POSDRU: Dezvoltarea economiei

sociale
POSDRU:

Cererea

de

propuneri

de

proiecte

nr.

173 (Axa Prioritara 6

Promovarea incluziunii sociale, DMI 6.1 Dezvoltarea economiei sociale)

In cadrul prezentului apel se incurajeaza infiintarea/dezvoltarea de structuri de economie sociala
in mediul rural.
Depunere

intre:

01.10.

20.10.2014

Buget total: 100.000.000 euro

Operatiunile finantate in cadrul acestui DMI pentru promovarea economiei sociale vor
sprijini entitati precum ONG-uri, cooperative sociale, asociatii de ajutor reciproc, alte organizatii
de caritate si voluntariat, ca instrumente flexibile si sustenabile de asistenta a comunitatilor in
atingerea propriilor obiective.
Principalele obiective

operationale ale

acestui

DMI

sunt:

dezvoltarea structurilor economiei sociale dezvoltarea si promovarea unor activitati si servicii

generatoare de profit pentru a ajuta persoanele excluse social sau cele expuse riscului de
excluziune sociala sa se integreze sau reintegreze pe piata muncii, in structurile economiei
sociale si/sau in ecopromovarea economiei sociale ca un instrument flexibil si durabil pentru
dezvoltarea

economica

si

crearea

de

locuri

de

munca

la

nivel

regional

si

local;

consolidarea capacitatilor, competentelor, cunostintelor si stimei de sine pentru grupurile

vulnerabile prin infiintarea parteneriatelor public/private in domeniul economiei sociale;
consolidarea capacitatii structurilor din economia sociala, precum si incurajarea cooperarii intre
organizatii.
orientative sunt:

Operatiunile

1. Dezvoltarea mecanismelor si instrumentelor necesare pentru implementarea integrala a

conceptului

de

economie

sociala;

2. Promovarea capacitatii de a ocupa un loc de munca si adaptabilitatii persoanelor care fac parte
din grupurile tinta, asa cum sunt precizate la capitolul 4.1 din prezentul ghid, in structurile
economiei

sociale;

3. Sprijinirea parteneriatelor intre toti actorii relevanti implicati din comunitate (sindicate, institutii
publice, asociatii patronale, lucratori, sectorul non-guvernamental, intreprinderi, mediul de afaceri
si

alte

asociatii

etc.);

4. Actiuni de sensibilizare, promovare a serviciilor de consiliere si informare si schimbul de

experienta

in

domeniul

economiei

sociale;

5. Dezvoltarea instrumentelor si metodelor adecvate pentru furnizarea serviciilor sociale;

furnizarea, dezvoltarea si crearea serviciilor flexibile si alternative pentru ingrijirea copiilor si/sau a
altor

membri

ai

familiei

aflati

in

ingrijire

pe

parcursul

zilei;

6. Dezvoltarea programelor de formare (in domeniul incluziunii sociale si economiei sociale)

pentru specialistii implicati in sistemul serviciilor sociale (lucratori sociali, asistenti personali,
asistente comunitare, mediatori familiali, mediatori sanitari, asistenti maternali, ingrijitori, personal
din institutii rezidentiale).
Categoriile de beneficiari (solicitanti si parteneri) eligibili in cadrul acestei cereri
de

propuneri

de

proiecte

sunt:

1.

ONG-uri;

2.

Cooperative;

3.

Ministerul

4.
5.

Muncii,

Familiei,

Protectiei

Furnizori
Furnizori

6.

de

Intreprinderi

Sociale

de

servicii

de

Persoanelor

Varstnice;

servicii

ocupare

implicate

si

acreditati,
in

sociale;
publici

si

economia

privati;
sociala;

7. Autoritati ale administratiei publice locale (unitati administrativ-teritoriale).

Pentru proiectele depuse in cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte puteti avea
parteneri nationali si/sau transnationali.
Partenerii transnationali trebuie sa apartina acelorasi categorii de beneficiari eligibili, in
conformitate cu prevederile legislatiei aplicabile din statul membru UE de provenienta.
Cheltuielile aferente acestor activitativor fi incluse in bugetul general al proiectului, dar
nu

in

bugetul

alocat

structurilor

de

economie

sociala.

1. Furnizarea serviciilor de ocupare, precum informare si consiliere profesionala, asistenta,

mentorat, tutorat, orientare profesionala, consiliere psihologica, consiliere psihiatrica, medierea
locurilor

de

munca;

2. Dezvoltarea si furnizarea programelor de formare profesionala, inclusiv dezvoltarea

competentelor

de

utilizare

TIC

pentru

grupurile

dezavantajate;

3. Activitati de formare profesionala si de consolidare a capacitatilor, competentelor, cunostintelor

si stimei de sine, dedicate persoanelor vulnerabile pentru a le ajuta sa infiinteze structuri ale
economiei

sociale

si

sa

beneficieze

de

oportunitatile

nou

create;

4. Dezvoltarea si implementarea programelor de formare a formatorilor care vor activa in

domeniul

economiei

sociale;

5. Formarea profesionala a personalului furnizorilor de servicii sociale (inclusiv ONG-uri si

voluntari);
6. Dezvoltarea si implementarea activitatilor specifice si personalizate dedicate integrarii sociale a
imigrantilor,

inclusiv

cursuri

de

limba

romana,

aspecte

legislative

etc.;

7. Initiative care sa conduca la diminuarea lipsei de incredere si a excluziunii sociale a grupurilor

vulnerabile si la combaterea si prevenirea infractionalitatii, prin promovarea activitatilor artistice si
culturale,

protectia

mediului,

conservarea

patrimoniului

cultural

si

traditiilor;

8. Activitati inovatoare, interregionale si transnationale pentru dezvoltarea economiei sociale;

9. Cercetari, studii si analize, seminarii, conferinte, grupuri de lucru, publicatii in domeniul
economiei sociale, incluzand aspecte juridice, de reglementare si ale politicilor publice, noi idei de
afaceri

si

abilitati

necesare

in

economia

sociala;

10. Activitati de cercetare si promovare a unor masuri adecvate in ceea ce priveste nevoile
persoanelor supuse riscului de excluziune sociala sau excluse social si ale comunitatilor
defavorizate, cum ar fi cercetari, studii si analize, seminarii, conferinte, grupuri de lucru, publicatii,
activitati

de

constientizare

si

interventii

pilot;

11. Activitati care sa conduca la promovarea responsabilizarii si implicarii comunitatilor in

procesul incluziunii sociale in vederea consolidarii capacitatii comunitatii de furnizare a suportului
social, revitalizarii vecinatatii si protectiei mediului, mobilizarii grupurilor dezavantajate;
12. Infiintarea si dezvoltarea retelelor, organizatiilor tip umbrela si centrelor de resurse pentru
structurile

economiei

sociale;

13. Campanii de promovare a unui stil de viata sanatos, prevenirea riscurilor de imbolnavire,
constientizarea

necesitatii

controalelor

medicale

regulate;

14. Activitati de marketing, precum organizarea de targuri si expozitii, realizarea cercetarilor de

piata;
15. Evenimente de informare si promovare la nivel national, regional si local privind aspecte ale
economiei

sociale;

16. Promovarea si dezvoltarea activitatilor in parteneriat, intre organizatii orientate spre profit si
organizatii

non

profit

in

vederea

dezvoltarii

economiei

sociale;

17. Schimbul de bune practici in domeniul incluziunii sociale si economiei sociale, intre actori
regionali/locali,

nationali

si

transnationali

din

domeniul

economiei

sociale;

18. Dezvoltarea si furnizarea programelor de formare profesionala care sa includa aspecte privind
egalitatea de sanse si de gen, nediscriminare si acceptarea diversitatii, dezvoltare durabila si

protectia

mediului;

19. Dezvoltarea standardelor de calitate a serviciilor de integrare pe piata muncii asigurate de

furnizorii

de

servicii

sociale;

20. Dezvoltarea si imbunatatirea serviciilor comunitare care stimuleaza implicarea in viata

comunitatii

persoanelor

excluse

social;

21. Acreditarea/autorizarea programelor de formare/educatie destinate persoanelor din categoriile

de grupuri tinta.
Activitati eligibile care intra sub incidenta ajutorului de minimis, ale caror costuri vor fi
incluse
1.

in

Infiintarea

bugetul
si

fiecarei

dezvoltarea

structuri
de

de

structuri

ale

economie

sociala

economiei

sociale;

2. Dezvoltarea si promovarea activitatilor integrate, care sa cuprinda informare, consiliere,

formare, planificarea unei afaceri si asistenta in vederea initierii unei afaceri, pentru initierea si
dezvoltarea

structurilor

economiei

sociale

care

primesc

ajutorul

de

minimis;

3. Dezvoltarea si furnizarea programelor de formare pentru managerii structurilor economiei

sociale si pentru specialistii implicati in structurile de economie sociala care primesc ajutorul de
minimis, in vederea dezvoltarii cunostintelor si competentelor necesare, cum ar fi planificarea unei
afaceri, dezvoltarea spiritului antreprenorial, marketing si vanzari, management financiar etc.;
4. Servicii de integrare la locul de munca, ocupare temporara sau formare la locul de munca,
crearea unor locuri de munca permanente pentru persoanele dezavantajate pe piata muncii si
ateliere

protejate;

5. Dezvoltarea serviciilor, precum servicii de informare, formare profesionala, consiliere etc. in

sprijinul

managerilor

si

structurilor

economiei

sociale;

6. Activitati de marketing, precum organizarea de targuri si expozitii, realizarea cercetarilor de

piata.
Durata de implementare a unui proiect va fi cuprinsa intre minim 6 luni si maxim 12 luni.
Valoarea totala eligibila a proiectelor va fi cuprinsa intre:

minim 220.125 lei (echivalentul in lei a 50.000 euro) si

maxim 2.201.250 lei (echivalentul in lei a 500.000 euro) pentru proiecte care
se implementeaza intr-o regiune de dezvoltare.

maxim lei 11. 006.250 lei (echivalentul in lei a 2.500.000 euro) pentru
proiecte care se implementeaza in minim 2 regiuni de dezvoltare.

Alocarea financiara orientativa pentru aceasta cerere de propuneri de proiecte este

de440.250.000 lei (echivalentul in lei a 100 milioane euro).
Sistemul informatic ActionWeb va fi deschis in data de 1 octombrie 2014, ora 10.00, si se va
inchide in data de 20 octombrie 2014, orele 20.00.

DOCUMENTATIE
Puteti descarca urmatoarele documente utile:
Ghidul Solicitantului Dezvoltarea economiei sociale
Anexa 3 Planul de afaceri
Bugetul proiectului
Schema de ajutor de minimis Dezvoltarea economiei sociale

Provocri pentru creterea la nivel naional 22. Romnia continu s se confrunte

cu provocri enorme n materie de dezvoltare. Au fost identificate urmtoarele
provocri care necesit investiii strategice pentru a ndeprta obstacolele din
calea dezvoltrii i pentru a debloca potenialul economic al rii.
Competitivitatea i dezvoltarea local 23. Nivelul general al activitii economice
din Romnia rmne foarte sczut. O analiz a nivelului, structurii i performanei
sectoriale arat clar faptul c problema competitivitii reprezint o provocare
pentru Romnia: dependena actual a ocuprii forei de munc de o
agricultur de subzisten cu valoare adugat foarte sczut, fr alte
alternative economice, cu o pondere foarte mare de ferme mici (aproape 93% din
numrul total al fermelor), cu orientare redus spre pia, nivel sczut de
productivitate i dotare tehnic; cultura antreprenorial aa cum este reflectat
de densitatea relativ sczut a afacerilor n toate regiunile, cu excepia regiunii
Bucureti-Ilfov, precum i orientarea ctre activiti cu valoare adugat redus;
niveluri de productivitate necompetitive la nivel internaional n multe domenii
industriale; slaba reprezentare actual a serviciilor cu valoare adugat nalt
n cadrul economiei; fragmentarea, standardizarea excesiv, utilizarea
ineficient a resurselor n mediile romneti de cercetare i dezvoltare i
academice, precum i absena unei strategii pentru dezvoltarea instituiilor cu
activiti intense de cercetare. Populaia i aspectele sociale 24. n Romnia sunt
mari diferene de avere, oportunitate, educaie, competene sau sntate, care s-

au intensificat n mai multe zone n ultimul deceniu. Aceste diferene au un

caracter profund teritorial, cu variaii pronunate ntre regiuni, judee i zonele
urbane i cele rurale, care necesit intervenii adaptate i strategice n lupta
mpotriva srciei, excluziunii sociale i pentru creterea accesului la educaie.
25. n ceea ce privete ocuparea forei de munc, n 2013, rata de ocupare n 6
rndul populaiei apte de munc (20-64 de ani) era de 63,9%, cu o valoare mai
ridicat n cazul brbailor (71,6% comparativ cu 56,2% din femei) i al populaiei
rurale (60,7% n zonele rurale comparativ cu 58,7% n zonele urbane (Surs:
Eurostat). n plus, discrepana ntre ratele medii de ocupare din Romnia i UE
era de 4,6 la nivelul anului 2013. 26. La nivel teritorial se observ dispariti
importante ntre regiuni: BucuretiIlfov i regiunea Nord-Est au cea mai nalt rat
de ocupare (70% i, respectiv, 67,9% n al patrulea trimestru 2013), n timp ce
regiunea Central nregistreaz cea mai sczut rat de ocupare a forei de
munc (58,4%). Se observ discrepane semnificative ntre Romnia i UE27 i n
ceea ce privete rata de ocupare a tinerilor ntre 15 i 24 de ani (23,5% n
Romnia fa de 32,5% n UE27 in 2013), trei regiuni fiind eligibile pentru
Iniiativa Locuri de munc pentru tineri (Centru, Sud-Est i Sud-Muntenia). 27.
Romnia continu s se confrunte cu importante provocri n ceea ce privete
srcia i excluziunea social, care afecteaz majoritatea regiunilor mai puin
dezvoltate ca urmare a nivelului redus de activitate economic, dependenei
nalte de activiti agricole, de pescuit i alte activiti nrudite cu productivitate
sczut, precum i nesustenabilitii modelelor anterioare de diversificare
regional care au condus la dezindustrializare i migrare. n ceea ce privete
distribuia teritorial a srciei, exist diferene semnificative ntre regiunea
Bucureti-Ilfov i cele de Nord-Est i Sud-Est. n plus, numrul persoanelor expuse
riscului de srcie i excluziune social este semnificativ, n special n zonele
rurale i n oraele mici. 28. Pentru a rspunde unor astfel de provocri, va fi
necesar o mai mare implicare din partea autoritilor locale, care trebuie s se
coreleze cu investiii adecvate n creterea capacitii administrative a acestora
de a aplica soluiile corespunztoare. 29. Potenialul serviciilor comunitare i al
modelelor de economie social de a rspunde unor astfel de provocri trebuie s
fie mai bine valorificat. Pe lng aceasta, experiena perioadei de programare
2007-2013 subliniaz nevoia utilizrii unei abordri integrate privind problemele
de incluziune social prin facilitarea accesului la educaie, ocupare, sntate,
locuine i servicii sociale pentru membrii categoriilor defavorizate. 30. Marea
provocare const n a restabili performana sistemului educaional i, n contextul
unei cereri foarte sczute de for de munc, n a face educaia s par atractiv
i util. Pe lng crearea unei infrastructuri educaionale moderne i bine dotate,
trebuie rezolvate aspectele legate de extinderea accesului la educaia timpurie,
combaterea prsirii timpurii a colii, adaptarea educaiei i formrii la nevoile
pieei forei de munc i deschiderea accesului la nvmntul teriar i la
nvarea pe tot parcursul vieii. Exist, de asemenea, importante discrepane
etnice i teritoriale, n special ntre zonele rurale i urbane, n ceea ce privete
ratele de nscriere i abandon i rezultatele colare. Pe lng aceasta, se observ
dispariti intraregionale, n special n judeele mai puin dezvoltate economic i
cu populaie preponderent rural. Infrastructura 31. Creterea economic a
Romniei este ngreunat de infrastructura 7 subdezvoltat i depit. Dei
Romnia este poziionat pe rute importante care leag Europa Central de
Marea Neagr i Caucaz, infrastructura sa de transport este subdezvoltat fa
de volumul de bunuri i numrul de pasageri ce tranziteaz teritoriul romnesc,

iar accesibilitatea rmne o barier major pentru dezvoltarea economic

regional. Conectivitatea prin toate modurile de transport nu este optim din
cauza ntrzierii investiiilor i a deficienelor administrative legate de ntreinerea
i funcionarea infrastructurii. 32. n ceea ce privete infrastructura TIC, reeaua
n band larg de baz ar trebui s fie universal disponibil pn n 2015 ca
rezultat al iniiativelor existente, dei nivelul de adoptare al acesteia rmne
restrns. Totui, Romnia se confrunt cu mari dificulti n ceea ce privete
extinderea accesului la reelele de generaie urmtoare n zonele rurale unde, n
absena unei intervenii publice, se estimeaz c mai puin de 50% .
Resursele 33. Romnia este nzestrat cu un bun potenial energetic, o proporie
semnificativ a acestuia provenind din surse regenerabile, i are capacitate de
extindere. Romnia se bazeaz mult mai puin pe energie importat (22,7% n
2012) dect statele UE27 (53,4%). Eficiena sistemelor romneti de producere,
transport i distribuie a energiei electrice (fie din surse regenerabile precum
energia eolian sau solar, fie, pe de alt parte, din energia nuclear i cea
produs de turbine cu gaz) este aproape de media UE. Eficiena utilizrii energiei
este sczut, n principal din cauza cldirilor rezideniale i publice slab izolate i
a ineficienei sistemelor centralizate de transport i distribuie a energiei termice.
34. Romnia se confrunt cu o serie de riscuri de mediu naturale sau datorate
interveniei umane, care reprezint o ameninare pentru cetenii, infrastructura
i resursele naturale ale rii. Riscurile aferente schimbrilor climatice sau
amplificate de acestea au avut un impact major n ultimul deceniu; inundaiile,
incendiile de pdure i seceta repetate au provocat pierderi i daune de amploare
n ntreaga ar. n unele cazuri, gravitatea acestora a depit capacitatea
naional de rspuns. ntre consecinele schimbrilor climatice se numr i
eroziunea zonelor de coast de pe rmul romnesc, n special ca urmare a
creterii nivelului Mrii Negre. 35. Extinderea i modernizarea infrastructurii de
ap i ap uzat continu s fie una dintre cele mai importante prioriti care
vizeaz ameliorarea standardelor de via din Romnia, n special n zonele
rurale. Gestionarea deeurilor este nc departe de standardele europene, fiind
caracterizat de niveluri reduse de reutilizare, reciclare i valorificare energetic.
Pn n 2017, Romnia are perioad de tranziie pentru a elimina treptat
depozitele de deeuri neconforme. 36. Romnia este nzestrat cu multe bogii
naturale care, gestionate corect, pot oferi un important potenial de dezvoltare,
dar calitatea mediului i biodiversitatea sunt supuse n continuare presiunii
proceselor naturale i a activitii economice. Exist o nevoie stringent de a
mbunti protecia mediului i de a adopta practici mai durabile n zonele n
care agricultura devine mai intensiv, n sectorul construciilor, n industriile
extractive i n activitile comerciale generale.
Obiectivul general i contribuia strategic a Fondurilor Europene Structurale i
de Investiii 39. innd cont de situaia i de politicile macroeconomice, alturi de
blocajele creterii la nivel naional subliniate mai sus, Guvernul Romniei a
stabilit anumite prioriti de finanare pentru utilizarea Fondurilor Europene
Structurale i de Investiii n Acordul de Parteneriat 2014-2020, cu obiectivul
global de a reduce discrepanele de dezvoltare economic i social ntre
Romnia i statele membre ale UE. 40. Capacitatea economiei romneti de a
reaciona la injeciile de fonduri europene din perioada 2014-2020 a fost evaluat
cu ajutorul modelului R-GREM, cu accent pe impactul asupra evoluiei PIB. 41.
Posibilele efecte ale fondurilor ESI asupra creterii PIB-ului depind de sumele

planificate pentru utilizare n cele trei categorii de intervenie la nivel de politici:

sprijinul pentru infrastructur, dezvoltarea capitalului uman i promovarea
investiiilor private n domeniul inovrii. Analiza a fost efectuat prin compararea
unui scenariu de referin fr fonduri UE" cu un scenariu cu fonduri UE", i a
constat ntr-o analiz de sensibilitate bazat pe rate diferite de absorbie. 42. ntrun scenariu realist, suma total cheltuit reprezint 40% din alocrile UE, rata
anual a PIB este n cretere, n timp ce dinamica de cretere rmne practic
neschimbat comparativ cu scenariul de referin i atingnd 4,15%, aproape
dublul ratei de cretere estimate pentru nceputul perioadei de programare. 43.
n al doilea scenariu alternativ (optimist), capacitatea de absorbie este
mbuntit, rata cheltuielilor atingnd 80% din resursele alocate, ceea ce
conduce la o cretere considerabil a ratei de cretere economic. Astfel, PIB-ul
real estimat din 2020 va fi cu 15,1% mai mare dect n scenariul de referin
fr fonduri UE. 44. Au fost realizate o serie de scenarii pe baza modelului
HEROM, prin care a fost ilustrat impactul fondurilor UE din perioada de
programare 2014-2020 asupra economiei romneti n ceea ce privete
combinarea volumului alocrilor ntre sectoare. 45. Simularea impactului
fondurilor UE asupra economiei romneti a fost 9 efectuat prin realizarea a
patru scenarii alternative n care alocarea total (exclusiv alocarea FEADR) n
valoare de 22,54 miliarde a fost distribuit n mod diferit ctre cele trei
componente majore care reprezint cele mai importante variabile din modelul
HEROM: (1) infrastructura, (2) asistena direct i (3) resursele umane. Aceasta
urmrete, pe de o parte, s ilustreze i s cuantifice efectele pozitive ale
interveniilor structurale n economie (de exemplu, noi oportuniti de cretere,
crearea de locuri de munc, creterea veniturilor etc.), dar i verifice dac
alocrile sunt optime. (A se vedea Four scenarios designed for allocating funds
din fiierul DataFile.docx Tabelul 3). 46. Impactul calculat prin metoda HEROM a
fost estimat n raport cu un scenariu de referin (fr finanare), conceput pe
baza previziunilor i a altor estimri din NCP (parametri, coeficieni) pentru
perioada 2014-2020. 47. Toate cele trei tipuri de finanri sunt neutre din punctul
de vedere al deficitului, fondurile UE sunt contabilizate att sub form de
cheltuieli, ct i de venituri, nregistrndu-se o cretere att a veniturilor, ct i a
cheltuielilor, iar diferena rmne identic. Totui, n realitate, fondurile UE
necesit o contribuie intern. 48. Simulrile acestor fonduri arat o nou
cretere cumulativ a PIB-ului n perioada 2014-2020 comparativ cu scenariul de
referin, cuprins ntre 10,9 i 15,1 puncte procentuale pentru ntreaga
perioad, scenariul 1, caracterizat de o alocare preponderent n infrastructur,
fiind cel mai eficient. (A se vedea Tabelul 4 din fiierul DataFile.docx - The real
cumulative impact in 2014-2020 compared to a scenario without funds) 49.
Datorit eficienei sale (impact macroeconomic/injecie de fonduri), scenariul 1
rmne dezirabil i va fi considerat o opiune alternativ la scenariul fr fonduri
UE (Not: efectele pozitive sunt prezentate n fiierul DataFile.docx Tabelul 4).
50. Dac nivelul actual al PIB-ului Romniei este considerat ca fiind de 49%,
previziunile obinute arat c, n 2020, economia Romniei se va afla, n scenariul
fr fonduri UE, la un nivel de 60% din media UE27, n timp ce n scenariul 1 va
atinge aproximativ 65-70% din aceast medie. 51. n conformitate cu intervenia
specific prin instrumente structurale, HEROM a artat c investiiile beneficiaz
de o cretere suplimentar considerabil n perioada 2014-2020: de la 24,7
puncte procentuale n scenariul 1 la 20,9 puncte procentuale n scenariul 4,
comparativ cu scenariul dinamic fr fonduri structurale i de coeziune. Procesul

de investiii are o intensitate maxim n scenariul 1, n care majoritatea fondurilor

sunt alocate infrastructurii. 52. Dezvoltarea favorabil a activitii economice va
fi reflectat n piaa forei de munc, n perioada de prognozare de 7 ani urmnd
a se nregistra, n scenariul 1, n medie, cu 338 000 mai multe locuri de munc
dect n scenariul de referin. Pe de alt parte, rata omajului din 2020 va fi cu
aproximativ 4,4 puncte procentuale mai mic dect nivelul din scenariul fr
fonduri. Efectele pozitive ale finanrii asupra activitii economice i cererii
interne se vor reflecta n creterea veniturilor bugetare, care, n scenariul 1, vor
depi nivelul cheltuielilor, conducnd la reducerea deficitelor i chiar la
obinerea unui surplus ncepnd cu anul 2018. 53. Pentru a atinge aspiraiile de
cretere economic reflectate n obiectivul 10 global al acestui Acord de
Parteneriat, Romnia va avea o economie modern i competitiv prin abordarea
urmtoarelor cinci provocri n materie de dezvoltare: Competitivitatea i
dezvoltarea local Populaia i aspectele sociale Infrastructura Resursele
Administraia i guvernarea A se vedea Contribuia aciunilor aferente celor cinci
provocri la atingerea obiectivelor Romniei din cadrul Strategiei Europa 2020
(fiierul DataFile.docx Tabelul 5) A se vedea cele opt provocri enumerate n
Recomandrile specifice de ar ale Consiliului (din fiierul DataFile.docx Tabelul
6)