EDUCAIE SEXUAL

CE ESTE IMPORTANT DE TIUT -

26.04.2010

Cuprins

Cap.1. Cnd s ncep viaa sexual?..........................................................pag.3

Cap.2. Bolile cu transmitere sexual.pag.5
Cap.3. Metode de contracepie..pag.16
Cap.4. Anatomiepag.20
1.Himenul.pag.20
2.Dezvoltarea snilor.pag.21
3.Penisulpag.23
4.Caracterele sexuale feminine i masculinepag.25
Cap.5. Menstruaia.pag.27
Anexepag.30

Capitolul 1.
Cnd s ncep viaa sexual?

Esti presat de ctre cei care vorbesc permanent despre sex? Te gndeti
n sinea ta: trebuie s ncerc i eu ca s vd cum este. Este greu, ins va
trebui s gndeti cu propria ta minte i s faci numai ceea ce vrei tu s faci.
Este foarte important s nu te simti presat n nici un fel s faci sex, dac tu
nu simi c nu e momentul. Dac prietenii ti declar c o fac, asta nu
nseamn c lucrurile chiar aa i stau n realitate.
A te gndi la toate implicaiile generate de raportul sexual, poate s fie un
lucru util n luare unei decizii corecte fa de tine. Exist o mulime de
motive pentru care oamenii ar putea s nu vrea s fac sex. Poi s simi c
nc nu eti pregtit/a emoional pentru aa ceva. Dac eti mpins spre a
face sex, mai trziu s-ar putea s regrei. Unele persoane au puternice
convingeri religioase sau culturale. Alii vor s mai atepte...
Exist o presiune destul de mare din partea celor din jur, pentru c tu s-i
pierzi virginitatea - adic s ai un raport sexual pentru prima dat. Dac te
hotarti s o faci pentru prima dat numai pentru c vrei s-i pierzi
virginitatea sau pentru c te gndeti c toi prietenii ti o fac deja, atunci
faci o alegere pe care ai toate ansele s o regrei mai trziu.
Poate o fat s rmn nsrcinat prima dat cnd are raport sexual?
Da, o fat poate s rmn nsrcinat nc de la primul ei raport sexual. Din
aceasta cauz trebuie s aveti grij s folosii un mijloc coontraceptiv nc
din primul moment, dac nu vrei s v trezii n postura de printe.
Dar n privina legilor?
Vrsta de la care persoanele din punct de vedere legal pot s ntrein relaii
sexuale difer de la o ar la alta. n cazul rii noastre, a face sex cu o
persoan care nu a mplinit 15 ani, constituie infraciune i se pedepsete
conform legilor n vigoare.
Sex si dragoste
Pentru unele persoane dragostea si sexul sunt legate inextricabil. Alte
persoane considera c sexul ar trebui s aib loc numai n cadrul legturii

stabilite prin cstoria celor doi. Pentru alii, sexul i dragostea sunt dou
lucruri distincte. Ceea ce trebuie reinut este faptul c trebuie ca tu s te
simi bine n pielea ta i n privina lucrurilor pe care le faci, ncercnd s te
menii n siguran. A te menine n siguranta nu inseamna a te gandi numai la
riscurile legate de sanatatea fizica, cum ar fi cazul unei sarcini sau al bolilor
venerice. Mai trebuie sa te gandesti si la sanatatea emotionala, regretele
putand sa te afecteze si ele destul de puternic mai tarziu.
Cnd eti pregtit pentru a face sex ?
A te gndi la toate implicaiile generate de raportul sexual, poate s fie un
lucru util n luare unei decizii corecte fa de tine. Exist o mulime de
motive pentru care oamenii ar putea s nu vrea s fac sex. Poi s simi c
nc nu eti pregtit/ emoional pentru aa ceva. Dac eti mpins spre a
face sex, mai trziu s-ar putea s regrei. Unele persoane au puternice
convingeri religioase sau culturale. Alii vor s mai atepte.
Unii oameni numesc aceast decizie de a atepta ca fiind abstinen.
Decizia de a te abine de la raporturi sexuale poate s fie una pe termen
scurt sau pe termen lung. Unele persoane s-ar putea s se fi decis s nu aib
relaii sexuale dect n cadrul marital sau al unei ralaii de lung durat. Alte
persoane s-ar putea s se fi gndit c nu este momentul potrivit pentru aa
ceva. Mai trziu s-ar putea s gseasc acea persoan cu care ar vrea s aib
relaii intime. Decizia de a face sex sau nu este una foarte important. Este
necesar s fie o decizie bazat pe informaii i nu pe teama i pe presiunile
venite din partea altora.
nainte de a lua o astfel de decizie este necesar s aib n vedere anumite
lucruri: bolile de transmisie sexual, riscul apariiei unei sarcini nedorite. n
continuare vom discuta despre toate aceste aspecte.

Capitolul 2.
Bolile cu transmitere sexual
Bolile cu transmitere sexual sunt cele care se transmit de la o person la
alta prin contact sexual neprotejat. Majoritatea dintr-e aceste boli sunt
curabile, ns herpesul, hepatita B, HIV/Sida sunt incurabile.
BTS este un termen generic aplicat pentru o serie de boli infecioase care
se transmit, n special, pe calea sexului vaginal, anal i oral.
Efectele lor nu se reduc doar la organele reproductive i ele nu implic
neaprat activitatea sexual.
n marea majoritate a cazurilor agenii patogeni ptrund n organism prin
membranele mucoase - suprafeele umede i calde ale vaginului, uretrei,
anusului si cavitii bucale. Totui, n unele cazuri contactul cu pielea
infectat poate fi suficient pentru achiziionarea infeciei. n plus, orice
tietura sau leziune faciliteaz ptrunderea n circuitul sangvin a agenilor
patogeni.
Majoritatea BTS cauzate de bacterii, protozoare sau alte organisme mici
pot fi tratate, de regul, cu antibiotice.
Printre BTS exist doua infecii bacteriene cunoscute nc din antichitate
- sifilis si gonoreea. O a treia, chlamidia, capt o rspndire alarmant n
zilele noastre. Toate trei pot fi tratate cu antibiotice, dar pot conduce la
complicaii grave dac nu sunt tratate, la timp.
Infeciile virale, dei pot fi tratate, rmn incurabile. Acestea includ
herpesul, papilomavirusul uman care cauzeaz negi i virusul imunodeficitar
uman (HIV), care produce SIDA. Tratamentul poate doar elimina simptomele
i nceta progresarea acestor boli.
Hepatita este singura BTS pentru care exist vaccin.
Alte BTS rspndite includ trihomonaza, cauzat de protozoa si tratabil cu
simple antibiotice orale, scabia care const din organisme minuscule ce
infesteaz pielea sau prul pubian i poate fi tratat cu creme sau loiuni
aplicate local.
Vaginitele bacteriale pot fi (dar nu neaprat) urmare a contactului sexual,
cci modificrile n flora vaginal (organisme care n mod normal habiteaz n
vaginul sntos) se pot produce i fr contact sexual. Exist peste 24 de
boli cu transmitere sexual.

Mai jos am pregtit o list n care apar majoritatea bolilor cu transmitere

sexual, i n unele cazuri am ataat i o descriere scurt a acestora.

Artrita acuta asociata BTS

Exista doua manifestari de artrita acuta, care apar la adultii tineri activi sexual:
-sindromul artrita-dermatina gonococica si
-sindromul Reiter (artrita reactiva ce apare dupa infectiile enterale, asociata cu
uretrita, cervicita, leziuni oculare si mucocutanate).
Toate acestea trebuiesc diferentiate de celelalte forme de artrita infectioasa,
de artrita asociata cu depunerea de complexe imune circulante, de artrita
determinata de depunerea cristalelor de urati, de artrita reumatoida (boala cu
componenta autoimuna) si chiar de colagenoze (lupus eritematos sistemic).
Odata produsa infectia cu N.gonorrhoeae, acesta poate disemina in tot
organismul, localizandu-se in lichidul sinovial (de la nivelul articulatiilor), si chiar in
LCR (lichidul cefalo-rahidian).
Sindromul Reiter poate sa apara in urma unei infectii cu chlamidii, transmisa pe
cale sexuala dar poate sa apara si in urma unei infectii intestinale cu Yersinia,
Campylobacter sau Shigella (dizenterie).

Boala inflamatorie pelvina - BIP

BIP reprezinta un grup de afectiuni, endometrita (infectia mucoasei uterine),
salpingita (infectie localizata la nivelul anexelor aparatului genital feminin) sau
peritonita pelvina, toate acestea rezultand in urma ascensionarii infectiei, avand ca
punct de plecare o cervicita mucopurulenta (gonococica sau chlamidiana) sau o
vaginoza bacteriana. Boala infalmatorie pelvina apare mai ales la adolescente si la
femeile tinere, active sexual, infectia fiind transmisa prin contact sexual.
Manifestarile clinice variaza de la cazuri usoare pana la cazuri severe, complicate
cu peritonita sau abces tubo-ovarian.
Boala trebuie abordata cu seriozitate, deoarece chiar si formele cu manifestari
subclinice pot fi urmate de infertililate (datorita afectarii trompelor uterine) sau
de cresterea riscului de sarcina ectopica (sarcina ce evolueaza intr-o alta zona
decat cea normala, uterina).
Pentru diagnosticul diferential a durerilor abdominale, aparute la o femeie tanara,
se va lua in considerare inclusiv boala inflamatorie pelvina.

Candidoza genitala

Candidoza la femei
- vulvo-vaginita - inflamatie a vulvei si a vaginului (vezi anatomia feminina) - aparitia
unei scurgeri (in cantitate mare) alb-cremoasa, urat mirositoare. Ca la majoritatea
infectiilor apare si o mancarime jenanta senzatii de durere sub forma de arsura
fara o localizare precisa si, in unele cazuri, dispareunie. De obicei se asociaza si cu
infectie la nivelul aparatului urinar determinand dureri la mictiune (urinare).
- netratata - se poate extinde, de la o simpla vulvo-vaginita, pana la nivelul intregului
perineu (zona dintre picioare), la nivelul stinghiilor, coapselor, zona anusului. In timp
mucoasa vaginala sufera un proces de atrofie determinand dureri continui si
dispareunie.
Candidoza la barbati
- balanita sau balanopostita - inflamatia glandului si a santului dintre gland si preput
- se manifesta mai sever cu aparitia unor bubite cu puroi care se pot sparge sau se
usuca; in unele cazuri apare si o pseudomembrana alb-galbuie. Apar senzatii intense
de mancarime local, dureri sub forma de arsura.
- netratata - se extinde ajungand pe scrot si zona stinghiilor.
La ambele sexe se poate manifesta doar prin atingere urinara - la nivelul uretrei scurgere abundenta / redusa de puroi, cu urini tulburi, dureri la mictiune, mictiuni
dese, prurit.
Este definit si termenul de candidoza conjugala care defineste situatia cand cei doi
parteneri sexuali au o candidoza genito-urinara care se manifesta (uneori femeia
poate purta fara nici o manifestare o infectie cu candida!).

Candidoza vulvo-vaginala
Candidoza vulvo-vaginala este o infectie provocata de ciuperca Candida albicans
(ea face parte, in cantitati mici, din flora normala a organismului uman: orofaringe,
vagin, intestin).
Principalele simptome sunt reprezentate de pruritul (mancarimea) si iritatia
vulvara. De obicei, secretia vaginala si mirosul nu sunt alterale insa apar semne de
eritem (roseata), edem si fisuri vulvare.
Secretia vaginala are un aspect albicios sau branzos si este slab aderenta la
mucoasa.
80% din cazurile de imbolnavire sunt determinate de Candida albicans si doar
20% din cazuri de alte specii de Candida.
Daca o femeie are infectie cu Candida albicans, partenerul acestei poate
dezvolta o dermatita candidozica a penisului (simptomatica) .

Fungii pot fi evidentiati prin examenul microscopic al secretiei vaginale (coloratie

Gram). Se poate face si cultura, care este mai sensibila in stabilirea
diagnosticului; cultura poate evidentia colonizarea mucoasei cu Candida, la femeile
asimptomatice.

Cervicita mucopurulenta
Condiloamele genitale - infectia cu HPV
Serotipurile 6 si 11 ale virusului HPV - virusul papilomatozei umane (nu sunt
asociate cu cancerele invazive), determina aparitia condiloamelor genitale.
Condilom = vegetatie veneriana = veruca este o leziune carnoasa, proeminenta,
de culoare gri-rosiatica, si consistenta moale, dispusa in zona organelor genitale.
Serotipurile 16, 18, 31 ale HPV sunt implicate in aparitia cancerului de col uterin,
anal, vulvar, vaginal si penian. Foarte multe persoane active din punct de vedere
sexual, sunt infectate cu HPV, insa fara modificari clinice vizibile. Infectia cu
tipurile oncogene de HPV poate avea repercursiuni tragice.
Condiloamele externe pot fi indepartate prin crioterapie, prin aplicarea locala
a unei solutii de podofilina (substanta cu proprietati keratolitice, care usuca si
indeparteaza leziunea) sau prin interventie chirurgicala (vaporizare cu laser,
electrodisecare).
Indepartarea vegetatiilor nu va vindeca infectia tesuturilor adiacente;
tratamentul cosmetic va fi continuat cu unul conservator.

Epididimita
Gonoree
Gonoreea este o boala infectioasa, cauzata de Neisseria gonorrhoeae, ce se
grefeaza la nivelul epiteliului columnar de tranzitie; este una dintre cele mai
frecvente boli infectioase raportate pe teritoriul Europei. Patogenul afecteaza in
mod direct uretra, rectul, conjunctivele, faringele dar si endocervixul. Infectia
poate conduce la aparitia unor complicatii locale diverse: endometrita, salpingita,
peritonita, perihepatita si bartolinita (la femei), abces periuretral si epididimita.
De asemenea, gonococul poate determina aparitia unor manifestari sistemice
diverse artrita, dermatita, endocardita, meningita, miopericardita sau hepatita.

Omul reprezinta singura gazda naturala pentru patogenul N. gonorrhoeae; in

ultimii 50 de ani au fost raportate peste doua milioane de cazuri de imbolnaviri la
nivelul Europei, si probabil ca tot atat de multe cazuri au ramas nediagnosticate si
neraportate. Cea mai ridicata incidenta a acestei infectii se afla in tarile puternic

industrializate; Suedia este una dintre tarile care a reusit sa realizeze eradicarea
endemica a gonoreei.
Incidenta si prevalenta acestei boli, depinde in mod direct de varsta, sex,
orientarea sexuala, rasa, statut social, stare civila, rezidenta si nu in ultimul rand
de nivelul de educatie al individului toti acesti factori reprezinta elemente care
influenteaza comportamentul sexual, modalitatea de ingrijire si urmarire a bolii,
precum si accesul la serviciile medicale de specialitate. Dintre persoanele active
din punct de vedere sexual, cele mai multe cazuri de imbolnavire au fost raportate
in randul adolescentilor, la persoanele provenite din medii de viata sarace, la cei
fara educatie, la cei care locuiesc in centrele urbane aglomerate, dar si la cei
necasatoriti; toate aceste categorii sociale, joaca un rol central in transmiterea
gonoreei intr-o populatie. Gonoreea este in continuare asociata consumului de
cocaina si practicarii prostitutiei; cea mai mare incidenta a bolii se inregistraza in
randul barbatilor adulti; pentru femeile tinere, asimptomatice, care prezinta risc
de transmitere a bolii, se realizaza in unele tari culturi endocervicale de rutina;
aceste metode pot fi aplicate si in cazurl femeilor din centrele de detentie
juvenila sau a celor internate in centrele pentru toxicomani care de cele mai
multe ori, pot prezenta o infectii combinata, gonococica si chlamidiana. Din
fericire, in ultimii ani, incidenta ganoreeei este in continua scadere.
Mai importante decat efectuarea unor culturi de rutina, sunt masurile de
preventie; aceasta deoarece, ganoreea este de cele mai multe ori transmisa de
catre un individ asimptomatic sau care prezinta simptome minime ce au fost
ignorate inca de la debut. In mod frecvent, persoanele simptomatice s-au dovedit
a fi infectate recent, de catre un purtator asimptomatic; purtatorii asimptomatici
trebuiesc descoperiti si tratati corespunzator, pentru a preveni aparitia unor noi
cazuri de infectie. In cazul in care un individ este bolnav, istoricul vietii sexuale
este deosebit de important, deoarece permite identificarea tuturor contactilor
sexuali, si tratarea corespunzatoare a acestora.
De asemenea, studiile epidemiologice au relevat existenta unor interrelatii intre
transmiterea infectiei cu gonoreea si transmiterea infectiei cu virusul HIV;
ganoreea creste cel mai probabil riscul de contractare a infectiei cu virusul HIV;
uretrita gonococica stimuleaza eliminarea de celule infectate cu virusul HIV in
exudatul uretral, la toti barbatii seropozitivi; aceste scurgeri uretrale vor diminua
si ulterior vor disparea complet dupa tratarea si vindecarea uretritei. Infectia cu
virusul HIV, creste riscul de reinfectie cu gonococ si riscul de aparitie a unor
complicatii salpingita.
Manifestarile clinice depind in mare masura de sediul localizarii infectiei, de
durata infectiei, de virulenta tulpinilor infectante, si de absenta sau prezenta
diseminarii infectiei. Inca nu a fost stabilita pe deplin importanta marimii
inoculului, si nici importanta coinfectiei cu Chlamydia sau alti agenti patogeni, in
ceea ce priveste gravitatea manifestarilor clinice.

Gonoreea (blenoragia)
Granulomul inghinal
Herpesul genital
Infectia herpetica primara - initial apar mancarimi si senzatii de arsura, dureri
locale. Apoi apar vezicule grupate in buchete inconjurate de o zona rosie. Aceste
vezicule se sparg apoi si lasa ulceratii izolate sau confluente. Lichidul din acestea
este clar daca nu s-a suprapus o infectie cu vreo bacterie. Cele mai frecvente
localizari sunt - la barbat - glandul, preputul si uretra; la femei - sunt lezate vulva,
vaginul si colul uterin. Se poate asocia cu: febra cu dureri de cap, cresteri in volum a
ganglionilor inghinali sau generalizati. Se vindeca spontan in aproximativ 3 - 4
saptamani.
In cazul suprapunerii unor factori care nu sunt specifici - perioada menstruala,
boli infectioase, stress de orice etiologie - infectia herpetica poate reaparea. Se
manifesta indentic ca mai sus, dar mai putin sever. Si vindecarea se produce numai
in 3 - 4 saptamani.
Infectia poate fi lipsita complet de manifestari - cel mai frecvent la femeie ceea ce duce la infectarea partenerilor sexuali

HIV
Infectia cu citomegalovirus
Infectia prin contact sexual cu virusul hepatitic B
Virusul hepatic B poate fi transmis prin contact sexual, mai ales in randul
homosexualilor. Doar un sfert din cazuri sunt atribuite transmiterii heterosexuale
si o treime prin folosirea in comun de catre narcomani, a seringilor pentru injectiile
intravenoase.
Hepatita B, este singura BTS pentru care exista un vaccin eficient.
Programele nationale includ imunizarea de rutina a:
- copiilor,
- a personalului medical,
- a celor cu un comportament sexual riscant (parteneri sexuali multipli, practicare a
prostitutiei),
- a partenerilor sanatosi precum si a
- purtatorilor cronici de antigen HBS .

Infectiile vulvo-vaginale

10

Aceste boli afecteaza in mod frecvent femeile tinere. Unele dintre ele pot lasa
sechele, iar aletele precum trichomoniaza si vaginita candozica, favorizeaza
transmiterea virusului HIV.
Trichomoniaza (infectia produsa de parazitul Trichomonas vaginalis; este destul
de frecventa) si vaginozele bacteriene aparute in primul trimestru de sarcina,
reprezinta factori de risc pentru nasterea prematura.
Vulvo-vaginita candidozica (infectie cu ciuperca Candida Albicans) apare mai ales
la femeile suferind de diabet zaharat sau infectate cu HIV (boli sistemice),
deoarece sistemul imunitar al acetora este deprimat. Herpesul genital (incipient),
cervicita mucopurulenta si boala inflamatorie pelvina se manifesta prin modificarea
cantitatii si calitatii secretiilor vaginale.
O infectie vaginala se poate manifesta prin urmatoarele semne si simptome:
- o cantitate mai mare de secretii vaginale, de culoare galbena (anormala, din cauza
continutului crescut in leucocite),
- prurit vulvar (mancarime),
- iritatii sau arsuri ale structurilor genitale externe,
- tulburari mictionale (usturime sau durere in timpul mictiunii),
- dispareunie vulvara (dureri in timpul actului sexual),
- miros vaginal neplacut.

Leucoreea
Limfogranulomatoza inghinala
Molluscum contagiosum
Pediculoza pubiana
Rectita, rectocolita, enterocolita si enterita transmise sexual
Sancrul moale
Scabia
Sdr. Reiter
Sifilis (lues)
Mod de transmitere:
- in peste 90% din cazuri - transmitere pe cale sexuala
- intepaturi, taieturi, muscaturi, sarut, prin placenta de la mama la fat
- foarte rar: prin leziuni deschise ale altor afectiuni ale pielii, prin urina, sperma,
saliva, sange
- foarte, foarte rar: prin obiecte contaminate (agentul infectios este foarte
sensibil in mediul extern)
Evolutia bolii
1. Sifilisul primar - dupa o perioada de incubatie (dezvoltare) de aproximativ 21
zile pana la aparitia primelor semne si simptome (perioada este intre 19 - 90 zile),
boala incepe sa se exprime si are durata de 4 - 8 saptamani.
Principalul semn in prima parte a evolutiei boliii este aparitia sancrului sifilitic

11

impreuna cu adenopatia satelita. Sancrul sifilitic reprezinta o leziune (ulceratie)

frecvent superficiala, unica, rotund-ovalara, mica in dimensiuni (0,3-2.5 cm) care
este de culoare rosie, nu are secretii, si mai ales NU DOARE!!! Este localizat la
nivelul locului de inoculare - la nivel genital cel mai frecvent. Alte localizari rare buza, amigdala, limba, san, degete. La barbati se observa mult mai usor, pe cand la
femei, leziunile pot fi ascunse datorita existentei lor la nivel vaginal sau la nivelul
colului uterin. Adenopatia satelita este reprezentata de cresterea in volum a
ganglionilor de la nivel inghinal de o singura parte sau de ambele parti. Acestia sunt
duri, NEDUREROSI, si se misca usor cand sunt palpati. Apar la aproximativ o
saptamana de la aparitia sancrului sifilitic.
2. Sifilis secundar - este cea de-a doua perioada de evolutie a bolii. Aceasta
perioada incepe daca NU a existat tratament antibiotic adecvat sub STRICTA
supraveghere medicala (dermatologie) la aproximativ 6 - 8 saptamani de la aparitia
primei leziuni.
In aceasta perioada apar leziuni sub forma de pete mici, rotunde-ovalare, rozii, slab
delimitate, care impanzesc corpul si partea superioara a bratelor si a coapselor. Nu
sunt insotite de mancarime ca intr-o alergie.O alta leziune care poate aparea sunt
tot ulceratii rotund-ovalare la nivelul gurii, mucoasa genitala si anala. La nivelul
fetei, genital, palme si talpi apar mici denivelari, rosu inchis care, la fel ca
precedentele, sunt nepruriginoase si evolutia lor este ondulatorie, atunci cand
dispar lasa in urma mici pete inchise la culoare. In aceasta perioada de evolutie a
bolii sunt afectate majoritatea organelor interne - inima, stomac, ochi, ficat,
invelisurile creierului, par, unghii. Toate acestea pot fi insotite de febra, scadere in
greutate, dureri de oase, de articulatii si muschi, dureri rebele de cap.
3. Sifilisul latent - dupa manifestarile sifilisului secundar, daca nici acum nu s-a
facut un tratament simplu cu antibiotice (Penicilina) se instaleaza o perioada lipsita
de orice manifestare, dar in care agentul infectios exista in organism si se poate
transmite.
4. Sifilisul tertiar - se manifesta dupa aceasta acalmie care poate dura intre 2
si ...30 ani!!! In aceasta perioada apare la nivelul pielii numerosi noduli duri,
NEDUREROSI, rosii inchis, grupati cuprinzand cu predilectie fata, spatele si
membrele. Mai pot apare noduli si la nivelul limbii, mucosei bucale, buza, inima, ficat,
splina, oase (generalizat) si cel mai important - creierul determinand chiar dementa.

Trichomoniaza uro-genitala

12

Trichomonas vaginalis se transmite prin contact sexual neprotejat, de la

partenerul infectat la cel receptiv.
Foarte multi indivizi infectati sunt asimptomatici; cu toate acestea, vor fi tratati
cu antibiotice pentru a impiedica raspandirea infectiei si declansarea tardiva a
simptomelor.
Atunci cand apare la femei, trichomoniaza determina aparitia unei secretii de
culoare galbena, abundenta, insotita de iritatie vulvara. Inflamatia se localizeaza la
nivelul epiteliului vulvar si vaginal iar ph-ul secretiilor vaginale este acid.
. Trichomoniaza genitala la barbat:
- frecvent este fara nici o manifestare, dar poate invada tot tractul genital
masculin - prostata, veziculele seminale, epididimul. Atunci cand se manifesta - locul
de electie este uretra - apare o scurgere purulenta insotita de mancarimi intense,
dureri sub forma de usturimi. Se extinde catre prostata si veziculele seminale.
- netratata sau nedepistata - se produce o inflamatie cronica a uretrei cu scurgeri,
mancarimi reduse.Afecteaza prostata si veziculele seminale.
Trichomoniaza genitala la femeie:
- la femei, dupa o perioada de incubatie de aproximativ 2 luni sau mai mult, apare o
scurgere vaginala albcioasa, spumoasa sau poate fi chiar cremoasa galben verzuie,
urat mirositoare cu mancarimi intense, dureri sub forma de arsuri intense, dureri
vaginale vagi (dispareunie). In evolutie secretia scade in intensitate devenind alba
ca laptele, lichida. Se reactiveaza cu ocazia perioadelor menstruale sau in timpul
sarcinii.
- rar mai poate afecta si organele genitale interne ca si vulva; tot rar poate afecta
si vezica urinara.
- manifestarile la nivelul intregului organism sunt nespecifice si sunt reprezentate
de ameteli, oboseala cu depresii usoare.

Uretrita la barbati
Uretrita la femei si sindromul uretral
Uretrita negonococica
Vaginoza bacteriana
Existenta pertenerilor sexuali multipli si a contactelor sexuale neprotejate,
favorizeaza aparitia acestui tip de infectie.
Vaginoza bacteriana prezinta risc de nastere prematura si complicatii
neonatale. In secretiile femeilor cu vaginoza bacteriana, au fost identificati
urmatorii patogeni: G.vaginalis, Mycoplasma hominis, si unele specii de
Peptostreptococcus iar Lactobacillus lipseste de obicei (face parte din flora

13

normala vaginala). Aceste microorganisme pot fi depistate si in randul femeilor

sanatoase. Orice manevra care perturba flora normala vaginala (formata din
bacterii producatoare de hidrogen peroxid), se va insoti de suprapopularea
vaginului cu patogeni anaerobi (spalaturile vaginale, utilizarea spermicidelor
intravaginale, parteneri sexuali noi).
Diagnosticul de vaginoza bacteriana
Identificarea a trei din urmatoarele patru anomalii, stabileste diagnosticul de
vaginoza bacteriana:
1. Secretii vaginale abundente, albe, omogene, cu excluderea diagnosticului de
candidoza vaginala, trichomoniaza, si a celuide cervicita mucopurulenta. Se vor
recolta probe din secretii, si vor fi testate pentru C.trachomatis si
N.gonorrhoeae.
2. Miros caracteristic de peste, ce apare atunci cand secretiile vaginale
patologice, sunt amestecate cu o solutie de KOH 10% (mirosul apare datorita
aminelor volatile rezultate din metabolismul bacteriilor anaerobe).
3. Un ph mai mare de 4,5 al scurgerilor vaginale (in mod normal ph-ul vaginal
este acid). Cresterea ph-ului se datoreaza produsilor aminati bacterieni si
scaderii sintezei de lactat a lactobacililor din flora normala.
4. Evidentierea la microscop a ,,celulelor-cheie = celule ale epiteliului
vaginal, acoperite de microorganisme cocobacilare (G.vaginalis si
microorganisme anaerobe). Punerea in evidenta a ,,celulelor-cheie (cu ajutorul
coloratie Gram), repezinta cea mai sigura metoda de diagnosticare a vaginozei
bacteriene la femeile simptomatice.
Tratament
Vaginoza bacteriana se trateaza prin administrarea de metronizadol timp de 7
zile (1 gram/zi). De asemenea, mai pot fi utilizate creme cu aplicare
intravaginala, pe baza de clindamicina sau metronidazol, fara aparitia de
reactii adverse.
Recurenta pe termen lung a vaginozei bacteriene, este destul de frecventa si
nu este influentata de tratamentul cu antibiotic (metronidazol) aplicat
partenerilor de sex masculin.
Pe viitor se urmareste dezvoltarea unor preparate care sa contina
Lactobacillus (tulpini producatoare de peroxid de hidrogen) utilizate in
recolonizarea normala a epiteliului vaginal

14

Vegetatiile veneriene - Negii genitali

Condyloma acuminata sau vegetatiile veneriene se refera la o manifestare
epidermala atribuita virusului epidermotopic-HPV (Human Papilloma virus).
Condyloma reprezinta vegetatii sau noduli care apar pe vulva, in jurul
vaginului sau anusului, pe cervix sau pe penis, scrot. Vegetatiile pot fi plate
sau conopidiforme, unice sau multiple, mari sau mici. Unele se pot aglomera
luind forma unei flori.
Rar vegetatiile se pot dezvolta in cavitatea bucala sau faringele unei
persoane care a intretinut raporturi sexuale orale cu o persoana infectata.
Vegetatiile sunt una dintre cele mai comune boli cu transmitere sexuala.
In populatia activa sexual prevalenta infectiei cu HPV este de 50%. O data
infectat cu HPV intreaga zona ano-genitala este implicata. Condyloma este o
manifestare locala a infectiei difuze si apare doar la o minoritate dintre cei
infectati. Desi persoanele care practica sexul anal prezinta o frecventa mai
mare a condylomei perianale, majoritatea persoanelor afectate perianal nu
practica acest tip de sex.
Se crede ca infectarea are loc prin contactul cu secretiile zonei anale.
Vegetatiile genitale pot fi diagnosticate dupa aspect. Daca sunt modificate,
singereaza, ulcereaza sau persista dupa tratament trebuie inlaturate
chirurgical si examinate la microscop pentru a identifica malignizarea
acestora.
Daca femeile prezinta condiloame pe cervix este necesar un test Papanicolau
pentru a investiga si alte modificari. Daca se pune diagnosticul de condyloma
acuminata este indicata si o colposcopie vaginala si cervicala de doua ori pe
an pentru ca orice leziune maligna sa poata fi descoperita in timp util si
tratata.
Patogenie
HPV invadeaza celulele bazale ale epidermului. Penetreaza prin piele si
determina microabraziuni mucoase. Faza virala latenta debuteaza fara semne
si simptome si poate dura de la o luna pina la citiva ani. In aceasta faza are loc
producerea de ADN viral, capside si particule virale. Celulele gazda devin
infectate si dezvolta koilocitoza morfologica atipica pentru condyloma
acuminata.
Zonele cele mai afectate sunt penisul, vulva, vaginul, cervixul, perineul si zona
perianala. Pot apare leziuni mucoase si in orofaringe, laringe si trahee.
Sunt intilnite leziunile multiple simultane. Infectiile subclinice au potential
infectios si oncogenic.
Exista persoane care au virusul, dar la care acesta nu se manifesta clinic (nu

15

se observa leziuni). Ei pot transmite virusul partenerilor in timpul actului

sexual.

Capitolul 3,
Metode de contracepie

Legislaia actual protejeaz intimitatea fiecrei persoane n legtur cu

sntatea i metoda contraceptiv pe care aceasta o folosete. Rezultatele
examenului ginecologic sunt strict confideniale si ele nu vor fi mprtite
nimnui de ctre medicul personal.
n cazul adolescenilor, intimitatea depinde de legislaia fiecrei ri n
parte. Majoritatea statelor (inclusiv Romnia) protejeaz intimitatea
adolescenilor, precum si libertatea acestora de a consulta un specialist in
contraceptie. Cu toate acestea, in unele tari este necesar acordul parintilor
pentru prescrierea unei metode contraceptive.
Contraceptia la adolescenti
Indiferent de sex, viaa unui adolescent poate fi brusc schimbat de
apariia unei sarcini nedorite sau contactrii unei boli cu trasmitere sexual.
Cea mai sigur metod de prevenire a unei sarcini nedorite sau a unei boli cu
trasmitere sexual este abstinena (lipsa contactului sexual).
n cazul adolescenilor activi sexuali este important informarea, precum
i constientizarea riscurilor la care acetia se expun n cazul unui contact
sexual neprotejat. Utilizarea prezervativelor reduce semnificativ riscul
contactrii unei boli cu trasmitere sexual.
Chiar i un singur contact sexual neprotejat poate conduce la o sarcin
nedorit sau la contactarea unei boli cu trasmitere sexual. O adolescent
activ sexual, care nu folosete nici o metod contraceptiv are o ans de
peste 90% s aib o sarcin nedorit ntr-o perioad de 1-5 ani.
Chiar dac un adolescent nu plnuieste s-i nceap viaa sexual dect mai
trziu, este bine ca acesta s fie informat despre:
- metodele contraceptive disponibile

16

- metoda contraceptiv cea mai potrivit (ca i cost si utilitate)

- folosirea corect a unui prezervativ n scopul evitrii contactrii unei boli
cu trasmitere sexual precum infecia HIV. Unele boli cu trasmitere sexual
pot fi contactate prin orice tip de contact sexual: oral, vaginal i anal.
- felul n care se pot combina mai multe metode contraceptive n scopul
creterii eficacitii contraceptive.
Uneori este greu s se vorbeasc despre activitatea sexual sau despre
contracepie, dar este important ca orice persoan s fie informat despre
beneficile sexului protejat. Orice adolescent ar trebui s afle aceste
informatii de la prini, coal, preot sau de la un specialist n domeniul
medical.
Cea mai buna metod contraceptiv este aceea care se potrivete cel mai
bine persoanei n cauz i care nu influenez negativ sntatea acesteia. De
aceea, sunt foarte importante controalele medicale regulate pentru a evita
reaciile adverse ale contracepiei (n special n cazul utilizrii metodelor
hormonale). n cazul persoanelor care sufer de o boal cronic sau alte
disabiliti, este indicat un consult medical naintea alegerii unei metode
contraceptive.
Metode contraceptive pentru adolescente
Unele adolescente nu se simt confortabil n momentul n care trebuie s
consulte o persoan specializat in planning familial. De aceea, este important
ca orice adolescent s tie c:
- este bine s fie precaut i s nu se ruineze s foloseasc o metod
contraceptiv. Ea trebuie s fie pregatit i s nu se bazeze pe partener
pentru procurarea acesteia.
- poate s apeleze cu ncredere la ajutorul unui specialist n planning familial
n cazul n care dorete s efectueze un control genital, fiind contient de
confidenialitatea informaiilor care i vor fi oferite
- dac nu i-a nceput viaa sexual i dorete s o fac n curnd, un examen
ginecologic este opional
- viaa sexual activ necesit monitorizarea anual mpotriva bolilor cu
transmitere sexual. O parte din acest grup de boli poate fi detectat
printr-un singur examen de urin. Nu este nevoie de un examen citologic al
cervixului (test Papanicolau) dect dupa 2- 3 ani de la nceperea vieii
sexuale. Un astfel de test poate detecta cu uurin semnele precoce de
cancer al colului uterin, un tip de cancer care este cel mai frecvent
determinat de o infecie cu transmitere sexual (Papilomavirusul uman)

17

- exist contracepia de urgen n cazul ruperii prezervativului i este

important ca aceasta s tie cum s-l foloseasc
- n momentul alegerii unei metode de contracepie, este bine ca orice
adolescen s se ntrebe ce va face n cazul n care aceasta metod se
adeverete a fi ineficient i rmne astfel nsrcinat. Trebuie ca ea s se
ntrebe dac este pregtit s creasc un copil sau dac un avort prezint o
opiune acceptabil n acest caz. n cazul tuturor adolescenilor activi
sexual, sunt recomandate metode de contracepie ct mai sigure posibil.

Metode contraceptive pentru adolesceni

Abstinena - este cea mai eficient metod de contracepie i prevenie a
bolilor cu transmitere sexual este abstinena.
Protecia mpotriva bolilor cu transmitere sexual (BTS):
- prezervativele pentru brbai constituie cea mai eficient metod de
protecie n cazul BTS, indiferent dac se mai utilizeaz i o alt metod
contraceptiv.
- prezervativele pentru femei nu sunt la fel de eficiente in cazul BTS.
Prezervativul, ca metod de protecie mpotriva bolilor cu transmitere
sexual, nu este la fel de eficient ca metoda contraceptiv.
Metode contraceptive de barier sunt:
- folosirea singular a prezervativului ca metod contraceptiv, nu este la fel
de eficient ca i atunci cnd este asociat cu un spermicid sau o alt metod
contraceptiv
- prezervativele pentru brbati sunt ieftine i uor de procurat, fr a
necesita o reet medical
- prezervativele pentru brbati scad riscul de trasmitere a bolilor sexuale la
biei adolesceni precum i riscul acestora de a deveni prini
- prezervativele pentru femei sunt mai scumpe i mai greu de procurat
- diafragma, calota cervical sau buretele, n asociere cu o crem spermicid,
spum sau gel sunt destul de greu de utilizat i deseori necesit sfatul unui
medic.
Anticoncepionalele orale, plasturele hormonal si inelul vaginal:
- sunt metodele contraceptive folosite cel mai frecvent de adolescente
- este foarte important ca anticoncepionalele orale s fie administrate
corect (n fiecare zi, aproximativ la aceasi or)

18

- n cazul apariiei efectelor secundare, medicul poate schimba preparatul

hormonal cu un altul mai potrivit
- la ntreruperea administrrii anticoncepionalelor orale (epuizarea unei cutii
ntregi) sarcina poate aprea dup urmtoarea menstruaie
- utilizarea plasturelui hormonal, cu schimbarea lui n fiecare sptmn, este
mai uor de utilizat dect administrarea zilnic a anticoncepionalelor orale
- inelul vaginal, este un dispozitiv flexibil, inelar, din plastic, care rmne n
vagin pn la 3 sptmni.
Injectia hormonal (Depo-Provera):
- este o metod confortabil, care nu necesit administrare zilnic
- metoda oblig la efectuarea unui control medical la fiecare 3 luni ncepnd
cu prima utilizare
-pentru a evita efectele secundare se recomand, administrarea
suplimentelor de calciu si exerciiul fizic moderat, precum i evaluarea
opiunilor contraceptive dup mai mult de 2 ani de utilizare a Depo-Provera.
Dispozitivul contraceptiv intrauterin (DIU):
- dispozitivul intrauterin nu este recomandat adolescentelor, deoarece
acesta poate creea un disconfort suprtor, dat fiind faptul c uterul nu
este suficient de destins ca i n cazul femeilor care au purtat o sarcin.
- folosirea dispozitivului contraceptiv intrauterin nu este recomandat
adolescentelor cu infecie genital i adolescentelor care sufer de o boal
cu transmitere sexual. Inserarea dispozitivului poate favoriza diseminarea
ascendent a infeciei ctre uter, cu dezvoltarea sindromului inflamator
pelvin.
Contracepia dup "metoda calendarului":
-aceasta metod nu este recomandat adolescenilor, din urmtoarele
motive:
- nu este o metod contraceptiv sigur, chiar dac este plnuit cu atenie
sau dac se evit contactul sexual n perioada fertil
- nu protejeaz mpotriva bolilor cu transmitere sexual.

19

Capitolul 4.
Anatomie
1. Himenul
Cum apare himenul?
Povestea himenului i a vaginului ncepe n viaa intrauterin a bebeluului
de sex feminin. La nceput (luna 3- 4), vaginul este un tub subire fr
deschidere la nivelul vulvei. El comunic nspre abdomen cu uterul i trompele
uterine, dar, nspre exterior drumul e nchis. Cu alte cuvinte, orificiul vaginal
nu exist. n locul su, la nivelul vulvei, se afl un dop de esut conjunctiv.
n luna a 5- a de via intrauterin, celulele din acest esut conjunctiv
ncep s se topeasc (adic s se resoarb). Procesul este lent. La nceput
dopul de esut devine tot mai subire i treptat se transform ntr-o
membran care acoper integral captul vaginului. E vorba de membran
himenal.
Apoi (la sfritul lunii a 5-a), n aceast membran vor aprea unul sau mai
multe orificii foarte mici. Dac e un orificiu acesta va crete treptat n
dimensiuni, dac sunt mai multe, ele se vor lrgi i se vor uni. n funcie de
felul n care decurge acest proces vor aprea diferitele forme ale himenului.
Orificiile din membrana himenal se numesc orificii himenale. Ele sunt
situate n locul unde, la femeia adult se va gsi orificiul vaginal.
Himenul este deci o rmia rezultat n urma formrii vaginului.
Membrana himenal tinde s se dizolve complet, adic pn n marginile reale
ale orificiului vaginal.
Cu alte cuvinte himenul exist atunci cnd membrana care nchidea la
nceput orificiul vaginal nu s-a topit integral astfel c marginile ei rmn s
acopere parial (sau s menin mai ngust) deschiztura vaginului.

20

Diferite tipuri de himen

La natere, fetia va avea la nivelul vulvei, n dreptul vaginului, o membran
prevzut cu unul sau mai multe orificii (orificii himenale). Pe msur ce
nainteaz n vrst, membrana himenal continu s se resoarb. Deci
orificiile se vor lrgi treptat.
Specialitii apreciaz c ritmul de resorbie a membranei himenale e de
aproximativ 1 mm pe an. Procesul continu i n perioada pubertii. Deci
himenul prezent la natere nu e la fel cu cel pe care fata l are la 16 ani de
exemplu. Dac ea nu a avut contact sexual, la sfritul pubertii are toate
ansele ca himenul ei s fie foarte redus n dimensiuni i elastic sau chiar s
se fi resorbit integral.
Precum spuneam mai sus, pe msura ce fetia crete, membrana himenal
se resoarbe treptat astfel c-i schimb aspectul. Ea tinde s se dizolve
integral astfel nct s elibereze complet orificiul vaginal.
Dac resorbia membranei himenale este foarte intens, fata nu va avea
himen deloc. Aceasta nu e o boal sau un defect. Atta vreme ct fata nu a
avut contact sexual, este virgin chiar dac nu are himen. Iat c himenul nu
e neaprat legat de starea de virginitate.
Cnd procesul de resorbie a membranei nu e suficient de intens este
posibil c orificiul himenal s nu se formeze. ntr-adevr unele fete se nasc
fr ca orificiul s fi aprut. Medicii pediatri examineaz acest aspect la
bebeluul de sex feminin. n general defectul se corecteaz de la sine pn la
pubertate. Dar dac acest lucru nu s-a ntmplat, e necesar ca medicul s
practice o mic incizie n membrana himenal pentru a permite sngelui i
secretiilor s se elimine, odat ce fata a ajuns la pubertate.
2. Dezvoltarea snilor
Debutul dezvoltrii snilor este unul dintre fenomenele care marcheaz
nceputul pubertii la fete. Asociat, apare puin cte puin prul pubian, cel
axilar, mai trziu prul de pe brae i picioare.
Vrsta normal pentru nceperea dezvoltrii snilor poate fi situat oricnd
ntre 9 i 13 ani. Dac la 14 ani o fat nu are nc aceste semne ale pubertii
trebuie s fac o vizit la ginecolog.
naintea debutului pubertii, pieptul fetei arat la fel cu cel al biatului.
Dac copilul e mai plinu exist posibilitatea ca la nivelul snilor s existe o

21

oarecare acumulare de esut adipos (grsime). Dac nu, pieptul e plat. Doar
nite sfrcuri i areole mici, de culoare roz marcheaz locul unde se vor
dezvolta snii.
Cnd ncepe pubertatea, la fetie se observ c snii cresc uor. Arat ca
nite mici umflturi. Iniial au forma conic, sunt ascuii, iar pe parcurs vor
deveni rotunzi.
Areolele mamare si sfarcurile
La nceput areolele mamare (zonele acelea roz din jurul sfrcului) nu se
modific ci rmn micue. Apoi, la unele fete, ele pot deveni uor umflate,
foarte moi i cresc n diametru, timp n care sfrcurile pot fi nedefinite. n
acest caz, sfrcurile devin vizibile la frig sau dupa ce au fost stimulate
mecanic (de exemplu la splare). n aceast perioad, care poate dura 2-3
ani, areolele arat ca nite umflturi pufoase aezate pe sni. n final,
areolele se vor dezumfla i vor continua firesc conturul snului.
Dup ce a nceput dezvoltarea areolei, la un moment dat sfrcul ncepe s
creasc i el. E posibil ca la unele fete areolele s nu se umfle ci s se
dezvolte n acelai ritm cu restul snului. Aceste variatii sunt perfect
normale.
Pe parcursul evoluiei lor, areolele se vor pigmenta i din roz vor cpta o
culoare roz - maronie.
Dezvoltarea esutului mamar specializat
n timp ce snii cresc, esutul mamar specializat n secreia lactat se
dezvolt destul de rapid n interiorul lor. Din acest motiv uneori snii pot fi
dureroi sau sensibili.
Acest esut mamar apare nc din viaa intrauterin. El se dezvolt lent
pn la pubertate fr ca acest lucru s se vad la exterior. Odat cu
pubertatea el prolifereaz intens dar maturizarea lui e complet de-abia
cnd femeia ajunge s alpteze.
esutul specializat n secreia lactat e alcatuit din foarte muli sculei
microscopici aezai pe canalicule subiri. Acestea formeaz grupuri care se
vrsa n canale mai mari, care la rndul lor se deschid la nivelul sfrcului.
Printre sculei i canale se gsete esut adipos adic grsime, cu rol de
susinere.
Cnd slbesc foarte mult, fetele constat c snii i reduc dimensiunile.

22

Asta e din cauza c odat cu scderea n greutate ele pierd i din grsimea
ce compune snul.
n medie, e apreciat c la aproximativ doi ani dup ce aceste fenomene
caracteristice pubertii au nceput, este de ateptat s apar prima
menstruaie, sau menarha, cum se numete ea n mod tiinific.
Ritmul de cretere al snilor este diferit de la o fat la alta. Nu e
obligatoriu un ritm constant. Asta inseamn c la o fat la nceput pot crete
mai repede apoi mai lent i la alta lucrurile s se petreac tocmai invers. n
medie snii se dezvolt timp de 5 ani.
3. Penisul
Penisul este o component a aparatului reproductor fiind organul copulator
masculin adic organul care are ca funcie unirea corpului femeii cu cel al
brbatului n vederea depunerii celulelor sexuale brbteti (spermatozoizii)
n vagin.
Dimensiunile penisului
Cnd vorbim de dimensiunile penisului ne referim la partea lui mobil.
Lungimea penisului se msoar de la osul pubis pn la vrf, n stare flasc
sau n erecie. Valorile normale pentru penisul flasc sunt situate n jurul a 8
cm iar pentru cel erect n jurul a 14 cm.
Grosimea se poate msura ca diametru sau ca circumferin (de jur
mprejur). Diametrul mediu al penisului n erecie e n jurul a 4 cm iar
circumferina medie 12 cm.
Penisul normal este menit s se potriveasc cu dimensiunile vaginului dar
totui, aproape indiferent de dimensiune, penisul i poate indeplini funcia
copulatorie deci poate depune spermatozoizi n vaginul femeii.
Dimensiunile penisului si activitatea sexuala
Activitatea sexual este fenomenul care st la baza reproducerii la om.
Mama natur a fcut ca aceast activitate s fie ceva plcut pentru
favorizarea procreerii. Din acest motiv la om sexualitatea a depit funcia
de reproducere i a primit un loc important n cadrul relaiilor interumane.
Astfel oamenii au relaii sexuale ca s aduc pe lume copii sau, pur i simplu
de plcere.

23

Dimensiunile normale ale penisului (descrise mai sus) sunt cele care se
potrivesc dimensiunilor vaginului (8 cm n adncime, elastic i extensibil n
diametru). esuturile din care e alctuit vaginul cunosc variaii de la o femeie
la alta privind laxitatea i elasticitatea. Dimensiunea penisului cea a vaginului
pot fi motiv de nepotrivire pentru unele cupluri.
n general brbaii au tendina de a-i considera dimensiunile penisului
insuficiente dei cei mai muli dintre ei sunt construii normal i pot avea o
via sexual foarte bun. De multe ori aceast idee le provoac tulburri de
dinamica sexual (tulburri de erecie, ejaculare precoce, anorgasmie, etc).
Cercetrile au artat ca o informare corect privind dimensiunile normale
ale penisului, duce la scderea masiv a numrului acestor tulburri i la
mbuntirea vieii sexuale.
Din ce este alctuit penisul?
Penisul este un organ alungit. Este constituit din trei formaiuni lunguiee
aezate una lng alta cu ajutorul unui esut de legtur i mbrcate n piele.
Aceste formaiuni sunt reprezentate de cei doi corpi cavernoi i corpul
spongios. Ele sunt alctuite la interior dintr-un esut asemntor cu buretele.
Corpii cavernoi sunt cilindrici i sunt aezati unul lng cellalt constituind
prile laterale ale penisului i cea anterioar (la penisul flasc) sau superioar
(la penisul avnd poziie orizontal). Corpii cavernoi alctuiesc cea mai mare
parte din corpul organului.
Lipit de ei i aezat napoia lor la penisul flasc (sau sub ei la penisul n
erecie sau poziie orizontal), mai este o formaiune alungit numit corpul
spongios format dintr-un esut asemntor. El se continu n vrful penisului
cu glandul.
Acesti trei corpi se umplu cu snge, se ntresc i cresc n volum cnd
penisul intr n erecie. Dar corpul spongios mpreun cu glandul acumuleaz
mai puin snge. Cele doua formaiuni rmn ceva mai moi dect corpii
cavernoi. Motivul e c ele sunt strbtute de uretr prin care, la ejaculare,
e eliminata sperma. Dac glandul i corpul spongis s-ar umple mai mult cu
snge atunci presiunea lui ar comprima uretra astfel c sperma nu ar mai
putea iei.
Penisul are dou segmente: unul fix prin care e ancorat de corp i unul
mobil care servete copulaiei. Segmentul fix este ataat perineului cu
ajutorul unor muchi aparinnd acestui planeu muscular. Cei mai importani

24

sunt muchiul bulbocavernos (sau bulbospongios) i muchiul ischiocavernos.

Aceti muchi sunt implicati n fenomenul ereciei, al ejaculrii i n cel al
eliminrii urinei.
Penisul ncepe cu bulbul penisului situat ntre scrot i orificiul anal i se
termin cu glandul situat n vrful segmentului liber al organului adic la
celellt capt al lui. La nivelul bulbului penisului, uretra (tubul care vine de la
vezica urinar i prin care se elimin urina i sperma) se unete cu penisul
intrnd n mijlocul corpului spongios pe care-l va strbate pn la vrful
glandului unde se deschide prin orificiul (meatul) urinar.
4. Caracterele sexuale feminine i masculine
Femeile sunt evident diferite de brbai. Elementele care stau n mod
fundamental la baza acestor diferene sunt cromozomii de sex (perechea xx
pentru sexul feminin i xy pentru sexul masculin) i hormonii sexuali prin
intermediul crora cromozomii de sex i exercit influenele.
Diferenierea sexual se petrece n dou etape: una n viaa intrauterin
cnd i fac apariia caracterele sexuale primare i cealalt n perioada
puberti cnd se dezvolt caracterele sexuale secundare.
Caracterele sexuale sunt acele trsturi fizice, fiziologice i psihologice
specifice ntregii populaii aparinnd unui gen (sex): feminin respectiv
masculin.
Caracterele sexuale primare sunt prezente la natere i sunt primele
trsturi care fac diferena ntre fetie i bieei. Ele constau n prezena
organelor genitale specifice. E vorba de ovare, uter cu trompele uterine,
vagin si vulv la fetie i de testicule, ductele spermatice, prostat,
veziculele seminale i penisul la biei.
n completare, pentru a face din feti o femeie i din bieel un brbat, la
pubertate apar caracterele sexuale secundare. Dei o dat cu apariia lor se
maturizeaz organele genitale, ele nu se refer direct la aparatul
reproductor ci la celelalte trsturi specifice sexului feminin respectiv celui
masculin, legate de aspectul fizic, anume modele de funcionare i de
caracteristici psihice.
Caracterele sexuale secundare feminine
- aparitia pilozitii pubiene i axilare, creterea prului de pe corp (brae,
membre inferioare)

25

- dezvoltarea snilor
- lrgirea bazinului
- distribuia grsimii tipic feminin: n special n zona oldurilor, coapselor i
a feselor, esut adipos difuz rspndit subcutanat (sub piele) la nivelul
ntregului corp
- dezvoltarea clitorisului, vaginului i uterului
Caracterele sexuale secundare masculine
- creterea prului de pe corp n special al celui de pe piept i abdomen,
apariia pilozitii faciale, axilare i pubiene, mpreun cu prul de pe brae i
membrele inferioare
- dezvoltarea accentuat a musculaturii i a sistemului osos (oase mai mari i
mai grele, mini i picioare mai mari)
- lrgirea umerilor i a cutiei toracice
- apariia mrului lui Adam (proeminena a cartilajului tiroid un cartilaj
aflat n partea din fa a gtului caracteristica neobligatorie a brbatului)
- ngroarea vocii
- dispunerea specific a grsimii pe abdomen, talie i spate
- dezvoltarea penisului i a testiculelor
Caracterele sexuale secundare dau aspectul tipic feminin si masculin.
Brbatul are un aspect mai dur, este puternic pe cnd femeia are un trup mai
rotunjor cu o for fizic redus fa de cea a brbatului, este mai delicat.
Aceste trsturi fizice se reflect la nivel psihologic rezultnd caracteristici
psihoemoionale tipice feminine i masculine.

26

Capitolul 5.
Menstruaia
1. Cnd trebuie s nceap?
Un rspuns precis nu se poate da. De ce? Pentru c nu exist o vrst
anume la care trebuie s apar prima menstruaie sau, cum este ea numit
tiinific, menarha. n schimb, este o perioad care se ntinde pe parcusul a
5-6 ani n care prima menstruaie se poate nfiina.
De fapt sunt puine fete care au menarha la 11 ani sau nainte. Cele mai
multe au prima menstruaie aproximativ ntre 12-14 ani. Dar pn la 15-16 ani,
dac menstruaia n-a venit nu e motiv de ngrijorare.
Nu este o regul, dar la fetele mai plinue menstruaia poate s apar mai
devreme dect la cele foarte slabe. Motivul e acela c din grsimile corpului
(mai exact din colesterol) se sintetizeaz hormonii sexuali care sunt
responsabili de bunul mers al pubertii i al fenomenelor specifice. Data
primei menstruaii este influenat de factori genetici, nutriionali, factori
psihici i de mediu.
Fetele slabe, sportive au de obicei menarha mai trziu datorit absenei
unei cantiti constante sufieciente de grsimi din organism.
Nu v ngrijorai dac nu v dezvoltai i nu trecei prin fenomenele
specifice vrstei n acelasi ritm cu colegele voastre. Fiecare fat e unic i
evolueaz n felul ei. ntre 11 i 16 ani nu e motiv de ngrijorare dac n-ai
experimentat prima menstruaie.
2. Tulburrile menarhei
nainte ca menarha s se produc exist o perioad de aproximativ 2 ani, n

27

care se iniiaz sinteza hormonilor sexuali. Snii ncep uor s creasc i

apare puin pr pubian. Apoi, cndva vine i prima menstruaie. Dar odat cu
aceste modificri apar i altele. Cea mai important este maturizarea
oaselor. Ele i reduc rata de cretere.
Dac menstruaia apare nainte de 9 ani, secreia de hormoni sexuali ncepe
i mai devreme. Iniial fetia crete mai repede dect cei de vrsta ei dar,
apoi se oprete din crescut iar ceilali o depesc. n final cea n cauz
rmne mic de statur. Situaia se numeste pubertate precoce i trebuie
investigat i tratat.
Dac pn la 16 ani menarha nu a venit situaia se numete amenoree
primar pe fondul pubertii ntrziate. Aceast poate semnala tulburri
hormonale importante, de variate cauze i de asemenea are nevoie de atenia
medicului.
3. Ce este sindromul premenstrual?
Fetele au toane, fac fize, sunt nervoase i plng fr motiv. Cine poate s
le neleag?! Sigur c ai auzit i voi astfel de vorbe. E adevrat c fetele
au toane i fac fize dar iat c acest lucru are uneori o explicaie
tiinific. Vorbim de sindromul premenstrual.
Denumim prin sindrom un grup de manifestri care apar mpreun i
caracterizeaz o anume stare negativ de natur psihologic i/sau medical.
Cum se manifest?
Acest sindrom apare la unele fete i femei naintea sngerrii menstruale
cu aproximativ 510 zile. SPM nu apare obligatoriu la toate femeile, nu
obligatoriu naintea fiecrei menstruaii i nu de fiecare dat se manifest la
fel sau cu aceeai intensitate.
SPM este caracterizat de stri psihice i fizice neplcute sau chiar severe,
uneori necesitnd tratament medicamentos. Cele mai frecvente stri sunt
acelea de nelinite, anxietate, senzaia c ai pierdut controlul sau c nu-i
iese nimic bine, iritabilitate, nevoia inexplicabil de a plnge, depresia,
confuzia.
Simptomele fizice sunt balonarea, apariia unui val de couri, tensiunea
dureroas n sni cu creterea lor n volum, dureri de cap, oboseal, palpitaii.
La unele fete corpul reine apa, astfel constat c au crescut n greutate, c
i se umfl picioarele i au senzaia c s-au ngroat.
Acelea dintre voi care pii aa trebuie s tii c nu v-ai ngroat ci doar
ai acumulat mai mult lichid n corp. Dup ce va trece menstruaia vei elimina

28

acest lichid i vei reveni la dimensiunile i greutatea cu care erai obinuite.

Manifestrile tipice ale sindromului prementrual dispar la cteva ore dup
instalarea menstruaiei din cauza c aceasta aduce modificri hormonale care
nu dau SPM. Acest fapt este important de reinut pentru a face diferena
ntre SPM i unele tulburri psihice sau boli cu manifestri similare.
De ce apare SPM?
Pe toat durata sa de aproximativ 28 de zile ciclul menstrual este
caracterizat de anumite variaii n cantitile de estrogen i progesteron din
snge. Aceste fluctuaii precum i rspunsul organismului la ele, uneori,
alturi de alte modificri hormonale, sunt vinovate de SPM. Exist studii
care arat c predispoziia de a avea SPM se motenete pe cale genetic de
la mama. Dar totui motivele pentru care SPM apare nu sunt pe deplin
elucidate.
Uneori, la nceputul administrrii de contraceptive orale se nregistreaz
simptome asemntoare cu cele din sindromul premenstrual din aceleai
motive: aportul crescut de estrogen i progesteron care tulbur temporar
configuraia hormonal cu care organismul era obinuit. Dar, de regul, dup
o perioad de adaptare simptomele nceteaz s mai apar.
SPM e o dovada c hormonii sexuali influeneaz starea psihic i c uneori,
aa zisele fize pe care le fac fetele sunt de fapt o suferin real.

29