GLOBUL OCULAR

Globul ocular:
Are forma sferica, usor turtit in sens
vertical, iar partea lui anterioara, numita
corneea transparenta, bombeaza mai mult
pe suprafata lui exterioara.
Are diametrul transversal de 23 mm, iar cel
antero-posterior de 25-26 mm.
La adult are o greutate de 7-7,5 g.
Consistenta lui este tare si elastica, iar
tensiunea globului ocular masoara 15 mm
Hg.

Globului ocular i se descriu:

- 2 poli: anterior si posterior
Polii globului ocular sunt puncte
situate pe fata lui externa, la nivelul
extremitatilor axului antero-posterior.
- un ecuator: este marele cerc
perpendicular pe axul antero-posterior si
este situat la mijlocul distantei dintre cei
2 poli. Ecuatorul imparte globul ocular in
2 emisfere: anterioara si posterioara
- mai multe meridiane: sunt marile
cercuri care trec prin cei 2 poli si sunt
paralele cu axul antero-posterior.

Globul ocular este format din 2 grupe de

formatiuni anatomice:
1. O serie de membrane de invelis care
formeaza peretii globului ocular:
-tunica externa - tunica fibroasa
-tunica mijlocie tunica vasculara
-tunica interna tunica nervoasa
sau retina
2. O serie de medii transparente si
refringente ce se gasesc in interiorul acestor
membrane de invelis:
- umoarea apoasa
- cristalinul
- corpul vitros

1.Tunica externa fibroasa

Este o tunica groasa si rezistenta,
inextensibila
Are rolul de a contrabalansa
presiunea lichidelor intraoculare si de
a da globului ocular forma globuloasa
caracteristica.
Este constituita din 2 parti neegale:
- o portiune posterioara mai mare
sclerotica
- o portiune anterioara mai mica

Sclerotica
Mai este numita si corneea opaca
pentru ca nu poate fi traversata de
razele luminoase
Are o coloratie alb-albastruie la onul
tanar
Are forma unui segment de sfera
goala, avand -o suprafata exterioara
convexa
-o suprafata interioara concava
-2 orificii: unul posterior mai mic

Suprafata exterioara a
scleroticii

- Este convexa, neteda si vine in raport prin

intermediul spatiului suprasclerotical al lui Tenon, cu
fata anterioara concava a capsuluei lui Tenon.
- Pe suprafata exterioara a scleroticii se observa trei
grupuri de orificii vasculare:
1. un grup posterior format din 15- 20 orificii, situat
imprejurul nervului optic prin care trec arterele ciliare
scurte posterioare, arterele ciliare lungi posterioare si
nervii ciliari;
2. un grup mijlociu format din 4 orificii,situat
indaratul ecuatorului globului ocular prin care trec cele
4 vene vortiginoase
3. un grup de orificii anterior, situat imprejurul
orificiului anterior al scleroticii, prin carre trec arterele
ciliare anterioare.

Suprafata interioara a
scleroticii
- Este concava si vine in raport cu
suprafata exterioara a tunicii mijlocii a
globului ocular.

Orificiul posterior al
scleroticii

Este situat la 4 mm inauntru si 1 mm

deasupra polului posterior al globului
ocular, si prin el trece nervul optic
Are forma unui trunchi de con cu baza
mare indreptata posterior si cu varful
orientat anterior; la nivelul varfului se
gaseste o membrana perforata de
orificii prin care trec fibrele nervului
optic numita lamina cribrosa este
formata de straturile cele mai interne a
scleroticii.

Orificiul anterior al
scleroticii
Este mult mai mare decat cel posterior, are forma de
trunchi de con cu baza mare indreptata posterior si
varful anterior.
Pe la nivelul acestui orificiu, sclerotica se continua cu
corneea transparenta. Locul acesta de continuare se
numeste limb sclero-corneean. La nivelul acestui limb
sclero-corneean, in grosimea scleroticii se gaseste
canalul lui Schlemm care are rolul de a elimina
umoarea apoasa. Acest canal comunica cu camera
anterioara a ochiului de unde primeste umoarea
apoasa, iar pe de alta parte comunica si cu plexul lui
Leber care s gaseste inainte canalului, caruia ii
transmite aceasta umoare.

Corneea transparenta
Are forma unei lentile de ceasornic, avand:
- o fata anterioara- convexa si vine in raport
cu atmosfera cand fanta palpebrala este
deschisa si cu pleoapele cand fanta este
inchisa.
- o fata posterioara- concava si vine in
raport cu umoarea apoasa.
- o circumferinta- corespunde limbului
sclero- corneean si de la acest nivel corneea
se continua cu sclerotica.

Vascularizatia si inervatia
tunicii fibroase
Sclerotica este vascularizata de
ramuri din arterele ciliare scurte
posterioare, iar inervatia este data
de nervii ciliari.
Corneea transparenta nu are in
grosimea ei vase sanguine, insa
contine multe filete nervoase.

2.Tunica vasculara
Se mai numeste si tunica nutritiva a
globului ocular
Datorita vaselor sanguine numerose, ea
tine sub dependinta ei tensiunea
lichidelor intraoculare.
Este formata din trei portiuni:
- o portiune posterioara- coroida
- o portiune mijlocie- zona ciliara
- o portine anterioara- irisul

Coroida
Tine de la nivelul polului posterior al globului ocular,
pana la cativa mm inaintea ecuatorului unde, la
nivelul unei linii circulare festonate numita erraserata se continua cu zona ciliara.
Are forma unui segment de sfera goala cu
-o suprafata exterioara convexa in raport cu suprafata
interioara a scleroticii
-o suprafata interioara concava care vine in raport cu
suprafata externa a tunicii nervoase
-2 orificii: -unul posterior prin care trec fibrele
nervului optic
-altul anterior care corespunde errei-serata.

Zona ciliara
Pe sectiune are forma triunghiulara
cu
-un perete extern corespunzator
scleroticii
-un peret intern corespunzator
retinei
-o baza indreptata anterior
corespunzatoare marii circumferinte a
irisului
In constitutia zonei ciliare intra 2

 Muschiul ciliar - este format in cea mai mare

parte a sa din fibre radiare care alcatuiesc
muschiul lui Brucke si din cateva fibre circulare
care alcatuiesc muschiul lui Rouget sau Muller.
- are rol in acomodare actionand
asupra cristalinului.
Procesele ciliare- sunt formatiuni piramidale
situate in portiunea anterioara a fetei interne a
zonei ciliare
- sunt formate din ghemuri
vasculare, ele avand rolul de a secreta umoarea
apoasa

Irisul
Are forma unui diafragm cu
- o fata anterioara- foarte pigmentata si da
culoarea ochilor
- o fata posterioara- pigmentata in negru
- o mare circumferinta pe la nivelul marii
circumferinte irisul se continua cu zona ciliara iar
mica circumferinta delimiteaza pupila
- un orificiu mic, situat in centrul irisului, mobil
numit pupila- are rolul de a doza cantitatea de
raze luminoase ce patrund in globul ocular

Vascularizatia tunicii
vasculare
Este data de arterele ciliare scurte
posterioare, de arterele ciliare lungi
posterioare si de arterele ciliare anterioare.
Circulatia venoasa a irisului este data de vasa
verticosa, care primesc atat vene iriene, cat
si cele ce provin din procesele ciliare.
Circulatia limfatica este asigurata de sistemul
lacunat descris de Schwalbe, prin care limfa
iriana se varsa in camera anterioara a
ochiului.

3. Tunica nervoasa
Se mai numeste si retina
Se intinde de la nivelul polului posterior al
globului ocular pana la nivelul marginilor
pupilei
Se imparte in 3 portiuni:
- o portiune posteriora- retina coroidiana
- o portiune mijlocie- ciliara
- o portiune anteriora- iriana
Ultimele 2 portiuni sunt atrofiate fiind fara
valoare functionala.

Retina
Are forma unui segment de sfera goala cu
-o suprafata exterioara convexa in raport cu suprafata
interioara concava a tunicii vasculare
-o suprafata interioara concava ce vine in raport cu mediile
transparente si refringenete.
Pe suprafata interioara a retinei se gasesc 2 regiuni cu valori
functionale deosebite:
1.Pata oarba sau papila optica- este o regiune circulara usor
deprimatain centru prezentand o foseta care corespunde
locului de formare a nervului optic, gasindu-se la 4 mm
inauntru si 1 mm deasupra polului posterior al globului ocular;
la nivel ei se percep imagini.
2.Pata galbena sau macula luteea- este o regiune
ovoidalasituata chiar in centrul polului posterior al globului
ocular si deprimata in centru unde se gaseste foseta centrala;
aceasta regiune este locul cel mai sensibil al retinei.

 Retina este alcatuita din mai multe straturi de

celule din care cele mai importante sunt:
1. Stratul cel mai exterior constituit din conuri si
bastonase; celulele cu bastonase se gasesc la
nivelul maculei luteea in numar foarte redus,
si dispar complet la nivelul foveei centralis
unde se gasesc doar celule cu conuri. Celulele
cu bastonase sunt adaptate pentru vederea la
lumina slaba, nocturna; celulele cu conuri
receptioneaza excitatiile optice in legatura cu
culorile si forma obiectelor.
2. Stratul celulelor bipolare- axonii lor fac
sinapsa cu celulele celui de-al 3-lea strat
3. Stratul de celule multipolare al caror axoni vor
forma nervul optic.

Vascularizatia retinei
Retina are o vascularizatie proprie
data de artera centrala a retinei care
are caracter terminal.

2. Mediile transparente si
refringente

Primul mediu transparent situat in interiorul membranelor de invelis

este umoarea apoasa pe care o gasim in camera anterioara a ochiului.
In spatele ei se gaseste cristalinul care are forma unei lentile biconvexe
care are o fata anterioara, una posterioara si o circumferinta. De la
nivelul circumferintei, pleaca un ligament inelar numit zona lui Zinn.
La suprafata cristalinul este invelit de membrana
cristaliniana. Sub aceasta capsula cristaliniana numai la nivelul fetei
anterioare se gaseste o patura epiteliala formata dintr-un strat de
celule cubice care genereaza fibrele cristaliniene.
In rest cristalinul este format din fibre cristaliniene. Centrul
cristalinului este mai dens decat portiunea lui periferica.
Cristalinul are rolul in acomodare modificandu-si curburile prin
actiunea
muschilor ciliari.

 In spatele cristalinului se gaseste

corpul vitros, care este o substanta
gelatinoasa, vascoasa, ce are
aspectul de albus de ou.
Aceasta substanta este invelita intro membrana hialoidiana si este
strabatuta de un canal numit canalul
hialoidian al lui Cloquet prin care la
embrion trece o arteriola care aduce
material de constructie pentru