IV

De nu m vrei, du-te departe de sufletul meu! Nu-mi turna miere cu gust de

pelin. Nu-mi drui stele ce-i pierd strlucirea. Trebuie s-mi nchid sufletul ntr-o
sfer de cristal s nu mai simt trdrile tale. Nu credeam, nu-mi puteam
nchipui c ma vei sfia. Toat noaptea aceea a fost un comar. Iraionalitatea,
anxietatea, delirul, gndurile apoi confirmate, s-au mbinat perfect ducnd la
scenariul mult prea dramatic ce avea s urmeze.
Epilog.
A rmas n mine un pustiu nesfrit. Acum nu mai doare. Este doar pustiul. i
dispreul. Dispreul care arde mocnit. Nu te pot ur, pentru c n naivitatea mea,
tiam c m mint, doar pentru a prelungi starea de visare. Pentru c aa a fost.
Ai fost un vis frumos ce s-a transformat n respiraie accelerat pe margine de
pat i-o pern transpirat aruncat la picioare. M-am trezit. Respir.
II
M internaser la reabilitare i sufletul meu era resemnat. ncerca s accepte
ideea c tu ai fost doar un exces de adrenalin, un simplu trector printre
cearceafurile tocite de atta splat i oameni. Intram n sevraj din ce n ce mai
rar i-mi potoleam dorul de tine cu diverse personaje al cror nume abia mi-l
puteam aminti dimineaa. Nebun dup doza de tine, m ascundeam prin ceti
cu ziduri de sticle i pahare, ncercnd s potolesc tremuratul minilor mbibate
de miros de Dunhill i mese de lemn. Cui i era mai dor? Lor? Mie?
Prolog
Tu? Tu? Tu esti calul meu troian, iar eu sunt un biet amart, mai la dect Paris.
Blestemat fie judecata lui i blestemat fie momentul n care a ales-o pe Afrodita.
mi ard n fiecare sear zidurile, m las purtat pe drumurile tale, pentru ca a
doua zi s o iau de la capt. M ridic trufa i singur. Nimeni i nimic nu m poate
atinge. Sunt fr limite, fr bariere i-acum fra tine.
Ursc, m ursc, te ursc. Ursc slabiciunea mea fa de tine, mai mult dect
ursc sentimentul acesta de beie permanent pe care l am n preajma ta. M
duci prin locuri doar de vnt tiute, mi spui poveti aflate de la stele, pentru ca
pe drumul napoi s ma arunci la cini. Nu vreau s m trezesc. De te-a visa
mereu, s-mi fie somnul ultim.
Mahmur o via ntreag a sta dup o beie de tine, dect s nu m fi ameit
vreodat cu al tu parfum.
O serie de antiteze mi taie gndurile, aruncndu-ma ntr-un haos cu dou idei
mai dezordonat dect haosul de ieri. Am zis: Gata! Stop. Lsm haosul n repaus
i ne ancorm n prezent. Mai alergm disear.
III
Te-ai ntors senin ntr-o dup-amiaz rece de decembrie, fr s ntrebi, fr s
ceri. Ai venit pur i simplu i m-ai luat. A fost suficient o doz, n acel bazar
btut attea nopi la rnd