
continentului valorile europene ~icontribuie la perceperea eurocentricaa lumii.
4cceptarea Japoniei in acest club select al marilor puteri la inceputul secolului
al XX-lea a fost un evenirnent sernnificativ pentru contemporani si menfionat i n
multe lucriri fundamentale a~upra~secolului.
Dominafia Europei asupra lumii Inseamn8 supremafia omului alb asupra te
riioriilor ~ipopulafiilor din spariile extraeuropene.

Politici coloniale

cdonie - teritoriu sau Jari lipsiti de independenfi politici >ieconomici, guvernati


de o aha, numiti, in acest caz, metropoli.
Commonwealth - form5 de organizare
politicoeconornici a mai multor state, cu
statut diferit (autonorne, dominioane, colonii
etc.), care recunosc suveranitatea rnonarhiei
britanice.
imperialism- politica unor firi care doresc
sa-$i extindi sau si-:i mentini dominapa
asupra altor teritorii.

Marile puteri coloniale au aplicat politici diferite 'in teritoriile pe care le-au
dorninat. lmperiul colonial francez s-a constituit in timp, mai ales dupi 1870, $i
pentru a deturna opinia publici de la preacuparea obsesivi i n legituri cu
Punctul de vedere francez asupra dominaliei Eumpei:
,,Existi $io a k formi de cobnizare. Cdoniile sunt, pentru $rile bogate, un
ptasament de capital dintre cele mai avantajoase. C$t timp noi suntem in aceasti
crizi care traverseaza toate industriile europene fonhrea unei colonii reprezinti
crearea unui debuyu. (...) Domnilor, existi $iun al doilea punct (motiv) (...)
Trebuie s i spun in mod deschis c i , in fapt, rasele superioare au un drept vizavi de
rasele inferioare pentru c& existi o datorie a lor: Ele au datoria s.3 le civilizeze."
Jules Ferry, Discursfinut in Camera Deputafilor la 28 iulie 1885

,,revan$a Germaniei". S-a constituit mai mult din rafiuni de prestigiu d e d t din
rafiuni economice ~i,,pentru a ocupa armata $ia picta harta in tricolor".
i n preajma Primului Rizboi Mondial,.imperiul colonial francez ajunsese la o
suprafati de 10 milioane km2 $io popula$e de48 de milioane de locuitori; I m p
riul Britanic ocupa un sfert din suprafata Terrei. Atitudinea celor doui firi fafi de
imperiilor lor coloniale a fost diferiti. Marea Britanie a creat CommonweaMul
(comunitatea natiunilor) ~is-a angajat, din 1931, la emanciparea progresivi a
celor mai semnificative componente ale imperiului. Franta nu a,luat nicio
misuri in aceasti privinfi, i n ciuda faptului c i a fost nevoiti sd kacac8 fati unor
revolte in Siria !i indochina. Autorititile franceze s-au abandonat iluziilor de rol
civilizator al omului alb create de Expozitia colonial8 'din 1931.
Comportamentul Marii Britanii f a f i de colonii a fost descris de lordul
Shelbourne (1737-1805): ,,Anglia preferi s i fac3 comer! fir5 s i domine, atunci ~ 2 n deste posibil, !i accept2 d faci comer? $is i domine c2nd este necesar".
Revenind la imperiile coloniale ca surse de putere pentru metropole, s i
rnentionim faptul c i exemplul cel mai bun in privinta eficientei economice este al
coloniei Congo, stat suveran sub Leopold al 11-lea al Belgiei si colonie belgiani
Tntre 1908 ~i1940. Dorinta rnetropolelor de a face rentabili exploatarea colonlilor este evidenti, dar forma institufionali a acestei dorinte (ministere ale
coloniilor, legislafie adecvati $iinvestitii aferente) int2rzie s i apara. La 1900, o
lege francezi stipula c i fiecare colonie trebuie s i triiasca din propriile venituri.
Eficienfa economic5 a federafiilor Africa Occidentali (creati i n 1904) Si Africa
Ecuator~ali(creati in 1910) depindea de legarea lor, cu ajutorul c i i ~ferate, de
teritoriile franceze din Afr~cade Nord. Lipsa fondurilor a niruit proiectul

Func~onarfrmrcezdin Indochina
fnconjurat & slujbafi
si de copii cambodgieni (1922)

Franb $imloniile sale


SUA gi posasiunile lor
Olanda gi mloniile sale

Spania $imioniile sak

I7

Germania gi mlonille sale

Porhgalh gi mloniile sale

Colonil ale Japonis

hn$l.wr
Belgia gi wloniile sale

Capitolul 1
..............................................
construciei ciii ferate transsahariene. Ca urrnare, eficienfa economic5 a imperiului colonial francez t h a n e discutabili, mai ales i n privinfa spatiului african.
lmperiul colonial britanic arata mai rnulti eficignfi :i este administrat cu fermitate si suplete. De-a lungul primei jumitifi a secolului a1 %-lea st2rneZte admirafie si invidie. S-a afirmat c i Hitler a luat ca model lrnperiul Britanic in
urmirirea viselor sale imperiale; ar fi vrut s i faci din Ucraina o colonie de valoarea lndiei pentru lmperiul Britanic.
Pe scara eficientei, ultimul l o c l ocupi coloniile germane din Africa, pierdute
de Germania ca urmare a infrtingerii in Primul Rizboi Mondial.

Hegemonia Europei
Hegemonia Europei, vizibili la inceputul secolului a1 %-lea, nu inseamni
numai superioritate militari. Aceasti hegemonie se baza pe avantajele societifii europene dupi toate criteriile de apreciere a progresului in era industriali. Europa avea mine qi uzine, o refea feroviari fir: egal i n lume qi, de aseme
nea, o remarcabili dotare pentru transportul naval. Toate acestea indici
resursele unei societifi industriale ajund la parametri remarcabili.
Ca urrnare, dimensiunea consumului deosebe~teEuropa de alte spafii ale
lumii. Principalele surse de energie au fost cirbunele, la inceputul rewlufiei
industriale Zi apoi, mai ales dupi Marele Rizboi, petrolul. Faptul c i i n Marea
Britanie consumul de cirbune pe cap de locuitor era de 100 de ori mai mare
dec3t i n China, spre exemplu, este revelator.
in Europa, mai ales in cea occidental& marea majoritate a populafiei adulte
era stiutoare de carte, pe cind i n colonii Ztiutorii de carte nu depz~eau10%
din populatie. Speranfa de viati i n Europa era de dous ori mai mare d e d t in
Asia qi Africa.
i n esenfi, superioritatea productivitifii muncii si a nivelului de trai constituie baza superiorit5tii civilizafiei europene, impulsul pentru dominarea akor
spafii, pentru asigurarea hegemoniei Europei in lume. Aceasti hegemonie are
S'

E,s care preamdre$te imperiul colonial britanic


9.

.................
Popoare gi spaQi istorice

IT-I

EUROPA $1 LUMEA !N SECOLUL AL XX-LEA


.....................................................................................................................................
premise incontestabile i n planul culturii. Europenii au dus in colonii un mod de
a gindi, de apropiere de realitate; un mod de a echilibra traditia cu noutatea;
disciplina colectivi cu libertatea individuali. i n sens larg, europenii au ,,exportat"
capacitatea de a pistra sensul identititi in vsrtejul schimbirii $i s-aq remarcat
printr-un zel misionar cregtin greu de egalat.
Mai trebuie precizat faptul c i hegemonia Europei s-a impus, de cele mai.
multe ori. prin razboaie coloniale, care apar ca rizboaie ieftine daci le compartiin cu cele doui razboaie mondiale ale secolului al XX-lea; aceasta ~idatorit3 faptului ca" popoarele supuse furnizeazi m2ni de lucru ieftini.
La sfirsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al %-lea, hegemonia
Europei i n lume era o realitate. Scriitorul englez Rudyard Kipling (1865-1936)
a surprins esenta acestei realitifi i n versuri devenite celebre: ,,Primiti povara
omului alb si nu va" invredniciti la mai putin". De-a lungul secolului al XX-lea se
va nirui hegemonia Europei i n lume ;i va avea loc reazezarea omului alb i n
relafiile cu alte popoare.

... kanifestiindu-seconstant
.
de-a lungul unui'deceniu crucial, constatarea de citre germani a superioritatii
britanice, personificata de amiralul von Tirpitz, era incompatibila"cu o antanta
a n g b g e r M a Wocat-o M i .La sffir$td secokclui (aJ XIX-lea), ruperb
ritatea n d S a M w i &itad era rnasii2 $1 tn cre$7ere, dw sigwanp de sine bri.
tarti6 a k t afectatil de umikn$ele din rkboiul bwilor $ide un sentiment lnci
vag d dechului preeminentei lor economic@.De a ~vini abandonarea izol&i
gforioase de chestiunik continentale ~ ii,n acelasi timp, o insistent6
^~1~5pa"@natB
In sporirea neintrerupta" a foflei navak."
Peter CaJvocoresd. Europs de la Bismrck la Gorbac:

e w e 'hperiabste au @sit spriiin pe


, h g A puternicele curente de opink
care$iauob&$aih mareled na$mlist de la sfilrsitul secolului d XIX-tea.

Fetrolul descoperit Tn Caucaz $iQrimtul N l i u alimenteaz8 concurei$a


dintre marite puteri:
.Petrdul d r q t e doarea u w i fflof cu 33%. Datbrit8 Iui este pmibil sft se
fa& plinulh afara porturilor. 0 flo@ dimentat5 cu c5fbut-i este de fapt &z&ganizaG, la cheremul inamicukri. (...) Cantitatik (de petrol) mesare flotei pot
fi depozitate. ca rezerva", in toate porturik enghze din lume."
John Fisher, oqer de marina +,
Ulti?r'ux, vim-lordal AmiraMfiiBritaniie
>

1
I

11

1. Constltul!l doud grupe de lucru: una care s i reprezinte interesele coloniilor, cea
de-a doua interesele statelor imperialiste. Combateti cu un argument
contra
.
fiecare enunt prin care grupul advers isi justifici pozi?ia.
2 . tare este cea mai scurtz caracterizare a politicii coloniale britanice?
3. Alcitui?i un portofoliu intitulat .Omul albin Africa", care d cuprindi informafii
referitoare la cucerirea continentului negru de citre europeni.
4. Organizati o ,dezbatere cu tema',,Consecinfele imperialismului", in care s5
prezentali elementele negative :i pozitive ale prezentei europenilor in colonii.

intr-adevir, k n t r u m@i ewopeni,


cucerirea cobniali a t e un mod de
afirmare a puterii $igenk~luipcqmului ciruia le aparfin fi de a da fr2u
liber h r i n f e i de putere. (...) ComC
derdnd cKiiza]ia lor superioara" tutunx celorlalte, europgnii cr@d d w o
umisiunea de indcplinit p
popoarek cototjzate +iaces& este
de a le adm pmgws~i/
Serge B e r M , %re Miza,

Amintifi-va! .......................
C$nd a avlit loc revolufia ikdustriali !ice
a Pnsernnat aceasta pentru Anglia.
Ce au insemnat, in istoria Frantei, anii
1870-1871.

Erodarea dominafiei Europei


Primul Rizboi Mondial a fost, din mai multe puncte de vedere, o catastmfi,
pentru intreaga lume, dar mai ales pentru Europa. Prin consecinfele sale, a constituit un puna de cotituri in istorie ~iun reper clarin cronologia secolului al XX-lea.
Perioada 1914r1918 si cea imediat urmitoare reunesc elemente care marcheazi o noui e ~ o cini istoria universali: aparitia Asiei ca factor Important in
politica mondiali, amplificarea prezentei Statelor Unite ale Americii, transformarea revolufionari a Rusie~$ideclinul economic $i politic al puterilor europene.

SfLsitul hegemoniei Europei


Dupi patru ani ~itrei luni de rizboi desfisurat preponderent in Europa,
continentul era devastat: mli de localitifi $icase erau distruse, capacititile
industriale nu mai funcfionau, transporturile erau dezorganizate; grupuri
masive de populafii se strimutau de pe un teritoriu pe altul ca reaqie anticipat i v i a modif~cirilorde frontierri.
Pierder~leumane au fost foarte mari: 10 milioane de moqi $i22 de milioane
de rinifi; cele materiale au fost calculate la aproape 400 miliarde de dolari.
Aceste consumuri neeconomlce au zdruncinat lumea pentru totdeauna si au
insemnat sfzrsitul hegemoniei Europei i n lume.
Consecintele Marelui Rizboi se manifestri pe plan economic, social, financiar $ipolitic.

Consecinfe economice
Reconversia economiei statelor foste beligerante la necesitifile perioadei de
pace a pus variate probleme :i abia i n 1924-1925 se apreciazi revenirea la

dym- proces istoric complex, spe


rI

I(

clf~csecolulul al %lea care are ca rezultat


independents coloniilor.
hegemonie supremafie politic5 a unui
stat asu~raaltui stat.

nu dour sf&r$itul rdzboiului, ci ;ipunc%d de plecare a1 unor noiprobleme


pentru puterile europene.

EUROP'A $1LUMEA fN SECOLUL AL XX


....................................
....................................................................................

~tastrofi,
a consti11 XX-lea.
are mar)rtant i n
~sformaopene.

Europa,
acititile
grupuri
~nticipanilioane
! dolari.
18 gi au
I, finan-

nivelul existent i n 1914. Dupi incheierea operafiilor militare (1 1 noiembrie


1918), au persistat destule tensiuni la nivelul relafiilor economice intre state,
expresie a rivigirii lumii din pricina rizboiului, unul care continua pe plan
economic.
Rizboiul a suprasolicitat economia firilor beligerante (invinse gi invingitoare), iar declinul marilor puteri la rangul de puteri de mAna a doua este vizibil
i n primul rind pe plan economic. S i adiugim efectele multiple ale altei schimbiri antrenate de rizboi: sciderea hcrederii i n vechile valori precum acelea a
muncii gi a economisirii.

Consecinfe sociale
i n rizboi au murit mulfi oameni. Tntorgi ,la vatri", supraviefuitorii (multi
necalificati) au gisit o lume schimbati, cu dificultifi i n a le oferi un loc de
munci; i n Europa, tinde s i se generalizeze o nemulfumire fati de oamenii
politici gi chiar fafa de institutii. Aceasta gi sub impulsul celor petrecute i n
spafiul fostului lmperiu Rus, cici impactul Revolufiei ruse a fost enorm gi adeseori destabilizator.
Modificarea locului femeii i n societate gi tendinta de exacerbare a problemelor segmentului muncitoresc al populatiei statelor beligerante se numiri,
de asemenea, printre consecintele sociale.
Apoi, reagezarea nafiunilor i n alte frontiere, unele trasate gi prin aplicarea
principiului autodeterminirii, intensifici nafionalismul gi i n coloniile puterilor
europene. Migcarile de populatii produse amplifici suferinfa umani gi sentimentul unei lumi instabile.

~n rrmpur razooruluz, ror mar murrej


au pdrdsit cadrulfamilial pentnr a c
o slujbd.

Consecinfe financiare
adei de
iirea la

Dupi rizboi devine evident5 devalorizarea tuturor monedelor firilor beligerante. Fenomenele petrecute pe plan financiar fac reconstrueia interbelici gi
mai anevoioasi gi contribuie la declinul, diferenfiat, al puterilor europene.
Statele Unite au o situafie diferiti. Pin3 la intrarea i n rizboi (6 aprilie 1917),
'.. furnizeazi produse, hlateriale de rizboi gi fonduri beligerantilor gi fac din rizboi
o afacere profitabili. Dupi aprilie 1917, imprumuti doar puterile Antantei.
Astfel se explici faptul ci, d u p i rizboi, relafiile financiare intre statele lumii
confin doui probleme producitoare de tensiuni: aceea a repara,tiilor pe care
tirile invinse trebuiau sa Je pliteasci invingitorilor gi problema datoriilor interaliate, cele mai multe contractate i n Statele Unite. Rezervele Trezoreriei americane au crescut in contrast cu uzura financiari gi economici a firilor europene.
i Consecinfele rizboiului pe plan economic, social 5i financiar au efecte pe plan
politic: cregte rolul statului gi se deregleazi functionarea regimurilor democratice
intrq lume ce lasi impresia prelungirii rizboiului i n timp de pace.
t rizboi tensionate gi slibite i n mai
Agadar, puterile europene au i e ~ i din
multe feluri: ca populatie gi bogifie; ca stabilitate economici; ca stabilitate a
, presus de toate, i n privinta relafiilor cu puterile
structurilor politice ~ imai
apirute sau pe cale s i apari i n alte zone ale lumii.

Decolonizarea fenomen global


Decolonuarea a fost una dintre consecintele celui de-Al Doilea Rizboi
Mondial gi a contribuit la schimbarea hirfii politice a lumii.

Amintif i-vii!

................

Care au fost alianfele ce s-au infru


Primul Rizboi Mondial.
Ce rol au avut coloniileintirnpul rizk

Criza dominatiei coloniale .

M a h a m Gandhi intr-un gnrp de adepti


~-

~~

ns ergkdb, India @sea $ twcw wfk


&rrt?n mi!hnA ule,de cdk pentru
a &uga agrk&wii resuwb w e li
wau newam Acead indurtrk s&

Independenfa coloniilor. Mi~cirilede eliberare

a&

atit de viral8 perrtru exismfa


Ind'i a fast m i d prin pmc&m? in
mane $ cr&, b m t e de q k z i ca
r i ' i ciami @
f-m
I
Iw)."
'WhaGarafld,
&=@a'@h pa*ol-esul& 192 1

I
1

,
1

;,

I,

Dea lungul perioadei' int&belice,'se acuhuleazi critici'la adresa sistemului


colonial, de;i i n preajma Primului Rizboi Mopdial colonialismul ajunsese s i fie
larg acceptat, mai ales in ipostaza de misiune umanitari gi civilizatoare. Scrieri
politice, sociologice ;i literare au contribuit la elaborarea unei doctrine a
colonializirii, care justifica, pe temeiuri economice, istorice >imorale, dominatia
europeani asupra altor continente. Elita intelectuali din colonii, pregitita la
scolile din metropoli, descoperise nu doar un alt mod de viafi, diferit de cel
traditional din tirile de origine, ci si slibiciunea moral; a celor care ii dorninau.
Concomitent, aceasta venise i n contact cu idei noi, care vorbeau despre egalitate gi libertate, despre drepturile care decurg din simplu fapt d te n a ~ tom
i ~i
despre obligatiile statelor fati de cetitenii lor. Misionarismul cre~tin>i ideile
nafionaliste se adiugau acestui bagaj, devenit ideologic. i n unele colonii se dezvoltaseri migciri naJionale precum cea promovate de Partidul Congresul
National din India, condus de Mahatma Gandhi. Coloniilor li se solicitase sprijinul i n rizboi: cu soldafi, cu materii prime si furnituri pentru front. Altele au
fost teatru de operapi. La sfirsitul Primului Rizboi Mondial, unele colonii, intre
care ~i India, se asteptau s i fie recompensate, pentru atitudinea lor, cu
recunoasterea independenfei. Marea Britanie, $inici o a l t i putere coloniali, de
altfel, nu s-a gribit s5 indeplineascs aceste aspirafii, acordhd lndiei doar o
autonomie limitati. i n nordul Africii, unele teritorii, eliberate de sub dominatia
otomani, precum lrak, Arabia Sauditi, Yemen, Egipt sau lordania, si-au proclamat, i n perioada interbelici, independenfa.

...........................

~urneaa treh denumire generici pentru


acele firi, in spei-ial foste colonii, care nu
ficeau parte nici din blocul statelor industrializate occidentale, nici din cel comunist
patronat deURSS; treptat, terrnenul a fost
asociat cu siricia, lipsa dernocratiei $isubdezvoltarea econornic2; ideologia Lumii a
treia condamni politica Europei in colonii.
rnbcare de nealiniere - rniscare a tirilor
care s-au eliberat de sub dominatia coloniali
$icare respingeau alianfele politice ~imilitare; pe fondul Rizboiului Rece, acestea nu au
aderat la niciuna dintre aliantele rnilitare si
nu s-ao implicat in conflictele acestora

i n timpul celui deAl Doilea Rizboi Mondial, raporturile dintre colonii si


rnetropole, s-au rnodificat. De aceasti data, multe colonii, intre care India sau
Nigeria, au participat la razboi direct, contribuind cu trupe la victoria Natiunilor
Unite. Altele au suportat ocupafia inamicului (cele din Asia de Sud-Est, de
exemplu) sau au asigurat baze strategice esentiale i n sistemul de aprovizionare
~ide lupti. Superioritatea economici a Nafiunilor Unite, care a permis victoria,
se sprijinea ;i pe resursele coloniilor.
La sfir~itulrizboiului, s-au dezvoltat i n colonii m i ~ c i rcare
i aveau i n vedere
obtinerea independentei. in fruntea acestor migciri, determinate ~ide un
inceput de dezvoltare economici si de formarea unei burghezii locale, se aflau
intelectualii care studiaseri i n polile din metropoli. Tiranimea deposedata de
pirnanturile ei de colonistii albi va reprezenta rezervorul uman al armatelor de
eliberare. Presa, comunicafiile si trdnsporturile implementate de statele
europene definatoare de colonii au contribuit ;i ele la vehicularea unor idei
na!ionaliste, a armelor sau a soldatilor. Marile religii monoteiste cre~tinismul,
dar mai ales islamul - au furnizat ideologiilor nationaliste argumente i n plus.
in conditiile RBzboiului Rece, cele doui superpute~,fiecare din alte ratiuni,
au susfinut aceste rnigciri. Statele Unite ale Americii au ficut-o pentru d @i
aminteau de propriul rizboi de independenfi, dar si pentru c i urmireau si-gi
intzreasd dominafia mondial2, s5 IirgeascZ piafa pentru capitalurile ~iprodusele americane ~i 5.5 ocupe puncte strategice pentru bazele lor militare.
i sfera
Uniunea Sovietici vedea in acestemiFciri de eliberare ocazia de a - ~lirgi
de influenfi prin impunerea unor regimuri comuniste in noile state.

.%

Popoare Si spatit istorice

EUROPA 91 LUMEA fN SECOLUL AL X!GLEA


...................................................................................................................................
Coloniile si-au obtinut independenfa fie prin tratative, cum este cazul celor
britanice (India, Birmania, Ceylon) sau olandeze (Indonezia in 1949), fie in
urma unor rizboaie de eliberare, cum au fost cele din Indochina (1945-1954).
Algeria (1954-1962), Angola si Mozambic (1964-1975). Altele ~i-audeclarat
unilateral independents, obligind, ulterior, comunitatea internationale s-o
recunoasci. i n anii 1950 si 1960, Africa a fost principala sceni a luptei pentru
inliturarea colonialismului, faptul intirind solidaritatea intre popoarele
africane. Fenomenul complex al decolonizirii are efecte multiple. Decolonizarea n-a dus la pribugirea economic2 a Europei. Dimpotrivi, prosperitatea
Europei Occidentale atinge parametri fir; precedept in paralel cu decolonizarea si dupe aceea. Aceasti realitate a niscut afirmafia c i puterile coloniale
au pierdut o lume $iau csstigat Europa.

Conferinfa de la Bandung
Conferinta de la Bandung, lndonezia (18-25 aprilie 1955), reuneste 29 de
natiuni afro-asiatice, reprezentind peste jumitate din populatia globului, dar
care detineau numai 8% din bogifiile lumii.
Rezolutia finali afirmi dreptul popoarelor de a dispune de propria soarti.
Doui rizboaie mondiale contribuiseri la universalizarea acestui principiu.
Aceeasi rezolutie afirmi o valoare europeani: egalitatea in suveranitate a tuturor natiunilor. Tot aici se afirmi refuzul ingerinfei in treburile interne ale altor
state - principiu frumos ~iineficient intr-o lume in care natiunile sunt impirfite
in puteri si mari puteri. Aceeagi rezolufie formuleazi dezideratul reglementirii
pe cale pasnici a conflictelor; se pronunfi pentru dezarmare, pentru nimicirea
armelor de distrugere i n masi; condamni colonialismul ca fenomen care
neagi drepturile fundamentale ale omului, este contrar Cartei Natiunilor Unite
>iimpiedici realizarea picii si cooperirii mondiale.
Conferinfa de la Bandung a consolidat ideea c i nafiunile emergente constituie Lumea a treia, siraci, subdezvoltati ~i suprapopulati; situati intre
Lumea int%i, a firilor democratice, avsnd ca virf de lance Statele Unite, si
Lumea a doua, a tirilor comuniste; in frunte cu Uniunea Sovietici.

~a'waharlalNehru qi Gamal Abdel


Nasser, inifiatorii mi$cdrii de nealiniere.

Bandung, campusul universitar

1960 - Anul Africii


Cel mai important moment in aparifia noilor state a fost adoptarea de citre
ONU a Rezolufiei 1514, prin care se recunostea popoarelor din colonii dreptul
de a-si hotiri singure soarta. Anul adoptirii acestui important document
(1960) a fost numit Anul Africii, deoarece 18 state de pe acest continent si-au
proclamat independenfa. Conferinta de la Addis-Abeba, din mai 1963, a putut
astfel hotiriinfiintarea Organizatiei Unitifii Africane (OUA) $i adoptarea uneiY
Carte a unitifii africane, semnati de 30 de state, care si-au afirmat pozitia de
neutralitate. Pani i n 1970, au apirut 64 de state independente, iar marile
imperii coloniale au dispirut. Au fost introduse concepte noi, cum ar fi cel de
africanism, o miscare capabili s i canalizeze eforturile comune pentru lichidarea subdezvoltirii $ia altor urmiri ale colonialismului, sau cel de negritudine
pentru a desemna tradifia ~icultura comuni a Africii negre. OUA a elaborat o
Carti africand a. drepturilor omului 9i ale popoarelor, adoptati la 28 iunie
1981, instituind o comisie in domeniu, compusi din 11 membri ale$ de
Conferinta sefilor de state, iar in anul 1991 a stabilit principiul necesititii unei
piete africane comune, realizabili, conform documentului, abia in 2025.
Popaare pi spafii istorice

lJ

Migcarea de nealiniere

11

il

'. '

losip Broz Tito la Conferinfa statelor


nealiniate de [a Havana (1979)

osip Broz Tito, pregedintele l u g o s l 1


despre politica de nealiniere:
,,Politics de nealiniere nu a spar
rezultat al opfiunii formale sau
r intelegeri prealabile intre prom
'i ei pentru crearea unui al treil
c (...),
. . ci ca expresie a interese
~ia necesitifiior cornune de a t
ce gi independenti, de a fi par
egali in drepturi, >inu observat
arena mondiali."

,,Conferinpi efro-as~akiiIntnm* la
Bandung (tndwzia) i n 1955 marcheazi o catttur8 majors, odat6 cu formarea grupului celor nealwtiafi. Lumea
a treia T$ face intrarea pe aria mondlali cu pedagogul ei Tito, kderii s i ~ ,
Nehru. Nasser, Sukarno (...) :i spe
rantel@sale modemiste."
Marc Nousch~,
Mic a h s istoric a/ recohrluf XX

Bazele m&driide nealiniere au fost puse intre 1 $i6 septembrie 1961, la Conferinp de la Belgrad. lnitiativa convocirii au avut-o losif Broz Tito (1892-1980).
Gamal Abdel Nasser (1918-1970) gi Jawaharlal Nehru (1889-1964). S-au reunit reprezentanfi din 25 de state din Africa, Asia si America Latini.
Reprezentanfii firilor nealiniate au expus puncte de vedere privitoare la
securitatea internationali $ila conditiiie mentinerii picii. N-au reugit s i realizeze
o adevarati unitate, deoarece blocul tirilor nealiniate era eterogen din mai
multe puncte de vedere. Au reusit s i creeze organizatii ~iinstitutii regionale:
Asociafia ~ a $ o n a lai Asiei de Sud-Est (ASEAN); Comisia Economici pentru Asia
~iExtremul Orient (CEAEO); Organizafia Unititii Africane (OUA); Uniunea
Vamali a Africii Centrale (UVAC); Comunitatea Economic3 a Africii de Vest
(CEAV); Organizatia Statelor Americane (OSA); Piata Comuna Centro-Americani (PCCA); Sistemul Economic Latino-American (SELA) etc.

Probleme ale tinerelor state


lndependenta nu a adus prosperitate gi bunistare, armonie social5 $ilini~te
politic: in fostele colonii. Dimpotrivi, tinerele state s-au vizut in fata unor probleme extrem de grave, cum ar fi litigiile frontaliere, rizboaiele interetnice sau
religioase. Unele popoare au avut o istorie politici mult inainte de colonizare,
Dentru altele statul a i n c e ~ u odati
t
cu administratia coloniali. Marile puteri
;are au detinut colonii au trasat granite artificiale fir5 vreo leg2tur2 cu situafia
etnici, tribal: sau traditia culturali a acestor popoare. Dupa obfinerea independentei, aceste frontiere s-au mentinut, aducsnd unele state in imposibilitatea
de a asigura securitatea propriilor cetifeni. Actul fondator al Organizatiei
Unititii Africane preciza menfinerea acestor frontiere chiar dace sunt artificiaie,
dorind s i evite o revizuire care ar fi putut provoca mari suferinfe populafiilor de
pe continent. Situafia a generat ins2 rizboaie interetnice sau tribale: cel al clanurilor din Somalia, cel din Liberia sau cel care opune etniile hutu gi tutsi din
Rwanda $iBurundi. Exodul a milioane de oameni, excesele celor care au arme,
adesea instigafi de guverne, a dus la inregistrarea unor forme de genocid pe
continentul african.
Frontierele trasate artificial au creat tensiuni si conflicte intre unele tinere state,
cum ar fi cel dintre Algeria $i Maroc (1963) sau'dintre Cambodgia si Vietnam.
Conflictele interreligioase - cele care opun creginii si rnusulmanii i n Nigeria
sau pe acegtia din urmi evreilor in Orientul Mijlociu - constituie o problemi cu
implicatii dintre cele mai grave. Indeeendenfa lndiei a determinat un adevirat
exod de populatie: peste 20 de milioane de oameni s-au refugiat din nord, unde
musulmanii au format Pakistanul >ide unde hindugii au fost nevoiti s i fuga.
i n multe dintre stateie suverane nou apirute, se remarc2 preponderenta
regimurilor militare gi autoritare, precum ~i instabiiitatea politics; subdezvoltarea econornici, exprimata prin preponderenta agriculturii inapoiate, in
ciuda reformelor incercate. Explozia demografica atrage de asemenea atentia:
parametrii cresterii populafiei i n ultimele patru secole sunt egalafi $idepigiti in
numai 30 de ani.
Structurile economiilor din statele Lumii a treia sunt dezechilibrate.
Dezechilibrarea economiilor explica inapoierea, la care se adaugi egecul politicii
de industrializare $i dificultatea adaptarii la reteaua planetar: de schimburi
"V

EUROPA 91 LUMEA i~ SECOLUL AL XX-LEA


.....................................................................................................................................
bazate pe inegalitate. Dependenfa de imprumuturile externe, acordate uneori
in conditii inrobitoare, face qi mai dificili evitarea crizelor qi aspirafia spre prosperitate prin dezvoltare autonomi.
Regiuni intregi sunt afectate de seceti qi de foamete crdnici, obligind
comunitatea internafionali s i dezvolte programe de asistenfi qi ajutor umanitar. Se estimeazi c i aproape 70% dintre copiii Lumii a treia sunt subnutrifi. .
i n economie, opfiunea celor mai multe dintre noile state a fost pentru industrializare. Decalajele economice intre tinerele state (numite, adesea, subdezvoltate sau Lumea a treia) >i tirile industrializate nu se diminueazi, ci se
adincesc. Crizele energetice, provocate de creqterea prefului la fifei, au determinat pierderea demarajului economic inregistrat de'unele dintre aceste state.
Aceste t i r i nu-qi permit misuri care s i combat; poluarea, inregistrindu-se
o degradare succesivi a mediului. Unele industrii accentuat poluante sunt
impinse citre Lumea a treia, unde qi forfa de munci este mult mai ieftini. La
sf5rqitul mileniului al 11-lea, mondializarea economiei a deplasat lnaustria prelucritoare qi capitalurile aferente investifiilor in acest domeniu citre statele asiatice, unde foca de munci este mult mai ieftini. Existi, desigur, qi exceptii, cum
este cazul Nigeriei, care dispune de insemnate rezerve de petrol, dar care
prezinti o anume fragilitate a economiei, chiar daci existi capitaluri de investit.

.
. ,. -y
.?:,
;;

.,'

Imagine din Lumea a treia, .


unde se estimeazd cd aproape
copiisufercide malnutrifie,

3.

4.
5.

I
Bihnvil in Lumea a treia

6.

7.

colonii dupi Al Doilea Rizboi Mondial. Expunefi-vi concluziile.


Cum se explici nemultumirea populatiei
firilor foste beligerante in Marele
Rizboi fafi de conducitorii politici?
Care este semnificatia termenului de
decolonizare?
Ce interese au dictat Statelor Unite si
Uniunii Sovietice incurajarea mi7cirilor
de eliberare in colonii?
Cum se explica faptul c i India vrea si.
fie rnai britanicz dupi 1947?
Realizafi un eseu cu titlul: ,,Subdezvoltarea ca problemi a noilor state apirute
pe ruinele fostelor imperii coloniale".

Care era situafia Africit-la inceputul


Primului Rizboi Mondial.
Cum qi-au delimitat Statele Unite ale
Americii interesele in America Latini.

Europa gnceputului de mileniu

obiceiuri $i mentalitdyi, existii valori


comune: libenatea, democrotio,
respectarea dreptunlor omului.

0 privire asupra Europei la inceput demileniu reuneste a t i t elemente de


bilant, dt ~iposibilitatea unor previziuni pertinente. Doui fenomene, astizi h
derulare, permit aprecierea c i acestea vor continua si Tn mileniul al Ill-lea. Este
vorba de construirea si consolidarea identititi europene ~ide globalizare; am
putea spune c i globalizarea adaugi impulsuri la necesitatea consolidirii identititii europene.
Identitatea europeani este una transnationala; cetitenii natiunilor componente invaF5 iise deprindi treptat cu noua identitate, p5ni la a face adevgrati
afirmatia ,,sunt european din Rominia", spre exemplu. Apropierea modurilor
de viati $ia practicilor sociale ~iculturale ale popoarelor europene, care a avut
lot i n a doua jutnitate a secolului al XX-lea, apare ca fiind elementul fundamental al realizirii unei identitati transnationale.
Existi sansa unici a transformarii Europei dintr-o simpla denumiie geografici intr-o entitate politic2 ;
i cultural2. Se acfioneaza politic i n aceasti direcfie,
depisindu-se treptat dificultitile inerente. Important este faptul c i aceasti
vointi politid este pe cale sa-l convingi pe cetiteanul de rind cB, dincolo de
diferentele de limbi, obiceiuri ~imentalitati, existi o civilizatie comuni si un set
de valori i n jurul cirora aspiratia spre Europa unit: merit5 efortul. Dintre aceste valori mentionam: libertatea, democratia, respectarea drepturilor omului Si o
anumiti calitate a vietii. Nizuinta spre Europa cet8enilor are sanse de realizare
in m5sura in care omul de rand percepe avantajele pentru el ale acestei aventuri umane fir2 precedent.

Identitatea europeanii
Edificarea identititii europene - element-cheie al construcfiei europene, h
desfasurare - trebuie s i se adauge Tntr-o manieri dt mai putin conflictual5
identitifilor nafionale. Alci va fi testul de baza pentru fiecare natiune componenti, dovedirea capacitifii de anallzi realisti a intereselor i n contextul multiplicarii problemelor a d r o r rezolvare depiseste puterea unui stat naflonal
(problema energiei, a deteriorir~imediului, a apirirli etc.); capacitatea de a
percepe corect un proces aparut ca necesitate dupi realizarea Europei nafionalitifilor ca urmare a P r i m u l ~Rizbol
~
Mondial, acela al spiritOalizSrii frontierelor.
AstBzi. acest proces este, de asemenea, i n derulare si arati o semnificativi
deplasare a accentelor de pe confruptarea cu celelalte state nafionale pe cooperarea cu acestea; pe armonizarea intereselor. Din perspectiva construcfiei
europene, lumea statelor nafionale, bine constituite $1 suverane, se vede ca una
care a dus la rizboaiele mond~aletotale ale secolului al XX-lea, in urma carora
civilizafia europeani a ajuns i n pragul pribuSirii. 0 actiune inteligenti, sistematici ~ide durati, pornit: i n ultimele decenii ale secolului al %-lea, trebuie
continuati in secolul al XXI-lea, in vederea schimbirii mentalititilor, a deschiderii gandirii de la orizontul national la cel european, printr-un efort care.
pistr5nd propociile ~iatenii la schirnbarea de context, seamini cu acela necesar pe timpul construcfiei nationale, atunci cerindu-se oamenilor saltul de la
local la naFiona1.

'.

..~?."
,-,?-,.

');;. , , .
. .-, ,. ..,~.
.
?

Tendinfe in mileniul a1 111-lea

p $1L- ~

& SECOLUL AL

Exist:, pe mai multe planuri (demografic, economic, social, cultural), tendlnfe resizabrle la n i v q l Europe1 inceputului de milen~udespre care este greu de
spus ce formi vor lua i n mlleniul al Ill-lea. Ma1 intai, aceste tend~nfese d~ferenfiazi pe firi, iar diversttatea Europei cregte in procesul cuprinder~ifostelor
state comuniste. Ce formi va lua curba natalitifii $ic i t >e va mentine tendlnta
Mbitrinirii populatiei? Ce se va intimpla cu mobilitatea populafie~pe masura
liberalizarii spaflulul european? Va contr~bu~
aceastz ~nfuziede sange dln reglunile periferice ale Europe1 la prevenirea imbitrinir~ipopulafi~Europei? Care vor
f~ costurile ~idezavantajele?
in plan economic este previziblb doar menfinerea unora dintre tendinfe.
Voinfa politic2 de omogenizare a dezvoltiri~economice a firilor europene este
de apeptat s.3 se manifeste cel p q i n cu aceeay intensitate, 2tiut.i filnd asplratta
condueitorilor europenl de a face din spatiul Europei unul ~erformantma1int3i
pe plan economic. ate fiind decalaj~le'acumul~te
i n tihp de-a lungul unei
Thatcher,lnrimafemeie
istorii zbuciumate, acfiunea nu poate fi d e d t de durat:; se poate prezenta ;i
premier Zntr-un stat european
ca atragatoare (fir2 a neglija costurile) pentru t i r i din Europa Centrals +i de
(Marea Britanie)
Sud-Est ale csror eforturi in privinta reducerii decalajelor au rezultate modeste.
Cazul Romsniei poate fi socotit drept relevant in spef;i. i n funqie de ritmul acestei
omogeniziri, ar trebui s i se resimti efectele pe plan social, i n structura societatii 1
$ii n ponderea unor categorii ale populafiei (tirani, muncitori, funcfionari, oameni '
atrag in servicii, patroni, manageri etc.).
1. Care dintre cele doui enunturi de mai
Configurafia Europei la inceput de mileniu, calitatea ei de model deschis, gata
jos este, dupi opinia voastri, adevirat?
s i se supuni necesitifii de a permite ataZarea tuturor firilor europene, acu- a) Uniunea EuropeaG exprimi necesitatea
consolidirii unei piefe continentale;
muleazi elemente cu deschidere spre viitor. Acest proiect f i r i precedent in istoria Europei depinde, in ultimi instanfi, de capacitatea oamenilor de a urmiri im- b) unitatea este consecinra istoriei comune
a statelor europene.
preuni un ideal comun. Realizarea acestui proiect va permite afirmarea Europei
Co"tituifi doui grupe de lucru ~igasiti
intre statele care modeleazs lumea viitorului; sansa implinirii acestui rol istoric este
argumente in
sus!inerea alegerii voasrkai buni decit a fiecirui statsomponentin parte, incluzand aici chiar Germania,
tt'e.
cu ~otentialulei acum impresionant. Realizarea Uniunii Euro~eneva outea arzta
2. De ce credeg c i problemele fundamenrolh ~ u r d ~ine lume
i
dupi retragerea europenilor din imperile colon;ale.
tale ale Europei la trecerea dlntre m~leni~
sunt construirea ~iconsolidarea ident l t i f ~europene?
i
ArgumentaJi.
3. Demonstrati c5 sp~r~tualizarea
frontierelor este un Droces in derulare.
4. Ce semnificatie are schimbarea mentalit3Jllordin perspectiva constructiei europene?
5. De ce aderarea la Unlunea Europeans
aDare atrasztoare Dentru statele din
~ " r o ~central5
a
:i de Sud-Est?

Sediul Parlamentului Gmaniei, simbol a1 reuriijlcdrii.

in ce scop a fost creata Organ;za!ia Nat i ~ n i o Lnire.


r
Care dintre marile odter; ale secolului
al XX-lea a avut stat& de colonie.

Cultura romhii - culturii empeanil


Poz$~a~idestinul istorico-geografic al rominilor, plasafi la punctul de Tntilnire a doui lumi, au avut drept rezultat o culturi originali, niscuti i n tiparul
national devenit creuzetul in care s-a produs sinteza dintre Orlent $iOccident.
Aceasti capacitate de sintezi a fost, ca gi latin~tateasi ortodoxia, o trisituri
fundamentals a spiritualititii romtmesti, aflati, mai multe veacuri, in ciutarea
destinului ei european. i n secolul al XX-lea, cultura romineasci gi-a gisit acest
destin, integhndu-se pentru totdeauna i n aria largi a spir~tualititiieuropene.
S-a spus c i aceasti reintegrare europeani a fost o consecinfi a modern it if^^ ce
presupune spargerea frontierelor nationale gi evolufia i n spatiul comun al continentului. Optiunea romsnilor pentru Occident era, chiar la inceputul secoiului,
evidenti, defin~tivisi categor~ci.Marii artisti romini au simfit, i n acest secol,
c i talentul lor se poate dezvoita prin cele doui ucenicii: la gcoala national~smului yi la cea europeani.

Constantin Brilncusi - personalitate


artistic3 europeanii

,
de la Pans

toati fiin!a lui se degaja un

care didea un deose

Secolul al XX-lea, perioada interbelici indeosebi, a dat Europei o pleiadi de


artisti ~iscriitor~remarcabill care au fost modelele integririi culturii romsnesti $1
dovada c i aceasta Ti-a gisit destinul. Sculptorul Constantin Brincusi, niscut la
19 februarie 1876, in satul Hobita, judetul Gorj. a fost unul dintre aceytia.
Scoala de Arte Ti Meserii din Craiova, pe care a frecventat-o incepsnd cu anul
1894. /-a inifiat in sculptura lemnului gi I-a invifat s i deseneze. Trece la Foala
National5 de Arte Frumoase din Bucuregti, unde stud~azicu Ion Georgescu,
Vladimir Hegel $i Dimitrie Gerota, mari profesori ai vremii, pr~mindpremii $1
medalii pentru lucrarile expuse.
i n anul 1903 primeste prima comandi ofic~ali,!i anume cea de a executa
bustul lui Carol Davila, iar yn studiu al s i u este achfzi]ionat de Ministerul
lnstrucf~un~i
pentru a folosi drept model pentru elevi.

I Studii la Paris cu Auguste Rodin

mass tacenl

Prima cilitoriein Europa dateazi din perioada 1903-1909, mai intii la Munchen (se pare c i a frecventat cursurile Academiei Regale de Belle-Arte), apoi la
Paris, unde primege o burs5 din p r i , oferiti de Ministerul Instrucfunii. Nu era singur: la Paris se aflau, tot pentru studii, George Enescu, Traian Vuia, Aurel Vlaicu
yi Henri Coandi. Se intilnea ~i cu pictorii romini care studiau acolo: Camil
Ressu, Stefan Popescu sau Nicolae Diriscu. Are un prim succes atunci cAnd trei
lucriri ale sale sunt acceptate de juriu pentru a fi expuse, i n 1906, la Salonul
de toamni, $ieste primit i n atelierul lui Auguste Rodin, cel mai mare sculptor
francez de la inceputul secolului al XX-lea, creatorul curentului modernist.
Primegte tot mai multe comenzi din tari, realizind primele sale lucriri importante, intre care: Rugaciunea, Somnul, Cuminfenia p~mima^ntului.

Dimensiunea europeanii a operei lui Brincusi


I

Se integreazi in miscarea artistic: europeani prin expozifiile de grup, dar si


prin legiturile directe cu cei mai mari artisti ai vremii: Matisse, Picasso,
Modigliani, Paul Klee >.a. Faptul c i expune lucriri la Paris, Praga, Miinchen,
New York, Boston, i n c i inainte de declansarea Primului Rizboi Mondial,
demonstreazi c i Brincusi este nu doar o personalitate europeani, ci una care
a intrat in istoria universal5 a artei. Lucririle sale stau alituri de cele ale unor
mari pictori europeni (Ingres, Courbet, Cezanne, Picasso, Degas ;.a,). i n anul
1937, a finalizat cea mai ampli lucrare a sa, cea de la Tsrgu-Jiu, care cuprinde
Masa ticerii, Poarta sirutului :i Coloana f i r 2 de sfsrgt.
Desi revine adesea in far2 si cil5toreste de mai multe ori i n Statele Unite ale
Americii, atelierul s i u se a f l i la Paris, unde se stabileste p i n 2 la moartea sa
(1957). Acest atelier, ca si lucririle confinute in el, au fost lisate prin testament
Muzeului de A r t i Moderni din Paris, unde se a f l i si astizi.
A participat la numeroase expozitii i n intreaga lume: i n Australia, la
Melbourne, i n America, la Philadelphia, Chicago, Houston, Sao Paolo, i n Europa, la Londra, Amsterdam sau Paris.
S-a spus adesea c i americanii au fost cei care au inteles cel mai bine opera
lui Brincusi, i-au oferit muite prilejuri de a o expune (chiar i n fiecare an, d u p i
1945) ;i i-au achizifionat numeroase lucriri.

-rrc*CT
Cuminfenia pdmdntului

Modernitatea operei lui Brincusi


Modernitatea operei lui B r i n c u ~consti
i
in aparenta ei simplitate, deoarece
corpul uman, dar :i a altor vietuitoare este redus la acele linii esenfiale care il
pot integra i n ordinea Universului. Este, de asemenea, evident c i sursa fundamentali de inspirafie este spiritualitatea romineasci, arta noastri populari, pe
care a ficut-o inteligibili lumii.
Materialele in care a lucrat sunt diverse: marmuri de diferite culori, bronz
aurit sau polizat, piatr5 etc. Multe dintre lucririle lui sunt realizatein lemn, prelucrarea lemnului fiind un mesteyg ancestral i n zona sa de ba7tini. Foloseste
si materiale moderne, cum ar fi otelul polizat, dar si piatra, pe care, in duritatea
ei, are miiestria de a o face expresivi.
Constantin Brincusi a reluat de mai multe ori anumite teme, realizind
adevirate serii, cum ar fi Pasirea rniiastri (Miiastra) :i Padre 7n vizduh, care
sugereazz desprinderea de pimsntesc, zborul; Cocoyl, care ne vorbe2te
despre triumful vietii, dar >idespre masculinitate; Pestele, Broasca Jestoasi 5.a.

1. Citifi cu atenfie textul de mai jos:


,.Geornetria lui Brsncu>i nu este o abstractizare a naturii, ci o redescoperire a
fortelor sale interioare care dau armitura ra!ionali a obiectelor, in fapt, in
aceasti sculpturi totul este naturi" (D. Grigorescu, Br2ncu71).
Explicati ce legituri existi intre puterea de abstractizare a lui Brsncusi
. si
. rnodernitatea operei sale.

Sdrutul

Capitolul 2
,,.,I......,,..............

......................
UNIUNEA EUROPEANA
DE LA UTOPIE LA NECESITATE
Ideea de Europa "insecolele XIX-XX
Nationalism gi eurocentrism

om politic italirm,
personalitate marcantd
a ,,secolului na{ionalitd$lor"

r 1945, 411 februarie: Conferinfa de


lalta
r 1949: Tratatul de la Londra; infiinfarea '
Consiliului Europei
r 1950: Conventia european.5 pentru
apirarea drepturilor ornului ~i
a libertitilor fundarnentale
I
r 1951: Tratatul de la Paris; este infiin-I
tat2 Comisia Europeans a Cirbunelui $i
Ofelului (CECO)
r 1957,23 rnartie: sunt semnate la ROF~!
I
Tratatul pentru infiintarea Comuniti
Econornice Europene (CEE) $i Tratal,,
pentru crearea Comunititii Europene'
pentru Energie Atomic: (Euratom)
a 1970: Planul Werner propune o mor
dB unici europeani
a 1972, 18 ianuarie: preludiul la .Ods
bucuriei" de Ludwig van Beethov
este imnul adoptat de Consiliul Eurol
0 1986, rnai: Comunitatea Europea
dopts steagul albastru cu 12 stelup
990, mai: infiinfarea Consiliului Balt

W,

Popoare ri spatii istorice

i n a doua jumitate a secolului al XIX-lea, nafionalismul devine credinta de


masi odat; cu lirqirea democratiei, mai ales in structurile statale dominate de
personalititi precu% Bismarck (in Germania) si Cavour (in ltalia). A fost usor, i n
aceste conditii, s; se cristalizeze convingerea cB nationalismul este ideologia
cea mai potriviti aspiratiilor timpului. Exista convingerea c i daci natiunile $i
vor dobindi frontierelein concordant; cu dreptul la autodeterminare, se vor elimina toate cauzele de conflict; c i o armonie natural; se va instala intre natiuni.
Al doilea factor care a impins preocuparea pentru ideea de unitate a Europei (spiritul european) pe plan secund fine de imperialismul secolului al XIX-lea;
manifestat cu amplitudine rnaxirni mai ales in ultimele decenii ale veacului
al XIX-lea yi pin5 la Prirnul Rizboi Mondial. Aceasta este perioada definitivirii
imperiilor coloniale. De altfel, secolul al XIX-lea nu este numai ,,secolul nationalitB?ilor", ci si ,,secolul irnperialismului". Europa, prin marile ei puteri devenite
coloniale, transformase lumea in una eurocentrici. Puterile europene proiectaser; in exterior un mod de a gindi si de a aqiona. i n acest proces, centrul
de greutate tinde s i se mute in afara Europei. Pentru fiecare mare putere cu
imperiu colonial (Anglia, Franfa $i chiar Rusia, cu imperiul ei asiatic, format relativ tirziu), se profila intrebarea daci interesele preponderente erau i n Europa
sauin afara ei. Pentru cB numirul puterilor interesate de unitatea Europeiscade
(doar Germania, Austro-Ungaria ~iciteva state mici), se amplifici impresia c i
Europa este pe punctul de a>e destrima.

Marile puteri si unitatea Europei


fn preajma Primului Razboi Mondial
lnteresele marilor puteri intri in7 coliziune Tn zone diferite ale lumii: i n
Europa, pentru controlarea unititii acesteia ~ipentru dominarea continentului,
i n afara Europei, pentru colonii. Din perspectiva Marii Britanii, a Frantei si a
Rusiei, era de neacceptat ca Germania ss intre ca mare putere in relatiile internationale; aceasta cu a t i t mai mult cu c i t inceputul secolului al XX-lea adusese
i n rsndul marilor puteri si Statele Unite ale Americii si Japonia.
Dintre farile aflate i n competitie, mai ales Germania avea nevoie de hegemonia asupra Europei pentru victoria in cursa pentru statutul de putere mondiali. PncB de la sfir7itul secolului al XIX-lea. Germania aspiri la statutul de putere mondiali; conducitorii germani inteleseri corect corelafia dintre calitatea
de putere naval2 si aceea d'e putere rnondiali.

...*...........,.................

UNIUNEA 'EUROPEANADE LA UTOPIE LA NECESITATE

w.,..,.

Competitia intre marile puteri explici i n esenti cele doui rizboaie ale secolului al XX-lea, pornite ~i pierdute de Germania. Mai mult decit atit, puterile
europene angrenate i n aceste rizboaie au iesit epuizate; au ajuns puteri de
rnina a doua intr-o Europi in ruine. Aceasta in conditiile ridicirii la statutul de
superputere a Statelor Unite :i a Rusiei, deveniti Uniunea Sovietici.
i n imperiile coloniale pitrunseseri idei care au dus la decolonizare. Rimb
nea puterilor europene posibilitatea recentririi intereselor lor i n Europa ~i
urmirirea sistematici arealizirii unitiiii acesteia. Doar astfel se poate reaseza
Eurapa inlu&e ca'spatiu performant pe inai hulte planuri, incepind cu cel economic. Acesta ar putea fi planul clar, paneuropean, apt s i devini atrigitor
pentru cei mai multi dintre europenii care respinseieri h o t i r i t ideea unirii
Europei sub hegemonia uneia dintre puteri !i mai ales a Germaniei. Acesta este
sensul afirmafiei ci, prin decolonizare, puterile europene au pierdut o lurne ~i
au cistigat Europa. Spiritul european va reveni pe un plan principal, recipitind
vigoare, ~iva nizui spre unitatea Europei.

Divizarea volitica a Europei la sfarsitul


celui d e - ~Doilea
i
~5zbo;Mondial

intre 1945 :i 1949 are loc divizarea politici a Europei. hfringerea militari a
Germaniei creeazi un vid de putere; statele Europei devin o mizi a rivalitifilor
dintre invingitori: Statele Unite ale Americii ~iUniunea Sovietici. Aceasti victorie se constituie i n premisi pentru accesul celor doui puteri invingitoare la
statutul de superputere.
Relatiile dintre .cei trei mari" (Stalin, Roosevelt ~iChurchill) au reu7it d respecte
un timp regula de a nu inlocui hegemonia lui Hitler cu aceea a unuia dintre ei
asupra Europei. hi,pe misura profilirii infr8ngerii Germaniei, diferenfele de
interese qi de ideologie sunt luate Tn considerare din ce in ce mai atent.
Teama si suspiciunea in cregtere intre fo~tiialiati (Uniunea Sovietici Zi democrafiile anglo-saxone) explici acumularea de perceptii si evaluiri gresite, de ambele
parti, erori care se concretizeazi i n tensionarea relatiilor p i n i aproape de confruntarea militari, dar f i r i a se ajunge aici. Aceasti stare in relatiile internationale a
cipitat denumirea de Rizboi Rece (1947-1 991). Trebuie subliniat faptul c i divizarea politici a Europei se face pe fondul acestor relafii tensionate si le concretizeazi.
i n Europa Occidentali, teama de comunism ~iimpulsurile venite din Statele
Unite il fac pe Jean Monnet (1888-1979) s i pun: bazele unificirii viitoare a
puterilor occidentale, Europa Mici, nucleul actualei Uniuni Europene. Divizarea
politici a Europei era o realita*-

I
1. Alegefi dintre cuvintele urmitoare pe cel care considerati ca exprlma cel mai
bine evolufia Europei in secolul al XX-lea: concurenfa, eurocentrism, imperialism,
nafionalism, conflicte militare, confruntare ideologic& integrare. Argumentafi-vi
alegerea, scriind un scurt eseu.
2. Care au fost cele dou; cauze ale trecerii spiritului european pe un plan secund
in a doua jumitate a secolului al XIX-lea?
3. Care credeti c i este argumentul convingitor c i Germania aspira la rangul de
putere mondiali la sf6r$itulsecolului al XIX-lea !i inceputul celui urmstor?

mIi'-

- .

churchdl Rooseveli #i Stalin,


reprezentantii celor hei mariputeri care
au negociat divizarea Europei la Ialta.

nafionafism - doctrini politic; bazati pe


apirarea, uneori exagerati, a drepturilor !i
aspirafiilor nafionale.
paneuropean - care se refer; la toate tirile Europei.

De ce nationalismul devine doctrini de


mas5 in Europa din cea de-a doua jumitate a secolului al XIX-lea.
Care erau tirile europene care aspirau la
statutul de mare putere.

'.

1.................................................
Capitolul 2

*
I
De la Piafa Comun5 la Uniunea European5

,,Pirintii fondatori" gi unitatka Europei

Robert Schurnan, unul dintre pdri@i


fondaton ai Europei unite

Piirir@ M a t o r i d u M $ ieuropene

(al o* dfabetics)
Konrad Adenauer (1876-1967) Germanta.
Arintide Briand (1862-1932) - Franta.
W~nstonChurch4 (1874-1%5) - Marea
Bfita~c.
R'uhard CoudmhoveKalergi (18941972) - Austra.
Akide De Gaspen (1881-1954) - Italia.
Walter HaHste~n(1901-1982) - Germania.
Sdvador de Mada(1886-1978) Olanda.
George Marhall (1880-1959) - 5
t& Umt@ark Anwtal.
Jean Monnet (1-1
979) - Franta.

Robert Schumm (1886-1 963) Franta.


"3ul Henri Spaak (1899-1972) G k Fwr@d(coorc

Be'-

Mai multe personalitifi alcituiesc lista pirinfilor fondatori ai unititii europene. Ei au aspirat la depi~ireadivizsrii Europei prin realizarea unitdfii in diversitate. Doui etape semnificative se disting i n realizarea nizuintelor lor:
Comunitatea Economics Europeans sau Piafa Comund denumire care a intrat
i n uz prin Tratatul de la Roma (23 martie 1957), si Uniunea European& realitate consfinfit5 prin Tratatul de la Maastricht (7 februarie 1992).
Procesul edificirii Uniunii Europene nu este unul omogen ca ritm; a cunoscut
etape de stagnare si relansare si trebuie s i se tin2 seama de faptul c i s-a desfisurat pe fondul Rizboiului Rece. Pirinfii fondatori au dorit realizarea treptati a
unei mari piete comune, elaborarea unui tarif extern unic, desfiinfarea barierelor
vamale $i pregitirea, in acest fel, a integririi politice, concretizati in autorititi
supranationale. i n mod concret, statele componente trebuie s i arate
disponibilitatea renunfirii parfiale la suveranitate si a delegirii acesteia autorititilor supranationale. Procesul este complex !i uneori anevoios. Dificultitile
realizirii Uniunii Monetare Europene, a introducerii monedei unice (botezati
euro la 16 decembrie 1995) pun in evidenfi complexitatea armonizirii intereselor
statelor si a realizirii convergentei acestora. Obiectivul de atins este constituirea
unui spatiu in care s i poati fi asigurati libera circulafie a miirfurilor, a serviciilor,
a capitaluri1or:i a persoanelor; aceasta pe plan economic. Pentru unul dintre pirinfii fondatori (Salvador de Madariaga), Europa nu va exista decit cu condifia ,,ca
popoarele care triiesc aici sa se simti cu adevirat proprietare ale unui patrimoniu cultural comun $i unic, pe care trebuie si-l apere si si-l puni i n valoare".
Viitorul Uniunii Europene depinde de capacitatea apiririi unor valori comune ~iunice si a adaptirii prin reforme care s i asigure democrafia, eficienp economics, eficienfa politics, solidaritatea si asigurarea prezenfei Europei intre
marile puteri ale lumii.

Concilierea franco-germani
gi realizarea Uniunii Europene
Divizarea Europei, care a contribuit la declan~areacelor doui rizboaie mondiale totale ale secolului al XX-lea, inseamni coliziunea intereselor marilor puten si
i n primul rind a intereselor francoqermane. La sfirsitul celui deAl Doilea Rizboi Mondial, marile puteri europene rirnineau cu statutul de puteri de rnina
a doua; Franta cunoscuse pribusirea din 1940; Germania pierduse rizboiul, fuse
se impi!?iti in zone de ocupafie, din care au rezultat doui state: Republica
Federal; Germania ~i Republica Democrats Germans. Procesul construqiei
europene se declanseaza in Occident si poate inregistra progrese ~idatoriti reconcilierii intre Franta $i Republica Federali Germania. Ambele t i r i urmireau
refacerea statutului de putere europeani respectabili intr-o Europi capabila s i
conserve pacea. Personalitifi recunoscute drept pirinfi fondatori ai construqiei
Uniunii Europene contribuie la aceasti reconciliere: Konrad Adenauer $iWalter
Hallstein din partea Germaniei; Jean Monnet :i Robert Schuman din partea
Franfei.

.................................................
MJADE LA UTOPIE LA NECESITATE
0 mentiune special: se cuvine f i c u t i asupra rolului generalului Charles de
,
...,.... ...
Gaulle atat i n reconcilierea franco-germani, cdt gi i n constructia europeani.
porneasci
de
la
realidri concrete,
Charles de Gaulle a avut o viziune proprie asupra viitorului Europei, aspirdnd la
.#care
s5
creeze
o
solidaritate
de faat (...)
realizarea unei Europe a nafiunilor, o Europia patrilor. Pentru realizarea acesunirea natiunilor europene cere elii
tei Europe, a vizut utilitatea reconcilierii franco-germane gi prietenia cu Konrad
lnarea opozittei seculare dintre Franta
Adenauer a pregitit terenul acestei reconcilieri.
Formula lui de Gaulle exprima refuzul acceptirii dominatiei Statelor Unite ale
Americii ~ia Uniunii Sovietice, dupi 1945, asupra Europei. El vedea iesirea in recuperarea ,,vocatiei mondiale" a Frantei. Astfel putem explica de ce s-a opus intririi
Marii Britanii in Piata Comuni (1963 $i1967) si retragerea Frantei din structurile
NATO (1966-1967). i; de Gaulle, gi pirinfii fondatiri aspirau la o ,,unitate in
diversitate", numai c i la general accentele cad preponderent pe diversitate, iar
realizarea proiectului siu ar fi luat forma unei confederqtii, o ligi a statelor in acceptia secolului al XlX-lea asupra statului. Proiectul parintilor fondatori se concretizeazi astizi intri, federarie cu identitate ~ipersonalitate pe plan international.

Bi

Crize internationale qi construcfia Uniunii Europene


Criza produsi de Al Doilea Rizboi Mondial constituie impulsul initial spre
realizarea unititii Europei aflate in ruing, continand puteri de mdna a doua ~i
rimasi sub presiunea celor doui superputeri invingitoare: URSS si Statele
Unite; acest tablou a1 Europei la sfsrsit de rizboi amplifici impresia c i viziunea
lui Alexis de Tocqueville (1805-1859) tinde s i fie corecti.
Evolutia spre ceea ce astizi numim Uniunea European; s-a ficut pe fondul
crizelor Rizboiului Rece. Corelarea construqiei europene cu crizele internationale reflect: sensibilitatea spatiului european la ceea ce se intampli in lume.
Uniunea Europeani se prezinti si ca un rispuns si o formi de adaptare la aceste
criie. Cateva exemple pot fi relevante: c$nd criza energiei favoriza iluzia c i solutia
energiei atomice poate fi folositi pagnic, atomul devine foca motrice a relansirii procesului integririi europene, una sectoriali mai int2i (Comunitatea
Europeani a Energiei Atomice sau Euratom).
lmp'actul reunificirii Germaniei (30 octombrie 1990), eveniment cu ample
urmiri asupra istoriei Europei, produce impulsul necesar pentru crearea monedei unice europene (euro, apreciat drept copilul reunificirii Germaniei) si, in
general, pentru cea mai ampli reformi a Uniunii Europene, aceea care
pregiteste primirea statelor foste comuniste. Criza irakiani determini Uniunea
Europeana.si contureze o politic2 externi comuni si un model european diferit de cel american si bazat pe responsabilitatea comuni in fa$ provocMor
lumii globale. Pribusirea comunismului $iperspectiva cuprinderii statelor foste
comuniste impulsioneazi, de asemenea, construqia europeani; sunt adoptate
reforme care s i atenueze efectele extinderii spre est.

r-

Tmtatul din 1951 prin care


Se con~tit~ie
Comunitatea Europeand
a Cdrbunelui +vi Ofeluiui
.............

:ipiul libertipi, al democratiei, a1 respectului drepturilor omului $ilibertifilor


fundamentale, precum $ial statului de
drept, principii care sunt comune statelor
membre. Uniunea respecti drepturile
omului, aga cum au fost garantate de
Conventid europeani pentru apirarea
epturilor omului ~i
a liberti?ilor fundantale, semnati la Roma la 4 noiembrie
0, :i aga cum rezulti din tradifiile
nstitutionale com
mbre,.toate acesteafii
cipii generale ale d
Uniunea respecti identitatea na
al;i a statel~smembra,: ....

m
.......

Pe grupe, comentafi fragmentul din DeclaraJia lui Robert Schuman. Marcati


momentele importante ale relatiilor franco-germane din perioada 1871-1990,
subliniind semnificafia fiedruia pentru istorla Europei.
2. Numiti csteva dintre evenimentele istoriei recente care au impulsionat
construqia europeani.

Cum au evoluat relafiile francgermane


dupi 1871.
Care a fost situafia Germaniei la sfSrsitul
celui de-Al Doilea Rizboi Mondial.

Extinderea integririi
europene
dupii pribusirea c~munismului
Integrarea Europei Centrale si de Est
,,o ocazie istoricti" si ,,o provocare"

Pribusirea comunismului (1989-1991) a avut asupra Europei si a lurnii un


impact comparabil cu acela produs de victoria bo/$evki/orin RevoluJia rusi din
1917. Pentru firile europene foste comunikte s-a deschis posibilitatea optiunii
pentru integrarea lor in Uniunea Europeani. Din perspectiva unor personalitiJi
ale Uniunii Europene, cuprinderea Europei Centrale ~ide Est a fost apreciata
drept ,o ocazie istoricz" si ,,o provocare". Provocarea este d a t i de rnultele difii
cultiti care trebuie depisite nu numai de citre statele candidate, ci de Uniunea
Europeani ins5si. Trebuie gestionata o cregtere rapid5 si substanfiali, care s-ar
concretiza in sporirea suprafetei cultivate cu SO%, a forfei de munci cu 100%
~ia populafiei cu peste 100 de milioane de locuitori. Apoi, statele foste comuniste trebuie s i efectueze o tranzitie inversi, de la socialism (economie planificati), la capitalism (economie de piati); s i reduce din decalajele existente pe
mai rnulte planuri, incepznd cu cel economic, atAt f a t i de tirile occidentale, c i t
si intre ele.
i n drumul lor spre integrarea europeani, statele foste cornuniste nu au un
model; fiecare trebuie si-;i giseasci propriul drum, un drum atent :i ferm rnonitorizat de la nivelul conducerii Uniunii Europene. Aceste state aspiri la
regirnuri democratice stabile si sunt atrase de prosperitatea Uniunii Europene.
Procesul integririi este unul de durat5 $ipresupune ribdare, vointi politic$.
claritatea si stabilitatea scopurilor si capacitatea de a le face intelese zi acceptate de populatia statului aspirant.

EQwk

MEumparr
E u r q cdor 6 - 1959
Be&#, Franfa, Germania, ItaL.
Luxemburg. Olandi,
Suprafala: 1 282 685 kmz
Pop.ilaJa.226,4 mil. lac.
Ewops cskx 10

- 1981

+ Regirtul Utut, Oenemarca,


Irlanja. Gmm

5uprafata. 1 770 246 krnx


PapuIafM: 304,5 mii. k.

Eumpa & 12 1986


+ Partugaka $ Spanla
krprafap: 2 367 000 kmt
M a w : 3547 rn#. loc.

0 etapii distinctti a extinderii Uniunii Europene:


integrarea Europei Centrale si de Est
Agadar, integrarea statelor foste comuniste din Europa Central5 gi de Est
constituie o etapa distincti a extinderii Uniunii Europene. CSnd a pus problema ,,absorbiriir' propriu-zisea acestor state (1995). Uniunea European5 avea 15
membri. Aceasta etapi a extinderii spre Europa fosti cornunisti are o trisaturi
specifics din perspectiva autoriti?ilor Wniunii Europene: Multe dintre elementele etapelor extinderii anterioare se, regisesc firesc ~ii n aceasta fazi. Totugi,
mai mult decit i n celelalte etape, autorititile europene au perceput riscul dezintegrsriiprin disfuncfionalitate a Uniunii Europene. Altfel spus, este necesar sS
se defineasci mai precis ceea ce urrneazi a fi Uniunea Europeani si care sunt
mijloacele atenuirii efectului ,,crizei de crestere".
Daci scoatern ternporar din calcul Turcia, cu problemele speciale ale aderirii
ei, rnulte cu implicatii internationale, aceasti etapi a extinderii Uniunii Europene vizeazi 10 t i r i ale Europei Centrale si de Est, Malta si Cipru.
Pe rind, nizuinta autoritifilor Uniunii Europene in legituri cu aceste state a
fost realizarea unui spa!iu de liberschirnb, a unei uniunivarnale, a unei convergente

w celor 15 - 1995

+ Finbnda. S d a , Austria
Suprpfayl: 3 155 184 km*
Popula#a: 375.8 nu]. k.
Ewopa&25-21104
+ cipru, ReputJKa ceha, Estonw.
ungwia, Letmi.3. Lttrunia, M&
w
i
e
.slowia, S M i
suprafap:3 @9354x3 w
Popubp: 452 mil. lac.

Evapa crh27 2W7


+ A&ia
$ BulqPria
Suprafata: 4 242 B&4 Inn'
Pop&$& WT,8 mil. bc.

-.*

24

Popoare fi spafii irmrice

UNIUNEA EUROPEANADE LA UTOPIE LA NECESITATE


......................................................................................................................................
economice multiple, pin2 la atingerea parametrilor de spafiu economic performant $i competitiv; a unei convergente politice, pin: la conturarea unui
rispuns la intrebarea faimoasi a lui Henry Kissinger: ,,Care este numirul de
telefon al Europei?". Dificultatea rezidi in faptul c i Uniunea European3 nu
poate fi conceputi ca un stat national (in acceptia secolului al XX-lea) gigantic,
ci trebuie ciutat raportul potrivit intre centralism $idernocratie (intre centralizare :i descentralizare), compatibil cu realizarea unitdfii in divenitate, unul
dintre secretele vitalitifii europene.
La pribusirea sistemului comunist, Uniunea Europeani a reacfionat deschizind posibilitatea atragerii firilor foste comuniste spre instituirea unei zone de
liber xhimb. Acesta este rostul acordurilor de asociere incheiate cu cele 10
state intre decembrie 1991 si iunie 1996. Acordurile europene confin principiul
asimetriei concesiilor (o liberalizare mai rapidi de citre Uniunea Europeani i n
raport cu liberalizarea operati de firile asociate).

Instrumente ale extinderii


Au fost create instrumentele necesare operafiei complexe de cuprindere a
firilor est-europene. La 12 rnai 1990, a fost creati Banca European2 pentru
ReconstruLfie Europeani in Europa de Est, cu sediul la Londra. S-au creat $i
instrumente regionale care s i gestioneze procesul complex ~ide durati al inte
gririi: Consiliul Balticii (rnai 1990); Comitetul Mirii Negre (iunie 1992); Grupul
de la Vi>egrad (decembrie 1992, cuprinzhd Ungaria, Polonia si Cehoslovacia).
i n 1994 a fost creat lnstitutul Monetar European. intre aceste structuri, cele cu
profil finandar au un rol foarte important in asigurarea costurilor statelor aspi.
rante prin programe care s i le stimuleze efortul, imaginafia $i performanfa
(programul PHARE, spre exernplu).
Pregitirea temeinic3 a aderirii statelor foste comuniste se concretizeazi $i
in stabilirea criteriilor de aderare (,,criteriile de la Copenhaga", iunie 1993), iar
Consiliul European de la Essen (decembrie 1994) stabileFte strategia de pr&
aderare.
in iulie 1997, apare Agenda ZOO0 pentru o Uniune mai puternici si mai
extins2. Consiliul European de la Luxemburg (decembrie 1997) lanseazi un
,,proces global de extindere" citre toate tirile care soliciti acest lucru. Ca
urmare, apare o noui structuri: Conferin$ European2, care s i cuprindi toate
@rile solicitghte (10 f i r i est-europene, Cipru, Malta). Conferinfa se intrune~te
prima datela Londra (12 rnartie 1998).
Tirile europene foste comuniste nu se prezinti ca un bloc omogen; existi
diferenfe de nivel economic de dezvoltare $i de experienfi i n privinfa
constructiei institutiilor Zi a mentalitifilor democratice. Consiliul European de la
Copenhaga (iunie 1993) a stabilit principiul egalititii de tratament, dar ordinea
inceperii negocierilor nu poate s i nu fin3 seama de aceste diferenfe.
i n 2004, au fost primite 10 f i r i (Republica Cehi, Slovacia, Estonia, Letonia,
Lituania, Ungaria, Polonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Cipru $i Malta). Sunt in
derulare negocierile cu Romsnia $i Bulgaria, care ar trebui s i fie finalizate in ianuarie 2007. incheierea acestor negocieri ar arita o Uniune cu 27 de state
membre $i cu o populafie de circa 500 de milioane de locuitori.

Steagul Uniunii Europene arborat in fata


clidini Parlamenrului de la Strasbourg

,,Deschizindu-se in acest fel c


Ainderii, Conferinta inviti la o d
batere mai profund3 $i mai am
asupra viitorului Uniunii Europene.
anul 2001, pre~edinfiasuedezi
pre~edinfiabelgiani, in cooperare
Cornisia $icu participarea Parlament
European, vor incuraja o dezbat
largi cu toate piqile interesate."
Declarafia privind viitorul Uniu
Europene, adoptat2 de Conferinfa
europeani de la Bruxelles,

rn

..

Dicf ionar...........................
bobevic! - termen prin care sunt desemnati cornunistii din RuSia; in limba rusi.
cuvintul insearnni rnajoritari, ar3tind c i .
la scindarea Partidului Soc~alDemocrat din
1903, cornunistli au fost ma1 numeroZl.
zon3 de liber schirnb zona in care schimburile de rnirfuri nu sunt supuse taxelor
varnale sau altor forme de fiscalitatein urma
unor convenfii intre statele de proverrien?i.

Romsnia qi Uniunea European5

'1 i

1~

1' I

)'IiI 1,

Ceremonia de semnare a Tratatului de


aderare a Romilniei la Uitiunea
Europeand a avut lac la Abatia
Neumiinster la 25 aprilie 2005.

la Europa. Ea nu este un remediu u


versal. Europa nu va rezolva criza s
tului-providenti, remedierea slab
legiturii civice, recrearea coeziunii 3
ciale. (...) 0 Europi puternicS este co
trariul unei Europe imaginare, de la ca
gzteptim soluoa la toate problemele p
care nu mai 9tim s i le tratim."
J.-F! Fitoussi, P. Rosanvallo
Noua epoci a inega
,,Ciderea brusci a regimuril
comuniste in 1990 reprezinti do
ca pina si cele mai slabe speranre
deveni uneori realitate. Dar greutifil
economice care au urmat ne avel

Dupa pr5busirea comunismului, Rominia a fost prima far5 care a stabilit


relatii oficiale cu Comunitatea Europeani (martie 1990). Acorduri bilaterale
comerciale fuseseri semnate inci din anii 1960, pe vremea deschiderii regimului Ceausescu spre Occident. Aceste acorduri au fost suspendate dupi 1980.
pe motivul incilctirii drepturilor omului h Rominia.
Rominia a semnat Acordul de asociere la 1 februarie 1993. Acordul a intrat
in vigoare in februarie 1995. lnifiativei Uniunii Europene de a elabora o Strategie Globali de Preaderare (Consiliul European de la Essen, decembrie 1995).
Romznia 1 raspunde prin Strategia Nafionali de Pregitire a Aderirii (iunie
1995). La 22 iunie 1995, Rominia formuleazi cererea oficiali de aderare.
Autoritifile Uniunii Europene opereazi o distincfie intre procesul de aderare, la
care participi toate statele candidate, ~inegocierile de aderare, care sunt bilaterale $i au loc i n cadrul conferinfelor de aderare. Negocierile de aderare se
deschid pentru Romznia odati cu av-numitul Grup de la Helsinki (decembrie
1999), iar lansarea propriu-zisi a negocierilor are loc i n februarie 2000, i n
cadrul Conferinfei interguvernamentale de la Bruxelles.
i n Raportul de far2 pentru 2002 se menfioneazi pentru prima data anul
2007 ca dati estimativi pentru aderarea Rominiei si Bulgariei. Consiliul
European de la Copenhaga confirm5 aceasti d a t i ~ialc5tuie:te foile de parcurs
pentru aceste firi !i ajutoarele financiare de preaderare. Cele destinate Romb
niei ar trebui s i se ridice i n 2006 la 1 miliard de euro. Autoritifile Rominiei
opteazi si pentru intrarea i n NATO. Dupi dobindirea calitifii Rominiei de
membri NATO (2004). autoritifile Uniunii Europene decid instaurarea unei
clauze de salvgardare pentru Rominia si Bulgaria. Daci Rominia nu indeplineste obiectivele din foaia de parcurs, decizia unanimi a Consiliului European
poate activa clauza de salvgardare ~iatunci aderarea s-ar amina cu un an. i n
aprilie 2005, Rominia semneazi Tratatulde aderare, urmind ca aderarea propriu-zisi s i aibi loc la 1 ianuarie 2007. i n perioada aprilie 2005-ianuarie 2007,
Rominia are statutul de observator activ i n Consiliul Uniunii Europene, fn
comitetele ;i grupurile de lucru ale Comisiei Europene. Acest statut nu-i d i
Rominiei dreptul de vot i n structurile menfionate.
Existi avantaje ale integririi pentru Rominia. Din punct de vedere economic, Uniunea Europeani este cea mai mare piat5 unici din lume, de doui ori
mai mare decit cea a Statelor Unite ale Americii ~ia Japoniei, luate la un loc.
Uniunea Europeani este, de asemenea, cel mai mare actor comercial din lume,
reprezentind principala piati pentru 130 de state. Experienfa aderirilor ante
rioare arati ci, i n timp, dupa adeiare, Rominia poate inregistra cresterea
nivelului de trai. Existi avantaje decurgind din dobindirea de citre romini a
calititii de cetitean al Uniunii Europene. Avantajele de tipul celor de mai sus,
la care se adaugi asistenta financiari consistenti si acordata i n condifii care s i
stimuleze inifiativa si performanta romzneasci, exclude pierderea identitifii r o
minesti. Uninunea Europeani reprezinti un proiect social de propoqii, pentru
care pistrarea diversititii (cukurale, rasiale, etnice, religioase etc.) si a identititii
nationale si regionale reprezinti principii fondatoare. ldentitatea europeani
este conceputi ca o umbreli protectoare pentru identititile nationale. Sansa
Rominiei de a face f a f i efectelor globalizirii creste prin dobindirea calitifii de
membru al Uniunii Europene.
'i

Popoare fi spagi istorice

3iM
ale
nu80.
rat
tra5).
nie

re.
la
ilase
rie
in

Extinderea Uniunii Europene prin integrarea statelor foste comuniste implici


semn~ficativecosturi. Se estima in ZOO1 d aderarea primelor 10 t5ri in 2004-2005
va costa Uniunea 44 de miliarde de euro. Efectele acestor costuri se resimt
asupra necesititii creserii bugetului Uniunii, a sporirii contribu$ilor nationale,
cu refer~respecial8 la Germanla, Marea Britanie, Franta 7i ltal~a.Aceste efecte
se vor resimTi firesc in armonizarea intereselor statelor membre 9i a atenuarii
tensiun~lordlntre marile puteri 51 d~ntreele, pe de o parte, ;i statele mici ale
uniuni~,pe de alti parte.

,.,

asemenea, singurul &up regional de


tate care a reugt inca de la inceput ai intai prin Consiliul Europei, apoi prin
omunitatea si Uniunea European; s8-$i fondeze cooperarea intern; pe o
derare impBrtSqit8 la principiile demo.
atice. Dup8 pribusirea comunismului.
e pia!a politici nu mai ram8nea nici o
1.i viziune ideologic8 la scar8 1arg.Z."
James Mayall,
dial& evolu?ia si limitele ei

1. Descoperifi etapele ader8ri1la Uniunea European8 a fostelor state comuniste.


2. Ind~caJi
tret cauze care au irnpus @rilor din centrul gi estul Europei parcurgerea
unei etape de trahzi$e dup8 1989.

3. Formap trel grupe care s8 descopere, fiecare, solupi pentru imleplinirea sperantelor romSnilor de rntegrare european8. Scrieli-le, pe tabl4. pe domenii de
aqiune (pol~t~c,
economic, social etc.), realiz4nd o ~erarh~e
i n funqie de urgenta
realizgrl~lor.

...

.......................

Arn~nt~fl-v;B!

e CBnd s-a produs divizarea Europei.


Care au fost raiiunile pentru care Europa
a trebu~t6-si reconstru~ascaunitatea de
mai multe ori in decursul istoriel ei.

Tanle Un Jnii E~mpene:Gennania, Belg a, Franb


ltaiia. L~xemburQ,
Oianda (1958): Marea Bntane.
Danemarcs, lrlanda (1973); ~reda
(1981): Spania
Pofluga (a (1986): Ausma, Flntanda, Suedia (1995).
S.ovenia. C.DN, Malta, Lluan a, Letonia, Eston,a,
Ungaria. ~oionia.Cehia, Slovacia (2W4).

I
%$I

T3ri alate Tn diirite stadii de aderare.

TBli din Asodatia Emnomica a Libe~luiSchimb care


nu apartin UE
D

Atena Ora$ui gi anui semnarii unor dowmente funda(2003) mentale ale constructiei eumpene

Pe hart3 au fmt reprezentate cu c i b unn3toarele Vri:


0
0

Bosnia-Herlegovina
Andorra
Serbia
m Liechtenstein

m Muntenegru
B Macedonia
a Slovenia
Croatia

a Vatican
Monaco
m San Marino

'

.......................................................................................................................................
UNIUNEA EUROPEANA DE LA UTOPIELA'NECESITATE

Extinderea Uniunii Europene prin integrarea statelor foste comuniste implici


ymnificative costuri. Se estima in 2001 c i aderarea primelor 10 e r i h 2004-2005
va costa Uniunea 44 de miliarde de euro. Efectele acestor costuri se resimt
isupra necesitafii cre~teriibugetului Uniunii, a sporirii contributiilor nafionale,
cu referire special5 la Germania, Marea Britanie, Franfa si ltalia. Aceste efecte
se vor resimfi firesc in armonizarea intereselor statelor membre ~ia atenuzrii
tensiunilor dintre marile puteri ~idintre ele, pe de o parte, ~istatele mici ale
Uniunii, pe de alt5 parte.

7
, arl e vest-europene sun ,
asemenear

grup

state care a reusit ni c;i de la inceput mai


prin Consiliul Europei, apoi prin
Comunitatea
?iuniuneaEuropean5
sa.si fondeze cooperarea interns pe
aderare irnp;lrt5>it5 laprincipiile democratice. Dupa przbusirea comunisrnului,
pe piap politic; nu rnai raminea nici o
alt5 viziune ideoloaici la scar5 larga."
James Mayall,
. . ' ,
..
'
>

2. lndicafi trei cauze care au irnpus f3rilor din centrul :i estul Europei parcurgerea
unei etape de tranzitie dup5 1989.
3. Forma!i trei grupe care s i descopere, fiecare, solufii pentru indeplinirea spe
ranfelor rom2nilor de integrare europeana. Scriefi-le, pe tabla, pe domenii de
actiune (politic, economic, social etc.), realizind o ierarhie in functie de urgenfa
realizirii lor.

Amintiti-vii! .......................
CSnd w produs divizarea Europei.
Care au fost ratiunile pentru care Europa
a trebuit s5-$ reconstruiasci unitatea de
mai rnulte ori in decursul istoriei ei.

Italia, Luxemburg. Olanda (1858); Mama Blitanie.


Danemana. llianda (1973); Greda (1981); Spania.
Portugaiia (1986);Austria, Finlanda. Suedia (1995);
Slovenia, Cipru. Malta, Lituania, Letonia. Estonia,
Ungaria, Polonla. Cehia, Slovacia (2004).
Tan date in diferite stadii de aderare.

Iri din Asociava Econmica a Liberului Schimb care


nu apaflin UE
Atena Orqul $i anul dmnarii unor documente funda(2003) mentaie ale consbu4iei eumpene
Pe harta au fost reprezentate cu cifre urmatoarele 18ri:
Bosnia-Hefiegovina @ Andorra
0 Serbia
O Liechtenstein
a Muntenegru
@ Vatican
m Macedonia
0 Monam
a Slovenia
e San Marino
a Croatia

Uniunea Europew"

Europa contemporank
unitate, diversitate, integrare
Totalitarismul comunist s-a pribusit prin implozie intre 1989 $i 1991, i n
Europa de azi, respectarea drepturilor omului si multiculturalismul se prezinti
drept soluriisi psrghiipentru a face din spatiul european unul care se distinge
prin calitatea viefii oamenilor.

Europa s1 drepturile omului


ldee veche, irnpulsionati de Revolufia francezi, ideea drepturilor omului
inregistreazi un reflux in Europa secolului al Xx-lea, in primul rind, din cauza
regimurilor totalitare, dictatoriale si autoritare.
i n numele suveranititii statelor, s-au produs atrocitsti asupra individului.
Acesta este contextul in care dezbaterea asupra drepturilor omului a degajat
ideea c i acestea sunt mai vechi decit cele ale statelor. inchiderea puterilor in
propria suveranitate a contribuit la transformarea diversit4fii Europei (bogsfia
ei mult discutati $i lesne sesizabili) in divizarea Europei. Uniunea Europeans,
priviti astfel, se arati ca solufie a recuperirii diversititii ca bogifie. Aceasta nu
se poate face decit intr-o structuri cu mai putin stat (amplificarea disponibilititii de a delega atribute ale suveranitifii), cu mai pufini na,tiune (in sensul
completirii identititii nationale cu alte modalititi de exprimare a identitifii), cu
mai pufini centrdlizare, in sensul apropierii deciziei de cetdfean; de cetifeanul
ce trebuie recuperat de sub greutatea unor institutii $iprotejat.
i n lumea abia i e ~ i tdin
i Al Doilea Rizboi Mondial, Carta ONU impulsioneazi
universalizarea drepturilor omului. Trec decenii p2ni cind se realizeazi pasul
decisiv de la proclamarea drepturilor omului la impunerea $i respectarea lor
(Declararia universald a drepturilor omului, in decembrie 1948; in decembrie
1966 sunt sernnate documentele care detaliaz; Dec/dra,tid univerzdld a drep
turilor omului, iar ?nianuarie 1976 este semnati Carta internafionah a drepturilor
omulu~). Si mai sugestivi este constituirea treptati a institufiilor juridice pentru
proteqia drepturilor femeii (1979); pentru protecfia drepturilor copiilor (noiembrie 1989); pentru protecfia drepturilor muncitorilor emigranfi(decembrie 1990).
Spafiul european se inscrie i n aceasti tendinfi monitorizati de ONU. intre
1948 :i 1950 se elaboreazi Convenfia europeand pentru apdrarea drepturilor
omului$ia libert5;ilor: fundamentale. Actul a intrat in vigoare, dupi ratificirile
necesare, la 2 septembrie 1953. Au fost create ;i institufii pentru controlarea respectirii drepturilor omului: Comisia Europeand a Drepturilor Omului (1954) $i
Curtea European4 a Drepturilor Omului (1959), inti din 1949 se crease Comite
tul Minixtrilor Consiliului Europei, reunind mini~triide externe ai statelor membre.
lnovafia majori si semnificativi a acestor institufii este clauza care prevede
posibilitatea individului de a sesiza direct Comisia Europeani a Drepturilor
Omului pentru ceea ce el consider2 a fi o violare a drepturilor omului comisi
de propriul stat. Astfel, individul are posibilitatea de a ataca autoritatea propriei
f i r i $i aceasta are semnificafia unei atingeri importante a principiului suveranititii statelor in exercitarea actelor de justitie. Reamintim faptul c i incercirile

. r
;

anterioare de a realiza unitatea Europei in epoca modern5 au e y a t i n coliziune


cu ideea de suveranitate nalional5.
Modelul european de tratare a drepturilor omului a avut r'ezonanti gi in alte
continente: Conventia americand a drepturilor omului(1969); Carta africans a drep
turilor omului ;i ale popoarelor (1981); Carta arabd a drepturilor omului (1 994).

Multiculturalism

Deviza Uniunii Europene este ,,unitatein diversitate" ~iexprim5 o realitate pregnanti a Europei. Nizuinta recuperirii si amplifi6rii diversititii ca boqitie,.opuki
divizirii ~uropeica rezult'at al coliziunii intereielor puterilor, in;epind iucele hari,
explid receptivitatea spafiului eutupean la ideea de multiculturalitate.Este suficient
s5 enumerim valorile pentru apirarea carora Europa gi europenii sunt chemati la
unitate: egalitatea, incluzind oportunititi egale pentru persoanele cu handicap;
justifia sociali; solidaritatea; toleranla, nondiscriminarea; diversitatea culturali.
Aceasti enumerare a valorilor explici acceptarea multiculturalismului, fenomen care i ~face
i loc in actele de politic2 intern5 Zi i n relatiile internationale relativ tirziu. Denumirea a fost folositi pentru prima dati in 1957, pentru a descrie
realitifile din Elvetia. Realitstile Canadei introduc cu adevirat conceptul in circuit
la sfirgitul anilor 1960 >ieste reperabil in Statele Unite, Regatul Unit Zi Australia.
Este corect c i spunem c i ideea ia napere ca o solutie impusi de probleme reale,
tinind de st5Mnirea diversitafii culturale intr-o societate multietnici; de asigurarea respectului reciproc gi a tolerantei fafi de diferenfele culturale iniuntrul
frontierelor aceleiagi tiri. Proiectul Europei Unite odat5 adoptat, probleme de
talia celor cu care se confrunti autorititile elvetiene, americane, australiene, britanice etc. devin probleme ale construqiei europene; nizuinta este realizarea
uniti'tii in diversitate.
Multiculturalismul apare, a~adar,ca solutie opus; nafionalismului cu tendinfa
aferenta de asimilare a minorititilor de tot felul.. sau.. in cazul nationalismului exacerbat (a fascismului, in accepfie lui Henri Michel), a lichidirii aiestor minorititi.
Problema fundamentali a Uniunii Europene este cum s i convietuim,in Europa, cu
totii, asa cum suntem, $icum s i asigurim convergenfa energiilor spre imbunititi
rea calititii vietii? $i mai sunt gi probleme aferente: cum sZ d i m un rispuns regional tendintei de neevitat a globalizirii? Cum s i d i m rispunsuri europene diferite
de cele americane, cu tendinta fireasci a unei superputeri de a americaniza o realitate intre scepticii care vorbesc de ,,genocid cultural" gi optimistii care apreciazi
americanizarea o iluzie? Cum s i evitim, in Europa, analfabetismul in cregtere in
anumite @ri $i in anumite medii, asociat cu scsderea interesului pentru scris >imai
ales pentru citit ;i cu cresterea interesului pentru televiziune 5i radio? i n ultimi
instanti, este vorba de confruntareaintre puterea imaginii~iputerea cuv2ntului.
Politicile multiculturaliste, opuse politicii de asimilare, ar putea fi o importanti pirghie pentru schimbarea accentelor de pe confruntare pe cooperare,
pentru apararea vietii Zi ameliorarea calititii ei.

I
I

.,.

I
Sediul ~arla~nentului
European
do In R n a r o l l ~ ~

Sah Cn care se reuneste in plen


Parlamentul European de la Bmelles

constituk (ca unitate).


ests! a&
comun

ce

unitate ck st$. Pentru


rminate. cam4 apaI?jnTn mod fires
re se conyhtaazi redproc*
M m n n Rey.jerBng,
Am&a @etrdd a E u w i

Amintifi-va!

.......................

I Principiile fundamentale continute. in

1. Gisifi trei argumente in susfinerea necesitatii cunoaprii culturii, traditiilor ~i


chiar a limbii celorlake popoare europene.
2. Scrieli un eseu pornind de la deviza Uniunii Europene: ,,Unitate in diversitate".

Declaratia universal; a drepturilor omului, adoptat2 de ONU in 1948.


Care a fost situatia minoritatilor in statele totalitare.

"Grigore Gafencu si unitatea europeani

Grigore Gafencu
r"

Personalitate remarcabili, Grigore Gafencu $-a servit tara ,,cu minte luminoasi si inimi fierbinte". S-a niscut intr-o familie boiereasci, cu ridicini moldovenesti ~iscotiene, ~ia invitat in tare si in striinitate, obtinind doctoratul
in Ftiinfe juridice la Paris. A servit p r a sub drape1 in campania din Bulgaria din
1913 si i n Marele Rgzboi. I-au fost recunoscute serviciile cu cele mai inalte decoratii: ,,Corogna Rominiei", Ordinul militar de rizboi .,Mihai Viteazul", clasa a
Ill-a, ~i,.Crucea de rszboi" britanici.
Rizboaiele s-au terminat, lisind, desigur, multe urme; Grigore Gafencu a
lisat haina militari ~i a rimas un soldat i n slujba ~ominiei,folosindu-~i
mintea pentru a-i infelege problemele Fi interesele. $-a servit fara ca jurnalist si om politic. Uimeste $i astazi prin analize profunde; caracteriziri laconice; disponibilitate de vizionar si realism si, peste toate, o dragoste echilibrati
pentru tari.
lntrat in politici, lirnpezimea judec5fii k ajutat s i diminueze din efectele derutante ale exercitgrii funqiilor in zona Dunirii de Jos ~is i acceadi la pozitia de
ministru de externe (decembrie 1938-mai 1940) ;i ministru plenipotenfiar al
Rominiei la Moscova (august 1940-iunie 1941). A fost chemat s-3 serveasci pra
cind era panditi de primejdii reale ~iera injumititit5. A f5cut mult din ceea ce se
mai putea face si mai ales s-a antrenat s i perceapi din tendintele Europei si lumii
aflate in rizboi. A rimas cu vointa ~ipriieperea de a-$ ajuta tara prins5 in viC .
migagul confruntirilor dintre mai-marii lumii.

Grigore Gafencu in exil


Ainfeles c i poate face mai mult pentru Romsnia din afara ei. Incompatibilitatea dintre convingerile sale >icele petrecute in fari era evident:. A cipitat azil
politic i n Elvejia, impunindu-i-se interdiqia activitiJilor politice. A 7i fost supravegheat de mai multe servicii secrete, incepind cu cele elvefiene; intra i n uzantele
vremii, irnbibate de suspiciunile aferente stirii de rizboi, una anormali.
Cele dou5 cirfi care i-au amplificat faima si pretuirea lumii occidentale
(Preliminarii la rizboiul din Risirit, 1944, ~i Ultimele zile ale Europei, 1946) i-au
fost cenzurate; ambele au fost traduse si i n romineste.
Exilul lui Grigore Gafencu a avut trei etape: Geneva (noiembrie 1941-martie 1949); New Yprk (martie 1949-septembrie 1952); Paris (octombrie
1953-ianuarie 1957). S-a sivirsit din viati in ziua cand a implinit 65 de ani (30
ianuarie) >i a fost inmormintat la cimitirul din Neuilly, rirnisifele pimsntesti
fiind ulterior aduse la Bucure~ti$ireinhumate la Cimitirul Bellu.
Esenfa activititii lui Grigore Gafencu i n exil rezidi i n pledoaria pentru pacificarea Europei prin federalizare $ii n mentinerea deschiderii occidentale spre
Europa Centrali >ide Est lisati i n zona sovietici de influenti.
Modelul elvetian, cunoscutinci de pe timpul studiilor, iioferea sugestii in privinfa realizirii unitifii i n diversitate a Europei.
Multe dintre ideile lui Grigore Gafencu se dovedesc astizi de mare actualitate. A vizut clar necesitatea edificirii unei structuri suprastatale din care nu
trebuie s i lipseasci firile rimase in sfera sovietici de influenti, cu problematica

lor specific:; a perceput corect valoarea de obstacol a suveranititi~nationale


pentru federalizarea Europei; a atras atentla c i pericolul pentru o asemenea
structuri ce urma s i fie edificati vine din partea comun~smuluisi a Uniuni~

Manifesthi pentru o Europti unit5


Grigore Gafencu i-a cunoscut pe mulfi dintre pirinfii fondatori ai Uniunii
Europene; a fost apreciat de ei datoriti experientei acumulate ca deinitar
rimas deschis spre problemele europene. A fost preient i n cele mai multe din
manifestarile care vizau reconstructia postbelici a Europei. Dupi intslnirea cu
Winston Churchill, la Londra, in 1946, accepti 55. alcitulasci ,,un plan polit~c
pentru Europa, finind seama de realitifile europene".
Part~cipila Congresul Uniunii Federale Europene de la Montreux (august
1947) $ise pronunfi impotriva sloganului lucrarilor: ,,Fir5 Est, dar nu contra Estului", solicitind schimbarea cu deviza: ,Cu toti europenii, cei d ~ n
Vest si cei din
Est, care se lupti cu sinceritate si interes pentru a uni Europa in l~bertate".
Valoarea lui este recunoscuti cu prilejul part~cipiriila Congresul Uniunii
Europene a Federalipilor de la Haga (mai 1949). alituri de 700 de personalitati
ale vremii, unde se prezinti ca fondator si pregedinte al Grupulul Romin pentru
Europa Unit;. inti de la 1 iunie 1948, initiase actiunea de realizare a convergentel eforturilor exilulu~rominesc dezbinat prlntr-un Ape1 la constituirea
Grupului Romin pentru Europa Units. S-a aliturat unor personalltifi ~nfluente
angrenate in lupta pentru unitatea Europei. Astfel, Winston Church~llconducea
Miyarea pentru Europa Units; Miscarea pentru Cooperare Economics
European; era condusa de fostul prim-ministru belgian, Paul van Zeeland; iar
Uniunea European2 a Federdi~tilorde: R~chardCoudenhoveKalergi.
Grigore Gafencu este ales presedinte al Comisiei pentru Europa Centrali. El
a initiat aqiuni men~tes i atragi atenfia opin~eipublice si cercurilor politice occidentale asupra problemelor specifice ale statelor din Europa Centrala si de
Sud-Est, Europa de dincolo de Cortina de f~er.La 11 februarie 1951, impreuni
cu generalul Nicolae Ridescu, geful exilului rominesc din Statele Unite,
alcituiegte Declarafia de la Philadelphia, semnata de 250 de romini ex~lati
politic.
Grigore' Gafencu a fost o prezenfi in activitatea politic5 pentru pacificarea
Europei prin federalizare; activitatea lui demonstreazi convingitor contributia
Rominiei la ed~ficareaUniunii Europene, optiunea lui viz5nd nu un federalism
formal, ci unul construit in jurul unui set de valori europene.

1. Cititi cu atentie fragmentul din Scrisoarea de rispuns adresati de Grigore

Gafencu ministrului de externe al Romfiniei. Care este ~unctulde vedere al lui


Grigore Gafencu in legituri cu pozitia pe care trebuia $; o adopte Romsnia in
conditi~leprofilirii victoriei Natiunilor Unite?
2. Enurnerati csteva activititi ale lui Grigore Gafencu in exil.

..:

.r .. :

Calea Victoriei in I%.-,


simbol a1 orqului Bucurefti, de care
Grigore Gafencu era profund ataja?.

EVALUARE
trei cauzeale competitiei colon~aledintre marile puteri;
trei deosebiri intre politica coloniali britanic2 :i cea francez.3;
doui cauze care au facilitat hegemonia Europei asupra

cu atenfie textul de mai jos ~i rispundefi urm3-

le industriale si financiare ale imperialismu. .... ..,.


i,7!~i,
prin:intermediul partidelor,' al presei, al 6iseri;ii. al scolii,
:slefuiesc opinia publice si politica prin false idealizari ale
/nstinct'elor.de exbansiune, de dominare :i de apropiere (...)
Exacerbarea acestor instincte este indispensabili procesului
de agresare gi expansionismului imperialiste ca :i exploatirii
raselor inferioare" (J.A. Hobson, Imperialismul. Studiu).
1. Ce canale de propaganda a politicii c~loniale indici
autorul?
2. Gisiti legiturile dintre dezvoltarea industriali $iaccentuarea competitiei coloniale.
3. Cum catalogheazi autorul dorinfa de dominare si expansiune?
4. Gisifi o motivare a acestei atitudini din partea autorului.
5. Exprimati-vi i n scris propria pozifie f a f i de problemele
prezentate i n text.

I
11

Ill. Citifi cu atenfie lectiile primului capitol :i organizati


informatia dupi criteriile de mai jos, solicitind profesorului
s i v i limureasci semnele de intrebare:

1:

1~

$tiam

$tiam altfel

Nu >tiam,
dar am invatat

,
i

IV. i n tabelul de mai jos precizafi importanfa documen-

II

I:

Modemizarea infrastructurii tn colonii s-afdcul


cu folosirea mainii de lucru locale

cite rinduri de binci sunt in sala de clasi, formula!i trisiturile


politicii de integrare europeani care reies din enunfurile strise,
Rindul care a gisit cele mai multe este dgtig.3torul,
VI. Ordonafi cronologic urmitoarele evenimente:
Conferinfa de la Bandung;
inceputul Primului Rizboi Mondial;
pribusirea proiectului nafional-socialist de unificare a
Europei;
8 Marea crizi economici.
VII. Realizafi un scurt eseu despre incurajarea misdrilor
de eliberare nationali i n colonii de citre Statele Unite ale
Americii si URSS.

I
I

L
v scrie!i, pe foaiede hirtie, u n enun! care credefi
definegte cel mai bine unitatea europeani. Trecefi foaia Colegilor de pe randul vostru de binci pentru ca, fiecare, s i scrie,
la rsndul lui, un enunf. Pe tabla irnpirfiti in atitea coloane

VIII. dealizati un eseu De tema schimbirii locului Eurooei


i n lume dupi ~ a r e l e~i;boi, avind i n vedere urmitoarele
idei:
amolificarea nationalismuluisi a imperialismului;
8 pieiderile umane :i material; ale beligerantilor i n Primul
Rizboi Mondial;
folosirea poten$alului coloniilor de citre puterile Antantei pew
truinfrsngerea Puterilor Centralein Primul Rizboi Mondial;

ROMANIA fN EUROPA
SECOLULUI AL %LEA
R o W a htre cele doua rhboaie mondiale

rerucnunu r rrcrregrrv,ur,

regele Romtiniei (1914-1927).

1919-1920: Confer~nfade pace de la


Paris/Versallles
1919, 28 aprilie: la Conferinta de pace
de la Par~s, este adoptat Pactul
5ociet;ifl Natiun~lor
4 1922, 4 apr~lie:I.V. Stalin este ales secretar general al CC al Partidului Comunist din Rus~a
4 1922, 29 octombrie: instalarea dictaturii
fasciste a lui Benito Mussolini in ltalia
1925, 16 octombrie: este incheiat la
Locarno Pa tul renan
1928, ay ust: semnarea, la Parls, a
Pactului Briand-Kellogg
1930, 90 septembrie: Nicolae Titules~u
este ales pre;edinte al Adunirii
Generale a Societitii Natiunilor
4 1932-1934: au loc lucririle Conferintei
dezarmiri~de la Geneva
4 1933, 30 ianuarie Hitler este desemnat cancelar al Germaniei
1934. 2 august: H~tlerse proclam;
Fuhrer $I ,,cancelar al Re~chuluigerman"
4

i n secolbl al XX-lea, Romania a.fost marcat: de doui conflagratii mondiale:


cea din 1914-1918, Marele R3zboi. ~icea din 1939-1945, Al Doilea Rizboi
Mondial. Odati cu Tncheierea Primului Rizboi Mondial, se realizeazi unirea
Rominiei intr-un stat unitar. Perioada interbelici este una de prosperitate ~i
democra!ie, dar spre sfarsitul acestei perioade, Rominia ~icelelalte tiri mici -7i
mijlocii din Europa Centrali ~ide Sud-Est cad, pe rind, sub dominatia regimurilor
totalitare: sub Germania national-socialist2 $ apoi i n sfera de influent2 a Uniunii
Sovietice.
AZadar, Rominia trece, pe rind, prin ipostaza de tar2 componenti a Europei
nationaliti!ilor, de stat satelit al Germaniei national-socialist@,de component2
a zonei sovietice de influent2, separati de Europa prin Cortina defier, ~ide stat
suveran care, dupi pribusirea comunismului si a Uniunii Sovietice, nizuieste s i
devin2 parte a Uniunii Europene.

Romsnia Mare, realitate istoricii


gi prezen;ti activi in politica europeanii
Aspirafia rom6nilor de a trii Tntr-un stat unitar ia forma Romaniei intregite,
realizati prin vointa oamenilor politici $1 prin eforturile poporului roman. I s-a spus
Rominia Mare, lar oamenii politici ai timpului au dorit-o si democratici,

Dupd incoronarea de la Alba-Iulia, ca rege qi regind a Romdniei Mari,


Ferdinand qi Maria se intorc la Bucureqti.
.p

RO&IA !N BUROPA SECOLULUI AL XX-LEA


............................................................................................................................
incipitoare pentru toti cetitenii ei, egali in drepturi, peste deosebirile dintre ei,
gi liberi si-si exprirne opiniile.
Constructia statelor nationale din Europa Central2 gi de Sud-Est se desivir~egtedupi Marele Razboi ;i ca urmare a schirnbirii contextului geopolitic,
determinata de victoria Antantei asupra Puterilor Centrale. Principiul nationalitifilor se generalizeazi, extinzindu-se asupra acestei parti a Europei, in care
se niruiesc imperii (Irnperiul Austro-Ungar, lrnperiul German, lmperiul Otoman,
lmperiul Rus $i schimbi forrna gi ideologia, rnai tirziu constatindu-se preluarea
unora dintre obiectivele Rusiei fariste de catre conducerea Uniunii Sovietice).
Rominia Mare devine o realitate istorici i n Europa nafionalititilor agezati
in frontierele recunoscute prin tratatele incheiate la Conferinta de pace din
1919-1920, aga-numitul Sistem de la Versailles. Rominii s-au dovedit activi in
folosirea acestui prilej favorabil. Piedoaria i n capitalele marilor puteri ale
Antantei f i c u t i de reprezentantii popoarelor doritoare s i se desprindi de
Austro-Ungaria s-a dovedit eficienta. Pentru romini, pledoaria s-a ficut prin
Consiliul Nafional a/ UnitZfii Romsne~ti(Franta), Liga Nafionali (Statele Unite
ale Americii), Comitetul de Actiune a/ Rom8nilor (ltalia). Hotarirea de a actiona
in aceasti rnanieri fusese luati la Rorna, la Congresul nationalitatilor.

Romsnia tn faia revizionismului

Participanfi la Marea Adunare


de la Alba-lulia

Rominia intregiti s-a realizat pe cale democratic;, prin aduniri cu caracter


reprezentativ. Aceasti realitate istorici a durat intr-o Europi in care relatiile
interstatale erau tensionate de confruntarea intre apZr2torii statuquo-ului (a
frontierelor recunoscute prin tratate) gi promotorii revin'onismului, adici statele
care pierduseri rizboiul. i n fruntea acestora se plasa Gerrnania; in rnisura in
care recupereaza gi consolideazi statutul de putere europeani, tendintele
revizioniste devin preponderente. Europa Centrali gi de Sud-Est ajunge sub
dominatie germani. Pretextul initial este corectarea erorilor facute de
invingatori i n Marele Rizboi. Sub protectia Gerrnaniei, revizionismul statelor
mai mici, nernulturnite, se activeazi. Rominia intregiti cade pradi revizionismului; prin hotiriri arbitrare, pierde Basarabia ;i nordul Bucovinei in favoarea
Uniunii Sovietice, o parte a Transilvaniei i n favoarea Ungariei gi o parte a
Dobrogei in favoarea Bulgariei.

;+Pi;,&c

Politica externzi a Romsniei


in Eurgpa najionalit5iilor
P i n i la pierderea unitifii statale, Rominia fuseseo prez&t~ semnificativd
in politica europeani. Autorititile rorninegti erau interesate 7n lichidarea
urrnirilor rizboiului, i n consolidarea unitatii nationale si in reluarea dezvoltarii
norrnale. Aceasta cu a t i t mai mult cu c i t existi dovezi potrivit cirora elita
romineasci percepea realizarea unititii nationale ca o prernisi a afirmirii
rominilor. Stau rnirturie in aceasti privinfi preocupgrile pentru identitatea
rornhilor, a t i t de prezenti i n cultura romineasci dupi 1918 si mai ales in
deceniul al patrulea al secolului al XX-lea, cind se profilau ,,noi ordini", una mai
amenintitoare decit alta. Se angajeazi i n dezbatere oameni de culturi precum Constantin Radulescu-Motru, Stefan Zeletin. Camil Petrescu, Lucian Blaga,
Mihail Ralea, G. Calinescu, Emil Cioran, Mircea Eliade gi rnulti altii.
<
..

Marea hire :, :.:.; *:,--.


1918, 9 apr~lie:Sfatul TBrii hotirigte
unirea Basarabiei cu Rorninia
1918, 28 noiembrie: Congresul General al Bucovinei voteazi unirea cu
Rominia
1918, 1 decembrie: Adunarea Nafionali de la Alba-lulia hot5riste unirea
Transilvaniei cu Rornsnia
1919, 29 decembrie: Parlama
miniei voteazi legile de ratificare a
unirii Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Rorninia
1922, 15 octornbrie: are loc incoronarea
regelui Ferdinand i: a reginei Maria la
Alba-lulia
1923: este adoptat5 Constitutia ram
consfinteste unirea

r
.Noua ordine" introdusi de puterile Antantei dupi r.3zboi intenfionainlocuirea
forfeicu legeah relafiile internafionale; era firesc, dupi o confruntare cumpliti
din care abia se iesise. Tirile mici >i mijlocii, lipsite de forf.3 in cornparatie cu
marile puteri, au aderat relativ repede la'idee; au sperat i n viabilitatea Ligii
Na!iunilor $ii n metoda preconizati de aceast.3 institufie securitatea colectiv2.
Rom2nia s-a numirat printre firile fondatoare ale Sodei%fii (Ligii) Nafiunilor; autorititile rom8ne:ti au contribuit cu adevirat la efortul de a face institufia eficienti. lnteresati in pistrarea integritifii patrimoniului national, a frontierelor recunoscute la Conferinta de pace, reprezentanfii Rom2niei au vizut
necesitatea p,istririi convergenfei intereselor puterilor invingitoare in rizboi, i n
ideea fructificirii pacii ;i a realizarii unei reconcilieri reale in Europa. Dificultatea
realizirii democratizirii relafiilor internationale se observi 2i i n faptul ci, i n Liga
Nafiunilor, diferenta intre marile puteri !i celelalte este martati prin locul permanent al reprezentantilor marilor puteri in Consiliul Ligii Nafiunilor; un compromis necesar trecerii de la ,,concertul puterilor" la securitatea colectivi.
Prezenta Rom2niei ~ia celorlalte puteri din zoni se face remarcati mai ales i n
cadrul Ligii Natiunilor, dar >iprin initiative locale, nizuind la relagi normale cu
vecinii pornind de la premisa respectirii tratatelor de pace.
Marile puteri europene manifesti un entuziasm prudent i n legaturi cu Liga
Natiunilor, mai ales dupi prima lovituri pe care institufia o prime~teprin neim
plicarea Statelor Unite ale Americii. Franfa este prima care, percepind ineficienfa posibili a Societatii Nafiunilor, cauti alianfe regionale, mai intii cu
Polonia si Cehoslovacia, statele limitrofe Germaniei pe granifa ris.3riteani.
real :i obsesiv, nu putea fi tinut sub control cu
noscuti" efectusnd un experiment dureros de

prefedinteleAdundrii Generale
a Ligii Na;im.lor

I(

i,

Sodetatea (Ligaj Natiunilor - organism


international, cu sediul la Geneva (Elvetia),
creat la sfargitul Primului Rizboi Mondial
cu scopul de a se asigura respectarea trata-

:2ri ?n afar; de ea ~ide voinfa ei."


Nicolae Titulescu,
Documente diplornatice

chimbare in dauna noastri."

istemul francez de aliante orientale, la inceput,


ricolului german ~istivilirea pericolului bolsevic,
care ameninfa Europa. Pe misura consolidirii statului sovietic, concretizati i;
i n recunoaZterea de citre celelalte puteri europene, problernele Europei
Centrale Zi de Sud-Est - ale Romsniei, i n spefi se complici; cresc dificultitile
diplomafiei firilor din zoni de a asigura supravietuirea si apirarea intereselor
lor de state suverane.

.Obiectivul pr'incipd d politicii ex tern^ a Rodniei pe tot p s r c ~ upl w h


ki interbctice a fost men@nerea fronti@reior trasate la rfargtul primuhi rizbd
nondial. Toate pat&&
pditice r&ne$ti, cu exceak Partklutui Comunist,
erau sm$nhare cmsecmte rk sistcmului iratatelw de w e de la Vefdes,
o p5qn care a dktat akgwea aliawr ~i
a asjgurat continuitatea cu pditka
kxtendi htrmat;?Tn asnij i d i a t inainte de izbcnirea rizboiului."

I
i

cooperirii economice. I s-a ficut onoarea incredintirii presedintiei Ligii doui


mandate la rbnd - o exceptie.
Lumea si Europa, mai ales, mergeauinsi in direcia opus:; Europa nationalitit,i
l
o
r
cedeazi temporar fortelor revizioniste in frunte cu Germania nafional-so~~4
.\
cialisti. Eforturile Rominiei de a face tratatele respectate prin alianTe regionale
de tipul Micii intelegeri !i infelegerii Balcanice se dovedesc ineficiente, in paralel cu erodarea progresivi gi rapid2 a statutului de mare putere al Franfei.
Dezvoltarea Europei in aceasti direqie reduce tot mai rnult libertatea de
acfiune a puterilor mici si mijlocii de talia Rombniei. i n epoci, se constati
imposibilitatea neutralititii tirilor din ~ u r o ~Central!
a
si de Sud-Est intre cele
doui tiranii ale perioadei - Germania ;i Uniunea Sovietici. Esueazi initiative
locale precum aceea a creirii unei ,,Axe" Varsovia-Bucuresti.
Dupi Titulescu, diplomafia romineasci a ficut eforturi remarcabile pentru
asigurarea fruntariilor firii in condifiile acestei schimbiri dramatice a raporturilor dintre marile puteri. Eforturile au inregistrat si reusite pin8 in 1940,
c k d , izolats, Romsnia este sfituit.3 s i renunte la unitatea ei teritoriali ,,in
interesul picii". Sacrificiul a fost ins: zadarnic.

1
':

b
I

legGuri cu 'Geneva, ci cu relatiile cu


.Moscova gi cu ecourile interne pe care
acest raport le presupune gi le implic.3.
Pentru Paris, formarea Romaniei Mari
se bazeazi, in mod global, pe antibolgevisrn. Or, URSS redevine, inc.3 din
1922 - din cauza politicii germane, de
asemenea fiindci este o piati insemnati pentru unele medii economice
franceze si, ?nsfspit, in urma recunoap
terii sale de citre Londra gi Paris i n
1924 -, o mareputere a estului, factorul unui echilibru european mereu
sensibil la amenintarea unei redresiri
germane. Diplomatia Bucuregtiului, in
misura in care aceasta se dorege a fi
euro~eanz,trece la tratative, a ~ olai o
intelkere cu Moscova."
Catherme Durandin,
lstor~aroma^nilor

1. Ceinfelegeti prin Fntregirea Romanie, ~ 2 n ad avut loc ~iin baza c i r u ~pr~ncipiu?


2. Care sunt structurile prin care s-a facut pledoarla in str8inarate pentru btreg~rea
Romanie~?
3. Cum se explici preocupir~leelitei romane$ti pentru problema 1denfit8;ii dup6
Primul Rizboi Mondial?
4. Cititi textul alaturat gi descoper~tiargumentele care au determinat-o pe Catherine Durandin s8 considere fundarnentale relatide Romeniel cu Moscova.
,,Mares crizi a anilor 1930 a
demoralizat dernocratiile, provodnd o
lipsi de vointi de a bloca agresiunea, o
lipsi de energie pentru a folosi securitatea colectivi impotriva cresterii puterii nelegitime si a folosirii violentei."
. . Paul Johnson,

...

Arnlntlfl-vii! ......................

Romania interbelicd - harta adrninistr,

O n d a fost promulgata prima constitutie a Romsnie~.


Cine a fost fondatorul dinastiei aflate pe
tronul Romzniei in primele decenii ale
secolulu~al XX-lea.
'opoare pi spyii istorice

De la democrafie
la regimurile autoritare'gitotalitare
Experimentul rominesc.

Carol a1 11-lea, regele Romdniei


(1930-1940)

I
1
1' I

1I
iI
'

'I
I

'

II
I

r,f$brg&rik 1938-septefnbrie 7940 (eg'i-,


h y l &ututitw al lui Cardl aI4I-IeB
1940,.26, 28 iunie: pieiderea Baswaliei
infavoarea Uniunii Sovietice
I
19@, 30 august: Dictatul dela Vienagi
pierderea partial2 a Transilvanigi in.
favoarea Ungariei;
W4.0,. 7 skptembrie: Craiova, pierdeiea
2liduIui
Dobmgei in favoarea Bulgariei
,.
r ., ~ . .
.:skpie$bri$fi$40-ianuarie. 1.941; dicta$gra,;pilit~r-legionari,
1$341,.&7 iunie: intralea Rominieiin Al
Doile3:RSzboi Mondial
. .
#9&:23. august: iesirea Rominiei din
iff$,bgjul.antisovietic . .
. . ... -.,
1'345,i&m~rfie:instaurarea~guverndui
Pemu Groza
I 47, 30 d:cembrie: abdicares regelui
Mihdi
-'

De-a lungul secolului al XX-lea, Rominia a trecut prin mai multe faze ale
dezvoltirii politice: o perioad5 de nizuinti spre alinierea ling5 puterile democratice invingitoare in Primul Rizboi Mondial, asa-numitul experiment democratic, pin: in 1930. Dupi 1930, in Rominia, democrafia intri in declin, pentru ca intre 1938 si 1940 s i se instaleze regimul de autoritate monarhici al lui
Carol al 11-lea. Cu venirea lui Ion Antonescu la putere (6 septembrie 1940).
Rominia trece printr-un regim de dictaturi, militar-legionari psni in ianuarie
1941 si militari pin5 in 1944. Dup5 lovitura de stat de la 23 august 1944,
incercirile revenirii la regimul democratic esueazi :i ca urmare a lipsei de
omogenitate ideologic2 a Coalifiei Natiunilor Unite; Rominia ar fi vrut s i iasi
din Al Doilea Rizboi Mondial alituri de puterile anglo-saxone, dar hotirirea
era luat5: statele foste satelite ale Germaniei vor purta negocieri cu Uniunea
Sovietici. Rominia ~icelelalte t5ri ale Europei Centrale si de Sud-Est intri in
zona sovietici de influenti. Ca urmare, in Rominia se instaureazi dictatura
comunisti, care va dura pin; in 1989. Acest regim dictatorial comunist este,
deopotriv5, expresia conditiilor interne si o proiectie a modelului sovietic in
zoni. Asadar, timp de 70 de ani (1919-1989). viata rominilor a insemnat un
experiment continuu.
Bilantul acestor 70 de ani nu poate s i omit5 esecul incercirilor de modernizare a Rominiei, de reducere a decalajelor acumulate in timp fati de
Occident. Esecul este cauzat de oameni si de imprejuriri si se concretizeazi, pe
plan economic, in productivitatea muncii scizuti, i n lipsa de prosperitate si, in
ultim5 instanti, intr-o calitate scdzuti a vietii, intr-o vulnerabilitate a tirii in fafa
riscurilor, de la cele naturale la cele politice, sociale si militare. Dupa 1990,
experimentam i n continuare: intoarcerea la capitalism dupe jumitate de secol
de economie socialisti, rigid planificati; intoarcerea la democraFie dupi dictaturi prelungite si umilitoare; intoarcerea la normalitate - a relatiilor dintre
oameni si a relatiilor noastre cu lumea.

Caracteristicile democrafiei romiine~ti


Viata politic5 bterbelic5 in Ropinia a fost marcat5 de confruntarea
democratiei cu autoritarismul. Ne referim la gospodarirea ineficienti a
resurselor, atunci cind nu lipsesc; la nevoia consolid5rii unititii nationale dupi
1918; la nevoia alocirii, uneori potrivnic ratiunilor e c o n o m ~ t o a s e ,a
resurselor pentru apirare. Ar fi convenit Romhiei si celorlalte f5ri mici si mijlocii
din zoni, spre exemplu, cheltuieli minime pentru apirare, dar contextul
geopolitic, marcat de revizionismul tot mai activ, dicteazi altfel. Apoi, practicarea democratiei se lovea, uneori, de o masi rural; aproape compact5, 80%
din populatie, in mare parte analfabeti, apatici ~i fir2 experienfi politic5.
Votul universal si reforma agrar5 introduse dupi Marele Rizboi au urmirit
trezirea satului rominesc, smulgerea omului de rsnd din inactivitatea politic5

RO~Nh
M
l EUROPA SECOLULUI AL XX-LEA
I ......................................................*.....................*................*.........*............-......*...........
prelungiti, pregitirea infeleapti a evitirii revolufiei ca metodi a promovirii
schimbirii. lmpactul real al acestor reforme este incontestabil, dar nu a fost pe
misura agteptirilor elitei politice si mai ales ale acelei pirfi care voia un alt loc
pentru Rominia in Europa secolului al XX-lea; pentru unii oameni politici, era
prea multi democrafie >i solufia se afla intr-o conducere autoritari. Pentru alfii,
trebuia stribitut drumul consolidirii institufiilor democratice, pan2 la nivelul
celei existente i n Occident.
Aceasti dezbatere o confruntare de interese - avea loc in Romania in
condifiile in care, i n Europa, lichidarea urmirilor rizboiului lua $iforma efortului
revenirii la metodele democrafiei normale prin pirisirea.apuciturilor dictatoriale
impuse de starea excepfionali de rizboi.
Confruntirile din Rominia aveau loc in contextul instalirii dictaturii fasciste
in ltalia (28 octombrie 1922) si mai ales in vecinitatea ,,experimentului sovietic"
in desfiyrare. Revolutia rusi din 1917 si urmirile ei au fortat de multe ori
autoritifile firilor vecine la asumarea prioritifii pentru ,,ordiner' si ,,armonie
sociali" ca solutii opuse ,,haosului revolufionar" si .luptei de clasi".

Constitufia din 1923 - fundamentul democratiei


Constitufia din 1923 consacri forma regimului politic: democrafia parlamentari. Totu!i, puterile regelui r i m i n destul de largi, iar limitirile lor r i m i n eficiente sub Ferdinand I, dar ineficiente sub Carol al 11-lea. De asemenea, daci in
democrafiile consolidate guvernul era creafia parlamentului, in Rominia parlamentul a continuat s i fie o extensie a guvernului si aceasta chiar in conditiile
cresterii in diversitate a exprimirii opiniilor politice 7i a activismului politic ca
urmare a reformelor de dupi rizboi.
lnstitufiile democratice, pirghiile esenfiale ca legea s i fie respectati, nu au
rigazul s i se consolideze. Aceasta cu atst mai mult cu cit, pe ling3 partidele
angrenate firesc in lupta pentru putere - puterea de a servi interesul generalnational i n accepfia fieciruia - apar grupuri si indivizi care fac opozifie la tot
ce insemna Europa modern;: urbanism, industrie, institufii politice democratice. Astfel ia naFtere un climat care favorizeaza ~ipregite~temiscirile extremiste, na!ionaliste $iautoritare.

i
Tn

Dupg

Rm,
ca

,wut

,-,
& extre
dreapta ~i~~
*ririi N
~
~
tine, co&d de p r o f w l uuniwnitar
i w a n A.C. Cuza, din care f&a m e
, $ t a n B ~ lCorneh Zeka Codreanu.
Acesta a pbrajit, Tn 1927, MNC, TnfiinI
land Legiunea Arhangheluiui Mhai,
care a c%$kiWt ~b adepfj.
, s-a mutat la
$i.h ie 1930,
'
a t n n s f ~ m a tLe$iun~
de
Fiw, care, In 1934, a lwt ~~k de
I
Totul pentru Taro. De$ obpn@ un rebtiv
iU<cS la degwle din aMll '1937, ^m
1 1938, dupd imtaurarea dictatrrrii regale,
Codreanu este a m t 9 ocis. @pi
abdiwea regdui faawrea f~tIui&u,
i Mhai (6
lSNO), legionarii,
conduy acum dc Horii Sim, wnt aso. . '
clatl la putere de generalul Ion
Antonexu. Actale de violenf% din
noiembcie 1940 8 fac nepopdari; cu

mbrie

a wrteaza
de la
ixrm.
Mu,$ bnari
au fat arestafi
i, inchisi, dar altii
em$mt yn
~
~
~
~
6
.

Romsnia sub regimurile autoritare gi dictatoriale


Regimul parlamentar ~i partidele politice in impas
lntrarea Rominiei in zodia dictaturilor se face treptat si intr-un fel de sin.
cronizare cu zona Europei Centrale si de Sud-Est.
De la inceput, se impune observafia c i Rominia a intrat impreuni cu intreaga zoni, dar nu i n acela~itimp. Atrag atenfia ~ide aceasti data combinarea
efectelor factorilor interni si externi $ipreponderenfa in cregtere a celor externi
pentru zona in care este situati Rominia. Este evident c i urmirile marii crize
din anii 1930 sunt resimfite de toate firile cu regim democratic; se consolideazi convingerea c i aceasti crizi este o prelungire a primei conflagrafii, c i
at21 rizoo,ul, c i t s crlza demonstreazd nef,c~enJaoemocrat lor
Acesta este contextbl n: care, intep&nq d ~ nILn e 1930, se man~festido nta
lui Carol al 11-lea de a institui un regim de dictaturi personali. El reugeste s i

Manlfe~tareleniunarii Fn fata

Palarului

Bucuresti(~940)

dirninueze capacitatea partidelor politice de a se constitui i n obstacole i n fafa


vointei regale; acftunea lu~,care i-a adus inclusiv caracterizarea de cel mai abil
om political Romaniei deceniului al patrulea a1 secolului al XX-lea, grSbe$e procesul erodirii efic~enteipartidelor ca trmare a uzuri~guvernamentale, a
~nabilitsfii~i
lkomiei rnembrilor acestora.
Uzura partidelor, ajutati de Carol, se ptoduce in condifiile indoietii in
cre$tere in eficienta democra$e~parlarnentare, in condiii~leincompatibilititii
reale $ exagerate propagandistic intre Germanla 7i Uniunea Sovietid, ambele
cu regimuri totalitare. Neutraliatea se dovedegte, treptat, imposibila. Romania,
ca mai toate IZrile din zoni, incepsnd cu Polonia, incl~nis i vadi ln Gerrnania
na$onaCsocialist:, ,,riul cel mai mic".
Eliminarea lui Nicolae Titulescu de la conducerea Ministerului Roman de
Externe reflecti amhiguitatea si complexitatea contextului geopolitic in care
RomAnia $1 grile din zoni se gisesc drept urrnare a rnodifidrilor raporturilor
intre marile puteri.
Schimbarea lui Titulexu nzzuie~tedeopotriv: la o acomodare rnai flexibili a
RomAniei cu prezenB Germaniei ca mare purere ~i la pistrarea Grii in sfera demo.
$i Gh. TZt3rescu) erau sensibill I
schimbarite dm situafia mtemawional8
Ei observau nr nelinqte rid~careastatelor cu regimri autoritare ?nddaV0b
rea Marii Britanii 9 a Franfei. Nu sdpa
din vedere nici m$Wea hflwnpi ecc
nomice a Germanki tn Rornhia, ere:
t e 6 care Acura/a indr8me& extreme
drepte. (...) Alegerik d ~ n1937 a1
i n w n a t un &it de confruntare htn
d e m a p e y &witarm."
Ke~thH~tchins
Romania, 1866-194

1/
!

Regimul autoritar a1 lui Carol a1 11-lea

Carol instituie un regfmde autoritate personal6 la 10-1 1 februarie 1938; in


Europa jl in $ri, democrafia este ,,sub asediu". Patriarhul Miron Ctiitea preia conducerea guvernului, avAnd pe generalul Ion Antonescu la Ministerul de Rizboi.
Este abrogat: Constitufia din 1923 si inlocuiti cu una nou5, eiaborati cu
contribu$a semnificativi a juristului lstrate Micexu 120 februar~e1938). Noua
constitutie avea doui principii de bazi: principiulcorporati5tl;i acela al concentr;ir puferii iln m$na regelui,
,,Noua ordlne" era ~ncornpatibrlicu prezenp partidelor, eliminate din viara
polihcZ la 30 martie 1938, iar prin legea ,,men$neri~ordinii" din 15 april~e1938,
regimui contureazi un profil mai dar. Nu reuFe5te initiativa aldtuirti unei strutturi poktice folositoare irnplementirir ~deilorregale (Frontul Renagterii Nafionale,
16 decembrie 1938, $I Partidul Nafiunri, 1940). Regimul lui Carol at 11-lea a vrut
Hitler if%@-1965):
consolidarea tirii pentru a face fat5 presiun~lorrevizionistein cregtere $ pentru a
.Eu fw am novde de fanatici, an
mentine cooperarea RomAniei N democrafiile occidentale. Doui wnt weninwoie de o axmat2 romSn3 sWtoad.'
rnentele s@mn$catiieale perioadei: Pactul RibbentropMolotov(23 august 1939)
A. Simion, Regkndpokti
;i pribu~ireaFrantei (20 iunie 1940). Din causa lor, a devenit imposibil evitarea
&n R W P h pe&Bd
catastrofei nationale (~ierdereaa 99 790 km2, cu 6 161 317 de locuitori). Europa
segt. 1940-kn. 1%
era in rizboi si lntra progresiv sub domina:ie germani. Victonile puterilor k e i
pireau a confirma prorocirea potrivit cireia secolul va fi wul al dictaturilor. 0
;,NU de revizui~aTratatuiui an
,,nova ordine" se contura la nivel eumpean; prin Pactul Tripartit (27 septembrie
nwoie urnanitatea, ci de reviruirea pro
1940), mai tsrziu caracterizat drept ,.cat% a noii ordmi". se stab~leauzonele de
priilor prejuckciai (...) Ceea ce t r W i
influent8 intre Germania $ Italia, in Europa, ~iJaponia, in Asia.
ficut pentru asigurarea p;ici este ti
rn aceste condifi~,era exclusi posibilitatea rwenirii la regimul democratic;
popoarek, in deplina dhcwitate $ f&r$
mesajele
unei rezistenfe posibile ~i speranfa Tntr-o victorie a Jirilor democrate
gBnduri awm, J lucreze impreunli
uor
veni
dupi
oprirea ofensivei armatei germane ISngH Moscova (decembrie
penrru spirit&m
front&%
$
ma!
ales
du@ preluarea initiativei strategice de catre Coalilia Nafiunibr
1941)
Wac T i t u k w , ~ r s w
Un~te,dupi 1942.

R O ~ N I !N
A EUROPA SECOLULUI AL XX-LEA
.....................................................................................................................................
Regimul antonescian
Ca urmare, Rominia trece de la regimul de autoritate monarhici la regimul
de dictaturi, cel condus de Ion Antonescu. Generalul a venit i n fruntea guvernului la 6 septembrie 1940, fiind investit de rege cu puteri depline. Pribugirea
frontierelor Rominiei Mari, i n urma cedirilor teritoriale citre URSS, Ungaria si
Bulgaria din vara anului 1940, a creat condifii favorabile instauririi dictaturii
personale si suspendirii constitutiei. D e ~ iregimul a fost unul dictatorial,
Antonescu a menfinut institutia monarhiei. Carol al ll-lea a fost ins2 obligat s i
abdice, tronul revenind fiului siu, Mihai I. Dependenta Rominiei de evolutia
contextului european este tot mai mare. Obiectivele supraviefuirii statului
roman reintregit r i m i n constante. Dictaturile dintre 1940 si 1944 apar ~ica
forme de adaptare ale Romaniei i n Europa dominati de puterile Axei. Acelasi
obiectiv persisti ~iin perspectiva victoriei Coalifiei Nafiunilor Unite. Aceasta cu
a t i t rnai mult cu c i t prezenfa Uniunii Sovietice imprimi, din nou, o dimensiune
tragici optiunii Rominiei: cu democrafiile occidentale sau cu Uniunea Sovietici.
Disocierea punctelor de vedere intre aliati, dupi infrangerea statelor Axei,
era previzibili; puterea militari a Uniunii Sovietice devenise cea mai semnificativi in zoni. Din nou, la suprafati, pacea apare, pentru unii conducitori ai
Marii Alianfe mai important; decit libertatea @rilor din Europa Central5 si de
Sud-Est, concretizati i n exercitarea dreptului lor la autodeterminare, a dreptului de a - ~alege
i
forma de guvernimint.
Contextul este complex, dar csteva observatii asupra regimului antonescian
se impun. Nota dominant5 a acestui regim o inspiri Ion Antonescu. El rimine
cu sentimente de pretuire a puterilor democratice,in special a Marii Britanii, dar
este complet i n dezacord cu democrafia parlamentari practicati i n Rominia
interbelici. Dezacordul porneste de la opinia lui c i ,,Iibertatear' de care s-au
bucurat romanii inainte de dictaturi a degenerat, favorizind asezarea interesului individual deasupra celui colectiv, mai presus de stat.
badar, nu era de asteptat de la Antonescu zel i n reintoarcerea la
democratia parlamentar;. Pe plan intern, generalul a incercat sa faci ordine i n
administrafie ~ia interzis activitatea partidelor politice, pistrand insi legitura
cu liderii acestora. i n primele luni (pins i n februarie 1941). a colaborat cu
migcarea legionari, dupi aceasti data preferind un guvern de militari si
tehnocrati. Conlucrarea cu sefii partidelor mari (in special luliu Maniu ~iC.I.C.
Britianu) se explici prin convingerea lui c i astfel serveste mai bine interesele
Rominiei, interesul supraviefuirii statului romin. Antonescu nizuia la un rol tot
mai onorabil pentru Rominia reintregiti i n Europa de Sud:Est dominati de
Germania. Alituri de aceasta, Antonescu a angajat tara in rizboiul antisovietic
(22 iunie 1941). Dupi eliberarea Basarabiei ~i Bucovinei de nord (iunieiulie
1941), a antrenat armata in rizboiul purtat pe teritoriul Uniunii Sovietice,
con~tientc i doar o victorie decisivi impotriva acesteia garanta pastrarea celor
doui provincii r o m ' D e altfel, complexitatea situafiei este reflectati i n
spusele lui (12 decembrie 1942): ,,Eu sunt aliatul Reichului impotriva Rusiei;
sunt neutru intre Marea Britanie ~i Germania; sunt cu americanii impotriva
japonezilor".
Cu eliminarea lui Antonescu incepe tranzitia Rominiei spre un alt tip de dictaturi - dictatura totalitari de tip comunist.

'.

pe Frontul de Est

Sxerciti
1. De ce Rominia $icelelalte tiri din Europa Central; si de Sud-Est au intrat, dupi
Al Doilea Rizboi Mondial, in zona sovietici de influen@?
2. in ce se concretizeazi esecul pe plan
economic al modernizarii Romaniei?
3. Care sunt obstacolele cele mai importante pe care un regim democratic le
poate opune tendintelor dictatoriale?
4. Constitui!i dou.3 grupe de studiu Zi analizati contextul european si mondial din
anii 1940-1944. Prima grupi trebuie s i
g2seasci argumente care s5 sustini c i
politica lui Ion Antonescu de a participa
la rizboiul antisovietic a fost corecti, in
timp ce a doua grupi leva descoperi pe
cele care susfin ci a fost o decizie gresiti.
Scriefi argurnentele pe tabla impiqit; in
doui coloane ~ienuntati concluziile care
rezulti.
5. Definifi cel mai important obiectiv de politici externi al fieciruia dintre regimurile
dictatoriale avute in vedere in aceasti
leqe.

. .. .......................

Amlntlf I-va!

Care sunt trisaturile fundamentale ale


regimului democratic.
Cand a renunfat viitorul Carol al 11-lea
la calitatea de mostenitor al tronului
Rominiei.

... Capitolul3

.............................................

Romiinia 'in spatele Cortinei de fier


Romhia in zona sovietici.de influenp

Mihai I, regele Romdniei (19444947).


Abdicarea sa, la 30 decembrie 1947,
a pennis instalarea dejinitivd
a regimului comunist.

Rominia a ficut parte din zona sovietici de influenti intre 1944 si 1990.
Europa de Est a fost una din mizele principale a t i t pentru A1 Doilea Rizboi
Mondial, c i t ~ipentru situafia postbelici, in care lumea s-a gisit intre o pace
ratati ~iun rizboi nedeclarat - Rizboiul Rece.
Conducerea Uniunii Sovietice in frunte cu I.V. Stalin a solicitat constant
aliafilor anglo-saxoni prezenfa pe granita vestici a unor t i r i ,,prietener' ~i
,,democratice". Ca urmare, ie~ireadin rizboi a satelifilor Germaniei s-a ficut
prin negocierea cu Uniunea Sovietici. La aceasti situafie se adaugi
divergenfele apirute intre Statele Unite si Marea Britanie, intre F.D. Roosevelt
~iWinston Churchill. Roosevelt, care nu avea incredere in Churchill, ,,imperialist
b i t r i n incapabil s i infeleagi idealismul ideologic", a avut vanitatea de a crede
c i doar el poate s i negocieze cu Stalin, c i acesta nu este interesat de teritorii.
De aceea s-a aritat interesat doar de victoria mi1itar;i; nu a inteles importanfa
victorieipolitice, adici pistrarea Uniunii Sovietice in granifele ei din 1938.
Gandind astfel, Roosevelt a dat libertate generalilor s i rateze ajungerea la Berlin
,si Praga. Ca urmare, Armata Rosie intri in inima Eumpei si devine cea mai semnificativi forfi militari in zoni. i n c i de la 25 martie 1945, Viaceslav Molotov
(1 890-1986), ministrul sovietic de externe, anunpse intenfia organizirii aleger~lor
,,in stil sovietic", alegeri controlate riguros. Molotov aprecia c i in Rominia
alegerile libere ar avea drept rezultat un guvern ostil Uniunii Sovietice.

Relatiile externe ale Romgniei


Politica externi a rominiei a fost marcati de faptul &, pentru 45 de ani, s-a
situat i n zona sovieticide influenti. Aceasta a insemnat relafii privilegiate cu
Uniunea Sovietici si cu ,,firile surori" - celelalte state din zona sovietici - Zi
ruperea relafiilor cu Occidentul; incadrarea Rominiei in Biroul Comunist de lnformare (Cominform; octombrie 1947-17 aprilie 1956).
la aceasti
structuri si mai ales relafiile cu Uniunea Sovietici aveau semnificafia unei integrzri ideologice; apartenenla la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER).
intre ianuarie 1949 :i iulie 1991 are valoarea integririi economice. lntegrarea
militari se incearci prin Pactul de la Var;ovia (14 mai 1955-31 martie 1991).
Pentru Rominia, se intrerupea temporar efortul de mai bine de un veac de
racordare la valorile eccidentale. Pe plan politic, se impune progresiv modelul
sovietic, caracterizat prin dictatura, partidului unic. Desfiinfarea proprietqii private $i planificarea rigid5 formeazi notele distincte pe plan economic. Rea~ezarea societifii prin eliminarea claselor ,,exploatatoare" Zi instalarea dictaturii
proletariatului formeazi substanta experimentului social.
Existi unele elemente care disting Rominia in ipostaza de tar2 situati in
spatele Cortinei de fier. Destinele Partidului Comunist, ajuns partid unic, sunt
conduse de Gh. Gheorghiu-Dej (1945-1965) si de Nicolae Ceau~escu(19651989). Ei ajung la conducere i n conditiile afirmirii puterii militare sovietice
drept cea mai semnificativi in zoni. incercarea de a dobindi ~io legitimitate
intern2 apare logib. Ostilitatea surda fati de URSS -care exista in toate firile

arten en en fa

&ria ~ire$ga&zarea 'ecanahiei


eurqpme $#a$:
unitar%w.$
,primFte
.*,<. .$re. depEng absurdalinie :$e
-gep.$Fa$,ie@re taie Europa in .dove f i
care izsl6azi una de cealala dm.%;
regiuni'are continentului care sunt corn '
if
plementare din pun& de vedere ecc- ,.
'

gtiinii.;"
,.

@tgorc

!N EUROPA SECOLULUI AL XX-LEA


POMANI;A
..................................................
*.............................,.............,,.,..,........,........,...,...,.,.
uropei de Est - trebuia transformati in aaiune politici de indepirtare de
Moscova. 0 reguli nu putea fi si n-a fost incilcati: evitarea destrimirii ideologice. Daci s-ar fi incercat liberalizarea viefii politice si trecerea la pluralism,
uniunea
Sovietici putea interveni i n foe5 si impune conducitori atasati liniei
sovietice; frontlera comuni constituia, din acest punct de vedere, un avantaj
pentru sovietici.

Romania si destalinizarea
nt
zi
.It
IS
!It
st
le
ii.
:a

incetarea din viati a lui Stalin (5 martie 1953) pune blocului socialist prob l e m ~schimbirii metodelor in interiorul Uniunii Sovietice :i i n relafiile acesteia
cu ,,tirile surori". Destalinizarea reactiveazi divergente pin5 acum tinute sub
control, cu China, spre exemplu. Pe de alti parte, impulsioneazi depirtarea
tirilor din zona ei de influenti de Moscova (desatelitizarea). Acesta este fondul
pe care in Rominia se ajunge de la reusita negocierii plecirii unitiTilor Armatei
Rosii de pe teritoriul national (1958) la Declarafia din aprilie 1964, perceputi i n
tar2 si in exterior drept o declaratie de independenti. Era vorba de o
autonomic pronun!ati in direaia dobindirii unei suveranitcifi limitate. Rominia
se opune i n CAER incercirii de constituire a autoritatii supranationale, care ar
fi condamnat-o la permanentizarea subdezvoltirii i n calitate de Tar5
producitoare de materii prime. Toate gesturile componente ale liniei rominesti
de construire a socialismului, inclusiv politica de industrializare, nu convin
Moscovei, dar le tolereazi, de vreme ce nu erau semne de erezie ideologica.
Pretul plitit pentru aceasti rostire a unui punct de vedere rominesc, a legitimirii naJionaliste a puterii (nafional-comunism), a fost rigidizarea regimului ca
regim totalitar, despotic; trebuia demonstrat Moscovei c i nu exist5 riscul
defeaiunii Rominiei, modalitatea unici a mentinerii puterii.
Pe de alti parte, conducitorii romini semnaleazi la un moment dat inutilitatea Pactului de la Varsovia - baza juridic; a interventiei in f o c i in caz de
nesupunere a unei tiri; nu I-au pirisit, dar Rominia n-a mai participat la
manevrele anuale menite si-i sublinieze prezenfa si autoritatea. Mai mult:
Rominia n-a participat la interventia din august 1968 impotriva Cehoslovaciei,
tar$ in care procesul de liberalizare a fost apreciat la Moscova drept periculos
pentru sistem ~i chiar pentru Uniunea Sovietici.
Despotismul a indepartat partidul de societate, de opinia publici, de
Occident si aceasta explicB pribusirea din decembrie 1989. Este adevirat c i au
existat momente de particularizare accentuat5 a regimului comunist in
Rominia sifuati in spatele Cortinei defier. Sovietologul Adam B. Ulam remarca: ,,in 1964-1965, Rominia era singurul stat din lume care re putea liuda cur
urmatoarea combinatie de realiziri: era aliati a Uniunii Sovietice, era prietena
cu China :i era statul comunist ale cirui relatii diplomatice yi comerciale cu
Occidentul se imbunititiseri ~ierau i n expansiune".
,,Nam putea avea soualism f i r i proprietatea colectiva asupra mijloacelor de
producfie; fir;? partiuparea cea mai deplin5 a maselor populare la gestiunea
societMii si a statului; fir%ca Partidul Comunist, Tnarmat cu ideile marxism-lenirnational~smuluiproletar, s i aiba un rol conducitor (...)"
Leonid Brejnev, Discurs, Moscova, 3 iulie 1968

Gheorghe Gheorghiu-Dej (aici m N H y c i m ) , inifiaioiul cornunimuEui


naJionalisr

,,fnfelegeau cu totii c i soarta lor de


deri depinde exclusiv de vointa - si,
ai, de capriciile - lui Stalin. Pentru a
leneficia de avantajele puterii, in chip
eal, adici far2 incertitudinile de fiecare
zi, generate de dependen$ de Moscova, era nevoie ca, intr-un context interlational favorabil, s i fie tiiat cordonul
bmbilical cat9 unea puterea comunisti
de la Bucure~tide cea de la Moscova."
Flbrin Constantiniu.
De la r2zboiul fierbinte /a rizboiul r

1. Scrieti un eseu cu tema ,,Rominia i r ~>patele Cortinei de fier".


2. De ce credeti c2 Uniunea Sovietici a
solicitat firi ,,prietene" si ,,democratice"
limitrofe pe granifa vestici?
3. Care erau tipurile de integrare avute in
vedere i n privinta tariior situate i n
spatele Cortinei de fier?
4. Comentafi, pe grupe, afirmafia lui Adam
B. Ulam ;i notali-vi concluziile.

.......................

Amintiti-v&!

Ce inseamni Cort~nade f~er:i cine a


folos~taceasti expresle prima data.
Care sunt trisiiturile reg~mululsovretlc.

*Sisternu1 electoral din Romsnia


interbelici yi dinarnica partidelor politice

I
I

Marele om oolitic likral


Ion LC. Brdtianu
(18641927)

Viata politic; in Rominia interbelici este influenfati de cele doui reforme


fundamentale introduse dupi Marele RBzboi: reforma electorali :i reforma
agrar5. Se introduce votul universal, exercitat incepind cu alegerile din noiembrie 1919. ~rebuieremarcat faptul c5 forfa politici cea mai importanti i n
Romznia interbelici era Partidul National Liberal, condus de Ion I.C. Britianu,
pin2 la sivsrsirea lui din viati (1927). lntroducerea dreptului de vot univenal
pune probleme pentru toate partidele, inclusiv pentru PNL. Alegitorii au fost
chemati la urne de zece ori, dup5 cum urmeazi: noiembrie 1919, mai-iunie
1920, martie 1922, mai 1926, iulie 1927, noiembrie 1928, iunie 1931, iulie
1932, decembrie 1933, decembrie 1937.

Sistemul electoral
0 trisituri distinct2 a practicarii democratiei in Rominia p h i i n 1938 este
aceea c5 guvernul care organizeazi alegerile reuje?te d isi asigure majorit5ti

confortabile. Acest soecific al democratiei rominesti


, exolics acuzatiile de dictat u r i formulate fretvent la adresa liberalilor :i mai ales a conducitbrilor acestora; o dictaturi i n forme democratice. Totu~i,liberalii nu au reusit s5 realizeze
aceste majorititi confortabile nici i n 1919, nici in 1937. Au reusit s i controleze
viata politici si din opozitie; in primul deceniu interbelic s-a putut spune despre
Ion I.C. Britianu c i vine si pleaci de la guvernare cind vrea. Observatia viza
mai ales guvernele conduse de Al. Averescu, seful Partidului Poporului, i n
1920-1921 si 1926-1 927.
Mai toate campaniile electorale desfi~urateintre 1919 si 1937 prilejuiesc
confruntarea partidelor politice. Fiecare incerca s i convingi alegitorii c i
exprirni cel mai corect interesul general national. A existat posibilitatea ca
minorititile s i isi spuni punctul de vedere. in toate campaniile electorale s-au
produs abuzuri, evidenfiate de cei care pierdeau alegerile. Noua lege electorali,
votati de guvernul Britianu la sfirsitul unui mandat complet, de patru ani, R
1926, a fost data pentru a favoriza partidele mari, pentru a elimina firimiprea
excesivi a partidelor $i pentru a imprima stabilitate regimului democratic,
avind in vedere modelul britanic ~iamerican, dar si realitstile rom$nesti. De
aceea trebuie subliPiiat ci, pin5 in 1938, in parlamentele alese poate nu intotdeauna prin ,,alegeri curate", s-au putut discuta problemele fundamentale ale
firii si s-au explorat c i i pentru solutionarea lor. Corupfia, veche de d n d lumea,
a existat si i n perioada democratic5 a Rominiei interbelice. Ea nu a dispirut in
regimurile dictatoriale cu tendinta lor de menfinere nelimitati a puterii.

Votul universal largegte electoratul


i n perioada interbelici, devine activi politic o mai mare parte a populatiei
Rominiei. Cum 80% din populafie triia in mediul rural, partidele se striduiesc
s i fini seama de aceasti realitate. Aceasta se vede i n programele lor s,i in

Ll

STUDIU D E CAZ
maniera de a face propaganda. Fiecare partid pretinde d exprimi adeviratele
interese ale firanimii. Realitatea este c i tiranul, acum proprietar si cu drept de
vot, are - teoretic - posibilitatea influenfirii deciziei politice.
Partidele conservatoare (Partidul Conservator-Democrat, condus de Take
lonescu, >iPartidul Conservator-Progresist, condus de Al. Marghiloman) dispar
din viata politici odata cu sivirZirea din viafi a sefilor lor.
Apar partide noi :i se adaugi partidele aduse de provinciile unite la 1918.
Situafia cea mai interesanti o reprezinti Partidul National Romin din
Transilvania. Autoritatea liderilor luliu Maniu ~i Alexandru Vaida-Voevod ~i a
PNR se intemeia pe apirarea drepturilor rominilor transilvineni aflafi sub
stipznire striini. Dupi. unirea. Tranilvaniei, partidul avea mai multe
Dupi pirerea lui Octavian Goga, misiunea partidului fiiind impliniti, ar trebui
s i dispari ~is i TZi trimiti membrii in partidele existente i n fari. El insu~iintri
in Partidul Poporului, infiinfat de generalul Al. Averescu, viitor maresal al
Romsniei.

--.

PartiduluiPm

zuliuManiu,~rese'dintele

(1873-1953),aldturi de regele
Carol al ZZ-leati voievodul Mihai (1932)
I

Dinamica partidelor politice

;
:

iI

Al doilea partid capabil s i preia guvernarea s-a format i n 1926, prin fuziunea dintre PNR ~iPartidul Tirinesc, in frunte cu Ion Mihalache. Numit Partidul
Nafional Tirinesc, va prelua puterea in 1928. Un guvern Maniu organizeazi
alegerile din noiembrie 1928; cu Partidul Social-Democrat ;i cu Partidul
German, a obfinut 77,76% din voturi. (Partidul Nafional Liberal 6.55%, Partidul
Maghiar 6.08%. Partidul Poporului $i Partidul Nafionalist-Democrat 2,48%,
Blocul Muncitoresc-Tirinesc 1.35%). Ca un partid s i poati trimite reprezentanfi in Parlament avea nevoie de minimum 2% din voturile pe fari. Era un succes al PNT, cu rezultate mai bune decit ale oricirui partid politic dupi 1918.
Nafional-tzrinistii au avut nezansa de a prelua conducerea Rominiei in timpul
crizei din 1929-1933. ldeea lor de a valorifica mai bine potenfialul agricol al
Rominiei, opusi industrializirii fortate, realizati de liberali $i considerati ca
fiind mai multin interesul lor decit al firii, a suferitin urma pribu~iriiprefurilor
materiilor prime. Au condus mai multe guverne. i n 19301931, s-a incercat de
cztre suveran si formula lorga-Argetoianu. Na?ional-farini~tii
i7: pierd din popularitate ca urmare a guvernelor nevoite s i solutioneze problemele crizei.
I se incredinfeaz3 formarea guvernului lui I.G. Duca, seful PNL. La 20
decembrie 1933, organizeazi alegeri, dupi ce, la 9 decembrie, dizolvase Garda
de Fier. i n atmosfera politic5 tensionati, liberalii obfin o majofitate confortabili'
(300 de mandate din 387 la Camera Deputafilor), dar Zeful guvernului este
asasinat i n gara Sinaia (29 decembrie 1933). Procesul uzarii partidelor politice
era in desfisurare; Carol al 11-lea se implici tot mai mult, ajutat de noul Zef al
guvernului liberal, Gh. Titirescu. Alegerile din 20 decembrie 1937 arati c i nici
un partid nu poate obtine majoritatea necesari guvernirii. Nici lista guvernamentali n-a obfinut 40% din voturi, care i-ar fi permis obfinerea a 70% din
locurile din Parlament. Regele afirmi c i Rorninia nu poate fi condusi cu paitide
le politice. Guvernarea Goga-Cuza, de numai 44 de rile, a adus noi argumente Tn privinfa necesitifii instalirii regimului de autoritate monarhici - dictatura
lui Carol al 11-lea.
i

1. Organizafi pe grupe de 3-4 colegi, aka-

tuiti o fi$ de lucru despre unul dintre


partidele politice din Rom2nia interbehca, utilizind si alte surse de informare
(bibliografie, emisiuni TV, Internet, presa
scrisi etc.). Sistematizati toate fi~ele,realizsnd, pe tabla, o diagrams a foqelor
politice romane>tidin perioada studiata.
2. Care este cel deal doilea partid de guvernamint in Rominia interbelici?

STUDIU D E CAZ
Teme gi dezbateri politice
iln Parlamentul RomMei la 1900

P .........

.... .mentului din Bucuresti,


construit la inceputul anilor 1900.

P.P. Carp (1837-1918), om politic conservaror ,vi prim-rninistnr


(iulie 190&febrnarie 1901).

Mai intii ar trebui s i vedem ceinseamni Rominia la 1900 ~i care erau


problemele ei; aceste probleme constituie de multe ori teme de dezbatere i n
Parlament. i n 1900, Rominia era o far5 subdezvoltati, ins3 existau semne ale
vointei de modernizare. Populafia era in 1899 de aproximativ 6 milioane de
locuitori, din care peste 80% triiau la safe. A crescut tendinta urbanizirii,
fenomen alimentat mai ales prin emigrarea din mediul rural. Existau aproximativ 2 000 de mari proprietari cu proprietifi avgnd peste 500 ha. Ei detineau 3
milioane ha, cca 38% din pimintul arabil al Rominiei. TirJnimea forma cea
mai mare parte a populafiei rurale din Rominia ~inu era omogeni.
Clasa mijocie urband era formati din comercianfi, industriasi, funqionari,
liber-profesionisti (avocafi si profesori); constituind nucleul burgheziei rominesti, care tindea s i inlocuiasci pe aceea eterogeni, striini, existenti p h i la
jumitatea secolului al XIX-lea. Ceea ce numim marea burghezie devenise tot
mai activi spre sfirFitul secolului si a fost favorizati de crearea Bincii Nationale
a Rominiei (1880), de tariful proteqionist din 1886 si de legea incurajirii industriei (1887). LucrJtorii salariafierau estimati de Dionisie Pop Martian (1860) la
28 000, pentru ca numirul lor s i creasci la 200 000 la izbucnirea Marelui
Rizboi (10% din populatia activi). De remarcat faptul c i populafia era
omogeni, peste 92% fiind formati din romini, iar din punct de vedere religios,
91,5% erau ortodoqi. Minoritifile nationale erau formate din greci, bulgari,
ru~i,drbi; evreii, i n 1912, numirau 240 000, adici 3,3% din populatie, concentrati mai ales i n orase (la$ - 42% din locuitorii orasului; peste 30% din
populatia altor 13 orase; Briila - 14%, Bucure~ti- 13%). Acordarea drepturilor
minoritarilor evrei se ficea lent ~isub presiunea marilor puteri.
Problema fundamentali a Rominiei si la 1900 si dupi era aceea a modernizirii prin adoptarea rnodelului occidental. in zorii secolului al XX-lea persista
impirfirea Europei in zona ,,calului putere" si cea a ,,calului de traqiune";
Rominia, cu economia ei preponderent rurali, ficea parte din ultima zoni.
Dezbaterea in care se angajeazi societatea romineasci la trecerea dintre
secole priveste a t i t planul economic, dt :i cel politic, a t i t planul academic, c i t
~icel practic, de politici aplicat5. in spatiul rominesc, tradiTia, observati mai
ales de conservatori, se confrunti cu innoirea, pentru care liberalii se arati mai
interesafi, adesea find perceputi drgpt prea gribifi. Acesta este fondul pe care
apare discutia prelungi a ,,formelor f i r i fond", a imprumuturilor neasimilate
din Occident.

Dezbaterile desfggurate sub guvernarea P.P. Carp


(iulie 1900 - februarie 1901)
Momentul ales ii opune pe liberalii reprezentafi in Parlamentul Rominiei,
intre alfii, de P.S. Aurelian (1833-1909) conservatorilor, aflafi la guvernare. P.S.
Aurelian era agronom, economist, autor al teoriei complexului economiei
nationale, adept al 1ndustrializ5ri1Rominiei si al apiririi prin protectionism a
itul $i politica

.acesteia. Punctul de vedere protecfionist este concretizat i n lucrarea Industria


1

IU

in
le
e
ti,

3-

3
a
I,
I-

t
?

I
I

fafa' N libertatea comerfului de importafiune.


Temde dezbitute ?n Parlamentul Romgniei vizau adaptarea modelului
politic occidental ~iasigurarea funcfionirii normale a regimului democratic.
Una dintre cheile reu~iteitinea de respectarea legilor. Ne referim la dezbaterea
provocati i n Senatul Romsniei, i n gedinfa din 1ldecembrie 1900, de o interpelare a senatorului P.5. Aurelian, adresati ministrului de interne C. OlZnescu.
Interpelarea se referea la neaplicarea legii repausului duminical i n mai ~ u l t e
pilfi ale firii. Legea fusese d a t i pe timpul guvernirli P.5. Aurelian (1896-1897).
Acesta din urmi constats c;? legea nu se aplici, observa c i ,,sd ajuns la un fel
de obicei al indlcirii legilor"; c5 ,,legea trebuie respectati, ca 5 nu se deprindi
lumea cu nesocotinfa legilor, ceea ce ar fi un izvor de nenorocire pentru far8".
pentru a f i convingitor, P.S. Aurelian observa c i ,,in farile civilizate nu se mai
poate vorbi de munci neintrerupti 365 de zile pe an ~inu cred s i se mai
giseascg cineva care s i nu recunoasc3 aceasta" ;i adauga: N
, u se pot subordona interesele popula>iuniimuncitoare intereselor a dtorva patroni sau a unui
numir oarecare de comercianfi ori de fabricanfi, care, in nesafiul de a ci$tiga
c i t mai mult, nu voiesc s i se odihneasc5 ~icei care se trudesc tot anul. Tn lumea
c~vilizatri,interesul general a inceput a i n w q e interesele private. Legea repausului este respectati ~iaplicata de sus p i n i jos". 5i mai pilduitoare este pozifia
interpelatorului f a f i de lege: ,,Daci legea nu v i convine, este un mijloc mult
mai simplu: %1 loc s i se cake legea, cerefi Parlamentului abrogarea ei sau mod~ficareaei conform vederilor dumneavoastri si atunci vom dncuta".
c OlSnescu, ministrul de interne, rispunde c i legea ,,nu corespunde unui interes social bine simti", ,,este vexatorie ~ide foarte grea aplicare". Rechoa~te&
legea este rea, dar odati promulgatd se vede nevoit sri o aplice. ,,Nu-mi putefi
cere in$ ca eu s i aplic aceasti lege cu mai multi r i v n i !i sever~tatedecst afi
ficut-o domniile voastre, autorii el, care all condamnat-o chiar din a doua zi."
Fn repl~cg,senatorul P.S. Aurelian subliniazi din nou c3 rostul fntrebir~ifusese semnalarea neaplicirii legii $1 nu confinutul ei si atrage atenfia asupra f a p
tului c3 legea repausului duminical vizeazi schimbarea mentalitifilor, dar c i
reformele ,.nu se pot face dintr-o d a t i pentru c i trebuie si fii seama ~ide
moravurile f3rii". Este ofer~texemplul Cristianiei (azi Oslo, atunci i n Suedia).
A~adar,secvenfe dintr-o dezbatere i n Parlamentul Rominiei pe o problems
R care se int$lne>te interesul general cu cele individuale; un exemplu de felul
in care legea - expresie a intilnirii acestor interese :i a felului de a le interpreta - tsi face loc pentru a face viata posibila intr-un stat ciWjizat. Rominia, la
'On", nizura s i re alinieze firilor occidentale, civilizate.

Y
1. in jurul cgrei legi se poarti discupa dlntre P.S. Aurelian

9 ministrul de inteme

C. Olinescu?
2. lmaginaflvi c5 sunte? deputati in Parlamentul Rominiei. Organizrilfi pe doui
grupe, una a partldului aflat la guvernare $1 cealalti in.opozifie, alege!i-vi un
lider (purtstor de cuvint) 9 particlpali la o dezbatere pe un proied de lege
privind susiinerea agricukurii prin subventii. Redacta? un discurs i n care sri aritall necesitatea acestel legi ficalea promovati de partidulpe care 2 reprezentati.

P.S.Aurelian (1833-1909),agronom,
economist gi ompolitic liberal.

ECONOMIE SI SOCIETATE
!N LUMEA POSTBELICA
Economia In refacere
Situafia economiei la sfiirsitul celui
de-A1 Doilea Rizboi Mondial

Orasul Dresda,
-6-trus

de bombardamente (1945)

r
,

1945-1973: .cei treizeci de ani glorio$i"


ai economiei capitaliste
1947, 5 iunie: elaborarea Planului Marshall
1960: constituirea OPEC
1972: p r h a crestere semnificativi a
pretulu~t~felului
1973: majorarea pretului titeiului cu
70%; prima crizi a petrolului
1979: evenimentele din Iran produc a
doua mare crizi a petrolului
1985: ~orbadovlanseazi perestroika
1989: pribugirea regimurilor comuniste din Europa
1990: populatia globului num5ri 5.3
miliarde de lbcuitori
2002, 1 ianuarie: euro intri pe piata
europeani, inlocuind monedele nationale in 11 state
2006, februarie: populatia de pe Terra
atlnge 6,5 miliarde de locuitori.

Caracterul total al marii conflagratii din 1939-1945 gi-a pus amprenta


asupra economiei prin solicitarea maxima a resurselor gi a forfei de munci, dar
$ica urmare a distrugerilor materiale $ia pierderilor umane. La sf2r:itul rizboiului, aproape intreaga. Europi :i zoneintinse din alte continente (Asia de Sud-Est,
de exemplu) erau in ruine, mare parte a focei de munci calificate dispiruse,
terenurile agricole nu erau in stare productivi, industria era convertiti pentru a
asigura necesitifile frontului. Numai lugoslavia pierduse 60% din potentialul
agricol: marile dmpii ale URSS, fost grinar al Europei, erau devastate, lucrarile
hidrotehnice, neintretinute, nu erau funqionabile. Rezervele in aur ale statelor
erau diminuate deoarece acoperiseri plata unor furnituri necesare purtirii
rizboiului. i n plus, statele invingitoare aveau imense datorii publice, interne gi
externe, cpntractate pe piata nord-americani. Unele resurse au fost exploatate
i n exces, chiar epuizate. lnstalatiile de exploatare erau distruse, ca gi cele de
transport. Fostele aliate ale Germaniei au incheiat conventii de arrnistitiu ce
cuprindeau clauze economice foarte grele, constind din plata unor daune gi
ornpensatii, in special fati de URSS. Statele din estul Europei 7i o parte a
ierrnaniei se aflau sub ocupatia militara sovietici, necesitind alte costuri. Inflatia avea o evolufie galopanti, mai alesin Germania, unde seinregistra o cre$tere
aproape zilnici a preturilor. Toate acestea au provocat o sc5dere drastici a
nivelului de trai, concretizati prin foarnete, lipsa unor produse elementare, proliferarea piefei negre, rationaliziri, cregterea pericolului izbucnirii unor epidemii.

Refacerea economici
Europa constienaza faptul c i Pcheierea rizboiului marca sfir$itul
dominatiei ei mondiale. Refacerea economici se lovea de mai multe piedici,
intre care divizarea politici si exodul populatiei de o parte sau de alta a Cortinei
defier, reducerea focei de munci calificate ca urmare a pierderilor umane, distrugerea gi uzura capacititilor de transport $i a celor portuare, a unor clidiri
publice, efectele bombardamentelor asupra marilor orage $i stagnarea construqiilor, lipsa capitalului, inflatia gi instabilitatea preturilor.
i n acest context, mobilizarea ceruti de refacerea rapidi a economiei pirea
imposibil fir2 ajutorul Statelor Unite. i n martie 1947, H. Truman, pregedintele
SUA, cerea Congresului un ajutor de 400 milioane de dolari pentru salvarea Greciei gi Turciei amenintate de pericolul comunist. i n iunie acelagi an, secretarul de

ECONOMIE SI SOCIETATE IN LUMEA POSTBELICA


....................................................................................................................................
stat american George Marshall a propus un program coerent de ajutor economic pentru Europa (Planul Marshall).
Propusintregii Europe, s-a aplicat doarin vestul continentului, dupi ce URSS
I-a refuzat, obligind ~i celelalte t i r i est-europene s i ia aceeagi atitudine.
Cehoslovacia, care acceptase initial acest plan, a trebuit s i revini asupra
hotiririi, prilej pentru ministrul ei de externe, Jan Masaryk, s i rosteascz celebrele cuvinte: ,,Nu suntem decit vasali".
Prin acest plan, statele Europei Occidentale au primit peste 12 miliarde de
dolari ajutoare financiare ~ialte facilititi, precum si imprumuturi convenabile.
Reconversia industriei europene a fost, 7n partea occidentali a continentului,
foarte rapidi. i n 1947, produqia industrials a crescut cu 64%, iar in unele
ramuri s-a atins nivelul productiei dinainte de rizboi inci in 1948. Concomitent,
dupi devalonirisuccesive ale monedelor nationale, au fost adoptate reforme
rnonetare, care au avut ca efect stoparea inflafiei: ltalia i n 1947, Germania i n
1948 7i Franfain 1952. Uniunea Sovietici nu dorea ca Statele Unite s i afle propoqiile reale ale dezastrului economic produs de rizboi si se temea c i aplicarea
programului american va anula clauzele economice ale armistitiului incheiat cu
i
o parte
state ca Romznia, Ungaria sau. Bulgaria, care ii permiteau s i - ~acopere
a costurilor refacerii pe seama acestora. De asemenea, mii de prizonieri,
cetifeni ai statelor care incheiaseri armistitiu, munceau forfat in URSS. Stalin
socotea c i o intelegere cu occidentalii pentru aplicarea Planului Marshall
aducea Uniunii Sovietice gi prejudicii de naturi ideologici. Statele aflate sub
controlul URSS au trecut printr-o perioadi dificili in anii de dupi rizboi si
printr-o reconstruqie dureroasi, marcati de un mare efort national si de sacrificii irnpuse populatiei.
S-a spus c i adevirata divizare a Europei s-a produs acum deoarece s-au
creat cele doui tipuri de economie: de piati gi dirijati. Sovieticii au infiintat, in
1949, Consiliul Economic de Ajutor Reciproc (CAER). Drept urmare, piata
est-europeani, care folosea ca monedi rubla, a devenit relativ unitari. i;
Germania de Vest a beneficiat de Planul Marshall, deoarece, in contextul
Rizboiului Rece, s-a dorit acolo o economie puternici, capabili s i reziste pre
siunilor sovietice. Singura fari comunisti care a beneficiat de unele oportunititi oferite de Planul Marshall a fost lugoslavia, aflati in conflict cu Uniunea
Sovietici.
i n Asia, Japonia a cunoscut o refacere rapidi, comparabili cu cea a Europei,
fundamentati pe prevederile unei noi constitutii, pe reducerea cheltuielilor militare, care nu puteau depigi un procent din produsul intern brut, dar ~i pe
munca pophlatiei, supusi la nurneroase privatiuni. S-a pus accent pe productia
de otel si de cirbune, de care depindea refacerea economzi, pe calificarea"
foflei de munci, la care s-a adiugat o inalti etici a muncii.

d
1. Avindin vedere ci Germania a fort invinsi in rizboi, cum v i explicati faptul c i
a beneficiat de ajutorul financiar al SUA pentru refacerea economici?
2. Pe grupe, cornentali cuvintele ministrului de externe al Cehoslovaciei, obligat s i
refuze facilititile oferite de Planul Marshall. Notati-v2 concluziile.
3. Realizati un scurt eseu pe tema ,,coexistentei" celor doui tipuri de economie.

Planul Marshall tn sprijinul Europei


(afi din 1947)

datorie public5 - totalitatea imprumuturilor contractate de un stat de la cetitenii


lui gi la binci sau alte institutii de credit.
devalorizare- politici de reducere a valorii
unei monede nationale raportate la valoarea aurului sau a altor monede; ca metodi
de sustinere a economiei, permite ca produsele unei !iri d pitrundi pe piata externi,
unde au un pref mai mic, in timp ce importurile sunt descurajate, fiind mai scumpe.
inflap'e - devalorizarea !i sciderea puterii
de cumpirare a banilor; cauza principal5 o
constituie cregterea cantititii de rnonedi
firs acoperire in aur.

Amintiti-va!

.......................

Cehoslovacia a fost dezmembratiin anii


1938-1939, teritoriul ei fiind impirtit
Tntre Gerrnania lui Hitler, Ungaria gi POlonia (oragul Tesin).

Cregterea economic5

.
Dezvoltare si prosperitate

Abundentd de produse intr-un


supermarket anaeriean din anii 1960

Mil, tone

Dupi o refacere rapid;, economia mondiala a cunoscut, p6n8 in 1973, o


crestere spectaculoas3. i n deceniul 1950-1960, lumea a cunoscut puterea
industrialZ a Statelor Unite Tn toati maretia ei. Cu un ritm de cre7tere anuali
de 3% (inferior altor fan), SUA aslgurau 25% din productia industriel prelucratoare la nlvel mondtal.
Cazul nord-american nu este insi singular, state dln Europa Occidentala,
Japonra 71 chiar Uniunea Sovietie au inregrstrat ritmuri inalte de cregtere economica. Uniunea Sovletlc8 ajunge a doua mare putere industriala a lumii, in
vreme ce Japonia, dupi ,,decenlul mari~dezvoltiri" (1960-1970), ocupa un
neageptat loc trer Se vorbegte, de altfel. despre un ,,fenomens sau un ,,rniracot" nipon cdnd se are i n vedere rap~ditatearefaceriieconomice >itransformarea
Japoniei in mare putere economic5 cu tehnologli de virf. Dependent2 aproape
total (cu exceptia rezervelor de calcar gi sulf) de importul de materli prime,
Japonia a depisit Statele Unite la producfia de otel, Franfa la cea de motociclete
gi ocupa primul loc la aparatele de radio cu tranzistoare. in anii 1950, a purtat
un adevarat razboi cornercial al textrlelor, iar in anil 1960 un altul, a1 televizoarelor, cu SUA 71 alte fari, lnvadate de produsele nipone. Odat8 atins nivelul
interbelrc, economia mondiali nu cia incet~nitcresterea, inregistrind, psna in
1973, cote anuale inalte. Cre~tereacontinua a nivelului producfiei, absenta
oridrei crlze economlce, prosperitatea ~iconsumul au f k u t ca anii 1945-1973
sZ fie supranumiti ,,cei treizeci gloriogi", deoarece se considera cS majontatea
populafiei globului depB~isessriracla ~irnizeria, atingdnd un nivel de trai greu de
imaginat in anii de rizboi. Prosperitatea se sprijinea, ih principal, pe producfia
industriala. Cregerea economic5 a anilor gloriogi a fost un fenomen cu adevirat
mondial, toate statele, indiferent de reglmul politic, au facut eforturi, investind
mare parte dln profit pentru dezvoltare gi i n extlnderea celei dea trela revolu$i
industriale, cu tot ce inseamni aceasta: ut~lizareaintensid a surselor de energie,
comunlcagi $1 televiziune, exploral'ea spatiului, inteligen$ artificialZ. Situa$a de
mai sus se sprtjlnea pe progresele extraordirrare ale lndustrlei de baza in primii
an1 de dupi razboi.

Noile industrii

Produqia mondial; de grdu (exclusiv cea


din Chlna, deoarece lipsesc statlstinle)
(dupi Jan Tinbergen, coord.,
Restruaurarea ord~nliinternafionale)

Ramuri nol, intre7are producfia de)aparaturi electrocasnic;i, de televizoare,


mase plastice, detergenti etc., erau destinate, aproape exclustv, consumului
dlrect, provocind larg~reacontinua a pietei Interne ~iameliorarea nivelului de
tral. Altele au apirut ca urmare a unor arnbitioase proiecte guvernarnentale:
aeronautica $iaviafia, explorarea >icucerirea spaflului, electronica. Aeronautica
i; aviatia reprezlntz un domeniu nou, care absoarbe o mare parte a energiei
creatoare ~ia focei de munca, i n vreme ce electronica a adus un plus de s e w
ritate traficului aerlan :i feroviar, dar gi o imbuntititire major3 a mnfortului casnic. Echlpamentele electronice au sustinut progresul cornunicafiilor.
lndustrta computerelor a real~zatprogrese extraordinare. Primul calculator,
pus la punct la Unlversitatea din Pennsylvania, in 1946. dntarea 30 de tone.
=',

ECONOMIE SI SOCETATE bi LUMEA POSTBELICA


.....................................................................................................................................
A doua generatie a profitat de inventarea tranzistorului, iar a treia de cea a circuitelor integrate. Era computerelor a inceput ins;, cu adevirat, in anii 1980,
duo:
,
- . ~ , inventarea micro~rocesorului.
Tirile dependente 'de materiile prime importate, Japonia in primul rind,
s-au axat pe noile industrii (electronica, robotica), deoarece asiguri o folosire
intensivi a resunelor. Robotica industrial5 constituie un domeniu de virf. Robotii
sunt folosifi i n industrie, dar si i n cercetare, in explorarea spatiului, meteorologie si chiar in agricultura (in Franfa s-au construit prototipuri de roboti agricoli).
Japonia foloseste mii de robofi, din care 35% i n industria automobilului. Anul
1980 a fost proclamat anul 1 al difuzirii robofilor industriali in Japonia.
Cre$erea economici, a productiei destinate consumului direct, abundenta
locurilor de munci :i salarizarea din ce in ce mai stimulativi au adus tirilor dezvoltate o mare prosperitate.

i1973,

o
t puterea
!re anuali
:riei prelu:cidentali,
stere eco3 lumii, in
ocupi un
un ,,mirajformarea
i aproape
!rii prime,
otociclete
, a purtat
al televiins nivelul
I, pan8 in
, absenta
145-1 973
ajoritatea
ji greu de
produqia
I adevarat
investind
3 revolutii
? energie,
ituafia de
i in primii

Agriculturri moderni si bunristare

men tale:
ronautica
I energiei
de securtului cas-

alculator,
de tone.

1i
'

Cregterea economicri solicitd tot m i


multe resurse energetice.
Foraje m r i n e in Marea Nordului.

tScu@x este cowetizak5 in actuala


sm@are pentru producUvbtea,
tbnde si @trundFi tmptat ?n tqii
soc~et:i$~,
spre a m.$I pofiia
tradic$tlor de cia$& (...), congtmsa
mass a responabilltitli wmunefap
e destinde economk~~ a m z e . "

1
levizoare,
nsumului
lelului de

Agricultura nord-americani, care isi mentine statutul de mare producitor


pentru export, trece prin schimbiri fundamentale. Puterea economic5 de a produce alimente este considerati o arm: ~ o l i t i c ai Statelor Unite ale Americii.
care exportau, in 1976, 36 de milioane de tone de griu. i n 1979, SUA urma;
$ exporte numai in URSS 25 de milioane de tone de griu, deoarece agricultura socialisti se dovedise incapabili si-:i hrineasci populafia. Ferma rimine
principala unitate de produqie in SUA ~iin Europa Occidentali, dar fermierul
este convertit in intreprinzitor, fiind confruntat cu probleme noi, legate de
colaborarea cu bincile, utilizarea creditelor, comercializarea produselor,
respectarea unor reguli din domeniul protectiei consumatorului, obtinerea unor
subventii. China comunisti prezinti un caz aparte, deoarece, desi s-au depus
eforturi pe linia industrializdrii, cea mai mare parte a populatiei (cca 80%) se
ocupi cu agricultura.
i n numeroase @ri (Japonia, Brazilia, Mexic, Peru, Indonezia, India :i Iran) s-au
aplicat reforme agrare care au dus la consolidarea proprietitii mici si
. mijlocii, in
vreme ce regimurile comuniste au confiscat proprieti$le agricole i n folosul statului sau le-au comasat in cooperative. Fenomenul este prezent nu doarin
Europa risiriteani, ci ~iin China, Coreea de Nord, Vietnam ~iCuba. Unele t i r i
din America Latini, Africa si Asia practici o agriculturi strict specializati, a
cirei producfie (cafea, tutun, cacao, ceai, orez, arahide, indigo etc.) este
meniti si$copere cererea la nivel mondial. intre acestea, Argentina devine
mare producitor de carne. Brazilia si Columbia de cafea. i n Miunea Sovietici;
defrigarea p~manturilorvirgine din Siberia a mirit suprafata cultivati, iar dupe
1964, agricultura a beneficiat de atentia guvernului, care dorea sa mireasci
produqia. Misurile nu au avut rezultatele asteptate, desi nu putem afirma c i
acolo a fost o lips5 cronici de alimente.
Agricultura nu beneficiazi doar de extinderea suprafetelor cultivate, ci 7i de
masinile agricele si ingrigimintele puse la dispozitie de industrie, de produse
pentru ameliorarea solurilor si de o industrie alimentari controlati eficient de
organismele sanitar-veterinare. Produqia mondiali a plantelor care alcituiesc
alimentatia de bazi, a graului in primul rand, se dubleazi. i n Europa se practic5 o agriculturi intensivi si stiintific.5, puternic susfinuti de stat.

.%

..

- C.,

7
permite reducerea foqei de muncd.

Problemele energetice. Petrolul gi crizele lui


Dezvoltarea impetuoad a economiei mondiale necesita utilizarea unor mari
resurse energetice. Consumul de energie d fost stimulat nu doar de ameliorarea nivelului de trai, ci gi de industriile noi, cum era cea a automobilului. Pretul
scizut al titeiului a determinat convertirea bazei energetice pe consumul de
petrol. i n termeni reali, pretul titeiului a scizut de patru ori intre 1950 gi 1973
ca urmare a cregterii productiei zilnice. i n toti acesti ani, consumul de petrol
creste de cinci ori. Harta consumului este identici cu cea a dezvoltirii economice, pe prirnul loc intre consumatori aflindu-se ocupantii primelor pozitii i n
ierarhia industriali. Toate statele industrializate, inclusiv SUA, consumi mai
mult decit produc. Dependents Europei si a Japoniei f a t i de producitorii de
petrol este mai mare decit cea a Statelor Unite ale Americii. Doar URSS produce mai mult deciit consumd.
Rispindirea automobilului, standardul de viati foarte ridicat, dezvoltarea
unor ramuri industriale care folosesc petrolul ca materie prima pentru producerea maselor plastice, a cauciucului sintetic, Tngrisimintelor, detergentilor, a
unor materiale textile au ficut ca, pe plan mondial, nevoile'de petrol s i fie i n
continua cregtere. i n transportul feroviar, locomotiva cu aburi lasi loc celei cu
motor Diesel, care foloseste motorina, tot mai multe centrale electrice utilizeazi nu cirbunele, ci petrolul. Numai in anii 1960-1970. nevoile de petrol
au crescut cu 20% in Japonia, cu 12% in Europa Occidentali, cu 4.1% in
America de Nord. Se dezvolti o adevirati flot5 de petroliere $isunt instalati
mii de kilometri de conducte (peste 2 milioane in 1970). Prospeqiunile marine
5n Marea Nordului, Marea Mediterani, Marea Neagri, Golful Persic miresc proluqia, dar provoaci ;i litigii intre state cu privire la dreptul de proprietate
supra platformei continentale.

Criza de benzind din 1974 a creai


probleme celor carefoloseau
automobilele.

pri, in 1918 (in miliarde de metri cbbi)


SUA
~

--

I
~

URSS

1
I

p~~
~
-~~

1 260
-- ~-

232

Evolutia flotei petroliere

1950

25 milioane tone

1964

64 milioane tone

1970

156 milioane tone


$apetrolulu~)

I
I

Principalele direqii ale


exportului de petrol in
1972

100
50 vaioarea

25

Exporturile de petrol (1972)

.................

52

Oarnensi, rocieratea si lurnea ideilor

a exporturilor in 1972
(in milioane de dolari)
I

Tarile exportatoare de petrol, tot mai nemulfumite de maniera unilateral;


de scidere a prefului la titei, au constituit, in 1960, OPEC (Organizafia Tarilor
Exportatoare de Petrol), care asocia Arabia Sauditi, Irak, Kuweit, Qatar, lran si
Venezuela. Recunoscuti de ONU, organizatia i?i stabilea, cinci ani mai tirziu,
sediul la Viena gi inregistra noi membri: Libia, Indonezia, Abu Dhabi, Algeria si
Nigeria. Scopul organizafiei era stabilirea unor politici comune in domeniu.
i n anul 1970 se constat$ cresterea brusca a cererii de hidrocarburi ca
urmare a acfiunii unor factori cum ar fi inchiderea unor mine de cirbuni, accelerarea ritmului de dezvoltare economici a unor state ca Japonia, progresele
petrochimiei etc. i n plus, statele producatoare nafionalizeazi o Grte a
zicimintelor aflatein exploatarea marilor companii internafionale.
i n 1972 are loc o prima cregtere semnificativi a prefului, cu 8.4%. urmati
de o alta, cu 11,9%, in 1973. i n octombrie 1973, pe fondul razboiului care
opunea lsraelul statelor arabe, la inifiativa Libiei, preful petrolului cunoagte o
noua maiorare. cu 70%. Practic. barilul de petrol, care costa 2.28 dolari in
1970, c o k 5.11 dolari in 1973.~ceasticre$ere.Tmpreuna cu hirirea cotei
de participatie au dus la schimbarea statutului tarilor exportatoare, care din
subdezvoiate au devenit t i r i capabile s i finanfeze lucriri de mare anverguri gi
s i asigure celor mai mulfi dintre cetatenii lor un standard de viafa ridicat.
Deciziile OPEC din 1972-1 973 au provocat prima crizi economici postbelici. Tirile dezwltate au fost nevoite d transfere 2% din'produsul national brut
statelor exportatoare de petrol. Socul a accelerat recesiunea economici; in
urmatorii doi ani, aceasta atinge cote alarmante. Pentru prima data dupi
razboi, se inregistreazi o scidere a producfiei industriale.
SOCUIdin 1973 a fost urmat de cel din 1978-1979, cind evenimentele politice din lran au determinat o noua cregtere a prefului la petrol. Criza petrolului a fost resimfita de toate statele, cu excepfia celor producitoare. 0 prima
misuri a fost reducerea consumului. Au fost intensificate eforturile de obfinere
a energiei nucleare ?i de exploatare maxim5 a resurselor energetice nafionale.
S-au luat i n calcul gi alte tipuri de energie, cum ar fi cea solari, eolian8 sau a
mareelor. Tirile din sistemul CAER, fiind legate de petrolul sovietic, au simfit
primul goc abia In 1975. Criza ins2 a accentuat falimentul economic al sistemului comunist.
Dupi gocul din 1973 gi 1978, Japonia ~ i - amicgorat rata de cregtere economica rimasi, oricum superioari cele din SUA.
Consumul de gaz metan, de asemenea in continua crestere, nu a fost
amenintat,pSni Tn anul 2000 de majoriri semnificative ale pretului de livrare.
~ecent,'creiterea prefului la acest cohbustibil induce nu doaro scidere a nive.
lului de trai; ci evidentiazi necesitatea gisirii urgente a unor solufii alternative.

I
Linie de montaj la Uzinele Alfa-Romeo
(Italia)

,'

Robo9 de la Toyota
,,De f w r e park a hsngarului pi pe
tartd lungimea c e k dou3 lini parakle
de mtaj,robufii sunt la luuu (...). EI
coinand24 sarcinile cek rnai delicate yi
sk mai compkxe cu o vitezi $ un cost
incomptlrabik cu randamcntul ech~pe
lor c& mai spec^&."
J.J. Servan-Schrwber,
Sfhea mod&

.......................

- AmintifimvS!
1. Mentionati
. . in ce mod au profitat tirile OPEC de cresterea pretului petrolului.
2. Care au fost rnisurile luate de statele consumatoare de petrol in fafa tendinfei
de cre>terea prefului acestuia?
3. Scriefi un eseu despre modul in care definerea unor importante rezerve de
petrol poate influenfa dezvoltarea economici a unor !iri, alegsnd un exemplu
din Orientul Mijlociu.

in ce alti perioadi Japonia a ficut un


mare efort pe linia modernizirii, reducind decalajul fafi de tirile europene ?i
Statele Unite.
Ce a stat la baza primei revolu$i industriale.

k *
1

.(1883-1946). Profesor de stiin!e


ecommice la Cambridge, consilier
alp,.im-minis*ruluib,itanic, apublicat
lucririle Consecinlele economice ale
pkii (1919) qi Teoria generala a folosirii
M u de lucru, a dobbzii
$i a banilor (1936).

"Curentegi idei economice:


economii dirijate gi economii liberale
a

i n planul gindirii economice, perioada postbelici este marcati de confruntarea dintre doui curente majore: cel liberal gi cel socialist. intr-o prima perioadi
a dezvoltirii capitalismului, economia se sprijinea pe liberul schimb gi pe libera
initiativi, fir5 ca statul s i intervini i n alt mod'decit acela de a asigura cadrul
legislativ favorabil. Primul Rizboi Mondial ~ianii care au urmat au demonstrat
necesitatea amendirii acestui sistem, mai ales c i etalonul-aur pe care se baza
l
nu a suportat ~ o c urizboiului.
Lucririle lui John Maynard Keynes, care a dominat gindirea economic8 nu
doar in perioada interbelici, ci aproape jumitate de secol, contureazi o a treia
cale intre liberalism si socialism, fundamentati pe ideea coexistentei intre
initiativa capitalului privat gi stat gi nu doar pe reteta, mai veche, a stimularii
consumului prin cregterea salariului mediu ;i preturi mici.
Spre sfirsitul secolului, se va dovedi c i teoriile lui Keynes nu sunt i n misuri
s i ofere solutii unei economii devenite din ce in ce mai complexi. Se cunoaFte
astfel o intoarcere la liberalismul initial, practicat nu neapirat prin politica unor
state, c i t ca intentie, ilustrati prin reducerea rolului statului ca bancher, intreprinzitor, factor de reglare, chiar ca negotiator.

Modele de dezvoltare economici. Rolul statului


ca@t bbi?rei m u r m p in k i m a n
tr3 occidental%,a fost sratul inte
timist, acela care prekde &+iatn
o funcp socia# deasupn daselak
ideologiilor pentru a-$ justifica ,e
refieUnul dintre exemplele marca
ale crqtwii socializirrii m i e i a
dat de Wizia g u m u l u i franc=
sprgni agriattorii $ crescitorii de VI
ww & B f secete
~ din 19
dtws mih& de *and."
Santiapp@aik,Ewouxnonism$ i s

(dupi Georges Duby, Istoria Franfe,)

Economia mondiala i n perioada postbelici a evoluat in contextul Rizboiului


Rece ;i a fost marcati nu doar de curentele de gzndire, ci ;i de realitatea
politici. Existi, agadar, doui modele de dezvoltare, total opuse, iar intre acestea o multime de variante nationale, multe aplicate in rtatele foste colonii,
numite, generic, Lumea a treia sau t i r i i n curs de dezvoltare. Un prim model
este cel oferit de statele industrializate occidentale, inclusiv SUA, Canada,
Australia, la care se adaugi Japonia gi unele t i r i din America Latini. Acestea
au o economie de tip liberal, bazati pe capitalul ;i proprietatea privata gi pe libera initiativi. Modelul liberal, capitalist, s-a dovedit, i n timp, cu mult mai performant: are o productivitate a muncii tot mai mare, bazati pe tehnologizare,
yi contribuie la cregterea bunistirii gi prosperititii sociale, concretizate printr-un
nivel de trai ridicat. Cel de-al doilea model se regisegte in statele comuniste,
unde economia este centralizati, planificati ;i se afli sub control politic, fiind
bazati pe proprietafea de stat sau p$ cea cooperatisti (comuni). lnifiativa personal; nu-$ gise7te loc in acest sistem. Statele cu acest tip de economie sunt
dezavantajate pe piafa internationali, dominate de dolar, unde sunt obligate
si-:i impuni prezenta, deoarece, cu exceptia Uniunii Sovietice ;i, intr-o oare
care misuri, a Chinei, nu dispun de toate materiile prime. Vorinregistra, dealtfel, o productivitate a muncii sciiuti, o reducere a exporturilor, o stagnare economic; chiar, fenomene care induc deficite in aprovizionare ;i un nivel de viati
scizut.
intre economiile comuniste, concentratein centrul $iestul Europei ~iin zone
din Asia, existi similitudini, dar si deosebiri locale i n ceea ce prive~teponderea
proprietitii socialiste, salarizarea, ramurile dezvoltate preferential, volumul

schimburilor cu lumea liberi. lndiferent de aceste deosebiri, toate economiile de


tip socialist sunt puternic centralizate. Cuba comunisti ~ichiar unele state arabe
. .
(Libia, de exemplu) au adoptat acelasi model.
China este dificil de catalogat, fiind ea insiyi un model. ~ a l e ahinezi, care
se sprijini pe traditie, neagi, in acelasi timp, traditia. i n China s-au dezvoltat
industrii moderne, in cadrul cirora multe operatii se executi manual, meztesugurile traditionale sunt incurajate, iar in agriculturi brigada de producfie
corespuhde satului arhaic, care este proprietarul pimintului. Statul 4i asumi
investiriile mari, cum ar fi irigatiile, ameliorarea solului, electrificarea etc.
La mijlocul deceniului opt, dar mai ales in anii 1980, a devenit evident falimentul economiei comuniste, care nu putea si-si asigure materiile prime :i s i
tin5 pasul cu tehnologia industrial4 rnoderni pentru a participa, performant, la
schimburile internationale. Congtient de aceste neajunsuri, Mihail Gorbaciov
lanseazi, in 1985, in URSS, un program de reconstructie economici (perestroika), axat pe descentralizare si deschidere citre modelul occidental. Acest program nu a putut prolifera i n celelalte state comuniste, cici in 1989 acestea ies
de sub tutela sovietici.
Mihail Gorbaciov, ini?iatorul
programului perestroika

Intervenfia statului in economie


Evolufia economiei de piati, desi concurentiali, a evidentiat, dupi cum am
vazut, necesitatea interventiei statului in reglarea unor dezechilibre macroeconomice. Conform acestei teorii, strategiile economice au modele matematice,
aplicabile concurentei ~icooperirii, competitiei ~iinfelegerii. lnterventia statului i n economie, practicati astizi de toate guvernele, nu se limiteazi doar la
asigurarea justitiei sociale ~i a unui cadru juridic. propice dezvoltirii sau la
finantarea unor domenii cum ar fi cel al cercetirii. Statul intervine, concret, in
economie prin controlul creditelor $ia ratei dobinzilor, dar si prin acordurile
internationale incheiate, avand posibilitatea s i exercite presiuni asupra guvernelor striine pentru a sustine expansiunea economici a firmelor private.
In numeroase tiri, statul este chiar patron i n urma nationalizirii unor
sectoare fundamentale, de interes general. lnterventia statului in economie
poate fi ~i indirecti, prin sustinerea activititii unor intreprinderi care primesc
comenzi plitite din bugetul public sau prin garantarea depozitelor bancare i; a
unor credite. Existi, din partea unor state (cel francez, de pildi), :i initiative de
planificare economici. Acestea nu sunt, totusi, comparabile cu modul in care
statele comupiste controleazi, prin intermediul planificirii, intregul angrenaj
e.
economic.
Criza economici, provocati de cresterea prefului titeiului, dar si curba
ascendenti a $omajului au demonstrat c i politica interventionisti a statului nu
mai este eficienti in restabilirea unor mari dezechilibre. Se poate vorbi, i n anii
1990, de o reintoarcere la modelul liberal prin accentuarea privatizirii ~ieliminarea unor reglementiri, desi r i m i n actuale probleme ca aceea a sistemului
de pensii sau asiguririle sociale. i n Europa, se produce o regresie a interventiei
statului, dar nu o inliturare a ei, deoarece echilibrul intre o economie de piati
;i politicile monetare ale Uniunii Europene impun un control macroeconomic.
Cerintele Fondului Monetar International la acordarea unor credite sau alte
tipuri de finantare impun, de asemenea, implicarea statului.

multe semnrficafii. Dar daci noi \-a


ales dintre sinonimele posibile, este
cuvant-cheie care exprima esentialul
un plus de dreptate, atunci noi sp
& perestroika este o revolu$e, o
lerare decisivi socioeconomid $1 c
turali a societitii care sB-i induci tr
formari radicale pentru a atinge o s
calitativi noui."
(Mihail Gorbaciov, Perestroik

1. Cum poate interveni statul in economie?

2. Gisiti doui motive pentru care se foloseste expresia .,statul-providenta".


3. Organizati pe grupe, cornparati modelul

economic liberal cu cel comunist.

. ..

Arn~ntltl-v%!
.......................
Cum s-a declaqat marea criza economica din 1929-1933.
Ce caracteristici a avut aceasta criz5.

Oamenii, sociemtea pi lumea Idellor

Concuren$i si restructurare
Criia provocati de deciziile OPEC, chiar daci a survenit intr-un moment de
recesiune, nu a marcat o ddere econom~ci,CI doar o incetinire a ritmului de
dezvoltare.
Ritmul cregterii economice a devenit mai lent, dar constant. i n Europa, farile
din vest, deg~aveau un decalaj i n dezvoltare, au ficut front comun in scopul implicirii accentuate pe piata mondiali. Piata Comuni, apoi Comunitatea Europeani sprijini aceste efortur~.Estul european, unde economia de tip socialist
incepe si-71arate fragil~tatea,face eforturi uriase, investind cea mai mare parte
a produsului intern h industrializare si modernizare.
Decalajul dintre Est gi Vest se mentine insi, fiind cel ma1 bine evidentiat de
valoarea produsului national. URSS a fost singurul stat comunist avantajat de
cresterea generals a preturilor la materii prime, inclusiv la petrol, precum si de
cregterea inregistrati de pretul aurului. D~zolvareaCAER (28 iunie 1991) $ieliminarea rublei transferabile au condus la prabusirea schimburilor $i pietei Tn
Europa de Est ?I Centrali, iar dificultitile economlce ale fostelor state tomuniste
sau accentuat.
Franta, Marea Britan~e,farile scandinave $i Germania au luat misuri de
restructurare a industriei lor. Statul francez s-a implicat i n elahorarea unor politici de aproplere fa@ de tirile din Est si chiar de op'ozltie f a t i de omniprezenta
nord-americani pe continent. Productia Industriala a crescut totu;i, cu 33% i n
1997, comparatlv cu 1975, dar cresterea reali, in termeni absoluti, este inferioari celei din ,,anii gloriogi".
Spre deosebire de Franta, ltal~acunoaste i n anii 1980 un adevirat boom
industrial, depiglnd toate problemele cauzate de anii 1973.1978 9 intrind in
rindul l~deriloreconomlci. La inceputul anilor 1990, industria ltaliei producea
ma1 mult decst cea britanici.
La inceputul secolului al XXClea, Comunitatea European3 este a doua mare
putere industriali, devanssnd Comunitatea Statelor lndependente (fosta URSS)
si Japonia. Prabus~rearegimurilor comunlste a deschis oportunititi de reunificare a continentului prin larglrea Uniunli Europene. Cand~datelorli s-a cerut s i
atingi, i n vederea aderirii, ind~cide performanti econom~ca,ceea ce inseamni
mari sacriflc~ipentru aceste tari, dar gi o garantle a unei integriri reale. i n acest
scop, statele candidate, precum Romsn~asau Bulgaria, ori cele care au aderat
au acces la fonduri europene.

,,~a,$@i&'&{&

(.:,) ag d @ i p n t c i eliberarea politic nu ?trage':h"


m thMxlnicear, eliierada econpmicti$ica acestea doua sunt;insepa%b~
ind~~Pri~ak@t.i'poIitic&
este imposibil s i se realizeze independen&t6n

i iar? % Butere e&riomici independents politici a unei na$uilies


&g$fp*wr$!:.
,,.,
.. .!JBfi'iFitY@rgen(coord.), Restructurarea ordini it@rna,tidrIa
., . .

Concurenta pentru dominarea pietei mondiale a devenit aprigi. Un exempluil constituie piata automobilelor, unde Japonia ~iSUA au purtat un adevirat
rizboi i n anii 1980, cind doi producitori, Toyota ~i Nissan, au invadat piafa
americani, obligind firme ca Ford sau Chrysler si-$i reduci producfia cu 20%.
respectiv 31%. Industria automobilelor este o industrie-cheie, deoarece antreneazi si alte ramuri si are un numir urias de angajati (2.2 milioane i n Franfa.
5 milioane in Japonia). Ca urmare a acestei concurenfe, exist& in industria automobilului, o tendinti de globalizare a produqiei: fabrici din intreaga lume asiguri
piese $isubansambluri. Modelul Ford Escort, de exemplu, se fabrics in SUA,
Marea Britanie ~iGermania, dar foloseste ~ipiese produse in Spania, Brazilia, Italia.

Sectorul terfiar
Denumirea generic5 de sector terfiar, care individualiza, initial, comertul, se
aplici, astizi, sferei economice, extrem de diversi, a serviciilor, a activititilor
care nu participz direct la producfia de bunuri materiale. Dezvoltarea
impetuoasi a serviciilor, care tind s i devini un sector distinct, a impus individualizarea .lor a t i t i n cadrul economiilor nationale, c i t si in cea mondiala.
Sectorul terfiar isi are inceputurile i n segmentele administrative ale intreprinderilor, iar radicinile lui se gisescin bunistarea sociali :i dezvoltarea consumului
ca o consecinti a industrializirii. Altfel spus, distribuirea electricit5fii, a gazului,
intrefinerea automobilului, repararea aparaturii electrocasnice se afli la inceputurile sectorului terfiar. Gestiunea economic& activitgfile de bursa si serviciile
publice, inclusiv educatia, fac parte, de asemenea. din sectorul teciar. Gama
activitifilor din acest sector, in permanenti dezvoltare, este foarte diversi:
coafor, avocat sau agent de publicitate la televiziune, ?n vinziri imobiliare si servicii hoteliere sau turistice, angajat al unor firme de consultanFi, expert i n
diferite alte domenii. intr-o societate i n care ritmul schimbirilor este rapid, producerea ~idistribuirea informafiei tinde s i devini una dintre activititile vitale
ale sectorului tertiar. Duos 1985. s-a ficut simtiti tendinta
, deolasirii oonderii
citre o econom/e inforrnationai-electronic& iorbindu-se despre o sbcietate !
postindustriali, i n care ramura principal: este prelucrarea informafiilor si nu !
producerea de bunuri materiale. Succesul unor firme ca Microsoft sau lnte
Corporation, care au dezvoltat microprocesorul, circuitul integrat ~isemicon.
ductoarele, dovede~tefaptul c i resursa strategici nu mai este, neapirat, capitalul, ci informatia. Dezvoltarea sectorului terfiar a creat numai in Statele Unite
ale Ameriqi 19 milioane de noi locuri de munci i n perioada 1970-1989. Se
vorbe$e de un export de servidi de pe urma ciruia firmele y r d - americane au
cistigat, in 1980, 60 de miliarde de dolari. i n Franfa, sectorul terfiar ocupa, ii
1946, 34% din populatia activi. pentru ca, i n 1981, s i ocupe 61%, in vreme I
ce, i n SUA, sectorul teciar absoarbe 213 din populaga activi. Putem afirma c i
SUA au cedat intiietatea in productia manufacturieri pentru a o avea pe cea
in domeniul serviciilor, mult mai profitabili.
~~

I
I

Computere Tn anii IPQO (sus)


qi mtdzi (jos)

Organizarea >iconducerea marilor htreprinderi au inregistrat, i n ultimii ani


ai secolului al XX-lea, schimbiri majore, i n sensul c i patronul unic, ciruia TI
apartin deciziile cele mai importante, este tot mai frecvent inlocuit de conduceri

Domeniul serviciilor este mult mai


inde"pendent, Este greu sa fii contul
tranzacfiilor lor, iar
nu vin
neapirat acass, Operafiile din
tate pot fi foarte usor mai importante
pentru rntreprindere decit piapnatio.
nala, iar descifrarea conturilor
paniei (...) este dificila i uneori,
imposibili."
1
Susan Strange,
State $ pief~

,,Spre deosebire de otel, automobile


si altele, aceasti industrie a fost intotdeauna o industrie cerebralintensivi."
?obert Noyce, intemeietorul firmei
Intel Corporation

colective. Cotafia la b u d g i dezvoltarea aqionariatului, dar gi cregterea gradual i a marilor intreprinderi (multe de anverguri internafionali) au dus la aceasti
stare de lucruri. Existi gi mari intreprinderi aflate inci sub control familial, cum
ar fi Peugeot :i Michelin in Franta. De asemenea, se constati o dezvoltare a
intreprinderilor a t i t prin infiinfarea de filiale i n alte state, adesea i n apropierea
unor materii prime, cat gi prin acapararea unor segmente de distribufie gi servicii pentru produsele lor. Rezultatul sunt giganfii industriali, cu uzine pe mai
multe continente gi cu afaceri in domeniul distributiei, asiguririlor, iniobiliar,
mass-media etc. Un exemplu poate fi gigantul nord-american ITT, a cirui activitate de bazi 1reprezinti comunicafiile, dar care posedi companii de asigurare,
restaurante, parciri $ichiar uzine chimice. Marii producitori de automobile, ca
General Motors, Mitsubishi, Toyota; au de asemenea benzinirii, centre comerciale, servicii de asiguriri, de transport, parciri ~istatii de service, agenfii turistice, fabrici de echipamente electronice. Bugetul anual al unora dintre acegti
giganfl poate fi egal cu cel al unor state.

Tigrii asiatici qi America Latinii


O r ~ uHong
l
Kong
a cunoscut o dezvoltare mtabild

tiahre LwrtP, der care d

DeQendenpJwniei fafa de maFenile prim


din imomt wrn~aretvN SUA
Japor.;a
98.7%
283%

'w

96.3%

.m

I tau.

S&r(ssI.pI

sdp

gur&c

.,

.~

3^..
71*
,
~

99,8%
90.7%

374%
42.3%
5.8%

90.5%

- -1.8%

export
export

30%

expon
exmr?

(dupi Costin Murgescu,


Japonia in econornia mondiala

Japonia ~ i - aredus importul de materii prime cu 0,3% in perioada 19781983, atenfia fiindu-i indreptati citre industrille de virf, cum ar fi cea a electronicii sau a robofilor industriali. Firmele nipone au capacitatea de a pune la
punct tehnologii adaptate gustului marelui public $i de a trece rapid la
produqia de masi. i n 1995, produsul intern brut (PIE) al Japoniei o situa ca a
doua mare economie a lumii, dupi SUA.
Economia asiatici ins5 nu mai are, la sfir$itul se'colului al XX-lea, doar un
pilon. China cunoagte un ritm halt de dezvoltare, dovedindu-se capabili s i concureze la ele acasi firile puternic industrializate ale Europei $1 chiar Statele
Unite ale Americii. Ea se transformi in mare concurent in industria prelucrstoare: textlle, electrocasnice, jucirii, chiar componente electronice, cum ar fi
monitoarele. Textilele produse in Chlna au invadat, in jurul anulul 2000, piafa
mondiali, punind problema unor intelegeri care si-i l~mitezeexporturile.
Se vorbegte tot mai des de tigri~asiatici (Coreea de Sud, Hong Kong,
Singapore, Taiwan etc.), care au cunoscut un avint economic notabil, sprijlnit
pe mana de lucru ieftini, transfer de tehnologie, capital striin gi diversificare.
India $-a dezvoltat a t i t sectoare traditionale, cum ar fi industria textilelor, a
iutei, c i t gi altele mai moderne, ca acela al producerii computerelor. i n America
Latins, firi precum Brazilia sau Mexic au cregteri economice intre 8 gi 8.6% i n
1981. Elementele-cheie ale acestei dezvoltiri sunt foqa de munci i n continua
cregtere, nivelul scimt al salariilor gi al nivelului de trai.

Piafa europeanii
Nagterea Uniunii Europene se datoreazi necesitifii colaboririi economice.
De la coordonarea producfiei, desfacerii gi prefurllor i n anumite industrii, cum
ar fi cea a cirbunelui sau a ofelului, s-a trecut la infiintarea unei mari piefe unificate prin Actul unic din 1986, prin suprimarea barierelor vamale :i o politici
econom~cfiunitari.
Perioada 1990-2000 are, in reconstruqia europeani, citeva t r s t u r i distincte.
Prima este lirgirea el prin aderarea unor noi state membre ~iprin candtdatura

firilor est-europene, foste comuniste. Acestea din urmi au optat pentru economia de piafi, parcurgind o dureroasi perioadi de reconstruqie, inceput: i n
1989. Statele fondatoare ale Comunititii Europene sustin eforturile financiare
ale integririi celor din Est.
A doua t r i s i t u r i este tendinta de creare a unei piete europene cu adevirat
unitare prin semnarea, in decembrie 1991, a Tratatului de la Maastricht, care
prevedea introducerea monedei europene unice (euro). Aceasta a intrat i n circulatiein 1 1 t i r i (rnai putin Marea Britanie), la 1 ianuarie 2002, inlocuind monedele nafionale gi piafa de capital. lntenfia Comunit3fii Europene este aceea de
a se desprinde de sub dominatia dolarului ~ide a crea o piati a muncii ~iproduqiei care s i utilizeze toate energiile continentului prin integrarea treptat3 a
celorlalte state. Odat: cu lirgirea Comunititii Europene, aceasta nu mai are
aceea~iomogenitate economici.

'

Abordarea dezvoltirii economiei mondiale are i n vedere, de cele mai multe


ori, regiunile ~ifirile cele mai industrializate. Mentinandu-ne pe acest teren,
putem observa, i n ultimii ani ai secolului al XX-lea, existenfa unei noi ordini economice, axati nu pe bipolaritate, ci pe multipolaritate. lerarhiile se schimbi
foarte des, tot mai multe state doresc s i intre i n clubul select al marilor puteri
industriale. Lumea la inceputul mileniului al Ill-lea esteinsi mult mai complexi.
Mai intii, pe acela~icontinent exist3 economii cu indici de dezvoltare >ide performanfi diferiTi. Apoi, alituri de gigantii economici, existi tirile foste colonii
care infeleg c: gansa o reprezinti eforturile de dezvoltare economici, dar nu
au toate mijloacele pentru a le face. Aceasti lume este atst de divers& incit a
fost numiti, i n perioada Rizboiului Rece, Lumea a treia, aritind c i nu ficea
parte din niciunul dintre ~ e l edoui modele economice.
S-a spus c i aceste doui lumi sunt separate de o ,,cortini a siriciei" ca
urmare a redistribuirii inechitabile a resurselor mondiale, ce a determinat acce
sul.diferentiat la binefacerile dezvoltirii economice.
Construirea unei noi ordini internafionale, care s i faci posibili o viati
demni Zi prosper: pentru tofi oamenii planetei, fundamentati pe principiile
echitifii, solidaritifii ;i diversititii culturale, este luati in discufie tot mai
frecvent. Faptul necesiti aplicarea unor strategii de dezvoltare economici si
sociali pentru tirile Lumii a treia, nu doar prin ajutor sau sustinere, ci prin
democratizarea accesului la resurse, la tehnologie gi la educatie.
/

1. De ce credefi c i sectoarele nationalizate in unele state cu econornie I


-fost cele de transport, electricitate :i gaz?
2. in ce sector economic ati prefera s i lucrati? Motivativi alegerea prin cel putin
trei argumente.
3. Enumerati trei cauze ale dezvoltarii sectorului terfiar.
4. Alcituiti un portofoliu intitulat ,,Tigrii asiatici".
4. Aratafi care sunt cauzele economice care stau la baza creirii Uniunii Europene.
5. Discutafi in grupe de cite 3-4 care sunt principiile noii ordini economice
internationale.

Principiul economic s t i la baza


niunii Europene:
,A1 doilea principiu: stipsnirea
nterdeoendentei economice. Ea cuToaste,' i n ~okunitate,trei infitigiri.
Mai int31, competitia care stimuleaza
(...). Apoi cooperarea care intare~te(...).
i n sfar~it,solidaritatea care apropie."
Jacques Delors,
lnterventie la
lnstitutul Regal de Relarii
Internationale (Londra, 1992)
,,Nafiunile lumii reprezinti mai mult
dedt o coleqie de giganti $ pitici. Existi
un mare numar de puteri mijlocii cu o
importanti si o forti cresdnde, atat in
lumea industriala, cat gj in lumea a treia."
Jan Tinberaen (coord.), ,

?.

Amintifi-v&!

...................;...
<

Cine au fost initiatorii Uniunii Europene.


Care a fost situatia Europei la inceputul
secolului al XX-lea.

Populafie qi societate

Repere demografice

Dupd rdzboi, a avut loc o adevdraM


explozie a mtalitdfii (baby boom)

La inceputul secolului al XX-lea, populatia planetei noastre numira aproape


2 miliarde de locuitori, ajungind, i n 1990, la 5,3 miliarde. Recent (in februarie
2006), populafia globului a atins cifra de 6,5 miliarde de locuitori. Putem folosi
termenul de explozie demografici, in anumite perioade ~iintr-unnumir de firi.
0 astfel de perioadi a fost cea din anii ce au urmat celui de-Al Doilea Rizboi
Mondial. i n Japonia, de exemplu, rata natalitifii s-a situat la 34,5 la mia de
locuitori i n 1947. Populafia ei, care se cifra la 72 milioane de locuitori i n 1945,
a atins 103 milioanein 1970. Statele totalitare au promovat o politic2 natalisti,
incurajind familiile cu mulfi copii. i n Rominia comunisti, un decret din 1968
interzicea avortul :i obliga femeile s i nasci minimum patru copii. Alocatia oferit i pentru fiecare copil reprezenta o sum2 ridicoli, iar concediul de maternitate,
plitit pe o perioadi de doar patru luni, nu constituia o misuri stimulatoare
reali.
Ultimul sfert al secolului al XX-lea prezinti, din punct de vedere demografic;'
citeva aspecte interesante. Mai intii, este vorba de sciderea drastici a natalititii
i n statele puternic industrializate. (Irlanda, unde, de altfel, :i numirul cisitoriilor
a crescut, este o excepfie.) in schimb, se inregistreazi o adevirati explozie a
nagerilor in firile asiatice, obligind unele state (China ~ichiar India in 1976) s i
ia misuri legislative de limitare a lor. Cre~tereaexplozivi'a populafiei in Lumea
a treia este priviti cu ingrijorare de tirile superindustrializate, care o v i d ca o

,,Zona periculoasi pentru viata om


i s-a mutat de la fari la oraq (...) asa
~tele~iinciieririle ating aproape pi
)Ciile unui rizboi civil, ameninend
win;? cronice; primejdia cea mai ma
?ntru viafa omului o constituie in-:cidentele provocate de vehiculele
ecanizate cu mulfi cai-putere, care
t r i in coliziune unele cu celelalte sau
I pietonii."
Arnold Toynbee,

~!i

1
'

............................

Dicfionar

Clubul de la Roma - grup de expert1 care


anal~zeaziproductla de hran.5 51 nlvelul de
allmentafle pe glob

pate 200 l o c h *
SO -

zw

I O C ~ '

.I
50 l o c h '
.sub I~o*~mo*~rn

Reparhfia geograficd $I manle concentrdn de p o p u w e pe Terra

~'ECO~OME
$1SOCIETATEi~ LIBW PQST~LICA
..., ..,.. - ..,..........
",,,......... ............,.,........,. .,..,...'..
a

,.

'L

"
i...k

'

ameninfare la adresa prospentafii lor. Un raport al Clubuluide /la Roma susone


c i rata ridicata a natahtifii i n aceste Jiri se a f l i intr-o relafie cauzala cu %rscia,
analfabetismul ~isubdezvoltarea, i n acela~iraport se preciza c i economia firilor
respective nu poate hrani acest spor de populape, deoarece nu sunt capabile
s?i finanfeze programe de creStere a produqiei agricole pe misura cregterii

.*'

*.*

'

5-a spus ci, ^nr vreme ce lumea bogat2 este preocupata de calitatea vietii,
cea s2rac.i se preocupi de viafa i n sine. De altfel, i n tirile industrializate, 5-a
inregistrat o cr-re
a speranfei de via@, fapt care, corelat cu scaderea natalitQi,
a dus la tendinta de a se transforma piramida v%rstelorintr-uncilindru. Statistic,
dad, i n 1950, cei care aveau pe5te 65 de ani formau doar 4,9% din totalul
populatiei, Tn 2000, ei formau 10%. Reducerea num2rului de tineri are cop
secinte sociale foarte grave. 5e resimt atat srstemul de inv%@mant, prin
disparitia unui numir de posturi, cat ti siitemul de pensii. La polul opus seafl3
unele fZri africane, unde, datoritz maladillor, intre care SlDA ocupi un 10c
important, numzrul celor de peste 45 de ani a sdzut dramatic.

Repartizarea populagiei. Orase qi sate

Repartiti populafiei pe zone geografice, chiar Tntre frontierele aceluiay


stat, este inegala. Daci Europa este mai compact ~imai bine populata, Africa
are o densitate mai mare Tn nord si i n sudul extrem. i n Statele Unite ale
in vreme
Americii. zona cea mai populatz a rimas cea de la est de M~ssi~sippi,
ce h vest doar California are o densitate mai mare. Conditiile geografice ale
Australiei au impus, de asemenea, o repartitie extrem de inegali a populafiei.
Fenomenul cel mai spectaculos, prezent, deopotrivi, i n tirile bogate, ca si
i n cele sirace. il conrtituie cresterea populafiei urbane. Secolul al %-lea, care
a debutat cu o populatie majoritar rurald, s-a Rcheiat cu o populaf~emajoritar
urbani. Populatra urbani s-a dublatin ultimir 25 de ani ai acestui secol, in erase
triie)te circa jumitate din populatia globului, i n special tinerii nu doresc %
rtimsni Fn mediul rural, ceea ce a determ~natfmGtr2nirea satelor.
0ra:ele ating propofli nemafintalnite: 12 milioane de locuitori la Tokyo;
11,38 milioane la Buenos Awes [dinttvr populafie totali de 36,6 milioane fn
Argentina); 10 milioane la Beijlng, 9 m~lioanela Moscova. h permanent2
mi~care,ora~eleprerd contactul cu zona r u r a l care produce hrana, se impart
i n zone rezidentiale, locuite dC bogafi, ~iper~ferii, adevarate ghetouri ale
vizualizare a contrastelor sociale:
$itraiul privilegiat al celor hogafi, alimenGnd
tensiunile sociale. Valul de violenfe de la inceputul anului 2006 din Franta,
provocat de piturile ssrace ale emigranfiior, bi are ridicinile aici.
Paturile sirace se disting prin explozia nagtenlor, cartierele imlubre fiind intr-o
permanent2 expansiune, prin ~omajcronic yi disperare sociala datorati lipsei
ori&ei speranfe.
Consecinple concentririi maslve a populafiei sunt dintre cete mai grave,
solrcitand autorititile locale s i faci fat4 unor probleme cum ar fi asigurarea unor
cantititi urra$e de ap;? potabil;, agtomerarea traficuiui, costurile ridicate pentru
salubritate. asistenfa santtari, controlul calitetii hranei, asigurarea securtttifii
locuitorilor, limitarea poluirii ~iconservarea spafiilor verzi.

zghrie-nori vi cocioabe

ar fi medlcamente
gratuIte, asisten!; flnanc~aridestlnati s;
acopere cheltu~elile fundarnentale

din contr;, mal rare (edure profeslonal;,slu,be),

2
Oamenii, societatea fi lurnea lde

Societatea contemporan5

autoarea caqii A1 doilea sex, a anticipat


emancipareafemeii.

ie priinatul const~intei personak,


alegerea de a M &&on sau nu, de a
se cilsbtorr s a de
~ a tr&i$1 cwUbinaj,
expreie a egali@ii $ libeft&@ care
ciefrqte tot t
d rnuit rqmrtcwile dmtre & dad sea?, f&8 s i disparZI

Marile schimbiri economice si evenimentele politice ale secolului al XX-lea


au operat mutatii si in cadrul societitii. Secolul a adus si modele noi de societate, cum ar fi cea comunist5 sau chiar unele prezente in tirile Lumii a treia.
Economia liberali, capitalist5 a permis menfinerea valorilor Zi claselor sociale.
Acestea sunt diferentiate nu neapirat prin proprietate, c i t prin locul ocupat in
angrenajul economic, adici nivelul dgtigurilor si standardul de viati. Existi,
comparativ cu primele decenii ale secolului, deosebiri fundamentale in structura sociali. Este vorba despre diminuarea drasticd a tdrdnimiica urmare a exodului populatiei rurale catre oraFe $i a mecanizirii agriculturii. Chiar in sate,
doar i n zonele izolate putem vorbi despre o tirinime in sensul traditional al
cuvintului, deoarece fermierul este, asa cum am vizut, un intreprinzitor.
Tirinimea din statele comuniste isi pastreazi cu greu identitatea c i t i vreme
s-a urmirit ruperea legiturii ei cu pimintul, intiriti, in secolele precedente, nu
doar prin valorizarea lui, ci si prin sentimentul de proprietate. Deoarece
mecanizarea nu a fost generalizati, iar criza petrolului a afectat agricultura
comunisti, cei rama~i
in sate erau obligati s i munceasca aproape gratuit pentru
realizarea planului. i n tirile industrializate, exodul populatiei rurale citre marile
centre urbane nu a determinat o crestere a clasei muncitoare, ci o consolidare
a unei clase de mfioc, puternici, definiti de un standard de viati inalt. Foarte
numeroasi, aceasta devine baza societ5tilor respective si constituie o forti prin
exercitarea drepturilor democratice >iprin statutul de_principalcontribuabil.
Societatile comuniste erau construite in jurul celor doui clase de lucritori:
firinimea si proletariatul. Specialistii alcituiesc o categorie distinct2 nu prin
nivelul' salarizirii ~i standard de viati, c i t prin studii superioare ~i functiile
indeplinite i n procesul de produqie. Stabiliti in orase, unde industrializarea le
oferea locuri de munci, cel mai adesea dupi parcurgerea unor cicluri de
educatie profesionali in licee tehnologice, cei proveniri din mediul rural nu s-au
integrat, cu adevirat, in viata urbani.
ldeologia comunisti vorbea despre Ztergerea diferentelor dintre sat ~iora:
referindu-se nu la ocupatii si clase sociale, c i t la ambitia, nerealizati, de a
asigura celor din sate confortul sporit al orasului prin aducerea electricititii, a
apei curente si canalizzrii, a televizorului $ialtor aparate electrocasnice. Unele
sate, dotate cu citeva blocuri de locuinte s,i magazine, au fost ridicate la rang
de orase fir2 avea vreun element de confort urban. Pentru a-i caza pe nou2venifi, ora~eleau prolif$rat cu zone intregi de blocuri, lipsite de confort Zi, adesea, de utilititi. Problema urbanitifii ca tip de educatie ~icivilizafie nu a intrat
in preocuparea guvernanfilor.
Societatea comunista a dat nastere unei categorii sociale noi, greu de
definit. Este vorba despre grupul privilegiafilor (nomenclatura), care, ,prin
functiile lor, aveau acces la o aprovizionare mai bun5, la o locuinta intr-o zoni
centrali sau chiar la o cilitorie in striinitate.

Familia.,Locul si rolul femeii


Dupi ce a fost, timp de secole, stilpul societitii, in ultimii cincizeci de ani,
familia a pierdut mult din importanta ei ~ia suferit transformiri profunde. Nu

fnterneierea unei familii

..,.

., . .-I-.,

..

. ., ,~.
~

...*..................*.*...

ECONOMIE $I SOCIETATE & LUMEA POSTBELICA

1...........*....~*.......*....*....*..~~.....~.........~*.....~.....*.~.....*.~.............~......*....

este vorba doar de sciderea numirului de cisitorii $i de cre$terea celor care


convietuiesc liberi, de o cot; foarteinalti a divo@urilor,ci de mentalititi $ipercepfii cu totul noi. Criza prin care trece familia traditionali, in ciuda eforturilor
ficute de institutiile religioase, este o consecinfi a cre~teriidezumanizirii viegi
i n cadrul societitii postindustriale. Se considers c i familia este marcati de libertatea sexual4 cea a femeilor, egalitatea acestora cu birbatii in sodetate, dar,
mai ales, i n cuplu, precum $i de dreptul femeilor de a hotiR d n d $icifi copii
s i aibi, gratie pilulelor anticonceptionale. Libertatea sexuali (chiar libertinajul)
si marea permisivitate sociali nu privesc doar statutul femeii in cuplu. S-a produs o recunoastere a homosexualit5fii, i n pofida faptului c i a fost si este condamnati vehement a t i t de Biserica catolici, c i t Si de cea ortodoxi. i n aceasti
problem:, lucrurile au evoluat p2ni la acceptarea cisitoriei cuplurilor de homosexuali (in 1997 in Franta, recent i n Marea Britanie etc.), chiar a dreptului acestora de a adopta copii. i n 1998, in Franta, a avut loc o ampli dezbatere privind
dreptul de a fi considerate un cuplu toate persoanele care au ,,un proiect de
viati comuna". Divocul foarte frecvent a erodat familia contemporani, contribuind la faptul c i multi copii cresc, astizi, cu un singur pirinte (familie uniparentali), dar si la existenfa copiilor din mai multe cisitorii i n aceea~ifamilie.
Statutul femeii in familie $iin societate a suferit modificiri importante i n
acest secol. in anii de dupe Al Doilea Razboi Mondial, cele mai multe F5ri au
acordat femeilor dreptul la vot. Egalitatea femeilor cu birbatii, dreptul la vot ~i
libertatea de a hotari ele insele au fost privite ca f i r e r i i n majoritatea societitilor europene si americane, dar au provocat un adevirat cutremur in Japonia
anilor 1945-1946. Salariile lor sunt, prin lege, egale cuale birbafilor $iau drepturi speciale, cum ar fi cel la concediu de maternitate plitit. Cu aceste legi nu
s-au rezolvat in totalitate problemele, deoarece studiile statistice relevi faptul
c i cele mai multe femei lucreazi in companii mici, cel mai adesea pe posturi
de executie, iar in marile companii nu sunt promovate la fel de rapid ca birbatii.
Unele au ficut totugi carieri politici, ocupind funcfii importante, chiar de
primministru, in tirile lor (Margaret Thatcher i n Marea Britanie, lndira Gandhi
i n India, Golda Meir in Israel, Angela Merkel, recent, i n Germania). Femeile
ocupi si locuri de munci traditional masculine i n fabrici, uzine, pe ~antiere.i n
anul 1970, femeile ocupau 35% din locurile de munci din Franfa, 50% i n
Japonia $i53% in URSS. Daci i n URSS, i n 1965, doar 6 din 10 femei apte aveau
un loc de munci, i n 1970 procentul era de 8 din 10. Ele ocupau 7 din 10 posturi i n educafie $isinitate. Cu toate progresele, s-a putut observa c i femeile
nu au Sat-ke egale cu birbatji cind este vorba de promovare ~iocupi locuri de
munci preponderent in domeniul comeqului, educatiei, al ator servicii publi;e
$ii n firme mici.

Viafa privata si viafa publica


Societatea industrials se distinge $iprin increderea oamenilor c i triiesc rnai
bine. Putem afirma c i i n cadrul ei s-a produs o egalizare i n ceea ce privgte
accesul la bunurile de larg consum $ila utilititile care fac viija comodi (electricitate, apB potabi~i,salubritate, telefonie, televiziune prin cablu, salubritate).
Reducerea siptiminii de IUC~U
$igarantarea drepturilor angajafilor prin legi
clare au determinat accentuarea liniei de demarcafie dintre viafa publici ~icea

$I Tunisia independenfd,femeile voteaz


pentru prima datd (1959).

,Exist5 din ce in ce mai putin


. . .oosibili.ktea de a te baza pe o acflune
toldctivi, spre a-fi rezolva problemele.
(.;;)-7rriim de acum inainte intr-o societate cdie face s3 apes asuprd individului singur dublul imverativ dl unei
,I?erpetue ameliortin 9 al unei .perm+
nente stime de sine, care sunt resorwi
qat ale vietii personale, at $1 ale aqiu-

I-J,
Indira Gandhi, oprezenfd activd in V*
public&,aldtun' de Richard Nixon (1971)

Reducerea sdptdmdnii & lucm afdcut ca oamenii ~d-,vipetreacdtimpul liber


in s t a w i l e turistice, la mare sau la rnunte.

privati. Odata incheiati Gptimina de lucru, fiecare se retrage i n cadrul intim


i
prietenii sau orgafamilial, unde se dedici ocupatiilor casnice, i ~int6lne;te
nizeaza scurte calatorii. Mobilitatea foqei de munc.5 a dus la ruperea legiturilor
pormanente dintre familia mica (soti ~icopii) si cea mare, care cuprindea mai
multe generatii. Familia tradifionali, largit5, cu bunici, unchi, m i t u ~ i ,se CntalneFte i n putine societ8ji occidentale. Aceasta se meqine Tn zona mediteranea
n i , i n ltalia i n primul rand. Cei bogari i ~apira
i
viafa privati de ochii indiscrefi
ai presei, frecventand cluburi exclusiviste sau cercuri restranse. La r2ndul ei,
presa nu mai face de mult distinctie intre public 5i privat.
In tirile comuniste distinqia dintre privat i; publlc nu a fost a t i t de clari,
datoriii intervenfiei brutale a statului, prin inst~tutiilelui, in viafa individului. La
aceasta contribuie $iansamblurile de locurn* comune (la bloc), unde este dificil si te bucuri de v1af8 privati.
ldeoldgia marxnti punea accent pe educatia civid, dar nu i n sensul ei clasic,
consacrat de societatea Romei antice, ci in sensul ata5amentului fa$i de societatea comunisti. Bunul cetatean nu trebu~asa fie doar muncitor, familist si
oatri, .
o t el trebuia 58 participe la &rile rnanifestapi~iaduniri organizate de comunisti.
Trebuia sB participe la activitit~leprilejuite de sarbitorile oficiale, cel mai adesea
singurele rile libere. Regimul comunist i ~suprawghea
i
cetitenii chrar ~iin cadrul
'-*:m al fa mi lie^, hotirand prin legi cum sB se hrsneasci -'.--J ~iciti copii s i aib5.

Amintiti-va!

.......................

Care era statutul femeii in secolul al


XIX-lea. Comparafi cu sltuafia de astizi.
8 Ce femei care au facut carieri politrca,
altele d e d t cele menfionate in IeQie,
cunoa>teti.

1. De ce credeti GI prlle superindustrializatevid in explozla demografid dln cele 6

race o amenintare la adresa prospent5;ii lor7 Argumenta!~.


2. Comentafl asertiunea conform carela calitatea viefi~constituie o preocupare pentru farile bogate, pe cand cele Grace sunt preocupate de viafa ?n sine.

Ocupafii gi statute profesionale


lndustrializarea ~icresterea populafiei urbane nu au insemnat, neapirat, o
explozie a clasei muncitoare, cum s-a intsmplat pe parcursul pr~meirevolut~i
industriale. S-a accentuat, dupi cum am vizut, consolidarea clasei de m~jloc,
care ocupi, in societitile superindustrializate, locul central, fiind numeroasi ~i
puternici. Dezvoltarea sectorului terfiar a contribuit nu doar la aceasti consolidare, ci si la apariTia unor profesii noi, in vreme ce altele, din agriculturi sau
din domeniul me>tegugurilor traditionale, sunt pe cale de disparitie. Exceptie
fac unele state asiatice, precum China, India, Indonezia, unde procentul celor
care lucreazi i n agriculturi este foarte ridicat, iar meseriile tradifionale au profitat de deschiderea citre piata mondiali si de dezvoltarea turismului.
i n multe state europene, megte:ugurile tradifionale fac subiectul unor programe speciale ale guvernelor, pentru pistrarea lor.

Cresterea gradului de pregritire profesionalri


Cerintele de pe piata muncii, indicii de performanfi si eficienti, dar, mai
ales, competifia pentru posturile bine plitite $iconceptul modern despre carieri
au determinat o creFtere a gradului de pregitire profesionali si a specializirii.
Cei mai multi specialisti sunt i n noile domenii: producerea energiei, utilizarea
inteligentei artificiale, explorarea spatiului, telecomunicafiile :i unele domenii
ale transporturilor. Numai domeniul informaticii ocupa, i n Statele Unite ale
Americii, in 1981, 16.5% din foes de munci.
Au apirut profesii noi, cum ar fi analist, informatician, consilier, asistent
social, psiholog, nutritionist. Cele mai multe sunt din sectorul teGiar si au
apirut pe piata muncii odati cu dezvoltarea acestuia. SUA au unul dintre cele
mai dezvoltate sectoare teciare: se estimeazi c i 70% din profesii utilizeazi cu
precidere informatia, inclusiv cele din invitimint, sinitate, administratie,
bursa, asiguriri. 0 statistics din 1979 a dezvaluit ci, in fapt, ocupatia nr. 1 era
cea de funaionar, urmata de cea de muncitor ~iabia dupi aceasta de fermier.
Gulerele albe le depasesc numeric pe cele a1;bastre:i tind s i creasci de la an la
an. Situatia este identici in toate statele industrializate, dar ~iin cele i n curs de
dezvoltare.
Necesitatea unei pregitiri superioare se resimte ~iin sectoarele de executie
datoriti gr$dului inalt de tehnologizare, ciclul invifimintului obligatoriu $i cel
de pregitire profesionali nu mai sunt suficiente pentru a lucr$cu robotii industriali sau cu masini performante. Salariile au crescut continuu, lar costurile vietii'
nu au acelasi ritm de crestere: sunt astfel posibile acumuliri menite s i permiti
o retragere timpurie din activitate. Concomitent, se inregistreazi o diminuare a
p r o g r a m u l ~ i s i ~ t i m ~de
n alucru.
l
Drepturile salariatilor, ca si obligatiile angajatorilor in domeniul protectiei
muncii iunt stabilite prin legi nafionale, care impun si informarea angajatilor cu
privire la riscurile locului de munci.
Sciderea programului siptiminal de lucru a creat timp liber dedicat familiei, dar ~idistracfiilor sau excursiilor, lecturii sau practicirii sportului. Mass-media sugereazi, abil, si alte preocupiri extraprofesiopale menite d socializeze
indivizii preocupati de carieri.

Marile mijcdri sindicale au impus


cresterea salariilor ,vi reducerea
sEpt,icinu2nii & lucru.
I

"Arnericanu', ck bun$ seami, au o


upraprodwfie pe c w au supraspecubt-o. $-au ridicat at: &e rnuk cerinple
de trai, heat au a',m s.3-$ ~potecheze
viitoru4 sistemul & d t,i in rate si asa

John Gabwwthy, Sfdr;;iZ de capitol

gulere albe - denumire generic: pentru


categoriile de angajati care nu executa
operafii manuale.
gulere a l h t r e - denumire pentru acele
categorii de angajati ale caror obligafii implici sarcini manuale, motiv pentru care
trebuie sa poarte salopete de lucru, care
aveau, de reguli, culoarea albastra.
zona rezidentiali - parte a unui oras in
care se afli multe constructii destinate
locuin;telor.

Migragi fn lumea contemporan5

"+-

T.~7.

..<

~rZ&7iiie i m i g t a r ; ' f i ~ 2 2 ~ s u dm
n r ce
in ce mai ingrijordtoampefi&u fdrile de
destr'mtie. Vas cu emigmn$sl$anezi
escortat de paza d~ coasfd & Italia

,,Navetistul urban muncegte Intr


loc, doarme intr-altul si face nav
intre cele doua locuri (...) Atat timp
mijlocul de transport al navetist
urban era trenul suburban, traficul
inci suportabil. Ciile ferate au meri
de a folosi un minimum de spafiu
tru transportul unui rnaxlmum de
soane sau de bunuri gi ele nu invade
stezile ora$ului. Refeaua interns de
ferate a unui orag, acolo unde exists
adevirati retea. se dl3 in subteran."
Arnold Toynbee, Ora$ele in mi$ca

sutuh~ ceea ce serve7te la asigurarea existentei materiak.


Lraficant- persoan2 care face comer$iliut.

AmSn@-va$

.-....................

*
Cum s-au constituit Statele Unite ale
Americii gi ce rol au avut emlgrantii europeni.
Ce ocupafii au a@rut ca urmare a
primei revolufii industriale.

Fn secolul al XX-lea, sensul migra1iei.s-a modificat, Europa devenind, din


s u 6 de emigranti, destinatie pentru imigranp. i n acelagi timp, s-a produs o
zonare a emigrapei, dar ~i a mobilitsfii forfei de munc3 din interiorul statelor.
Masiva migrafie a foqei de rnunc3 din zona rural2 in cea urban3 nu este o caracteristici doar a grilor industrializate: aceasta tinde d devini un fenomen
general. Explicatiilesunt multiple, cele rnai multe tin de dezuoltarea economici,
'cu accent pe industrie $ sewicii, de confortul posibil i n marile orage etc. Prep1
platit, la nivelul individului, este ruperea de traditiesi adesea de propria familie,
insingurarea, o anume vuinerabilitate ce decurge din dependenya accentuat3
de locul de munci, o it&prire a relafiilor cu ceilalfi ca rezultat al concurenlei
pentru posturile bine piitite.
Ceea ce genereazi ingrijorare $ipreowpare pentru guvernele tirilor dez-.
voltate este ins8 ernigratia dinspre $rile defavorizate cztre cele bogate. Exist%,
mai intAi, o emigratie legals, carehregistreazi cote tot mai ridicate la capitolul
cerere 8i tot mai scizute la cel al ofertei, firile care primesc irnigranti in condi$i
legale fiind tot mai putine. Ne referim la emigrafia care precede acordarea
ceti!eniei. Canada ~iNow Zeelandg se numiri printre aceste @ri. Cele rnai
multe state dezvoltate prefer3 o emigrage temporari, acordand doar permise
de rnund la solicitarea unor mari companii.
Ernigratia legal5 are ca pnt5 fie sectorul de vSrf al muncii supercalificate, fie
cel al muncilor umile, refuzate de ceti.tenii tarii de destinatte, in primd car, o
problemi este compatibilitatea sistemelor de 7nGsfim~nt$i recunoa$terea
diplomelor. Aceasta este stringent5 i n Uniunea Europeans, unde mobilitatea
fobei de munci este libera. ~Gtisticiincomplete arati c3, intr-un singur an, i n
spafiul Uniunii Europene s-au folo9it peste I2 rnilioane de imigranli, tre care
mai mult de jurnitate proveneau din tarile est-europene.
Fenomenul cel mai ingrijorstor, care pare imposibil de contr
este cel a1
emigraf~eiilegale, deoarece ea hseamn$ lnainte de toate, munci la negru,
trafic de persoane $ichiar o forma moderna a sclaviei, in care omul, devenit
captiv al unui sistem bine pus la puna, este legat de reteaua care3 exploateazii
prin lanturile nevazute ale unor datorit ocazionate de transport, gisirea iocului
de munca, subzistenfa familiei etc. America Latin%, Mexicul, in primul rand,
este principals sur6 a forfei de munci la negru din SUA, a$a cum Europa de
Est, dar ~i
nordul Africii alimenteazi statele din Uniunea Europeans. China este
$iea o importanti sursi a emigrafiei ilegale in SUA si i n Europa Occjdentali.
Existi o tendinfa dclimitare a emigr&ei prin repatrierea imigrantilol. Germania
are aceasti politid fafi de imigrantii din Turcia, carora le-a oferit anumite
facilitsti lnaintea reunificirii din 1989,iar recent Marea Britanie afer8 compensafii celor care ampti, de buns voie, repatrierea.
Mirajul unor cagtiguri mari, i n masuri s6 scoati familiile rimase acasi din
mizerie, imposibil~tateade a gisi un loc de munci in p i l e de or~ginesi chiar
anumite trisituri ale generatiei de la Tnceputul mileniului al Ill-lea, care este cu'
mult mai agitati $imai mob~la,pun ?n mi3care persoanele gata sB creadi orice
li se promite. S-au dezvoltat adev3rate refele de trabnp', cu activitit~pe piata
muncii la negru, dar rnai ales a prost~tutiei.Europa de Ed, ca ~iuneletiri sirace
ale Americi~Latine (Columbia, de exemplu) au devenit s u m de femei traficate,

J.

UL

.
~

lin
0

lr.
d-

tn

a,
ul
e,
ti
ei

r#xrrwl~ws@w~mItN&,fl

Bndute ca obiectele intre retele de proxenefl. Activit5;ile de acest fel sunt


favorizate $ide faptul c3 multe t i r i de destinatie nu au o legislafie care s i protejeze victlmele si SZI condamne proxenetii. Una dintre acestea este Japonia,
unde multe femei din America Latin& Europa si din alte f i r i asiatice sunt fotpte
lucreze i n stradg. Statele Unite ale Americ~iau adoptat in anul ZOO0 o n o u i
l e p , care oferi irnunitate victimelor ce reclami traficul de persoane.

Societatea de consum

Producsia lndustriali este destinata consumului, care a fost incurajat pe


masura dezvoltliri~economice i n conformitate cu sloganul: ,,Produc~mult, consum1 mult!". Tirile care au ocupat pr~melelocuri in ierarhia industr~alis-au
putut baza, i n primul rGnd, pe o piafi mterni larg5. Absorbirea de &re piat5
a producfiei aflate in permanent3 dezvoltare este corelati, firesc, $icu crgterea
veniturllor celei mai marl pirp a societafii. Ne referim la clasa de mijloc, dar si
la muncitori, care au oblinut, datorita ~imisarii sindicale, salarii tot rnai mari.
Banii astfel obtinuti nu sunt capitalizafi, ci folos~fjpentru achizifmnarea televizoarelor, a aparatelor electrocasnice, a hainelor elegante, a unui automobil etc.
lndicele cel mar bun al acestei atitudini este creperea consumului casnic de
energie. Concediile plitite, petrecerea scurtelor vawnte de la sfapitul
siptamanii absorb $ ele o parte a banilor caqtigafi.
Consumul este stimulat prin publicitate, care multiplici, de multe ori in mod
artificial, cerinlele. Aceasta nu are doar o funqie economici, aceea dea stimuS ~ ~ a r kLady
e t (scuipfurd
la consumul, ci ;i una culturali, deoarece creeazi modele, implementeaza un
hiperrealid realizatd
anume mod de via@ $i stimuleazi imaginatia. Publicitatea folose$e mai putin
de Duane Hansoiz, 1970)
presa scrisa ~i din ce in ce mai mult televiziunea, care invadeazi &minul,
p5trunde in fiecare cad. S-a $pus c i automobilul reprezinti expresia cea mai
semnificativi a soc~eti$ide consum, deoarece a devenit un scop i n sine.
Cumpirarea unui automobil nou devine o necesitate datoriti schimbirllor
chiar crltlce, exist: opinllcare conslde
tehnice extrem de rapide, dezvolt5ndu-se o p~a@secundarh accesibili celor cu
c.3 o culturi a consumulu~,d ~ nca
venlturi mici. Acest etalon al societitii de consum duce la dezvoltarea unei
publ~cltateaface parte integranti, m
degraba elibereazi decat opnma,
tnfrastructuri: autostrizi, sosele, parcZri supraaglomerate, moreluri ~icorner$
dea lungul marilor artere. Comumul nu este stimulat doar de publicitate, c i ~ i ma1 mult, ofer.3 ~ndfviduluiocazia
a-51 urrna, in mod natural, interese
de sistemul de cumpirare in rate. de dobanzile bancare mlci, perroadele de
Avern, a~adar,un motiv de bucur~e
reducer^, acordarea unul bonus.
unuUI de ingrl~Orare. ni llbertateade
Sirbitorilg traditionale, cum ar f i Cridunul, au rol important, deoarece
ale
e trebu~es.3 vedem esenla faptul
printr-o publkitate abili sunt stimulate, in aceste ocazii, vanzirile. la na5tere o ,
a f~om."
furie a cumpiriturilor; oamenii le fac nu pentru c i ar avea ngoie de ceva, ci
doar de placerea de a parcurge magazinele uriap, luminate $idecorate luxuri2, '
as%: . .
+:.i..
.k9p.Pep.,"*d
.--,
ant, >i de a fi integrag i n grupur~leincircate de pachete. A merge la
cump&rituri, a cheltui bani a devenit, pentru anumlte categorii, o ocupatiein I
sine.
L
'In ungle societdti, ca aceea nord-americana, de exemplu, mentalitatea con1. tare sunt @rile preferate de rominii
sumista a &Ins ~idomeniul locuin!elor. Cel mai adesea, un anumit standard de
emigranfi?
salarizare este conrretizat 2i prin achrzifjonarea unel locuinfe care sa-i cores- 2, in
pub,icitatea te
ce
pundi. Un cuplu i ~
schimbi
i
asffel locuinfa de csteva ori in v1a1Z. Sociolqii
sBcurnperisau nu un produsl
Pegrupe,
opineazi c2 aceaM atitudine de dezradatinare periodicz nu este benefic3 Pendiscuta$ pe marginea acestei intreb6fi,
tm individ, ~iasa instriinat.
aducand argumente pro $ contra.

4..

'v

'

STUDIU D E CAZ

.. ... . . ., . ';.*.,::"$
r. ". -:r,
.
..,~.:,:-:-%-.*~
>,*...Tr5:h,

..>

-,
,

.,., .., ,

~;~ig;&*2.%:

Ecunorn.ier rural&- economie urban&


"inRohfinia
Economia romiineasca in perioada interbelicii
Romania a pisit in secolul al XX-lea ca o 9r.Z ,,eminamente agrari". in perioada
interbelici, Rominia dispune de o baz5 (bogiti~naturale, for@ de munci) pentru
o dezvoltare economici accelerati. Valorificarea acestor resurse era conditionat5
ins5 de mai multi factori: clirnatul politic intern si zonal, atragerea capitalului strain
si consolidarea celui autohton si, nu in ultimul rind, evolufia economiei mondiale.
Mai era necesari lntegrarea real3 a noilor provincii. Numai aga se putea crea o
economie unitari care s i canalizeze eforturile de reconstruc$ie ale natiunii romine
i n plinstatea ei. Dificultitile pe linia refacerii economice erau accentuate de inexistenp unei industrii constructoare de masini. Conform Buletinului statistic a1
Rornsniei De anul 1921. 41% din numsrul de intreprinderi si 50% din capitalul
investit in hdustrie se afhu in vechiul regat, iar in ~ransilvania37% respectiv 29%.
Se remarc5 o repartitie inegali, pe provincii, a capacititiler Rdustriale, in vrerne
ce, in agriculturi, dakriti leforhei agrare din 1921, s-a consolidat pretutindeni
proprietatea mica si mijlocie.

~ e z b a t k e ade idei in problema


dezvoltiirii economice

Tdran din perioada interbelicd


(lnh-o benzindrie din Bucure~ti)

1'

Motivele de mai sus au determinat i n societatea romineasc5 interbelid 0


largi dezbatere privind csile ~idireqiile de urmatin dezvoltarea economici. Cel
mai adesea, opiniile au avut strinse leg5turi cu partidele politice care au elaborat teorii econornice ce se regasesc i n programele de guvernare. Faptul subliniazi preocuparea pentru o economie sznitoasi, dar ~i realitatea c i o
guvernare de succes se m5sura prin rezultatele i n acest domeniu, menite d
sporeasci prosperitatea $rii !i bun5starea locuitorilor ei. intre aceste opinii se
distinge cea a Partidului Nafional.Liberal, adept al teoriei ,,prin noi insine", ce
avea i n vedere consolidarea capitalului autohton gi industrializarea de care
depindea independents economic5 a tzrii. Practic, se dorea diminuarea dependentei Romsniei de @rile industrializate $ischimbarea raportului intern dintre
nonderea economiei rurale ~i urbane. Susfinitorii acestui curent, intre care
tefan Zeletin siMihail Manoilescu, aveau i n vedere si accentcrarea interventiei
.tatului i n economie, motiv pentru care teoriile lor se nurnesc neoliberale.
Reprezentantii curentului tarinist, Virgil N. Madgearu, N.C. Angelescu !.a,,
vedeau dezvoltarea economici a Rorniniei diferitz de cea a Occidentului industrializat, fiind adeptii mentinerii specificului agrar, a preponderentei unei
-conomii rurale, nu neap5rat traditionale, dar cu sustinerea ei de citre indus,ia autohtoni, care trebuia s i se dezvolte avind i n vedere aceast5 destinatie.

Refacere qi dezvoltare
(dupi Enciclopedia Ror
vol. 111, 1939)
I

68

Uamenii, societarea $ilumea idellor

lmmm

Refacerea economiei rominegti a fost dificilz si mai lent5 d e d t a altor tiri,


incheindu-se abia i n anul 1924. Perioada de refacere a fost urrnati de una de
Y

avant, in care, datorlta polltlal coerente a Partldulul Naponal Llberal, atlat la


guvernare p i n i in 1928, industrializarea $iurbanizarea au ficut progrese. Pe
l i n g i ramurile traditionale, cum ar fi industria alimentari, cea a textilelor, a
cherestelei, a hartiei, un aport important revine industriei metalurgice ~isiderurgice din Transilvania ~iBanat, mineritului ~ imai
, ales, industriei petrolului. Legea
minelor din 1924 stabile~tecontrolul statului asupra bog;itiilor miniere ale subsolului. lndustria petrolului, ca $ cea forestieri constituie puncte de atraqie
pentru capitalul strain. Rominia rimine o tari exportatoare de produse
petroliere i n Marea Britanie, Italia, Franta, Turcia, Germania $iun furnizor de
cherestea pentru alte state. In 1930, industria romineasci asiguri peste 78%
din necesarul intern de produse. La nivelul intregii tiri, populatia urbani, care
reprezenta 20% in 1930, cunoaTte o creZtere cu 14% pan3 i n 1939.
Toate acestea nu au schimbat structura economic2 de bazi in sensul preponderenfei economiei urbane i n defavoarea celei rurale. Agricultura rimine
principalul furnizor al exportului, d e ~este
i marcati de fragmentarea excesivi a
proprietitii, lipsa capitalului ~ia unui sistem de creditare, mecanizarea aproape
inexistenti. Pe moaiile salvate de la marea expropriere din 1921 se aplici
metode de exploatare moderne si apar ma~inileagricole. Se practica, pe scari
largi, arenda, dar lipsea munca salariati.
Dezvoltarea promititoare a economiei romine~tieste opriti de marea crizi
din 1929-1933, care a evidentiat fragilitatea industriei ;i capitalului autohton,
precum $idependents de evolutiile mondiale.

I
!

'

ada
)tru
lati
riin
ale.
ao
ine
!xis: a1
alul
1%.
'me
leni

Economia in perioada comunisti gi postcomunisti


d0
Cel
elaubi o
si
i se
ce
are
en~tre
are
fiei
.a,,
Iusnei
Iuslie.

iri,
de

Dupi preluarea puterii, comuniFii au acfionat rapid pentru ;,transformarea


socialisti agriculturii". Mai intsi, au fost expropriati cei care rimiseseri, dupi
1921, cu proprietiti mai mari; piminturile lor au format gosp'odiriile de stat.
inlgturarea tiranilor instiriti, gospodari de frunte ~iexemple i n satele lor, ca ;i
cotele obligatorii, interdictia de a folosi munca salariati au dat o grea lovituri
economiei rurale. Dupi un deceniu de colectivizare fortati, care a ficut mii de
victime prin arestirile 7i mutirile fortate operate de securitate, s-a schimbat fundamental statutul proprietitii i n agriculturi, astfel ci, i n 1962 (anul incheierii
colectivizirii), 60% din suprafa$ agricoli era in proprietate coledivi (CAP-uri),
30% i n proprietate de stat ~idoar 10% in proprietate individual$.Concentrarea
proprietitii a ficut posibile modernizarea ;i creSterea productiei p i n i in anii
1980, dar ikeresul scizut al celor care munceau i n acest secJor a determinat,
o slabi productivitate a muncii. Rezultate dezastruoase a avut politica lui
Ceaugescu de sistematizare a satelor, care a dat o lovituri societitii traditionale
rurale ~ia adus Romania in atentia opiniei publice internafionale. Dupi 1989,
s-a trecut la o restaurare partial5 a proprietitii particulare ?n agriculturi, care,
in lipsa fondurilor, a devenit mai curind traditional5 decit modern;.
~a~ionalizarea
capacititilor industriale prin legea din 11 iunie 1948 a transformat statul comunist in proprietar unic ?ia deschiiposibilitatea aplicirii planurilor economice anuale si cincinale ~ia centralizirii economiei. Conform acestor planuri, s-a urmirit dezvoltarea industriei grele, mare consumatoare de
energie. lndustrializarea rapid5 a dus la o urbanizare foqati.

1. i n ce misuri zicSmintele de petrol au

determinat un interes sporit al Germaniei pentru Rominia?


2. Organizati pe grupe, realizati o ierarhizare a sectoarelor de mai jos in sensul
prioritifii lor pentru evolutia economiei
romine~fi:
a) industrie;
b) agriculturi;
c) sector teqiar.

Cartier de blocuri construit


in perioada comunistd

I
(26.28 iunie 1940)
[3 in urma Dictatuiui de la Viena

I. Comparali harta aliturata cu cea de la pagina 37 si

identificati teritoriile pierdute


in anul 1940. Alcituili o fig2
de lucru care s i cuprindi:
r imprejuririle istorice care
au determinat pierderea
acestor teritorii.
0 Statele i n beneficiul cirora
le-a oierdut Romznia.
pr5bu;irea frontierelor Ro-

o Consecinlele pierderii aces4 1 1 . Cititi cu atentie textul de mai jos:


,,Am observat M i c: este o hart5 romineasci. (...)
Ochii mei ciutau taietura de la granifa de vest pe care cu
totii o a>teptam. Mi-am dat seama Tnsi c i este altceva. Am
urmirit cu ochii granifa care pornea de la Oradea citre
risirit, alunecind sub linia ferati, ~iam infeles c i cuprindea
;i Clujul (...) Am inceput s: nu mai vid. Cind mi-am dat

Cum $i caracteriza sentimentele ministrului Mihail Manoilexu?


0 Presupunhnd ci erati h locul acestuia, ati fi semnat sau
nu tratatul? Aduceli trei argumente i n sprijinul opiiunii
voastre.

am mai avut, i n disperarea mea, un singur gind: Bra;ovul!

0 mica usurare: Bra;ovul riminea la noi. CSnd am privit in

toati grozavia impiqirea Transilvaniei, am infeles c i puterile


care Tmi erau slabite m i p2risesc cu totul" (Mihail ManoiAvind in vedere ca autorul, ministru de externe al Romsniei in anul 1940, prezinti cedarea nord-vestului Tram
silvaniei, rispundeti urmatoarelor cerinfe:
Subliniafi in text partea care evidenfiazs c i delegatia
rom2n;l nu a negociat, ci doar i-a fost adus la cuno$infa
ceea ce urma s.5 fie semnat.

Data

lenimentul;

1
I

Determinar~ Consecin:e
interne $i pentru evoiuj,
externe (cauze)
Romsniei

' Dec. 1918


D l 1 febr. 1938~

I0 august 1940
'2

.minust 1944

a Cirei 1% vecine a cedat Rominia nord-vestul Transilvaniei?


Precizati data semnirii acestui tratat (anul, luna, ziua).
Cum se numeste, in limbaj diplomatic, modificarea unor
frontiere stabilite prin tratate, cum a fost cazul celor ale
RomBniei i n 1940?

IV. Alcituiti planul unei L


. ., .
.
are
econornic.J @ bunzstare, avind i n vedere ideile cuprinse i n
capitolul 4 a1 rnanualului.

.,.....*.....
I...

RELIGIA 91V I Q A RELIGIOASA


m

Made religW fl probIeme1e cankmporane

Biserica VCciire$i?, demolatii


pentm aface loc ed$ciilor comurziste
I

Secolul al XX-lea nu a fost pentru marile religii ale lumii, i n special pentru cre?
tinism, unul dintre cele mai bune; Ateismul a facut progrese importante, opunand credinfei religioase nu doar ratiunea si stiinfa, ci ~irnarxismul. Biserica,
dupi ce secole a dominat spiritele i; a tutelat statul, se vede mult mai putin
implicati i n viafa laic:. Ei i se cere cu insistenfa d faci efoituri de adaptare la
lurnea modern;, industrializati. De altfel, spiritualitatea este, pentru unele &munitifi o industrie infloritoare, datorita c5r$lor editate, casetelor audio si.
video, ernisiunilor televizate sau seminariilor promotionale. Cu toate acestea, i n
marile orase, controlul bisericii asupra indivizilor este din cein ce mai slab, iar nurnarul celor care se declara atei este tot mai mare. Criza spirituals, concretizati
prin slibirea autorititii institufiilor eclezia$tikek$,fost pus5 pe seam3 dezvoltirii
7tiinLei si tehnologiei, care a generat* ?blt,$~@d&
.*, ~:.
.
ggridire si un alt'tip de
,
.
.
.
~
..
.,
.-;
Cncredere i n forfa rnintii umane.
, , ..
.
.

cordiu- adunare a episcopilor, prezidati de


pap;, care discuta >iia hotsriri in probleme
fundamentale; sinod in cadrul Bisericii ortodoxe.
ecumenism - miscare ce preconizeazi unirea bisericilor cre~tine.

cregnism

El

catoiici
prntestanli

Iortod'ocgi
aiti cregni
@@m(musuimani)

p ludaism

'mBudism si wnfucianiw
5 Sintoism
I Hinduism

Anhnisp
~ r i n d p a l e l centre
e
ale celr---'
mp8ndite religii din lume

Comunismul fat5 in fa@ cu marile religii


P

0 prima lovituri a venit din partea comun~smulu~


nu doar prin ateismul caractenstic, CI, mai ales, prin prigoana impotriia preotilor, prin inchiderea sau chiar
demolarea licasurilor de cult. lrnagln~care prezentau clopotnip de biserici

cizind erau frecvente in Rusia sovietici, iar i n Romsnia, politica ,,urbanistic??


a lui Ceausescu a dus la demolarea unor monumente religioase importante. S-a
observat ci, pentru individul obligat s i tr3iascS in comunism, mai ales pentru
cel din lumea satelor, uneori, Biserica a constituit un refugiu spiritual.
Biserica catolici, puternici i n t i r i ca Polonia, Lituania, Ungaria sau Cehoslovacia yi chiar h anumite regiuni ale lugoslaviei, era considerate un pericol de
citre autorititile comuniste, ingrijorate de structura centralizati :i de marea
autoritate a papalititii. Papalitatea a decis, in iulie 1949, excomunicarea tuturor
~omuni~tilor'
aitivi. tn aceste conditii. Biserica catolic5 a fost tinta atacurilor
guvernelor comuniste, care i-au confiscat proprietifile, i-au blocat programele
sociale ~i au condamnat la inchisoare episcopi ~ipreoti.
Biserica catolici a trebuit s i ajungi, uneori, la un cornpromis cu puterea
comunist3. Asfel au stat lucrurile i n Polonia (1950), unde, in schimbul angajamentului Bisericii de a cere credincio~ilors i respecte autoritatea zi legile statului, s-au putut mentine Universitatea catolici din Lublin, dreptul de editare a
unor publicatii religioase si neamestecul statului in chestiuni de cult, i n schimb.
Biserica units (grecbcatolici), acolo unde a existat, inclusiv i n Rominia, a fost
desfiintati, patrimoniul ei fiind preluat de stat sau de Biserica ortodoxi.
i n firi care se deosebeau >i prin dogmi de ortodoxia vechii Rusii, religia a
constituit un ingredient al mi~ciriinationale. Este, i a r i ~ i ,cazul Poloniei, care
~ i - agisit un sprijin in Biserica catolici.
Marxi~tiioccidentali din tirile majoritar catolice (Spania, Italia), au incercat,
fir5 succes, s i atrag3 Biserica, sustinsnd o anume identitate intre cre$tinismul
primitiv, egalitar, si ideile lor. Se apreciazi c i unele misciri cre~tineau aderat,
totugi la ideile marxiste despre egalitatea social8 si despre transformarea globali
a societitii in sensul creirii oportunititilor pentru regisirea demnititii umane a
celor oprimati. Fenomenul a fost surprins, i n special i n America Latini, i n t i r i
ca Peru, Columbia, Mexic, dar si i n Chile, unde mulfi oameni ai Bisericii i-au
sustinut pe Salvador Allende Si guvernul s i u de inspiratie marxisti.
Biserica ortodoxi a resimfit socul puternic al subordonirii ~i prigoanei regimului comunist. Numerozi preofi au intrat in inchisori sau au fost mutati disciplinar, educafia ateisti a fost introdusi in Scoli, calendarul oficial nu respecta
marile sirbatori creztine. Conducerile nationale ale Bisericii ortodoxe au accep
tat s i colaboreze adesea cu statul comunist. Cu toate aceste misuri, s-a simtit
un reviriment al credintei, o renastere religioasi, incepind cu anii 1970, adici
tocmai atunci cind comunismul circa bine consolidat.
Revolu$fa culturali maoisti a creat probleme similare i n China, de o alti
amploare,'datoriti faptului c i practicarea cultului este o prolJemi de familie $
rnai putin a comunitifii.

' e ~
PUca,
fin
! la
co~i
in
1uti
Srii
de

:aiar
ici

I 1923:

prodamarea Repubtiii Turcia ca


stat laic
I 1929: ~cordulde la Lateran prin care
este creat Statul Vatican
I 1947: divizarea lndiei pe criteriu reliI gios; nordul rnusulman farmears statul
i Pakistan
1954: ?ntem&rea milcllrii MOO^
I 1958.1963: C@wl
mondial a1 biserialor
I1962-1965: Conciliul Vatican I1
b 1963: encidka Bsrcepe M e t

,1978-200% pant.mCarul pa@ b n


Paul al I
l
k
11979: r W f w t%kM
din Iran
I 1985: BisPrka im~fican5wwptP h i m
tongrea f
e
I 2004.11 mrfie: stentat&
temkh din
Madrid
I 2005.7 kdik: a m k k t m i k t e $e b
. ~:
. " . ":, - ,,,
J*,,
., .
i

Fundamentalismul creqtitin
Fundamentalismul crestin a inceput ca o reacfie impotriva libertifilor asumate de teolog~aprotestanti i n secolul al XIX-lea, care se consideii c i au erodat credinfa in cuv2ntul biblic. Acest curent, caracterizat de voinfa regisirii
credintei, a cunoagterii cuvintului Evangheliilor, sustine ci, deoarece Sfinta
Scripturi relevi cuvintul lui Dumnezeu, este adevirati in toate elementele ei,
inclusiv evenimentele miraculoase. Prin aceasta, fundamentaliztii refuzi ideea

m YZ

la

XU-lea, care a condamnat


ofcial comunismul

c i Biblia oferi doar sugestii despre societatea cregtini primitiv5 yi ci, pem5sura evolutiei omenirii, aceasta poate fi interpretati. Aqiunile fundamentaliytilor au in vedere asanarea morals a societitii, prin condamnarea homosexualit;ifii, a avortului, concubinajului etc. Rep~ezentanfiiacestui curent utilizeazi, de
pildi, televiziunea pentru a rispindi inv5fitura cre~tini.
Curentul fundamentalistin crepinism este o miycare ce are drept scop regisirea principiilor fundamentale ale TnvStiturii lui lisus Hristos, sprijiniti pe textul
Noului Testament. Aceasta este prezenti a t i t i n cadrul Bisericii ortodoxe, care
vorbegte despre respectarea regulilor gi respinge multe dintre elementele modernitafii, c i t ~iin cea catolica. Multe biserici protestante insisti, de asemenea, pe
necesitatea regasirii focei comunititii Si recomandi o viati virtuoasi. BaptiZtii,
de exemplu, consideri c i adevirata viati debuteazi odati cu botezul, praaicat
la tinerete. Ei interzic consumul de alcool, fumatul si excesele de orice fel.

Raporturile institufiilor religioase cu statul

.Papa loan P d al 11-lea nu acw


?azi numai prin pemahtatea sa
iidde har, de la akp-rea sa (1978),
w $ prmtr.0 @%dire doctrinara cap
~spurdede a &ri
ramrwcabilir InM
iaamk a Mqaiw I...) CEa htr-Orodtate pWi de pr&me.
gie 9 a f i : connirtbll cu w n i s tul se situed la M U cukutii; el con-

ne este &la

t
u
w kluu*,
armsti
x 4 i i r 8 mrdt3pbr nat
exduind b fel de bine a%% indiv
Usmut, c$t ?i
Mtrd'iarismul."
Mnri de la Bastkle. Patro

.d

"Crina BiserEdi ca parte a apam

WK
d ~ ~ p i t a bcomt'
h i

reiditate, nu n
um lil Spamq, ci ~iFo
diirse pri ale nm@rini Latine, unde de
akfel i d $ a m M e a aizei nu este
identic6 pese tot. C b r h IW,*R7 timpul uiti&
degeri kgtdatjw, un secax ca'tol'i a t m t p&e toate interdiirite Vaticawlui %
, , conjunctural, a
5uqinut pe cxmWn@.*
5+mhtiagaCarrih,

'

'

+---

Secolul ~IXX-lease remarci yi prin faptul c i organizafiile politice, institutiile


de stat, in principal, sunt complet eliberate de sub tutela Bisericii. Excepfie fac
unele state islamice. Sfere 'de activitate care apaqineau, prin traditie, Bisericii
creytine (educatie, ajutor social, sinitate) sunt invadate de autorititi ale statului sau chiar de societatea civili. Religia se retrage tot mai mult in sfera viefii
private, cuvintul preotului este tot mai putin ascultat, iar autoritatea lui i n
comunitate se afli i n declin.
Statul are, pretutindeni, tendinfa de a seculariza proprietifile ecleziastice, in
ciuda opozifiei Bisericii. Mai gravi chiar este pierdewa autoritifii Bisericii asupra
indivizilor, tot mai mulfi traind dupi regulile cregtinesti, dar i n afara Bisericii.
Spre sfiryitul secolului, i n spatiul catolic, ca >iin cel protestant, se inregistreazi
o miscare de regzsire a spiritului cregtin, a unei ardori religioase, care semnifici
o renaytere. Biserica ortodoxi, prezenti, mai ales, i n spafiul fost comunist,
inregistreazi. un reviriment, chiar printr-o implicare accentuate i n viata statului.
i n multe state foste comuniste, religia a reapirut ca disciplini de studiu i n ~coli,
i n unele, cum e cazul Rominiei, chiar obligatorie.
Bisericile protestante, numeroase yi diverse, par c i s-au adaptat mai uyor la
lumea moderns. Protestantismuleste ~icurentul creZtin caracterizat de cele mai
multe reorganiziri, ce au drept rezultat aparitia unor biserici noi yi a sectelor
religioase. Fenomenul este mai prezent i n Statele Unite, unde au apirut bise
ricica aceea penticostali (1906) sau scientologici. Sectele, prezente mai nou
~iin Rominia, atrag, mai ales, pe cei care nu sunt satisficufi de rispunsurile
primite la intrebiri fundamentale. Ele reunesc, de reguli, idei crePine, dar >i
altele, de origine zriental.3 ( ~ a r t o rlui
i lehova, Moon), de'inspiratie hinduisti
(Asociatia pentru cunoaZterea lui Krishna) sau budisti.
Regindit in comunititile protestante este gi locul femeii: in 1969, Biserica
presbiteriani din Scofia a acceptat principiul hirotonisirii femeilor, fiind u n a t i ,
i n 1985, de cea anglicani. Notabile sunt gi eforturile de apropiere intre divenele culte protestante, prezente in Europa, dar $ii n Statele Unite, care exceleazi
prin diversitatea lor religioasi.
Se constati o tendinfi generali de refacere a unitifii pe plan religios, vor-bindu-se de ecumenbm la cre~tini,integrism la musulmani ~ichiar existi o asociatie internationali budisti.

arn3GlA.$lVUTA m

0 ~ h

. i ~ ~ ~ ~ ~ . ~ r ~ d ~ f i ~ r i l r ~ n . ~ r . ~ ~ ~ ~ ~ r r ~ ~ ~ ~ r r r . ~ ~ ~ ~ ~ ~ . r ~ ~ ~

ludaisrnul iste marcat $ el de o miyare de regasire a valorilor traditionale, a fervorii infiale; ultraortodqii pred'i.3 necesitatea unui iudaism integral, conform p o
runcilor din Tora, si primatul legii religioase asupra celei civitein statul evreu. Ei a$@
neaz.3 prin mai muite asociaTii, dar ~iprin intermediul unor partide poiitice reli-

Politic, intre statul evreu si cele musulmane exist8 un conflict permanent,


militar, dar ~irdigios, iudaismul opunsndu-se islamismului. Amestecul dintre
religios jibpolitic a fost. in secolul al XX-lea, tot mai evident, mai ales c.3,in faJa
unor amenintiri, alegerile sunt adesea d ~ t i g a t ede forte care i;siintemeieaz.3
discursul pe idei religioase. Amintim: victoria Frontului Islamic al Salvsrii Tn
Algeria (1'990); a Partidului PrOsperititiii n Turcia (1995), a Partidului Nafionb
list Hindus Jn India (19%) $icea. recent5, a grup5rii Hamas in teritoriile pales-

r ca spre uhnui refugiu secret


eIepciund. (...) Wi& y spiritua
ea wient.45 apar trrturw ma pun
i tnocep pim o y x o f ~ e aopl
x pe are le prerint.3 ac& gum
or unicfi ~iauteoW autwkate sf4 l
rbt. Tn ac@la$timp, Mricile occ
nW, atat de aproape apar cu taal
k~.crcle
l ~@&
, de tin t w t m t i
I be,de m p m n k u n cu puterei
intokmfii,de lnchiz?ie."
R. Gnwk, 1. Vetnm

tate. inceputul s-a f5cut la Cmliui Vatican 11(196211965). care a adus incuvi-

OF ---.%

Amintifl-v$il

*-,-

........ ......
,....l.I

~ C i n dau luat nagtere Bisericile protes.ace este Tala.

devotament, de exemplu i n sacrificiul de sine. Muitimile prezente la Vatican din

modernitate.

,......,.............*....
*..................*.,
*Pelerinajdfn secolul a l XX-lea
Practica pelerinajului este prezenti in.aproape toate marile religii ale lumii.
Citeva exceleazi i n acest domeniu. Este vorba de crestinism si islam, ca si de
marile religii dle lndiei: hinduismul si budismul.

Mecca gi spiritul comunitar islamic

I
d e se afki sacnrarul Kabba

coranic-.are drept surd te~tulCoranului,


cartea s f i n t i a islamului ce contine
hvi?;itura musulmane revelata
de Ihmnezeu lui Mahomed.
$*/- gruparen
i "Iarn care num3r5
ginerelelui Mahomed
incepind cu
(spre deosebire de sunifi, care numar3 califii
incepand tu Abu Bekr, urmasul lui Mahomed, si care susfin ci.urmeaz2 calea cea

se
bcruria care
'fumineai3
mrin'ikrr ck
:=lea
cm~nsa*re'vuaM
mpb Amfat, cand ei o p 8 r B w ~la
*a
pntru
sa sar*
fice un miel Dumebhulwi unit"
@

i n lumea islamului, pelerinajul (hadg~)constituie unul din cei cinci stalpi ai


inviyiturii coranice. Astizi, pelerinajul se desfisoari la fel ca in primul secol al
islamului: pelerinii poarti acela$ vesmint alb, din doui piese, si urmeaz5 acelea71ritualuri. Once dreptcredincios are datoria d faci, cel putin o dati in via;$,
un pelerinaj la Mecca, pentru a participa la ritualul de puriflcare, incheiat prin
rotirea i n jurul Kaabei, sanctuarul in formi de cub i n care se a f l i piatra neagri
desore care se soune c5 este aceeasi
. .pe care s-a rugat Avraam. Kaaba este sii n apropie;ea izvorului Zem-zem, care a potoliisetea lui Agar, pierduta i n
desert cu fiul ei. Ismael, din a ~ ciruia
a
bea fiecare pelerin. Pelerinajul la Mecca
cuirinde si alt; ritualuri, i n t k care rugiciunea pe campia unde Adam ~iEva
s-au reintilnit dupi alungarea lor din Rai, precum si lapidarea Diavolului,
reprezentat de trei coloane. Mulfi credinciosi isi planifici pelerinajul in luna
Ramadanului. i n anul 2005, s-a estimat un numir de circa 3 milioane de pele
rini, prezenfi la Mecca i n aceast3 luni. Drumul prin desert, hainele albe, obligatorii, identice, indiferent de starea material2 a pelerinului, sunt considerate
purificatoare prin regisirea spiritului comunitar clTvaloare initial2 a islamului.
Desi destinatia principal: a pelerinajului musulman este Mecca, sunt si alte
localititi, cum ar fi Medina, unde se afli mormintul Profetului, sau lerusalim,
considerat ora? sfsnt si pentru islam, unde, pe Muntele Moriah, se inalfi
Cupola Stincii, construiti i n secolul al VII-lea. $i@i au ca loc de pelerinaj ora~ul
Karbela din lrak, locul unde a fost ucis Husein, fiul lui Ali si nepotul lui
Mahomed. Pelerinajul poate fi ficut i n condifiile i n care drumurile sunt sigure
(si nu existe rizboaie sau revolte care s i puni i n primejdie pelerinii).

tusk

I
I

Pelerin in Tara Sfzntii


Lumea crestini este strans legati de Tara Sfanti, unde Bethleem, locul
sus, Nazaret, dar mai ales lerusalim, cu Sfintul Mormint, sunt desdilecte ale pelerinilor din toati lumea. Bisericile cre~tineau construit
reazi wmeroase lica>ul;i, deschise tuturor pele~inilor,ceea ce transformi lerusalimul intr-un local infelegerii. Orasul este sfant ~ipentru evrei, care
vin s i se roage la Zidul Plingerii, situat pe locul Templului lui Solomon. i n
Europa catolica, cel mai cunoscut loc de pelerinaj este Santiago din Compostela
(nordul Spariiei);unde se afli mormintul Sf. Apostol lacob, care, conform unei
legende, ar fi evanghelizat Peninsula berici. Deasupra mormintului se ridid
catedrala construiti, intre 1082 ~i1211, pe fundatiile uneia mai vechi, distruse
de mauri in 977. 0 alti legend3 vorbeste despre aducerea moastelor sfintului
de un episcop care a fost indrumat de o stea, de unde ~inumele localitifii
(Camp de stele). h perioada reconquistei, strigitul .,Santiago!" si insemnele
estuia (bastonul de pelerin si o cochilie) i-au insufletit pe luptitorii
Y

crestini. Italia, i n special Roma, cu cetatea Vaticanului si marea catedrali Sfsntul


Petru, este o destinafie ciutati de catolicii din toati lumea.
II.
Ie

Viziuni ~i devofiune populari


Ministirea de la Vezelay (secolul al IX-lea), unde o cripti adiposte~terelicvele
Mariei Magdalena, este si ea un loc de pelerinaj. Totusi, in Franta, cei mai mulfi
pelerini vin la Lourdes, o mici localitate, unde Fecioara &a aritat unei pistorife
in 1858. Pe locul viziunii a fost inilfati, in 1876, o catedrali, apoi mai multe etiificii. Anual, circa 3 milioane de pelerini vin la Lourdes, multi bolnavi care speri
intr-o vindecare miraculoasi. Fatima, din Peninsula Iberici, unde s-a produs o viziune similari, ca :i Guadalupe, din America Latini, sunt, de asemenea, destinafii
ale pelerinilor. Pe trassele care duc la aceste locuri au apirut alte ministiri vizitate
de pelerini si infloresc asezirile si comerful. Spafiul ortodoxiei are numeroase
locuri de pelerinaj: complexul de la Meteora din Grecia, Sf. Vladimir din Kiev,
Muntele Athos, accesibil doar birbafilor etc. i n Romsnia, amintim pelerinajul de
la lasi la moagtele Cuvioasei Parascheva, care are loc anual, i n luna ocfombrie.

Sf&tul Momdnt din Zerusalim


atrage mii de pelerini

Pelerinajul in Extremul Orient

UI
S-

lit
S-

.e
n
la
ei

:a

;e
~i
[ii
le
-11

i n India, Benares, cu cele peste 1 500 de temple ale sale, cu biile rituale i n
Gange, reuneste, anual, o parte a hindu~ilor,iar in Java, sanctuarul Borobudur,
comparat cu ,o rugiciune i n piatra", cu un itinerar obligatoriu printre imensele
statui ale lui Buddha, este considerat purificator. i n ultimele decenii, o destinafie preferati nu doar de adepfii budismului, ci si de numerosi europeni, a
devenit Tibetul, unde se gisesc numeroase ministiri si unde se incearci asimilarea intelepciunii orientale. Tibetul, aflat astizi sub suzeranitatea Chinei, este
un stat exclusiv budist, in care seful religios (Dalai Lama) este si geful statului.
D e ~ocupatia
i
chinezi I-a obligat s i plecein exil, autoritatea acestuia este foarte
mare. Tibetul este o experienfi mistici nu doar prin mulfimea ministirilor budiste ~ia cilugirilor pe care ii adipostesc, ci ~iprin relieful de o miretie aspri,
prin aerul pur :i rarefiat, prin configurafia spirituali a locuitorilor lui.
Ultimul pitrar al secolului al XX-lea se remarci printr-un elan mistic !i o
renastere religioasi. 0 explicafie ar sta i n esecul marilor modele ideologice si
politice, intre care si cea socialisti, dar si in dezamigirile provocate de o anume
crizi a democrafiei, la care sa adaugi o alta, de identitate a persoanei.
Pelerinul cunoaste experienfe noi :i este, de cele rnai multe ori, nevoit s2 triiasci
intr-o lum6 cu un grad de civilizatie diferit de cea din care provine. Din acest
punct de vedere, pelerinajul are atst valenfe purificatoare, &t $isens de druin
spre cunoastere.

facutd din devotiune. 0 asemenea stare de spirit presupune o valorizare a


locur~lorde vizitat, care presupune, ind~scutabil,mai mult dedt curiozitatea sau
interesul stiintific. Pelerin~idin devotiune nu-si parisesc casa I! familia lor pentru
a cildtori sau pentru a aprofunda o ascezi, pe care le-ar plrtea cduta altfel.
Drumul lor cere un scop. SI ei stiu ceea ce cauti .....
Jacques Paul, Bfsenca ?I culfura in Occident,1

:
-

Meteora (Grecia), loc de pelerinaj

.. .......................

Am~nt~f
I-vli!

Ce rol a avut o ~ a ~Nazaret


ul
in viala lui
lisus Hristos.
I) Care a fost rolul ora~ului Mecca in
Arabia preislamici.

,. Credeti C;7 pelerinajul are un rol inintirirffi


credinfei individuale? Argument&@
rispunsul.
*.!
2. Daci ati face un pelerinaj, undea#'&fi3
s i meraeti?

1
,

...

"
.-. ...
Ktamismub reidu$mr iranhn, a de
&rat r8zbQi vesttoxfdrii, a@ cum s-a
inamplat pe vremuri cu Revoluoa
fralacezi! potnit8 Tmpotriva nobilimii $
cu H M , pornit lnqwtritsl evreilor. pentru cB orice r&$e are new& & un
duynan pe care SS1I-f&ture 8 astfel sB
excite mul!im'k."
Henri de la Bastide,

....

.......

*
lslamul, care numid a~.
a o a a un miliard-de credincio$i, este cea de-a doua
mare religie a lumii (dup5 crestinism, cu 1,4 miliarde, din care cei mai mulfi
catolici). Religia islamici a facut progrese in secolul al XX-lea, fn special spre
Asia >iAfrica neagri, TntinzTndu-.a dm lndonezh )inordul fndie~pin%la Marea
Mediterani A fBcut pmgrese 9iCn Europa, unde comunitifile dtsparate sunt din
ce in ce mai numeroase. Extinderea islamului a profitat de dlnamismul
dernografic al unor zone extpaeuropene $ide potenoalul economic al statelor
exportatoare de petrol, plasate in Orientul Apropiat .$ Mijlociu. Unele, intre
care Arabia Sauditi, au postbilitatea finanprir construcoilor de moschei, editarii
unor texte, susTinerii un6r miyciri islamice, in Arabi Sauditi, Iran pi.
AfQhanistan, dar ~iin alte state, cum ar fi Pakistan. Libia, Sudan, religia islamic3
este sursa dreptului fi ghid in acpunea social6 ti politic$. Se sustine c2 ideolo
gia islamic5 se afirrnz ca o reacrie la liberalism .$ comunism. Arabia Sauditi,
creati ca stat in 1932, este condusB de o monarhie care se ghideazti dupi
legea islamicg (sharia), Sn vreme ce lranul, in 1979, Sudanul, in 1983, Afghanistanul, in 1997, s-au proclamat .republici islamice".h muttestate, apartenenta la spatiul Islamic este mai important3 pentru comunit5;i decit identitatea
nafionalB. Religig constituie, in acest spatiu, principalul criteriu de sdidaritate $i
aliante $i
st3 la baza grupirii fortelor si luzrii unor atitudini politico-diplomatice.
I n vreme ce marile democrafii se confrunti cu o 7 i z i a participariiptitenilor
la viafa politic;. in @rile islarnice se constata un revlriment a1 leg5turilor individului cu statul. Mobilizarile recente 9 protestele musulman~lorin problema
caricaturizarii profetulu~Mahomed in mai multe ziare ocdentale douedesc, o
data in plus, acest lucru.
--

.ll......l..l...... Integrismul islamic, fenomen religios qi politic

D-...,,*.*
infq& - m i $ ~ rine cadul islamului care
I
1

'
1

militeaz.3 pentru mentiherea integraig a


tradifiei 5.iprive$te~$a~illocuil de mwuC
mani ca pe un ter~toriuunltar.
fundamentalism islamic - mi:care'politico-religioasA/hresuqine respectarea legi)
"
tiile ei.
coranice, in tl

Cuvintul integrism nu se,aplici neapirat islamului, ci $ altor cuite, pentru


a defini un curent care propune o intoarcere la viala religioasi interioara, cu
accent pe moral5, pe dorinfa fieciruia de a deveni un practicant mai,bun, mai
zelos. inseamni o recunoastere a autoritsfii morale ~iierarhice in cadwl cultului respectiv. Avsndu-se in vedere atat rolul spa$ulu~arab, cu Mecca qi Medina
ca locuri de peterinaj, c&t gi cel al statelor islamice 'in promovarea valorilor ei,
religia are 0 mai mare unitate. Drept urmare, se vorbege, tot ma1 frecvent,
referitor la @rile idamice, de un spirit integrator (~ntegrismulislamic),pcest spirit este privit ca o amenintare nu neaparat la adresa IZriIor occidhare, dt la
'i
stateie islamice considerate prea apropiate de Occident.
I

Fundamentalismul islamic

.I

Se considera c i respingerea modelului occidental, dar fi dezfm.isirea


provocatii de ideologia marx.st2, irnposibil de aplicat in spaiiul tqpsulman,'a
l i s a t un go1 unde renasc vatorile originare ale credinfei islamice.
La sf3r:itul secolului al )O(-lea, a aparut o noug legitimitate a islamului pe
a r e Moamar el Khadafi, conduc~torulLibiei, o considera a treia,caIi.intre cap'itaiism $imarxisg $i
care este numita, adesea, fundamentalism. FurTlfrnentam

..,. -

..

......-..n

......................

C11'

&mic $i pune amprenta pe evoluuile politlce ale Orientului Apropiat ~i


Mijlociu, dar yi pe relatiile acestora cu restui lumli. Primul curent fundamentalist ,,Migcarea fratilor musulmani", era animat de ideea reg5sir11purititik primi.
tive, de care depinde iertarea lui Dumnezeu $i a valorilor fundamentale ale isla
mului. bazate Re austeritate si solidaritate. 'in aceastrl miscare foarte lam5 si
care comport5'multe nuan$e, aqiunile colonelului ~hadafi]devenit, la do& 30
de ani, conducitorul Libiei. au un rol important. Freluind puterea printr-o r e
volu$ie, Khadafi doregte s i xhimbe, Tn fivoarea islamului, raportul de forteu.c
Occidentul. Sporirea influenfei ~efilorreligio~ipare a fi un raspuns la provocirile
pe care inceputul de mileniu le pune in fafa indivizilor ~i
c5mra este tot mai dificil sEi le faci fats. Revolutiile din Libia $1 Iran au grabit intoatxerea la statul fundamentalist.
La polul opus, existi, i n acelagi timp, o tendinfa de modernizare si laicizare,
prezenti in numeroase state islamice, printre care se num5r5 5i Turcia.

Ri5d;icinile religioase ale terorismului


Una dintre marile probleme care stau ast5ziin fap omenirii este terorismul.
Nu este un fenomen nou, dar nu a avut niciodat5 pin5 acum o asemenea
amploare, iar victimele lui sunt din cein ce mai multe. Europa a avut mi@rile
ei teroriste, intre care gruparea separatisti baxrl (ETA) din nordul Spaniei
(peste 800 de vidime i n 38 de ani), IRA, Tn lrlanda, care imbraci qi aspecte religioase, deoarece opune pe catolici p?otestan$lor, $iBr~gizileRogii din ltalia, cu
o ideologic extremiM de stinga.
In anii din urrni. terorismul este tot mai legat de lumea musufman5, deoarece
se considera di se inscrie in rizboiul sffrnt (jihad) 51 deci are o motiva$e religioas5.
ToU@i,atacul din 1979 asupra pelerinilor de la Mecca a sGrnit nedumefiri. Turcia,
la rsndul ei, a fost strrlbitua de un val de violen!e in anii 1977-1978, degi nu se
stie cine le pmoca: grupiriile de dreapta, atavte fundamentalismului islamic, MU
de stinga, adepte ale ~deologieimarxiste. Ini$al, aqiunile terorlste islamice se
imoiau in conflidul palestiniancAradian. Amintim asasinarea unul grup d~
sportivi israeliini la Olimpiada de la Mtnchen (197& sau comandoul care a lua
ostatici la Viena mai mul$ minifli arabi ai pet~oluluipentru a-i obliga s i luptc
impotriva Satului l s ~ (1975).
d
&gcurile erau Tndseptate impotriv> Europei pdna fa 11 septembrii 200
rld Trade Center). Doar in 1979, ambasada SUA a n Teherat
fAtqe4@
a
for@&@t la fiind luati 52 de ostatui. F dup5 2001, Europka fost tint<
predae&% daci avem in vedere atentarele de la Madrid (11 partie 2003; 91
m ~ q b j1l P
O de r4n@)&w cele de la Londra (King's Cross. ? iulie ZOOS).

?.

1. Ce este fundamentalismul?
2. Care sunt principalele idei ale integrismului islamic?
3. Explicafi sintagma potrivit c5reia islamul este un fenomen religios :i politic aflat
,,intre integrism si fundamentalism".
4. Descoperifi rnotivele pentru care in ultimii ani lumea musulrnan5 este din ce in
ce rnai mult asociati cu terorismul.

(7 iulie 2003)
r

Jn avion plin de pasageri captivi, o


ambasad5 asediat5, o catedral5 ocupati >ibaricadati pot s5 le aduc5 bani,
consideratie, imunitate, putere absoluti; un guvern dup5 altul, ingenuncheat in fata lor. Guvernele, de
asemenea, au dorit d se serveasc.3 de
ei a t l ca instrumente ale diplomatiei
sau pentru a purta razboaie prin
procuri."

h&igkM!

.....,..... ......
M
I
.
"

Religia islamic;l a luat naZtere in secolul


al VII-lead. Hr., c6nd a triifinterieie~rtll
.. . .
.
ei, profetul Mahorned.
.,i(
lihadul este r5zboiul sfant frnpakiva
necredincio>ilor(nernus&rianilb[).
'

Arhitectura secolului al XX-lea este'denumiti, cel mai adesea, modernist;,


considerindu-se c2 abandoneazz, Tn mod definltiv, tradifia pentru a rispunde
marilor provocari care au fost revolufia industrial; si urbanizarea. i n atribuirea
acestui epitet 5-a mai avut in vedere $i o alti revolutie: cea a utilajelor ;i materialelor de construcFie, care a debutat prln utilizarea betonului armat, a striei,
aluminiului, a structurilor de metal etc. Aceste materiale au ficut posibili realizarea unor clidiri tot mai inalte, executate i n termene tot mai scurte. Simplitatea care decurge din lipsa elementelor de decor, funcfronalitatea, adaptarea
la cerinle noi de confort, fonnele minimale au adus acestei arhrtecturi catalogarea de futurist.., Tn sensul c; este piwits ca o a r t i a virtorului. Aspectul fundamental care individualtzeazi secolul al XX-lea 1constiture ins; volumul foarte
mare de lucriri la~ce(uzine, fabr~ci,sedir de corporafli sau de binci, institufii
publice, ansambluri de locuinte, sp~taleetc.), care dep&esc, de sute de orr, pe
cele religioare. Proiectele sunt grandioase, de multe ori se refer8 la un orag
intreg, la ansambluri impreslonante sau la o anumiti zon5.

Lacayul de cult htre traditie gi modernitate

(Barcelona, spahi4

Arhitectura religioasa s-a prezentat intotdeauna ca o diversitate de stlluri,


pe mSsur& ce au apirut noi religii si cuke $ii n stransi legaturi cu mi;carea
artistici in general. Nu se poate nega faptul c;~xistZ anumite influenfe reciprocein acest domeniu. de exemplu, primele moschei au preluat elemente ale
arhitecturii cre~tine,iar aceasta a fost ~nfluenfatatade austeritatea decoraf~erdin
spafiul musulman.
Edrficiile religioase sunt destlnate, pretutindeni 7n lurne, rugiciun~i,stabiiirii
legiturii dintre lumea profani ~icea divina, cultului si ritualurilor practicate de
fiecare comunitate i n parte. Ele sunt considerate. acelasi timp, case ale lui

~ . ~ & i e a curent
u
artistic de la inceputul serolului a1 XX-lea, camcterizat prin
obd& miparii, redata prin folosirea liniilor
c~!$e,~~imefflei
$i printr-o apreciere semnifr,cat~,a.~d~~~ra*ivului.
Este prezent cel
mai cla+i$arn+me,pt@e
, .. .~ .
~i
i n artele decorative, ciim:et"fi+ea
, . .
a-bijuteriilor, sticlSriei.
mobilierulyi~~~~~~or~

Capela Notre-Dame-du-Haut (Ronchamp, Franfa)


i,

;ti,
~de
rea
itelei,
taliplirea
110-

unrre

ra;

Dumnezeu (licaguri ale zeilor in Extremul Orient). Cele mai cunoscute denumiri
ale acestor edificii, pistrate p h i astizi, sunt cele de templu, i n religiile orientale, in iudaism, dar gi in unele comunititi crepine protestante, biserici, specific lumii crestine, si moschee in spatiul islarnic.
Existi i n acest domeniu un respect pentru tradifie i n privinfa Tmpicirii spafiului sau a orientirii edificiilor. Modernitatea st2 in noile metode gi materiale
folosite, uneori i n stilul decoratiei sau intr-o noui viziune privind funcfionalitatea. Bisericile ;i catedralele cregtine au,mentinut planul clasic, de bazilici, cu
o navi centrali, terminati printr-o absids, unde se afli altarul, intersectati
uneori de un transept. i n afara stilurilor arhitecturale care au lisat, i n decursul
veacurilor, irnpozante edificii (rornanice, gotice, renascentiste, baroce etc.)
existi si nurneroase particularititi geografice. De exemplu, in America Latini,
catedralele au un stil remarcabil, colonial, printr-o simplificare artistici a qoticului spaniol gi preluarea unor elemente ale barocului.
Moscheea, la rindul ei, Nstreazi acelasi plan simplu, cu cele doui compartimente destinate credinciogilor (birbati ~ifemei), cu o nigi care indici directia
spre Mecca (mihrab) gi un amvon (minbar). Clidirea simpla, de formi dreptunghiulari. peste care se inalti un dom, este insotiti de 1-6 turnuri (minarete).
Tot mai multe moschei sunt astizi adevirate ansambluri, care cuprind, pe l i n g i
clidirea principali, curfi interioare, scoli, universitifi etc. De asemenea, i n @rile
exportatoare de petrol, intre care ;i Emiratele Arabe, dar gi Arabia Sauditi, care
dispun de importante resurse financiare, s-au inilfat moschei impresionante
prin mirimea $i rafinamentul decorafiei.
Secolul al XX-lea debuteazi, i n spafiul cregtin, cu o catedrali unici, gi
anume cea din Barcelona, dedicati Sfintei Familii (La Sagrada Familia).
Realizati de Antonio Gaudi (1852-1926), aceasta incheie, mai curznd, secolul
al XIX-lea, fiind o considerati o impletire a neogoticului cu stilul Att Nouveau.
Punctul de plecare al lui Gaudi, care a lucrat la aceasti catedrali p i n i la
moartea sa, este neogoticul, dar sculptura, destul de incircati, devine parte

F
Catedrala din Coventry (Anglia)
.

::: :
.

...,

Oscar N~emeyera real~zatplanur


mani catedralc a ora$uEul, u n ~ i
lume. Clidirea este astfel construli
indt arat.4 la fel, indierent de unl
este privit.5, +ianume ca o coroani ft
mat5 din 16 sWpi din beton, dispu~i
cerc, curbafi spre interior :i prin~i,
partea superioar:, de o centuri, tot c
beton. Baza fomaz: un cerc cu I
diametru de 70 de metri, in vrerne
diametrul cercului superior misoar5 doar
12 metri. Vafurile arcuite ale stiipil-'
se indreaptii spre cer. Lkawl de CI
propriizis se afii in subteran. Catedi
la este considerate neteminat: de u
arhiteqi, dar fascineaza prin rnoder
tate si prm simplitati; de aceea, r a p!
I 1s Sa fie desdlid tuturor cultel
gtine.

-.

* CCareh d asuntfost bombardat


orazul Coventry.
caracteristlclle catedralelor
Catedrala din Brasilia (Brazilia)

-*

gotlce.

integranti a arhitecturii. Edificiul are numeroase elemente de modernitate, iar


aspectul general al ornamentafiei indreptife~teprivitorul s i creadi c i este o
arhitecturi sculptati.

Arhitecfi gi catedrale in secolul a1 XX-lea


Arhitectura secolului al XX-lea poarti pecetea unor creatori de geniu:
Walter Gropius (1883-1969), dar mai ales Le Corbusier (1887-1965). Acesta
din urmi, supranumit si ,,idolatrul betonului", a contribuit, prin marea lui autoritate,
la extinderea unui stil internafional bazat pe beton, ofel >isticli, caracterizat de
o tensiune interne extremi, care confer2 construcfiilor dinamism. Pentru acesti
Biserica dinBenlach (Elvelia), refectd
arhitecti, proiectele de biserici, datoriti funcfiei lor simbolice, constituie ocazia
curentulmodem fn ~rhitectumreligMasd
unor experienfe artistice originale. Amintim pe cele din anii 1960-1970: SaintNicolas, proiectati de elvefianul W. Fijrderer, Biserica de la Neviges (Germania)
sau San Giovanni Battista din Toscana.
Planurile realizate de Le Corbusier pentru Catedrala NotreDame din Ronchamp
(Franfa) ilustreazi ceea ce autorul numeste ,,arhitecturi acustici"; este o
clidire atipici, cu forme convexe !i concave, care reflecti parci interiorul spre
exterior ca sunetele unei partituri muzicale. Discufiile pe care le-a suscitat acest
proiect demonstreazi nu doar faptul c i arhitecfii vin cu inovarii ~iin acest
domeniu mai pufin permisiv, ci si pe acela c i se afli intr-o febrili ciutare de
solufii care s i individualizeze secolul i n raport cu realizirile anterioare.
Catedrala din Coventry (Marea Britanie) este o imbinare intre vechi ;i nou
Biserica din Predeal (Romdnia)
edificiul gotic, distrus de bombardamentele naziste i n cel de-Al Doilea Rizboi
Mondial, ~inoua catedrali. La sfArsitul rizboiului, britanicii au dorit s i conserve
amintirea acestei distrugeri silbatice, construind nu peste ruine, ci alzturi de
acestea. Elemente recuperate sunt prezente i n marele crucifix al noii catedrale,
iar intre peretii distrusi se oficiazi serviciul religios. 0 inscripfie: Father forgive
(Tat5 cerisc, iarti) eite plasati intre ruinele care adipostesc un centru de reconciliere crestinti. Noua catedrali, construiti dupi planurile arhitectului Basil
Spence (1907-1976), dar la care au contribuit numerozi artisti britanici si striini,
a utilizat tehnoloaii si materiale de ultimi ori: beton, otel ~isticli, rezultind o
construcfie luminoasi si absolut moderni. Folosirea sticlei, chiar in exces, ca
Moscheea campusului wtiversitar din
bazi pentru picturi si sculpturi creeazi impresia c i figurile reprezentate plutesc
Teheran (Iran) - modemitatea
i n aer. Absida este decorati cu o tapiserie a pictorului Graham Sutherland
se manqestd $i in arhitectura islamicd.
reprezentzndu-l pe Hristos. Baptisteriul, de formi rotundi, este realizat i n
i
intregime din vitralii?
Templul baptist din Alamo (SUA) reprezinti, la rindul lui, un model de sim-.
plitate ~i modernitate i n acelasi timp. Desi s-au utilizat materiale moderne,
1. Obse~afiimagln~~e
ae la paglnlle au,
induce un sentiment de simplitate si austeritate prin piatra perefilor si faptul c i
81.82 +iaritati dteva asemaniri >ideo- sunt, i n veritabila tradifie baptisti, complet goi, fir2 decoratie, cu excepfia
sebiri intre Iicagurile de cult prezentate cAtorva texte care confin fragmente dinavanghelii. Deoarece bapti~tiipractici
Tn aceste pagini.
botezul adultilor, templul confine un bazin cu a p i in care se reflecti cande
2. Numiti cateva biserici celebre construite
labrele simple ~iperefii austeri.
de citre mari arhiteqi $isculptori euroi n Brasilia, noua capitali a Braziliei, construiti, intre 1957 si 1961, dupi
peni in perioada Renasterii. Realizati un
urbanistului Lucio Costa $i arhitectului Oscar Niemeyer, ambii disportofoliu cu imaginile acestor lica~uri
i
Le Corbusier, se afli o catedrali unici in lume.
de cult.

- .

, iar

Diversitatea religioaag Pn Rometnia

te o

,niu:
esta
:ate,
t de
:esti
azia
aintnia)
3mP
e o
ipre
cest
cest
! de

rboi
swe
i de
.ale,
give
!re
5asil
iini,
ld 0
, ca
tesc
and
t in
sim-.
rne,
11 cti
ptia
tic5
ideupi
dis-

Situafia religioasi a Rominiei i n anul 1918 este complexi. Bisericile ortodox: gi cea greco-catolici sau unit: colaboraser5 foarte strsns in lupta pentru
unitate nationali. Exista, de asemenea, o comunitate catolici numeroasi, in
cea mai mare partein randul maghiarilor, dar ;i al germanilor din Banat (gvabii)
sau din Bucovina, precum si biserici protestante: luterani, reformat;, evanghelici si unitariani. Rezolutia de la Alba-lulia ceruse ,,egala indreptifire ~ideplina
libertate autonomi confesionali pentru toate confesiunile de stat".
Constitutia Regatului RomSniei din 1923 recunoace gi garanteazi drepturile cetifenilor romini f i r i deosebire de origine etnici, limbi sau religie".
Conform recensimintului din 1930, greco-catolicii reprezentau 7,9% din
populafia terii, motiv pentru care Constitutia din 1923 declari biserica lor
national& alituri de cea ortodoxi, ~iiiconferi intiietate fati de celelalte culte.
Concordatuldintre Vatican $iRominia (1927-1929) recunostea existents Bise
ricii catolice, dar stabilea ~istatutul celei unite.
lnstaurarea dictaturii comuniste a constituit un mare pericol pentru evolufia
diverselor biserici de pe teritoriul Rominiei nu a t i t prin politica ateisti, c i t prin
faptul c i noile autoritifi vedeau i n Biserici un obstacol. Biserica greco-catolici
era greu de subordonat, deoarece autoritatea ei supreme se afla la Roma si
contribuise i n mare misuri la menfjnerea coeziunii nafionale. Din acest motiv,
orintr-un decret al Consiliului de Ministri din 1 decembrie 1948. aceasta a fost
desfiintati, bunurile sale fiind prelua;e de stat, iar l5casurile de cult $i casele
parohiale au fost atribuite Bisericii Ortodoxe. Numero~iepiscopi ;i preoti au fost
arestafi. Statutul Bisericii catolice a fost incert pe intreaga perioadi comunisti
deoarece autoritifile au refuzat si-l stabjleasci i n mod clar. Toate cultele au
fost strict supravegheate, iar Biserica ortodox: romine a fost nevoiti s i susfini
politica promovati de autoritifi.
inliturarea regimului comunist in decembrie 1989 a deschis drumul regisirii
locului firesc pentru organizafiile ecleziastice din Rominia. A fost reinfiinfati, in
1990, Biserica units, ceea ce a dat nagtere, in unele comunitifi, la diferende cu
privire la patrimoniu. Vizita papei loan Paul al ll-lea in Romania, la invitafia
Sfantului Sinod (mai 1999), dovedegte, o data in plus, deschiderea citre
infelegere ~icitre lume a Bisericii ortodoxe.
Recensimintul din 1992 si cel din 2002 au evidenfiat cs in fara noastri
86.7% din p6pulatie este ortodoxi (la care se adaug: 0,2% de rit vechi), 4,7%
catolici, 0.9% greco-catolice, 3,2% reformati, 1.5% apaqin? Bisericii penticostale ~isub 1% este evanghelici, baptists, adventist:, unitariani. Musulmanii
reprezinta 0,3%, in vreme ce populatia mozaici a scgzut drastic datoriti emigririi. Constitufia din 1991 recunoaste diversitatea religioasi a Rominiei $i
garanteazi cetifenilor libertatea confesionali.

eciafi c2 in Romania este asiguratz libertatea religioasz


! rncisui
Constitutie?Argumentafi rispunsul.
2. Pe grupe, comparati si apreciati prevederile celor doui constitutii ale Rominiei
(vezi fragmentele aliturate) privind viata religioasa.
i
1.

'

Vizita papei loan Paul a1 11-lea


in Romania (1999)

concordat-intelegereintre papi i; un stat


pe teritoriul ciruia traiesc roman~atolici
in
vederea reglementirii statutului lor.

Cercetare $tiin@ficigi teknologie


h secolul a1 =-lea
Alexander Fleming tn laborator

ronologie
papd:zp~e!t,g$",d
4 (Irene sr Frederrc-1
I.
k! 1935: inventarea radarului
1I
1942: primul reactor nuclear construit la
Chicago de citre E. Fermi
1945: primul computer
1953: este descoperiti structura ADN
1960: descoperirea laserului
1961: primul om lansat in spafiu: luri
Gagarin
1969: americanul Neil Armstrong face
primii pasi pe Luni
'
h 1972: #imul calculator de buzunar
1978: se na$e primul copil conceput in
eprubeti, in Anglia
1979: primul compactdisc; sunt desce
perite giurile in stratul de ozon
1980: este fabricati bomba cu neuJ!
\ troni
b 1981-1984: este identificat virusul SlDA
1991: lansarea reFelei World Widej1
r Web (www)
r 2000: prima variant5 a genomului umab

f&

E
e

i n secolul al Xx-lea, cercetarea stiinfifid a atins apogeul in cele mai multe


domenii - nu degeaba s-a spus c: reprezinti, i n istoria omenirii, ,,v$rsta laboratorului".
Descoperiri majore au marcat viafa societstii umane, si anume energia
nucleari, computerul, antibioticele ~ichiar universul genetic se n u m i r i printre
acestea. Oamenii s-au obisnuit d foloseasci aplicatii ale cercetirii i n viafa cotidiani, asimilsnd imediat noul, lirgind mereu piata si oferind astfel, prin atitudinea lor de consumatori, noi fonduri orientate spre cercetare. Fenomenul este
mai prezent i n tirile dezvoltate, unde cre?terea economici nu se limiteazi doar
la cele trei sectoare fundamentale (industrie, agriculturi ~iservicii), ci influenfeazi si domeniul cercetirii. Cercetarea este, astizi, o component2 a politicii de
stat, care aloci fonduri insemnate, racoleazi creiere din afari qi oferi cadrul
organizatoric. Un loc important revine, de pildi, marilor univekitifi Harvard sau
Princeton din SUA, care dispun de bugete uriase, laboratoare, institute afiliate
si facilitifi oferite in campusurile lor. Desigur, daci ne referim la acest aspect al
implicarii statului, observim ~iaici un mare decalaj intre firile bogate :i cele
:race.

-i

Domenii ale cercetgrii


r . .
Curiozitatea urnani I: ch~aro politic2 a universitifilor au ficut ca i n secolul
al Xx-lea s i fie inregistrate rezultate notabile i n toate domeniile ~tiintifice.S-a
observat, totusi, c i progresele nu sunt egale. intre domeniile care s-au dezvoltat cu predilecfie pot fi amintite cele ale biologiei, astronomiei, fizicii si
chimiei.
Bioloaia a fost stimulati de inventarea microsco~uluielectronic, care a ficut
posibile descop5riri importante piivind celula vie (biblogiFi moleculari). i n 1944,
cercetitorii americani demonstreaz: c: materialul genetic al fiintelor vii este
continut de acidul dezoxiribonucleic (ADN), iar i n 1953, James witson descoper: structura acestuia. Prima fotografie a unei molecule de ADN, redlizati in
1969, a aritat c i aceasta are doar dteva componente, care prezinti R s i combinafii infinite, unice pentru fiecare fiinfi vie, ADN fiind astfel purtitorul codului genetic. Se deschidea drumul unei noi stiinfe, genetics, cu aplicatii practice
importante. i n anul 2000, cercetitorii britanici ~iamericani au obfinut prima
varianti a genomului uman. lngineria genetic2 a dus la obtiner,ea de plante cu
caraderistici noi si a unor indivizi prin metoda clonirii, aplic'at: la animale.
Unele surse susfin, astizi, posibilitatea clonirii umane.

.st$&:

L
&

*;12"i.ii--

.? ,;

comunicirii mediatice o dimensiur


strategic2 pentru dezvoltarea econl
mici a societitilor occidentale. Ea apal
ded ca un mijloc decisiv de transform,
re a mentalititilor, care trebuie adapt:
unui nou mediu, ~ia practicilor de cot
sum, ce trebuie ampiificate pentru
dezvolta pietele."
Lochard, Henri Boye
Comunicarea mediatic

enbide substan$chlmice cu dtstrugere


selectivz a unor plante, utilizate in agriculturi impotiwa buruienilor.
fungide substante fufos~tepentru distrugerea ciupercilor microScoprce, a viru$lor $i
bacteriilor dsunitoare.
modificare genetid transplantarea genelor din celulele unei plante in alta, pentru
a obtine o produqie mai mare, un aspect
ma1 atrigitor sau o meniinere in stare
proasp5ti mai indelungati.

i n a doua jumitate a secolulu~al M-lea, tehnolog~anu pitrunde doar i n


procesul de produqie, ci, direct, in casele !i v~efileoamenilor pe care le schimb5
in mod radical. Drumul tot mai scurt de la cercetarea $iintifici la aplicat~ai n
tehnologte si de aici la aparitia unor produse dest~natesocietitii de consum a
dus la xhimbiri majore in viata ind~vizilor.Se Tnreg~streazio anume uniformizare a societifii, daci avem in vedere accesul generalizat la binefacerile
tehnologiei si prezenp el in viata cotidiani. Datorit.3 aplicir~irapide a invent~ilor
si inovafiilor, cresteril productivititti muncii 51 preturilor accesibile, oricine are
astazi acces la un aparat radio, un telev~zor,frigider, aspirator, computer, igi
poate achizifiona o instalape de aer conditionat sau una de securitate. Maginile
de spilat automate, roborii de bucitttarie, cuptoarele cu microunde, care au
apirut ca urmare a dezvolt5ri1tehnologiei, fundamentati pe rezultatele cercetirii st~inpfice,fac parte din cotidian. Aparatele electrocasnice devin tot mai
divenificate $i mai performante.
Comunicatiile reprezinti un al doilea domeniu care a beneficiat de oerformantele cercetirii care a schimbat, la modul categoric, viata cotidiani. Telefonul a pitruns i n frecare IocuinfZ. Telefonia mobilz, care utilizeazi un sistem
de antene gi undele radio, are astzzi o rhpzndire global;, i n vreme ce un sistem conectat la sateliti artificiali ai P5m5ntului (GPS) ifi indici pozitia h care te
afli i n momentul conectiril". Transm~tereaimaginilor tekvizate prln sateliti, ca
$ilnternetul, care, din anul 2000. permlte schimbul de informatii fir: a necesita cabluri ;i oferi noi moduri de comunlcare, accentueazi sentimentul de
apartenenti la ,,satul global".

s/

Computerul, o invenfie minunati


lnventia cu amprenta cea mai puternici asupra vietii cotid~enela sfargitul secolului al M-lea este computerul. Disponibil in magaz~neledin Statele Unite ale
Americii la inceputul anilor 1980, el a devenit PC (computer personal) dupi ce
a pr~mitun monltor pe care sunt afigate programele $iun mouse pentru a le accesa. Utilizarea lui pe scari large a determinat aparif~aunor segmente economice
noi. Este vorba despre domeniile hardware (a1 computerului propriu-zis) ~isoftware (programele care il ment~nin funcfiune, care permit stocarea ~iprelucrarea informafiei). Statele Unite ale Americii defin, in mod cert, suprematia in
acest domeniu, cea maiimportanta intrepr~ndereTn domeniul hrdware fiind
IBM (International Business Machines), iar firma Microsoft oferi un exemplu
identic pentru domeniul software. Cifrele de afaceri impreslonante ale celor
doua firme pot folosi drept modele de reuyti econom~ci.Computerul are
astizl o utilizare atst de largi, i n d t nu existi domeniu i n care s i nu fie folosit:
i n industrie pentru a comanda magin~lorgi a face misuritori, la tehnoredactare,
pentru transmiterea unor materiale ed~tate,ca bazi de stocare !i prelucrare a
datelor, i n proiectare 51 i n domeniul publ~cititii,i n derularea unor programe
educat~veetc.. Lansarea retelel www (World Wide Web) i n 1991 permite
comunicarea intre utilizatorri de Internet din toati lumea.

ast,
apc
razi
sta
Util
raz
sca
ma
util
gic
Pre
Prc

AD

pla
sat
cul

erl

pe

1 Tehnologia in slujba siiniitii@i

1
;

r in
nbi
3 in
na
uni,rile
lilor
are
*.
IF1

iile
au
'ce

siste

In domeniul sinititii, tehnologia ocupi un loc a t i t de important, incit


astizi este aproape imposibili stabilirea unui diagnostic f i r i datele oferite de
aparatura tot mai performanti. Secolul a debutat cu descoperirea capacititii
razelor X de a oferi imagini ale scheletului uman. Prin introducerea unor substanfe de contrast, se obtin imagini ale creierului sau ale inimii (angiografie).
Utilizarea computerului pentru prelucrarea imaginilor obfinute cu ajutorul
razelor X a merit precizia acestora. Una dintre cele mai cunoscute tehnici de
scanare cu ajutorul computerului este tomografia computerizati. Alte metode
moderne de diagnosticare i: tratament sunt chirurgia cu laser, ecografia (care
utilizeazi ultrasunetele), endoscopia, bazati pe fibre optice. Cercetarea biologici a relevat unicitatea ADN-ului fiecirei persoane, cu largi aplicafie in practici.
Probele ADN sunt folosite in mod curent de medicina legali pentru stabilirea
prezenrei unui suspect la locul faptei. Progresele cercetirii cromozomilor $i
ADN-ului au dezvoltat ingineria genetics, care poate modfica genetic anumite'
~ l a n t eDentru a deveni mai rezistente la boli si climi si a.le miri oroductivitatea
iau terinenul de pistrare. i n lupta impotriva diunitorilor de toate febrile, agricultura modern2 utilizeazi pe scar2 largi substante create de industria chimici,
erbiddele ~i fvngicidele. Prelucrarea produselor agricole beneficiazi de descoperirile ~tiinteinu doar pentru pistrarea indelungati a alimentelor, ci si pentru
ambalarea lor.
Este greu, daci nu imposibil s i ne imaginim Uafa noastri f i r s inlocuitorii
unor produse naturale: mase plastice, cauciuc sintetic, fibre textile ca acelea
celulozice, poliamidice sau poliesterice. Apa pe care o bem i n marile ora$e este
permanent testati de chimi~tisi microbiologi.
Produsele industriei farmaceutice sunt destinate; i n egali misuri, bolnavilor,
dar si oamenilor sinitogi. Utilizarea aproape generalizati a pilulelor anticonceptionale, moda completirii dietei cu vitamine si diferite siruri, medicamentele pentru slibit fac parte din viafa cotidiani. 5-a stabilit c i sunt utilizate peste
700 de mirci de somnifere, iar produsele cosmetice sunt prezentein orice casi.
Transporturile tot mai rapide, ca urmare a aplicirii unor solutii tehnologice
noi, ne-au obi$nuit cu o anume mobilitate specific2 sfir$itului de secol. Japonia,
unde trenurile care folosesc foca magnetic2 depi~escviteza de 350 km/ori,
constituie un exemplu, dar si Statele Unite ale Americii, unde fiecare cetifean
cilitore$te, curent, cu avionul.

Noile tyhnologii qi timpul liber


Timpul liber este consecinfa directi a reducerii programumi siptimirial de'
lucru. i n tirile industrializate, treburile casnice, de cele mai multe ori indeplinite
cu ajutorul aparatelor, nu mai ocupi cea mai mare parte a timpului. Noile
tehnologii oferi alternative diverse. Cei mai mulfi folosesc timpul liber pentru a
se informa cu privire la ceea ce se petrece i n societate sau in anumite domenii.
Astizi, individul este confruntat cu o adevirati explozie informationali, corelati cu necesitatea de a fi la curent cu ceea<e.se intimpli. Din acest motiv,
activitatea de informare se prelunge$te mult peste programul de munci, ei fiindu-i destinati ~io parte a timpului liber. Mijloacele de informare sunt tot mai
variate ;i mai performante. Presa scrisi lass tot mai mult loc televiziunii si

Compuierul in slujba sindtafii

~'a.i5%PCI-

B-ZWL-JIV

NOW I Only RCAVICTOR brings yo


Reclamri la televizoare in anii 1960

Cronologi

Internetului. Cinematograful a cunoscut, la rsndul lui, un reviriment nu doa'r


pentru latura sa artistici, ci si pentru valentele educative, de vreme ce
subiectele din viata cotidiani constituie puncte de plecare ale unor filme. Daci
vem i n vedere cinematografia din t&ile comuniste, cea sovietici i n primul
jnd, care, fir3 a fi neapirat lipsits de valoare artistici, este puternic angajati
politic, putem afirma c i este si un mijloc de propaganda.
Un rol importantin informarea rapid& cotidiani revine radioului si, mai ales,
televiziunii. Aceasta aduce in case imagini si relatiri despre evenimente care au
loc la mari distante. Uneori, acestea sunt prezentate chiar in momentul derulirii
lor. intreaga planeti a putut vedea pe ecranul televizorului primii pa$ ficufi de
Neil Armstrong pe Luniin 1969. Rom2nii au urmirit in direct evenimentele din
decembrie 1989, motiv pentru care se vorbegte de o ,,revolutie la televizor". Un
exemplu este ~iatacul terorist din 11 septembrie 2001;transmis, in direct, pe
intreg globul. Cornunicarea guvernelor sau a alegilor cu natiunile lor este posibili permanent datoriti televiziunii. Existi aici un punct nevralgic, deoarece televiziunea poate facilita manipularea opiniei publice, reporterii si cei care defin
posturile opereazi o triere si o ierarhizare a informatiilor, stabilind ce ~icat s i
ofere publicului. Sondajele de opinie difuzate, adesea realizate la comandi, pot
contribui, i n egal8 misuri, la manipularea opiniei publice. S-a mai observat c i
televiziunea ocupi o mare parte a timpului liber, inregistr2ndu-se, in anumite
medii sociale sau la anurnite segmente de virst5, o adevirati dependenti.
Concurenla acerbi pentru audienti determina posturile de televiziune s i caute
senzationalul, spectaculosul, nesemnificative pentru cel care le urmiregte satisfac doar curiozitatea pentru anecdotic si, de.multe ori, fi pot abate atentia
de la lucruri cu adevirat importante. Comercializarea primelor aparate video in
1956, inventarea videorecorderului de citre compania japonezi Sony (1965),
televiziunea prin cablu, filmele pe caseti si, mai nou, pe compactdisc, jocurile
electronice oferi tot at2tea variante pentru petrecerea timpului liber.
Automobilele, bircile cu motor, motocicletele favorizeazi deplasarea i n naturi
pentru petrecerea timpului liber.

Efectele industrializiirii
gi tehnologiziirii asupra mediului iizconjuriitor
Oamenii de stiinii, dar gi societatea civil5 $i pun tot rnai des intrebti h
legituri cu impactul industrializirii si tehnologizirii asupra mediului gi calitatii
vietii. Transportul fiteiului pe mare este in misuri s i provoace poluarea

vnmwpmmNRepon?oamw~

~ta~emlnwimurrurtrfsKaaer.care~dexhidela~n~~patfntr~newan
b

1989: televiziu

mr la c&lalt &t are tfei tranm$&xare tkctronke pentru cele trei cukffi pm
mare ale klnrinli: m p , wrde $idbastru. Semnalde pfn-inte dc La antma Nucnt
deadate 9 t m t e ma' departe, citre transmi@toaFele ektronice de imagine,
care ermt r a n catre e m . k& de &ctro!i
trec de ma1 mule or1 pe secu&
pes.te intregd ecran, u&nd, ip fiecaretrecen, trel imogii separate, dte una
pentru M r e culoive pmnari. Din cmbinapa lor rezultd hagmea prceput3
& och~Un alt d ~ o d o ampl~f~ca
r
semndek a& 9 le trmnte sprc diiuraa~

med~ului,cu efecte asupra faunei marlne. Noua sun3 de energie, cea atomici,
apiruti i n 1955, odati cu punerea in funcfiune a prrmei centrale nucleare i n
Marea Britanle, Ingrijoreazi un anumit segmental societStii. Aceasta s-a dovedit a fr o sursi de poluare, datoriti accidentelor, cel din 1986, de la Cernobt
(Ucraina) fiind cel mai grav. in nordul Americii, 5-a constatat c i lacuri, precum
Erie, sunt pe moarte datorita reziduurilor industriale deversate i n apele lor.
Erbicidele, fungrcrdele ~ilnsecticidele folosite i n agriculturi, bazate pe compusi
chimici, polueazi solul ~ichiar alimentele.
, ales, ce impact au modificirile genei n ce m2surS sunt diunatoare ~ imai
ttce asupra mediului iati o intrebare care se pune tot mai des. De$ nu s-au
adus dovezi clare c i sunt nocive, reacfia unor organizatii pe linia proteeiei
med~uluia pus problema revenirii la o agricultura ecologtci. Gunoaiele i n sine
obligi @rile s i realizeze programe de reciclare. Sunt greu de estimat efectele
asupra med~uluiale unor mari lucriri, cum ar f~sistemul de baraje de pe Fluviul
Galben (China). De altfel, dezvoltarea impetuoasi a industriei chineze in ukimul
deceniu starnefte Ingrrjorarea, deoarece se presupune c3 nu se vor lua masuri
efrclente de ltm~tarea efectelor poluante.
Anul 1985 a adus o dovadi in sprrjlnul luptei pentru o planeti curata, promovati de migcirile ecologiste, si anume s-a descoperit o gauri in stratul de
ozon de deasupra Antarcticti.

Ministrii mediului dm CEE au luat decizia de a interzice Tn @rile lor producf~a


de compu~ichimrci care afecteazZ stratul de ozon (martie 1989). Rizboiul din
Golf (1990) a provocat, intre altele, incendierea unor sonde de petrol, detene
rend mediul de vai.;!
i n anul 1992, a avut loc la Rio de Janeiro (Brazilia) ConferinFa Natiunilor Unite
pe probleme de ecologie $idezvoltare, la care au participat 117 sefi de state ~i

*-

*&wmn

sdw catititpi &@k yi a medru

ha*,

me; k detehwea iwewibiE3 a


W a r e dsKtiv8 e .%lrWiei de
rwta mas@&,
d d nu c b r de
litatea urnan5 In acest caz?
2.Care dlntre no~letehnologii v-a influenfat cel mai mult via$? Ce explicatii aveg
.%

.* .

$tiinfa qi tehnica fn slujba rbboiului


Unul dintre marii beneficiari ai progreselor stiinfei si tehnicii este domeniul
militar. Schimbirile ~etrecutein acest dofieniu sunt, i n secolul al XX-lea, uriase
Din acest motiv, se ;orbester adesea, de o adevirati revolutie tehnico-militari.
Fondurile 71 forfa umani, mobllizate in domeniul militar permit, i n acelasi timp,
o aplicare imediata a rezultatelor cercetirii stiintifice. in plus, fiind un domeniu
secret, este greu de estimat, in orice moment, care este forfa de distrugere a
arsenalulu~militar. S-a s ~ u sc i a~licatiiled ~ ndomeniul militar ilustreazi cel mai
bine caracterul contrad/ctoriu ai stiintei si tehnicii contemporane, care rezulti
din cele doui aspecte, unul constructiv, ilustrat prin progresul civiliz$iei, si altul
distructiv, care duce la nimicirea a ceea ce creeazi omenirea sau chiar a omenirii
ins2:i. Dezvoltarea tehnicii militare vizeaza trei aspecte principale: mirirea forfei
de distrugere, mobilitatea trupelor >i a armamentului si asigurarea comunicafiilor optime.
Marile conflaaratii
- , ale secolului al XX-lea au depisit
. . cu mult orice alt rizboi
i n ceea ce priveste util~zarearezultatelor cercetirii stiinfifice si a tehnologiei. i n
ambele rizboaie, victoria a fost, de fiecare dati, de partea acelei aliante care
a dispus de suficiente resurse economice nu doar pentru finanfarea armatelor,
ci si pentru aplicarea in practicg a unor descoperiri de ultimi or2 care i-au surprins pe adversari

I,

"1
.
.

. .

1
I Petrol qi arme chimice

Motorizares armatelor a sporit interesul pentru petrol ~iperfeqionarea sistemului de transport al titeiului, fiind inventate navele-cisterni (petrolierele) si
noi metodb de r;finare.~etrochimia a facut progrese prin pro&sele noi intre
care masele p!astice, cauciucul sintetic si altele.
lndustrib chimica germane (firmele Farbenindustrie) a produs, i n Primul
Rizboi Mondial, gaze toxice (Tntre care celebrul Zyklon), care au fost eliberate
in transee, obligsnd statele beligerante s i doteze soldatii cu misti de protectie.
i n cel de-Al Doilea Rizboi Mondial, armele chimice au fost utilizate in lagirele
germane, iar in ultimul sfert de secol, au fost fabricate si de alte state. Au fost
aduse dovezi ca lrakul a folosit acest ti^ de arme i n rizboiul cu lranul.

-- I
(dupi J. De Launay,
Mari decizii ale celui
de-A1Doilea Rizboi Mondiav

0 arm5 redutabila tancul

Bombardierul american 8 - 2 Spirit

Una dintre cele mai importante inovafii ale Primului Rizboi Mondial a fost
masina blindata, pe-$enile, dotati cu 'lln tun $io mitralieri. 5oldatii au numit-o
tank (rezewor in limba englezi). Primele tancuri, numite Mark I, au fost fabricate de englezi, urmate de cele construite de firma francez.5 Renault. i n Al
Doilea Rizboi Mondial, toate statele bellgerante au folosit pe scari largi tancurile fie ca unititi de slne stititoare, fie pentru susfinerea infanteriei. Numai
pentru atacul asupra Uniunii Sovietice, Germania a aruncat in lupti 17 divizii
de tancuri. bi6lia de la Kursk (iulie-august 1943), Hitler a mobilizat 2 700
de tancuri, intre care celebrele Panzer, iar sovieticii un numir aproape egal.
Prezenta lor pe dmpul de lupta a obligat fabricarea unor grenade ~i rachete
antitanc (bazooka). Perfeqionate permanent, identificate tot mai greu de

radare.'acesfea&i-au demonstrat eficienfa in toate zonele fierbinfi din perioada


Rizboiului ~ e & ,i n Orientul Mijlociu si, mai nou, i n rizboiul din lrak.

.
8

..

Avioaml.e,
.
submarinele gi rachetele

"
.

Aflati~I~,,inceputurile
ei i n Primul Rizboi Mondial, aviatia a fost o armi
redutabiIan,cel de-al doilea ;i a servit, poate cel mai bine, strategiei rizboiului-fulger.,&mai pentru atacul asupra Poloniei, Germania a utilizat 897 de
bombardiere si 61 1 avioane de vinitoare. i n timpul rizboiului, au fost fabricate avioane,din ce in ce rnai performante pentru luptele aeriene, bombardamente sa-$nitoare. intre acestea, Messerschmitt, Hurricane sau celebrul B
29, care a $ansportat prima bombi atomici aruncati asupra Japoniei. Marina
a fost dotat2"cu portavioane, care asigurau deplasarea pe mare, iar aviatia de
recunoa;ferea avut un rol important i n pregitirea debarcirii din Normandia la
6 iunie 19Q$,
~ v i a j i a ' . ~ $ t a s-a
r i dezvoltat progresiv: in 1989, americanii pun la punct
bombardieiul.8-2,
.
.,
considerat invizibil, deoarece nu poate fi detectat de radar.
El poate,zburA-peste 9 000 km, f i r i a necesita alimentare.
SubmaQt. utilizat in Primul Razboi Mondial pentru distrugerea unor nave
inamice; &@vlheo arm5 in sine in cel deal doilea. Numai in aprilie 1943, 240
de submagne germane cutreierau mirile, provocind pierderi mari flotei aliate.
Astizi, t e l ~
mai multe submarine utilizeazi energia atomic5 (primul a fost pus
t SUA in 1955) si sunt dotate cu arme nucleare.
la ~ u n cde
care ;ti la baza avionului cu reaqie, a contribuit la fabricaGermanii, in anul 1944, au utilizat rachetele V1 si V2, dar
pentru a le perfeqiona. in perioada postbelic5, rachetele
cu focoa@'plicleares-au bucurat de atentia industriei de armament. Cu razi medie
sau lung~'&aGiune, ghidate prin radio sau prin satelit, cu o inalti precizie i n
atingere8yliifei, acestea pot fi lansate din api, de pe uscat sau de pe satelifi.

'-

-,

4%,;

Comu~cafiile
s-a dovedit de o importanti majori, mai ales in
Rizboi Mondial, englezii (Watson Watt) au
inventat radhrul, iar germanii un sistem de ghidare de inalti frecvenfi, care
conducea avioanele direct asupra tintelor. Spre sf5r;itul rizboiului, au fost
dotate cu:radar chiar navele militare. Radioul, televiziunea i; satelitii sunt utilizafi, astiz%n domeniul militar. i n Orientul Mijlociu, succesele militare ale
lsraelului did 1967 sunt explicate $i prin performantele din do_meniul comunicafiilor. Mulfi sateliti lansafi pentru comunicafii au i; un rol militar.

Armele Gucleare

+%' :

Fabricar prlmel bombe atomice de citre SUA (Proiectul Manhattan), la care


au lucratsivanf~de nafionalitifi diferite in anii 1942-1945, este o consecinfi a
descoperihl&ifhndamentale ale fizicii moderne. Cele doui bombe aruncate
asupra ora;elor Hiroshima si Nagasaki nu au determinat doar capitularea Japoniei,
ci au dexh'i$epoca terorii nucleare, deoarece, dupi 1949, in contextul Rizboiului Rece, m?ril%puteri ;i-au mirit progresiv capacitatea de distrugere.
.9

ourerrs ue rerecumunicupi

umbre wane ce pirreau o proceswn


de fantome. Uwle p;i7ew arpf~lsed
o durere de && $iawnw cu
$el@departat@de corp, ba-u-lt
Acmte
mil ntrigau, p M I
momenttd h me em h$&s d d
~~u
cwnmb eu m r i grub
rweWG;1frec~l~~dLgW&
m$inilor de cwpurile lor arse. f i d m
nu era un orq. u vn d@qert^nr fWiri.

M i t k d I y
lufnalde b H i r o ~

I
cul privind produqia de
avioane $ gzsifi legiturile dintre cifrele
indicate 7i mersul rizboiului,
2, De ce credeti c;l performanteleni domeniul comunicatiilor pot aduce succesul
militar chiar in condifiile unei inferioritifi
de trupe? ,,qcztuiti un scenariu
pe aceast i temi.

'

Contribufii rombegti
la dezvoltarea gtiinfei gi tehnicii

Extinderea revolufiei industriale ~iorganizarea invifimintului superior, care


au imoulsionat. oriunde in lume. cercetarea stiintificz
. . si dezvoltarea tehnicii, au
avut, i n spatiul rominesc, o alt.3 cadenti decit in tirile occidentale. Ele s-au
produs abia in secolul al XIX-lea. i n aceste conditii defavorabile, rominii s-au
dovedit competitivi $ichiar deschizstori de drum i n multe domenii ale stiinfei $i
demonstreazi, $iastzzi, creativitate tehnici.

Universitiitile si cercetarea ytiinfificii

prinaului avion cu reaclie din lume

1906: Traie"n Vuia construieste primul


avion d i n h e care s-a desprins de sol
numai prin foqa motorului sau
a 1910: La Salonul Aeronautic de la Paris
este prezentat primul avion cu reactie,
CohCepUt si construit de Henri Coanda
6 1912:_GoguConstantinescu elaboreaza
teoria sonic16tiicu aplica$iin tehnologie
a 1933: este descoperit .efectul Coand.5"

a 1930: Elie Carafoli construie$te prirnul


avion monoplan

Universitifile rominesti, cu efervescenfa stiintifici specifici, dar si cu laboratoarele lor, au ficut posibile cercetiri !i descoperiri stiintifice remarcabile.
Profesori formafi la cele mai bune gcoli superioare europene nu s-au mulfumit
doar s i transmiti studenfilor ceea ce ~tiau,ci au aprofundat domenii ale
cercetirii.
Matematica romineasci, i1ustrat.Z de Traian Lalescu, Al. Ghika si Miron
Nicolescu, a contribuit la dezvoltarea teoriilor asupra ecuatiilor complexe sau a
funcfiilor si mulfimilor. Dimitrie Pompeiu a introdus nofiuni importante i n
matematica modern;, in vreme ce Grigore Moisil a fost un promotor al introducerii tehnicii de calcul i n Rominia.
i n secolul al XX-lea, cercetarea ~tiinfificiromineasci s-a orientat c5tre acelea$ domenii predilecte ale cercetirii mondiale. Faptul demonstreazi legiturile
pe care oamenii de stiinfi le aveau cu lumea academic5 din alte firi, dar si
modernitatea demersurilor lor.
i n anii 1920, profesorul Dimitrie Voinov s-a ilustrat in domenii de mare
finefe, cum ar fi histologia, genetica celulari si citologia. Profesorul Paul Bujor
s-a remarcat i n domeniul morfologiei, in vreme ce doctorul Gheorghe
Marinescu s-a apropiat de studiul celulei nervoase, contribufia sa i n domeniul
neurologiei fiind recunoscuti pe plan mondial. Ca atare, in 1963, cind se
implineau 100 de ani de la nasterea lui Gheorghe Marinescu, acesta a fost
omagiat simultan la Paris si Beijing. De mare notorietate pe plan mondial s-a
bucurat ~i profesorul Ana Aslan, cu importaqte contribufii i n domeniul geriatriei.
Rominii au avut contributii importante ;i i n virusologie, datoriti cercetsrilor
mai multor generafii de biologi $imedici, intre care pot fi menfionafi Constantin
Levaditi, Stefan S. Nicolau, Constantin lonescu Mihiile~tisau Mihai Ciuci.
Secolul al XX-lea a debutat cu descoperirea, i n 1909, a virusului poliomielitei de
citre rominul Constantin Levaditi si austriacul Karl Landsteiner. Comunicarea
rezultatelor, ca ~ialte descoperiri ale lui Constantin Levaditi, au facut posibili,
dupi mulfi ani, obtinerea vaccinului antipoliomielitic de citre G.F. Enders :i
eradicarea paraliziei infantile.
Emil Racoviti, participant, in calitate de naturalist, pe vasul Belgica, la expeditia in Antarctica, a studiat peste l 000 de plante si animale de la Polul Sud $i
a pus bazele biospeologiei. Grigore Antipa a ini!iat cercetiri i n biologia marina.

LiI

'
r

STUDIU D E CAZ
i n 1926, profesorul Dragomir Hurmuzescu a realizat prima statie de radiodifuziune din Romania. i n urma upor experiente, Henri Coandi a prezentat, la
Salonul Aeronautic de la Paris (191O), primul avion cu reactie din lume. Efectul
Coandi are aplicabilitate in aviatie gi la rachete, datoriti tendintei jeturilor de
gaze de a se alipi de fuzelajul avionului, dar ~ii n uneletehnici de prelucrare a
semnalelor, la turbinele cu gaze sau la sistemele de ghiaaie a vaselor.
Stefan Procopiu a studiat variafiile de magnetizare, elaborind teoria cuantic3 a magnetismului. El a introdus, i n 1912, conceptul de magneton, pentru a
defini momentul magnetic al electronului. Efectul Procopiu, care demonstra
aparitia unei tensiuni electromotoare in spirala unei bobine de curent alternativ, ca gi fenomenul care ii poarti numele au o larga aplicabilitate. Procopiu a
ficut determiniri asupra c$mpului magnetic al P5mintului gi studii de spectroscopie. Cercetirile sale au contribuit la realizarea primului avion supersonic, iar
altele sunt aplicabile la realizarea unui nou tip de memorie pentru ma~inilede
calcul.
Stefan Procopiu, a fost
Horia Hulubei, profesor la Universitatea din lagi, ca ~i
preocupat de spectroscopia nucleari prin absorbfia razelor X.
i n 1962, Ion Agirbiceanu construia, la lnstitutul de Fizici Atomici din Bucure!ti, primul laser cu gaz din tar2 gi efectua cercetiri asupra luminii polarizate.
i n domeniul radiocomunica~iilor,inginerul Gheorghe Cartianu punea in
functiune prima instalatie romineasci de emisie cu modulatie de frecventi.
Chimia hidrocarburilor, noi procedee de obtinere a polieti~enei,a polimerilor, utilizarea gazului metan sau metode de fabricare a cauciucului sintetic au
preocupat oameni de gtiinti ca I. Matei, Costin Nenitescu sau Gheorghe Spacu.
Cercetarea stiintifici romineasci a dezvoltat teorii originale gi i n domenii de
ultimi ori, cum ar fi cel al ciberneticii. Medicul Stefan Odobleja a publicat
prima lucrare din lume in care se stabileau principiile ciberneticii, fiind unul dintre fondatorii domeniului, alituri de Norbert Wiener, iar Constantin Biliceanu
Stolnici a introdus cibernetica >iteoria general: a sistemelor in neurobiologie,
psihologie gi gerontologie, publicind, la Paris (1971). lucrarea Fundamentele
cibernetice ale activitiFii nenloase.

Cercetiitori romgni veste hotare


-

Aria Aslm (1897-1988) director al


Institutului de Geriahie din Bucure~ti
(195&1988), primul de acest fel din
lu&. A preparat vitamina H3
(Gerovital), un produs farmaceutic
folosit $i astdzi.

.Este, desigur, imposibl a cita aici

'dade. El este wrul dinhe cei rn


:unoxuti cercethtori din biologia
rmtemporanS, citat Cn
de tratate
,i lucrhri, cimtit ca rnernbm a nwne-

Unii cercetitori romsni s-au .stabilit peste hotare, atragi de posibilititile


oferite de ,laboratoare din Europa sau din Statele Unite ale Americii. Printre
ace~tiase"numiri fizicianul Alexandru Proca (fizica particulelor elementare),
Henri Coandi si Georae Emil Palade.
Acesta din urmi, absolvent al Facultitii de Medicini a Universititii din
Bucuregti, dupi un doctorat strilucit i n fari, s-a stabilit i n SUA (1946). A lucrat
la lnstitutul Rockefeller, apoi la Universitatea Yale, -unde a beneficiat de
dotirile care au fscut posibile cercetirile i n domeniul celulei vii, i n special cea
pancreatici. El a pus in evident: ribozomii (,,granulele lui Palade"), particule
intracitoplasmatice bogate i n ARN, la nivelul cirora se reallqeazi biosinteza
proteinelor.
Cercetirile lui George Emil Palade au contribuit la cunoagterea mecanismelor
prin care virusurile afecteazi celulelwictime, dar gi a metabolismului acestora. Drept
urmare, in anul 1974, i-a fost decernat Premiul Nobel pentru medicini gi fiziologie.

1. Descoperifitrei cauze care au transformat


universitifile in mediu propice descoperirilor giintifice.
2. Documentafi-vi in biblioteca Scolii Si
redactafi o :;if biografica a romahului
care, dupi opinia voastrs, a ficut cea
mai importanta descoperire Stiintifici.

I. Privifi harta de la pagina 72 ~idescoperifi zonele geografice in care predomini crestinismul $iislamul. Menfionafi
pentru fiecare zoni.doui f i r i cu populafia majoritar crestin i , respectiv musulmani.
II. Credefi c5 i n secolul al MI-lea va predomina dialogul
sau conflictul dintre marile religii?
Rispundefi i n scris la intrebarea de mai sus, prezentind
minimum trei argumente care s i v i susfini opinia.
Ill. Cum afi defini terorismtil? Ciutati un rispuns in manual ~iconstatafi i n ce misuri corespunde vederilor voastre.
IV. Alegeti variantele de rispuns care exprimi convingerile voastre in problema avortului si homosexualititii:
1. Avortul:
a) este un atentat la viafi ~iincalci principiile fundamentale
ale celor mai multe reliaii:
w
b) este un drept al persoanei, iar legalizarea lui respecti un
principiu democratic.
2. Homosexualitatea:
a) este o opfiune la care fiecare persoan5 are dreptul;
b) este o anomalie care trebuie ascunsi celorlalfi membri ai
societifii;
c) este ceva care nu m i priveste.

L7

lh.i

--

Grup de credinciofi musulman.

. .

VII. Alegefi rispunsul corect:


1. Enciclica este un act oficial semnat dc
.-,
a) sinod;
b) imami;
:3-.5u
c) papi;
d) cardinali.
2. Atitudinea regimurilor comuniste fati de Biserici a fost:
%a
a) de colaborare;
b) de supraveghere;
. st'.
c) de suspiciune ~iizolare.
-.&'
.#

V. Cltifl cu atenfie textul de mai jos:


.
-:
,,lslamul intolerant nu este islam. Pretutindeni unde
VIII. Definifi urmitorii termenilnofiuni:
existi islamul, celelalte comunitifi pot practica, in libertate,
fundamentalism, integrism, terorism, toleranfa religioareligla lor. Mai mult d e d t atst, luafi cifiile despre cruciade. si, dogmi, conciliu.
Vefi descoperi ci, atunci cind crestinii au ocupat lerusaIlmul, ei au luptat pin3 d n d caii lor se spilau i n singe"
IX. Descoperifi ce activitate se potrive~tecel mai bine mijloacelor de comunicarein mass enumerate mai jos, stabilind
(Hassan al 11-lea, Memoria unui rege).
15coloanb:
corespondenfa optima dint
RispundeJi urmitoarelor cerinfe:
1 . Cind aur'ocupat cre~tiniilerusalimul?
2. Cum s-au numbt expedifiile creZtinllor pentru eliberarea"
anunfi
Locurilor Sfinte, ~nifiatei n secolul al XI-lea?
Telwiziunea
explid
3. Explicafi slntagma ,,Locuri Sfinte".
4. i n ce misuri cuvintele lui Hassan al 11-lea despre faptele
Radiwl
crestinllor sunt influentate de faptul c8 este regele
rlacrhirla
Marocului, un stat islamic?
X. Alcituifi o fisi despre un tip de armi care poate
VI. Pornind de la termenii: diversitate, modernitate, adap
provoca poluarea mediului inconjur8tor. Presupunind c i
tare, deschidere, toleranti, conflicte religioase, infelegere,
militati intr-o organizafie ecologisti, ce argumente ati folosi
alcituiti un scurt eseu cu titlul ,,Religiile secolului al MI-lea;
pentru a determina stoparea sau limitarea fabricirii ei? Ce
'
diversitate si puncte comune".
justificiri ar putea aduce cei care o produc?
I.

.-

F*

.,

\-

-i
c

x1.h schema de mai sus, completafi gi alte domenii care

3. Modul in care v3 petreceti timpul liber este urmarea


liberei alegeri sau a anturajului?

utilizeaza computerul, lndicafi doui rnoduri de utilizare in


fiecare dorneniu menfionat.

XIV, Alcgtuifi un eseu despre domeniul tehnic sau $tiin


XII. Citi!i textul de mai jos. Reflectafi $irsspundefi urmg tific in care v-ar plBcea sA lucrafh avand Tn vedere:
1. Ce stifi despre domenlul respectiv.
toarelor cerinfe:
2.
De ce (cum) I-agales.
,,Telespectatorul nu are plBcerea de a judeca, clasifica,
3. Ce cal1t.3ficredefi cs v.3 sucin aspiratia.
de a reflecta sau de a ierarhiza. El absoarbe totul cu lacomie
4. Care dintre dixiplinele studiate i n ;coals vs vor ajutc
~iaceast.3indopare se t r a n s f o d tot mat multintr-o anarhie
de necrezut. Creierul devine o debara unde spiritul se orga- cel mai mult.
5 Ce ar trebui s.3 facefi pentru a alunge acolo.
njzeaz: intr-un stil de moza~c"(A. Diligent, Televiziunea,
.
6. Ayteptsrile voastre de la viitorul locde mund.
progres sau decadenpf).
gioamij~tlind
?

oate

d ci

XV. Presupunand ca suntefi reporter sau premntator df


telev~ziune,enunfafi cinci reguli pe care le vqi respeda Tr
munca voastr.3 ~i in relafjile cu ce~lalti.Observafi in ct
misure acestea coincid sau nu ul acelea stabiltte de eolegi
din class.

V.3 recunoaytefi Cn portretul descris de autor?


0 Cat timp stafi, zilnic, in fara tetelizorulu~?
@ Cum altfel ati folosi acest tirnp?
0 Considerafi c.3 rolul televiziunii paate fi discutat doar de
pe aceasta pozifje?
Cejargumente putefi aduce in favoarea televiziunii?
incercafi sZ v.3 imaginafi viata fBrB televiziune $ialcauift
un scurt scenariu (circa o paging) pe aceasti tem.3.
XIII. 1. Va petrecefi cel mai mult din tirnpul vostru liber:
a) practicind un sport;
b) navigand pe Internet;
c) cit~nd;
d) i n fata televimrului;
e) executdnd trebur~gospod.3re$i;
f) rezolvhd temele pentru acasi.
2. Meditafi asupra o ~ u n ivoastre
i
;i gss~tidous cauze
care au deterrninat-o.

'Z

XVI. Comparafi cele dous tege de la pagina 87 care ca


racterizeazs televiziunea. Care vZ exprrm& cel ma1 bine punc
tul de vedere?

. XVII. Se estirneazi c4, la 29 iulie 1981, aproape 8Q0 dc


rnilioane de persoane au privit, i n direct, la televizor, munt
lui Charles, printul mogtenitor al Mar11Britanii, cu Pian,
Spencer. Ce credefi c8 a determinat acest fapt?
a) prea rnult tlmp liber;
b) preferinta pentru anecdotic;
,.
c) simplu fapt c8 s-a transmis;
d) notorietatea cuplului

..

Ca~rtolul?
),',,..*,

,,

,*,,..,,.,1,~*111*****~III**II~I**.It

. .

.
..,

. .._ .

.:. ,

,
.

5"

.,

STATBLEPI POL~TICALOR
IN PERIOADA COMTEMPORANA
I

..

Fome de organizare politic4

'

Statul, ca formi de organizare politic: cu puteri ce se exerciti i n limitele


unui teritoriu, este o striveche creatie a societifii umane. in secolul al XX-lea,
nu au aparut forme de stat noi, cu excepfia celui totalitar, produs exclusiv al
perioadei interbelice. S-a inregistrat ins6 o cre2tere deosebit8 a funrJiilor !i rolului statului. i n luncfie de implicarea in problemele specifice ale societgtii, se disting trei tipuri de stat: cel minimal, care se rnultumegte s8 asigure respectarea
dreptului privat si securitatea bunurilor ~ipersoanelor; statul intervenfionist,
care regleazi dezechilibrele economice prin aqiune directi; statul-providenf8
(statul bunistzrii), care acoperi toate nevoile sociale sau incearca 5-0 fac:.

Statul nafional
U.I.l.. I.LI-.....,r-)
simb&al

staretor,&&a]e~merjcii

La baza acestui tip de stat st5 ideea de nafiune ca o entitate, care, locuind
acela~iteritoriu, are o istorie, o culturti ~iun civim comun. Originea etnici ~i
limba vorbita pot fi, la randul lor, elemente definitorii ale nafiunii; excepfie fac,
de exemplu, nafiunea belgiani, formatz'din flamanzi +ivaloni, sau cea canadiani, cu vorbitori de limb5 engleza yi fraficezi.
Se poate vorbi de stat nafional atunci c2nd suveranitatea lui se exercit5
asupra unui'teritoriu populat, exclusiv sau majoritar, de aceeasi nationalitate.
statul-nafitine este o entitate recunoscut5 ca atare de alte entitifi :i are
trzsituri distincte, cum ar fi suveranitatea exclusiv8 in interiorul propriilor
granite,; pacea interni, legi fundarnentale de organizare, legitimitqtea
institutiilor, dezvoltare qi interese interese economice, reprezentare diplomatic8
internationali. Acesta este o creafie istoric: a Europei secolului al XIX-lea. Statul
national reprezinti astizi principals formi de organizare politic8 in Europa si
America, i n unele zone ale Asiei (Japonia, de exempiu) si chiar in nordul Africii.
Statele nafionale sunt, cel mai adesea, unitare, deoarece au o administrafie, o
justqie $ 0 organizare financiari centralizati. in anii 1990 s-a inregistrat un
a l ear
,
reviriment al nafionafsmului, mai alestn cadrul statelor r n ~ l t i ~ ~ ~ j o ncum
fi URSS sau lugoslavia.

,,Statul $ nafiunea par a fi cele mai


rnarifoqedin istoria ornenirii, cei rnai Puternici catalizatori
ai vie!i mialea Omului."
Cassirer* Mitul*atului

,,Prirnul R:zboi Mondial apare ca o


incoronare a principiului nafiunilor. 16
interiorul statelor, razboiul ingaduie o
des5vir$re a constituirii natiunilor,
intsrind legiturile de apartenenta la
comunitatea nafionali prin lupta irnpotriva unui dugman cornun. Pe plan exte
rior, rizboiul provoac: o redesenare a
fmntierelor statului bazat5 pe principiul
nafionaliti$ilor $i o inmulfire a statelor
nafiuni (statele baltice. Finlanda,
Cehoslovacia, Rom2nia...)."
6.Compagnon, A. Thhvenin,
0 cronologie a secolului XX
~

StattIl federal
Statul federal este compus din entitifi autonome (legi ~iguverne proprii,
politic3 economici ~i buget separat etc.), de~i,'in acela~itimp, federatia are
autoritate asupra lor. Modelul acestui tip de stat il constituie Statele Unite
ale Americii, unde cetZtenii fiecirui stat component respecti at2t.legile. Fa.
tale, c5t $ pe cele federale. lntervenfia statului federal se face i n domeniide
interes larg, cum ar fi protecflonismul economic, subvenfionarea agriculturii,
*Z

STATELE $1 POLmCA LOR IN PERIOADA CONTEMPORANA


..................................................................................................................................

'

apirarea nationali, politica monetari, amenintiri la adresa modului de viati


al populatiei etc.
Germania este un alt exemplu. Constitutia postbelici stabilea puteri extinse
ale cancelarului, insi gi conducerile locale aveau suficienti autoritate pentru a
ingridi executivul federal. Ca gi in cazul SUA, explicatia este una istorici,
Germania constituindu-se ca o confederatie in care conducatorii statelor au
acceptat conducerea Ptusiei, in secolul al XIX-lea, dar gi-au conservat prerogative in interiorul statelor lor. Atat SUA, cat gi Germania pot fi considerate, in
acelasi timp, state nationale dace avem i n vedere limba gi coeziunea interni.
La rindul ei, Belgia a devenit stat federal, printr-o revizuire a Constitutiei
in 1993. Existi state federale gi in America Latins sau in Asia (Malaysia, de
exemplu).

Statul multinational
Statele multinationaleinglobeazi, intre granitele lor, mai multe natiuni, diferentiate prin lirnbi :i culturi diferite sau chiar printr-o evolufie istorici separati.
Uniunea Sovietici se definea chiar i n constitutie ca un stat multinational,
deoarece recunogtea existents a 50 de nationalititi. Cetitenia sovietici $i limba
rusi, oficiali, confereau o anume coeziune intern:, accentuati de conducerea
centralizati. Numirul nationalititilor era, se pare, mult mai mare; lucriri din
anii 1980 rnentioneazi in URSS 126 de nationalititi ~igrupuri etnice. i n egali
misuri, Uniunea Sovietic3 poate fi considerat gi un stat federativ daci avem i n
vedere cele 15 republici care o compuneau, fiecare, la randul ei, cuprinzind un
numar de nationalititi. i n aceeasi situatie se afla si lugoslavia, care s-a format
ca stat multinational inca din 1918, ~ 2 n dun numar de popoare slave desprinse
din dubla monarhie gi-au unit destinul cu cel al Serbiei. Spre deosebire de URSS,
aici guvernarea a fost relativ descentralizati dupi 1950, iar Constituria din
1974 federaliza statul iugoslav si acorda autonomie substantiali membrilor ei.
in anii 1990, pe fondul egecului economic, cele doui state rnultinationale au
fost supuse unor tendinfe de dezmembrare. Reorganizarea Uniunii Sovietice, i n
1991, a fost un prilej pentru unele republici ca Letonia, Estonia, Lituania,
Ucraina s i se proclame independente. lugoslavia a trecut prin rizboaie etnice,
in urma cirora state ca Slovenia sau Croatia au devenit independente. Rizboiul
etnic din Bosnia ~i Hecegovina F]emonstreazi instabilitatea produsi de
redesenarea h5rtii politice.
' ..
i n Americp Lat~ni,statele sunt definite, mai curand, prin teritoriu gi cetitenie, deoarece au o istorie comuni :i ca limb5 oficiali (cu exteptia Braziliei)
spaniola. Ceea ce individualizeazi America Latini este tendinta spre regimuri
autoritare instalate, cel mai adesea, de militari. Aga s-a intzmplat, in perioada
postbelici, in Peru, Chile, Argentina, Brazilia.
Asia, formati din state extrem de variate ca dimensiune, populatie, cornponenti etnic3 si religie, este departe de a-gi ciuta gi gisi stabilitatea, amenintati
de revendiciri teritoriale sau conflicte religioase precum cele care ii opun pe
musulmani ~ihindugi.
Africa se imparte in doui zone distincte, ~i anume Africa albi, arabi gi
musulmani, unde identitatea este data nu a t i t de nationalitate, c i t de religie,
$i Africa neagri, la sud de Degertul Sahara.

'i

a %st exprimart& tn md'd


geri m p t a puterii & stat, cum ar
d a t

I
I
1. Descoperifi trei deosebiri intre statul fe-

deral ~icel national. Plasafi-le pe doui


coloane, in aga fel incat s8 explice situatii
contrare. (De exemplu: legi unice-legi
statale + federale). Alegeti c2te un exemplu de stat ;i enumerati situatiile concre, te, cum ar fi entititi componente, componenta gi denumirea institutiilor etc.
2. Studiati harta politic; a lumii si notati
numele a zece state extraeuropene si
forma lor de organizare (national, federal, multinational, monarhie, republici).

Cum a luat nagtere statul national unitar


roman.
Cum s-au format statele din America
Latini.

Idei qi regimuri politice


ldeile cu privire la stat au constituit dominanta relafiilor internafionale i n
secolul al %-lea, care a fost martorul nu doar a unei ample dezbateri cu privire
la rolul ;i funqiile statului, ci chiar ale unor schimbiri politice, de la democrafie
la un nou regim, cel totalitar. Trei mari ideologii s-au confruntat pe parcursul
secolului, $ianume liberali, fascist: >i comunisti. La sfirgitul secolului, a
devenit evident faptul c i si religia poate constitui o ideologie daci avem i n
vedere cele ce se petrec in spafiul islamic, unde aceasta este un ghi
n
i
aqiunea sociali $i politic2. Dupi cele doui rizboaie mondiale, se inregistr az.3
o accentuare a rolului statului, pentru ca, la sfirsitul secolului, s.3 fie prezenti
o tendinti de regisire a liberalismului. Statele liberale s-au confruntat, incepand
cu deceniul al treilea, cu un curent nou, ~i anume totalitarismul, de care se
deosebeau fundamental prin practici politice si, mai ales, prin ideologie. S-a
spus c i Al Doilea Rizboi Mondial a fost o lupti nu intre state, ci intre ideologii,
iar victoria Natiunilor Unite a fost una ideologic; impotriva statelor totalitare.
Hitler gi Mussolini
La sfirsitul r;zboiului a apirut ins; un nou conflict ideologic intre lumea democratici si regimul totalitar de tip sovietic.
#
ldeologia comunisti, intemeiata pe scrierile din secolul al XlX-lea ale lui Marx
I
~iEngels, denunfi capitalismul ca pe o societate bazati pe exploatarea omului
,,Al$turi de o extindere imensi a
citre om si susfine c i pm/etahfulare misiunea istoric.3 de a prelua puterea,
de
democrafiei care pentru prima data
aZa
cum burghezia, la rindul ei, a succedat nobilimii. A~adar,ideologia comudevine democrafia siracilor, democranisti
prezenta .,dictatura proletariatului" ca o solufie fireasce i n mersul istoriei.
fia oamenilor $i nu democratia celor
Ea $-a gisit aplicarea practici in secolul al XX-lea, mai intii i n Rusia sovietic:,
bogafi, dictatura proletariatului prounde Lenin a adaptat-o la condifiile concrete ale societitii ruse. El a creat, i n
duce o serie de restriclii ale libertitii 7n
cazul opresorilor, al exploatatorilor, al
fapt, un stat totalitar, o ,demtiepopulerB: in care dictatura este exercitati
capitali$tilor. Noi trebuie si-i distrugem
i n numele poporului. Perioada postbelici a insemnat o expansiune maximi
pentru a salva lumea de sclavia salariati;
a ideologiei comuniste. Social-democratia europeani, d e ~ initial
i
s-a sprijinit
rezistenta lor trebuie h f r i n t i cu foua."
pe ideile marxiste, a preferat s i actioneze. ca f o c i politici, i n cadrul statului
Vladimir ll~ciLenin, Statul $i revolu{ia
liberal.
I
ldeologia fascisti este produsul perioadei interbelice si are ridicini adanci
i n nemulfumirile de la sfir~itulrizboiului. Ca regim politic, se materializeazi cel
mai bine i n ltalia (regimul fascist) si Germania (nazismul lui Hitler). Fasairmul,
ca >inazismul, se declare anticapitalist, dar este $iantidemocratic, instaursnd
democrafkvpopular6 - formi de organC
regimuri totalitare. Fundamentate pe nafiune Zi pe gloria ei trecuti, in cazul faszare, speciici statelor comuniste, bazati
cismului italian.*au pe rasa superioari a arienilor (nazismul german), acestea
pe economia ~isocietatea sodalisti.
considera c i unele popoare au d;epturi rnai mari decit dltele, legitimind agrefaxism - ideolbgie impusi de Benito
siunea, invazia teritoriului acestora, elitismul si chiar genocidul.
Mussolini in ltalia interbelici pe baza cireia va instaura un regim totalitar axat pe
cultul personalitifii ,,Ducelui". Denumirea Regimul democratic
a fost data dupi "fasciile de lupti"
D e ~grecii,
i
care au creat primul stat democratic din lume, il defineau drept
infiinfate de Mussolini, incepind cu 1920.
o guvernare a poporului de citre popor, astizi aceasti definitie este prea
genocid- distrugerea totali :i metodica a
simpl5. Democrafia presupune un ansamblu de legi, de institutii capabile s i
unui grup etnic sau a unui popor.
proletar- cel care nu posedi nici un mijloc asigure aceasti guvernare de citre popor. Regimul democratic se intemeiaza
de produqie in afara mundi sale, pentru pe nofiunea statului de drept ~ipe reprezentativitate, adici alegerea de citre
popor, prin vot, a reprezentanfilor sii, care formeazi corpul legislativ.
care prime$te un salariu.

I
I

~p

Statul ?I pol~nca

STATELE $1POLITICA LOR IN PERIOADA CONTEMPORANA


...................................................................................................................................
#

Statul de drept este organizat pe principiul separirii puterilor i n stat legislativi, executih ~ijudecZtoreasd -, fiecare exercitati prin institufii independente. Prin alegeri libere, se constituie legislativul, care are astfel o pozitie
proeminenti, deoarece reprezinti, cel mai direct, vointa populari. Guvernul,
principala institufie executivi, rispunde in fata legislativului si a alegitorilor
pentru faptele lui. Statul democratic este construit pe baza respectului fafi de
legi ~ia egalitifii tuturor cetitenilor in fata acestora.

Regimurile totalitare
Statul totalitar este o creatie a secolului al M-lea, cu ridicini in autoritarismul
conservator european. i n funqie de suportul ideologic, acesta are doui variante: una de extremi dreapti, care a dispirut odae cu infringerea Germaniei
i n 1945, :i una de extremi stingi, care $-a continuat existents pin2 in 1989.
Se considerg c i totalitarismul a atins punctul maxim i n doar doui state:
Germania nazisti ~i Uniunea Sovietici. ldeologia fascismului italian, axati pe
valorificarea mostenirii romane, a fost mai pufin cuprinzitoare decit cea a
Stalin,a$? depropagaru.
nazismului sau marxism-leninismului, iar represiunea mai putin violenti.
Regimurile comuniste din Europa Centrali ~ide Est erau responsabile in fata
unui regirn,strain: cel sovietic, $ireprezentau variante nationale ale totalitarismuitoriu dat, isi atribuie monopolul c
lui de extremi stsngi. Dupi moartea lui Stalin (1953), unele au atenuat repre
rilor, iar cet%teanuleste cel c
siunea si s-au deschis spre Occident. Aceste schimbiri, percepute ca o libe
acest rnonopol, fie 6 pute
charisrnatici,
religioasi sau ra
ralizare, nu au schimbat fundamental regimul, rimas, pin8 la capit, totalitar ~i
Puterea
statului
se defineste
nedernocratic.
ra
relatiei
pe
care
o intrefin
Regimul totalitar are >i trisiturile unei dictaturi personale sau de grup.
societatea. Aceasta din urmi exis
Liderul (Fuhrer in Germania, Ducein ltalia) pretinde c i isi exerciti puterea in
independent de el."
numele nafiunii sau al poporului, dar, in fapt, aqioneazi dupi propria voinfi,
Yves Ternon, Statul crim~
care este lege. Regimurile totalitare instituie un control total, chiar ~iasupra
Genocidele secolului
vietii private. Indivizii, conform ideologiilor totalitare, sunt mai pufin valorosi
decit statul ciruia trebuie d se sacrifice. Propaganda, foarte organizati si
I
agresivi, urmire~teindoctrinarea populatiei, utilizind ura de rase ~ielitismul
sYI
pentru a convinge. i n acest scop. Adolf Hitler, conducitorul Germaniei naziste,
1. Citifi cu atentie leqia, gisifi principalele
a folosit antisemitismul. Un regim totalitar, spre deosebire de dictaturi, se spriidei despre stat :i grupati-le astfel:
jini pe o ideologie care confer2 claritate scopurilor pe care le urmireste ~iare
un plan de transformare a intregii societifi, iar deciziile acestuia nu sunt impreJ'
vizibile daca se cunoaste aceasti ideologie. Forfa ideologiei coavinge rnasele s i ,
urmeze liderul si face din partidul unic un partid-stat care controleazi totul. 0
alti diferenti este aceea c i regimul dictatorial nu are nevoie de un partid ca
2. ldentificafi trei caracteristici definitorii
ale f~ecireiacare au caracter exclusiv (nu
acela totalitar, care transformi ideologia intr-o miscare de masi. Dictatura
se
regisesc la nici o alta).
poate fi exercitati de oricine; profitind de o anume conjuncturi, o persoani
3.
Comentafi
textul lui Yves Ternon, rispunsau un grup de militari pune mina pe putere; cum a fost cazul in numeroase
zind
la
urmitoarele
intrebir~:
t i r i ale Americii Latine, in Grecia dupi 1967, in Portugalia in timpul lui Antonio
a) Cum a fost pos~biliacceptarea de
Salazar (1932-1974) sau in Spania in timpul generalului Franco. Este :i cazul
catre cetifeni a monopolului statului
Rominiei conduse de generalul Ion Antonescu (1940-1944). Regimul totalitar
totalltar?
aplici, cu strictefe, propriile legi, cel dictatorial nu respect: nici o lege in afara
b) Care este raportul dintre stat :i sovoinfei celui aflat la putere.
cietate conform textului?

I
I

Aarx
lului
'rea,
!mu~riei.
tici,
t, in
tati
:imi
ijinit
:uIui
2nci
i cel

nu/,
2nd
fasjtea

ept
Irea
!s i
azi
itre

FI

Statele democratice ^ur peaiaada postbelicii

&$onar

.......................-...

protecfie**-ansamblu
de reguli
gi
tugii
pe ideea
sociale
de
categoriile populagei aflate in situatli defa-

Watergate imobil dln Washington in


care se afla conducerea Partidului Democrat, in perioada campaniei pentru alegerea
p,e9djntelul SUA, din 1972, u n ~ ea fast
descoperitaaparaturi de ascultare,plaaG
de republicani, condug de Niion.

h primele decenii care au urmat cdui de-Al Doitea Rizboi Mondial numirul
iirifor democrattce era mult mai mic decit in perioada interbeiM.
Cortina de
fier divizase Europa; in spatele ei se instaurasera regimuri comuniste; altele,
dictaToriale, conduceau mat multe tiri din Occident (Grecia, Spania, Portugalia).
Situafia era identic4 2i pe continentul american, unde se giseau, alituri de state
democratice, precum SUA sau Canada, dlctaturi militare sau personale ~i chiar
un regim comunist in Cuba. Fostele colanil din Africa ai Asia oxilau de asemenea
intre o democratic incipient$, regimuri autorltare (unele monarhice) ~idictaturi.
Existti, in spafiul occidental, tendinla de a perfeqibna sistemul reprezentativ,
axat pe actul votului si pe notlunea de responsabilitate politics. Ferneile primesc
dreptul de w t i n cele rnai muke din aceste fari $i se reduce majoratul electoral
de la 21 de ani la 18 in tiri ca SUA (1973) sau Franfa (1974). Alituri de Franta,
Marea Bntanle, stateie nordlce ~icele din Benelux, ltalia adopti o noui constituge in 1947, prln care instaureaza un regim parlamentar bicameral $io
democrafie social si participativii prin intraducerea practicii referendurnului.
Abolirea monarhbi a dus la proclamarea republicii.
Germanla de Vest a instaurat, dupi razboi, un regim democratic autentic,
prezent ~idupi reuniflcareadin 1990. Puterea legulativi aparfine Parlamentului,
format din camere: inferioar;? (Bundestag) si superioar5 (Bundesrat). Fiecare
alegitor are doui voturl, unul pentru un candidat ;i unul pentru un partid.
Cancelarul (primministrul) are cele mai mart prerogative executive. Deoarece
pragul electoral este de minimum 5%, formafiuliile politlce mici du fost treptat
atrase de cele mari, ajungiindu-se la doui partide de guvernare. Abia in 1980
apare cel de-al treilea partid, cel al venilor (Mi~careaEcologisti). Cele doua
format~uniimportante sunt: Alianta dlntre Uniunea Crwin Democrat8 (CDU)
$i Uniunea Social-CreginJ (CSU) gi Partidul SociaCDernocraf (SPD). Qup6 o
guvernare CDU, in 1962, social-democratiiau &$tigat alegeriie, lar W~llyBrandt
OCUP~funcpa de cancelar pGn2 in 1982, d n d este inlocuit de Helmut Kohl,
candidatul aliantei CDU/CSU. Unificarea a adus coalifiei conduse de Kohl victoria ~ila alegerlie dln 1990. Prqedintek - ales nu prin vot direct, 6 de un
colegiu al parlamentarilor - are puteri restranse.

Modelul francez

Comiliul Republidi
6 ani

Franfa parcurge, dupi 1945, o perioadi de instahlitate, care impune, maiintii.


un guvern de uniune nationali, irrcare se regisesc, akturi de crepindemocrafi,
sociali@i :I comuni~tii.Constitufia din 1946 proclama' Republics a IVa ~i
conferi
Adunaril Nationale cea rnai mare putere in stat. Adunarea devine un adevirat
cflmp de lupG pentru partdele politice. Generaful Charles de Gaulle, hare se bucura
de un mare prestigiu, hc2 dln timpul rbboiului, d$igi cu formatiunea sa, Uniunea
Pentru o Now- Republic$ alegerile dim 1958. Constitufia, adoptati ?n 1958, proclams a Va Republic3francezi, reduce puterea Adunirii 51asigura predominanta
executivului. atat a guvernulu~,care aduce stabilitate m~nisteriil5,cflt gi a p r e ~ e d i ~
telui, ales pe 7 ani, funqie pe care o ocupa Charles de Gaulle, pin2 Tn 1969,
urmat, apoi, de Georges Pompidou. i n 1981, Fransois Miirand, reprezentatul
Umuniide St6 ~ t i galegerlle;
i
alternanfa la putere consolideazi democrafi.

STATELE SI POLFFICA LOR & PERIOADA CONTEMPORANA


......................................................................................................................................

Statele Unite ale Americii


I

Constitutia din 1776, cireia i s-au adaugat numeroase amendamente, reprezint5 fundamentul democratiei americane. Puterea federala se imparte intre
presedinte, care detine cele mai importante prerogative executive, si, Congres.
lnstitutiile judecitoregti sunt independente, in frunte aflindu-se Curtea Suprema, formati din nouB judecatorl numifi, pe via@, de presedinte. Congresul,
compus din Senat, care are 100 de membr~( d t e doi pentru fiecare stat), ale$
pe 6 ani, si Camera Reprezentan!ilor, cu 435 de membri, ales1 pe doi ani, detine
puterea legislativi. Locurilein Camera Reprezentanfilorsunt repartizate statelor
i n funqie de numirul de locuitori. Congresul voteaza legile si bugetul federal si
poate controla executivul prin comisi~lesale de ancheti. Prerogativele presedintelui, ales pe patru ani, sunt foarte largi, dar demisia presedintelui Richard
~ixon,i n 1974, ca urmare a afacerii watergate, demonstreaza functionalitatea
democratiei americane. Cele doui partide: democrat si republican, nu se diferentiazi fundamental ca ideologie, ci mai degrabi ca bazi sociali: democratii
susfin interesele unor categorii defavorizate, in vreme ce republicanii sunt mai
apropiati de marele capital ~ide oamenii de afaceri.

arul
I de

lia).
tate
hiar
nea
~tiv,
lesc
oral
?fa.
)stiii o
1Iui.

'

)tic,
~Iui,
:are
tid.
ece
)tat
380

I
John Fitzgerald
edy
prefedintele SUA (1961-1963)

Evolufii in cadrul democrafiilor occidentale


i n anii 1990, sa pus accent pe dezvoltarea institufionali a statelor democratice, in asa fel i n d t acestea s$-$ poati indeplini funqiile, tot mai numeroase,
si s i raspunda asteptirilor cetitenilor.
Astfel, s-a inregistrat, in cadrul democrafiilor europene, dar >iin America, o
centralizare a puterii. Puterea de decizie este, adesea, transferati dinspre legisiativ spre executiv, care $-a multiplicat administratia, deci si capacitatea de a
aplica legile. Sefii statelor au, tot mai mult, un rol protocolar sau de arbitru intre
foflele politice interne. 0 alta noutate este cresterea spectaculoasi a numirului
statelor democratice sau care isi construiesc democratii. Se estimeaza ca, i n
1995, majoritatea statelor faceau parte din aceasti categorie, iar democratia
nu are alternative ideologice dupa falimentul comunismului. Totusi, fostele state
cornuniste se confrunta cu mo~tenirealor totalitari; de aceea, sunt catalogate
dreot democratii
. oartiale
. . sau i n reconstructie. Analistii politici atrag atentia c i
un 'gal ideologic poate favoriza si regimurile nedemocratice, cum ar fi cele
exclusiv nat~onaliste,statele islamice teocratice ori forma chine6 actuali de
autoritarism.

J U ~

)'J)
io
ndt
~hl,
3cun

lei,

.a$,
eri
irat
ura
lea
)re
nta
Jin69.
3tul
ia.

Statul nafional in secolul a1 XXI-lea

1945-1953: Harrv Truman

r 1953-1961: Dwight D. Elsenhow


r 1961-1963: John F. Kennedy
D

1963-1969: Lyndon 5. Johnson

%.

Cele douB rizboaie mondiale si dezvoltarea economic2 a lumii postbelice au


deschis o large dezbatere cu privire'la rolul si perenitat'ea statului ca form5 de
organizare. Razboiul a evidentiat incapacitatea statelor de a-si apara cetitenii,
i n special civilii, care au fost nevoifi s i suporte numeroase orori. Mai mult, s-a
dovedit c i rszboaiele, in special cel de-al doilea, nu au rezolvat problemele, CI
au generat altele noi.
Se considera c i Statele Unite ale Americii, care au avut mai mare succes i n
construirea propriei ordini internafionale d e d t Uniunea Sovietica, au creat un
sistem de institufii economico-financiare, situate deasupra statelor nationale,

Pr@in#i
Statelor Unite ale Americii

r 1974-1977: Gerald Ford

i979-1981: Jimmy Carter


1981-1989: Ronald Reagan
r 1989-1993: George Bush
r 1993-2001: Bill Clinton

r,$60~-George W. Bush este, d<s

.,.

pre~edinte

rnstirJriileSUA

patronate de Banca Mondiala si Fondul Monetar International. Unlunea


Sovietici, la rindul ei, dorea consolidarea ,,Iagarului socialist" prin limitarea
rolului statelor nafionale, accentul fiind pe ,,internafionalismul proletar" si nu pe
nafionalism. Asadar, statul ar fi in declin, cea mai mare parte a atribufiilor lui
urmind s i fie preluate de organismele transnafionale. Sunt inventariate si
cauzele acestui declin, intre care globalizarea, perfecfionarea mijloacelor de
comunicare si deteriorarea mediului inconjuritor. 0 problemi majori va fi incapacitatea asigurarii protecfei ssocale si asistentei publice. S-a observat, totu~i,
c i globalizarea are anumite limite si cB unele companii internafionale prefer5
si-si pzstreze baza nationala, deoarece astfel r i m i n beneficiarele politicii economice a statelor. i n realitate, se pare ca, in secolul al XXI-lea, statele-nationale
isi vor intiri pozifiile chiar in conditiile creZterii interdependenlei dintre ele.
Motivatia are in vedere faptul c i statul national este exclusiv teritorial, definegte
cetifenia, motiveazi solidaritatea social5 si politics, este responsabil i n fafa
cetifenilor si, pe plan rnondial, pentru faptele acestora, asiguri forfa militari
pentru aplicarea hotirsrilor internationale, are legitimitate pe plan intern,
furnizeazi servicii publice pentru cetafenii sii. i n plus, statele sunt, i; i n secolul
al %I-lea, inegale ca putere economics, politic2 ~i militark Chiar integrarea
europeani pune accent pe statele nafionale, cirora le creeazi cadrul necesar
pentru o guvernare democratid mai stabili.

1. Citiv cu atentie partea dln leqe cu privire la cresterea rolul statwlui-nafiune in


secolwl al XXI-lea $igrupati lnforrnafi~ledup2 cr~tenilede ma1 10s:
Argumente pro

Argumente contra

Expllcafllin cazul UE

Cereti explicatii profesorului pentru a vZ l5muri semnele de intrebare.


2. De ce servicii publice, furnizate de stat, benefiaatl? Cit de bune sunt? Facet1
propuneri deimbundtilire a unui servlctu public pe care I-a:i mentionat.

STATELESI POLITICA LOR i~ PERIOADACONTEMPORANA


......................................................................................................................................

Statele totalitare in perioada postbelicii


infrsngerea na,zismului german a insemnat eliminarea regimurilor totalitare
fundamentate pe ideologii extremiste de dreapta (fascism $inazism), precum $i
a celor autoritar< din Europa. i n schirnb, totalitarismul de tip sovietic a
Apraviefuit, extinzinduji zona de influenti i n Europa de st ~i Central:.
Regimuri comuniste au fost instaurate 7i in Asia (China, Coreea de Nord,
Vietnam) ~ichiar in America (in Cuba). Au existat si alte state, in special foste
colonii, inclusiv din spatiul islamic, care au adoptat anumite caracteristici ale
totalitarismului de tip sovietic, fir; a merge p h i la capit, cu toate incurajirile

Uniunea Sovietic&,model ~i mentor


Mondial prin preluarea puterii de catre bolsevici la 7 noiembrie 1917. Dupi
moartea lui Lenin, creatorul statului sovietic, Rtreaga putere a fost concentrati
in miinile lui Stalin, secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
(PCUS), seful guvernului $icomandantul suprem al armatei. Conditiile create de
cel deAl Doilea Rizboi Mondial au contribuit la mirirea puterii sale :i la dezvoltarea unui adevirat cult al personalitifii. Stalin a exercitat o dictaturi per-

, idealul comunist avea & uneasci


contextul vidului provocat de ace1
al ideologiilor de dreapta toate
i n special pe ale celor mai tineri,

Jean-Francon Soulet,
toria cornparat2 a statelor cornuniste
din 1945 pan2 in zilele noastre
fortate, deportirile $itaberele de munci sau de reeducare prin munci (gulag)
au terorizat populatia si au inliturat orice critici.
Dupi moartea lui Stalin, la Congresul al XX-lea al PCUS (1956). au fost

fost reabilitate victimele proceselor staliniste. Toate acestea nu au putut schimba caracterul totalitar al regimului bazat pe ideologia comunisti, p i n i la,
.m
prabu~irealui din anii 1990.

Statele comuniste europene


Victoria Uniunii Sovietice in Al Doilea Rizboi Mondial $iatitudinea angloamericanilor au facilitat instaurarea regirnului comunist intr-o serie de state din
Europa Central; ;i de Est: Polonia, Rominia, ~ngaria,Bulgaria, Cehoslovacia si
Germania estici. Lor li se vor adauga lugoslaviagi Albania; toate aceste state
au adoptat forma oficiali de democratic populari.
Tirile comuniste au preluat trisiturile fundamentale ale modelului sovietic.
Regimurile politice din aceste tiri, pin8 in 1989, au fost totalitare, fundamentate

- .

. . ...........................
D~cf~onar
de rnunci fortats ~ireeducare prin mundi;
prin extensie, define~te toate institutiile
unde erau internati cei care se opuneau
regimului comunist.rewIi~j9ecuhrali actiune politic2 Zi ideologici iniJiati de Gtre Mao Zedong, conducitorul Partidului Cornunist Chinez >i
puss in practici de citre tinerii fanatici
organizati i n aga-nurnitele girzi ro$ii.
Revolutia culturali a urmirit
lichidarea
influe,,telor burgheze din comportament,
invitimint,
intre
1966 Zi
riinta,
1976, au avut loc adevirate masacre in
nurnele socialismului, inv;Jiturilorlui
M~~din ,,cirticica rogiesr.

pe ideologia marxist-leninisti si pe dictatura personal; a liderului partidului


unic. i n slujba lor sunt convocate atst un aparat de propagandi, c$t si unul
represiv (polifia politici). Obiectivul acestor regimuri era instalarea societitii
comuniste, caracterizati prin proprietate cdmuni sa'u de stat, prin omogenizare
socialeconomici, ateism, centralizare si planificare, control permanent al cetifenilor. Existi variante nafionale ale acestor regimuri, explicabile prin deosebirile la nivelul tradifiilor, mentalititilor, experientei politice fi al institutiilor, de.confesiune religioasi etc. Un exemplu este lugoslavia, care, dupi ce si-a afirmat
independents fati de Moscova in 1949, a realizat o serie de reforme. Alte incerciri
s-au produsin Ungaria, in 1956, si in Cehoslovacia (Primivara de la Praga, 1968).
inibusite de armata sovietic& lnte~entiaarmati in Cehoslovacia a statelor din
Tratatul de la Varsovia, la comanda sovieticilor, a provocat, i n august 1968,
dizidenta Romhniei. Dincolo de aceste deosebiri, regimurile comuniste au fost
totalitare fi au constituit experimente fir2 precedent asupra comunititii
umane, provocind imense suferinfe umane si egec economic.

Un alt fel de comunism: cel chinez


lnstalat i n 1949, i n urma unui rizboi civil cu forfele nafionaliste, conduse de
Cian Kai-si, regirnul comunist din China a urmat, aproape un deceniu, modelul
sovietic. A fost proclamati, la 1 octombrie 1949, Republics Populari Chinezi,
iar puterea aparfinea Partidului Comunist. i n 1957, liderul acestuia, Mao
Zedong (1893-1976). incepe s i aplice misuri care au dezvoltat o ,,cale chinezi"
a comunismului. Un experiment maoist a fost revolufia cultural3 lansati in
1966, care urmirea, de fapt, s i restaureze puterea lui Mao, contestati de
organizatiile centrale ale Partidului Comunist. Aparatul, tehnocrafii au fost tinta
revolufiei culturale, in care s-au implicat tinerii, studenfii, militarii, constituiti in
girzile rosii. La moartea IuiMao, puterea revine aripii realiste. Noua constitutie, aprobati i n 1982, creeazi cadrul legal pentru un demaraj economic. in anii
1990, China a cunoscut o dezvoltare economic2 spectaculoasi, mai ales in
zona de coasts, unde a atras capitalurile straine. Regimul a rimas unul autocratic, fundamentat pe ideologia marxisti, cu un capitalism de stat creat de
elita Partidului Comunist aliati, in acest scop, cu unii capitalisti chinezi din
striinitate.

Evolufii in statele comuniste


i n anii 1980, in Euopa comunisti se manifest5 o crizi mojali si ideologici
profund;; sistemul insugi ifi epuizase mijloacele de convingere, increderea intr-un
regim ce-si dovedise incapacitatea.
incercarea lui Mihail Gorbaciov, incepind cu 1986, de a reforma sistemul
politic al statului sovietic, in conditiile mentinerii partidului unic, nu a reusit.
Schimbirile politice din Uniunea Sovietici odati cu venirea la putere a lui
Mihail Gorbaciov au incurajat miscirile dizidente din unele f i r i comuniste.
h spatiul comunist, anul 1989 a fost martorul unei acutiziri a luptei politice
fi mai ales a clarificarii programatice. Cei care luptau doreau doui lucruri fundamentale: participarea la conducerea statului, ceea cepresupunea pluralism
politic, fi respectarea drepturilor lor de cetiteni. Se adiuga o largi dorinfi de

........

. . .

...............

...

~~~

STATELE $1PO~.I'~'ICA
LOR & PERIOADA CONTEMPORANA
.........................................,.....,,.................,.........................*..........~..~......*.....
consolidare a suveranitifii nafionale, ceea ce insemna, automat, diminuarea
controlului sovietic.
in 1988, in Ungaria, Janos Kadar, care acceptase cele petrecute in 1956 si
condusese trei decenii fara, a fost silit, de adepfii reformismului comunist, si-si
dea demisia. Au apirut citeva partide noi, intre care Forumul Democrat si
Federatia Tinerilor Democrati (FIDESZ) ficeau o politic8 anticornunisti.
i n Polonia, infiinfarea ,,Solidarititii", sindicat independent inregistrat legal
(noiembrie 1?80), in urma negocierilor dintre grevistii din Gdansk si guvern, a
pus sub semnul intrebirii dogma puterii centralizate a comuni~ilorf i r i alternativi. Biserica catolici s-a implicat, incercind s8 sustini Sindicatul ,,Solidaritatea" si chiar si-i tempereze unele revendiciri. lntroducerea legii martiale nu a
inliturat ,,Solidaritatea", care a creat o culturi alternativi prin filme, edituri
etc., demonstrind c i sistemul represiv nu-i poate opri drumul.
i n Cehoslovacia, o initiativi intelectuali, Charta 77, cerea respectarea drepturilor m a n e si a libertifii generale. Desi se declara o asociatie apolitic;,
punea problema pluralismului politic, anticipind o noui ordine, cea postcomunisti. Unul dintre inifiatori a fost Vatlav Havel. Opozanfii regimului formeazi
Forumul Civic, care chema la separarea puterilor i n stat si trecerea la economia
de piafi. i n urma grevei generale din 27 noiembrie, se anuleazi clauza constitufionala a partidului unic. Toate aceste schimbiri au avut loc printr-o ,,revolufie
de catifea", f i r i virsare de singe.
i n RDG, criza de proportii este accentuati de valurile celor care treceau i n
Germania de Vest prin Austria din Ungaria sau Cehoslovacia. La 7 noiembrie
1989, valul de nemulfumire a provocat demisia gwernului, iar la 9 noiembrie
zidul Berlinului a fost dirimat.
i n noiembrie 1989, Todor Jivkov, care conducea statul si Partidul Comunist
din Bulgaria din 1954, a fost silit s i demisioneze de citre un grup de reformisti,
i n frunte cu Petar Mladenov.
La 22 decembrie, lua sfiryt si regimul ceauyst din Rominia. Pentru toate
aceste firi incepea o perioadi de dureroasi $1 lungi tradifie, marcati de
mogtenirea lor comunisti, care nu a dispirut odati cu inliturarea d~ctaturii
comuniste.

m
a

. w e 77 nu COOSo apozi2'6
q w t ~ ~ ~~at asp74ir~i
.
dow
W m,
aqa cwn f~ muke wganirapi sirnibre care -cp
i
dvadi atkttn Est d t y h Vest Ea nu are htw,$a de a trw program? speafRp
$ radkak pentru ntreforma pdrt~a$i
%xi&,ci
u@xea wui dtraloQ am
structh, w wcloc4tB@e p ! i k e $ Etca stst atri@md mai a h atehfsa &#pa ucax
Qlarta 77, ~

Lech Walesa,
"
lideml Sindicatului ,,Solidaritatec
Doui valur~de greve in 1988 au
~bligatregimul s i inltieze un dlalog cu
.,Solidaritatea", repus in legalitate, ca :i
alte organ~zatiiale soc~etitiiciv~le,si d
restructuteze ~nstitutiileputer~i.Prirnele
aleger~libere din iunie 1989 au fost c.35tlqate, la modul categorlc, de ,,Sol~dar~-

~fmhtwtw
t

I,,~mdlh
+&ace are,el rnai prdund. Ea,:j
?::Se6wint5 a noui eta& marcat: &a'..

1. Citifi fragmentul din documentul fondator al Cartei 77. Credeii c i intr-un regim
totalitar comunist era posibil .,dialogul constructiv" despre care vorbe~tedocumentul?Aducefi trei argumente in sprijinul rispunsului dat.
taw1 $1 politica

RomSnia de la statul totalitar


la statul de drept
*

Nicolae Ceausescu s-a deplasatpersonal


in Valea Jiului, pentru a asculta cererile
grevi$tilor

Represiunea sistematlci ~iextrem de puternlci, controlul exercitat deintreaga familie Ceau~escuau ficut ca, in Rominia, societatea civili s i nu se maturizeze suficient de rapld. 0 alti explicafie ar f~ aura nafionalisti care I-a inconjurat pe Nicolae Ceausescu dupa august 1968 si o politici externi dinamici si credlbili, care I-au catalogat drept unul .,dintre comunistii bunl" ai ~urhpeide Est. _
i n anii 1970, mai mulfi factori au alimentat atat aparifia dkidenfdor, cat si
cristalizarea unor nemulfumiri generalizate la oamenii de rind, dar ~ila elita
comunisti. Este vorba despre semnarea acordurilor de la Helsinki privind drep
turile omului (1975). care permit firilor occidentale s i aibi calitatea de observatori i n aceasti problemi, chiar i n Romania, ~ide instalarea ,,socialismului
dinastic", prin care intreaga famille Ceaugescu ocupi posturi-cheie in ierarhia
de partid si de stat. Toate acestea sunt grefate pe esecul economlc al sistemului si pe sciderea drastic2 a nivelului de trai p i n i la rafionalizarea painii ~i a
altor alimente de bazi, reducerea cotei de energie termici $ielectrici, a gazului metan pentru consumul casnic etc. Planurite cincinale, cu indicatori tot mai
ridicafi, nu sunt indeplinite, iar aceasta pericliteazi calitatea vietii in Rominia.

Mi~carilerevendicative

- care adusesa populafia fntr.0


'tuatie de mimie 9 &kiikrcb - 9

N&

ahrant& sate prdecte de asiste


atizam yi reconstraie a centrului
ucurgfnrkri."
JenFranpis Souiet,
toria cornpafarfa a stat&r cornuniste
din 19-45 pdna in zikk noastlre

CWKX complex culturd, care


noua famili dornnitoare de-

dar $ a hhi culturale $ $'"xu, M w a rmBnffor.

dkidenp - atitudine diferiti de cea oficiali, dorin$ public2 de a urma a l t i cale.

Rominia s-a distins prin misciri muncitoresti care au dat glas disperirii celor
in numele cirora conduceau fara comunistii. Minerii de la Lupeni au organizat,
in 1977, o grevi, cerand reducerea zilei de munci de la 8 la 6 ore, pensionarea la
virsta de 50 de ani, locuri de munci pentru sofiile si fiicele lor, asistenfi medicala competenti. Ei mai cereau ca mass-media s i prezinte obiectiv revendicirile
lor. Comisia desemnati s i trateze cu minerii, condusi de llie Verdef, nu a fost
prlmiti de grevisti, obligindu-l pe Ceausescu s i se deplaseze personal i n Valea
Jiului, unde a acceptat cererile acestora ?I a promis c i nu vor fi persecutati pentru demersul lor. i n septembrie 1983 au avut loc greve i n alte sapte mine din
Maramures, trei ani mai tirziu la Cluj si Turda. Studenfii din centrul universitar
la$ au demonstrat, i n seara zilei de 17 februarie 1987, pe strizile oragulu~,
scandind: ,,Vrem apB sB ne spalam si lumini si-nvifim". Ceau~escua rispuns
cu suplimentarea aprovizionirii acolo unde erau manifestafii, f i r i a face schimbiri de durati. Tot in 1987, i n noiembrie, a avut loc o miscare a muncitorilor
de la doui mari uzine din Erasov: ,,Tractorul" si ,,Steagul Rosu".
1

Dizidenfa romheasd
Dupi Helsinki, Ceausescu nu a putut scipa de critici chiar din partea unor
llderi ai regimului, de exemplu Ion iliescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Ridulescu, care au cunoscut dizgafia, deoarece au indriznit s i discute politica sa
economici. Ei au fost scosi din posturile lor influente ~imarg~nahzati.i n 1979,
Constantin Pirvulescu, membru veteran al PCR, a finut un discurs la Congresul
al XII-lea, acuzindu-l pe Ceau~escuc i a instaurat o dictaturi personal: si c i nu
respecti minima democratic de partid. Unii intelectuali, i n numir destul
de restrins, au criticat reg~mulceausist, I-au denunfat i n strainitate pentru

incilcarea drepturilor omului sau chiar au distribuit manifeste. Printre acegtia


s-au numirat Paul Goma, Doina Cornea, Mircea Dinescu, Mihai Botez, Radu
Filipescu, Ion Puiu, pirintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa.
i n med~ileoccidentale, a fost data publicititii, i n martie 1989, o scrisoare.
semnati de Silviu Brucan ~ialf~fosti demnitari comuni5ti (Gheorghe Apostol,
Alexandru Birlideanu, Corneliu Minescu), care protestau impotriva politicii lui
Nicolae Ceausescu.

Ciderea lui Ceaugescu

-,

Revolta s-a declansat la Timisoara, la 16 decembrie, d n d in oras au avut loc


demonstratii impotriva regimului. Din ordinul lui Ceausescu, s-a tras i n demonstranti, multi fiind omorifi sau riniti, si s-a incercat izolarea Timi~oarei.
Ceausescu a proclamat starea de asediu, dar a avut proasta inspirafie s i organizeze la Bucuresti o mare adunare care d demonstreze susfinerea regimului de
citre populatie (21 decembrie). Multimea, masati i n fata Comitetului Central al
PCR, a huiduit si a scandat lozinci anticeaugiste. i n noaptea de 21 decembrie ~i
a doua zi, cei care se opuneau regimului au rimas i n stradi, luind cu asalt
clidirea Comitetului Central, pe care Elena si Nicolae Ceusescu au pirisit-o in
grabi cu un elicopter.
i n aceeagi zi, s-a constitui Frontul Salvirii Nationale, i n care au intrat
dizidenti precum Mircea Dinescu si Doina Cornea, fosti membri ai Comitetului
Central al PCR, marginalizati de Ceausescu, ca Ion lliescu, reprezentanfi ai
manifestantilor. Ocuparea Televiziunii a dus la transmiterea in direct a evenimentelor din Rominia. Frontul Salvirii, printr-o platformi-program, a luat primele misuri, in vreme ce, pe strizile Bucurestiului, forfe neidentificate trigeau
in manifestanfi. Nicolae si Elena Ceausescu au fost predafi unei unitifi militare
din Tirgovi~te,unde, in urma unui proces sumar, au fost acuzafi de genocid si
condamnafi la moarte. Sentinta a fost executati imediat.

Statul de drept. Regisirea pluralismului politic


Platforma-programa FSN, din seara de 22 decembrie 1989, anunfa revenirea
la pluralismul politic. Au apirut numeroase asociatii si organizafii si au fost activate
partidele istorice, desfiintate de comunisti in 1947: Partidul Nafional Ta'ra'nesc,
Partidul Nafional Liberal, PartidulSocial-Democrat Lor li se adaugi UDMR (Uniunea Democrats a Maghiarilor din Rominia) si Vatra Rorna^neasca', infiinfati de
rominii din fransilvania. FSN, transformat in partid politic, a dstigat primele
i
alegeri libere din mai 1990.
Constitutia din 1991, aprobati prin referendum national, proclama Rominia
s t a t de drept. democratic si social, considera pluralismul politic o garantie a
democrafiei si garanta cetifenilor drepturi civile. Statul este constituit pe principiul separirii puterilor: legislativul, compus din Camera Deputafilor si Senat, este
ales prin vot universal, direct, egal, secret, ca si pregedintele, ales pe patru ani
(ulterior i n urma modificirii constitufiei, pe 5 ani). Guvernul, format prin negocieri cu forfele politice, este aprobat de Parlament. Se precizeazi independenta
organelor puterii judecitoregti si se garanteaza egalitatea in drepturi ~iindatoriri
a tuturor cetitenilor.

Stanria lui Lenin este coborat&


de pe soclu (1990).

,,Importante necunoscute
totusi asupra acestor evenimente
asupra raspunderii respective a per!
nalitafilor implicate. Principalii actc
oameni politici (ca Brucan), militari (
generalii Militaru :i Stinculescu), sea
ripi arestati, securisti eliberati, siml
actori din multime, au luat cuvintul s
$iau exprimat oprnia in scris (...) Deai
formarea genereazi tulburare si unifc
mizeazi culpabilitatea sau victimizar
tuturor,"
Iatherine Durandin, lstoria rornsni

1. Ce s-a intamp~d~
In anur iyorrr ur c r
Ceausescu a *>tigat capital politic in
fata occidentalilor in acest an?
2. Realizeazi un scenariu in care te afli in
postura de dizident faf.5 de regimul lui
CeauSescu. Ce mijloace ai utiliza? Care
crezi c i ar fi rezultatul actiunilor tale?
Care ti-ar fi sperantele? Dar temerile?

Ill

-.p

"Diaspora gi exilul romgnesc


Primul val

dintre Orqe'e
americane
Cleveland,
in care s-au st*ilitmu'.ti emigranfi
romdni

.Emigrafia m d n g din 5U

Acest prim val de emigranti a fost alcatuit de cei plecati in septembrie 1940,
impreuni cu fostul rege Carol al 11-lea, si de capii miscirii legionare, plecafi din
tar2 dupi rebeliunea din 1941. Lor li se adaugi diplomati, oameni politici, industriasi si chiar un numir de intelectuali, ca Mircea Eliade, Emil Cioran sau Eugen
lonesco. Cu totii se formaseriin RomBnia interbelie si nu puteau accepta regimul
totalitar introdus de comunisti. Ca orice subiect contemporan, sunt greu de analizat, la modul obiectiv, acfiunile dkporei rominesti. Chiar astizi, cind
s-au tipirit in Rominia mai multe scrieri ale edlului romhesc din aceasti
perioadi, cele mai multe par, mai degrabi, incerciri de a justifica o pozitie sau
alta, fiind subiective. Nu cunoastem nici micar propociile reale ale diasporei
rominesti postbelice, ci mai degrabi activitatea acelora care nu au rimas anonimi.
Membrii exilului rominesc sewiseri regimurile autoritare, aveau convingeri politice
diferite, de la socialdemocrati, liberali, firinisti, susfinitori ai regimului autoritar al lui Carol al 11-lea pin8 la fosti legionari.

Ciiutarea unui consens

@SuI EurOpei $ America, n


uw
w articole prin a m tereau tratmm

......................,
,

Dicfionar

dbspora - comunitate narionali dispersati in mai multe state striine ca urmare a

&/- plecarea cuiva din propria tar: pentru a scipa de prigoana sau de uncle rigori

care apirea la Miinchen, ,,Stindardul", editat tot i n Germania, ,La Nation


Roumaine", care apirea la Paris, sau ,,Lumina" din Cleveland (Ohio).
Regele Mihai, cu un grup restrins de apropiati, s-a stabilit la Versoix (Elvetia),
Lazir. De aici s-a inifiat Comitetul Nafional Romin, in conducerea ciruia a fost
~n timp Nicolae Ridescu, inlocuit apoi de Constantin Visoianu. i n cele din
urmi, Nicolae Ridescu a infiintat, in 1951. Asociafia Rominilor Liberi, care ii
reunea doar pe cei ce triiau in America, printre care Augustin Popa, Cornel Bianu

sau Emil Ghilezan, fo$i membri ai PNT, apropiati de luliu Maniu. (Ulterior, asociatia se va numi Liga Rorn2nilor Liberi.) Cele doui organizatii ale rominilor din
i
exil nu s-au putut unifica, desi americanii au cerut cu stiruinfi exilafilor s i - ~constituie reprezentante nationale unice. Accesul la un fond important (6 milioane
de franci elvetieni), depus de Mihai Antonescu intr-o banci elvefiani, destinat
exilului rominesc, a inveninat ~imai rnult relariile. Dup2 moartea lui Ridescu
(16 mai 1953). Cornitetul Nafional Rornin, condus de Constantin Visoiantr,
r i m i n e reprezentatul unic al exilului rominesc.

Romhii din Europa Occidental5


Exilafii romini erau prezentiin aproape toate firile din Europa Occidentali.
Un grup numeros se stabilise la Paris, fiind cunoscuti in special pentru preocupirile lor literare, mai ales cele ale lui Eugen lonesco, Monica Lovinescu, Paul
lerunca, Emil Cioran, Eugen Mihiescu :.a. Tot in capitala Frantei se vor stabili, in
anii 1970, Paul Goma si Virgil Tinase. Acesta din urmi este autorul unui material extrem de critic despre familia Ceau~escu,publicat in revista ,,L'Actuel", motiv
pentru care a trebuit s i fie protejat de Serviciile Secrete franceze. Parisul este
considerat, de altfel, capitala exilului rominesc.
Londra a fost, de asemenea, un centru al exilului rominesc. Aici s-au stabilit
a t i t foyti diploma;!, cat ~imilitarii de carier5, vocea lor ficsndu-se auziti prin
emisiunea in limba romini de la BBC.
in anul 1949, americanii infiinfeazi Cornitetul Europe; Libere, sub presedintia
lui Allen W. Dulles, i n care sunt angajati fo$i politicieni, militari, scriitori si jurnalisti din statele rimase dincolo de Cortina de fier. Acest comitet a hotirit, Tn
1950, crearea postului de radio ,,Europa Libera", la Munchen, in Germania, pentru a transmite emisiuni dedicate Mrilor aflate sub control sovietic. Postul avea o
seqie romini, cu peste 50 de angajati; emisiunile unor jurnalisti talentafi ca
Ion Migureanu (Ion Pop), Radu Gorun (M. Cismirescu), Radu Cristea (Eduard
Motas), Stefan. Aldea (Emil Hurezeanu) ?.a. erau ascultate i n Rorninia, fiind
considerate singura sursi obiectivi de informare.

Exilul dizidenfilor
i n anii 1970, in societatea romsneasci se face simtiti dizidenta fati de regimul

redu~ila ticere prin hcarcerarea lor, arest la domiciliu sau intenarea intr-un spi-'
tal psihiatric, unii erau prea cunoscufi in striinitate pentru a fi ficuti s i dispari
pur ~isimplu. Acestora din urmi li s-a permis d plece din tars, retrigindu-like
chiar cetitenia, cum a fost cazul lui Dumitru Tepeneag. Paul Goma, Nicolae C.
Munteanu, Cornel Chiriac, Gelu lonescu $i altii au colaborat cu Radio ,,Europa
Liberi", prezentind realitatea comunisti asa cum au trait-o. Alfi dizidenfi:
Mihai Botez, Vlad Georgescu, s-au stabilit in Statele Unite ale Americii, unde au
ficut carieri universitari, ca ~iMircea Eliade de altfel.
Desi trisitura fundamentali a exilului rominesc, la niwlul personalititilor,
r i m i n e cea de discordie, totusi activitatea acestuia a fost i n misuri s i tragi
semnale de alarmi i u privire la abuzurile regimului comunist.

Horace J. Nickels, din Divizia pentru


&facerile sud-est europene a Dep
mentului de Stat a SUA, despre e
romsnesc:
,,Generalul Ridescu a venit
Washington insoFit de domnii Davil
Tilea. (...) Learn spus c i noi eram tu
rag g i n acela~itimp ingrijorati de
cordia ce domnqte intre romilni, c
de manewele duse de o pa& dint
contra celorld~i.(...) ins3 mi-am e
mat pirerea cti (...) exilatii decit s i
gsndeasci la avantaje personale
devoteze energi
face mai bine
ab~litateapentru a obfine rezultate
importante pentru tara lor."

sei

Radio Europa Liberd ~i


exilul rom2

1. Nominalizali un membru al exilului


rominesc din adoua jumatate a secolului al %-lea si alctituiti o f i ~ini care s i
precizati domeniul in care s a remarcat,
contribufia la recunoa7terea internationali a culturii si civilizatiei rom8ne:ti
sau la cunoasterea realititii politice din
Romsnia comunisti.
2. EnumeraJi trei cauze care au determinat
divizarea diasporei si exilului rominesc.

fntwrcerea regelari Mihai tn farri


dupd un lung a i l

COOPERARE SI CONFLICT
f~ SECOLUL AL XX-LEA
Sistemul Versailles-Washington
@ noua ordine internafionalii
Noua ordine international5

Panicipanti la rratativele de amistitiu


de la Compikgne (noiembrie 1918)

-.

m c p w.,,,...,.

.,.-........-...

autodetenninare - dreptul popoarelor de


a dispune de ele insele, de al$i alege forrna
de guvernirnint potriviti propriilor interese.
p o l i t i ~,po@l/or deschise" - politici inifiat: de Statele Unite ale Arnericii i n septembrie 1899. ldeea era c i toate statele
trebuie s i beneficieze de conditii $iavantaje egale i n relafiile lor cu China. Acestea
urrnau s i respecte independenfa $iunitatea Chinei. Una dintre prernisele acestei
politici era rnentinerea slibiciunii Chinei.
Aproape distrusi de dezvoltarea sentirnentului national in China $i de interventia
Japoniei, politica ,,porfilor deschise" a fost
reafirrnati la Conferinla de la Washington
(1921-1922).
reparapi pliti pe care statele invinse
urrnau s i le faci invingitorilor $icare trebuiau s i acopere valoarea pagubelor suferite de acestea $i a pensiilor $i alocaJiilor
pentru viduve $iorfani.

Lurnea jesiti din Prirnul Rizboi Mondial a fost asezati intr-o n o u i ordine
internationali, expresia schirnbsrii raportului de forte intre rnarile puteri.
Schirnbarea se contureazi cel rnai clar i n Europa. D u p i Marele Rizboi, prin
aplicarea principiului autodetermindiiiin conditiile victoriei Antantei asupra
Puterilor Centrale, rezulti Europa nafionalit&i/or. Mai ales i n Europa
Central5 ~i de Est, dreptul popoarelor la o viafi politici de sinestititoare
poate fi rnai riguros observat ca urmare a destrimirii Austro-Ungariei, a
revolutiei care cuprinde lmperiul Rus, a niruirii lrnperiului Otornan si a
infrtingerii Gerrnaniei. Reapar state pe harta Europei (Cehoslovacia, Polonia,
statele baltice, Finlanda); apar state rerntregite (Rornznia, Regatul StirboCroato-Sloven). Prin crearea Ligii Natiunilor, se declanseaza procesul inlocuirii f o e cu legea si al democratizirii relatiilor internafionale; statele rnici
si rnijlocii au posibilitatea exprirnirii propriilor interese i n numele principiului egalitafii statelor, indiferent de mirime, putere economic5 si rnilitari
etc., in fafa ligii internationale. Aceasti ordine nou5 o inlocuia pe cea
veche, bazat5 pe principiul echilibrului (rnarilor puteri) observat i n special
d u p i Congresul de la Viena (1815) - Concertul puterilor.

Sistemul de la Versailles
Victoria Antantei i n Primul Rizboi Mondial a fost consernnati i n
tratatele semnate cu statele invinse (Gerrnania, Austria, Ungaria, Bulgaria
~iTurcia), tratate care au format Sistemul de la Versailles, nurnit ass pentru
c5 trataiul cu Gerrnania (28 iunie 1919) a fost sernnat la Versailles.
invingitorii i n ~ r i s uRizboi
l
on dial au vrut s5 incheie-tratate care s i le
asigure avantajele victoriei ~iconsolidarea ei o vreme cSt rnai indelungati.
Cu Gerrnania. principala putere invins5, s-a incheiat prirnul tratat, d u p i al
cirui model s-au elaborat si celelalte docurnente. i n ordine cronologici,
s-au incheiat tratate cu celelalte t5ri invinse: Austria, la Saint-Germain (10
septernbrie 1919); Bulgaria, la Neuilly (27 noiernbrie 1919); Turcia, la
Sevres (10 august 1919) ,si Lausanne (24 iulie 1923); Ungaria, la Trianon (4
iunie 1920).
Reapar diferenTe de interpretare si chiar divergente intre Franfa, Marea
Britanie $i ltalia. Aceste diferente sunt bine puse i n evidenT5 de modalitatea
evaluirii problemeigermane. Cum trebuie tratati Gerrnania? Cu ferrnitatea
i

- I
:
I8

C O O P E ~ R E$1 CONFLICT IN SECOLUL AL M(-LEA


.....................................................................................................................................
cu care Gerrnania, i n postura de fari eferner invingitoare (picile separate
de la Brest-Litovsk $1 Buftea-Bucuresti), si-a tratat invingii. Cu duritate, spun
rnai ales francezii, a ciror tari a plitit victoria atat de scurnp i n oarneni gi
rnateriale. Apoi, Franta se sirnfea rnai ameninfati de Gerrnania invinsi
decit Marea Britanie. La accentuarea divergentelor contribuie gi Rusia,
deveniti Rusia Sovietici ;i apoi URSS dupi victoria bolgevicilor in Revolufia
rusi.
Problema germanri, problerna conviefuirii Gerrnaniei cu vecinii gi cu celelalte puteri europene gi ale lurnii, rirnine. Doar din aceasti perspectivi
putern intelege fragilitatea noii ordini irnpuse de invingitorii in Marele
Rizboi, eferneritatea relativi a Europei nafionalitifilor. Gerrnania a fost
sever dezarrnati (interzicerea serviciului rnilitar obligatoriu, pistrarea a
doar 100 000 oarneni sub arrne, predarea sau distrugerea arrnarnentului
de mare eficienti). A fost, de asernenea, supusi plitii repam$ilor, socotite
inrobitoare si jignitoare de poporul gerrnan. Nernulturnirile aferente
Tratatului de la Versailles au creat in Gerrnania un rned~uprielnic activititii
forrnatiunilor nationaliste si cresterii influenfei Partidului National-Socialist,
,

7
A

Georges Ckmenceau gi Woodrow Wilson,


artitmii Sistemului de la Versailles

la care s i poati fi ascultati si direrea reprezentanfilor puterilor invin'se gi,


prin cornprornisuri inteligente, s i se semneze tratate care s i asigure durabilitatea picii. Presiunea forrnidabili a urrnirilor rizboiului gi a ,,experirnentului sov~etic"in desfisurare au irnpus o irnpresionanti lupta cu tirnpul pentru
reinstalarea ordinii in Europa adusi de rizboi in pragul barbariei. S-a organizat i n grab5 o Conferinti de pace, care a reunit reprezentanti ai statelor
invingitoare.
Pre~edinteal Conferinfei de la Paris a fost prernierul francez Georges
Clernenceau (1841-1929). La conferinti a participat Woodrow Wilson
(1856-1924). presedintele Statelor Unite ale Arnericii. Tratatele inchelate
au ficut cunoscute frontierele statelor europene, inclusiv ale RornSniei
intregite.
Sisternul se nurneste Versailles-Washington pentru c i discutiile de la
Versailles au fost urrnate de cele de la Washington, unde, intre 21 noiernbrie 1921 si 6 februarie 1922, s-a desfisurat Conferinta dezarrnirii navale.
Dace la ~ ~ rConferinta
i s
de pace a instituit noua ordine preponderent i n
Europa, Conferinfa de la Washington a vizat in rnai mare rnisuri ordinea
rnondiali. Cohferinta a reunit reprezentantii a noui puteri navale. lnifiativa
a fost a Statelor Unite ale Arnericii. Au mai fost reprezentate:%elgia, Marea
Britanie, China, Franta, Italia, Japonia, Olanda $i Portugalia. Scopul conferintei a fost reducerea arrnarnentului naval si detensionarea relafiilor din
Extrernul Orient. Conferinta a consacrat trecerea practici a SUAin fruntea
ierarhiei navale, dominate de secole de Marea Britanie. Angajarnentul
respectirii independenfei Chinei insernna echilibrarea raportului puterilor i n
Extremul Orient si reafirrnarea politiciiporpordeKhisein China.
Noua ordine international5 care a urrnat rizboiului din l'Si14-1918 a fost
consacrati de cele sase tratate incheiate la Conferinta de pace de la Paris
~i cele trei la Conferinta dezarrnirii navale de la Washington, care au format sisternul Versailles-Washington.

ci Mice raboi sau ameninrare


rszboj (...) intmseazB htreaga

cietate (a Nafiun~lor)$ ci aceasta


buie s i la mitsutk pmprii pentm
~ I v Ra mod eflcient p m a na$mb "
Paau/ SoCietJfii &fbn

.Art. 80. Gertnania recunoa


respecta cu strikteTe indepen
Austriei. (...) Gerrnania
aceask7 ir&pendent;i va
afar4 doar cu consfrng

r
.Exerci
1. Care este deosebirea dintre ordinea

instituit5 prin sisternul de la Versailles si


aceea instituit5 ni 1815?
2, Argurnentati de ce principiul
s-a aplicat ni conditiile victoriei
Antantei.
3, ~
~ pe
~ grupe,
~ r~spundeti,
~
i cu
~ argu~
ment, laintrebarea:de ce credeti c;i a
fast nevoie de Conferinta dezarrnarii
navale de la Washington?

Rezolvarea conflictelor
3x1 lumea contpmporanii
De la Liga Nafiunilor la ONU
+ lzbucdrea celui de-Al Doilea Rizboi Mondial constituie dovada esecului

Sesiune ONU

,,Ni se cere neincetat s i purtim


rizboaie f i r i soldati, fir5 arme, fir2
bani, dar cu ni>te mandate pe care
teats lumea le consider2 nerealiste. Si
csnd nu reu~imacest lucru, ni se arunc i acuzatii c i suntem inutili, costisitori
si ridicoli."
Bernard Miyet (Departamentul
operafiilor de mentinere a picii),
,,Le Monde", 24 mai 2000
~

o...~-L

:_--._:
L~-~....:~-..

rl__:._

Ligii Nafiunilor. Tnfr~n~erea


Germaniei, Italiei, Japoniei ~i a aliafilor lor a
creat posibilitatea reluirii proiectului permanentizirii picii prin crearea
Organizafiei Natiunilor Unite jiunie 1 9 4 5 g a n Francisco). Esecul Ligii
Nafiunilor a ficut ca ONU s i primeasca mijloace pentru rezolvarea conflictelor mai clar definite; teoretic, s i dispuni de forfa militari ce a lipsit
Ligii Nafiunilor. Ca $i Liga Nafiunilor, ONU are locuri permanentein Consiliul
de Securitate pentru marile puteri. i n Consiliu, funqioneazi regula unanimitifii; fiecare mare putere are drept de veto ~iatunci d n d uzeazi de el
orice hotirire este blocati. D u p i Al Doilea Rizboi Mondial, F.D. Roosevelt,
presedintele Statelor Unite ale Americii, aspira la o n o u i ordine mondiali,
pentru care vedea strict necesar consensul a patru mari puteri: SUA, Marea
Britanie, Uniunea Sovietici ~iChina. Aceste state vor deveni membri permanenfi ai Consiliului de Securitate, adiugsndu-se !i Franta. Amplificarea conflictului ideologic intre Statele Unite $i Uniunea Sovietici Pn timpul Rizboiului Rece a constituit un factor care a diminuat eficienfa ONU.

ONU - realizari si limite


Dupa disparifia Uniunii Sovietice, lumea inceteazi a mai fi bipolar%
Statele Unite ale Americii rim2n singura superputere :i realizarea consensului cu celelalte state este anevoioasi. kstfel se explici faptul c i lumea
este acum caracterizati ca fiind, deopotrivi, unipolar5 51 rnultipolar5.
Relafiile ONU cu Statele Unite devin foarte importante pentru rezolvarea
conflictelor i n lumea contemporani. Potrivit articolului 3 din Carta ONU, ar
trebui constituiti o forfa milltar2 utili rezolvirii conflictelor. Lipsind mijloacele financiare necesare, s-a ajuns la solutia constituirii acestei forfe
atunci csnd imprejuririle o cer si existi acordul Consilrului de Securitate.
~roblemelesunt nweroase. Cregte numirul statelor membre. Solidaritifile
nu mai sunt ideologice, ci uneori regionale, alteori aleatorii; d t e o d a t i permanente, uneori episodice; d n d si c8nd rafionale, alteori de neinfeles.
Prevenirea $irezolvarea confl~ctelorsunt tot mai anevoioase. Organizat~a
asisti de multe ori neputincioasi la fen.omene aferente cresterii demografice, inegalitafilor dintre firile bogate ~icele Grace, intensificirii traficului de droguri.
Un bilanf ficut i n 1992 de secretarul general Boutros Boutros-Ghali preciza faptul c i ONU nu a putut evita sau opri un numBr de aproximativ 100
de conflicte, moartea a 20 de milioane de birbati, femei si copii,
deplasarea forfati a altor 20 de milioane de persoane !ifuga a 17 hilioane

F _

de refugiafi. Secretarul general a avansat ideea unei ,,pedagogii a picii",


frumoasi, dar r i m a s i i n stare de proiect.
Exist5 mai mulfi factori care limiteazi eficienfa acf~unilorONU. Procesul
de decizie este lung, deoarece implici state cu interese adeseori contradictorii. Procesul de decizie trebuie s i se bazeze pe un consens minim, greu
de atins. Un alt factor fine de insuficienfa finanfirii. SUA nu plitescintreaga cotizafie - un sfert din bugetul obiyuit al ONU - si au ajuns la o datorie de un miliard de dolari. Este adevirat c i Statele Unite contribuie la
finanfarea unor operatii de menfinere a picii, astfel inc2t s-a afirmat c i
Statele Unite $i NATO constituie braful inarmat al ONU. Pe de a l t i parte,
mai existi !i alte state cu datorii f a f i de bugetul ONU. Subfinanfarea ONU
in fata unei lumi tot mai complexe este o realitate.

Prezenfa organizafiilorneguvernamentale
Bibiciunea ONU face s i creasci influenta organizafiilor neguvernamenfa& (ONGWceste organizafii vizeazi doar planul umanitar si pot influenfa
opinia publici. Cresterea influenfei lor este o urmare a globalizirii, proces
inceput odat5 cu industrializarea Europei $i care acum contribuie la diminuarea importanfei statelor-nafiune. Num5rul ONG-urilor a crescut impre
sionant; sunt de o suti de ori mai multe ca la inceputul secolului al XX- lea^
Astizi, numirul lor se estimeazi intre 35 000 ~i 50 000. Cea mai veche
organizafie neguvernamentali este Crucea Ro;ie, infiinfati i n 1863. De
notorietate mai sunt organizafii neguvernamentale ca Amnesty International, Medicii Far5 Frontiere, Medicii Lumk Greenpeace etc. Multe asemenea
organizafii neguvernamentale aduni fonduri necesare eradicirii urmirilor
conflictelor si supravietuirii dup5 catastrofele umanitare.

Soldati din fovele ONU de menfinere


a pdcii (Croatia, 1992)

Consolidarea institutiilor - unica solufie

ancfiunik ONU sunt aplicate, unede


Unite, dar
relafia atestora cu ONU este una special, rnai ales ci,dupa prabusirea prin
implozie a Uniunii Sovietice, au r5rnas
superputere
Un studiu bWtuit h 19% arati c i
35 d.6 tari sunt sau rix.3 s3 fie afectate
8e sanc$unile arnericane, printre acestea numir8ndu-se Coreea de Nord,
Vietnam, Cuba, China, Iran, Irak, Sudan,
Ariaola.
etc,
. ~ ~ z
. -luooslavia,
1M5,.Statele
Unite recurs la
atm.3 a sanc!iunjlor
economice de 104
Oti

in

0 lume aflati intr-o schimbare de o asemenea amploare poate genera


conflicte pentru rezolvarea cirora singura garanfie r i m h institufiile de
talia celor menfionate. Epoca contemporani define~te constant acest
interes general ca unul de supraviefuire a omenirii i n fafa pericolelor i n
crestere, ca acumularea de arme de distrugere i n mas5, deteriorarea mediului, cresterea contrastelor sociale si a inegalitifii dintre firile bogate si
!;rile sirace etc.
Conflictele lumii contemporane apar din cauza incompatibilitifii intereselor statelor. Pentru rezolvarea conflictelor nu existi numai mijloace militare. Opereazi i n continuare sancfiunile economice.
Au fost identificate si conflicte a ciror solufionare nu se intrevede intr-un
viitor apropiat; printre acestea se n u m i r i relafiile israeliano-palestiniene,
conflictul din Cagmir, care priveste relafiile dintre India :i Pakistan - state
posesoare de arme nucleare -, conflictul cu islamul, care trirnite spre dezbaterea despre ,,socul civilizafiilor", mai ales dupa 11 septembrie 2001.
Provoc5rile lumii contemporane pun i n termeni de necesitate problema
cooper5rii dintre statele nafionale i n cadrul institufiilor aflate la TndemSni,
ca Organizafia Nafiunilor Unite :i organizafiile neguvernamentale.

au

. Menfionafi care sunt deosebirile dintr~


Liga Nafiunilor si Organiza!ia Nafiunilor

,-,,,.-.
+,;,,

*,

Organizafi
pe grupe de 3-4, descoperifi
care sunt cauzele
limitelor
eficienfei
ONU,

3, Care este rolul brganizatiilorneguvernarnentale? Dafi exemple.

Relafiile interna$ionale
fn perioada interbelid

ga
Mmsolini,
la drea~ta):
Schmidt (inTepretul
lui Hitler), Hitler,
Daladier.

Perioada 1919-1939 poate fi surprinsi cel mai bine din perspectiva


indreptsrii lumii, mai ales a Europei, spre cel deAl Doilea Rizboi Mondial.
Aceast5 perspectivi arat5 nevoia concentririi atenfiei asupra spatiului european, h care problema gennand nu-!i gise~tesolufia potrivitz. Nu intamplitor
perioada 19141945 a fost apreciati drept A1 Doilea Rdzboi de 30 de Ani, un
veritabil r5zboi civil european.
Dupi un rizboi r5visitor, stabilitatea lumii, gi mai ales a Europei, s-a zdruncinat. Ordinea veche s-a n5ruit ~i una noui este pe cale iise instaleze, dar
rzgazul pentru aceasti reasezare complex5 este asa de ~curt,i n d t perioada
interbelici a putut fi caracterizati si ca un armistifiu de mai lung5 durat5. Au
existat divergenfe intre invingstori, folosite inteligent de Germania, cireia i s-au
al5turat foste state invingitoare nemulfumite de felul i n care s-a gestionat victoria (Italia gi Japonia). Astfel se explici deteriorarea starii de pace, p i n i la
declansarea celui de-Al Doilea Rizboi Mondial i n Europa (1 septembrie 1939).
i n Asia, Japonia, descitusati de prevederile tratatelor incheiate la Conferinfa
de la Washington (1921-1922), incepe mai devreme agresiunea impotriva
Chinei (1931; 1937).

Destriimarea aliantei franco-britanice


Fir5 prezenfa Statelor Unite $i a Uniunii Sovietice i n viafa international5 ~i
in special i n Liga Natiunilor, asistim la procesul erodirii statutului de mare putere al Marii Britanii zi al Franfei. SfSrgitul Antantei Cordiale (incheiati i n 1907)
are loc i n 1923, dupi intrarea trupelor franceze i n Ruhr, pentru a foca
Germania s i respecte Tratatul de la Versailles. Acesta este momentul i n care, la
Londra, Franfa este perceputi ca o fari cu tendinfe imperialiste si periculoasi
in ipostaza de putere dominants i n Europa.
Tratatul de la Locarno (1925) ueeazi iluzia concilierii franco-germane si a
durabilitifii picii, i n d are ~i dezavantajul impicirii frontierelor europene i n
garantate gi negarantate - o sugestie pentru Germania de a corecta pagnic
prevederile incomode ale Tratatului de la Versailles. in realitate, tratatul din
1925 se constituie intr-un reper al declinului Franfei, ajutat de Marea Britanie.

Instalarea P&tidului Nafional-Socialist


la putere
Existi o linie de continuitate i n istoria Germaniei interbelice intre regimul
national-socialist gi cele care lau precedat. Dac5 i n Republics de la Weimar
(Germania intre 1919 ~i1933) rezolvarea problemei germane inceped cu recuperarea situatiei antebelice, cu stergerea ruginii pierderii rizboiului, regimul
national-socialist condus de Adolf Hitler redimensioneazi aceast5 problemi.
Hitler dore~tedominafia Germaniei asupra Europei $ia lumii si cauti argumente care s i justifice acest proiect in teoriile rasiale. Regirnul nafional-socialist
continua hcilcarea Tratatului de la Versailles; reintroducerea serviciului militar

f
1,
i

obligatoriu (1935) este semnificativi: Hitler a vrut foqa cu care s i impuni


punctul de vedere german, dar a fost mulfumit s i corecteze Tratatul de la
Versailles pe cale pasnici.
Acesta este terenul manifestirii conciliatorisrnului controversat, practicat
mai ales de Marea Britanie. Obiectivele lui Hitler privesc deopotrivi stergerea
infr8ngerii din 1918; era convins c i aceasta nu se poate f a c e f i r i rizboi Zi c i
el este chemat s3 indeplineasci obiectivul. Din perspectiva istoriei relafiilor
internafionale interbelice, este semnificativi recuperarea statutului de mare
putere pentru Germania; impulsionarea revizionismului statelor mici din Europa
~iamprenta puss pe relafiile cu celelalte puteri ale lumii. Cu Hitler la putere in
Germania, autoritatea regimurilor dictatoriale a crescut. Nu putem explica altfel
diminuarea speranfei in preajma rizboiului si in perioada 1939-1941. Vointa
dictatorilor pirea de neinfrint si mult superioari discutiilor permise i n regimurile democratice.

. .
?
:*
~ t a l i nyi semnatarii Pactului de la
23 august 1939: Ribbentrop (sthga) giMolotov (dreapra)

Impactul victoriei bol~evicilorin Revolufia rus5


Victoria bol~evicilori n Revolutia rusi a avut asupra Europei $i a lumii un
impact enorm, data fiind promis~unearea2ezir1isocietigi pe baze ideologice
nol. ,,Experlmentul rusesc" insemna o negare a lumii vechi si o promisrune greu
controlabili i n viitor. Fir2 luarea i n considerare a acestui nou factor - Rusia r e
volutionari -, istoria relatiilor internationale in perioada interbelici nu poate fi
depl/n inteleasi. Daci re"olutia ~irizboiul civil au scos temporar Rusia din rindul marilor puteri, pe misura consolidirii revolufiei, conducerea bolsevici recupereazi statutul de mare putere Zi exploreazi c i i ale expansiunii Rusiei sub
acoperirea noii ideologii. Astfel, problernei germane i se adaugi problema
rusi, una cu parametri specifici p i n i la dezmembrarea Uniunii Sovietice (1991)
si pribusirea comunismului.
Dramatismul confruntirii intre dernocrafie ;i dictaturi (de dreapta si de
st8nga)
- . apare de amplitudine maximi in Europa Central5 Zi de Sud-Est. Tirile
situate in aceasti zona, inclusiv Romsnia, se v i d nevoite s2 supravietuiasca
intre blocuri ideologice gigantice. Pericolul este mai mare d n d aceste blocuri
devin militare si beligerante.
infelegerea vremelnici dintre Germania nazisti :i Uniunea Sovietici (Pactul
Ribbentrop-Molotov, 23 august 1939) favorizeazi trecerea Europei Centrale ~i
de Sud-Est sIJ3 dominafia germana. Dup5 pierderea inifiativei strategice de
catre ~ermania,zona devine parte a blocului sovietic. Toate prgmisele acestui
mod de desfi~urarea evenimentelor se pot identifica prin analiza relatiilor
internafionale din perioada interbelici.
Cind Cehoslovacia era mutilati la Miinchen, i n 1938, printr-un compromis
realizat intre Germania, Italia, Marea Britanie ~iFranta, de la Moscova s-a vizut
pericolul unei alianfe a puterilor ,,burgheze" (dictatoriale ~i democratice)
impotriva Uniunii Sovietice. incepe o veritabili curs3 pentru cooperarea cu
Uniunea Sovietici intre puterile democratice ~i Germania nafional-socialisti.
C$;tigitoare este Germania ~i compromisul ia forma Pactului RibbetropMolotov. Ca urmare a acestui ,,pact de neagresiune", incepe Al Doilea Rizboi
Mondial.

le&a f a d pitrtktpama tlfisi Eat&


GI ik
alficieot de (Ntmke $
cknQ .W.&ki br $ prala @-73
p w u C M W P C - . R& dti
parte,eipemc8
w
mult f a d R&h, Frmp s3 nu$ hrs
?R*a*&s

care o w n d e . "
5. Ben*, P. Mia. Bt&

Care au fost cele doui aliante din Primul


Rizboi Mondial.
Ce contributie au avut Statele Unite la
consolidarea picii la sfiqitul rizboiului.

ercitii...
1. Explicati de ce se afirmi ci la sfsqitul
Primului Rizboi Mondial, in relatiile internationale, principiul echilibrului puterilor
a fostinlocuit cu cel al securitifii colective.
2. Gisiti doui motive pentru care relatiile
francogermane au creat tensiuni internationale in perioada interbelics.

Rhboiul Rece 'intre tensiuni gi destindere


La sfirsitul celui de-Al Doilea Rizboi'Mondial, h lume rZmiseseri cinci
mari puteri: SUA, Marea Britanie, Franfa, URSS ~iChina. In realitate, lumea
postbelic8 va avea doi poli de putere, unul patronat de URSS si cel deal
doilea de Statele Unite. intre aceste doui superputeri se va declansa un nou
tip de rizboi, fiiri confruntare arrnati directs, dar la fel de neinduritor ca
oricare altul. S-a numit Rizboiul Rece si a fost generat de ambitia celor
doui mari puteri de a-si impune supremafia mondiali. Desi Rizboiul Rece
a dorninat relatiile internafionale aproape jumitate de secol, acestea au
cunoscut perioade de mare tensiune, dar si altele, de relativi destindere.
Semnele Rizboiului Rece au apirut chiar i n 1945; cind infringerea
Germaniei naziste si a Japoniei a inliturat motivul colaboririi angleamericanilor cu sovieticii. Acestia din urmi ocupasera militar mai bine de jumitate din Europa si interpretau cele hotirite la lalta (februarie 1945) unilateral
si abuziv, prin sovietizarea firilor invadate de Armata Rosie. Ei incercau si-si
largeasci zona de ocupatie din Germania si nu pireau c i doresc s i se retragi din Iran conform acordului din 1943, afectind interesele companiilor
petroliere si cele strategice ale Marii Britanii ?istatelor Unite. La rsndul lor,
SUA nu 5 informaseri pe sovietici (inci aliafi) de faptul c i urmau s5 utilizeze bomba atomici impotriva Japoniei. Noul presedinte al Statelor Unite,
H. Truman, a avut o atitudine rezervati fafi de Stalin la Conferinfa de la
Potsdam (august 1945) si, intors la Washington, a luat primele misuri,
sistsnd ajuiorul pentru URSS si alodnd un fond special pentru ajutorul
unor state ca Grecia, Turcia sau China, ameninfate de comunism. Tensiunile
apirute intre cele doui mari puteri au determinat nerecunoazterea
pretentiilor sovietice la despigubiri din partea Germaniei, dar si sabotarea,
de citre URSS, a Conferinfei de la San Francisco, de infiintare a ONU.

Primele crize. Blocurile militare


Primul semnal al Rizboiului Rete a fost refuzul URSS de a beneficia de
planul de reconstrucie a Europei (Planul Marshall), obligind statele aflate
sub ocupafia Armatei Rosiha adopte aceea~iatitudine.Un an mai tirziu
(1948), sovieticii au instituit blocada Berlinului. Aflat i n partea de ocupatie
sovietici, Berlinul fusese impirfit i n zone cu occidentalii, iar blocada id
obligat pe acestia s i instituie un pod aerian pentru a aproviziona zonele ce
le reveneau din Bras. Aceasti crizi a subliniat imposibilitatea reunificirii
Germaniei, rnotiv pentru care s-au format doui state pe teritoriul acesteia:
Republica Federal8 Germania, ce cuprindea zonele aflate sub ocupafia occidentalilor, si Republica Democrat; Germans, i n zona de ocupafie sovietici.
Berlinul a rimas divizat, zidul construit de sovietici i n iunie 1961 consfintind
acest fapt. i n noul context, statele Europei Occidentale au constituit, impreu n i cu SUA ~iCanada, blocul militar al Organizafiei Tratatului Atlanticului de
Nord (NATO). Actul de intemeiere, din 4 aprilie 1949, a fost semnat de 10
state europene (Marea Britanie, Franfa, Italia, Betgia, Olanda, Luxemburg.
Islanda. Danernarca, Norvegia si Portugalia), cirora li se vor alitura Grecia
~iTurcia i n 1952, precum si RFG (1955).
.%

.
,
'

1
...................................................................................................................................
COOPEI~RE$1 CONFLICT 1~ SECOLUL AL XX-LEA

Sovieticii au inifiat gi ei o alianfi militari, Organizafia Tratatului de la


Vargovia (14 mai 1955). cu scopul declarat de a asigura securltatea firilor
semnatare: Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, RDG, Polonia, Rominia, Ungaria gi URSS.
lugoslavia, r i m a s i i n afari, a inifiat mi~careade nealiniere a statelo
care nu ficeau parte din niciunul dintre cele d o u i blocuri militare.

inarmare qi tensiuni. Teroarea atomici


Rizboiul Rece a provocat o adevirati curs2 a inarmirilor, fiecare dintr~
cele d o u i mari puteri alocind bugete uriase industriei rnilitare ~icercetir;.
i n domeniu. Exdusivitatea detinerii bombei atomice a oferit, inifial, un avans
Statelor Unite ale Americii, dar, i n 1949, cercetarea sovietici avea toate
datele pentru a produce arma nucleari. Din acest moment, degi Statele
Unite ale Americii au definut suprematia rnilitari globali p i n i la sfirgitul
anilor 1970, Uniunea Sovietici a urmat-o indeaproape, experimentind
multe dintre armele construite de rivalul ei: bomba cu hidrogen i n 1953
(SUA o producea din 1950-1951). rachete cu i n c i r c i t u r i nuclearti, bombardiere gi submarine capabile s i poarte acest gen de armament etc.
Cregterea progresivi a puterii de distrugere a armarnentului a determinat
escaladarea cursei inarrntirilor gi stabilirea unui echilibru al puterilor.
i n anii Rizboiului Rece nu au existat confruntiri deschise intre cele d o u i
aliante, ceea ce nu inseamni c i perioada se distinge prin absenfa oricirui
conflict armat. Cele d o u i superputeri s-au imljlicat i n aproape toate conflictele desfigurate pe celelalte continente, i n special i n Asia gi Africa. Se
poate vorbi de o irnplicare ideologici, economic3 Ti chiar militari, prin
livrtiri de arrne, informafii, instructori etc. Un moment de v i r f al confruntirilor a fost atins i n anul 1962, cind americanii au descoperit prezenfa
unor rachete cu razi medie de aqiune instalate de sovietici i n Cuba. Era
expus unui eventual atac chiar teritoriul Statelor Unite ale Americii gi exista
pericolul unei catastrofe nucleare, motiv pentru care administrafia Kennedy a
reaqionat imediat, instituind o ,,carantini" impotriva Cubei. Fermitatea
presedintelui J.F. Kennedy a deterrninat Moscova s i bat5 i n retragere.

Teroarea inamzdrii: rachete etalate


'aparada militard de la Moscova (196;

v
,D&
nu Vebui

d exagefim
sdmarukri, nu Tnsea.mn4 c i
trebuie
le ignorarn. Am d d i
u$urin?Z $ n-io& p08M dacfi nu am fi,
atenti Is statele campiwne ale
integririi europm. Comum kLptB
d& eontt.8 tmtat%?kx de a utiliza
F%apCarnunti $ dt@grupBiri de acest
gen pe de o parte pentru a pregfiti un
nou rEIrboi $i escaladarea wrsei
^mrr&ri)or, pe de atta pwtm a fare
presiuni econom~e$I@tic@ asupra
altar stat@, mi ales awpra ti&w
state n a f i e in @in&ckzvaltsre,"
N. Hnyciav, P&me
xtmk
ale $&muhi bj@i d a 1 . 1 1 9 8 2

fwtele

Destinderea relativi
Cursa inarmirilor a continuat, determinind Adunarea Generali a ONU s i
proclame anii1.1970-1980 drept deceniul dezarmirii. Se urmirea limitarea
experienfelor gi armelor nucleare, dar gi a celor strategice, limitate prin cele
d o u i acorduri SALT (1972 Ti 1979). Actul final de la Helsinki (1975) institutionaliza Conferinfa asupra securitifii gi cooperirii i n Europa. Anii 1980 au
debutat cu o renagtere a Rtizboiului Rece Ti reluarea tensiunilor dintre cele
d o u i dari~uteri.lnvazia sovietici i n Afqhanistan (1979) si amenintarea rache
telor sovieice I-au obligat pe Ronald ~e-agan,preiediniele SUA, sa aprobe un
nou plan de inarmare, lnifiativa de apirare strategici. Astfel, cursa inarrni
"lor cunoagte o n o u i escaladare. Instalarea rachetelor Pershing 2 i n Europa i
determinat URSS s i se retragi de la negocierile privind armele conventionale
i n 1985, pentru Mihail Gorbaciov, noul lider de la Kremlin, devenise dar c i economia sovietici tinea foarte greu pasul i n ceea ce priveste finanfarea inarmirii.

.......................

Amintilimvg!

Ce tip de politics externi a caracterizat


Rusia farists,
doctrina prin care staCum
tele Unite ale
delimiteazi
,iCaLatins ca fiind sfera lorde interes,

Exercitii...,
,, Ce credeli ca stimuleaaB

interesel,
nii Sovietice pentru Afghanistan?
2, Explicatiexpresia
,,teroare atomic^*,,

Priibu~ireasistemului eomunist
qi iimpactul asupra relatiilor internationale
Pribusirea sistemului comunist a dus la disparifia bipolaritifii existente
in relatiile internafionale din perioada Rizboiului Rece. Practic, anul 1990
rnarcheazi sfirsitul Rizboiului Rece, ceea ce soliciti, stringent, solufii si o
noui configurafie a lumii in scopul menfinerii echilibrului intre state si, mai
ales, a picii. Confruntati cu implozia interns, dar ~i cu schimbiri socialeconornice fundamentale cirora trebuie s i le faci fafi, URSS - micsorati gi
transformati i n Comunitatea Statelor lndependente (CSI), o federafle cu
grave conflicte interne - a lisat, in sfirsit, Statele Unite ale Americii drept
invingitor. Conflictul Est-Vest, d a d nu dispare, se atenueazi, dar se menfin
sau apar destule focare noi, cum ar fi cele din Orientul Mijlociu sau din
lugoslavia. i n tirnp ce Uniunea Sovietici se dezmembra, in 1990-1991,
parci sirnbolic, reunificarea Germaniei devenea fapt implinit, conturind o
lume rnult diferiti de cea din 1989.

Alianfele politico-militare

Sediul NATO din Bnurelles

)up2 autodizolvarea Tratatului de la Varsovia (1 iulie 1991). practic NATO


rimine singura alianfi viabili. i n consecinfi, NATO a trebuit si-si reconsidere prioritifile si si-gi asume un nou rol: acela de girant al stabilitifii si
securititii. Se presupunea, in acelasi timp, c i statele din Europa Central5 si
de Est vor face presiuni diplomatice pentru o noui linie care s i le separe
de simbolul trecutului: Rusia. Problema extinderii NATO nu intirzie s i
apari. intalnirile la virf in cadrul alianfei sunt tot mai dese, pentru c i si
schimbirile din Europa sunt rapide. Reuniunea de la Londra, din iulie 1990,
analizand noul context international, a aprobat o Declarafie, reluati i n
noiembrie acelasi an, sub numele de Carta de la Paris, asupra unei Alianfe
a Atlanticului de Nord reinnoite, precum si hotirsrea inlocuirii strategiei
apiririi avansate cu cea a stabilitifii.
i n anul 1991, cind NATO a organizat, la Roma, o nbui intilnire la v2rf,
peisajul politic i n Europa era cu totul altul: partidele cornuniste fuseseri
inliturate de la putere, statele baltice isi proclamaseri independenfa, ca si
alte republici sovietice, Germania era unificati. Cel mai important docucooperirii, sublinia necement adoptat la Roma, Declara~iaasupra pBcii ~i
sitatea colaboririisu firile din Est, fosti adversari din perioada Rizboiului
Rece. Drept urmare, i n decembrie acelasi an, a fost &eat Comitetul de
Cooperare Nord-Atlantic, care a inifiat intslniri si consultiri cu aceste state.
Unele au adresat cereri pentru a adera la alianfi, dar pozifia Rusiei a deterrninat Statele Unite s i nu vini cu un rispuns direct. Concret, in 1993,
pregedintele rus Elfin a precizat c i o eventual2 extindere a NATO ar trebui
s i cuprindi toate firile care au fost membre ale Tratatului de la Varsovia.
SUA au propus,.in ianuariel994, un Parteneriat pentru Pace, deschis statelor foste comuniste, inclusiv Federafiei Ruse. Se stabileau cerinfele aderirii la acest parteneriat: transparenfi privind efectivele si bugetele militare,
consultare si exercifii comune pentru menfinerea picii (Rorninia va semna

CoOPERARE$l CONFLICT jhl SEeOLUC AL =-LEA


................................................................................*................-..................................
acordul i n cadrul acestui parteneriat la 14 septembrie 1994). Formula a
nemultumit unele state occidentale care considerau c i s-a finut cont de
santajul Rusiei. Relafiile dintre NATO $iMoscova au inregistrat un moment
cu adevirat istoric prin semnarea unui Act fondator relativ la cooperarea
alianfei cu Federafia Rusi, la 27 mai 1997. Abia dupi acest moment s-a trecut la extinderea propriu-zisi a NATO prin aderarea de noi membri,
incepdnd cu Ungaria, Polonia si Republics Cehi, care au semnat protocoalele respective i n decembrie acela~ian. De la 29 martie 2004, Rominia
este membru NATO cu drepturi depline.

1i

fnannarea si noile ei dimensiuni


0 problem; de maxima ingrijorare o constituie nu doar arsenalele existente i n unele republici care au ficut parte din URSS, ci si tendinfa unor
state, i n care sistemul democratic lipse~tesau este insuficient consolidat, de
a achizi!iona sau produce arme nucleare. Unele, intre care lranul, sunt mari
exportatoare de petrol, dispundnd de resurse financiare suficiente. Expecii
estimeazi ci, i n viitor, cea mai mare concentrare de t i r i definitoare de
arme nucleare se va situa in apropierea frontierelor Federatiei Ruse referindu-se nu doar la foste republici sovietice, ci si la China, Coreea, Pakistan sau
Iran.
NATO, Statele Unite ale Americii mai ales, trebuie s i aibi acest fapt i n
atenfie pentru a se evita escaladarea ameninfarii nucleare. i n consecinfi,
rachete americane Patriot au asigurat aerarea lsraelului in timpul Rizboiului
din Golf, iar la sfirsitul anului 1994 s-a vorbit despre o cooperare intre
Franfa, Germania $i SUA pentru crearea unui scut antiracheti comun. Se
consideri c i vom asista, in viitor, nu la conflicte intre state, ci la ciocnirea
unor'civilizafii diferite ca religie, origini, limbi si tradifie. 0 potenfiali zoni
de conflict at putea fi zona Mediteranei. Se adaugi rolul ideologic al
fanatismului religios, o problemi in aceasti zoni a Mediteranei fiind $i
relafiile dintre Europa si statele musulmane. Unul dintre acestea Cnsi, Turcia,
face parte din NATO si este un stat laic, ceea ce sugereaza c i ar putea
media intre cele doua lumi, ar putea fi o punte intre Europa si Asia
Central;.

Rkboi preventiv si nationalism


Statele Unite ale Americii, rimase singura mare putere dupi prabusirea
sistemului comunist, au venit cu o doctrini noui i n politica lor externi, pe
care au impus-o i n reiafiile internationale: aceea a rizboiului preventiv,
cauzat nu de ceea ce au comis unele state, ci de ceea ce au de gdnd s i
faci. Este cazul rizboiului din lrak, ale cirui arme de distrugere i n mass
(pretextul rizboiului) nu au fost descoperite i,nci. Cel mai adesea intervenfia militari a Statelor Unite, aliate sau nu cu'alte tiri, se face firs a primi
vreo insircinare din partea ONU. Au apirut, astfel, probleme cu vechi aliati
europeni, cum ar fi Franta sau Germania, care au refuzat s i ia parte la
operafiile militare contra lrakului pe care chiar leau criticat.

lfebruarie 2005)
'ntete Bush ~i principalii
nturajului s h (...I w pierd
el pentm a repeta d pfinciicol la dresa Americii fl
@rilecare sprijinll terwismd
sau au poibilitatea s% achizidkmgere tn ma&. (...)
, obimztktul central a1
amcani B reprezkti reg&
ui Mj!aciu. Sub arest aspect,
de r q i m de la Bagdad w
chi& &a spre o nremodel n t r e zone, ceea ce 'marring
atizare, mcxlemizare, eradkatea

.......................

Amlnt~fl-va!

m t i n d s-au implicat militar Statele Unite,


pentru prima data, in Europa.
*Cine a inifiat alianfa statelor democratice cu R,SS n
i timpu~celuide-A, Doilea
-- bOi
...

- --

I kxt
I

lii...

1. D e s ~ ~ ~ ~cel
m pufir,
i f i ",, ,,LY.,v rFIIIIY
care Parteneriatul pentru Pace se adresa
!i Rusiei,
,,, Analizati doctrina rizt,oiului
preventiv
practicatde SUA, caredintre argumen.
tele lui ar fi via'bile?

STUDIU D E
Romgnia qi conflictele regionale
in secolul a1 XX-lea
Conflicte regionale au existat mai multe in secolul al XX-lea. RomSnia s-a
implicat utilizand mijloace diplomatice sau prin participarea cu forfe militare.
llustrativ pentru utilizarea mijloacelor diplomatice este Rizboiul de Sase Zile dintre
lsrael si firile arabe (iunie 1967). lmplicarea cu forfe militare s-a produs in
Afghanistan, Irak, Kosovo, Angola - acolo unde calitatea si obligaTiile de
membri NATO o cer.
Vom analiza implicarea Romsniei in Razboiul de Sase Zile (5-10 iunie 1967),
semnificativi pentru relatiile Romaniei cu blocul sovietic (Pactul de la Varsovia),
pentru relafiile cu lsraelul ~icu lumea arabi, i n plin Rizboi Rece

Marile puteri ~i Orientul Mijlociu

Statul evreu

Teritorii ocupate

Tari arabe
I ~ - t o ! i i ocupate
$1 rest~tuitein
1974 $i1982

Israelarl dupd ~

~de $ase
b rile
~ i

Statul lsrael a fost creat ca stat evreu i n Palestina la 14 mai 1948, cind expira mandatul britanic asupra acesteia. Statele arabe au respins ideea unui stat
evreu in Palestina i; I-au atacat. Rizboiul de independent: purtat de Israel s-a
incheiat i n 1949. Dar conflictul dintre arabi si evrei, si unii, si altii invocand teritoriul pe baza dreptului istoric, abia 7n~e~e.i ~ i z b o i ude
l Sase 2ile este o secventi a acestuia. Arabii s-au refugiat in farile vecine si lupti pentru recuperarea
teritoriului lor sub conducerea Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei, apoi a
statului Palestina (decembrie 1988).
i n conflictul dintre Israel :i arabi sunt implicate ;i marile puteri, intr-o zoni de
interes strategic si datorita zicimintelor de petrol. Administrafia democrati a
SUA sprijini lsraelul, la inceput, si din ratiuni electorale; componenta evreiasci
~ a lpopulafiei Statelor Unite este semnificativi ~i influenti. Acum, administrafia
americani afirmi c i un conflictin Orientul Mijlociu constituie o ameninrare pentru securitatea Statelor Unite ale Americii si. pentru
pacea lumii. Uniunea
.
Sovietici amplifici tendinta sprijinirii farilor arabe. ~elelalteputeri (Marea
Britanie, Franfa, Italia) s-au implicat in mssura mijloacelor de care dispuneau si a
intereselor proprii.

RZzboiul de Sase Zile

...........................

Dicfionar

mandat - form5 sub care fostele colonii ale


Gerrnaniei,hfr2nt.i in Primul RBzboi Mondial,
si pZr!ile neturce ale lmperiului Otornan au
fost preluate in administratie de puterile invingitoare, prin hotZrArea Ligii Natiunilor.

Agresivitatea statelor arabe a determinat adeseori lsraelul sa atace preventiv. Ass s-a intamplat si in 1967. ONtJ a trimis forte de mentinere a picii pe
frontiera dintre Egipt si lsrael. Tensiunile in crestere- determini ONU s i - ~ i
retragi focele de menfinere a picii. Fortele militare din Egipt, lsrael ~iSiria sunt
deplasate spre frontierele statului lsrael.
Ministrul apiririi al lsraelului, Moshe Dayan, initiazi o campanie preventive
impotriva acestor state, mai ales c i Egiptul blocase din nou Golful Akaba si
aceasta insemna sufocarea lsraelului prin diminuarea exporturilor. Campania a
fost un real succes pentru lsrael; forfele aeriene ale Egiptului, Siriei, lrakului si
lordaniei fiind distruse la sol, la 5 iunie 1967. Tancurile arabe (egiptene) au fost
distruse in Peninsula Sinai. La 7 iunie 1967, fo$ele israeliene au ajuns la Canalul
de Suez. lsraelul a cucerit teritorii arabe, mai ales i n Siria, si a luat peste

I
!

STUDIU D E CAZ
600 000 de arabi sub propria administratie. Seria conflictelor va continua cu
Rizboiul din octombrie 1973 (Yorn Kippur), cu distrugerea Libanului in 1978
etc.

Rom8nia si Rizboiul de Sase Zile

'

.. , ,,

i n c i din 1964, Romania luase distant: f a t i de Uniunea Sovietici (~eclarafia


din aprilie). Conflictul dintre Israel si statele arabe a antrenat o intensi activi- I
tate diplomatici, evidenti fiind plasarea Statelor Unite $i a Occidentului de
partea lsraelului >ia blocului sovietic de partea statelor arabe. Uniunea
I
Sovietici a obtinut acordul Egiptului pentru a-i folosi porturile ca puncte de
observare a Flotei a VI-a americani din Marea Mediterani.
Conducerea Romaniei a sesizat prilejul de a utiliza dreptul la o pozitie proprie
in aceasti problem5 internationali controvenati. incepind de la 21 mai 1967,
este sesizabili conturarea unei pozitii distincte a Romaniei. Ziarul ,,Sdnteia8' exprima punctul de vedere oficial $ia inceput s i informeze publicul mai ales din surse
occidentale, cu focalizarea atenfiei asupra pozifiei Statelor Unite, a Uniunii
k
Sovietice si a Chinei; lipseau informatiile din ,,;irile socialiste surori". lnformafiile
Moshe Dayan $i Yitzak Rabin
din Uniunea Sovietici si China vor s i pun; in evident2 implicarea Rorninieiin conla lemalirn in 1967
flictul sovietochinez, de-a lungul ciruia se exprirnase optiunea pentru o judecati
echilibrati >ilucidi, pentru respectarea dreptului fiecirei tiri de a-$i conduce
politica in funqie de interesele tirii >ipentru preferarea dialogului in locul foqei.
La 9 iunie 1967, s-au reunit la Moscova reprezentantii statelor membre ale
Tratatului de la Varsovia. S-a elaborat o declarafie prin care statele membre condamnau agresiunea lsraelului. Romrinia refuzi d sernneze Declarafia de la
Moscova. La 11 iunie 1967, .,Sc2nteia8' public5 pasaje ale Declarafiei, f a r i comentarii. lsraelul era declarat .,agresor" $isemnatarii opinau c i ONU $iConsiliul
de Securitate isi asuma ,,o grea r5spundere" daci nu condamni lsraelul >inu
iau misuri impotriva acestuia; chiar s-a procedat la ruperea relatiilor diplomatice. A$a au aqionat Uniunea Sovietici, Cehoslovacia, Bulgaria si celelalte t i r i
socialiste. Rornsnia, singuri, a menfinut relafiile diplomatice cu lsraelul >ichiar
leva ridica la rang de ambasadi (1969).
Pozifia Romaniei, echilibrati, a fost fScut5 cunoscutS printr-un document
separat, insu~itca document oficial cu nr. 7972 de Consiliul de Securitate.
Romania era interesati de o solutie care, In viitor, d aduci stabilitatea ~ipacea
i n zoni. i n aceasti privinti, comportamentul autorititilor romine se apropie
de linia SUA. Procedind astfel, pistrand echidistanta, Rominia a dobandit calitatea de ,,canalt' prin care s-au putut explora solufii de pace $istabilitate; $-a
imbunitafit relatiile cu lsraelul, mai ales cele economice;: dobindit sprijinul
lsraelului si al tirilor arabe pentru alegerea reprezentantului Romsniei, Corneliu
Minescu, ca presedinte al Adunirii Generale a ONU; era primul reprezentant
ndLu
ur
Cine a avut
al unei t i r i socialiste numit in aceast5 functie. Evident, pozifia Romaniei a adus
Zile? De ce?
$icritici aspre, multe inspirate de Moscova, a t i t i n tirile arabe, cat si i n celelalte 2, Care sunt cauzele
distanfarii ~ ~ ~
piri socialiste. Romania a trebuit s i giseasci solugi pentru a evita presiunea tirilor
d, Moscova cu prilejul Razboiului de
arabe, concretizati in solicitarea observirii a$a-numitei ,,clauze Israel": intre
zile7
ruperea relatiilor economice cu lsraelul sau penaliziri din partea tirilor arabe.
3. Care au fost avantajele Rominiei in urlmplicarea diplomatici a Romaniei i n Rizboiul de Zase Zile este relevanti
ma implicirii diplomatice in Rizboiul de
pentru pozifia firii noastre i n lumea anului 1967.
Sase Zile?

,, 6 D i L

'

STUDIU D E C-

*Rorn&niatn Tratatul de la Vqovia


i n perioada 14 rnai 1955-31 mai 1991, Rominia a facut parte din structura
militari a blocului sovietic, instituiti prin Tratatul de la Varsovia ~iintitulati
Organizatia Tratatului de la Vaqovia. Contextul semn5rii acestui tratat prezinti
important5 pentru menirea ~ieficienfa sa. Europa era in plin Rizboi Rece Zi,
dupd moartea lui italin (5 martie 1953) se deschideau posibilititi pentru concesii intre cele doui blocuri.

Contextul internafional

Anui indie instaurarea regimuiui wmunist

Cortina de fief

Europa de Est

Din perspectiva Uniunii Sovietice, situafia i n Europa acumula elementeingrijorgtoare. Exista Tratatul Atlanticului de Nord (NATO) inc5 de la 4 aprilie 1949.
Mai mult decat atst, Republics Federal5 Germania fusese primiti in aceastd
structuri (octombrie 1954). Uniunea Sovietici era sensibili la riscurile refacerii
puterii militare a Germaniei. Din acelasi context al semnirii Tratatului de la
Var~ovia,perceput ca o reactie de rispuns a Uniunii Sovietice, face parte ~i
Tratatul de stat al Austriei, semnat la 15 mai 1955. Potrivit acestui tratat,
~ i n i ~ tde
r i i externe ai Uniunii Sovietice, Statelor Unite, Marii Britanii $iFrantei
,,otirau retragerea trupelor lor de ocupafie stafionate pe teritoriul Austriei de
la sfirsitul celui de-Al Doilea Rizboi Mondial.
Tratatul era un instrument de delimitare a zonelor de influenti i n Europa.
Ca urmare, tratatul includea ~iobligafia pentru Austria de a adopta, prin constitufie, pozifia de neutralitate permanenti. Acceptarea semnirii tratatului la 14
mai 1955 a fost perceputi i n Occident ca o modificare a politicii sovietice,
mergind $ii n direcfia dezangajirii folfelor militare de lingti Cortina de fier.
Semnarea Tratatului de la Var~oviadovedea voinfa Uniunii Sovietice de a fi
prezenti militar in zona. Modificarea pozifiei Uniunii Sovietice se explici ~iprin
evaluarea, la Moscova, a creirii Uniunii Europei Occidentale (6 mai 1955). o
etap5 a integririi Europei Occidentale ca parte componenti a Tratatului
Atlanticului de Nord.

Semnarea tratatului
La Varsovia s-a semnat un ,,tratat de prietenie, colaborare :i asistenfa mutuala" intre reprezentanfii urmatoarelor state: Albania, Bulgaria, Cehoslovacia,
RDG, Polonia, RominiZ, Ungaria ~iUniunea Sovietici.
Albania s-a retras din aceasti structura la 13 septembrie 1968. Au incercat,
f i r i succes, s i se retragi Ungaria, i n 1956, $iCehoslovacia, i n 1968.
Tratatul a fost incheiat pe o perioadi de 20 de ani 5i urma s i se prelungeasci automat pe inci 10 ani daci una dintre picile contractante nu
depunea la guvernul Republicii Populare Polone o declaratie de denunfare a
tratatului cu un an inainte. Articolul 11 prevede pierderea valabilitafii tratatului
in cazul in care se ajungea la incheierea unui tratat generaleuropean de securitate colecfivi. Documentul era redactat i n patru limbi: rus5, polonezi, ceh5 ~i
german5; guvernul polonez a trimis cate un exemplar fiecarei Firi semnatare.

STUDIU D E CAZ

!
I

Conducitorii comuni~ti romini au devenit tot mai preocupafi de


respectarea suveranitifii firii si de lirgirea autonomiei in cadrul blocului,
autonomic pe care o numeau constant independenti. i n fafa tendinfei
integririi economice in CAER, Romania afirmi tot mai clar voinfa de pistrare a
suveranitzfii nafionale. i n aceasti stare de spirit, exista la Bucuregti teama c i
Tratatul de la Varsovia ar fi menit sB justifice prezenfa trupelor firilor aliate si,
in primul rand, a Armatei Ro~iipe teritoriul national ca'instrument de corectare
a eventualelor incerciri de lirgire a autonomiei $i a liberalizirii regimului. Se
constituise un Comandament Unic sub autoritatea mare~aluluiKonev (Uniunea
Sovietici). Adjunqii maresalului Konev erau reprezentanfii firilor semnatare.
Preocuparea pentru evitarea reinarmirii Germaniei se vede ~ii n relafia cu RDG;
initial s-au formulat rezerve in privinta prezentei militare a Germaniei de Est si
a ieprezentzrii ei in ~omandamentulUnit. ~ b i a
la 28 ianuarie 1956, repreZentantul RDG este admisin aceasti structuri. Au mai fost create si structuri adiacente: Comitetul Politic Consultativ, la ale cirui intruniri participau, ca observatori, reprezentantii Republicii Populare Chineze gi ai Republicii Populare
Democratice Coreene; Statul Major al fiqelor armate unite, cu sediul la
Moscova.
Existau doui rnodalitifi de marcare a prezenfei acestei structuri militare
integrate: manevrele anuale organizate pe teritoriul diferitelor firi componente,
cu acordul acestora si, in al doilea rind, Organizafia Tratatului de la Vaqovia
exprima atitudinea fafi de evenimentele semnificative prin declarafii gi comunicate. 0 singuri intervenfie in f o c i au avut firile semnatare ale Tratatului de la
Var~ovia:impotriva Cehoslovaciei, la 23 august 1968. Romsnia n-a participat la
aceasti intervenfie si s-a aliturat partidelor comuniste din ltalia, lugoslavia >i
din Franta, care au formulat proteste impotriva inibusirii procesului de liberalizare cunoscut sub denumirea de ,,Primivara de la Praga". Regimul de la
Bucuresti a vrut mentinerea puterii si totodati distanfarea de Moscova. Astfel.
s-a ajuns ca regimul totalitar comunist i n Rominia s i devini tot mai aspru i n
interior, nevoit s i nu ofere Moscovei motive de interventie. Legitimarea regimului s-a ficut prin exacerbarea nafionalismului.

Armatele Pactului & la Varqovia intrd Sn Praga (1968)

Preqedin,tii statelor semnatare


ale Tratatului & la Varqovin (1986)

1. i n ce context international s-a incheiat


Tratatul de la Var$ovia?
2. Discutati in grupuri despre pozit~a
Romaniei in cadrul tirilor care au semnat Tratatul de la Var~ovia.De ce a avut
Rominia o pozifie singularz? Argumentafi in cadrul discufiilor.

STUDIU D E CAZ
"Imagines Romaniei in presa
internafional dup&anul1989

a apcinupe coperta revistei ,,Paris Match"

'ribusirea comunismului in Rominia anului 1989 a contribuit la transformarea firii intr-un ,,caz" interesant pentru presa internafionali. Ca gi alte
f i r i foste comuniste, Rominia intri i n procesul tranzifiei de la socialism la
capitalism. Tot ce se intimpli aici merit; cunoscut de restul lumii, dar are
prioritate ~tireasenzafionali; aceasta se vinde cel rnai bine. Modul i n care
rorntinii au inliturat de la putere clanul Ceau5escu a atras atentia; ,o revolutie transmisi i n direct", Tn care se vedeau entuziasqwl ~i
speranfa din
far: $isimpatia, uneori interesats, din afari.
Mass-media din Europa si din Statele Unite urrniresc cu atenfie lupta
pentru putere si desprinderea greoaie de comunism; bucuria recuceririi libertifii si infelegerea anevoioasi a responsabilitifii aferente acesteia si, ca
urrnare, riscul alunecirii spre anarhie. i n masa populafiei se intsreste faptul
c i desprinderea de modelul comunist este o conditie a orientirii spre modelul occidental. lrnaginea Rominiei este a unei f5ri i n profund5 schimbare
gi ca s i se poati construi ceva trebuia recunoscut gi asumat nivelul la care
se gisegte tara. Uniunea Europeans asteapti firile foste comuniste, inclusiv
Rominia, s i se alinieze la anumite standarde. Dificultatea alinierii la aceste
standarde furnizeazi cornponente ale imaginii Rominiei i n presa internafional;. Trebuie precizat c i autoritifile rominesti, dupi 1989, fac eforturi
pentru reflectarea corecti a perpentru schimbarea rea1iti;ilor roma^ne~tigi
formanfei in presa internarionali.

Fapte gi imaginea lor in presa international&


Doui fapte alimenteazi forrnarea imaginii Rominiei in exterior: intrarea
i n NATO si intrarea i n Uniunea European;. Rominii ofers striinititii irnaginea efortului de a realiza o societate democratic2 normali; de a-gi asigura bunele relatii cu vecinii - condifie a acceptirii i n familia tirilor Uniunii
Europene; de a-gi asigura ,,scutul" necesar de securitate - conditie indispensabili a unui efort de durati. Este o realitate complexi, care ar trebui
s i fie prezentati f i r i distorsiuni, lucru care nu s-a petrecut intotdeauna.
Edificarea unui mediu democratic normal nizuie$e la distanFarea de
sechelele regimului totalitar comunist; la refacerea ideii de proprietate; la
consolidarea institutiilor de o manieri care s i le asigure respectabilitatea si
mai ales contribufia la respectarea e
l g;, Abia dupi aceasta gi uneori concornitent, efortul priveste alinierea la standardele UE $, spre exemplu.
Rominia trebuie sa dovedeasci o capacitate de toleranfi comparabili cu
aceea existenti i n firile occidentale. Este vorba de toleranta f a t i de
minoritifile de tot felul (politice, religioase, sexuale etc.).
lmaginea Rominiei i n presa internafionali a fost bogat alirnentati de
multe stingicii. Chiar cu aceste stingicii, eforturile rominilor tind s i asigure
condifiile necesare jocului democratic; Rorninia stribate un drum sinuos
spre normalitate si imaginea ei in striinitate focalizeazi cu destuli insisten?;

1
I

STUDIU D E CAZ

anomaliile (ciini vagabonzi, p i s i r i crescute i n plin Bucuregti si lovite de


gripi aviari, sate incremenite intr-un nivel de dezvoltare existent cu sute de
ani i n urmi, capacitate limitati de d face f a f i calamititilor naturale etc.).

Normalitate, democrafie si sir&cie


Nizuinta spre normalitate are de intimpinat multe obstacole, intre care
nu este de subestimat siricia. Rominia trebuie 58-si restructureze economia ~id invete a corela nivelul de trai cu performanta i n producfie ~iproductivitate; s5 invete s i supraviefuiasci i n conditiile alinierii mai intii a
preturilor si d u p i aceea, i n misura posibilului, si a salariilor. lmaginea
Rominiei i n presa internaTional2 este copios alimentati de rominii care
pleaci din tar5 ,,si munceasci pe bani" si mai ales de cei, nu pufini, care
au descoperit si alte mijloace de a face bani, pe l i n g i munci. Toate aceste
transformiri se fac cu suferinfi, cu oameni vechi ca mentalitate. i n toate
tirile foste comuniste, corupfia - fenomen universal si vechi - ia propoqii
care contribuie la imaginea acestora i n afar;. i n cazul Rominiei, imaginea
data de cei plecati, legal si de multe ori ilegal, este cornpletati de
fenomenul coruptiei interne greu de controlat. Realitatea trebuie corelati
cu imaginea ei corecti i n presa international% Dezafectarea intreprinderilor
nerentabile, o necesitate pentru a bloca risipa de energie si resurse nationale, se loveste de probleme sociale uneori insolubile: somaj, nivel de trai
scizut; iesirea celor disperati i n stradi are urmiri asupra funcfionirii normale a democratiei, i n care deciziile ar trebui s i se ia i n Parlament, nu sub
presiunea strizii. Siricia se explici nu numai prin anomaliile generate de o
economie organizati intr-un sistem totalitar, ci 7i de decalajele acumulate
de secole f a t i de Occident. Toate regimurile anterioare, inclusiv cel comunist,
au incercat s i reduci aceste decalaje, dar performantele sunt modeste.
Asistim la dificultatea modernizirii agriculturii ~i la ineficienta valorificirii ~otentialuluituristic, la distrugerea iresponsabili a pidurilor i; la crep
terea' averiior i n marginea legii. ~ c e s t erealitifi alimenteaG formarea unei
anumite imagini a Rominiei i n presa international;.
Realizarea unei economii performante de piat5 si eradicarea corupfiei se
not
rnnaitui
n orernise
ale absorbirii fondurilor de dezvoltare oferite de
.- -. i.~
,~
v- Uniunea European; - o a l t i inceccare de a reduce decalajele Rominiei f a f i
de Occident, de a diminua siricia ~ihe a recupera normalitatea, de a asigura calitateahietii i n parametri comparabili cu ai tirilor civilizate. Performantele acestor schimbiri profunde ale realititii ar trebui skontribuie la o '
imagine tot mai puTin distorsionati a Rominiei i n presa internationali.

intele s l m c RudoIf Sch

.Central Eurooean R w b v

1'1. Numifi citeva obstacole care au ficut ca drumul Rominiei citre


democrafie,
.>
dupi 1989, s i fie unul sinuos.
2. Redactati un scurt eseu (circa 20 de rinduri) pe tema ,,Decalajul economiei
rorninesti fati de tirile Occidentului".
3. Ciutati fotografii ~i articole referitoare la tema studiati in aceste pagini si
alcituifi un portofoliu intitulat .,Rorninia in presa intqafionali dupi 1989".

I
Dupd 1989, tiganiidinRomaniaau ajuns
peste tot Zn Europa.