Sunteți pe pagina 1din 222

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist

_____________________________________________________________________

SUPORT CURS
Frizer-coafor-manichiuristpedichiurist

Cod N.C.: 5141.2.1.

__________________________________________________________________

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

CUPRINS
Capitole
Modul

I
II

II.1
II.2

II.3

III

Pag.
Descrierea ocupatiei

Uniti de competen

5
8

LEGISLAIA MUNCII I DEZVOLTARE PERSONAL I SOCIAL


Comunicarea i lucru n echip. Pregtire profesional continu
Organizarea i planificarea activitii. Piaa muncii cererea i oferta
PREGTIRE DE SPECIALITATE GENERAL
57
Igiena personal i igiena instrumentelor folosite
Dotri, ustensile, instrumente de lucru i aparate, materiale i produse specifice
meseriei
Relaia cu clienii
PREGTIRE DE SPECIALITATE PENTRU FRIZER
77
Substane i materiale specifice meseriei - caracteristici i mod de folosire
Lucrri estetice i de ngrijire n frizerie
PREGTIRE DE SPECIALITATE PENTRU COAFOR
86
Substane i materiale specifice meseriei - caracteristici i mod de folosire.
Lucrri estetice i de ngrijire n coafur
Coafarea prului pe baza ondulaiilor permanente
Decolorarea i vopsirea prului
PREGTIRE
DE
SPECIALITATE
PENTRU
MANICHIURIST- 157
PEDICHIURIST
Substane i materiale specifice meseriei - caracteristici i mod de folosire.
Lucrri estetice de ngrijire n manichiur i pedichiur
PROTECIA MUNCII, MEDIULUI, PSI
Cadrul legislativ general
Norme de protecie a muncii
Norme PSI
Bibliografie

173

222

DESCRIEREA OCUPAIEI

Persoana calificata in aceasta meserie executa o serie de operatii si activitati


necesare ingrijirii parului precum si a unghiilor, respectiv tegumentelor miinilor si
picioarelor, utilizind tehnici, instrumente si produse cosmetice corespunzatoare. Taie,
__________________________________________________________________

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
aranjeaza, samponeaza si da o anumita forma estetica parului. Aplica tehnologia vopsirii
parului sau il onduleaza. Executa o gama diversa de tunsori, frizuri sau pieptanaturi,
functie de tipul, lungimea parului si configuratia fetei. Efectueaza diverse tratamente ale
parului si ale pielii scalpului. Detine cunostinte legate de igiena, anatomia fetei,
structura si calitatea parului, unghiilor,tegumentelor,precum si despre bolile de piele.
Poate aprecia si sugera clientului tipurile de frizura sau cuafura care se preteaza in cazul
acestuia. Foloseste in activitatea zilnica pentru aranjarea parului sau pentru ingrijirea
unghiilor, o serie de ustensile, instrumente de lucru si aparate, a caror mod de folosire il
cunoaste. Examineaza starea unghiilor si a tegumentelor miinilor si picioarelor in
vederea intretinerii si ameliorarii aspectului acestora. Cunoaste calitatea, caracteristicile
si proprietatile chimice ale materialelor si substantelor cu care lucreaza, precum si
modul de utilizare al acestora. Dezinfecteaza periodic conform normelor sanitare,
ustensilele si instrumentele de lucru, pentru a evita infectiile. Pregateste locul de munca
tinind cont de regulile de igiena si securitate practicarii meseriei.
Cursul se va desfura pe urmtoarele module:
I
II

II.1
II.2

II.3
III

LEGISLAIA MUNCII I DEZVOLTARE PERSONAL I SOCIAL


Comunicarea i lucru n echip. Pregtire profesional continu
Organizarea i planificarea activitii. Piaa muncii cererea i oferta
PREGTIRE DE SPECIALITATE GENERAL
Igiena personal i igiena instrumentelor folosite
Dotri, ustensile, instrumente de lucru i aparate, materiale i produse specifice meseriei
Relaia cu clienii
PREGTIRE DE SPECIALITATE PENTRU FRIZER
Substane i materiale specifice meseriei - caracteristici i mod de folosire
Lucrri estetice i de ngrijire n frizerie
PREGTIRE DE SPECIALITATE PENTRU COAFOR
Substane i materiale specifice meseriei - caracteristici i mod de folosire.
Lucrri estetice i de ngrijire n coafur
Coafarea prului pe baza ondulaiilor permanente
Decolorarea i vopsirea prului
PREGTIRE DE SPECIALITATE PENTRU MANICHIURIST-PEDICHIURIST
substane i materiale specifice meseriei - caracteristici i mod de folosire.
Lucrri estetice de ngrijire n manichiur i pedichiur
PROTECIA MUNCII, MEDIULUI, PSI
Cadrul legislativ general
Norme de protecie a muncii
Norme PSI
La sfarsitul cursului se vor dobandi urmatoarele competente:

Comunicarea si lucrul n echipa

__________________________________________________________________

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Asigurarea calitatii
Dezvoltarea personala n scopul obtinerii performantei si initierea unei afaceri
proprii
Igiena si securitatea muncii
Organizarea salonului de frizerie - coafura - manichiura - pedichiura
Adaptarea lucrarilor la caracteristicile clientului
Relatia cu clientii
Lucrari estetice de ngrijire n manichiura si pedichiura
Lucrari estetice de ngrijire n frizerie
Coafarea parului pe baza ondulatiilor
Decolorarea parului
Vopsirea parului

UNITI DE COMPETEN

Coafor
Domeniile de competen
Administraie

Unitile de competen
ntocmirea bonurilor de materiale

Competene generale la locul de munc


Dezvoltare profesional

ntocmirea bonurilor de plat


Aplicarea NPM i PCI
Pregtirea profesional

Igienizare

Igenizarea locului de munc


Igenizarea locului de munc

Instrumente
Materiale

Utilizarea instrumentelor
Utilizarea instrumentelor
Aprovizionarea cu materiale

__________________________________________________________________

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Utilizarea materialelor
Planificare
Programarea clientelei
Producie
Executarea coafurilor
Executarea coafurilor stil
Executarea ondulaiei permanente
Executarea tratamentelor capilare
Executarea tunsorii pentru femei
Executarea vopsirii prului
Splarea prului
Oferirea de servicii clientelei

Relaii cu clientela

UNITI DE COMPETEN

Frizer
Domeniile de competen
Administraie

Unitile de competen
ntocmirea bonurilor de materiale

Competene generale la locul de munc


Dezvoltare profesional

ntocmirea bonurilor de plat


Aplicarea NPM i PCI
Pregtirea profesional

Igienizare

Igenizarea locului de munc


Igenizarea locului de munc

Instrumente
Materiale

Utilizarea instrumentelor
Utilizarea instrumentelor
Aprovizionarea cu materiale

Planificare

Utilizarea materialelor
Programarea clientelei

__________________________________________________________________

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Producie
Executarea brbieritului
Executarea ngrijirilor faciale i capilare
Executarea tunsorii pentru brbai
Splarea prului
Oferirea de servicii clientelei

Relaii cu clientela

UNITI DE COMPETEN

Manichiurist-pedichiurist
Domeniile de competen
Administraie

Unitile de competen
ntocmirea bonurilor de materiale

Competene generale la locul de munc


Dezvoltare profesional

ntocmirea bonurilor de plat


Aplicarea NPM i PCI
Pregtirea profesional

Igienizare

Igenizarea locului de munc


Igenizarea locului de munc
Utilizarea instrumentelor
Sterilizarea

dezinfectarea

Instrumente
Materiale

instrumentarului
Utilizarea instrumentelor
Aprovizionarea cu materiale

Planificare
Producie

Utilizarea materialelor
Programarea clientelei
Executarea manichiurii i pedichiurii

Executarea masajului pentru mini i


__________________________________________________________________
6

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
picioare
Promovare

Finisarea manichiurii i pedichiurii


Promovarea serviciilor unitii
Realizarea cadrului ambiental

Relaii cu clientela

Oferirea de servicii clientelei

MODULUL I
LEGISLAIA MUNCII I DEZVOLTARE PERSONAL I SOCIAL
Comunicarea i lucru n echip. Pregtire profesional continu
Organizarea i planificarea activitii. Piaa muncii cererea i oferta
Comunicarea este activitatea complex de transmitere i receptare inteligent a
unui mesaj cu semnificaie. Prin comunicare, omul modern se analizeaza pe sine i
analizeaz pe cei cu care se afl n interactiune i n ultim instan poate gsi un
mod propriu de investigare a lumii care il nconjoar.
Comunicarea eficient este cheia succesului unei organizatii moderne. n
interiorul companiei, ea intareste increderea angajatilor in viziunea si misiunea
organizatiei, conecteaza angajatii la realitatea afacerii respective, alimenteaza procesul
de dezvoltare a companiei, faciliteaza schimbarile necesare progresului si contribuie la
schimbarea comportamentului angajatilor. n exterior, imaginea companiei, descoperirea
noilor oportunitati de afaceri si relatia cu societatea depind in cea mai mare masura de
cat de bine este conceput si condus acest proces continuu al comunicarii.
Angajatii din firmele care stiu sa comunice se simt conectati la mersul afacerii si
inteleg modul in care actiunile lor pot sprijini acea afacere. Noii angajati se conecteaza
mai repede la cultura respectivei companii si pot sa faca fata mult mai bine schimbarilor
pe care managementul le poate cere in anumite situatii.
Managementul conflictului la locul de munca este un subiect care preocupa din
ce in ce mai mult liderii companiilor si organizatiilor. Este cunoscut faptul ca intr-o
organizatie starea conflictuala nu este neaparat rea, insa este evident ca un efort prea

__________________________________________________________________

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
dezorganizat si intamplator poate da nastere unor conflicte disfunctionale. Pe de alta
parte, lipsa de energie si de efort deriva de obicei din apatie, or aceasta inseamna, de
asemenea, un potential conflict disfuntional.
O modalitate de a preintampina acest lucru este aceea de a da atentie claritatii
comunicarii in cadrul companiei. Stiu angajatii exact la ce sa se astepte? Cat de clar sunt
comunicate regulile si politica firmei in interiorul acesteia?
Exista mai multe moduri in care se poate obtine o buna comunicare interna.
Unul din ele presupune existenta unui manual standard al procedurilor de operare,
complet si oricand la dispozitia tuturor angajatilor. Distribuit in intreaga firma, un set de
modalitati clare de conduita organizationala reduce confuzia. In acelasi timp, daca
regulile scrise sunt distribuite selectiv, aparitia problemelor de comunicare este
inevitabila.
O alta modalitate de a imbunatati calitatea comunicarii este existenta unui
program de orientare foarte clar si bine organizat pentru noii angajati. La nivel minimal,
acesta trebuie sa includa asteptarile referitoare la numarul de ore de lucru, pauze, nivele
de performanta, plata si beneficii.
Apoi, o alta modalitate este de a organiza lunar intalniri informale cu toti
angajatii. Aceasta ar putea fi o sesiune de vineri de discutii libere depre punctele forte si
cele slabe ale companiei. Conducerea ar putea prezenta angajatilor ultimele realizari si
succes obtinute pe piata, iar ei ar avea oportunitatea sa aduca in discutie problemele
curente pe care le intampina.
Sarcina prezentarii unei imagini clare a directiei in care se indreapta compania
nu este una usoara. O singura dicutie cu un singur angajat intr-o singura zi nu va face
cunoscuta importanta misiunii companiei. Modul cum arata viitorul companiei trebuie
sa fie clar intregii echipe, iar liderii trebuie sa aiba un plan sistematic de comunicare a
informatiilor importante in cadrul organizatiei.
O comunicare clara poate poate fi realizata daca este permis feedback-ul cu privire la
mesajul receptat. Fara un feedback corect, procesul de comunicare ramane incomplet.
Comunicarea eficienta implica un transfer corect al mesajului si depinde de lideri sa
stabileasca cele mai bune metode de a obtine feedback-ul de la angajati.
Comunicatorii buni transmit mesajele atat prin cuvinte cat si prin actiuni.
Numai prin crearea unor canale propice si prin asigurarea functionarii lor eficiente poate
exista un climat deschis de comunicare.

__________________________________________________________________

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
APLICAIE
Fiecare fi de post subliniaz c trebuie s ai abiliti excelente de comunicare. n
rapoartele de performan, muli ies n eviden datorit acestora. i ca i ntreprinztorii
care poart mai multe plrii, la fel i s tii s vorbeti pe mai multe voci este o
abilitate necesar. Deci cum este nivelul tu de comunicare?
Comunicarea ia multe forme. Gndii-v o clip la o zi obinuit de lucru.
Trebuie s comunicai cu clienii, colegii (superiorii i subordonaii), furnizorii i chiar
cu birocraii locali, statali i federali. Probabil c avei chiar i interni sau voluntari cu
care interacionai. Ocazional, trebuie chiar s vorbiti cu presa, membrii asociai sau
chiar competitorii. Ct de bine comunicai cu fiecare dintre acetia?
Fiecare tip de comunicare se bazeaz pe diferite abiliti, fiecare necesit diverse
abordri i uneori chiar un vocabular diferit. Lista urmtoare a mprit multe dintre
aceste tipuri de comunicare n categorii. Marcai cu un plus, minus sau egal fiecare
dintre liniile urmtoare pentru a verifica dac suntei foarte bun, potrivit sau slab n
acest domeniu.
Poi:
S interacionezi cu succes cu persoanele strine?
S stabileti o conversaie scurt?
S i intrebi despre ei nii?
S le povesteti despre tine?
S faci cunotiin unor strini ntre ei?
S discui despre evenimente curente cu ncredere?
Ct de eficiente sunt cunotinele tale de comunicare?
Poi s ii un discurs dinainte pregtit?
Poi ine un discurs spontan?
Poi ine o prezentare de vnzri?
Poi s intervievezi pe cineva? Dar s faci fa unui interviu?
Ct de versatil eti n comunicare?
Poi s dai un telefon neanunat?
Poi s-i formezi i pe ceilali?
Poi s conduci o ntlnire ca lider al acesteia?
Poi critica n mod constructiv performanele altcuiva?
Atunci cnd lucrurile se complic
Poi s stpneti critica constructiv?
__________________________________________________________________

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Poi s te afirmi cnd este necesar i s vorbeti tare?
Poi negocia eficient?
Poi s coexiti cu diferite tipuri de personaliti?
Ct de eficient poi comunica n situaii de unu-la-unu
Poi s insufli ncrederea n ceilali? S le oferi suport?
Poi s rspndeti critica verbal i s menii controlul?
Cu toii ne dezvoltm propriul nivel de comunicare la locul de munc. nva s
recunoti felul cum diferite tipuri de comunicare necesit diferite abiliti. F-i o
prioritate din a-i analiza stilul i rezultatele care deriv din acesta. Ce poi mbunti?
Cursurile, exerciiile, formarea pot ajuta? Urmrete s i dezvoli nivelul de
comunicare!
Aplicarea tehnologiilor moderne n comunicarea interna, la locul de munc, nu mai este
o noutate. Din ce n ce mai multe organizaii utilizeaza sisteme tehnologice cu scopul de
a eficientiza procesul de comunicare.
Intranetul este o tehnologie de comunicare interna ce presupune o reea privat de
calculatoare care utilizeaza protocoale Internet, conectivitatea sistemelor n reea i
telecomunicaiile pentru a oferi posibilitatea transmiterii de informaii n interiorul unei
organizaii, ntr-un mod ct mai larg, eficient i sigur.
Internetul prin mijloacele specifice de comunicare e-mail, chat, forum, grup de
discutii, blog, etc, ofer posibilitatea mbuntirii comunicrii n cadurl organizaiei.
Coninutul mesajului este C.V.-ul dumneavoastr dup un model european (fara linia de
mijloc).

__________________________________________________________________

10

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

Resursele umane sunt primele resurse strategice ale unei instituii.


Succesul instituiei, gradul de competitivitate al acesteia, pornesc de la premisa c
oamenii sunt bunul cel mai de pre. Mobilitatea activitilor instituiei i mobilitatea
profesiunilor au impus formarea continu ca una dintre prghiile de baz pentru
echilibrarea necesarului cu resurse umane. Realizarea obiectivelor de natur strategic
nu poate fi conceput astzi n afara formrii continue, care are o contribuie important
i n creterea motivaiei n dezvoltarea uman i social n cadrul instituiei.
Pregtirea profesional este un proces de instruire pe parcursul cruia se
dobndesc cunotine teoretice i practice. Dezvoltarea profesional este un proces
complex, avnd drept obiectiv nsuirea cunotinelor utile, att n raport cu poziia
actual, ct i cu cea viitoare. Literatura de specialitate ofer o mare diversitate de
definiii ale activitii de pregtire profesional. n aa mod se evideniaz componentele
procesului de pregtire profesional: formarea i perfecionarea profesional. Formarea
profesional vizeaz dezvoltarea unei capaciti noi, iar perfecionarea cuprinde
__________________________________________________________________

11

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
mbuntirea capacitii existente. Instruirea continu este determinat de iniiativa
personalului, de motivarea lui, de interesul i dorina de a cunoate.
Obiectivele dezvoltrii profesionale
Dezvoltarea profesional conduce la creterea performanelor angajailor, la
adaptarea acestora la schimbrile structurale, sociale i tehnologice:
perfecionarea capacitii de rezolvare a problemelor;
executarea unor activiti specifice;
rezolvarea unor sarcini noi;
mbuntirea capacitii de comunicare;
pregtirea ctre noi reforme.
Metode de instruire
Potrivit particularitilor individuale i posibilitilor de instruire sunt utilizate
urmtoarele metode de instruire:
Pregtirea profesional la locul de munc.
Pregtirea profesional n scopul ndeplinirii responsabilitilor.
Lucrul n echipe.
Rotaia pe posturi.
Specializarea.
Participarea la edine, seminare, conferine.
Vizite de documentare, schimb de experien.
Forme de instruire
Ateliere de dezbateri
Mese rotunde
Seminare / Conferine
Exist cteva principii de evaluare continu i mbuntire. Acestea sunt:
Exist loc pentru mbuntire n orice proces informaional.
Orice mbuntire, mare sau mic, trebuie fcut.
Mici mbuntiri succesive conduc la o schimbare major.
Toi mpart responsabilitatea de a preveni apariia problemelor i de a le rezolva atunci
cnd apar.
Greelile trebuie tratate ca oportuniti de a face mbuntiri.
Toi angajaii sunt motivai n a face mbuntiri continue.

__________________________________________________________________

12

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
1 Factorul munca conditie generala a oricarei activitati se asigura, ca si ceilalti
factori de productie, prin intermediul pietei. Piaa muncii se ntemeiaz, de asemenea,
pe ntlnirea si confruntarea cererii cu oferta.
Ea functioneaza in fiecare tara, pe diferite grupuri de tari si la scara mondiala. Orice
activitate, care se iniiaz sau exista in societate, genereaz nevoia de munca. Aceasta
reprezint volumul total de munca necesar activitilor dintr-o tara pe o perioada data.
Dar ea nu constituie in ntregime o cerere care se exprima (manifesta) pe piaa muncii.
Condiia generala pentru ca nevoia de munca sa ia forma cererii de munca este
remunerarea sa, salarizarea ei. De aceea, in cererea de munca nu se includ activitile
care se pot realiza de ctre femeile casnice, miliari in termen, studeni, ali nesalariai.
2. Cererea de munca reprezint nevoia de munca salariata care se formeaz la un
moment dat intr-o economie de pia. Cererea de exprima prin intermediul numrului de
locuri de munca. Satisfacerea nevoii de munca se realizeaz pe seama utilizrii
disponibilitilor de munca existente in societate, adic a volumului de munca ce poate
fi depus de populaia apta de munca a tarii respective, in perioada data. Si in acest caz,
trebuie sa avem in vedere ca nu toate disponibilitile de munca se constituie in oferta,
ci numai acelea care urmeaz sa fie remunerate, salarizate.
3. Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societii in
condiii salariale. Prin urmare, in oferta de munca nu se include femeile casnice,
studenii, militarii in termen si ali oameni care depun activiti nesalariale. Oferta de
munca se exprima prin numrul celor api de munca sau populaia apta disponibila din
care se scade numrul femeilor casnice, al studenilor si al celor care nu doresc sa se
angajeze in nici o activitate,ntruct, au resurse pentru existenta sau au alte preocupri.
Cererea si oferta de munca nu trebuie considerate prelungiri simple si directe ale cererii
si ofertei de bunuri economice pe o alta piata, ci ca niste categorii specifice cu un
coninut care le este propriu. In acest sens se impun ateniei urmtoarele aspecte:
Pe termen scurt, cererea de munca este practic invariabila, deoarece dezvoltarea unor
activiti existente si iniierea altora noi, generatoare de locuri de munca, presupun o
anumita perioada de timp;
Oferta de munca in ansamblul sau se formeaz in decursul unui timp ndelungat in care
creste si se instruiete fiecare generaie de oameni pana la vrsta la care se poate angaja;
Posesorii forei de munca au o mobilitate relativ redusa; oamenii nu se deplaseaz dintro localitate in alta si nu-si schimba cu uurina munca, ci sunt ataai mediului
economico-social, chiar daca nu au avantaje economice. De asemenea, oferta de munca
__________________________________________________________________

13

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
depinde de vrsta, sex, starea sntii, psihologie, condiii de munca etc, aspecte care
nu sunt neaprat de natura economica;
Oferta de fora de munca este eminamente perisabila si are caracter relativ rigid. Cel ce
face oferta trebuie sa triasc, nu poate atepta orict angajarea pe un loc de munca;
Generaiile de tineri nu sunt crescute de prinii lor ca nite mrfuri sau numai pentru a
deveni salariai, ci ca oameni. De aceea, oferta de munca nu se formeaz in exclusivitate
pe principiile economiei de pia.
Cererea si oferta de munca nu sunt omogene, ci de compun din segmente si grupuri
neconcureniale sau puin concureniale, neputndu - se substitui reciproc dect in
anumite limite sau deloc.
Piaa muncii este si piaa pentru servicii de ocupare solicitate de ctre
productori /furnizori de bunuri, servicii, acestia din urma fiind necesare pentru consum,
investiii sau export.
Ca orice piaa piaa muncii se compune din doua pri, partea de cerere si
partea de oferta de fora de munca. Partea de cerere a pieei muncii este reprezentata de
toi angajatorii si viitorii angajatori care ar dori sa angajeze mai mult sau alt personal si
reprezint nevoia de for de munca remunerata ce exista la un moment dat. Partea de
oferta a pieei muncii este constituita din toate persoanele care ar dori sa se angajeze
pentru a obine venituri salariale si corespunde numrului si calitii persoanelor care
doresc sa presteze o munca remunerata.
Piata muncii, ca expresie a raporturilor dintre cerere si oferta, se desfasoara in doua
trepte sau faze. Prima se manifesta pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari
de cerere si oferta, determinate de particularitatiile tehnico-economice ale activitatilor.
In cadrul acestei faze, se formeaza coditiile generale de angajare ale salariatilor, se
contureaza principiile care actioneaza la stabilirea salariilor si o anumita tendinta de
stabilire a salariilor la un nivel inalt sau scazut. A doua faza reprezinta o continuare a
celei dintai si consta in intalnirea cererii cu oferta de munca in termeni reali, in functie
de conditiile concrete ale firmei si salariatilor ei. Cererea se dimensioneaza precis, ca
volum si structura, pe baza contractelor si a altor angajamente asumate de firma, iar
oferta se delimiteaza si ea pornind de la programul de munca, numar de ore
suplimentare pe care salariatii accepta sa le efectueze sau nu, in functie de nevoile si
aspiratiile lor, de situatia sociala si economica etc. la momentul respectiv. Din
confruntarea cererii cu oferta de munca la acest nivel se determina marimea si dinamica
salariului nominal. Insuficienta ofertei la acest nivel se traduce pritr-o cerere
__________________________________________________________________

14

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
suplimentara care se manifesta pe prima treapta, iar insuficienta cererii, printr-o oferta
suplimentara pe aceeasi treapta.
Pentru caracterizarea resurselor de munca se folosesc urmatorii indicatori:

populatia apta de munca se determina ca diferenta intre numarul total al


populatiei in varsta de munca si numarul populatiei cuprinse in limitele varstei
de munca, dar incapabila de munca;

resursele de munca disponibile exprima potentialul de munca care poate fi


folosit in activitatea economico-sociala si se determina scazand din volumul
resurselor de munca, populatia in varsta de munca cuprinsa in procesul de
invatamant si militarii in termen;

populatia potential activa cuprinde populatia in varsta de 15-64 ani si exprima,


intr-o forma generala, resursele de munca; acest indicator poate fi folosit in
comparatiile internationale.

Indicatorii numarului si structurii fortei de munca


Pentru caracterizarea numarului fortei de munca se utilizeaza urmatorii indicatori:

populatia activa

populatia ocupata

numarul salariatilor

fondul de timp de munca efectiv lucrat

Populatia activa din punct de vedere economic include toate persoanele de 14 ani si
peste, apte de munca, care, intr-o perioada de referinta specificata, furnizeaza forta de
munca disponibila (utilizata sau neutilizata) pentru producerea de bunuri si servicii in
economia nationala. Intr-o forma generala, populatia activa cuprinde populatia ocupata
si somerii , dupa urmatoarea structura:
Populatia ocupata
salariati civili persoana care isi desfasoara activitatea pe baza unui contract de
munca intr-o unitate economica sau sociala, inclusiv elevii si studentii incadrati
si pensionarii reincadrati in munca pe baza unui contract de lucru;
patron persoana care, avand unul sau mai multi angajati (salariati), conduce
activitatea in propria sa unitate (intreprindere, agentie, atelier, magazin, birou,
ferma etc.);
lucrator familial neremunerat, persoana care-si exercita activitatea intr-o unitate
economica familiala condusa de un membru al familiei sau o ruda, pentru care
__________________________________________________________________

15

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
nu primeste remuneratie sub forma de salariu sau plata in natura; gospodaria
taraneasca (agricola) este considerata o astfel de unitate;
membru al unei societati agricole sau al unei cooperative, persoana care a lucrat
fie ca proprietar de teren agricol intr-o societate agricola constituita fie ca
membru al unei cooperative mestesugaresti, de consum sau de credit;
militarii de cariera;
militarii in termen
Populatia activa neocupata (sau somerii)
Persoane in cautarea unui alt loc de munca
Persoane in cautarea primului loc de munca
Populatia inactiva din punct de vedere economic:
persoane casnice;
elevi si studenti, exclusiv cei care exercita o activitate economica sau sociala pe
baza unui contract de munca;
pensionari, exclusiv cei reincadrati;
persoane intretinute de alte persoane: copii prescolari, batrani, persoane
handicapate si invalizi;
persoane intretinute de stat: copii si batrani aflati in intretinerea unor institutii
publice (casa copilului, camine pentru batrani etc.);
persone care se intretin din alte venituri decat cele provenite din munca
(inchirieri, dobanzi, economii, rente, dividende).
In definirea populatiei active exista numeroase diferente de la o tara la alta, precum si
intre statisticile acestora si statistica organismelor internationale, fapt ce impune
precautie in folosirea indicatorului in comparatiile internationale. Orice persoana in
orice moment se poate incadra din punct de vedere al pozitiei pe piata muncii intruna din urmatoarele trei categorii:
-Persoana ocupata

persoana activa inclusa in forta de munca

-Persoana neocupata (somer).


-Persoana inactiva (in afara fortei de munca)
Populatia curent activa se determina cu ocazia anchetelor asupra fortei de munca,
perioada de referinta fiind de obicei o saptamana. Criteriul in functie de care se
stabileste categoria in care se include o persoana este ora:

__________________________________________________________________

16

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
daca persoana respactiva a lucrat cel putin o ora in saptamana luata ca perioada
de referinta sau a fost in somaj, atunci ea se include in populatia curent activa;
daca persoana respectiva nu a lucrat nici cel putin o ora si nici nu era in somaj in
perioada de referinta, atunci se include in populatia curent inactiva.
Populatia activa , in cele doua variante, se calculeaza pe baza a trei surse de date:
Recensamantul populatiei, caz in care se determina populatia obisnuit activa, ca o media
anuala a perioadei de referinta
Ancheta asupra fortei de munca este metoda principala de investigare a pietei fortei de
munca, caz in care se determina populatia curent activa. In Romania, prima ancheta
asupra fortei de munca s-a organizat in luna martie1994, urmand ca, in perspectiva,
cercetarea sa devina bianuala si apoi trimestriala, lucru impus de dinamica modificarilor
pe piata muncii. Ancheta s-a realizat pe un esantion reprezentativ la nivelul tarii,
esantion ce a cuprins 15000 de locuinte, facand obiectul anchetei toate persoanele din
gospodariile selectate.
Sursele administrative prezinta dezavantajul unei estimari aproximative a personalului
nesalariat (patroni, lucratori pe cont propriu, lucratori familiali neremunerati).
Informatiile care caracterizeaza populatia activa pot fi structurate dupa mai multe
criterii:
Structura pe ramuri a populatiei active permite stabilirea locului diferitelor ramuri in
ansamblul economiei nationale din punct de vedere al ponderii populatiei active.
Populatia ocupata este segmentul cel mai important al populatiei active si cuprinde toate
persoanele de 14 ani si peste, care, in perioada de referinta, au efectuat o activitate
econiomica sau sociala producatoare de bunuri si servicii in una din ramurile economiei
nationale, in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata in natura sau alte
beneficii. In comparatie cu populatia activa populatia ocupata nu cuprinde somerii.
Populatia ocupata cuprinde atat personalul salariat, cat si personalul nesalariat (patroni,
lucratori pe cont propriu, lucratori familiali neremunerati, membrii asociatiilor
cooperatiste) care indeplinesc criteriile de baza:
Definirea populatiei ocupate la ancheta are un caracter extensiv, criteriul impus
fiind indeplinit si de numeroase persoane inscrise la oficiile de forta de munca si somaj,
dar care desfasoara activitati in timp redus, ocazionale sau sezoniere. Asa se explica
faptul ca intre populatia ocupata inregistrata la recensamant si la ancheta exista in
general o diferenta in defavoarea primeia. De asemenea, in populatia ocupata se
includ atat personele prezente la lucru, cat si cele temporar absente de la lucru, dar care
__________________________________________________________________

17

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
isi pastreaza legatura formata cu locul de munca (concedii de odihna, de boala, de
maternitate, fara plata, de studii, pentru incapacitate temporara de munca; greve; cursuri
de perfectionare profesionala; suspendare temporara a lucrului datorita conditiilor
meteorologice, conjuncturi economice, penurie de materii prime si energie etc.). Din
aceste motive se poate aprecia ca populatia ocupata nu este cea mai buna estimare a
fortei de munca pentru calculul productivitatii sociale a muncii, intre volumul productiei
de bunuri si servicii si populatia ocupata (in calitate de resursa de munca utilizata)
neexistand intotdeauna o legatura directa. Productivitatea sociala a muncii ar trebui sa
se determine pe baza timpului efectiv la nivelul economiei nationale (in ore om), insa
acest indicator nu se calculeaza decat la nivelul unor ramuri (industrie, constructii).
Intre structurile populatiei ocupate, cele mai utilizate pentru caracterizarea unor
proportii macroeconomice si pentru efectuarea comparatiilor internationale sunt:
structura dupa sex si dupa varsta
structura pe sectoare de activitate
structura pe ramuri
structura pe forme de proprietate
Numarul salariatilor

este un alt indicator care exprima volumul fortei de munca,

cuprinzand numai persoanele care isi desfasoara activitatea pa baza unui contract de
munca. In numarul salariatilor se cuprind atat persoanele prezente la lucru, cat si cele
care absenteaza din diferite motive, dar pastreaza relatii contractuale cu unitatea
economica. Numarul salariatilor se determina ca existent la un momen dat, deci este un
indicator de stoc (de moment). Faptul ca, in caracterizarea activitatii desfasurate de o
unitate economica, numarul salariatilor se coreleaza cu indicatorii de intervale (de flux)
cum ar fi productia si consumul, face ca, pentru asigurarea compatibilitatii, sa se
calculeze si numarul mediu al salariatilor . Pe ramuri si la nivelul economiei nationale,
numarul mediu al salariatilor rezulta din insumarea numarului mediu al salariatilor
existent in unitatiile economice .
Servicii publice de ocupare, constau n furnizarea de servicii pentru persoanele
n cutarea unui loc de munc, precum i pentru agenii economici care ncadreaz for
de munc;
Beneficiari ai serviciilor publice de ocupare (solicitanii), sunt persoanele aflate
n cutarea unui loc de munc i agenii economici care ncadreaz for de munc;
Candidat, persoan aspirant la un loc de munc; Dizolvarea societii comerciale, se
datoreaz anumitor cauze: expirarea termenului stabilit pentru durata societii,
__________________________________________________________________

18

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
faliment, realizarea sau incapacitatea realizrii obiectului de activitate, retragere din
activitate prin decizia asociailor, alte cauze specifice fiecrei forme de societate
comercial; hotrrea de dizolvare aparine asociailor sau este luat de justiie
(tribunal) vezi Legea nr. 31/1990, privind societile comerciale;
Lichidare, procedura de mprire a patrimoniului cu prilejul lichidrii societii ca
urmare a fuziunii sau a dizolvrii acesteia (Legea nr. 85/2006);
Administrare special n perioada de privatizare, potrivit art. 3 din Legea nr. 137/2002,
privind unele msuri pentru accelerarea privatizrii, reprezint procedura de
administrare n perioada cuprins ntre data intrrii n vigoare a ordinului ministrului
instituiei publice implicate sau, dup caz, data emiterii deciziei conductorului
autoritii administraiei publice locale, prin care se instituie procedura administrrii
speciale i data transferului dreptului de proprietate asupra aciunilor, n situaia unei
privatizri finalizate sau data stabilit prin ordin sau decizie;
Abilitate, capacitate de a face totul cu uurin i iscusin; dibcie; ndemnare;
miestrie; pricepere; lucru sau act fcut cu ingeniozitate i finee;
Aptitudine, nsuire psihic individual care condiioneaz ndeplinirea n bune
condiii a unei munci, a unei aciuni; aplicaie; aplecare, atracie, chemare, dar, har,
nclinare, nclinaie, nzestrare, pornire, predilecie, predispoziie, preferin, talent,
vocaie; atracie nnscut (spre o anumit activitate); dispoziie fireasc; vocaie;
facultate; capacitate, dispoziie natural; destoinicie, pricepere ;
Interviu, convorbire a unui consilier de orientare n carier, cu persoana sau
persoanele beneficiare a serviciilor de informare i consiliere, n decursul creia
consilierul pune ntrebri pentru a afla prerile celor chestionai, n diverse probleme
Agentul economic - O ntreprindere (sau grup de ntreprinderi) al crei personal nu este
suficient de bine pregtit profesional, sau pregtirea acestuia nu corespunde nevoilor
meseriilor sau ocupaiilor noi desfurate.
A cauta, dar mai ales a gasi un loc de munca este o actiune deosebita ce
presupune o seri de notiuni si deprinderi specifice pe care trebuie sa le posede o
persoana.Indiferent de pregatire si specificul activitatii prestate, cunostintele
profesionale si experienta nu sunt suficiente intotdeauna pentru a fi angajat.Candidatul
trebuie sa fie familiarizat cu toate demersurile necesare pentru a gasi o slujba sis a
admita ca aceasta activitate trebuie desfasurata chiar daca nu este placuta prin
incordarea si stresul pe care le provoaca.

__________________________________________________________________

19

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Indiferent daca avem in vedere un somer sau o persoana angajata care din
anumita motive este nevoita sa-si schimbe locul de munca, trebuie stiut cum sa inceapa,
unde si ce trebuie cautat pentru a allege un post potrivit.Deci trebuie alcatuit un plan de
actiune, care abordat etapa cu etapa sa poata atinge un rezulat acceptabil.
MODALITI CONCRETE DE CUTARE A UNUI LOC DE MUNC
Pentru obinerea de informaii legate de firmele care ofer locuri de munc,la
dispoziia solicitanilor exist urmtoarele modaliti:
Agenia Judeean pentru ocuparea forei de munc ca instituie
guvernamental poate oferi date date precise asupra posturilor disponibile,
cerinelor i datelor de examinare
Anunurile de mic publicitate din ziarele locale
Contactarea direct sau prin coresponden a firmelor de porfil care concord cu
pregtirea i experiena solicitantului
Apelarea la firme sopecializate private care recruteaz i plaseaz fora de
munc
Discuii cu prieteni,rude,cunotine, asupra inteniei de a gsi un loc de munc.
Consultarea catalogului firmelor i societilor comercile din localitate
Reviste de specialitate
Noile sedii ale companiilor
Bibliotecile
Necrologurile
Bursa locurilor de munc.
Etapele principale ce trebuie parcurse in activitatea de cautare a unui loc de
munca sunt :
Autoevaluarea profesionala
Memoriul de activitate (c. v.) si scrisoarea anexa(de introducere)
Cautarea unui loc de munca
Demersul pentru angajare(adresarea verbala sau in scris si interviul)
Oferta de angajare si luarea unei decizii
Negocierea ofertei
Angajarea
1. AUTOEVALUAREA
__________________________________________________________________

20

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Autoevaluarea in plan professional nseamn de fapt intocmirea unui inventar
personal.O tehnica eficienta o reprezinta autoexploatarea. Raspundeti sincer la
urmatoarele intrebari si eventual la unele similare, pentru fiecare slujba detinuta in
ordine invers cronologica.
1.Evaluarea experientei de munca
Care este titlul postului detinut?
Care sunt cele mai importante sarcini indeplinite in acest post?
Ce alte sarcini ati mai indeplinit?
Care din sarcinile mentionate v-au placut mai mult?
Ce alte sarcini ati dori sa indepliniti in viitoarea slujba?
Exista obligatii de serviciu pe care nu doriti sa le indepliniti sau pe care nu le piteti
indepli in mod adecvat?
Care va sunt cele mai mari calitati?
Ce domenii de activitate va sunt cele mai indepartate?
Ce anume ati facut in aceasta slujba de care sa fiti mandru in mod special?
Ati primit vreo recunoastere speciala pentru realizarile deosebite?
Cum a evoluat in timp nivelul de responsabilitate?
Ce adjective ati folosi pentru a va descrie cel mai bine la locul de munca?
Cum v-ar descrie colegii?
Cum v-ar descrie superiorul
De ce ati parasit postul?
Care este / a fost salariul de inceput?
Care este /a fost ultimul salariu?
Ati primit vreo alta forma de compensare si, daca da, care a fost acestea?
2.Intrebari generale
In ce climat de lucru va simtiti cel mai bine?
Lucrati mai bine singur sau in grup?
Sunteti genul care are nevoie de indrumare sau genul da-mi ce am de facut si ma
descurc eu?
Preferati responsabilitati restranse sau doriti sa va implicate in intregul proces?
Care este evolutia profesionala pana in present si de ce?
Care pare sa fie urmatorul pas in cariera profesionala?
__________________________________________________________________

21

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Preferati un mediu de lucru neprotocolar, nestructurat sau lucrati mai bine intr-un mediu
conservator (oficia)
Ce restrictii aveti privind urmatorul post? (distanta dintre casa si service, capacitatea de
a lucra peste program sau de acalatori noaptea)
Doriti cu adevarat alt post?
Care sunt elementele cele mai importante cautate in viitoarea slujba? (interesul pentru
bani, beneficii mai bune, un post cu titlu, responsabilitatea mai mare, situarea geografica
mai buna, un mediu de lucru prietenos,etc)
3. Intrebari pentru tinerii absolventi
Care este cariera pe care doriti s-o urmati?
V-ati pregatit singuri pentru aceasta cariera?
Care sunt obictivele imediate?
Care sunt obictivele pe termen lung?
Cum puteti demonstra ca potentialul uman de care dispuneti poate inlocui lipsa de
experienta?
Cum se impaca obiectivele cu postul cautat?
Intentionati o continuare a studiilor?
4. Intrebari pentru persoanele care revin in activitate
De ce va intoarceti acum?
Care sunt cei mai importanti factori cautati in viitoarea slujba?
Slujba cautata este la fel sau diferita de cea avuta in trecut? Ce schimbari s-au petrecut
in domeniu in perioada absentei si ce ati facut sa tineti pasul cu aceste schimbari? Daca
slujba cautata difera de cea avuta anterior, ce ati facut legat de noul domeniu de
activitate si cum ati pregatit pentru aceasta slujba?
Ce ati facut in perioada de absenta din activiate?(Chiar daca nu ati primit salariu fix se
poate mentiona experiente relevante-voluntariat sau munca organizationala)
Ce pasiuni aveti care ar putea fi transferabile la noul loc de munca?
5.Intrebari pentru cei ce urmaresc o schimbare a evolutiei carierei
Experienta de munca anterioara este utila si va pregateste pentru genul de activitate
cautata acum si in ce fel?
Ce similitudini exista intre cariera anterioara si cea pe care doriti s-o abordati acum?
__________________________________________________________________

22

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Ce diferente exista intre cele doua cariere si ce planuiti sa faceti pentru a pregati
tranzitia?
De ce credeti ca veti izbuti in noua cariera?
Cunoasteti posibilele diferentieri salariale si daca da, in ce mod difera acestea?
Sunteti dispus de arenunta la salariu bazat pe experienta pentru a primi un salariu de
incepator in noua cariera?
6. Intrebari pentru cei calificati
Sunteti genul de persoana care se poate adapta rapid noului tip de slujba?
Au mai existat momente in cariera in care sa dispuneti de o capacitate rapida si eficienta
de adaptare la noi conditii de munca?
2. MEMORIUL DE ACTIVITATE
Curriculum Vitae reprezinta de fapt un memoriu de activitate sau o biografie ce se
trimite companiilor interesate de angajarea de personal nou. Pentru alcatuirea unui
Curriculum Vitae exista cateva elemente generale, importante pentru aspectul fizic al
acestuia.Aceste reguli generale se aplica indiferent de pregatirea candidatului sau
nivelul postului pe care il cauta.
Se foloseste o coala de hartie alba formaA4;
Numele,adresa si numarul de telefon trebuie s apar la nceputul primei pagini ;
numele trebuie, de asemenea s apar i la nceputul eventualelor pagini urmtoare;
Aspectul documentului trebuie s fie ngrijit,prezentabil, fr greeli de ortografie,
gramatic sau punctuaie;
Curriculum Vitae trebuie s se ntind pe maximum dou pagini, sa aib o formulare
general care s poat permite folosirea sa pentru mai multe companii.Dac se
candideaz pentru posturi diferite trebuiesc pregtite biografii distincte.
Biografia trebuie correct ncadrat n pagin,dactilografiat la o main de scris bun
sau folosind un processor de text;
Nu trebuie menionate informaii sau pertenii salariale;
Curriculum Vitae trebuie s fie sincer.Nu

se vor arta diplome sau experiene

inexiatente.Informaiile prezentate trebuie s fie adevrate i s poat fi confirmate prin


verificarea referinelor;
Curriculum Vitae trebuie s nceap cu un obiectiv .Acesta servete cititorului pentru a
afla care sunt posturile de care este interesat candidatul i pentru care se consider
__________________________________________________________________

23

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
calificat.De asemenea Curriculum Vitae trebuie conceput n corcodan cu obiectivele i
slujba pentru care se candideaz;
Candidaii cu experien n munc vor oferi informaii care s demonstreze competena
i realizrile, evoluiia n carier, precum i succesiunea logic a slujbelor anterioare;
n cazul tinerilor absolveni, lipsii de experien practic n domeniul n care
candideaz, acetia vor arta potenialul uman de care dispun. Mediile mari , cursurile
relevante, aptitudinile de lider sunt elemente care indic faptul c absolventul respective
ar putea deveni un bun angajat.Sunt de asemenea importante informaiile referitoare la
burse, la eventualele slujbe de var sau cu program parial.
n toate cazurile, Curriculum Vitae trebuie s includ informaii referitoare la realizrile
i contribuiile importante ale semnatarului;
Nu trebuie lsate perioade de discontinuitate n biografie deoarece acestea las loc
cititorului s se ntrebe despre activitatea din acea perioad i s trag unele concluzii c
ear putea fi eronate;
Pentru ca semnatarul s dovedeasc c este un individ multilateral este bines
menioneze pasiunile , starea civic, activitatea n organizatiile profesionale i
eventualele poziii ca lider.Nu se vor meniona informaii de natur religioas, politic
sau de alt natur controversat, deoarece ar putea fi n defavoarea semnatarului;
Referinele nu trebuie prezentate n biografie dar se poate exprima dorina de a le
furniza la cerere;
n anumite cazuri este folositoare menionarea disponibilitilor de cltorie sau de
mutare a locuinei la solicitarea companiei.
Cele mai utilizate tipuri de Curriculum Vitae sunt cele cronologice i cele funcionale.
Curriculum

Vitae

cronologic

este

cea

mai

utilizat

form.Este

organizat

secvenial,ncepnd cu activitile cele mai recente i continundn ordine invers


cronologic.O persoan cu experien de munc foarte ndelungat nu e necesar s
menioneze activitatea de nceput.Este mai indicat concentrarea asupra celor mai
recente posturi avute.Excepie face cazul n care slujba pentru care candideaz este n
legtur cu experiena de nceput.
Acest tip de C.V.cronologic nu avantajeaz persoanele cu schimbri de carier i nici pe
cele frivole din punct de vedere al ataamentului fa de o companies au fa de un
anumit post. Persoanele din aceast categorie vor trebui s foloseasc C.V. funcional.
Acest gen de C.V. se concentreaz asupra realizrilor n sine , fr a ine seama de
cronologia lor.Folosirea este recomandat celor ce urmresc o schimbare de
__________________________________________________________________

24

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
carier,celor care au cunoscut prea multe schimbri ale locului de munc i celor care au
petrecut un timp ndelungat n cadrul aceleiai companii. Insernd spre final enumerarea
slujbelor avute, se pune accentual pe realizrile i deprinderile celui ce dorete a se
angaja.
3 SCRISOAREA DE INTENIE
Scrisoarea de intenie (sau scrisoarea de motivaie) reprezint un alt instrument destinat
prezentrii canditatului la angajare.Nici un C.V. nu trebuie expediat fr aceasta
scrisoare.Curriculum Vitae este un document general prin natura sa, iar scrisoarea de
introducere este personalizat, nu o scrisoare tip.Scopul acestei scrisori este de a ajuta
candidatul la obtinerea interviului. Scrisoarea de introducere nu trebuie s repete
informaiile coninute n C.V..Trebuie s fie scurt, bine scris i, dac este posibil, mai
direct. Ea va conine i unele elemente care nu sunt incluse n biografie:
Date asupra salariului,
Motivele cutrii unei noi slujbe,
Postul sau posturile pentru care candidatul dorete s fie luat n considerare.
Este indicat uneori s fie introduse informaii asupra salariului actual, dar niciodat nu
se va meniona salariul de la noul post.
Un aspect important n ceea ce privete scrisoarea de introducere este acela c
ntotdeauna ea trebuie adresat unei persoane anume.Se poate contacta compania pentru
a afla persoana creia i trebuie trimise C.V.i scrisoarea de introducere. Numele i titlul
acesteia vor fi scrise corect ortografiat.Dac este imposibil obinerea acestor informaii,
scrisoarea va fi adresat dup caz departamentului personal (n cazul companiilor mari
care dispun de un asemenea comportament) sau preedintelui (managerului) n cazul
firmelor mici.
Trimiterea memoriului de activitate i a scrisorii de introducere se poate face i
din proprie iniiativ, ctre o firm unde candidatul intenioneaz sau dorete s lucreze.
Exist i agenii de for de munc sau firme care recruteaz i plaseaz solicitanii unui
loc de munc, crora li se pot trimite memoriul i scrisoarea anex.
Ca regul general, la expedierea acestor documente trebuie pstrate cte o copie
purtnd data expediiei sau numrul de nregistrare al firmei. Un exemplu de scrisoare
anex la un memoriu de activitate este prezentat n continuare :
Domnule Director ,
__________________________________________________________________

25

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
n urma anunului Dumneavoastr aprut n ziarul .......din 10.05.2007 , v trimit
alturat un curriculim vitae .
Rspund acestei solicitri deoarece cred c experiena mea corespunde cerinelor
postului oferit.
Pe de alt parte, activitatea institutului Dumneavoastr m intereseaz foarte mult i
pentru c deschide posibiliti de viitor.
De asemenea, v-a rmne obligat dac ai binevoi s-mi acordai un interviu la o dat
ct mai apropiat, pentru a discuta despre eventuala mea angajare.
n ateptare, v rog s primii, domnule Director, expresia sentimentelor mele de respect
Mihai Ptru
Ca o concluzie reclama noastr este scrisoarea de intenie,care trebuie s aib o
form atractiv, structur clar i este reclam pentru munca pe care dorim s o vindem.
n alctuirea unei scrisori de intenie care s corespund calor mai severe exigene
recomandm s se bifeze ntotdeauna urmtoerea list de verificare:
Hrtia: alb, format A4,de bun calitate
Adresa destinatarului:redactarea corect far greeli sau omisiuni,dac n anun
este menionat numele persoanei de contact , se trece numele acesteia n adres
Data: se trece obligatoriu
Adresarea: se face catre o persoan anume( ( menionat n anun), iar dac nu se
cunoate numele persoanei de contact se utilizeaz formula: Stimate
Doamne,Stimai Domni
Coninutul: referire n introducere le anunul publicitar aprut n publicaia la
data.
Explicarea interesului fa de firma respectiv i la locul de munc oferit
Prezentarea ntr-un stil ct mai personal,

acalitilor personale i a

calificrilor profesionale care ndreptesc la solicitarea postului


Experiena profesional: evidenierea acelor elemente care sunt relevante
pentru locul de munc dorit
Ateptrile solicitantului privind activitatea sa viitoare din cadrul firmei
Specificri cu privire la referine care pot fi cerute cu privire la persoana
ta, adresa, nume
Solicitarea unui interviu
Formula de salut:cu stima,
__________________________________________________________________

26

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Semntura
4 OFERTA DE ANGAJARE
n urma interviului orice firm care se respect trebuie s dea un rspuns
candidatului.Dac acesta este admis este transmis oferta de angajare.Ea poate fi
adresat telefonic sau n scris.A doua variant este mai convenabil pentru
candidat.Dac comunicarea este verbal , candidatul trebuie s fie pregtit s noteze
eventualele date. Oricrei oferte de angajare este normal s i se dea un rspuns.Pentru
redactarea acestuia este necesar un anumit timp pentru a analiza informaiile primite i
pentru a lua o decizie. Indiferent care este rspunsul el trebuie s fie amabil i politicos.
La formularea rspunsului pot interveni trei situaii diferite:
Dac suntem convini c postul oferit ne satisface, rspunsul afirmativ va fi dat
ct mai repede
Dac postul nu ne satisface vom formula un rspuns politicos, comunicnd c
locul de munc nu este cel potrivit
Dac ateptm i alte oferte, nu vom spune acest lucru, motivnd ntrzierea
rspunsului prin timpul de gndire impus de analiza ofertei.
n cazul n care oferta este acceptat i candidatul urmeaz s nceap activitatea, lucrul
nu se va ncepe a doua zi.Este nevoie de ceva timp pentru a finaliza problemele la
vechea firm unde a lucrat candidatul.Dac acesta nu a avut un loc de munc,trebuie si rezolve problemele personale, astfel nct s nu fie nevoit ulterior s se nvoiasc.
5 NEGOCIEREA OFERTEI
Este absolut necesar atunci cnd detaliile aflate la primirea ei nu sunt cele
convenite.Ca urmare sunt necesare unele discuii suplimentare i prealabila acceptrii ei
care reprezint faza de negociere a ofertei.Nu trebuie acceptat locul de munc dup care
s fie ncercate unele negocieri, deoarece reuita este minim.
Negocierea ofertei trebuie fcut n urmtoarele situaii:

Cnd se ofer alt post dect cel pentru care ai candidat

Cnd responsabilitile postului difer de cele discutate la interviu

Cnd se remarc faptul c obligaiunile postului afecteaz foarte mult timpul


liber al salariatului

Negocierea ofertei se face prin discuii directe.Nu vor fi afirmate n susinerea unor
argumente unele lucruri neadevrate.Dac suntei inclinat s nu acceptai oferta, nu este
__________________________________________________________________ 27

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
normal i corect s iniiai negocieri deoarece negociatorul este pus n situaia obinerii
unui acord de la conducerea firmei pentru a modifica oferta, care de fapt nu v mai
intereseaz.
6. ANGAJAREA
Dup acceptarea ofertei i eventuala negociere urmeaz angajarea salariatului. n
acest moment ntre acesta i firm trebuie s se ncheie un contract individual de munc.
Prin acest contract care se ncheie se reglementeaz juridic drepturile i obligaiile
ambelor pri.
n legtur cu angajatul, n contractul de munc vor fi menionate urmtoarele:

postul sau funcia

locul de munc

condiii de munc

salariul i datele de plat

modul n care se pltesc orele suplimentare

durata concediului de odihn i indemnizaia aferent

Ca obligaii ale firmei contractul va prevede:

necesitatea asigurrii unor condiii normale de lucru(comenzi, materiale,energie)

respectarea drepturilor angajatului care decurg din legislaia muncii i proteciei


muncii

Cu privire la salariat contractul va prevedea urmtoarele obligaii:

s ndeplineasc corespunztor sarcinile de serviciu

s respecte dispoziiile i reglementrile interne ale firmei

s dovedeasc loialitate pentru firm

Partea final a contractului individual de munc va cuprinde modul n care vor rspunde
firma i angajatul n situaia nerespectrii obligaiilor asumate.Contractul de munc o
dat semnat de ambele pri nu poate fi modificat dect cu acordul acestora.O
modalitate special prin care se reglementeaz

unele raporturi de munc este

reprezentat de convenia civil. Angajarea unui salariat prin contract de munc pe


durat determinat sau nedeterminat se atest prin nregistrarea n carnetul de munc a
datei angajrii, a postului ocupat i a salariului. Imediat dup semnarea contractului de
munc angajatul primete fia postului, un document care cuprinde obligaiile sale de
servici.
__________________________________________________________________

28

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
nfiinarea firmelor mici, persoane fizice, asociaii familiale, societi comerciale
Micile afaceri au avut i continu s aib un rol deosebit n cadrul economiei de
pia constituie coloana vertebral a sistemului economic al unei ntreprinderi libere. n
economia de pia pentru meninerea concurenei o deosebit importan are existena
unei colectiviti de mici afaceri

puternice care asigur populaia de avantajele

concurenei prin preuri acceptabile i o calitate superioar a produselor.


Firmele mici contribuie ntr-o msur nsemnat la furnizarea de locuri de
munc, asigur o strns legtur cu afacerile mari i menin spiritul competitiv.
Micile afaceri se nfiineaz n urmtoarele domenii:

Prestri servicii

Comer

Construcii generale

Industria prelucrtoare

nainte de a se lansa ntr-o afacere un ntreprinztor trebuie s ia n considerare att


avantajele ct i dezavantajele deinerii unei mici afaceri. Numai dup o analiz atent
a acestora i numai n situaia n care avantajele sunt mai mari dect dezavantajele se va
lua decizia final de a intra n afaceri. Satisfacia deinerii unei afaceri deriv din
libertatea de a lua decizii de a-i asuma riscuri din spirit de competiie i prin faptul c
n spatele afacerii cel care conduce este nsi ntreprinztorul. Aceti ntreprinztori au
un rol deosebit n societate muncind pentru satisfacerea nevoilor personale aduc un
aport deosebit de important i necesar n economie. Numai dup o analiz atent a
fiecrei forme de societate comercial cu avantajele i dezavantajele va alege forma de
societate corespunztoare:

Criterii de alegere:

Natura activitii ce urmeaz a fi organizat

Mrimea activitii i posibiliti de dezvoltare

Numrul viitorilor parteneri de afaceri

Gradul de implicare i rspundere asumat de fiecare dintre ei

Capitalul social disponibil

Ponderea participrii fiecruia la constituirea capitalului social

Caracteristicile specifice fiecruia dintre formele juridice prevzute n legislaia

n vigoare
__________________________________________________________________

29

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Formele juridice privind constituirea afacerilor particulare
Principalele forme juridice n care poate fi lansat o afacere particular sunt:
ntreprinztori individuali,liberi profesioniti i asociaii familiale( cea mai simpl
form de manifestare a INITIATIVEI PARTICULARE n activitatea economic).
Societatea n nume colectiv -S.N.C.(se poate nfiina de 2 sau mai muli
asociai , pe baz de contract participnd la constituirea patrimoniului societii cu bani
sau n natur)
Societatea n comandit simpl -S.C.S.( este o asociere ntre mai muli asociai
principali care rspund mpreun cu averea lor)
Societate n comandit pe aciuni -S.C.A.( societate n comandit pe aciuni.
Este o asociere ntre investitori i comanditari care rspund solidar pentru datoriile i
obligaiile societii)
Societate pe aciuni-S.A.(este o societatea cu cel puin 5 acionari i cu un minim
de capital. Acionarii sunt obligai la plata aciunilor
Societatea cu rspundere limitat-S.R.L.(poate avea de la 1-50 asociai ,
capitalul social iniial trebuie s corespund obiectivului de activitate cu care se
nmatriculeaz firma)
Cum se nfiineaz o societate comercial particular
Etapa 1-obinerea autorizaiei pentru autorizarea ntreprinztorilor,persoane
fizice i asociaiilor familiare.
Autorizarea se emite de ctre primriile judeene sau de sector din raza de
domiciliu al solicitanilor.
Acte necesare:
Cerere de autorizare i nota de prezentare(formulare tipizat)
Dovada privind dreptul de folosire a spaiului(copie dup actul de proprietate i copia
contractului de nchiriere)
Chitana pentru achitarea taxei de autorizare
Certificat de cazier
Etapa 2- obinerea Certificatului de nmatriculare la Registrul Comerului n
termen de 15 zile de la primirea autorizaiei, trebuie depuse la Oficiul Local al
Registrului Comerului din raza de domiciliu-urmtoarele acte:
Cerere de nmatriculare (formulare tipizat)
Acte doveditoare (autorizaia)
Chitana pentru plata taxei de nmatriculare
__________________________________________________________________

30

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Etapa 3-nregistrarea fiscal i obinerea codului fiscal.
n termen de 5 zile de la obinerea certificatului de nmatriculare este necesar
nscrierea n registrul fiscal. Pentru aceasta se completeaz i se depune la Direcia
Finanelor Publice sau

Circumscripia financiar-declaraia de nregistrare pentru

pltitorii de impozite ,n termen de 15 zile de la depunere se obine Certificatul de


nregistrare Fiscal care conine Codul Fiscal.
Dac nu ai bani , poi s-i nmatriculez singur firma, mai ales c, recent
costurile acestei operaiuni au fost reduse, iar procedura simplificat prin crearea
Biroului Unic de pe lng camera de comer ( Biroul Unic este similacru permis de
conducere, paaport)
Biroul Unic de aici se obin toate cele 5 avize(sanitar, autorizaie sanitar veterinar, aviz de mediu, aviz de protecie a muncii i aviz pentru prevenirea i
stingerea incendiilor) necesare pentru obinerea certificatului de nregistrare, furnizezi
toate datele necesare i achii taxele aferente i poi nregistra firma ca societate cu
rspundere limitat-S.R.L. ( are unul sau doi asociai i capital social minim 2 milioane
lei), sau o societate pe aciuni (cel puin cinci aciuni i un capital social de minim 25
milioane lei).
Rolul i importana planului de afaceri
Planul de afaceri este un instrument de lucru ce l folosim pentru a ncepe i derula o
afacere care necesit resurse materiale, financiare,i umane. Prin intermediul acestui
plan este valorificat experiena i realizrile din trecut cu scopul de a proiecta viitoruladic ceea ce dorete i ceea ce poate s fac firma respectiv. Planul de afaceri este un
fenomen dinamic, aflat n permanent mbuntire, este un ghid al evoluiei viitoarei
afaceri.
Planul de afaceri are patru funcii :
1. De cristalizare i dezvoltare a ideilor cum ar trebui condus afacerea.
Aceast funcie presupune ca planul de afaceri s defineasc scopurile i obiectivele
afacerii , s stabileasc metodele de ndeplinire a acestora i s identifice riscurile care
apar.
2. De realizare a unei evaluri retrospective a performanelor reale ale unei afaceri de-a
lungul timpului.
Aceast funcie presupune ca managerii i ntreprinztorii s-i mbunteasc
experiena profesional s supravegheze i s controleze performanele companiei,

__________________________________________________________________

31

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
firmei pentru a lua msuri corective n timp util atunci cnd realizarea obiectivelor este
ameninat.
3. De evaluare a unei noi idei de afaceri
Aceast funcie deriv din capacitatea planului de afaceri de a analiza, evalua,
compara i clasifica proiectelor de investiii. Totodat confer ncredere n forele
proprii, poate compensa lipsa capitalului n situaia n care apar unele avantaje.
4.Generator de finanare
Cei mai muli creditori si investitori vor finana firma numai dup ce au studiat
planul de afaceri. Finanatorii vor putea aprecia capacitatea conducerii de a diagnostica
situaia prezent, de a trasa obiectivele viitoare i de a-i alege strategia optim pentru
atingerea acestora.
Conceperea unui plan de afaceri este un excelent mod de a obine credibilitatea
i n acelai timp confer avantaje n urmtoarele domenii:
Marketing - vor fi identificai clienii, nevoile i dorinele lor, politica de preuri
Personal - se vor defini drepturile i atribuiile conductorului i angajailor, condiiile
de angajare i concediere, procesul operaional zilnic.
Financiar-se vor pregti toate situaiile financiare(bilanul) se vor face analize
economice.
Planurile de afaceri sunt destinate, n general potenialelor surse de finanare a
afacerii,n cadrul acestora putnd fi identificate trei categorii: creditorii,investitorii,ali
poteniali finanatori. Creditorii sunt cea mai frecvent surs de finanare. n aceast
categorie intr bncile comerciale i n general toi cei care acord credite pentru
finanarea afacerilor. Bncile doresc ca ntreprinztorii s aib un grad suficient de
implicare financiar n afacerea pentru care doresc obinerea creditului.
Spre deosebire de investitori, creditorii se las condui mai mult de cifre n analiza pe
care o fac afacerii, punnd accent pe primii 2-3 ani din viaa afacerii. Ei sunt interesai
ca intrrile n numerar s permit achitarea datoriei fa de ei,fiind ateni mai mult
asupra prilor reale ale afacerii. Aceti creditori iau decizii mai rapid dect investitori
pot ncheia un contract de finanare n 2-3- luni de la data cnd un ntreprinztor a
prezentat planul de afaceri i a solicitat credit.
Investitorii

aceast

categorie

intr

investitorii

individuali,

instituionali,fondurile de investiii i alte organisme economice care finaneaz


investiiile. Investitorii sunt atrai de o afacere n primul rnd, datorit profiturilor pe
care sper s le obin i n al doilea rnd, datorit dezvoltrii afacerii.Acetia reprezint
__________________________________________________________________

32

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
categoria de finanatori care au nevoie, s afle c afacerea va beneficia de o cretere i
profituri din ce n ce mai consistente.
Ei nu se implic n controlul zilnic al firmei dar vor avea cel puin un loc n
,,consiliul director,, pentru a putea controla firma n caz de necesitate.
Ali poteniali finanatori - rude i prieteni - reprezint cel mai utilizat mod
suplimentare
a capitalului propriu. n mod cert cel mai frecvent investitor n afaceri

este

ntreprinztorul i familia sa. Acest gen de investiii are avantajul de a putea intra rapid
n posesia fondurilor - contractul de finanare se poate ncheia mai rapid. Acestor
finanatori le pot fi acordate poziii de conducere , gest ce-i va flata i mpiedica s
aduc vreun deserviciu bunului mers al afacerii.
Att investitorii ct i finanatorii analizeaz cuprinsul i sinteza planului de
afaceri, maniera de alctuire i prezentare a acestor dou componente depinde de
acordarea unei anse de obinere a finanrii.
Sinteza planului de afaceri :
Structura firmei i activitatea prezent - Este cartea de vizit a firmei-va cuprinde o
descriere scurt a firmei, a planului de afaceri a activitii desfurate menionndu-se
eventualele modificri ce au survenit de-a lungul timpului.
Oportunitatea afacerii - Prezentarea obiectivelor afacerii, avantajele acesteia, beneficiul
produsului respectiv, pe care se bazeaz anticiparea unor cereri importante de produse
i servicii.
Descrierea produsului sau serviciului - Evidenierea caracteristicilor unice ale acestuia
care s-l ridice deasupra concurenei i anume: cum funcioneaz, la ce folosete,unde
se vinde,ct cost, care este beneficiul clientului
Piaa - Este locul unde sunt prezentate produsele i serviciile oferite de firm. Trebuie
prezentat concurene pe pia, cine sunt acetia, cine sunt clienii i cum vor fi convini
potenialii clieni s achiziioneze produsele i serviciile oferite de firm.
Echipa managerial - Trebuie fcut o prezentare a membrilor echipei de conducere,
pregtirea profesional, experiena,aptitudinile, modul cum se completeaz reciproc i
capacitatea de a atinge obiectivele trasate n planul de afaceri.
Solicitrile financiare i beneficiile oferite
Acest paragraf se refer la:

Ce fonduri au fost investite

Care sunt previziunile privind veniturile pe urmtorii ani

__________________________________________________________________

33

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Care este valoarea mprumutului solicitat

Ce ctiguri efective se ofer investitorului

Alte informaii Se refer la elemente de interes i de impact( punctele critice


anticipate, venitul pe aciune).Trebuie prezentate cifre care s explice conceptul
afacerii, nevoia pieei i proiectele financiare, mprumutul solicitat i beneficiile
finanatorului.

DESCRIEREA UNEI AFACERI


Orice plan de afaceri are spatele su o strategie din care se dezvolt afacerea.
Strategia afacerii are drept obiectiv general obinerea unui echilibru ntre riscurile
proiectului firmei, condiiile de mediu, resursele disponibile, concurena, perspectivele
pe termen lung i se refer la:

Precizarea scopului

Identificarea obiectivelor ce trebuie atinse

Fixarea sarcinilor ce urmeaz a fi realizate

Precizarea aciunilor planificate

Scopul i obiectivele sunt prioritare, stau la baza procesului de planificare trebuie s


arate:
n ce domenii de activitate se ncadreaz afacerea-ce intenii areCe trebuie realizat n perioada urmtoare(obiective pe termen scurt sau lung)
O estimare a fondurilor pentru finanarea afacerii respective
Obiectivele fixate nseamn sarcini de ndeplinit n funcie de atingerea
acestor obiective se apreciaz succesul sau insuccesul planului de afaceri.
Descrierea societii Numele societii reflect identitatea sa reprezint elementul
primordial de difereniere fa de competitori, se refer la:
Forma de proprietate a societii (pe aciuni, cu rspundere limitat, n nume
colectiv,sau pe aciuni)
Tipul de activitate(producie, comer,prestri servicii)
Produsele sau serviciile oferite pe pia i succesul acestora)
Clemene privind trecutul firmei(data nfiinrii, scopul,realizri mai importante,
deficiene)
Clemene privind situaia actual(activitate curent,stadiul de activitate al
afacerii, prezentarea produselor i serviciile actuale, numrul de salariai ai
firmei, cota de pia, resursele firmei)
__________________________________________________________________

34

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Detalii privind capitalul permanent( propriu i mprumuturi)
Prezentarea fondatorilor i poziia acestora n cadrul firmei
Descrierea produselor i serviciilor firmei - Trebuie fcut o descriere a fiecrui produs
sau serviciu precum i ponderea deinut n cifra de afaceri. Interesul pentru produs
poate fi determinat de avantaje funcionale, de satisfacerea mai rapid i eficient a unor
nevoi n comparaie cu produsele concurenei-costul de producie sczut, tehnologie
superioar. n situaia prestatorilor de servicii trebuie prezentat

gama de servicii

realizate, cum funcioneaz i cror nevoi ale pieei se adreseaz. Se impune


identificarea produselor i serviciilor concurente i raportarea lor la produsele i
serviciile firmei, scond n eviden elementele specifice, avantajele i dezavantajele.
Pentru a fi verticali n faa competitorilor i a clienilor poteniali se
impune:
Furnizarea unor produse i servicii de calitate care ntrunesc standardele de
calitate cerute pe piaa respectiv
Clientul tratat cu respect
Produsul sau serviciul s fie vndut la un pre corect
De satisfcut nemulumirile clientului atunci cnd apar probleme
Clienii satisfcui rmn fideli firmei, cumpr produse mai multe,sunt mai puin
sensibili fa de pre i vorbesc mai apreciativ fa de firm.
Avantajele localizrii afacerii Localizarea afacerii are un rol decisiv n succesul sau
falimentul ei. Trebuie s fie n preajma clienilor, uor accesibil i s confere ideea de
siguran. Este foarte important mai ales n cazul activitilor de comer unde vadul
comercial este esenial.
n cazul activitilor de producie localizarea n apropierea surselor de materii prime, a
clienilor poteniali i a cilor de transport este un lucru deosebit de important. Mediul
n care va evolua afacerea nseamn totalitatea elementelor i factorii externi care
aspecteaz evoluia afacerii respective n viitor. Factorii care influeneaz direct
afacerea planificat sunt de natur politic, economic, juridic i social.
Planul de marketing
Marketingul definete activitatea, presupune furnizarea ctre clieni a bunurilor

serviciilor pe care acetia le doresc. Seciunea de marketing este una din cele mai
importante pri ale planului de afaceri, scopul ei fiind acela de a arta n ce fel afacerea
planificat intenioneaz s satisfac cererea i de a demonstra capacitatea de adaptare
continu la condiiile pieei.
__________________________________________________________________

35

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Planul de marketing este o parte integrant a unei afaceri, trebuie s
determine cerinele i dorinele clienilor prin corectarea pieei i s scoat n eviden
scopul pe pia s analizeze avantajele firmei comparativ cu concurena elaboreze o
strategie care s cuprind cerinele i dorinele clienilor.
Studiul pieei este mijlocul prin care se obin informaii ce servesc ca baz de
calcul pentru elaborarea planului de marketing .
Cele mai eficiente afaceri au bine definit profilul consumatorului pe care vor s-l
atrag. Cnd elaboreaz strategia de marketing ntreprinztorul trebuie s se strduiasc
s ating un anumit nivel competitiv s identifice dou sau mai multe aspecte din piaa
cu trsturi specifice care s-i aduc profit.
Elementul central n studiul pieei l constituie evoluia preului produsului sau
serviciului ce face obiectul planului de afaceri.
nelegerea evoluiei preurilor pe pia va constitui un element important pentru
definirea n termeni generali , a politicii de pia i de produs pe care firma o va aplica.
Segmentarea pieei este un proces important care analizeaz clienii i-i mparte n
grupuri mai uor de manevrat avnd implicaii asupra multor decizii de marketing. De
exemplu pentru acelai produs pot fi fixate preuri diferite n funcie de intensitatea
nevoii pentru acel produs. Pentru a defini n mod eficient politicile i strategiile de
marketing este obligatoriu s fie identificat mai nti clientul i de prezentat o
clasificare a concurenei n funcie de cota de pia deinut att din punct de vedere al
cifrei de afaceri curente ct i a perspectivei vnzrilor.
Dup ce a fost analizat concurena prin cunoaterea produselor i a serviciilor pe care
acestea le ofer , prin studierea anunurilor publicitare , prin participarea la expoziii i
demonstraii la care particip concurena se poate ti ce este de fcut ca firma s aib
succes n afacerea respectiv.
Marketingul este compus din:
1. Produs
2. Pre
3. Plasare
4. Promovare
Produsele au mai multe forme , caracteristica lor esenial o constituie posibilitatea lor
de a satisface nevoile i dorinele consumatorului.
Plasamentul se refer la modul de distribuire a produselor i serviciilor firmei.
Preul stabilit produselor i serviciilor trebuie s satisfac clienii i s fie profitabil
__________________________________________________________________

36

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
pentru afacere. Promovarea furnizeaz clienilor informaii privind bunurile i serviciile
oferite(pliante, brouri) i i determin pe acetia s cumpere.
n funcie de tipul afacerii , de posibilitile financiare existente i de finalitatea
dorit s

alege metoda de promovare cea mai adecvat(ex. metoda de promovare a

vnzrilor).Reclama n mass-media , reclama prin pot, vnzarea direct,,din cas n


cas,, promovarea prin pliante, trguri i expoziii.
n concluzie cu ct se acord o atenie mai mare promovrii i relaiilor publice
cu att va fi mai eficient afacerea respectiv. n vederea rezolvrii tuturor problemelor
firmei mai este nevoie de transport i depozite.n funcie de nevoile sala transport de pe
calea ferat i mijloace de transport auto. Depozitarea mrfurilor presupune pstrarea
mrfurilor din momentul n care sunt produse pn n cel n care sunt
achiziionate.Depozitarea este realizat att de productor ct i de comerciani.
ntreaga funcie de marketing depinde de bunurile i serviciile

oferite

consumatorului, de locul i momentul cnd sunt cerute , deci transportul i depozitarea


sunt pri eseniale ale funciei de marketing.
Aprovizionarea este o funcie important n anumite afaceri determin capacitatea
firmei de a cumpra sau oferi un serviciu de calitate la un pre rezonabil la momentul
oportun de la vnztorul sau furnizorul potrivit.
Orice mic afacere pentru a fi eficient trebuie s se concentreze asupra tuturor
factorilor cheie ai aprovizionrii : calitate,cantitate, pre , timp i furnizor.
Amplasamentul firmei i amenajrile necesare
Dup ce s-a stabilit locul de amplasare al viitoarei afaceri trebuie ales tipul optim de
cldire pentru derularea afacerii. Aceasta poate influena atragerea clienilor, creterea
volumului

vnzrilor,

nivelul

de

funcionare

al

unitii

final

rentabilitatea.Amenajarea tehnic depinde de capitalul disponibil care poate influena


decizia de construire , cumprarea sau nchiriere a unui spaiu.Construirea unei noi
cldiri poate crea o imagine pozitiv viitoarei afaceri deoarece creeaz impresia
modernitii, eficienei i a unei caliti ridicate.
Referitor la posibilitatea de amenajare tehnic a cldirii trebuie avut n vedere o serie de
elemente:
1. Mrimea spaiului cldirii-suficient pentru a asigura funcionarea normal a
activitii
2. Aspectul exterior-o nfiare ct mai atractiv pentru a crea o bun impresie
asupra clientului
__________________________________________________________________

37

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
3. Interioarele cldirii-se pune accent pe iluminat, pardoseal i rezistena cldirii.
PLANUL FINANCIAR
Planul financiar trebuie s asigure o imagine complet a afacerii ca o analiz a trecutului
i prezentului i o previziune a viitorului. O problem cu care se confrunt
ntreprinztorul o constituie obinerea fondurilor necesare pentru iniierea sau
cumprarea unei afaceri. Fondurile necesare iniierii sau derulrii unei afaceri se pot
obine pe dou ci:
Capitaluri proprii
mprumuturi
Capitalul se gsete ntr-o afacere sub diferite forme:numerar, stocuri, utilaje i
echipamente. Se deosebesc 3 categorii de capital :fix, de lucru i suplimentar.
1.Capitalul fix este necesar achiziionrii fondurilor fixe ale ntreprinderii. Aceste
fonduri sunt destinate procedurii de bunuri i prestri servicii.
2.Capitalul de lucru reprezint fondurile temporare necesare derulrii activitilor pe
termen scurt.
3.Capitalul suplimentar-este destinat extinderii afacerii sau modificrii obiectului
principal de activitate al acesteia.
La iniierea afacerii ntreprinztorul trebuie s aib cel puin jumtate din fondurile
necesare, folosete economiile personale adic finanare proprie .
Dac nu i ajung banii poate apela la alte surse de venit:
mprumuturi (rude, prieteni)
mprumuturile financiare cuprind fondurile pe care ntreprinztorul le mprumut i
trebuie pltit dobnda.
Surse de obinere a mprumuturilor sunt Bncile .Aceste mprumuturi se acord pe
termen scurt,mediu i lung.
Suma necesar investiiei va fi alocat ealonat, pe baza unui program de realizare a
proiectului de investiii. Nu este nevoie de la nceput de ntreaga sum cerut. Suma
neutilizat va fi pstrat n trezorerie i va fi purttoare de dobnd.
n situaia solicitrii unui credit pe termen lung, se poate cere o perioad de graie de
min.1 an, perioad n care se poate plti numai dobnda creditului amnndu - se
nceperea rambursrii creditului pn n anul urmtor.

__________________________________________________________________

38

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Procednd n acest fel se va ncrca puin mai mult contul rezultat (prin cheltuieli cu
dobnzi mai mari) se va proteja fluxul de numerar al primului an (deoarece sunt
amnate ratele scadente).
Acest lucru reprezint o gur de oxigen pentru perioada de nceput a afacerii.
Legislaia muncii
Contractul colectiv de munc
Contractil individual de munc
Protecia muncii
Protecia social a omerilor i reintegrarea lor profesional
NOIUNI DE PIA - MARKETING
1. Definiie Marketingul este procesul prin care o firma obine ceea ce ii este necesar
prin oferirea de piaa contra unei sume a unui anumit produs sau serviciu purttor de
valoare.
Elementele cuprinse in cadrul marketingului , sau conceptele de baz sunt :
nevoi,
dorine si cereri ,
produse ,
valoare,cost si satisfacie ,
schimb ,
tranzacii si relaii,
piee marketing .
n afaceri , marketing-ul genereaz veniturile care sunt administrate de finaniti i
utilizate de cei care se ocup cu producia , cu scopul de a crea produse i servicii .
2. Definirea produsului sau serviciului : Un produs poate s nu fie un bun fizic . Poate fi
un serviciu sau o combinaie de bunuri i servicii(ex. o mas la un restaurant) Un bun
este un lucru care poate fi vzut i pipit ( ex. cafeaua, hainele,sau un hamburger ). Din
clipa cnd un client l cumpr , l deine .Pe de alt parte , exist serviciile, un serviciu
este o fapt realizat pentru o alt persoan . Clientul nu ,, deine ,, un serviciu , ci poate
doar s beneficieze de el i s l ncerce (de ex. servirea rapid , amabil ntr-un
restaurant .
Muli ntreprinztori sunt nevoii s ntocmeasc un plan de afaceri abia atunci
cnd acesta le este solicitat de un potenial investitor. Primii pai sunt alctuirea unui
__________________________________________________________________

39

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
plan de afaceri i nregistrarea firmei la Registrul Comerului . Un plan de afaceri este
ns util nu numai finanatorilor externi,ci i proprietarilor firmei, redactarea sa fiind
unul din primii pai n iniierea oricrei afaceri.
De ce este necesar un plan de afaceri:
Oamenii ncep afaceri din diferite motive pentru profit,independen, disperare,cnd au
de-a face cu o situaie de omaj pe termen lung.
Planul de afaceri este un fel de hart care te ghideaz n alegerea scopurilor de afaceri.
El trebuie prezentat tuturor firmelor care vor dori s investeasc n afacerea ta, ca i
bncilor de la care solicitai un mprumut.
Planul de afaceri ncepe cu o scurt descriere a afacerii propriu-zise i a grupului de
persoane cruia i se adreseaz. Continu cu o descriere a produselor i/sau serviciilor pe
care le va oferi. Urmeaz detalii despre potenialii concureni, publicitate, reea de
distribuie, modaliti de vnzare. Viitorii parteneri vor mai dori s tie dac eti
singurul patron sau mai exist asociai, cine conduce afacerea, dar mai ales care sunt
sursele de finanare i cum estimez veniturile i cheltuielile pe termen de ese luni sau
un an.
Planul de afaceri, ca instrument de management, poate fi utilizat pentru:
Identificarea i fixarea obiectivelor firmei
Dezvoltarea strategiilor
Crearea unei structuri adecvate
Definirea activitilor i responsabilitilor
Msurarea i mbuntirea rezultatelor
Evaluarea performanelor i motiverea angajailor
Comunicarea unui mesaj al managerilor firmei ctre furnizori,potenialii investitori i
ctre bncile finanatoare
Cum trebuie s arate un plan de afaceri
Nu exist o structur fix a planului de afaceri, acesta poate varia funcie de cerinele
Informaionale crora trebuie s le rspund planul de afaceri-de exeplu , funcie de:
Destinatarul final: proprietarii afacerii sau investitorii poteniali
Vechimea firmei: planul de afaceri pentru o firm nou va fi diferit de cel pentru un
proiect al unei firme existente
Specificul activitii firmei
Exist i elemente de baz care se regsesc n majoritatea planurilor de afaceri
Scurt prezentare a firmei ,a misiunii, obiectivelor i strategiei sale
__________________________________________________________________

40

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Descrierea produsului sau serviciului su i a pieei creia i se adreseaz
Descrierea strategiei de vnzri
Descrierea concurenei
Diverse proiecii financiare
Planul de afaceri destinat potenialilor finanatori trebuie s i conving pe acetia de
viabilitatea proiectului propus. Autorul su trebuie s aib capacitatea de a pune n
lumin avantajele afacerii, fr ca aceasta s duneze ns realismului planului
prezentat.
3.Care sunt componentele principale ale unui plan de afaceri
De regul,un plan de afaceri conine o serie de componente obligatorii:
Rezumatul planului de afaceri
Cuprinsul planului
Prezentarea produsului firmei
Piaa-int i concurena
Procesul de producie i furnizorii
Strategia de marketing
Vnzrile preconizate
Previziunile financiare
Necesarul de finanare
3.1.Ce cuprinde rezumatul planului de afaceri
Un plan de afaceri trebuie s conin o seria de componente obligatorii:
Domeniul/domeniile de activitate
Misiunea firmei,obiectivele pe termen lung i cele pe termen scurt
Conducerea firmei(experien, rezultate)
Caracteristicile produsului/serviciului
Descrierea pieei(perspective de cretere, concurena)
Sumarul proieciilor financiare i suma de bani solicitat
3.2. Ce cuprinde descrierea firmei
In cazul firmelor deja existente, este necesar o prezentare a trecutului firmei i a
performanelor sale, prezentare care trebuie s conin referiri la:
Conducerea firmei (pregtire, responsabiliti,experien, locuri de munc anterioare ,
prezentarea conducerii firmei/a iniiatorilor afacerii este necesar i n cazul noilor
afaceri.

__________________________________________________________________

41

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Contribuia proprietarilor/managerilor la capitalul firmei ( O participare important
poate fi interpretat ca un semn clar al interesului i implicrii proprietarilor n afaceri,
ceea ce reprezint una din cheile succesului acesteia )
Numrul de salariai existeni ( se poate face o detaliere pe domenii de activitate, pe
nivelul de pregtire profesional,ca o anex suplimentar , poate fi prezentat i
organigrama firmei)
Produsele

serviciile

actuale(

enumerare,

caracteristici,

rentabilitate,

avantaje

competitive)
Locul unde se desfoar activitatea i implicaiile acestei situaii( utiliti, for de
munc)
Principalii furnizori de materii prime i materiale (enumerarea,ponderea fiecruia,
eventual i date referitoare la forma lor de proprietate i la localizarea geografic )
Dotrile cu maini , utilaje, mijloacele de transport (trebuie precizat dac acestea sunt
proprietatea firmei sau sunt numai nchiriate sau obinute prin leasing)
Clienii actuali ( garania viitorului firmei este reprezentat de orientarea spre pia,
firma trebuie s dovedeasc o bun cunoatere a clienilor si)
Principalii concureni ( enumerare, ponderea lor pe pia i poziia firmei fa de acetia,
explicaii ale acestei situaii)
3.3. Cum trebuie prezentate obiectivele afacerii
Planul de afaceri trebuie s demonstreze c iniiatorii proiectului au o idee clar
asupra a ceea i propun s realizeze. Un finanator care citete un plan de afaceri
trebuie s vad care sunt scopurile afacerii i care sunt obiectivele n urmtoarele luni
sau n urmtorii ani .E bine s evitai aspectele prea tehnice sau detaliile inutile.
3.4. Cum trebuie prezentat produsul
Este esenial s facei ct mai bine neleas nevoile consumatorilor crora le
rspunde produsul/serviciul dumneavoastr.`
Planul de afaceri trebuie s ofere o descriere suficient de detaliat a
produsului/serviciului firmei. n cazul n care este vorba de un produs existent, poate fi
prezentat experiena n domeniu, competene tehnice acumulate, performana n
domeniul vnzrilor. n cazul n care este vorba de un produs/serviciu nou vor fi
prezentate avantajele care permit firmei obinerea acestuia care mai trebuie ntreprinse
pn la nceperea activitii normale.
Calitatea i preul produsului reprezint aspecte principale care nu pot lipsi din
nici un plan de afaceri. Ele sunt eseniale n poziionarea firmei fa de clieni i
__________________________________________________________________

42

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
concuren. O calitate inferioar reprezint un risc crescut de pierdere de clienilor n
faa concurenilor, n acelai timp, cheltuielile pentru mbuntirea produsului nu vor fi
recuperate dac nu corespund percepiilor clienilor. Imaginea despre calitatea
produsului poate fi mbuntit prin garaniile sau alte servicii postvnzare oferite.
Alegerea preului produsului este un aspect extrem de important, multe modele de
planuri de afaceri sugerate de finanatori solicit aprecieri ale preului produsului n
comparaie cu cele ale concurenei. n cazul n care preul este mai ridicat , trebuie s
artai ce i va determina pe clieni s cumpere de la dumneavoastr. Dac avei mai
multe produse sau servicii, vei prezenta caracteristicile fiecruia i ponderea estimat n
totalul vnzrilor. Orientarea spre un produs sau un serviciu unic reprezint un risc, n
special n cazul n care piaa este ngust sau preferinele consumatorilor se modific
rapid. n acelai timp, extinderea n domenii n care nu avei experien reprezint i ea
un risc. Un serviciu sau produs uor de imitat s-ar putea s nu ofere suficient protecie
n faa concurenei.
Diverse documentaii cu caracter prea tehnic pot fi anexate la planul de afaceri
sau pot fi preluate n cadrul unui studiu de fezabilitate.
3.5.Cum trebuie prezentat piaa
Lansarea unui produs sau serviciu trebuie precedat de studierea pieei
poteniale. Trebuie s estimai mrimea pieei pentru produsul respectiv, precum i cota
de pia pe care o deinei-v propunei s o deinei. Dac este o pia prea ngust,s-ar
putea s nu mai fie loc pentru nc un productor. A spune c firma deine o cot
insignifiant dintr-o pia foarte mare nu are o relevan prea mare. Identificarea
segmentelor pieei creia v adresai este foarte important pentru determinarea ariei pe
care o va deservi efectiv firma. Prin delimitarea segmentului de pia al firmei
determinai i caracteristicile principale ale viitorilor clieni.Definirea prea vag poate fi
interpretat ca un semn al unei strategii neclare,acumularea de prea multe caracteristici
n definirea segmentului de pia poate avea ns un efect similar. Este bine dac aducei
o susinere solid a criteriilor alese n segmentarea pieei. De asemenea trebuie s
identificai i tendinele de viitor de pe pia: potenialul de cretere, orientrile viitoare
ale consumatorilor, posibilitatea intrrii/ieirii de pe pia a unor concureni, etc
3.6. Cum trebuie prezentai clienii
Orice ntreprinztor trebuie s fie orientat ctre pia. O afacere nu va avea
succes dac nu rspunde unor necesiti reale ale consumatorilor. n cazul n care exist

__________________________________________________________________

43

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
un numr limitat de cumprtori se poate face o prezentare detaliat a acestora
cuprinznd, de exemplu date referitoare la:
Numele/denumirea clienilor
Forma de proprietate
Localizare geografic
Domeniul de activitate
Cifra de afaceri
Mrimea estimat a comenzilor i ponderea n totalul vnzrilor estimate.
n cazul n care exist mai muli cumprtori-de ex. n cazul unui magazin cu
amnuntul-datele prezentate vor fi diferite:
Numrul potenial al cumprtorilor
Caracteristicile clienilor:venituri medii, vrst, statut social,interes pentru produse noi
Valoarea medie a unei cumprri i frecvena cumprrilor
Este posibil ca, ntr-o prim faz, produsul s atrag numai clieni inovatori urmnd ca
persoanele/firmele care vor construi piaa de baz a firmei s nceap s cumpere mai
trziu. n ntocmirea planului de afaceri trebuie luat n considerare i sensibilitatea
clienilor fa de preul produsului .
n anumite cazuri, s-ar putea ca un pre mai ridicat s constituie pentru cumprtori un
semn al unei caliti mai ridicate, iar un pre redus poate prea suspect. Ar fi de preferat
ca ntocmirea planului de afaceri s fie precedat de efectuarea unui studiu de pia care
s sondeze interesul clienilor poteniali pentru produsul/serviciul respectiv. Acest studiu
poate prea costisitor,dar este n orice caz mai ieftin dect o afacere nceput i euat
din cauza aprecierii greite a nevoilor consumatorilor. Evident c rezultatele studiului de
pia nu vor fi ntotdeauna confirmate ntocmai de evoluiile ulterioare i c intuiia
ntreprinztorului i are i ea rolul ei-dar necunoaterea interesului real al clienilor
pentru produs este cauza principal a eecului unei afaceri.
3.7.Cum trebuie prezentat concurena
Datele referitoare la concureni sunt adesea greu de obinut,dar se pot dovedi extrem de
utile.
n general , un plan de afaceri trebuie s indice:
Care sunt principalii concureni,localizarea lor i segmentele de pia pe care le
deservesc
Care sunt tipurile de produse/servicii pe care le produc
Calitatea i preurile produselor, reducerile de pre garanii
__________________________________________________________________

44

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Care sunt cotele de pia ale concurenilor
Avantajele competitorilor n ceea ce privete reputaia, fidelitatea clientelei, canalele de
distribuie
Planul de afaceri trebuie s demonstreze c exist un segment de pia care poate fi
deservit n mod profitabil de ctre firm i s arate de ce acesta nu este i nu va fi
preluat de ctre concureni.
3.8. Cum trebuie prezentai furnizorii
Planul de afaceri trebuie s conin i date referitoare la furnizorii de materii prime,
materiale,utilaje i servicii ale firmei. Vor fi prezentate:
Caracteristicile furnizorilor(localizare geografic,experien, form de proprietate
Materii prime , servicii, etc
Modul n care se va derula activitatea de aprovizionare
Modaliti de plat
La planul de afaceri se pot anexa i oferte ale furnizorilor. Un eventual finanator trebuie
s fie convins c avei asigurate condiiile de desfurare a afacerii, c v - ai ales bina
furnizorii i c nu vor aprea costuri neprevzute pe parcurs.
3.9.Cum trebuie prezentat procesul tehnologic
n cazul n care este vorba de o activitate de producie, va trebui s dai i detalii n
legtur cu procesul tehnologic:
Etapele principale ale procesului tehnologic, timpul necesar fiecrei etape
Cerine privind aprovizionarea cu materii prime i materiile, calitatea i preul acestora
Necesarul de utilaje
Asigurarea de utiliti
Organizarea produciei, servicii anexe
Impactul asupra mediului
3.10.Cum trebuie descris investiia propus
n cazul n care afacerea prezentat implic i efectuarea de investiii , planul de afaceri
va trebui s conin date referitoare la:
Obiectul investiiei
Necesitile de proiectare
Modul de realizare(n regie/n antrepriz)
Furnizori de utilaje i materiale
Etape/graficul de realizare a investiiei
Modificri necesare la cldirile i echipamentele existente
__________________________________________________________________

45

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Valoarea investiiei
Descrierea investiiei inclus n planul de afaceri trebuie s cuprind datele
eseniale, evitnd ns aspectele prea tehnice. Documentaia detaliat poate fi anexat la
plan (de ex. proiecte, avize, oferte ale furnizorilor de utilaje)
3.11.Cum trebuie prezentat personalul necesar
Succesul unei afaceri depinde n mare msur de existena unui personal bine
pregtit i motivat. Planul de afaceri va trebui s prezinte numrul de angajai necesar i
calificrile acestora. Trebuie precizat de unde provin aceti angajai: pot fi angajai
existeni n firm,retribuii la alte compartimente sau pot fi angajai noi. Angajarea de
persoane aflate n omaj poate fi un avantaj n obinerea unor finanri. Este de ateptat
ca afacerea s se extind n anii urmtori i n acest caz ar fi bine de artat de unde
provin aceti angajai, eventual cum se asigur nivelul de calificare corespunztor.
Planul de afaceri va trebui s conin i o scurt referire la responsabilitile angajailor,
se poate anexa i o organigram.
Vei include de asemenea i date referitoare la salarizarea personalului , la
totalul cheltuielilor cu personalul i la ponderea acestora n totalul cheltuielilor firmei.
Trebuie s conturai o imagine clar cu privire la modul de motivare i
coordonare a angajailor.
3.12.Cum trebuie prezentate activitile de desfacere
Se

vor

prezenta

date

referitoare

la

modalitatea

de

vnzare

produsului/serviciului (magazine proprii, magazine de cartier sau prin supermagazine).


Pot fi alese mai multe metode , dar orice alegere trebuie justificat. n cazul n
care hotri s vindei produsul prin distribuitori specializai va trebui s precizai
ponderea

fiecruia,

aria

geografic/

categoriile

de

clieni

acoperite,

contractele/comenzile deja existente, avantajele pe care le acordai acestora pentru a v


asigura de fidelitatea lor.
3.13. Cum trebuie prezentate activitile de promovare a vnzrilor
Prezentarea strategiei de marketing trebuie s se regseasc i ea n planul de
afaceri. Va trebui s prezentai principalele aciuni legate de produs, pre, promovare i
distribuie care vor atrage i pstra interesul clienilor. Pentru a ntocmi un buget de
promovare a vnzrilor, va trebui s v decidei mai nti asupra metodelor de
promovare adecvate. Trebuie s definii mesajul pe care vrei s l transmitei clienilor
i s alegei mijloacele potrivite pentru al trimite ( publicitate,lansare oficial, reduceri
promoionale de preuri, relaii publice, etc).
__________________________________________________________________

46

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
n fiecare caz trebuie s comparai cheltuielile necesare cu beneficiile care se pot
obine. Bugetul de marketing nu se refer numai la publicitate. Va trebui s includei aici
i alte cheltuieli (de ex. monitorizare a pieei)
3.14.Cum trebuie prezentate diferitele aspecte legale ale activitii
n cadrul planului de afaceri va trebui prezentat i situaia aprobrilor i
avizelor oficiale obinute deja sau care vor trebui obinute precum i alte aspecte
relevante legate de legislaia n domeniu(de ex. Calificri necesare, existena unor
licene sau brevete, probleme legate de mediu, etc).
3.15. Ce reprezint proieciile financiare
Orict de interesant i de inovatoare este o afacere, un investitor este
interesat,n cele din urm, de aspectele financiare ale afacerii n care se implic.Din
acest motiv, trebuie acordat toat atenia documentelor referitoare la aspectele
financiare ale afacerii prezentate prin intermediul planului de afaceri ( evoluia estimat
a veniturilor i cheltuielilor afacerii pentru urmtoarea perioad de timp-de regul
urmtorii ctiva ani, indicatorii de rentabilitate etc)
3.16 Ce venituri va aduce afacerea
Un element cheie al oricrui plan de afaceri l reprezint volumul anticipat al
vnzrilor. Analiza nevoilor clienilor , a caracteristicilor produsului, a dinamicii pieei
i a strategiilor concurenilor v vor ajuta n acest sens. Este important de cunoscut
numrul cumprtorilor poteniali, posibilitatea de a stabili legturi pe termen lung cu
acetia,frecvena i mrimea comenzilor, cota de pia pe care o vei deine etc. n
funcie de aceste date v putei ajusta i politica de preuri. n cazul n care vnzrile au
o sezonalitate accentuat, acest lucru trebuie luat n considerare n elaborarea bugetului
afacerii i determinarea necesarului de finanare. Este bine s evaluai i ct de solide
sunt estimrile dumneavoastr cu privire la venituri. Dac suntei vulnerabil la un atac
din partea concurenei sau la o schimbare brusc n preferinele consumatorilor este
indicat s verificai dac avei capacitatea de a depi aceste situaii.
3.17. Care vor fi cheltuielile
Un volum mare al ncasrilor nu este o realizare prea mare dac nivelul
cheltuielilor este nc i mai ridicat. Volumul cheltuielilor trebuie previzionat cu atenie
i monitorizat pe tot parcursul derulrii afacerii. Cheltuielile pe care urmeaz s le
angajai nu vor avea o structur omogen i, din acest motiv, trebuie s distingei ntre
diferitele destinaii ale resurselor de care dispunei.

__________________________________________________________________

47

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
O prim distincie important este cea dintre cheltuielile iniiale - care vor fi
efectuate pentru a pune n micare noua afacere - i cele aferente activitii curente dup
atingerea parametrilor propui. Este foarte important s avei un grafic al celor dou
categorii de cheltuieli i s determinai cu precizie momentul n care afacerea va ncepe
s funcioneze la capacitatea normal.
O alt distincie important este cea ntre cheltuielile fixe - cele care trebuie
suportate i atunci cnd nu se desfoar vreo activitate productiv-i cele variabile-de
ex. cheltuielile cu materii prime sau salariile personalului direct productiv. Este
recomandabil ca aceast grupare a cheltuielilor s fie precedat de o analiz atentdistincia perfect exist numai ntre teorie i practic.
3.18.Care va rentabilitatea scontat a afacerii
Datele referitoare la veniturile i cheltuielile previzionate vor da o imagine
asupra rentabilitii afacerii. n aprecierea acestei rentabiliti este mai bine s evaluai
cum vor arta rezultatele n cazul n care apar evenimente neprevzute. Dac rezultatele
arat bine pe hrtie dar, de exemplu, ntrzierea n obinerea unui spaiu adecvat cu
cteva luni transform profitul n pierderi, este bine s v luai msuri de siguran.
Analiza de sensibilitate d imaginea evoluiei rezultatelor n cazul n care anumite
evoluii nefavorabile afecteaz imaginea firmei.
3.19. Care sunt documentele financiare necesare
Sunt componente foarte importante n cadrul unui plan de afaceri n cazul n care
este vorba de o firm deja existent, trebuie anexate cel puin:
Bilanurile pe ultimii 2-3 ani de activitate
Ultima balan de verificare contabil
Bilanul pro-forma pentru perioada urmtoare
Contul de profit i pierdere previzionat pe aceeai perioad
3.20.Cum este utilizat planul de afaceri n activitatea de control al activitii
Planul de afaceri ar trebui s serveasc , ulterior demarrii activitii, ca punct de reper
n determinarea viabilitii afacerii. Controlul afacerii se poate concentra pe dou
aspecte principale:
Controlul aspectelor financiare
Controlul vnzrilor
nfiinarea firmelor mari
Noiuni introductive:
__________________________________________________________________

48

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- rolul afacerii n cadrul ac. de pia
- domenii n care se nfiineaz : comer, construcii, prestri servicii
- parcursul necesar pentru demararea unei afaceri
- avantajele si dezavantajele deinerii unei afaceri
Condiiile pentru a determina forma ideal de societate comercial
- suma de bani necesar
- profilul net
- calificare i competen
- perspectiva de dezvoltare a afacerii i talentul managerial
- capitalul social
- participarea la luarea deciziilor
- taxele necesare iniierii afacerii i proceduri de constituire
- alte surse de venit
- responsabilitatea n caz de faliment
- Istoricul firmei
- Echipa de conducere cel mai important factor n succesul unei afaceri
- Calificarea i competena echipei de conducere
- Planul de afaceri:descrierea afacerii, scopul, produsele i serviciile oferite de
firm comparativ cu cele oferite de ctre competitori
Economia de pia: studierea cerinelor pieei,concurena de pia,politice
general a preurilor
Amplasarea firmei : alegerea locului de amplasare a firmei,alegerea zonei, posibilitatea
de angajare de for de munc
- Analizarea afacerilor din zon
- Calitatea mrfurilor produselor i serviciilor realizate
- Importana clientului i amplasarea unitilor n apropierea acestora
- Amenajarea tehnic a unitii n funcie de capitalul disponibil
- Evoluia afacerii
- Plan de dezvoltare al afacerii
- Planificarea corespunztoare a resurselor umane
- Deservirea sarcinilor de munc
- Specificaiile de lucru (caracteristicile personale de ocupare a postuluicalificare,educaie, experien)
- Promovarea personalului(personal propriu,personal din afar
__________________________________________________________________

49

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- Angajarea personalului de la firme concurente
- Selectarea personalului calificat ( teste, interviuri)
- Experiena i orientarea n cutarea unui loc de munc( Curriculum Vitae, scrisoare de
intenie
- Perfecionarea personalului( pregtire la locul de munc, pregtire prin coli)
- Plata salariilor(compensaii, venituri suplimentare)
- Factorii care determin salariile ( cererea de for de munc, legislaia n vigoare,
posibilitatea firmei de a plti,sindicatele, calculul salariilor,premii acordate,evaluarea
performanelor profesionale)
- Piaa i rolul marketing-ului
- Studiul pieei ( produs, plasare, promovare, reclam)
- Aprovizionarea
- Factori cheie ai aprovizionrii(calitate, cantitatea, pre, timp,furnizor)
- Activiti financiar-contabile
- Obinerea de fonduri pentru iniierea sau amploarea unei afaceri(capital
propriu,mprumuturi
- Categorii de capital (fix, de lucru, suplimentar
- mprumuturi financiare(bnci-pe termen scurt,mediu lung)
- Documente cerute de bnci pentru aprobarea mprumuturilor
Organizarea muncii
Elementele care stau la baza org. muncii: - diviziunea i cooperarea n munc
- crearea condiiilor corespunztoare de munc
- org. lucrului n schimburi
- ridicarea calificrii salariale
- asigurarea disciplinelor n munc
Structura org. a unitilor
Organizarea locului de munc n funcie de categ. unitii:8 ture, schimburi)
Cerine : tehnice-nzestrarea tehnic a locului de munc
Organizatorice - adaptarea mijloacelor de munc la om
fiziologice-reguli de comportare
Contractul colectiv de munc
Regulament de organizare i funcionare
Contract individual de munc

__________________________________________________________________

50

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Drepturile i obligaiile salariailor( contract pe perioad determinat sau pe perioad
nedeterminat, timpul de munc i repausuri periodice,concediul de odihn,concediul
pentru formare profesional,protecia social a omerilor,legislaia muncii referitoare la
omaj, codul muncii-legea 53-/2003,protecia prin servicii medicale,rspunderea
disciplinar)
Managementul Afacerii
Se refer la:
descrierea echipei manageriale
organizarea resurselor umane n cadrul afacerii
prezentarea proprietarilor afacerii
politica de management al resurselor umane
Echipa managerial are un rol hotrtor n iniierea, derularea i succesul afacerii.
Caracteristici eseniale pe care trebuie s le aib managerii:
ncredere n tot ceea ce ntreprind
capacitatea de a face fa eecurilor
inventivitate
perseveren
uurin n asumarea riscului
dedicare total
ntreprinztorii trebuie s aib ncredere total n afacerea pe care au iniiat-o, s aloce
ct mai mult timp n vederea asigurrii succesului permanent al afacerii i s elaboreze
un plan de dezvoltare a firmei avnd n vedere urmtoarele aspecte:
identificarea nevoilor imediate ale firmei
identificarea tipului persoanelor necesare pentru rezolvarea acestor nevoi
analiza personalului care trebuie angajat,calificarea acestuia i modul cum sunt alocate
responsabilitile
recompensarea salariailor
acordarea beneficiilor(salarii,prime,stimulente)
Evoluia unei afaceri este legat de priceperea cu care ntreprinztorul se nconjoar de
salariai competeni, eficieni i cinstii. Dac iniierea unei afaceri aparine
ntreprinztorului punere ei n practic necesit oameni capabili care s-l ajute pe acesta.
n momentul cnd s-a elaborat un plan de dezvoltare al afacerii trebuie ntocmit un plan

__________________________________________________________________

51

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
de dezvoltare a afacerii trebuie ntocmit un plan corespondent de angajare de noi
oameni n vederea realizrii sarcinilor suplimentare de munc.
Lipsa calificrii necesare poate produce mari prejudicii firmei.
Este necesar pregtirea salariailor pentru a fi capabili s-i asume noi responsabiliti.
n condiiile actuale un personal policalificat este un mijloc de asigurare mpotriva
pericolului care s-ar putea ivi datorit lipsei de salariai cu o calificare superioar.
Planificarea corespunztoare a resurselor umane presupune:
analiza postului( aceast analiz are avantajul crerii unei baze pentru evaluarea
performanelor viitoare ale postului)
descrierea sarcinilor de munc(presupune descrierea obligaiilor i responsabilitilor
unui anumit post n anumite condiii de lucru)
elaborarea specificaiilor de lucru(nseamn caracteristicilor personale potrivite ocuprii
postului calificare, educaie,experien)
Recrutarea personalului corespunztor se poate face prin:
promovarea personalului propriu
angajarea unor salariai de la firmele concurente(cu avantajele i dezavantajele
respective)
Pentru a alege cel mai potrivit salariat, ntreprinztorul are la ndemn o serie de
procedee:
solicitrile de serviciu-un formular de solicitare care pune accent pe studii, experien n
munc, deprinderi aplicabile n munc
testele-pentru informaii suplimentare n vederea lurii unor decizii
interviul-din care rezult experiena, aptitudinile,competentele
Personalul solicitat trebuie introdus n mediu de lucru al activitii pe care o v-a
desfura.
ntreprinztorul trebuie s aib n vedere perfecionarea personalului care se
poate face prin:
pregtire la locul de munc prin ucenicie
pregtire n afara locului de munc prin coli
Pentru activitile desfurate salariaii primesc compensaii , acestea sunt salariile i
veniturile suplimentare acordate.
Salariile sunt determinate de o serie de factori: cererea de for de munc, legislaia n
vigoare,posibilitatea firmei de a plti i sindicatele
Calculul salariilor se poate baza pe diferite sisteme de salarizare:
__________________________________________________________________

52

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
regim-dup timpul respectiv lucrat
acord-n funcie de producia realizat
n funcie de profilul firmei se pot acorda premii anuale sau trimestriale. Este corect ca
acestea s fie individualizate n funcie de realizri. n fiecare an se face o evaluare a
performanelor profesionale care ofer ntreprinztorului posibilitatea de a aprecia
rezultatele bune ale salariailor(prin creteri salariale) i de ai corecta pe cei care nu au
obinut rezultate corespunztoare.
O firm investete timp i bani n fiecare salariat pe care l angajeaz i pregtete.
Aceste investiii se pierd atunci cnd salariatul pleac din unitate la cerere, concediat
fr motive temeinice.
MODUL DE DESFURARE A ACTIVITII CA LIBER INTREPRINZTOR
Scopul acestei curs este de a ajuta pe ntreprinztorii care doresc s demareze activiti
comerciale ,s aleag forma juridic cea mai potrivit i drumul cel mai scurt i mai
ieftin pentru obinerea autorizaiilor necesare.
1. Cadrul legal pentru organizarea activitilor comerciale particulare:
Decretul lege nr. 54/1990 privind organizarea i desfurarea unor activiti economice
pe baza liberei iniiative.
Hotrrea Guvernului nr. 201/1990 pentru aprobarea normelor de aplicare a Decretului
lege nr. 54/1990
Hotrrea de Guvern nr. 449/1994 privind activitatea liber profesionitilor ( medici,
ingineri,avocai, arhiteci,notari publici,asisteni medicali)
Ordonana Guvernului Romniei 44/1995 privind mbuntirea impunerii activitilor
productoare de venit din exercitarea unor profesii libere i din lucrri literare.
Aceste acte normative reglementeaz procedurile de autorizare , funcionare i
impozitare pentru ntreprinztori individuali i asociaiile familiale.
Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerului reglementeaz nmatricularea
(obligatorie a comercianilor precum i regimul denumirilor,firmelor i emblemelor.
Registrul Comerului asigur caracterul public, nesecret al actelor de comer
Legea nr. 35/1991 completat de legea 57/1993 privind investiiile strine asigur cadrul
nediscriminatoriu, chiar favorizant pentru realizarea unor activiti comerciale cu
participare strin.
Legea nr. 31/1990 a societilor comerciale definete i reglementeaz cinci forme
legale de organizare pentru persoanele juridice ce desfoar acte de comer.(adic
activiti ce implic vnzri-cumprri)
__________________________________________________________________

53

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Legea 73/12.07.1996 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului 70/1994 privind
impozitul pe profit.
2. Formele juridice ce se pot desfura afacerile particulare
Principalele forme juridice n care poate fi lansat o afacere particular sunt:
ntreprinztori individuali, liberi profesioniti, asociaii familiale(grad de rudenie, act
doveditor)
societi comerciale i anume:
1.societatea n nume colectiv(S.N.C.)
2.societatea n comandit simpl(S.C.S.)
3.societatea n comandit pe aciuni(S.C.A.)
4.societatea pe aciuni(S.A.)
5.societatea cu rspundere limitat(S.R.L.)
Forma juridic pentru afacerea pe care ntreprinztorii particulari doresc s o n ceap
trebuie aleas cu grij inndu-se seama de:
1.natura activitii ce urmeaz a fi organizat
2. mrimea acesteia i posibilitile de dezvoltare
3.numrul viitorilor parteneri de afaceri
4. gradul de implicare i de rspundere asumat de fiecare dintre ei
5.capitalul social disponibil n comparaie cu cel necesar
6.ponderea participrii fiecrui partener la constituirea capitalului social
7.caracteristicile specifice fiecreia dintre diferitele forme juridice prevzute de
legislaia n vigoare.
ntreprinztori individuali, liberi profesioniti i asociaii familiale. Sunt cea mai simpl
form de manifestare a iniiativei particulare n activitatea economic.
Persoanele fizice, liber profesioniti-numai persoane care au domiciliul n Romnia.
Asociaiile familiale-se pot constitui ntre membrii unei familii cu gospodrie comun.
Ce activiti pot fi desfurate
H.G. 201/1990 prevede categoriile de activiti care nu pot desfura n uniti
particulare:
1. fabricarea i comercializarea de:
- produse explozibile, toxice, otrvuri, droguri, narcotice, produse
radioactive
- instalaii i echipamente nucleare, echipament militar, arme, muniii
- nfiinarea de case de toleran
__________________________________________________________________

54

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- fabricarea spirtului
- imprimarea hrilor
- contraband, specul
Desfurarea anumitor activiti este permis numai pe baza atestrii
profesionale a persoanelor respective. Atestarea se dovedete prin acte ca:
- diploma de absolvire pentru:nvmntul superior, coal
profesional, cursuri de calificare,
- cartea de meteugar sau lucrtor
- dovezi oficiale(autorizaii, procese verbale din care s rezulte
exercitarea meseriei timp de cel puin 3 ani.
Persoanele care nu dein acte doveditoare pot susine examen de atestare la
Direcia Judeean de Munc i Protecie Social.
Autorizarea se elibereaz de Consiliul Local n numele cruia se pltete la
Trezorerie i taxa de autorizare.
Primriile au stabilit c pentru anumite activiti i anume pentru acelea care
produc zgomot,noxe, nu se elibereaz autorizaie de funcionare n apartamente situate
n blocuri de locuine.
Avantaje
- filiera de autorizare este mai scurt-doar 3 etape de autorizare
- taxele de autorizare sunt mai puine i mai reduse
- modalitatea

de impozitare diferit baza de impozitare se calculeaz diferit, iar

impozitele percepute sunt mai mici n comparaie cu impozitul pe profit aplicat


societilor comerciale.
Dezavantaje:
- nu se poate folosi personal salariat
- posibiliti mai reduse
- posibiliti mai reduse de dezvoltare a activitii.
B.1.Societile comerciale
Societile comerciale sunt persoane juridice distincte de persoana proprietarilor
lor(asociai sau acionari).Ele desfoar activiti n nume proprii, au conducere i
sediu propriu.
Societile comerciale se constituie prin asociere pe baza unui contract de societate.
B1.1.Societatea n nume colectiv(S.N.C.) poate fi nfiinat de ctre doi sau mai
muli asociai, pe baza unui contract fr a depune un capital social iniial. Asociaii
__________________________________________________________________

55

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
contribuie conform nelegerii libere dintre ei, la constituirea patrimoniului social al
societii, prin aporturi n bani i/sau n natur.
Obligaiile sociale ale S.N.C. sunt garantate cu patrimoniul social i cu
rspunderea nelimitat i solidar a tuturor societilor.
B1.2.Societatea n comandit simpl(S.C.S.) este o asociere ntre unul sau mai
muli asociai principali, care particip la administrarea societii i rspund mpreun,
nelimitat cu averea lor i unul sau mai muli asociai cu drepturi limitate, numii
Comanditari
a cror rspundere limitat la aportul de capital .
B1.3.Societatea pe aciuni (S.A.) este o societate cu un capital de minim un
milion lei i avnd cel puin 5 acionari. Aciunile emise pot fi la purttor sau
nominative. O societate pe aciuni poate fi constituit prin asociere Public. Obligaiile
sociale ale S.A. sunt garantate cu patrimoniul social al acestuia, acionarii sunt obligai
numai la plata aciunilor.
B1.4.Societatea n comandit pe aciuni (S.C.A.) este o form mai rar ntlnit a
societilor n comandit. Este o asociere ntre investitori/comanditari (a cror
rspundere se limiteaz la plata aciunilor) i comanditai care particip la conducerea
societii i rspund solidar i nelimitat pentru datoriile i obligaiile societii.
B.1.5. Societatea cu rspundere limitat(S.R.L.) trebuie s aib cel puin un
asociat i maxim 50 de asociai. Capitalul social trebuie s aib o valoare de minim
MODULUL II
PREGTIRE DE SPECIALITATE GENERAL
Igiena personal i igiena instrumentelor folosite
Dotri, ustensile, instrumente de lucru i aparate, materiale i produse specifice
meseriei
Relaia cu clienii
1. Igiena personal, igiena ustensilelor, instrumentelor i aparatelor specifice
meseriei de frizerie coafur manichiur - pedichiur
NORME DE PROTECIE A MUNCII
Activitile din acest capitol se desfoar n uniti diferite prevzute cu
ncperi i utilaje adegvate.
Avnd n vedere prezena n permanen a clienilor, n unitate se impune luarea
unor msuri speciale.
__________________________________________________________________

56

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Msuri de electrosecuritate
Ctile i aparatele vor fi conectate la prize anume stabilite care au fost
prevzute n planul instalaiei electrice i care au circuit i ntrerupatoare separate pentru
fiecare casc sau aparat de permanent.
Nu se vor executa improvizaii la instalaiile electrice.
Nu este permis folosirea lmpilor, aplice fr globuri de protecie.
Reparaiile de orice natur la instalaiile electrice se vor face numai de ctre electricieni
autorizai. Unitaile se vor aproviziona din timp cu sigurane noi de rezerv calibrate
conform normelor care vor putea fi montate n cazuri extreme i de ctre responsabilii
unitilor conform indicaiilor date de ctre electricienii unitii.
Este stric interzis folosirea sau manipularea aparatelor electrice de ctre clienii unitii.
Inainte de punere n funciune al orcrui aparat electric acesta va fi n prealabil verificat
la atelierul de ntreinere al unitii.
Se interzice depozitarea materialelor de orice fel n apropierea contoarelor, tablourilor,
ntreruptoarelor, lmpilor, prizelor etc.
Utilajul electric livrat din magazin sau reparat n cadru atelierului va fi predat unitilor
numai pe baza unui proces verbal din care s rezulte ca utilajul respectiv este n perfect
stare de funcionare.
Reguli ce trebuiesc respectate n timpul desfurrii activittilor profesionale
In timpul seriviciului este obligatoriu s se poarte halate albe i ncheiate care nu se vor
folosi n afara salonului.
Inainte de aezarea clientului pe scaun sptarul va fi fixat i verificat pentru a
prentmpina accidentele.
Inaintea servirii clienilor, lucrtorii vor terge n faa lor maina de tuns,
foarfecul, pieptenul, vor spla pensula i sculele pe care le folosesc. In mod obligatoriu,
se va dezinfecta toate instrumentele dup fiecare client.
Se vor folosi prosoape curate la fiecare client.
Este interzis purtarea instrumentelor (mai ales cele tioase) n buzunarul halatului.
Sticlele i materialele existente trebuiesc etichetate cu scris cite.
Se interzice servirea persoanelor suferinde de boli de piele, pr, sau alte boli
molipsitoare. Pot fi servii clienii care prezint adeverina medical de specialitate din
care s rezulte c boala respectiv nu este contagioas.
__________________________________________________________________

57

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
O atenie deosebit trebuie acordat pregtirii apei pentru splat pe cap, care nu
trebuie s depeasc temperatura normal pentru a nu produce accidente clientei prin
oprire.
Pentru dezinfectarea periilor i pensulelor, se vor folosi urmtoarele soluii:
splarea lor cu ap cald cu 2% sod sau scufundarea ntr-o soluie de cloramina 2%
sau fenol 5% bine agitat timp 30-40 min dup dezinfectare se cltesc foarte bine cu ap.
Dup fiecare client se va face curenie la locul de munc (strngerea prului, vata, etc
i curenia instrumental).
Locul de munc va fi meninut n permanen curat, zilnic splat sau ters pordeaua i
praful.
Lucrtorii sunt obligai s efectuieze: M.R.F.-ul i R.B.W.-ul.
In salon trebuie s existe un dulpior sanitar cu materiale necesare primului ajutor
conform baremului.
Defeciunile tehnice ce se ivesc la utilaje i instalaii vor fi anunate la atelierul de
reparaii.
NORME DE IGIENpentru serviciile din cabinetele de tratament i machiaj cosmetic,
manichiur, pedichiur, coafur, frizerie
Art.1.-(1) Spaiile de desfurare a activitii trebuie s respecte prevederile art.2
din anexa nr. 1 la ordin.
(2) Pentru urmtoarele activiti trebuie s existe incinte separate prin ui:
a) epilare, tratament i machiaj cosmetic;
b) pedichiur, manichiur;
c) coafur, manichiur;
d) frizerie, brbierit, manichiur.
(3) Dac n cabinet se desfoar doar activiti de coafur i/sau frizerie, inclusiv
brbierit i manichiur, incinta pentru accesul, recepia i ateptarea publicului este
opional.
(4) Temperatura de lucru trebuie s fie confortabil i s nu se situeze sub 20C.
Art. 2. -(1) Utilizarea metodelor, a tipului de produs biocid pentru curare, dezinfecie
i sterilizare se face dup cum urmeaz:
Suport de tratat
Metoda de aplicare
Materiale necritice
Suprafee inerte, cum ar fi: Curare

Observaii

pavimente, perei, mobilier

pentru

Splare cu soluie de detergent


ndeprtarea

prafului

etc.
murdriei, urmat de cltire cu ap
__________________________________________________________________ 58

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
cald
Suprafee inerte, cum ar fi: Dezinfecie de nivel sczut tergere, respectndu-se timpul i
chiuveta, W.C.,suprafeele de sau cu un produs detergent- concentraia
lucru, pat de lucru etc.

dezinfectant

conform

instruciunilor productorului, apoi

Material moale, cum ar fi: Dezinfecie de nivel sczut

cltire
Splare la maini automate cu ciclu

prosoape, cearceafuri etc.

termic de dezinfecie i fierbere sau


la o firma specializat, n baza unui
contract
Uscarea se face n camere special
amenajate

sau

mainilor de splat
Spatule din plastic sau metal, Dezinfecie de nivel sczut Splare, urmat

uscatoarele
de

imersie

taviele, ustensilele care intr cu un produs detergent- complet n produsul biocid, apoi
n contact cu pielea intact, dezinfectant

cltire cu ap

pr sau unghii ori cu substane


de lucru
Materiale semicritice
Orice suprafa inert sau Dezinfecie
material

de

nivel tergere sau imersie complet n

moale care a fost intermediar

produsul biocid, urmat de splare,

stropit cu snge sau alte fluide


corporale
Pilele de unghii refolosibile,
pensetele,

vasele

apoi cltire cu ap
Dezinfecie

de

nivel tergere sau imersie complet n

pentru intermediar

manichiur, cadiele pentru

produsul biocid, urmat de splare,


apoi cltire cu ap

pedichiur, perii de unghii,


lavoare pentru splat prul
etc.
Orice articol care vine n Dezinfecie de nivel nalt

Splare urmat de imersie n

contact cu mucoasele intacte

produsul biocid, apoi cltire

sau cu pielea lezat ori care


susine un articol steril
Materiale critice
Articolele
tioase

li Sterilizare prin metode fizice Conform prevederilor legale n

neptoare care ptrund adnc sau chimice

vigoare i ale art. 5 din anexa nr. 1

n piele, refolosibile

la ordin

__________________________________________________________________

59

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
(2) Canapeaua pentru tratamente cosmetice va fi acoperit cu o hus de unic
folosin, care se va schimba dup fiecare client, sau din material impermeabil, care se
cur i se dezinfecteaz dup fiecare edin cu un produs detergent-dezinfectant.
Art. 3.-(1) Toate produsele cosmetice utilizate trebuie s respecte prevederile Legii
nr. 178/2000 privind produsele cosmetice, republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare.
(2) Toate produsele cosmetice trebuie pstrate n containere nchise i curate,
etichetate corespunztor i utilizate conform prevederilor legale n vigoare.
(3) Utilizarea unui preparat cosmetic pentru un client se face prin extragerea unei
poriuni din containerul preparatului respectiv pentru evitarea contaminrii produsului,
iar repartiia acestuia se face folosindu-se una dintre urmtoarele metode:
a) folosirea unei spatule curate pentru scoaterea unei poriuni de substan din
container;
b) folosirea unui tub din metal sau plastic care poate fi rsturnat;
c) folosirea poriunilor individualizate pentru o singur utilizare pentru a preveni
contaminarea materialelor n vrac.
(4) Produsele cosmetice se utilizeaza respectnd termenul de valabilitate precizat pe
ambalaj.
Art. 4. - Personalul trebuie s poarte halate sau echipamente de lucru lavabile,
curate, de culoare deschis, confecionate special pentru a fi purtate n timpul executrii
procedurilor.
Art. 5. - Epilarea se efectueaza respectndu-se urmtoarele condiii:
1. Materialele folosite pentru epilare sunt urmtoarele:
a) ceara solid, dur, pe care esteticianul o aplic pe piele i apoi o ndeprteaz
mpreun cu prul ataat;
b) ceara moale, care se afl pe un material-suport sub form de plasture, care este
ndeprtat de pe piele mpreun cu prul ataat;
c) amestecuri care conin zaharuri, ce sunt aplicate pe piele i apoi acoperite cu
plasturi, cu ajutorul crora se ndeprteaz amestecul mpreun cu prul ataat.
2. Spatulele de lemn se folosesc pentru un singur client.
3. Spatulele refolosibile trebuie curate i dezinfectate, dup folosirea acestora la un
singur client, conform art. 2 alin. (1).

__________________________________________________________________

60

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
4. Orice produs cosmetic pe baza de cear se folosete la un singur client, cu excepia
cerii solide, care poate fi reutilizat doar n urma tratrii n aparate speciale care o
nclzesc la temperaturi de peste 100C i o filtreaz.
5. Produsele din ceara moale, zaharuri i materialele-suport pentru aplicarea acestora
trebuie ndeprtate dup folosirea acestora la un singur client.
6. Produsele de ceara trebuie aplicate unui client cu aceeai spatul, numai pe pielea
intact.
7. Aplicatoarele personale cu roller trebuie curate i dezinfectate prin dezinfecie de
nivel intermediar cu un produs biocid, conform prevederilor legale n vigoare, dup
fiecare client.
8. La epilarea zonelor din apropierea sprncenelor trebuie protejai ochii cu materiale
adecvate. In cazul materialelor refolosibile, acestea trebuie curate i dezinfectate prin
metoda dezinfeciei de nivel sczut, conform prevederilor legale in vigoare, dup
utilizarea acestora la un singur client.
9. Esteticianul trebuie sa foloseasc mnui de unica folosin n timpul procedurii de
epilare.
Art. 6. - Machiajul se efectueaz respectandu-se urmtoarele condiii:
a) pentru fiecare client se folosete un burete sau un aplicator de unic folosin;
b) pielea trebuie curat nainte de aplicarea machiajului;
c) creioanele pentru machiajul ochilor i al buzelor trebuie reascuite naintea folosirii
pentru un nou client;
d) cnd nu sunt folosite, paletele pentru machiaj trebuie acoperite;
e) toate ervetele si materialele de acoperire a feei refolosibile trebuie splate,
dezinfectate i uscate dup fiecare client, conform prevederilor art. 2 alin. (1).
Art. 7. - Vopsirea genelor i a sprncenelor se efectueaz respectndu-se urmtoarele
condiii:
a) se utilizeaz numai produse cosmetice de colorare i vopsire cu aceast destinaie,
conform prevederilor legale n vigoare i respectnd instruciunile productorului;
b) este interzis deservirea clientului n situaia n care se observ ca acesta prezint
afeciuni oculare;
c) aplicatorul i prile de hrtie utilizate ca suport pentru vopsirea genelor sunt de
unic folosin.
Art. 8. - Tratamentul cosmetic al feei se efectueaz respectndu-se urmtoarele:

__________________________________________________________________

61

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
a) tratamentul cosmetic cuprinde urmtoarele etape: curarea pielii, exfolierea,
aplicarea mtilor cosmetice, folosirea lmpii roii dermale, aplicarea curentului
galvanic i electric cu nalt frecven, tratamentul cu abur, masajul facial, extracia
punctelor negre i tratamentul cu compui alfa-hidroxi;
b) aplicatoarele, periile, electrozii i instrumentele refolosibile trebuie curate i
dezinfectate cu un produs biocid, conform prevederilor legale n vigoare, dup utilizarea
acestora la un singur client;
c) pentru fiecare client trebuie folosit un burete sau aplicator de unic folosin;
d) aparatul cu abur pentru tratament facial trebuie ntreinut n permanent stare de
curenie;
e) ventuzele de sticl trebuie curate i dezinfectate cu produse biocide prin metoda
dezinfeciei de nivel sczut, conform prevederilor legale n vigoare, dup folosirea la un
singur client;
f) materialele utilizate pentru protecia ochilor pot fi de unic folosin sau
reutilizabile. In cazul refolosirii acestora, ele trebuie curate i dezinfectate cu produse
biocide prin metoda dezinfeciei de nivel sczut, conform prevederilor legale n vigoare,
dup folosirea la un singur client.
Art. 9. - Extraciile se efectueaz cu respectarea urmtoarelor condiii:
a) lumenul extractorului de comedoane trebuie curat i dezinfectat cu un produs
biocid prin metoda dezinfeciei de nivel nalt, conform prevederilor legale n vigoare,
dup folosirea la un singur client;
b) ntre extraciile efectuate aceluiai client, aparatul de extracie a comedoanelor
trebuie ters cu alcool pentru a se preveni contaminarea altor zone ale feei;
c) n timpul extraciilor esteticianul trebuie s poarte manui sterile, de unic folosin.
Art. 10. - Tratamentul cu compui alfa-hidroxi se efectueaz cu respectarea
urmtoarelor condiii:
a) acidul glicolic trebuie folosit n conformitate cu instruciunile productorului;
b) n timpul tratamentului se folosesc mnui sterile, de unic folosin;
c) n timpul tratamentului se acoper ochii clientului pentru prevenirea accidentelor;
d) esteticianul furnizeaz clientului instruciuni verbale i scrise referitoare la
ngrijirea pielii dup tratamentul cu acid glicolic.
Art. 11. -(1) Manichiura cuprinde urmatoarele etape:
a) splarea i dezinfectarea minilor esteticianului i ale clientului;

__________________________________________________________________

62

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
b) examinarea minilor clientului n vederea depistrii bolilor dermatologice sau
rnilor;
c) tierea si pilirea unghiilor;
d) tratarea mnilor cu o solue antiseptic
e) nmuierea, ndeprtarea cuticulelor prin mijloace mecanice: mpingere, tocire i/sau
tiere;
f) tratamentul cosmetic al cuticulelor, al unghiilor i al minilor: masaj, baie de
parafin etc.;
g) aplicarea lacului sau a pastelor de unghii i a decorurilor.
(2) Pedichiura cuprinde urmtoarele etape:
a) splarea i dezinfectarea minilor esteticianului i a picioarelor clientului;
b) examinarea picioarelor clientului n vederea depistrii diverselor boli sau rni, a
calozitilor, btturilor etc.;
c) tratarea pielii picioarelor clientului cu o soluie antiseptic autorizata;
d) nmuierea n ap cald, mpingerea, tocirea i/sau tierea cuticulelor prin mijloace
mecanice;
e) tierea i pilirea unghiilor;
f) tratarea i pilirea calozitilor i a btturilor;
g) tratamentul cosmetic al cuticulelor, al unghiilor i al picioarelor: masaj, baie de
parafin etc.
(3) Aplicarea unghiilor artificiale i protejarea unghiilor tehnice i false cuprind
urmtoarele etape:
a) splarea i dezinfectarea minilor esteticianului i ale clientului;
b) examinarea minilor clientului;
c) pregtirea unghiilor naturale prin curare i tratare;
d) mpingerea, tocirea i/sau tierea cuticulelor prin mijloace mecanice;
e) dezinfectarea unghiilor, aplicarea unui adeziv acrilic sau a unui gel special pe
unghia natural;
f) aplicarea capsulelor prin diferite mijloace.
(4) Inaintea efecturii procedurilor de manichiur sau pedichiur trebuie evaluat
pielea din jurul unghiilor. In cazul constatrii unor leziuni profunde, tratamentul trebuie
amnat.
(5) Toate echipamentele, accesoriile i materialele refolosibile trebuie curate si
dezinfectate nainte de utilizarea lor la un nou client.
__________________________________________________________________

63

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
(6) Pentru fiecare client se folosete un burete nou, care se arunc dup teminarea
sedinei.
(7) Vasele pentru manichiur i pedichiur, instrumentele refolosibile se cur, se
dezinfecteaz i se sterilizeaz, conform prevederilor art. 2 alin. (1), dup fiecare edin
de manichiur.
(8) Baia de cear parafinic trebuie curat i dezinfectat dup fiecare edin,
nainte de a fi reumplut cu un nou coninut.
(9) Clienii care solicit ndeprtarea unghiilor ncrescute trebuie ndrumai ctre un
medic specialist.
(10) In timpul procedurilor de pedichiur esteticianul trebuie s poarte manui sterile,
de unic folosin, pentru efectuarea tratamentului la clienii a cror piele de la nivelul
picioarelor prezint anumite dermatomicoze cauzate de dermatofii. Negii trebuie
acoperii n timpul procedurii. In aceast situaie se folosesc numai instrumente sterile,
de unic folosin, care vor fi aruncate dup utilizare.
(11) Este interzis efectuarea tratamentului cu cear n cazul clientului ale crui mini
sau picioare prezint leziuni deschise.
Art. 12. (1) Inainte de nceperea procedurii de baie cu cear parafinic, pielea
clientului trebuie tears cu o soluie antiseptic autorizat.
(2) Picioarele i minile clientului trebuie splate i dezinfectate cu un antiseptic
autorizat, nainte de nceperea procedurii de pedichiur, manichiur sau a bii
picioarelor n parafin.
Art. 13. -(1) In caz de sngerare n timpul tratamentului cu cear, pielea trebuie
tears imediat cu un produs antiseptic autorizat pentru piele, nainte de a continua
tratamentul.
(2) Clientul primete de la estetician instruciuni verbale sau scrise referitoare la
ngrijirea pielii dup tratament.
Art. 14. - Operaiunile de coafur, frizerie, brbierit se efectueaz respectndu-se
urmtoarele:
1. Toate echipamentele i instrumentele folosite trebuie meninute n bun stare de
funcionare, iar modul de utilizare trebuie s respecte instruciunile productorului.
2. Prile din echipament care se pot contamina trebuie curate i/sau dezinfectate
zilnic, dupa necesitate, i acoperite cu hrtie, care se va schimba periodic.
3. Pensulele i casoletele pentru prepararea spumei de ras se cur i se dezinfecteaz
dup utilizarea acestora la un singur client.
__________________________________________________________________

64

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
4. Colectarea prului se va face n saci de polietilen, separat de alte deeuri.
5. Echipamentul, instrumentarul i materialele folosite pentru deservirea clientului fac
parte din urmtoarele categorii:
a) articole tioase i neptoare care ptrund sau pot leza pielea, cum sunt aparate i
lame de ras refolosibile, bricege, foarfeci de tuns i de filat etc.; dup folosirea la un
singur client, articolele de unic folosin se arunca, iar cele de multifolosin se
sterilizeaz fizic sau chimic, conform prevederilor legale n vigoare;
b) articole care vin n contact cu mucoasele, cu pielea lezat sau cu obiectele care
susin articolele sterile, precum i pensulele de ras, casoletele; dup folosirea la un
singur client, articolele de unic folosin se arunc, iar cele refolosibile se cur i se
dezinfecteaz prin dezinfecie de nivel nalt sau se sterilizeaz conform art. 2 alin. (1);
c) articole care vin n contact cu pielea intact i prul, fr s aib contact cu
mucoasele, cum sunt bigudiuri, piepteni, clame, agrafe, perii, alte articole similare; dup
folosirea la un singur client, articolele de unic folosin se arunc, iar cele refolosibile
se cur i se dezinfecteaz prin dezinfecie de nivel sczut sau cu un produs detergentdezinfectant.
2. Dotri, ustensile, instrumente de lucru i aparate, materiale i produse specifice
meseriei
DESCRIEREA SALONULUI DE COAFUR
Salonul de coafur trebuie s fie dotat cu fotolii pentru cliente, oglizi, dulpioare
mici, scafe pentru splarea prului, cti electrice pentru uscarea prului (acestea s fie
n numr suficient).
Instalaia de aerisire, n special trebuie s funcioneze n bune condiii deoarece
se lucreaz cu multe substane chimice.
n unitiile de coafur fiind cald se impune axarea pe tavan a unuia sau mai
multor ventilatoare sau montarea aparatului de aer condiionat.
n salonul de coafur trebuie s se gaseasc n numar suficient lenjerie necesar
astfel ca la fiecare client s se schimbe. Se recomand ca prosoapele care le folosesc n
coafur s fie unifolosibile astfel nct dup folosire (la fiecare client) s se arunce.
Este interzis a se folosi aceiai lenjerie pentru dou sau ma multe cliente.
Tot odat fiecare lucrtor trebuie s aib trusa personal complet de bun
calitate i foarte bine ntreinut. Lucrnd cu aceleai ustensile coaforul se obinuiete
cu ele cu mnuirea lor astfel realizeaz o munc de calitate ntr-un timp ma scurt i cu
__________________________________________________________________

65

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
un efort redus. Pentru desfurarea n bune condiii a lucrului salonul de coafur trebuie
s fie aprovizionat coform cerinelor ai produselor i materialelor necesare procesului de
munc. Ex: Vopsele de diferite culori, tipuri, pudr decolorat, tratamente pentru pr,
lacuri, fixative, spum pentru pr, gel de pr, cear, crem ondulatoare, soluii pentru
permanent, soluii pentru neutralizare, decapantul.
MOBILIERUL NECESAR PENTRU SALONUL DE COAFUR
OGLINDA
Este un auxiliar preios pentru coafor. Ea permite clientului i lucrtorului s-i
controleze permanent munca pe tot parcursul unei lucrri de tuns, de coafat, etc.
Lucrtorul poate s adapteze mai uor i corespunztor frezura sau coafura la
fizionomia clientului, s-i dea seama n timp util de eventualele greeli. De aceea
oglinda trebuie s fie bine luminat i astfel ncadrat nct s ncadreze i lucrtorul i
clientul n acest scop c este montat pe perete deasupra mobilierului de coafur (cam la
10cm mai sus de nivelul acestuia mobilierului). Nu este permis ca oglinda s aib efecte
care pot produce deformaii de imagine, s fie murdar, prfuit sau stropit; ea trebuie
s fie n permanen curat pentru a reflecta ct mai bine orice amnunt.
CHIUVETA I SCAFA
Se folosete pentru splarea prului, este prevzut cu sifon pentru scurgerea
apei ai impuritiile rezultate sunt mai multe tipuri de chiuvete care se sprijin pe dou
console metale i chiuvete reglabile. Dup fiecare intrebuinare se cur i se spal de
fibrele mrului de pr.
DULPIORUL
Este confecionat din lemn prevzut cu 2-3 sertare n care se pastreaz lenjeria,
materialele i ustensilele.
Dulpiorul este aezat n partea dreapt a locului de munc astfel nct s rmn un
spaiu liber de 80 cm 1 m pn la locul vecin, pentru a permite libertatea de micare a
lucrtorilor.
SCAUNELE I CANAPELELE DE ATEPTARE
Pe lng mobilierul strict necesar executrii meseriei salonul de coafur trebuie
s fie dotat i cu canapele i scane de ateptare ct mai comod pentru clientel.

__________________________________________________________________

66

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
n ultimul timp aceste scaune i canapele sunt de mai multe tipuri n culori vii
sau pastelate. Aceste scaune prezint avantajul c se pot spla uor. Numrul lor este
variabil n funcie de spaiul general al salonului astfel s nu mpiedice activitatea.
MSUELE DE ZIARE I REVISTE
Este confecionat dn lemn fiind vopsit n alb. n ele trebuie s se afle
medicamente necesare: pansamente, leucoplast, alcool sanitar, iod, ap oxigenat, spun
de toalet i un prosop plusant.
Acste medicamente se folosesc atunci cnd este cazul.
VITRINA
Aceasta are un rol important n atragerea clientei spre prestrile de servicii ce se
execut n salonul de coafur, aceasta trebuie s fie n primul rnd curat i aranjat n
chip atrgtor, folosindu-se fotografii sau postere cu diferite tunsori i frizuri moderne
excutate de preferin de lucrtorii salonului.
Vitrina trebuie s fie bine luminat i n timpul nopi.
CASA DE MARCAT
Este alctuit dintr-un scaun i o msu pe care st aezat i unde stau bani
ncasai n cursul zilei de lucru.
GARDEROBA
n salonul de coafur se afl de asemenea o garderob special pentru lucrtor i
o garderob pentru clientel unde se depun hainele pe durata ederii.
MAGAZIA
Poate fi de fapt o camer n care se depoziteaz materialele i rufria necesar
procesului de lucru pe o anumit perioad de timp.
LENJERIA
Exercitarea acestei meserii este necesar ca salonul de coafur s fie dotat cu
lenjerie necesar.
De preferin alb i care trebuie s fie ntodeauna foarte curat n bun stare i
n cantiti suficiente ca s acopere nevoile tuturor lucrtorilor i lucrrilor ce se execut
n salonul respectiv.
Lenjeria const n: prosoape, erveele observndu-se ns pentru fiecare ramur
de activitate obiecte de lenjerie specifice. Salonul trebuie s fie dotat cu manta de tuns,
mantale cauciucate de protecie n timpul vopsirii prului i prosoape.
HALATUL

__________________________________________________________________

67

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Este un obiect de lenjerie personal individual pe care lucrtorul l poart numai
n orele de program, s fie foarte curat i n bun stare, halatul se schimb cel puin de
dou ori pe sptmn.
MANTAUA DE TUNS
Pentru saloanele de coafur se confecioneaz n ultimul timp din materiale
colorate pastel sau imprimate i garnisite cu dantel.
Dimensiunile mantelei sunt mai mari astfel s acopere clientul sau clienta si
protejeze de ap, fire de pr sau de substane care se utilizeaz la diferite lucrri.
MANTAUA DE TUNS
Este confecionat din cauciuc plastic impermeabil. Pentru a nu permite
stropirea hainelor cu vopsea sau perhidral.
MATERIALE, INSTRUMENTE, APARATE, FOLOSITE N SALONUL DE
COAFUR
PIEPTENELE
Se utilizeaz nainte de a executa o tunsoare pentru a descurca uviele i firele
de pr asigurndu-se astfel reuita deplin a acestor operaii. Pieptenele este
confecionat din os, con, celuloid, material plastic, exist foarte multe modele de
piepteni cu mner sau fr mner, cu clini dei sau cu dini rari, fiecare servind la
anumite operaii.
FOARFECELE
Folosirea foarfecelor n diferite scopuri a dus la apariia a numeroase tipuri care
dei au elemente comune le difereniaz prin construcie, form i dimensiune.
Foarfecele de tuns care se deosebete de celelalte foarfeci n ceea ce privete forma i
lefuirea ntr-u ct prul opune mult mai mult rezisten la tiere dect alte materiale.
Odat cu extinderea tunsorilor pe pr scurt au aprut diferite modele de foarfeci: mai
lungi, mai subiri cu o lam cu tiul drept i o lam cu tiuul crestat, anumite foarfece
cu tiul de filat prul. Dup ntrebuinarea tunsorilor cu foarfecele se recomand
dezinfectarea lor dup fiecare client.
PERIA DE PR
Sunt perii cu coad care se utilizeaz la pieptnatul prului i perii fr coad
care se folosesc la pieptnatul i curatul prului.
Periile se confecionez din pr de porc, din fibre vegetale i din materiale
plastice, ceramic i titan.
__________________________________________________________________

68

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Periile se pstreaz ntr-o perfect stare de curenie, se spal din cnd n cnd i
se dezinfecteaz; nu este permis splarea periilor n soluii detergente puternice n
soluii chimice sau sod caustric.
PERIA DE SCURTAT PRUL MRUNT, CZUT DE LA TUNS
Este confecionat din pr foarte moale i foarte lung montat pe o bucat subire
i lung din lemn sau metal este prevzut cu mner i se ntreine ca i celelalte perii.
STROPITORUL DE PR
Este confecionat din metal, stid sau metal plastic i se utilizeaz la uscatul
prului.
FEONUL DE PR
Este un aparat modern electric folosit la uscarea prului precum i la obinerea
unor modele de frizuri sau coafuri bazate mai ales pe onduleuri.
Feonurile sunt de dou tituri:
-

rotund n form de melc confecionat din metal;

feonul n form cilindric confecionat din material plastic


Feonu se manevreaz n sens invers sensului pe care o are ondulaia deoarece

jetul de aer cald mpinge prul l usuc i i imprim micare n aceat direcie.
PULVERIZATORUL
Este un mic aparat compus dintr-un recipient de sticl sau material plastic i o
pomp de cauciuc care procedeaz n particule fine, substana o fixeaz coafura.
n prezent se folosete un nou model pulverizator mai perfecionat, pulverizator
tip spraz are form cilindric i este confecionat din material plastic.
ONDULATORUL
Ondulatorul de 2 tipuri:
-

de coafat normal care se nclzete la flacr

acionat electric de la Babzlis

CASCA ELECTRIC
Casca electric se folosete la uscatul prului. Sunt cti care sunt montate pe un
picior metalic, sunt cti care se pot monta pe perete la nivelul dorit.
BIGUDIURILE
Sunt obiecte de form cilindric avnd dimensiuni diferite ntre 3-8 cm lungime
4-5 cm lime.

__________________________________________________________________

69

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Bigudiurile se folosesc la rularea prului pentru obinerea ondulaiei i a
coafurii.
Bigudiurile sunt de 2 tipuri:
-

bigudiuri pentru ondulaia cu ap care sunt confecionate din material plastic sau

metal;
-

bigudiuri pentru ondulaia din lemn i ebonit (plastic).


DEZINFECTAREA INSTRUMENTELOR I A LOCULUI DE MUNC
n meseria de coafur, frizerie se impune ca paralel cu igiena personal a

lucrtorului n curenia desvrit.


Dezinfecia locului de munc respectiv a suprafeelor plane se va efectua cu:
SUBSTANA PERFORMANT
Este un dezinfectant lichid, limpede, vscos, spumos, de culoare albastr cu
miros plcut.
CLOROM
Poate fi utilizat i la dezinfecia instrumentelor de max, prin dizolvarea unei
tablete la 3 l ap.
PRESTI-MAIN
Soluie pentru dezinfecia minilor lucrtorului sub form lichid, limpede,
vscoas, incolor, spumant, soluia este gata de utilizat.
STERILIZATOR CU CUART
Au forma cilindric, are un buton pentru alimentare la curent 220 v, i este
adoptat un buton pornit-oprit.
CLOROSAN
Se gsete sub form de granule. Are rolul de albire i dezinfecie a ruferiei.
Concentraia este de 10 gr clorosan la 30 l (pentru 5 Kg rufe uscate).
DESOGERM
Se

utilizeaz

pentru

dezinfectarea

sau

sterilizare

prin

imersie

instrumentelor(mase plastice sau cauciuc). Se utilizeaz prin diluarea cu ap nainte de


folosire astfel:
-

soluii 0.5% timp de 60 min

soluii 0,8% prima imersie timp de 30 min

PRODUSE DE STYLING FOLOSITE N SALOANELE DE COAFUR


__________________________________________________________________

70

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
n saloanele de coafur se dfolosesc mai multe produse de styling pentru
executarea diferitelor coafuri:
Lacul fixativ
-

spuma de pr

lacurile fixative cu sclipici

cear modelatoare

gel de pr

3. Relaia cu clienii
RECEPIA N SALONUL DE COAFUR
Recepia (primirea) este punctul n care clientul i ncepe relaiile sale cu
personajul salonului.
Ca recepionist, coafeza poate ajuta relaiile cu clienii fiind RELAXAT,
PRIETENOAS, CONCRET I PRACTIC.
Obligaiile de recepionist:
-

salutai (ntmpinai) clientul politicos curtenitor i amabil;

ngrijii clientul promod i util;

cnd clientul are un sfat sau o informaie coafeza trebuie s-l dea corect, exact

i eficient;
-

asigur-te c noii clieni, cunosc numele salonului, adresa i numrul de telefon

(pentru a putea face reclam salonului);


-

s poi da n orice moment informaii despre timpul lor i durata necesar;

fii atent atunci cnd faci programrile i mai ales cu ndeplinirea la timp a

lucrrilor solicitate;
-

gsete-i timp s confirmi primirea fiecrui client i asigurl c va fi bine ngrijit;

coafeza trebuie s dea sfaturi clientei pentru stabilire atunsorii i coafurii;

coafeza trebuie s acorde timp pentru consultarea clientei nainte de ncepere a

coafurii, pentru a evita orice nenelegere orict de ocupai ar fi, trebuie s stea calm i
negrbit-aceasta o va ajuta s evite greelile;
-

creaz o impresie, direct ncepnd cu propria apariie, printr-o prezen cu bun

gust mbrcat i o coafur atractiv;


-

fii de ajutor i amabil cu orice persoan care sosete n salon fr programare

prealabil.

__________________________________________________________________

71

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Grija pentru client
Grija pentru client este esenial n succesul dumneavoastr ca coafez. Este o parte
important n tot ceea ce facei pentru clientul dumneavoastr n salon i implic
preocupare pentru client i o adevrat dorin de a satisface toate necesitiile acesteia.
Fcnd aceasta, vei ridica standardele dumneavoastr profesionale spre care
tindei.
Ca multe alte lucruri, o bun grij pentru client trebuie nvat i aceasta cere
studiu individual.
n acest capitol se vor prezenta urmtoarele:
-

comunicarea dintre dumneavoastr i client;

interpretarea nevoilor clientei;

pregtirea clientei i prului sau pentru diferite sarcini;

nelegerea prului i a pielii cu care lucrai;

diagnoza prului i a pielii;

luarea deciziei i alegerea n cunotiin de cauz atunci cnd anumite servicii

trebuie sau nu aplicate.


CE SE NELEGE PRIN GRIJA FA DE CLIENT?
Grija pentru o client nseamn exact ceea ce spune: grija pentru clientul
dumneavoastr UMBLATUL dup ea, asigurndu-se c ea se simte comfortabil
satisfcut de serviciu i ngrijit (asistat) n siguran. Aceasta ncepe n momentul
intrrii clientei n salon i continu pn cnd l prsete.
PREOCUPAREA PENTRU CLIENTI SI DISCUTIA DE CONSILIERE
PREGTETE CLIENTA N VEDEREA REALIZRII TUNSORII
Consilierea clientei se face printr-o discuie politicoas pentru explicarea corelrii
caracteristicilor ei cu forma tunsorii

__________________________________________________________________

72

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Consilierea are caracter individualizat, cu luarea n consideraie a dorinelor pentru:
- a satisface nevoia de informare a clientei
- a oferi servicii i produse care s acopere necesitile clientei
- o servire a clientei, care contribuie la satisfacerea ei i la formarea unei impresii
pozitive
Discuiile de consiliere se pot face naintea, n timpul, la ncheierea unei tunsori.
Se mpart n:
Faza de ntmpinare i contact
- salutai cu amabilitate clienta
- zmbii-i
- vorbii clar i rar
- nsoii clienta spre locul de munc
Faza de informare
- punei ntrebri clare pentru a afla dorina clientei
- ateptai rspunsul, punei ntrebri pn v vei forma o imagine clar asupra dorinei
clientei
- explicai clientei c un rol important n alegerea tunsorii este studierea imperfeciunilor
craniului i ale figurii
- s i se prezinte cu ajutorul cataloagelor, revistelor, programelor de calculator posibile
tipuri de tunsori
Faza de consiliere
- evideniai avantajarea clientei i oferii-i i alte posibiliti dac este nehotrt
Faza de ncheiere i confirmare
- convingei-v c clienta a neles totul corect i este de acod cu tunsoarea potrivit
- ludai clienta i confirmai-i c a fcut o alegere bun
- dup executarea tunsorii ntrebai clienta dac este mulumit
- oferii clientei sfaturi,recomandai-i produse pentru ngrijirea prului acas
COAFORUL TREBUIE S CONVING CLIENTA C EL ESTE UN EXPERT N
MBUNTIREA ASPECTULUI GENERAL

__________________________________________________________________

73

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

PROTEJAREA IMBRACAMINTEI CLIENTEI


Scopul: acoperirea mbrcmintei clientei astfel nct aceasta s nu se pteze sau s se
ude.
- mantaua de tunsprotejeaz mbrcmintea clientei de prul tuns
- prosop pluatse utilizeaz pentru splatul sau udatul prului
- erveele de hrtie-se folosesc la vopsitul prului,co protecie suplimentar
AEZAREA CLIENTULUI clientul este aezat pe scaun astfel nct pe parcursul
lucrrii s stea ntr-o poziie comod; scaunul se fixeaz la o nlime care s permit
poziia corect a lucrtorului.
Crearea cadrului ambiental in salonul de coafura
Pentru fiecare persoana care solicita serviciile din cadrul unui salon, fie de
coafura sau frizerie, este esential ca in acest timp, acea persoana sa beneficieze de acea
stare de bine oferita prin tot ceea ceinseamna cadru ambiental: ordine, curatenie,
armonie cromatica, folosind culori vesele, calde, conduita exemplara. Tot acest cadru
ambiental aduce un plus de frumusete, pe langa priceperea si dibacia mainilor unui
frizer sau coafeze si determina clintela sa revina cu incredere.
Pentru inceput salonul trebuie sa cuprinda un spatiu luminos, igienic, curat,
aerisit, avand o dotare moderna in perfecta stare de functionare. Acest spatiu trebuie
repartizat avand in vedere primirea clientelei, desfasurarea ritmica a lucrului, sala de
asteptare, toaleta atat pentru clientela cat si pentru personal si spatiul destinat depozitarii
materialelor necesare.
Spatiul luminos al salonului este asigurat de dotarea cu vitrine, oglinzi mari de
cristal, culori cromatice corespunzatoare si iluminarea plafonului care sa asigure o
lumina uniforma. Peretii salonului si fiecare colt al incaperilor, trebuie sa reflecte
frumusete prin aplicarea diverselor fotografii care sa reprezinte tipuri de freze, de la cele
clasice pana la cele moderne, sofisticate, machiaje de zi si de seara.
__________________________________________________________________

74

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Igiena primara consta in ordinea, curatenia, dezinfectarea si sterilizarea truselor
de lucru si a materialelor folosite cat si a mobilierului din dotare. La fel de important
este ca halatul sau uniforma lucratorului sa fie curata si calcata, mainile si unghiile
acestuia trebuie sa fie curatate si ingrijite. Nu este admis lucratorilor din acest domeniu
sa-si inceapa activitatea zilnica, nebarbieriti, nepieptanati sau in cazul femeilor, cu
bigudiurile in par. Tot legat de igiena, o reprezinta si fumatul care nu este permis in
timpul executarii unei lucrari sau in incinta salonului, aceasta se face doar in pauza si in
locuri special amenajate. Aceste elemente reprezinta aspecte negative care trebuie
eliminate din unitatile de coafura.
Dotarea salonului cuprinde pe langa obiectele care contribuie la iluminarea
naturala si artificiala a salonului si mobilierul modern , compus din fotolii de frizerie
sau coafura, scaune, tabureti sau canapele confortabile pentru sala de asteptare, masute
pentru

reviste

si

ziare,

dulapuri

speciale

pentru

depozitarea

materialelor,

echipamentelor, pastrarea lenjeriei si prosoapelor, paravane speciale, masute


confectionate din lemn sau metal prevazute cu un sertar incapator in interiorul caruia se
pastreaza instrumentele, materiale estetice si sanitare. Aceste masute vor fi acoperite cu
cristal.
Salonul trebuie sa aibe alimentare cu apa calda si rece, canalizare, instalatie de
aerisire, instalatie de incalzire centrala pentru asigurarea apei calde in permanenta,
bazine din faianta prevazute cu robinete si canal de scurgere .Toate aceste instalatii
trebuie sa fie in perfecta stare de functionare. De asemenea, si aparatele electrice trebuie
sa fie in buna stare de functionare, iar materialele folosite sa fie de cea mai buna
calitate. Nu trebuie sa lipseasca din incinta unui salon cusetele speciale pentru
depozitarea medicamentelor avand in vedere ca se lucreaza cu substante chimice.
In incinta salonului trebuie amenajata o garderoba pentru clienti si una pentru
personal, o casa pentru incasarea veniturilor de catre angajati. Pentru serviciile ce se
presteza in incinta salonului trebuie intocmit un tabel cu tarifele pentru lucrarile prestate
si condica de sugestii si reclamatii sa fie la vedere.
In timpul servirii clientelei nu este permis sa se poarte discutii cu colegii, de
asemenea trebuie respectata ordinea venirii clientilor, mai ales in zilele aglomerate.
Nerespectarea ordinii duce la nemultumiri din partea clientilor, lasandu-le acestora o
impresie deloc placuta. Atmosfera trebuie sa fie placuta, vesela, primitoare.
Un ultim aspect, deloc de neglijat, este conduita lucratorului in timpul orelor de
lucru. Comunicarea trebuie sa fie directa, deschisa.Orice client care intra intr-un salon si
__________________________________________________________________

75

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
solicita, pentru inceput, un sfat al lucratorului pe care il considera un specialist, un artist
chiar, doreste sa fie intampinat cu bunavointa de a fii ajutat in alegerea unor lucrari ce ar
dori sa fie executate, sa i se raspunda la intrebari, lucratorul participand activ la
propuneri care sa ajute clientul sa aleaga cea mai potrivita tunsoare, freza sau orice alta
lucrare care sa-l multumeasca.
Este binecunoscuta zicala ,,Clientul nostru, stapanul nostru, zicala care ar
trebui sa fie motto-ul fiecarui salon.
Respectand cele spuse, clintela va pleca din acel salon, mai multumita, mai
frumoasa, mai relaxata si, nu in ultimul rand, mai numeroasa, ceea ce reprezinta pana la
urma, un beneficiu adus salonului.

MODULUL II.1
PREGTIRE DE SPECIALITATE PENTRU FRIZER
Substane i materiale specifice meseriei - caracteristici i mod de folosire
Lucrri estetice i de ngrijire n frizerie
Lucrri estetice i de ngrijire n frizerie
n functie de procedeele si ustensilele folosite, tunsorile se clasifica astfel:
TUNSORI EXECUTATE CU MASINA DE TUNS NR.OOOO,1,2,3

Tunsoarea completa

TUNSORI EXECUTATECU MASINA SI FOARFECA

Tunsoarea cu breton pentru baieti

Tunsoarea cu carare pentru baieti

Tunsoarea pe par foarte scurt nemteasca

__________________________________________________________________

76

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

Tunsoarea Carr
TUNSORI EXECUTATE CU FOARFECA

Tunsoarea clasica fara carare

Tunsoarea clasica cu carare

Tunsoarea pe par scurt Englezeasca

Tunsoarea moderna Italiana

Tunsoarea Sport

TUNSORI EXECUTATE CU BRICIUL

Tunsoarea plastica cu carare

Tunsoarea plastica fara carare

Din fiecare grupa de tunsori vom descrie tehnica de executie a unei tunsori
TUNSORI EXECUTATE CU MASINA DE TUNS
Tunsoarea completa se executa cu masina de tuns la care alegem oricare din treptele de
lungime nr.oooo,1,2,3,4 n functie de lungimea parului dorita de client.
Tehnica de lucru

Tunsoarea se ncepe din partea frontala spre crestet, se continua n partile

laterale, se ncheie cu portiunea de la spate.

Cu placa nr.oooo se curata puful de la ceafa

Se controleaza si se aranjeaza eventualele diferente de lungime.

DE REINUT!

masina are o traiectorie ascendenta de la contur spre crestet cu o miscare

lenta de alunecare.

tunsoarea se executa n sens contrar sensului de crestere a parului.

se tund fsii paralele.

taisul masinii trebuie sa fie ct mai aplatizat.

TUNSORILE EXECUTATE CU FOARFECA


__________________________________________________________________

77

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Sunt foarte larg raspandite n rndul clientelei pentru ca pot fi adaptate cu usurinta la
fizionomie

si

la

cerintele

modei.Se

pot

executa

pe

orice

fel

de

par

(gros,subtire,aspru,des)
Putem folosi si foarfeca de filat daca parul este gros,aspru,des.
Tunsoarea clasica fara carare, cu pieptanatura peste cap se executa pe un par lung de 1015cm.
Tehnica de lucru

Parul pieptanat peste cap se desparte printr-o carare mediana ce porneste de la

frunte spre crestet.

Parul se piaptana n jos pentru a vedea lungimea initiala si pentru a se stabili

lungimea care i se va da prin tunsoare.

Se curata ceafa cu masina nr. 0 atat ct permite implantatia parului.

Cu ajutorul foarfecelui se face conturul de dupa ureche.

Se tunde parul din partile laterale n linie oblica astfel ca parul din fata sa fie

mai lung cu ctiva cm. dect parul din spate.

Se subtiaza si se taie perciunii n linie dreapta sau oblic, dupa preferinta

clientului.

Se piaptana tot parul peste cap,desfiintndu-se cararea.

Se controleaza lungimile si se egaleaza daca este nevoie.

Se piaptana parul peste cap, dndu-i forma dorita.

TUNSORI EXECUTATE CU FOARFECA SI MASINA


Sunt tunsori combinate la executarea carora se folosesc mai multe ustensile de tuns:
masina de tuns si foarfeca.
Tunsoarea cu breton pentru baieti
Tehnica de lucru
1.

cu masina nr.2 se tunde parul de jur mprejur si n portiunea superioara a

capului,dupa ce s-au despartit suvitele necesare bretonului.


2.

se nlocuieste placa nr. 2 a masinii cu placa nr.1, se subtiaza parul din partile

laterale si ceafa.
3.

se curata parul de la ceafa cu masina nr.0000.

4.

se subtiaza usor parul de la conturul cefei.

5.

se tund peciunii si parul de la conturul urechilor cu foarfeca si se retuseaza ceafa.

6.

cu foarfeca se scurteaza si se armonizeaza lungimile ncat sa nu se observe nici o

diferenta de lungime.
__________________________________________________________________

78

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
7.
suvitele frontale se tund cu foarfeca n linie dreapta formand bretonul
DE REINUT!
Aceasta tunsoare se poate transforma ntr-o tunsoare moderna, prin filarea bretonului
cu ajutorul foarfecei si pieptenului.
TUNSORILE EXECUTATE CU BRICIUL
Sunt solicitate de catre clienti ntruct permit modelarea parului n funcitie de
conformatia capului si trasaturile figurii, mascarea eventualelor imperfectiuni ale cutiei
craniene.
DE REINUT !
Se executa numai pe parul ud.
Briciul este asezat naintea pieptenului
TUNSOAREA PLASTICA
Tehnica de lucru
FILAREA
1.

parul ud se desparte printr-o carare mediana ce porneste de la frunte spre spatele

capului.
2.

scurtarea parului se ncepe din spatele capului catre fata.

3.

se piaptana parul din partile laterale si se fileaza.

4.

se subtiaza si se scurteaza parul de pe frunte.

5.

se subtiaza parul de la spate mergnd pna jos, curatind ceafa de parul crescut.

6.

se piaptana parul spre spate si se desparte n suvite pentru a fi filat pe toata

suprafata capului.
EGALAREA
1.

se piaptana parul, se controleaza lungimile si se egaleaza firele de par cu foarfeca.

2.

se scurteaza parul de la perciuni si conturul urechii.

3.

se finiseaza ceafa.

PIEPTNAREA
Se piaptana parul si se usuca cu ajutorul periei si foenului imprimndu-i frizurii forma si
linia dorita de client.
DE REINUT !
Prin frizura se ntelege att tunsul ct si pieptanatul parului.
Masajul capilar

__________________________________________________________________

79

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Se execut n continuarea splatului cnd prul i pielea capului sunt curate. nainte de a
se ncepe masajul este indicat s se observe cu atenie pielea capului i starea firului de
pr.
Masajul manual
Este compus din mai multe micri care se execut urmrindu-se sensul circulaiei
sngelui, direcia nervilor i a muchilor, adic de la ceaf spre cretet, de la tmple spre
cretet i de la frunte spre cretet. n general masajul se ncepe i se ncheie cu o micare
descongestionant care relaxeaz clientul. Masajul se ncepe de la frunte, execuntnduse cu ambele mini scurte, circulare n sens ascendent. Apoi se face o alunecare spre
tmple apsnd uor pielea. Prin aceste micri repetate de 3-4 ori se obine un efect
calmant. n continuare se execut micri de presiune menite s influeneze circulaia
sanguin.
-micarea de presiune pentru hiperemie: cu degetul mare se mpinge, se deplaseaz
pielea capului, adunnd-o i strngnd-o ca la extragerea punctelor negre.
-micarea de presiune n zig-zag pe crri: se desparte prul prin crri succesive, se
aeaz fa n fa degetele de la mna stng i cele de la mna dreapt la o distan de
2-3 cm i se deplaseaz pielea capului astfel cva s se apropie degetele. Pe urm
degetele mping pielea de-a lungul crrii, dar o mn mpinge pielea n sus iar cealalt
n jos, deci n sens invers.
-micrile de presiune circular: se aplic degetele minii drepte n regiunea frontal
i cele de la mna stng n regiunea occipital, podul palmei fiind ndeprtat ns de
cap i se execut o presiune energic asupra pielii, astfel nct s se deslipeasc i s se
cuteze. n acest timp sunt imobilizate, degetele nu alunec pe piele i nu freac prul,
numai pielea capului este aceea care trebuie s se mite. Se repet aceast micare,
aplicndu-se de data asta degetele n regiunea temporal, deasupra urechilor.
-micarea de presiune pentru imobilizarea total a pielii capului: se aeaz palmele
nti n regiunea temporal i se deplaseaz pielea capului nspre cretet, palmele fiind
imobilizate n acest timp. Apoi se aeaz palmele n regiunea frontal i occipital,
procedndu-se identic. Masajul se ncheie cu o micare descongestionant. Se aeaz
palmele nti n regiunea temporal i se deplaseaz pielea la ceaf, unde se execut
alternativ micri de alunecare de sus n jos.
Atenie!
n caz de seboree nu se va masa zona temporal i n cazul n care ne confruntm cu o
cdere abundent a prului nu vom executa masajul.
__________________________________________________________________

80

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
ADAPTEAZ TEHNICILE DE LUCRU PENTRU REALIZAREA
DIFERITELOR TIPURI DE TUNSORI
Avnd un rol estetic deosebit de important tunsoarea este influientata direct de
evolutia si preferinta societatii, de curentele de moda beneficiind de toate progresele
tehnice.
Astfel s-a ajuns n prezent la numeroase tehnici de lucru pornind de la adaptarea
tehnicilor de lucru clasice pentru a executa tunsori la cerintele clientilor dupa fotografii,
reviste, cataloage, sau tunsori de vedete.
Modificarile aspectului standard al unei tunsori clasice trebuie facute tinnd cont de
faptul ca tunsoarea nou creata trebuie sa puna n valoare trasaturile frumoase si totodata
sa mascheze imperfectiunile cutiei craniene si ale figurii.
Pentru reusita acestei tunsori trebuie sa tinem seama de:

combinarea tehnicilor de lucru

notiunile de armonizare

adaptarea pieptanaturilor cunoscute pentru a realiza aranjarea parului potrivita

tunsorii realizate.
REALIZAREA PIEPTNTURII
INSTRUMENTE-piepten, perie ovala, foen
MATERIALE-produse de styling.

Spray fixativ: stabilitate mare pentru orice tip de par

Lac de par pentru styling: confera stralucire si stabilitate maxima

Creativ spray: pentru modelare si fixare.Parul ramne moale

Ceara de styling: confera accente stralucitoare frizurii

Gel lichid: creeaza un look natural: n cantitati mai mari, confera volum. Aplicat

la radacini, creeaza stabilitate

Shine-gloss:reflecta lumina, iar parul devine extrem de stralucitor. Este ideal

pentru parul deteriorat sau ars. Se pulverizeaza pur si simplu pe parul uscat.
DE REINUT
Pieptanarea si uscarea parului se face diferit, n functie de forma ceruta de tunsoare si de
fizionomia clientului.
Peste cap

Se ncepe cu portiunea superioara a capului,din dreptul fruntii spre crestet.

Se continua cu partile laterale.

__________________________________________________________________

81

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

Se ncheie cu pieptanarea si fixarea vrtejului si a portiunii din spatele capului.


Cu carare

Se ncepe din crestetul capului de la vrtej.

Se usuca de-a lungul cararii de la crestet spre frunte.

Se usuca parul din portiunea superioara a capului, partile laterale si spatele

capului.

La sfrsit se usuca parul din portiunea frontala.

Mustatile
Mustatile sunt de mai multe feluri deosebindu-se modelele de mustati scurte,
lungi, subtiri, stufoase, late.
In functie de forma lor ele poarta anumite denumiri. Cele mai frecvente modele sunt:
-mustata Douglas
-mustata randunica
-mustata musculita
-mustata mexicana
-mustata mare, intoarsa
Lucrarile de mustati se executa dupa barbierit. Lucrarile se incep indiferent de
modelul din partea dreapta imediat de sub nara se continua dealungul conturului pana la
comisura buzelor. Apoi se executa lucrarea in partea stanga pastrandu-se simetria pt a nu
dauna fizionomiei si expresiei fetei.
In functie de modelul mustatii se vor aranja partile laterale apoi cu foarfecele se va
taia parul de pa langa conturul buzei superioare degajand-o de firele mai lungi.
Mustata Douglas
Se caracterizeaza printr-o linie tinereascsa ,ea nu depaseste prin lungimea sa comisura
buzelor. In portiunea superioara la contur aranjarea mustatiise face cu briciul care se va
tine in pozitie dreapta pt a obtine o margine precisa. In partile laterale se poate imprima
parul fie o linie dreapta, formandu-se atunci o mustata dreptunghiulara,fie o linie oblica
formandu-se in acest caz o mustata ascutita .la cererea clientului se poate forma cu
briciul o carare subtire la mijlocul mustatii.
Mustata randunica
Pentru a executa aceasta mustata se vor scurta firele la circa 2-3 mm lungime,in cazul
in care firele de par de la mijlocul mustatiisunt foarte lungi ele se pot scurtacu masina

__________________________________________________________________

82

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
numarul 1.in timpul lucrului lama briciului aluneca spre comisura buzelor intr-o linie
arcuita asemanatoare cu aripa randunicii in zbor.
Mustata musculita
Este situata in gropita ce se afla pe portiuinea dintre nas si buza inferioara. Se curata
cu briciul parul de pe portiunea de deasupra buzei superioare, intai pe partea dreapta si
apoi pe partea stanga pana in apropierea liniei naturale a gropitei.
Se tund apoi firele de langa conturul buzei superioare si la urma cat mai marunt cele
din partea de sus a mustatii.
Mustata mexicana
Se caracterizeaza printr-o linie pronuntat arcuita asemanatoare unui semicerc.
Mustata poate fi mai mult sau mai putin subtiata in partea superioara. La comisura
buzelor formeaza o linie arcuita care urmareste exact conformatia gurii si coboara pana
in dreptul buzei inferioare.
Daca mustata este prea stufoasa se va subtia cu foarfecele.
Mustata mare intoarsa
Se desparte parul printr-o carare mediana si se vor tunde doar firele mai lungi care
depasesc grosul mustatii.
Se pastreaza lungimea celorlalte fire de par astfel ca ele sa depaseasca comisura
buzelor pt a putea fi intorse si rasucite in forma de spirala. Pe langa aceste modele mai
sunt varfuri, mustati late si bombate si mustati late cu firul de par scurt.
Lucrari de barbi
Asemeni mustatilor se disting mai multe modele de barbi:
-barba cioculet
-barba format patrat scurta
-barba format patrat lunga
-barbarotunda semiscurta
-barba cubaneza
La aranjarea unei barbi si mai ales la precizarea conturului si a formei sale este
necesara o mare precizie in taierea parului deoarece barba trebuie sa fie precis conturata,
sa aiba o forma simetrica si sa fie aranjata cu fizionomia.
Forma si conturul barbii se precizeaza concomitent cu barbieritul obrazului.

__________________________________________________________________

83

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
In cazul in care clientul poarta barba si solicita doar un barbierit se va tine seama in
timpul barbieritului sau nasului si conturul acesteia, iar daca este cazul se va aranja si
barba.
In cazul in care clientul doreste sa-si lase barba este necesar ca in timp ce se barbierest
obrazul sa se traseze conturulgeneral al barbii si sa se dea forma dorita.
In mod obisnuit se barbieresc intai partile laterale a obrazului si apoi portiunea de sub
barbie.
In functie de modelul barbii se lasa prelungiri de parti pe maxilare si nu se tund
perciunii.
Barba cioculet
Acopera doar barba, nu se prelungeste pe maxilare si are parul scurt. Barba propriuzisa se tunde cu foarfecele si pieptanul dupa ce i sa trasat conturul general, dar se poate
scurta si cu masina numarul 0 si 1 dar luicrarea se va finisa tot cu foarfecele si
pieptanele.
Barba format patrat scurta
Se traseaza conturul barbii cu briciul se va tunde parul de jur imprejurul conturului
barbii subtiind gradat.
Se va peria cu o perie aspra barba astfel ca firele de par care depasesc conturul inferior
sa iasa in evidenta si sa poata fi scurtate egalate cu foarfecele. Aceasta barba este purtata
cu o mustata care se uneste cu barba, sau cu o mustata separata delimitata printr-o
portiune rasa.
Barba format patrata lunga
Dupa ce se stabileste la barbierit conturul si formatul general, se va tunde si se va
subtia parul din partile laterale si d esub partile cu foarfecele si cu pieptanele. Totodata
se vor feri perciunii care trebuie sa ramana intacti.
Se va peria barba pe toata suprafata ei imprimandu-se forma de patrat simetric.
Barba rotunda semiscurta
Se lucreaza la fel ca la barba patrata dar la inceput se lasa portiuni prelungite de par
pe langa maxilar care se subtiaza spre contur.
Barba cubaneza
La acest model se contureaza cu briciul linia respectiva nu se tund perciunii, iar firele
de par de pe intreaga suprafata a barbii se tund si se subtiaza.
De jur imprejur barbiei se tund firele de par intr-o linie rotunjita.

__________________________________________________________________

84

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

MODULUL II.2
PREGTIRE DE SPECIALITATE PENTRU COAFOR
Substane i materiale specifice meseriei - caracteristici i mod de folosire.
Lucrri estetice i de ngrijire n coafur
Coafarea prului pe baza ondulaiilor permanente
Decolorarea i vopsirea prului
Substane i materiale specifice meseriei caracteristici i mod de folosire pentru
coafor
Prezentarea saloanelor de estetica:
Salon de: -frizerie, coafura, manichiura-pedichiura, cosmetica, masaj corporal, sauna,
solar.
DOTAREA SALONULUI CU MIJLOACE FIXE
__________________________________________________________________

85

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
-oglinzi
-casti
-scafe
-fotolii-vitrina
-dulap sanitar
-ghiuveta pentru frizerie
-cosuri pentru deseuri
-cosuri pentru par
DOTAREA SALONULUI :
-halate
-prosoape
-mantale pentru tuns,vopsit
-coltare pentru legat parul
-bonete de plastic pentru permanent si vopsit
UNELTE ( minimum)
Piepteni de tuns
- de tapat
- de aranjat
- de descurcat
Perii de scuturat
- de intors
- de pieptanat
- de descurcat
- de periapt
Foarfeci de tuns
- de filat
- brici cu lama lata,ingusta sau concava
-50 buc. Clipsuri ( diferite marimi )
-30 buc. ace
-30 buc. agrafe
-50 buc. bigudiuri pentru coafat(din fiecare dimensiune)
-50-75 buc. bigudiuri pentru permanent ( dif. Dim.)
-120 buc. bigudiuri pentru spiralat
-masina de tuns
__________________________________________________________________

86

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
-feon
-aparat electric de : - ondulat
- intins
- creponat
-capison din material de plastic
-vasonas pentru solutia de permanent,vopsea sau decolorant
-pensula de vopsit
-fileuri(se pun deasupra bigudiurilor la casca)
-perie electrica.
USTENSILE NECESARE
Pieptenele cu dinti rari: este optim pentru parul ud, pieptanarea parului cu bucle
rotunde sau ondulatie chimica .
Pieptenele cu maner simplu -permite sa desparta bine parul in suvite fiind util la
vopsitul parului.
Pieptenele cu furculita:permite sa se separe parul mai bine in suvite ,dintii de lumgimi
diferite usureaza pieptanarea parului;cu ajutorul furculitei de la capatul pieptanului se
pot ridica diverse portiuni ale parului pentru a da coafurii aspectul definitiv.
Pieptenele de os: normali,sunt de mare pret,pentru ca ei protejeaza foarte mult parul.
Pieptenele din metal: are un aspect foarte atractiv,dar au adesea marginile
ascutite,de aceea inainte de a-l cumpara,verificam cu ajutorul degetelor ascutisul
dintilor.
Peria din peri naturali:confera stralucire parului, este recomandata pentru parul
neted, lung sau uscat.
Peria arici: din material plastic cu tepii rotunjiti la varfuri, protejeaza parul, se curate
usor si este ideala la aranjarea parului.
Peria de retus: apuca bine parul si prin uscare cu feonul, ridica parul de la
radacina.
Peria semi-rotunda: da parului un aspect voluminous.
Peria rotunda: este utila la formarea buclelor.
-dupa fiecare utilizare, ustensilele se vor curate de par, se vor dezinfecta sau se vor spala
cu apa si sapun.
PRODUSE NECESARE
__________________________________________________________________

87

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
-solutie de permanent
-uscat
-normal
-gras (solutie FORTE)
-apa oxigenata, apa distilata (pt. decolorare sau vopsit)
-perhidrol
-lotiuni pt intretinerea parului
-vopsele
-sampoane pe tip de par
-uleiuri si creme
-balsam revitalizant
-foite de staniol (pt suvite)
-geluri
-creme pt masajul facial sau capilar
-lac
-pasta si spuma de ras
-fixativ
-pudra de talc
-foite de pergament (pt permanent)
-solutii dezinfectante
Pregatirea clientului
-inainte de a incepe orice lucrare trebuie san e asiguram ca igiena a fost executata
correct,concret,aceasta fiind cea mai importanta etapa.
-in coafura,trebuie sa se tina seama de o serie intreaga de criterii cu o importanta
deosebita:
-tendinta modei partea superioara
-statura
-conformatia craniului si a fetei
-calitatea si lungimea parului.
Imperfectiuni-craniu-fata
-imperfectiunile craniului cel mai des intitulate :
-frunte lata
- frunte mica si ingusta
- partea din crestet ascutita
__________________________________________________________________

88

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- partea din spate bombata
-astfel de imperfectiuni se pot camufla prin tunsori sau coafuri
-in cazul tunsorilor,portiunile proeminente se vor tunde mai scurt,portiunile tesite mai
lung,iar in cazul coafurilor,imperfectiunile se vor tapa foarte mult,putin sau deloc.
-imperfectiunile fetei-obrazului:
- obraz rotund
- obraz jupiterian
- obraz patrat
- obraz dreptunghiular foarte alungit (salurian)
- obraz triunghiular (tip mercurian sau terian).
-la aceste imperfectiuni,coafurile se vor face in ton cu moda,dar raportate la forma
trasaturii obrazului,in concordanta cu inaltimea si conformatia intregului corp.
Produse i ustensile necesare
Produsele necesare splrii prului sunt: ampon adecvat tipului de pr, balsam (cnd
este cazul) i diferite produse sau tratamente atunci cnd este cazul. Ustensilele necesare
sunt: Gulerul de protecie, dou prosoape, o pelerin i nu n ultimul rnd, o scaf.
Splatul prului Prin splare se elimin impuritile i sebumul depus pe pr. Splarea
prului este important, de ea depinznd n mai multe cazuri reuita permanentului, a
vopsitului, a ondulaiei. Pentru splarea prului se recomand ampoane de preferin
nealcaline.
nainte de splare este necesar ca prul s fie descurcat, mai ales un pr moale, tapat,
buclat. La descurcat trebuie s se in seama de sensibilitatea pielii capului i de
calitatea prului, alegnd uneltele de descurcat cele mai corespunztoare.
Scafa se plaseaz exact la nlimea cefei clientei, avndu-se grij ca aceasta s stea ct
mai comod cu capul pe spate. Pentru a proteja mbrcmintea se aplic la ceafa clientei
un prosop i o pelerin. Se cltete prul cu ap cald, dup aceea se pune amponul n
cantiti mici, se freac mai nti ntre palme i apoi pe pr. Se freac prul de la frunte
spre ceaf cu pulpa degetelor (nu cu unghiile), cu energie dar fr brutalitate. Se insist
la curarea marginilor contururilor, de la frunte, tmple, din spatele urechilor i de la
ceaf. Nu se las mult timp amponul pe pr. Substanele hrnitoare i cele de curare
acioneaz n cteva secunde.
Dup splare prul trebuie cltit foarte bine, pentru c resturile de ampon pot reduce
luciul i aspectul pufos al prului. Dup aceea prul se stoarce uor prin presare, se
terge uor n prosop fr bruscri. n stare uscat fibrele din constituia firului de pr
__________________________________________________________________

89

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
sunt foarte dure. Aceast stare se pierde brusc atunci cnd prul este umezit. Stratul
solzos exterior se umfl n ap i devine mai sensibil. La o pieptnare mai atent, unele
particule din stratul solzos se achiaz i se rup. Aceasta scade rezistena prului, luciul
i elasticitatea. De aceea pentru pieptnarea i aranjarea prului n stare ud se folosete
numai pieptenele cu dini rari, care nu trebuie s fie ascuii. Nu se folosete peria la
prul ud.
Este important ca la desclcirea prului s se nceap de la vrf i treptat s se treac
mai sus pentru a evita ruperea prin ntindere. Dac prul nu se las uor la pieptnat este
un semnal sigur c el este deteriorat. Alegerea amponului la splarea prului este foarte
important i trebuie s corespund tipului de pr, strii lui de sntate, culorii i
calitii lui.
amponul pentru pr normal trebuie s aib proprietile necesare splrii. El
trebuie s fie uor protector.
amponul pentru pr subire (de nfoiere) conine pe lng substanele de splare,
componeni care ntresc prul (keratin, protein mtsoas, extract de ierburi). Aceti
componeni confer prului o duritate suplimentar, iar datorit lor firele de pr nu se
lipesc unele de altele.
amponul pentru pr gras conine substane de splare care menajeaz n primul
rnd pielea capului. Acest ampon nu conine substane nutritive care ar ngreuna
suplimentar prul. Adaosuri pot fi numai elemente bactericide i extracte de plante care
confer prului o asprime la pieptnat. Aceste substane au rolul s neutralizeze secreia
de grsime a pielii i mpiedic lipirea prului dup splare.
amponul pentru pr uscat i friabil conine substane nutritive ca lanolina sau
lecitina, ingredieni sintetici adezivi care revogoreaz prul fcndu-l elastic i neted.
Aceti ingredieni repar micile rupturi din stratul solzos i mbuntesc substanial
adaptabilitatea prului ud la pieptnat. La prul subire sau cu grsime la rdcin i
care se achiaz la capete nu se recomand un astfel de ampon. Adaosurile nutritive pot
ngreuna mult prul i el se lipete repede. n acest caz este mai bine s se ntrebuineze
amponul special pentru pr gras i s se urmeze un tratament curativ pentru vrfurile
prului.
Masajul capilar
Se execut n continuarea splatului cnd prul i pielea capului sunt curate. nainte de a
se ncepe masajul este indicat s se observe cu atenie pielea capului i starea firului de
pr.
__________________________________________________________________

90

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Masajul manual
Este compus din mai multe micri care se execut urmrindu-se sensul circulaiei
sngelui, direcia nervilor i a muchilor, adic de la ceaf spre cretet, de la tmple spre
cretet i de la frunte spre cretet. n general masajul se ncepe i se ncheie cu o micare
descongestionant care relaxeaz clientul. Masajul se ncepe de la frunte, execuntnduse cu ambele mini scurte, circulare n sens ascendent. Apoi se face o alunecare spre
tmple apsnd uor pielea. Prin aceste micri repetate de 3-4 ori se obine un efect
calmant. n continuare se execut micri de presiune menite s influeneze circulaia
sanguin.
-micarea de presiune pentru hiperemie: cu degetul mare se mpinge, se deplaseaz
pielea capului, adunnd-o i strngnd-o ca la extragerea punctelor negre.
-micarea de presiune n zig-zag pe crri: se desparte prul prin crri succesive, se
aeaz fa n fa degetele de la mna stng i cele de la mna dreapt la o distan de
2-3 cm i se deplaseaz pielea capului astfel cva s se apropie degetele. Pe urm
degetele mping pielea de-a lungul crrii, dar o mn mpinge pielea n sus iar cealalt
n jos, deci n sens invers.
-micrile de presiune circular: se aplic degetele minii drepte n regiunea frontal
i cele de la mna stng n regiunea occipital, podul palmei fiind ndeprtat ns de
cap i se execut o presiune energic asupra pielii, astfel nct s se deslipeasc i s se
cuteze. n acest timp sunt imobilizate, degetele nu alunec pe piele i nu freac prul,
numai pielea capului este aceea care trebuie s se mite. Se repet aceast micare,
aplicndu-se de data asta degetele n regiunea temporal, deasupra urechilor.
-micarea de presiune pentru imobilizarea total a pielii capului: se aeaz palmele
nti n regiunea temporal i se deplaseaz pielea capului nspre cretet, palmele fiind
imobilizate n acest timp. Apoi se aeaz palmele n regiunea frontal i occipital,
procedndu-se identic. Masajul se ncheie cu o micare descongestionant. Se aeaz
palmele nti n regiunea temporal i se deplaseaz pielea la ceaf, unde se execut
alternativ micri de alunecare de sus n jos.
Atenie!
n caz de seboree nu se va masa zona temporal i n cazul n care ne confruntm cu o
cdere abundent a prului nu vom executa masajul.
Tratamente pentru ntreinerea prului

__________________________________________________________________

91

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Distrugerea prului poate proveni din urmtoarele cauze: executri prea frecvente ale
permanentului, executarea necorespunztoare a permanentului, splarea prului cu un
produs necorespunztor, executarea vopsirii n mod necorespunztor sau decolorarea
prului cu o concentraie prea mare a apei oxigenate. Din aceste motive, numeroase
lucrri (vopsit, decolorat, permanent) nu se pot executa. Datoria coaforului este de a
contribui prin tratamente corespunztoare la regenerarea prului. Cltirile care se mai
numesc i recondiionri sau balsamri acioneaz ca preparate curative pentru pr.
Sarcina lor const n a netezi din nou stratul solzos deranjat prin splare, astfel nct
prul s poat fi pieptnat uor. Cltirea se face dup splare.
La preparatele normale, puterea de acionare dureaz de la o splare la alta. Preparatele
mult mai active pe baz de uleiuri i creme trebuie utilizate la prul
care se achiaz puternic. n acest caz, ele ncleiaz stratul solzos i hrnesc prul
devenind mai moale i mai elastic. Acest procedeu este necesar dac prul a fost supus
de mai multe ori la permanent chimic sau decolorare, dac nu a fost aprat de soare sau
a fost supus aciunii apei srate sau clorurate, dup care prul nu a fost splat bine.
Preparatele curative conin acxeleai substane ca i cele de cltire, dar ntr-o
concentraie mult mai mare. Este necesar un timp mult ndelungat pentru ca prul s le
absoarb (15-30 mi). Acest proces se poate intensifica la cldur. Dup aplicarea
preparatului pe pr, capul trebuie nfurat ntr-o folie i deasupra acesteia se nfoar
un prosop nclzit. Este foarte important ca preparatul s se nlture bine de pe pr prin
splare uoar.
Aceste tratamente ajut unora iar altora nu. De regul, preparatele de acest gen conin
extracte din plante, extracte i preparate albuminice care stimuleaz circulaia sngelui
i schimbul de substane. Ele au menirea s ntreasc rdcinile pentru formarea noilor
fire de pr i s asigure substanele necesare. ngrijirea suplimentar i ntrebuinarea
oricror substane nutritive nu duneaz niciodat pielii capului.
Ingrediente de refacere
Ingredientele de refacere acioneaz n felul urmtor: prin distrugerea firului de pr se
schimb proprietile chimice ale keratinei din care este compus acesta. Din cauza
acestor transformri, poriunile distruse atrag substanele nutritive ca un magnet.
Rezultatul este c golurile din stratul superior distrus se umple, prul devine din nou
lucios i elastic. Unele ingrediente ptrund n pr cum ar fi proteina mtsoas,
colagenul i compuii keratinici. Aceeai aciune o are pantenolul, derivatul acidului
pantoteic din complexul vitaminei B, care asigur umiditatea i elasticitatea. Uleiurile
__________________________________________________________________

92

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
fine, de genul uleiului din lstarii de gru ncolit sau alte asemenea uleiuri, acoper
prul cu o pelicul fin care protejeaz i l fac elastic.
Este duntor prului deteriorat pieptnarea distruge i mai mult stratul solzos i aa
suficient de afectat. Se poate pieptna doar partea sntoas a prului chiar de la
rdcin. Compuii siliconului ncleiaz capetele achiate ale prului i le acoper cu o
pelicul protectoare. Dac prul este puternic deteriorat este necesar s se taie vrfurile.
Problema pielii uscate a capului i a prului friabil nu const n deteriorarea zilnic a
prului ci n starea de inerie a glandelor secretoare. Acestea produc o cantitate prea
redus de grsime pentru a gresa n msura suficient prul. Cauza acestui neajuns
const n: - ca i la prul gras n structura condiionat genetic. Pentru ngrijirea
acestui tip de pr se utilizeaz aceleai mijloace ca i la prul friabil, la care se adaug
masajele care uureaz circulaia sngelui. La aceste masaje se ntrebuineaz cu efecte
benefice apa special pentru pr, care conine extracte de ierburi i grsimi uoare.
Pentru masaje se aplic degetele la rdcina prului i se fac micri circulare. Este
bun i metoda de periere zilnic cu peria. Aceasta stimuleaz pielea capului i
disperseaz uniform grsimea prului.
Tratament cu CREMA REZETIN
Acest tratament se aplica unui par distrus sau degradat,de la prea multe vopsituri,de
la permanente repetate,sau de la decolorarea parului in mod repetat.
Acest tratament se realizeaza astfel:
-se spala parul cu un sampon adecvat tipului de par,se limpezeste foarte bine ,se sterge
cu un prosop uscat , se descurca in stare umeda si se aplica crema pe radacina - lungime
- varfuri.
-se maseaza bine insistandu-se in partile in care parul este mai distrus.
-se inmoaie un prosop in apa fierbinte , se stoarce bine si se aplica pe parul
clientei.Peste acesta se pune o nuanta subtire,se introduce clienta la casca :
- Parul scurt 25 - 30 de minute;
- Parul lung 40-45 de minunte.
-se scoate clienta de la casca ,dupa care se limpezeste foarte bine parul , se observa ca
se formeaza o spuma ,se limpezeste parul pana ce dispare aceasta spuma.
NU se aplica balsam , ci parul se poate coafa.
Acest tratament se executa timp de 5 saptamani o data pe saptamana.
Tratamentul cu crema Rezetin se poate realiza in urma unui permanent, a unui vopsit
sau decolorat.
__________________________________________________________________

93

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
NU se realizeaza inaintea unui permanent , a unui vopsit sau decolorat.
Tratament cu ULEI DE RICIN
Se poate executa acasa si in unitatiile de coafura.
Acasa se executa astfel:
-se unge parul pe radacine-lungime-varfuri.
Se aplica o boneta de nailon peste aceasta, se leaga un batic,se lasa toata noaptea,iar
dimineata se spala parul.
In unitatiile de coafura acest tratament se executa astfel:
-se incalezeste uleiul,la o temperatura potrivita,suportata de pielea capului
clientului,se unge cu ajutorul unui tampon de vata,se unge pe radacina-lungime-varfuri.
Se maseaza bine pentru ca acest ulei sa intre in zona pielii capului,dar si unde parul
este mai deteriorat.
Se Inmoaie un prosop fierbinte,se stoarce bine,se aplica pe parul clientei , peste acesta
se pune o manta subtire si se introduce clienta la casca :
- Parul scurt 30 de minute;
- Parul lung 40-45 de minute.
Se scoate clienta de la casca si se spala parul cu un sampon adecvat tipului de par , se
aplica balsam daca este nevoie.
Acest tratament se aplica timp de 3 - 5 saptamani ,o data pe saptamana.
Se realizeaza, unui par uscat,lipsit de suplete,unui par care nu are luciu.
TRATAMENTE DE PAR
Reteta pt parul rar
50g argila verde
5 picaturi ulei cimbrisor
5 picaturi ulei de lamaie
Dupa samponare se aplica masca pe toata lungimea(inclusiv la radacina).Se lasa 20 min
si sa clateste cu apa calduta.O poti folosi o data la o saptamana.
Reteta pt indesirea parului
20 ml gaz
20 ml ricin
20 ml rom

__________________________________________________________________

94

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Solutia cu gaz se foloseste doar la radacina.Pur si simplu se masezi usor pielea capului
cu ea.Solutia trebuie sa stea cel putin 3 ore.Asa ca cel mai bine e sa fie folosita inainte
de culcare.Nu-i problema daca sta pana dimineata.Efectele sa vad dupa 2 luni.
Masca cu galbenus de ou+ulei de ricin care se aplica cu 1/2 de ora cel putin inainte
de a te spala pe cap.Se mai poate adauga si ulei de masline sau vitamina A uleioasa.
Masti pentru hranirea parului
1.Se face o maioneza dintr-un galbenus de ou si ulei de floare sau de masline (mai
indicat) si se pune pe par, astepti o jumatate de ora sa isi faca efectul, apoi se spala.
2. Cumperi ulei de ricin de la farmacie si tot asa, il pui pe par - fara ou de data asta, te
legi la cap si il poti tine si pina la 2 ore daca nu te deranjaza, dupa care te speli pe cap.
Masca pentru luciu si frumusete
Culegi urzici si le fierbi, dupa ce te speli, te clatesti cu apa in care au fiert urzicile; este
excelent impotriva si matretii, inchide si culoarea parului.
Tratament de regenerare
Se aplica pe parul uscat ulei de masline cald dupa care iti infasori parul intr-un prosop
cald si stai in modul asta cam 1/2 de ora, dupa care iti speli parul in mod normal
Tratament cu gaz
Amesteci in parti egale :ulei de ricin ,gaz (lampant) si alcool.amesteci bine si frectionezi
radacina capului ,stai asa cateva ore bune si apoi te speli.
Cand nu am disponibil gaz ,fac urmatoarea combinatie:galbenus de ou cu ulei ricin sau
vit. E fiole si usturoi zdrobit.
Firul de par devine mult mai gros si mai lucios ,plus ca nu mai imi cade .
Tratament pentru toate tipurile de par
Amestec 2 galbenusuri de ou cu ulei de masline pana cand se face o pasta.Stai cu
tratamentul 1 ora dupa care te speli pe cap cu sampon.
Lucrri estetice i de ngrijire n coafur
TIPURI DE PAR
Din punct de vedere morfologic corpul uman este inzestrat cu 3 tipuri de fire de par:
par terminal, par vellus si par intermediar.
Exista trei tipuri de par:
- lanugo - puful care acopera pielea fatului si care de obicei care cu 4 saptamani
inaintea nasterii;
- velus - firele scurte, aproape invizibile, de pe corp;
__________________________________________________________________

95

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- par terminal - firele lungi care cresc pe scalp, sau pe brate si picioare. Fiecare fir de
par are trei straturi: maduva interioara, care este prezenta doar la firele groase si lungi,
cortexul, sau stratul mijlociu - ofera culoare si textura parului, si cuticula - stratul
exterior, incolor, ce protejeaza cortexul. Cuticula are la randul sau 6 - 8 straturi si
reprezinta cea mai mare parte din stralucirea parului sanatos. Parul negru reflecta mai
putina lumina decat cel blond, in schimb pare mai lucios.
Popoarele indigene din America, eschimosii si mongolii au firele de par drept si cu
sectiunea rotunda; indigenii cu pielea de culoare neagra din Africa sau Australia au
parul carliontat si cu sectiunea plata, iar la caucazieni este comun parul ondulat, cu
sectiunea ovala. Culoarea parului este determinata de cantitatea de pigment si aer din
cortex si maduva, culoarea si textura parului fiind caracteristici mostenite. Exista cateva
caracteristici ale parului copiilor, care se pierd la maturitate: onduleuri naturale, par
teapan, care sta drept, sau culoare deschisa.
- caucazian (european) = par drept sau usor ondulat
- negru (afro caraibian) = inchis la culoare, sarmos si cret
- mongoloid (asiatic) = drept si aspru

n funcie de
aspectul, natura i caracteristicile firului de pr se prezint astfel:
1.prul normal, sntos este elastic, se modeleaz uor i se piaptn uor n stare
umed. Prezint elasticitate, luciu i finee, deoarece stratul solzos de la suprafaa firului
de pr este compact i neted. Va fi splat la un interval de 10 zile. Se recomand
folosirea unui ampon cu P.H. neutru.

__________________________________________________________________

96

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
2.prul subire i rar este lipsit de rezisten i este rar ceea ce este determinat de
cantitatea redus i de grosimea redus a firului. Deoarece fibrele elastice din interior
sunt n numr redus el prezint un aspect moale i ofilit. Structura firului de pr se poate
ntri datorit substanelor ( de exemplu, compuilor de calciu), care ader la pr din
exterior i se infiltreaz n stratul solzos. Ca ntritor acioneaz asupra prului i
keratina, colagenul i proteinele. Nu trebuie lsat prul subire s creasc mai lung de
nivelul umerilor. Lungimea prului trebuie s fie proporional cu volumul. Prul tuns
drept este mai acceptabil dect tunsoarea n scar. n principiu ondularea chimic ester
ideal pentru ca firele de pr s devin vizibil pufoase.
3.prul gras este lipicios, umed, atrn n uvi, se lipete de cap, pieptntura i
pierde repede volumul i forma pufoas. Cauza const n excesul de sebum (surplusul
de grsime) care, fiind fluid se rspndete uor de-a lungul firului. Dac sebumul este
amestecat cu mtreaa se formeaz un strat umed, care se aeaz pe scalp i duce la
astuparea porilor. n acest mod prul nu mai poate respira, modificndu-i negativ
aspectul i poate duce la cderea lui n cantiti considerabile. Se recomand s se spele
prul att de des ct este necesar. Este dovedit c splatul des nu stimuleaz n nici un
fel secreia suplimentar de grsime. Pentru ngrijire se ntrebuineaz produsele
speciale care cu siguran nu conin nici grsime, nici balsam, nici substane nutritive cu
aciune de ncrcare a prului i favorabile cderii prului. Prul gras nu se piaptn
prea des pentru c intensific dispersarea grsimii pe pr. Foarte important este ca
pieptnul i peria s fie splate la fiecare splare a capului. Se vor evita coafurile care
sunt lipite de cap. Este indicat i ondualrea chimic precum i decolorarea uvielor de
pr.
4.prul uscat refractar este de obicei de culoare nchis sau rocat, firele conin fibre
puternice de keratin care se opun oricrui efort de modelare. Este lipsit de luciu
deoarece glandele produc grsime insuficient. Se recomand o splare odat la 7-14
zile cu ampoane ce au la baz glbenu de ou, lanolin sau lecitin.
5.prul deteriorat suprafaa firului de pr este aspr, stratul solzos este discontinuu,
sfrmicios. Dac firele sunt lungi atunci captul firului este distrus datorit unui proces
de mbtrnire, iar vrfurile despicate. Se recomand folosirea unor preparate curative
cu substane nutritive grase precum i substane de refacere care niveleaz i ncleiaz
stratul solzos.
6.prul cre vlurit sau chiar buclat, aproape ntotdeauna rezistent i stabil, i cel mai
adesea uscat, din aceast cauz fiind i friabil. Prul ondulat de la natur posed din
__________________________________________________________________

97

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
abunden ceva ce lipsete prului drept, adic elasticitatea. Prul arat vioi i natural
ns este greu a-i imprima forma dorit, deoarece tinde mereu spre forma sa iniial.
Aceast for a prului poate fi mblnzit ncrcnd prul cu substane nutritive.
Preparatele sunt din seria prului uscat i friabil. Buclele pot deveni mai strlucitoare cu
ajutorul lacului ce conine grsimi sau ulei de rapi. Ele trebuie dozate corect,
frecndu-le ntre palme i apoi netezind prul cu ele. Cea mai potrivit tunsoare este cea
n trepte, crarea i bretonul evitndu-se.
7.prul ciufulit, zbrlit este la prima vedere neted dar pe alocuri crete n vrtejuri
ceea ce mpiedic aranjarea lui. Ondularea chimic ce mblnzete vrtejurile este
recomandat. Se recomand preparate speciale pentru pr uscat sau deteriorat.
8.prul friabil prul care de abia a crescut din rdcin este perfect sntos. Stratul
cornos este ntreg, prul lucete, este elastic i moale. Situaia se schimb cnd prul
mbtrnete. Deoarece prul crete destul de ncet (de exemplu, 1-1,5 cm pe lun)
atunci vrful prului care a crescut de la crare pn la lobul urechii are vrsta de un an.
La dou splri pe sptmn ntregul pr a suportat 100 de splri, a stat sub jetul
fierbinte al feonului 24h i a suportat cteva mii de pieptnturi pe an. n final prul s-a
degradat. Stratul solzos care apr firele de pr s-a uzat, astfel c prul i-a pierdut
luciul i se ncurc uor mai ales la vrfuri. Substanele nutritive grase, precum i
substanele de refacere, niveleaz i ncleiaz stratul solzos. Este foarte important ca
dup fiecare splare s se fac o cltire special pentru pr deteriorat, pentru ca
pieptnul s alunece cu uurin fr s agae stratul solzos. La fiecare a 3-4 splare, n
loc de substane nutritive se folosesc creme curative. Ele conin o concentraie mai mare
de substane de refacere i acioneaz un timp mai ndelungat.
Atenie:
1.fluidul pentru pr achiat conine silicon, care ncleiaz rupturile, iar vrfurile prului
sunt acoperite cu o pelicul protectoare.
2.prul friabil distrus nu se piaptn cu peria, pentru c i duneaz i mai mult. Peria
este bun pentru pr uscat de la natur pentru c ajut ca grsimile s se disperseze mai
uor pe firele de pr.
3.pentru a evita nclcirea prului, dup splare se folosete piptenele cu dini rari i
rotunjii la vrf, care nu afecteaz stratul solzos. Nodurile sau ghemotoacele din prul
nclcit se desclcesc cu atenie i rbdare. Niciodat nu trebuie rupte sau ntinse.
TUNSOAREA

__________________________________________________________________

98

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- Baza unei coafuri reusite cu tehnici si procedee de tuns a.i. adoptam in functie de
cerintele clientului si tipul de par al acestuia
- Necesita precizie, combinare, stapanirea tehnicilor, simt artistic bine dezvoltat, include
elemente de tinuta, miscari, pozitie si echilibru
Principii:
- procesul de coafare, crearea unei forme, aspect mai atractiv, implica profesionalism in
tunderea, aranjarea, uscarea si coafarea parului.
Stilul = reprezinta exprimarea formei si a aspectului obtinut printr-o forma armonioasa,
complementara cu forma capului si trasaturile fetei.
- Stilul este adoptat in functie de circumstante. Stilul parului ar trebui luat ca o parte din
intregul ansamblu, par, haine, machiaj si accesorii
Pregatirea clientului este la fel ca la toate celelalte proceduri.
Asigurarea cantitatea, calitatea, structura si lungimea parului > influenteaza stilul
Schimbarea de stil
- Determinati limitele si asiguati-va c nu faceti greseala de a tunde parul intr-un anumit
stil de care sunteti sigur ca nu i se va potrivi clientului
- Impreuna cu clientul se alege stilul.
- Sugerati aternativa in cazul in care se va prezenta cu poze sau orice altceva si nu i s-ar
potrivi.
- Nu trebuie sa prezentati
- Faceti recomandari acasa
- Linistiti clientul cu rezultatul obtinut
- Daca este un stil nou necesita acomodare
- Daca clientul nu este multumit imediat de rezultatul obtinut nu fiti dezamagiti.
Ramaneti optimist si ferm in parerile dvs.
ALEGEREA STILULUI
Factorii:
- forma fetei si capului
- trasaturile fetei, capului si corpului
- tinuta si ocazia
- calitatea si cantitate parului
- volumul, forma si desimea parului
- varsta clientului
__________________________________________________________________

99

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- modul de asezare, pozitia, proportia si forma parului in relatie cu stilul existent.
Forma fetei si a capului
La baza stilului stau proportia, armonia si distribuirea parului sunt strans legate de
straturile de dedesubt structura si formele acestora
- oval forma perfecta
- rotund nu se face breton (depinde de frunte) la fruntea ingusta se fileaza bretonul
- lunga se taie cu breton, nu se taie cu carare pe mijloc
- patrata trebuie taiat maxilarul, tundem spre fata, filat sau drept dar sa se opreasca sub
maxilar, filat la colturi in partea de sus
- inima nu se da volum in partea de sus > lins, volumul mutandu-se in zona
maxilarului
- para are nevoie de volum in crestet
- rectangulara
- Trasaturile precum ochii, nasul si barbia sunt cele dupa care trebuie sa ne ghidam
-

Lungimea aparent a formei patrate sau alungite poate fi sporita de un stil

neted, intens sau redusa prin ofererea de volum in partile coafurii


-

O fata mare, rotunda capata proportii atunci cand stilul este unul voluminos

O fata mai alungita capata proportii atunci cand este mai ridicata in varfuri si

mai ridicata in parti


-

Formele nefinisate (cand oasele sunt proeminente) sunt mai proeminente cand

parul este dat pe spate, neted si putin mai mascate printr-o asezare a parului pe fata
-

Forma rotunda sau aplatizata a formei capului si profilul influenteaza aspectul

ales.
-

Gatul lungimea si grosimea sa influenteaza direct pozitionarea parului inspre

ceafa.
Trasaturi ale fetei capului si corpului
- Un nas mare, proeminent poate fi diminuat prin aranjarea parului spre fata sub un
unghi sau evitand cararea pe mijloc.
- Trasaturile drepte ale maxilarului pot fi usor diminuate printr-un stil mai voluminos in
parti.
- Urechile proeminente trebuie acoperite cu par
- O barbie despicata este expusa mai mult daca parul este aranjat spre spate. Un par lung
si voluminos poate indrepta situatia

__________________________________________________________________ 100

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- Ridurile din jurul ochilor sunt mult mai evidente cand avem o coafura dreapta, neteda.
Aceasta poate fi diminuata prin usoara indreptare a parului de langa ochi.
- Fruntea inalta, mica, lata, pot fi acoperite prin unghiul bretonului.
- Un stil dezordonat voluminos realizat ptr. o persoana masiva nu da prea bine. Insa un
stil mai linistit mai drept poate fi cu mult mai potrivit
- Stilul drept, neted face persoanele mai scunde sa fie si mai scunde
- Forma trasaturilor faciale, liniile si umbrele produse prin tunsoare si culoare, pot fi
folosite ptr. echilibrarea si armonia cu celelalte trasaturi.
- Cicatricile si aparatul auditiv influenteaza alegerea stilului. Mentineti parul depatat de
cicatrice si de pe fata depinde si unde este amplasata cicatricea
TINUTA SI OCAZIILE
Majoritatea clientilor doresc coafuri si tunsori practice
- Linia gatului mai groasa necesita coafuri cu par lung
- Gatul inalt > stiluri mai ridicate
- Exceptii: dansatori, patinatori, etc. nu vor stiluri incomodante
- Manechinele necesita stiluri specifice ptr. anumite prezentari etc.
FACTORII CARE INFLUENTEAZA ALEGEREA STILULUI
Pentru a intelege si a alege diferite stiluri cu discernamant si incredere trebuie sa tinem
cont de:
Compatibilitatea = aspectul formei tunsorii asupra fetie si a trasaturilor capului si
corpului.> cand arata bine, parul gata aranjat se imbina armonios cu celelalte trasaturi
ale corpului.
- Linia fetei poate fi scoasa in evidenta atunci cand liniile stilului adoptat se
completeaza cu aceasta, dar poate fi diminuata cand liniile stilului sunt opuse fata de
aceasta.
- Stilul tineresc neatragator purtat de o femei matura. Se datoreaza trasaturilor fetei,
ochilor, fruntii, care sunt accentuate de formele dure, dezordonate ale stilului respectiv
- Majoritatea stilurilor sunt concepute pentru tinere si apoi adoptate celor mature, mai in
varsta
Armonia = efectul produs de cantitatea, volumulsi distribuirea greutatii parului in
coafura
- Lipsa armoniei > lipsa de proportionalitate
Simetria = chiar si armonia este obtinuta atunci cand parul este asezat aproape la fel pe
ambele parti ale capului.
__________________________________________________________________ 101

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Asimietria si lipsa de armonie este obtinuta de exemplu:
Cand parul lung este prins pe o parte, iar pe cealalta parte echilibram greutatea
pusa printr-un simplu cercel.
- Liniile si proportia produsa de aranjare > armonia ansamblului.
- O coafura reusita ar trebui sa fie echilibrat, armonioasa din orice punct este privita
Linia stilului
= este directia, sau directiile in care parul este pozitionat. Ar trebui sa curga de-a lungul
coafurii.
-

Daca linia se intrerupe brusc, stilul devine nearmonios fiind produs un efect

gresit, nepotrivit.
-

este influentata de modul in care se imbina sau nu cu celelalte trasaturi si forma

fetei.
Ar trebui sa para privirea admiratorului de-a lungul in care parul este
pozitionat
Multe linii ale stilurilor produc efecte iluzorii prin accentuarea sau diminuarea
diferitor trasaturi faciale.
CARARILE
-

produc efect puternic.

O carare dreapta, lunga, plasata pe centru, face nasul proeminent

O carare scurta, neliniara, diminueaza nasul proeminent

Fetele mari, rotunde par mai mari atunci cand este facuta o carare pe mijloc si

mai mica cand cararea este facuta pe o parte


MISCAREA
- Variaza diferite linii cu stiluri, cu cat variaza mai mult cu atat are mai multa miscare.
- Parul ondulat sau cret are miscare
- Linia stilului ar trebui sa treaca dintr-o parte in alta a capului, uniform pana la varful
parului
- Coafurile ce contin miscare sunt de obicei relizate femeilor mai in etate
EFECTE PUTERNICE SAU DELICATE
- Depind de armonia liniilor si de miscare
- Coafurile fara diviziune, fara terminatii bruste, fara variatii ale liniilor, au un aspect
natural delicat
- Colorarea atenta a parului intensifica efecte delicate coloram neglijent > produce
efecte puternice nedorite
__________________________________________________________________ 102

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- Lipsa de miscare si formele nearmonioase > efecte puternice.
- Miscarile ritmice si armonia > efecte delicate.
ORIGINALITATEA
- Crearea unor linii noi, necesita multa munc si planificare. Puteti adopta stilurile pentru
a crea ceva nou, interesant, original
- Prezentarile, demonstratiile si competitiile ofera oportunitati pentru crearea unor
coafuri originale indiferent de stilul ales, acesta trebuie adaptat in functie de fiecare
client.
USTENSILE PENTRU TUNS
FOARFECA
- Dreapta sau curbata
- Lunga sau scurta
- Nu trebuie sa fie f. grea si nici prea lunga, usor de folosit
- Trebuie sa avem cel putin 2 perechi de preferat de acelasi tip.
- Alegem cun model ce poate se potriveste cel mai bine ptr. noi > avem precizie,
eficienta si spor
- Foarfeca se tine cu degetul mare intr-unul din suporturi si al III lea deget in celalalt
suport asigura o folosire usoara, control si mai putin efort depus. Va ajutati sa stati
intr-o pozitie relaxata
FOARFECA PENTRU FILAT
- Ambele lame zimtate.
- Marimea distantei dintre dintii foarfecii determina cantitatea de par care este tunsa la
fiecare taiere. Cu cat sunt mai desi cu atat mai mult par este tuns.
- Sunt utilizate la fel ca foarfecele obisnuite, dar sunt utilizate la finalizarea sau
inceperea procesului.
BRICIUL
- Lama de otel, protejata de un maner. O lama dreapta sau zimtata pentru tunsul
parului
- Duplicatele moderne ustensile ptr. modelat sau finisat forma parului.
- Briciul modern are o lama ce poate fi inlocuita si maner ce o protejeaza. Exista si alte
forme.
MASINA DE TUNS
- Electrice

__________________________________________________________________ 103

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- Alcatuite din 2 lame cu dinti ascutiti. Lamele sunt pozitionate a.i. una ramane fixa iar
cealalta mobila, osciland una deasupra celeilalte
- Distanta dintre lame si spatiul dintre dinti, determina nivelul de scurtare al parului
- Nu utilizati masini de tuns daca lama mobila o depaseste pe cea fixa puteti rani sau
afecta scalpul
- Nu folositi masini de tuns cu dinti rupti, puteti rani scalpul
PIEPTENELE
- Se tine a.i. ambele capete sa fie suficient susutinute ptr. impiedicarea ruperii lui
- Cand taiati deasupra pieptenelui, un capat ar trebui tinut intre degetul mare situat pe
partea din spate si aratator situat pe dintii acestuia.
- In timpul lucrului, pieptenele este rasucit, cele 2 degete prind partea din spate a
acestuia
- Nu se folosesc piepteni cu dinti rupti, putem rani scalpul.
OGLINZILE
- Observarea formei din mai multe unghiuri. Clientul vrea sa vada finalul
- 3 tipuri

- plane = cel mai des utilizate, au o panorama normala


- concave = maresc imaginea
- convexe = micsoreaza imaginea

CURATAREA USTENSILELOR PENTRU TUNS


Curatarea: -

indepartara parului, matretii si utilizarea spirtului sau alcoolului ptr.

degresare (speciale), apoi se greseaza cu uleiri speciale (ulei ptr. mecanisme fine
masini de cusut) ptr. lubrefiere a partilor mobile
-

Rugina pe foarfeca smilgheruieste

Reparatiile trebuie facute de producator sau personal calificat

Depozitate intr-un mediu uscat, steril, acoperit.

Nu se pun ustensilele ascutite in buzunare si oricum toate partile ascutite

trebuiesc a fi acoperite
-

Nu se lasa parul tuns pe podea neigienic se poate aluneca

Folosim doar ustensile bine ascutite ptr. a preveni ruperea sau despicarea firului

de par
-

Fiti atenti la clientii care se misca brusc copii

Aveti grija la stranuturi; puteti intepa, injunghia clientul

__________________________________________________________________ 104

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
PRIMUL AJUTOR
Taierea pielii
- Spala portiunea cu apa rece
- Rana minora > acoperiti cu plasture
- Rana grava > aplicati presiunea direct pe rana si cerem ajutorul personalului calificat.
Daca nu se opreste sangerarea > ajutor medical
- Daca este necesar, tratati clientul pentru a nu intra in soc
- Evitati contactul cu sangele
- Utilizati manusi de unica folosinta prevenirea contaminarii
- Spalati si dezinfectati suprafata patata de sange
- Notati toate accidentele in registru oricat de mic ar fi
TUNDEREA PARULUI UD SAU USCAT
- Se refera la metoda de tuns cu ajutorul foarferii
- Foarfeca de filat numai pe uscat deoarece nu putem controla parul
- Cu briciul pe ud ptr. al subtia - nu pe par uscat ptr. ca-l agatam si smulgem cauzand
senzatii neplacute.
GRADUAREA Sau TUNDEREA IN SCARI
- Diferite unghiuri intre straturile superioare si straturile inferioare > efect de panta de la
scurt la lung.
- GRADUAREA INVERSA
- Graduarea scurtata la straturile inferioare si lunga la straturile superioare
- Utilizate la coafurile ce necesita ondularea parului inspre interior
TUNSUL LIBER
- Procedeul de a lua intre degete suvite mici de par, impingandu-le usor permitand
miscari naturale a parului si alcatuieste sectiunea de par, apoi se tunde sectiunea fara a
interveni asupra pozitionarii naturale a parului intre degete
- Parul trebuie sa fie liber de orice tensiune aplicata la schimbarea sensului fata de cel
natural. Impingerea sau ridicarea parului, ii permite sa se miste in mod natural.
TUNSORI DE DAMA
INSTRUMENTE I APARATE FOLOSITE LA REALIZAREA UNEI TUNSORI:
Foarfeca;
Brici cu lama;
Pieptene;
__________________________________________________________________ 105

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Foarfeca filat;
Masina nr. 0000.
Este recomandat ca tunsoarea sa se execute pe parul ud!
Etapele unei tunsori:
aezarea clientei n mod corespunztor pe scaun i reglarea lui n raport cu nlimea
clientei; 212j95c
alegerea unei tunsori n funcie de fizionomia i imperfeciunile craniene;
alegerea genului de tunsoare n funcie de calitatea, cantitatea, lungimea i starea de
sntate a prului;
scurtarea prului la o lungime care s avantajeze fizionomia clientei, s corespund
conformaiei capului.
Tehnici moderne
PIVOT-POINT
tehnica punctului sau tunderea n zig-zag
se folosete pentru a da suplee i form tunsorii
susinerea superficial a suvielor
SLICE:
se folosete pentru a subia n profunzime uviele de pr n vederea obinerii lejeritii
se las foarfeca s alunece n jos, pe diferite uvie
FREE-HAND (mn liber):
tehnica prin tapare (efilaj)
se folosete la tunderea uvielor din partea superioar a capului obinnd volumul
necesar tunsorii
UNDER CUT:
tehnica combinat SLICE i PIVOT-POINT
se folosete la finisarea tunsorii
se subiaz vrful uvielor de pr tunse anterior
Controleaza calitatea tunsorii
Dup terminarea tunsorii, verificai nc o dat rezultatul i facei corecturi:
verific lungimea firelor de pr s fie egale;
realizeaz legtura dintre zone s fie uniform;
verific forma obinut dac este conform modelului dorit;
obinerea confirmrii clientei;
corecteaz imperfeciunile observate
__________________________________________________________________ 106

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
TUNSOAREA CARRE ASIMETRIC
TUNSOAREA CARRRE ASIMETRIC: se imparte parul, se lasa o suvita de 2 cm la
ceafa, care se tunde scurt, pierdut pe pieptan. Se tunde apoi partea scurta, pe la lateral
dreapta sa 242h72c u stanga, apoi se face trecerea pe lateral stanga sau prin asimetrie.
Se coboara pe rand suvita dupa suvita, de la o ureche la cealalta si se tunde la nivelul
stabilit. Intru-cat carr-ul se potriveste aproape tuturor formelor de fata, este, de
departe, cel mai cautat dintre coafurile clasice. Dar ceea ce face ca acest stil sa fie
deosebit este modul in care poate fi purtat - gratie suvitelor mai lungi, care ii dau
versatilitate.
Un carr, cu parul tuns in scari.
Tehnici clasice de tuns
Pentru a putea realiza o tunsoare cu succes, trebuie mai nti sa cunoastem
instrumentul de baza: foarfeca.

Tehnicile de tuns clasice constau la baza din doua miscari: tunsul pe degete si tunsul
n mna sau n palma. Tunsul pe degete se realizeaza cel mai usor: dupa ce s-a
ales suvita, se tine ntre degetul aratator si cel mijlociu al minii stngi, iar cu foarfeca
n mna dreapta se tunde suvita. Tunsul n mna este putin mai dificil si de obicei se
__________________________________________________________________ 107

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
realizeaza pentru parul de la ceafa sau pentru parul lung pentru a-l tine drept vertical
orintat n jos.

Cteva tunsori clasice: garcon, demi-garcon, paj, sason, sovage, bross, pank, retro,
carre, cu breton, cu codita, cu calota, asimetrica, tunsoarea cu figuri geometrice.
Bretoanele cnd tundem un breton ne orientam dupa ochi, frunte si pometi.
Bretoanele pot fi n unghi sau n V, rotunde, n late, cteva fire, drept, breton ntr-o
parte sau oblic.
Perciunii la perciuni ne orientam dupa forma urechii, a maxilarului, a pometilor si
diferite defecte (par pe frunte si vrtejuri).
Tunsori clasice de dama
Perciunii pot fi: n colt, deasupra urechii, spaniol, spitz, peste ureche, la jumatatea
urechii sau fara perciuni (rasi).
Ceafa cnd tundem ceafa ne orientam dupa urechi, gt, maxilar, umeri si calitatea
parului. Ceafa poate fi: n late, n V, cu codita, filata barbateste, rotunda,
dreptunghiulara (cu bordura).

Tunsoarea CARRE
Se mparte parul n doua parti egale din fata catre ceafa. Se alege prima rama
__________________________________________________________________ 108

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
de la ceafa, restul parului se ridica si se prinde n clipsuri, ntr-o parte si n cealalta.
Prima rama se tunde mai scurt cu 1-2 cm. Daca are par putin sau subtire, prima rama
se fileaza, pentru a da volum coafurii. Tipuri de carre: cu breton, cu unghi ascutit,
cu calota, Mirelle Mathieu, asimetric, cu codita.

Tunsoarea PAJ
Tipul de par poate fi si subtire si tare, de preferat drept ca paiul. Indiferent de
lungime, parul (pna la barbie sau pna la umar)se tunde drept pe suvite. La ceafa
ntotdeauna putin mai scurt. Bretonul pna la sprncene se tunde orizontal de la
o tmpla la alta.
Tunsoarea GARCON
Este cea mai veche tunsoare lansata de Coco Chanel ntre anii 1938-1940. aceasta
tunsoare aduce foarte mult cu cea din zilele noastre: ceafa scurta, calota lunga, urechile
acoperite (se face pe fir drept si este dreapta). Se tunde pe par spalat sau umed, se
mparte parul n doua, din fata catre spate, se tund partile drepte pna la lobulurechii sau
la jumatatea urechii (depinde de preferinte). Ceafa pierduta pe piepten si un 1 cm din
partea de sus (calota) pentru a nu ramne dunga (ca la tunsoarea bross). Se onduleaza cu
bigudiuri, clame sau melci.
Tunsoarea DEMIGARCON
Este aceasi tunsoare, ceva mai lunga iar ceafa are 1-2 cm.
Tunsoarea RETRO
Este o tunsoare asemanatoare demi-garcon, doar ca parul vine tuns n cascada n partea
de sus, iar n partea de jos este drept. Se coafeaza cu feonul.
*aceste tunsori se recomanda pe fir drept
*aceste tunsori se potrivesc persoanelor cu barba ascutita, urechi mari si pometi mari.

__________________________________________________________________ 109

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

Tunsoarea ASIMETRIC
Se poate executa si pe un par cu un permanent melanj. Se mparte parul de
deasupra urechii spre gt, n jos. Restul parului se prinde n clipsuri. Tunsoarea
se ncepe de la perciunele descoperit pe care l tundem frizereste (filat foarte bine)
si cojntinuam catre ceafa. Se desprinde parul, se piaptana n directia de crestere,
dupa care se tunde 1 cm deasupra urechiidescoperite. Se merge n linie oblica catre
cealalta ureche. Asimetria poate fi mare, mijlocie sau mica. Bretonul se tunde tot
oblic (daca nu si poate pune mesa).
Tunsoarea BROSS
Se alege calota facnd carari de o parte si de alta, de la o ureche la cealalta. Se porneste
cu doua carari laterale cam la 5 cm deasupra urechii, paralele, care se fragmenteaza, si
se aleg suvite cam de aceeasi lungime. Mesele sunt de aceeasi marime si se prin n
clipsuri. Perciunii si ceafa se tund frizereste pe piepten. Ei pot fi: rasi, n colt sau drepti.
Se desface parul prins, se piaptana n sensul de crestere dupa care se tunde drept
ncepnd de la spate, mergnd catre dreapta sau stnga. Se poate ntmpla ca terminatia
calotei sa fie n V sau pe rotund. Cnd calota este n V si bretonul se face a fel, dar
o forma mai ndulcita. Pe rotund, bretonul tunde tot pe rotund.

Tunsoarea SASSON
Parul trebuie sa fie la lungimea de cel putin 20 cm. Se mparte n doua ca si la Carre.
Bretonul se alege si se piaptana spre fata. Tunsoarea ncepe de la breton spre ureche,
continund pe forma ovala catre cealalta ureche.
__________________________________________________________________ 110

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Tunsoarea RAP
Este o tunsoare barbateasca dar pe care o pot purta si fetele. Deci u se poate executa pe
par putin sau moale. Se ncepe prin alegerea calotei la 4 degete deasupra urechii n
forma dreptunghiulara si se prinde n clipsuri. Se ncepe tunsoarea de la ceafa, mergnd
catre crestet, urmarind ca lungimea parului sa fie progresiva. Tot asa se procedeaza si la
perciuni. Calota, nainte s-o tundem trebuie data cu spuma sau gel. Parul se piaptana n
sus si se tunde n forma dreptunghiulara perfect.
Tunsoarea KELLY
Se alege prima rama si se taie n functie de dorinta clientei. Se mai tunde nca un rnd
de par (2-3 cm grosime), la acelasi nivel cu cealalta, apoi se alege o carare ncepnd din
fata de 2-3 cm d-a lungul careia alege parul de-o parte si de alta a fetei si se prinde n
clipsuri. Restul parului se da peste cap si se alege suvite verticale, ncepnd de la
mijlocul capului catre urechi, de grosime medie, care se ridica perpendicular pe cap si se
taie oblic (aveti grija la lungime). Lungime optima este pna unde ncepe ceafa. Aceasta
miscare se face cu mare grija, avnd n vedere ca spre urechi suvitele trebuie sa fie mai
lungi (spre fata). Se dau drumul suvitelor care au fost prinse n clipsuri. Se aleg suvitele
verticale care se ridica perpendicular pe cap si se ciupesc (oblic), avnd grija sa fie cam
de aceeasi lungime cu rama, apoi se franjureaza. n final se controleaza vrfurile.

Tehnici moderne de tuns


Pe lnga tehnicile clasice de tuns mai este si tehnica moderna de tuns, tehnica cut. Ea
cuprinde mai multe miscari cum ar fi deep-point, slice, pivot-point etc. Ele sunt diferite
prin metoda de tuns si anume prin modalitatea n care se tine foarfeca fata de suvita
(vertical, n continuarea firelor de par, oblic etc). Astfel, pornind de la tunsorile clasice,
cu ajutorul acestor metode de tuns se pot realiza noi tunsori moderne, se poate fila fara
ajutorul foarfecii de filat etc. Totusi, aceasta tehnica se recomanda a fi utilizata numai
dupa ce tehnicile de

tuns clasice sunt stapnite foarte bine din cauza pericolelor

__________________________________________________________________

111

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
existente: ranirea clientei, taierea degetelor si deci o posibila infectare cu agenti
patogeni.
Splatul prului i uscatul cu feonul
Produse i ustensile necesare
Produsele necesare splrii prului sunt: ampon adecvat tipului de pr, balsam (cnd
este cazul) i diferite produse sau tratamente atunci cnd este cazul. Ustensilele necesare
sunt: Gulerul de protecie, dou prosoape, o pelerin i nu n ultimul rnd, o scaf.
Splatul prului
Prin splare se elimin impuritile i sebumul depus pe pr. Splarea prului este
important, de ea depinznd n mai multe cazuri reuita permanentului, a vopsitului, a
ondulaiei. Pentru splarea prului se recomand ampoane de preferin nealcaline.
nainte de splare este necesar ca prul s fie descurcat, mai ales un pr moale, tapat,
buclat. La descurcat trebuie s se in seama de sensibilitatea pielii capului i de
calitatea prului, alegnd uneltele de descurcat cele mai corespunztoare.
Scafa se plaseaz exact la nlimea cefei clientei, avndu-se grij ca aceasta s stea ct
mai comod cu capul pe spate. Pentru a proteja mbrcmintea se aplic la ceafa clientei
un prosop i o pelerin. Se cltete prul cu ap cald, dup aceea se pune amponul n
cantiti mici, se freac mai nti ntre palme i apoi pe pr. Se freac prul de la frunte
spre ceaf cu pulpa degetelor (nu cu unghiile), cu energie dar fr brutalitate. Se insist
la curarea marginilor contururilor, de la frunte, tmple, din spatele urechilor i de la
ceaf. Nu se las mult timp amponul pe pr. Substanele hrnitoare i cele de curare
acioneaz n cteva secunde.
Dup splare prul trebuie cltit foarte bine, pentru c resturile de ampon pot reduce
luciul i aspectul pufos al prului. Dup aceea prul se stoarce uor prin presare, se
terge uor n prosop fr bruscri. n stare uscat fibrele din constituia firului de pr
sunt foarte dure. Aceast stare se pierde brusc atunci cnd prul este umezit. Stratul
solzos exterior se umfl n ap i devine mai sensibil. La o pieptnare mai atent, unele
particule din stratul solzos se achiaz i se rup. Aceasta scade rezistena prului, luciul
i elasticitatea. De aceea pentru pieptnarea i aranjarea prului n stare ud se folosete
numai pieptenele cu dini rari, care nu trebuie s fie ascuii. Nu se folosete peria la
prul ud.
Este important ca la desclcirea prului s se nceap de la vrf i treptat s se treac
mai sus pentru a evita ruperea prin ntindere. Dac prul nu se las uor la pieptnat este
__________________________________________________________________ 112

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
un semnal sigur c el este deteriorat. Alegerea amponului la splarea prului este foarte
important i trebuie s corespund tipului de pr, strii lui de sntate, culorii i
calitii lui.
amponul pentru pr normal trebuie s aib proprietile necesare splrii. El
trebuie s fie uor protector.
amponul pentru pr subire (de nfoiere) conine pe lng substanele de splare,
componeni care ntresc prul (keratin, protein mtsoas, extract de ierburi). Aceti
componeni confer prului o duritate suplimentar, iar datorit lor firele de pr nu se
lipesc unele de altele.
amponul pentru pr gras conine substane de splare care menajeaz n primul
rnd pielea capului. Acest ampon nu conine substane nutritive care ar ngreuna
suplimentar prul. Adaosuri pot fi numai elemente bactericide i extracte de plante care
confer prului o asprime la pieptnat. Aceste substane au rolul s neutralizeze secreia
de grsime a pielii i mpiedic lipirea prului dup splare.
amponul pentru pr uscat i friabil conine substane nutritive ca lanolina sau
lecitina, ingredieni sintetici adezivi care revogoreaz prul fcndu-l elastic i neted.
Aceti ingredieni repar micile rupturi din stratul solzos i mbuntesc substanial
adaptabilitatea prului ud la pieptnat. La prul subire sau cu grsime la rdcin i
care se achiaz la capete nu se recomand un astfel de ampon. Adaosurile nutritive pot
ngreuna mult prul i el se lipete repede. n acest caz este mai bine s se ntrebuineze
amponul special pentru pr gras i s se urmeze un tratament curativ pentru vrfurile
prului.
Masajul capilar
Se execut n continuarea splatului cnd prul i pielea capului sunt curate. nainte de a
se ncepe masajul este indicat s se observe cu atenie pielea capului i starea firului de
pr.
Masajul manual
Este compus din mai multe micri care se execut urmrindu-se sensul circulaiei
sngelui, direcia nervilor i a muchilor, adic de la ceaf spre cretet, de la tmple spre
cretet i de la frunte spre cretet. n general masajul se ncepe i se ncheie cu o micare
descongestionant care relaxeaz clientul. Masajul se ncepe de la frunte, execuntnduse cu ambele mini scurte, circulare n sens ascendent. Apoi se face o alunecare spre
tmple apsnd uor pielea. Prin aceste micri repetate de 3-4 ori se obine un efect

__________________________________________________________________ 113

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
calmant. n continuare se execut micri de presiune menite s influeneze circulaia
sanguin.
-micarea de presiune pentru hiperemie: cu degetul mare se mpinge, se deplaseaz
pielea capului, adunnd-o i strngnd-o ca la extragerea punctelor negre.
-micarea de presiune n zig-zag pe crri: se desparte prul prin crri succesive, se
aeaz fa n fa degetele de la mna stng i cele de la mna dreapt la o distan de
2-3 cm i se deplaseaz pielea capului astfel cva s se apropie degetele. Pe urm
degetele mping pielea de-a lungul crrii, dar o mn mpinge pielea n sus iar cealalt
n jos, deci n sens invers.
-micrile de presiune circular: se aplic degetele minii drepte n regiunea frontal
i cele de la mna stng n regiunea occipital, podul palmei fiind ndeprtat ns de
cap i se execut o presiune energic asupra pielii, astfel nct s se deslipeasc i s se
cuteze. n acest timp sunt imobilizate, degetele nu alunec pe piele i nu freac prul,
numai pielea capului este aceea care trebuie s se mite. Se repet aceast micare,
aplicndu-se de data asta degetele n regiunea temporal, deasupra urechilor.
-micarea de presiune pentru imobilizarea total a pielii capului: se aeaz palmele
nti n regiunea temporal i se deplaseaz pielea capului nspre cretet, palmele fiind
imobilizate n acest timp. Apoi se aeaz palmele n regiunea frontal i occipital,
procedndu-se identic. Masajul se ncheie cu o micare descongestionant. Se aeaz
palmele nti n regiunea temporal i se deplaseaz pielea la ceaf, unde se execut
alternativ micri de alunecare de sus n jos.
Atenie!
n caz de seboree nu se va masa zona temporal i n cazul n care ne confruntm cu o
cdere abundent a prului nu vom executa masajul.
Tehnica coafatului cu peria i feonul
Prul lung i semilung se usuc pe toat suprafaa capului. nclinnd cpul n fa se
las s cad n jos tot prul i suflnd cu feonul se piaptn cu peria contrar creterii,
ncepnd din spate spre fa. Cnd prul este semiuscat se ndreapt capul i cu ajutorul
feonului i se d coafurii forma definitiv.
La prul scurt pieptnarea se face de la nceput n forma aleas, cu ajutorul feonului i
doar la sfrit se nfoiaz cu peria contrar direciei de cretere a prului nclinnd capul
nainte.
Ambele metode au avantajul c prul capt o stabilitate suplimentar mai ales la ceaf.
n afar de aceasta, prul de deasupra care este cel mai afectat, prin acest procedeu este
__________________________________________________________________ 114

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
protejat. Este important s se in feonul n aa fel nct aerul s sufle de la rdcina
prului spre capete. Numai astfel stratul solzos al prului rmne neted i prul capt
un luciu suplimentar. Lucrnd cu feonul urmrii distana corect: ntre suflatorul
feonului i pr trebuie s fie o distan de 20 cm. Cu ct este mai mic aceast distan,
cu att temperatura este mai ridicat. La prul lung aranjarea corespunde mai puin,
necesit timp, iar elasticitatea obinut cu feonul nu este suficient iar acesta se las
repede. Se recomand:
s introducei n lucru peria numai atunci cnd prul este uscat pe jumtate;
trebuie nceput cu prul de dedesubt, prul de deasupra se prinde n cretet cu clipsuri;
fiecare uvi separat, ncepnd de la rdcin se piaptn contra sensului de cretere,
trgnd puin peria, procedeul se repet pn cnd se usuc uvia;
este foarte important ca fiecare uvi s fie uscat la nceput cu aer cald apoi cu unu jet
de aer rece;
dac feonul este destinat pentru uscat i aranjare atunci trebuie ales un feon cu trei trepte
de temperatur, treapta de sarcin mare pentru uscarea preliminar, treapta mijlocie
pentru aranjarea cu aer fr nclzire, treapta pentru rcirea buclelor montate;
dac feonul este destinat pentru montarea i uscarea unui permanent, exist aparate cu
duza de difuzare care transform aerul ntr-o adiere fin care nu spulber prul i
pstreaz integritatea buclelor;
aa-numitele aparate cu aer cald, ca nite bastonae scurte, rotunde, sub form de perii
de plastic prevzute cu orificii prin care aerul cald s sufle pe pr, pot fi utilizate la
aranjarea prului umed ct i a celui uscat;
alt grup de aparate funcioneaz dup principiul cletilor clasici de coafare i sunt
prevzute cu sistem de nclzire denumit plonjoare. Ele sunt destinate numai prului
uscat uor n prealabil. Ele sunt fie cu o suprafa metalic neted fie cu o pere de
difuzie. Bastonaele prevzute cu perie sunt mai comode de folosit, in mai bine prul
iar uviele se nfoar mai uor. La un pr lung este greu s fie nfurat pentru c
prul se ncurc n dinii periei. Pentru a se evita acest lucru uviele trebuie s fie destul
de subiri, separate cu grij de restul prului i s nu fie nfurate pe perie prea strns.
La bastonaele netede, (denumite i tije) este mai uor. Buclele clasice, rotunde, se obin
mult mai bine, ntruct diametrul acestora este mult mai mic dect la perie.
Pieptnatul prului (tapatul)
Dup ce a fost bine uscat prul, se execut pieptnatul n felul urmtor:
-se piaptn bine prul cu un pieptne cu dini rari;
__________________________________________________________________ 115

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
-se perie bine prul n toate direciile, pentru a fi complet eliminate crrile despritoare
de la rularea prului pe bigudiuri;
-se piaptn prul din nou cu pieptnele n aa fel nct s se imprime direcia necesar
n vederea obinerii coafurii alese;
-se trece la aranjarea coafurii (gndite i concepute) executndu-se o tapare acolo unde
este cazul, apoi se d forma i linia coafurii dorite
Pe parcursul pieptnrii se poate ntrebuina lac fixativ.
-dup ce s-a pieptnat prul i s-a obinut coafura dorit, se pulverizeaz prul cu puin
fixativ (de la o distan de cca. 30 cm pentru a nu ngreuna coafura);
-se execut ultimele retuuri, apoi se ridic prul cu pieptenele cu codi sau se va
aplatiza acolo unde este nevoie.

Taparea prului
Este necesar a fi executat n direcia n direcia n care se urmrete realizarea coafurii
respective. Se ridic i se piaptn fiecare uvi de pr iar firele de pr mai scurte vor fi
mpinse spre rdcin cu ajutorul pieptnului sau al periei, uvia avnd aspectul unui
ghemotoc de pr ncurcat.
Important este ca dup fiecare tapare s se fac finisarea pieptnturii, respectiv uviei
de pr. Prul se va pieptna numai pe deasupra, pentru a nu se strica tapatul executat
anterior.
REALIZAREA ONDULELOR DIRECTE
Pregtirea
- pregtirea clipsurilor, pieptenului i a pulverizatorului;
- aezarea clientului ntr-o poziie confortabil pe scaun i protejarea mbrcmintei;
- umezirea prului i aplicarea mousse-ului (spumei fixative);
- pieptnarea prului.
Stabilirea direciei primului onduleu
- aezai-v napoia clientului, punei palma la cca 5 cm de frunte, apsnd uor prul;
- mpingei puin prul n fa, recunoscnd astfel direcia de cdere a prului.

__________________________________________________________________ 116

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

Formarea primului onduleu


- se formeaz primul onduleu cu pieptenul;
- deasupra ochiului drept se pune degetul mijlociu ntins pe onduleul iniial;
- se formeaz cantul onduleului;

- se mut degetul mijlociu spre stnga i se continu onduleul. Arcul onduleului trebuie
s se conexeze exact la arcul fcut nti.

Formarea celei de-a doua ondulri, orientat spre dreapta


- se pune degetul mijlociu pe partea stng naintea cantului onduleului i se formeaz
onduleul orientat cu cantul spre dreapta;
- se termin pe partea dreapt a frunii onduleul orientat spre dreapta i se piaptn n
regiunea tmplei arcul onduleului orientat spre stnga.
__________________________________________________________________ 117

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

Formarea celei de-a treia ondulri, orientat spre dreapta


- se aeaz degetul mijlociu pe partea dreapt a arcului onduleului format anterior,
orientat spre stnga;
- se formeaz onduleul i se realizeaz urmtorul cant de onduleu;
- se realizeaz onduleul pn la tmpla stng.

Formarea onduleului n dreptul urechii


- ncepei la tmpla stng s formai onduleul orientat spre dreapta i s creai cantul
noului onduleu. Onduleul trebuie s debuteze pe partea stng ceva mai ngust i s
continue ceva mai lat pe partea dreapt, peste ureche;
- ncepei acum din partea dreapt, n spatele urechii, formnd onduleul spre dreapta, n
conexiune cu cantul alturat al onduleului. Onduleul trebuie s debuteze pe partea
dreapt ceva mai ngust i s continue ceva mai lat pe partea stng.
Formarea celorlalte onduleuri i consolidarea lor
- se continu formarea onduleurilor, cu aproximativ aceeai lime;
- pentru fixarea onduleurilor se folosesc clipsurile.

__________________________________________________________________ 118

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

COAFAREA PRULUI CU AJUTORUL FOENULUI


Selectarea instrumentelor, aparatelor, produselor i lenjeriei necesare -

pieptene,

perie, foen cu duz plat, prosop, manta, spum de fixare.


Pregtirea
- se spal prul clientului;
- se aeaz clientul ntr-o poziie confortabil pe scaun;
- se protejeaz mbrcmintea clientului;
- se piaptn prul.
Foenarea prului
- se usuc puin prul cu foenul;
- se separ o uvi de pr, mai ngust i mai subire dect peria, din partea superioar
a capului;
- se aeaz prul la rdcina uviei i se conduce foenul i peria spre vrful firelor de
pr;

- la nivelul vrfurilor de pr se ncepe rotirea periei, rulnd apoi uvia spre pielea
capului;

__________________________________________________________________ 119

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

- uviele se foeneaz pn cnd acestea se usuc;


- se las prul s se rceasc puin pe perie, dup care se scoate peria prin nvrtire;

- se prelucreaz restul prului n mod similar.


Realizarea melcilor
Realizarea melcilor n relief
Pregtirea instrumentelor necesare i a clientului:
- pregtirea clipsurilor, pieptenului i a pulverizatorului;
- aezarea clientului ntr-o poziie confortabil pe scaun i protejarea mbrcmintei;
- umezirea prului i pieptnarea lui.
Executarea melcilor:
- separarea n partea frontal a unei uvie de cca 2 pe 4 cm;
- pieptnarea uviei de la rdcin n unghi de 900 fa de cap;
- cu degetul mare i cu arttorul formai cu vrful uviei un rotocol care s corespund
diametrului dorit al buclei;
- rsucirea buclei pn la rdcin;
- prinderea buclei cu un clips;
- pieptnarea din nou a prului i executarea unui ir de melci;
- executarea melcilor i pe urmtoarele rnduri.
Condiii care trebuie respectate:
__________________________________________________________________ 120

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- poriunea de pr care se vor executa melcii va fi mai nti pieptnat n direcia n care
se execut melcii;
- primii melci executai vor fi plasai puin mai n faa rdcinii uviei alese, urmnd ca
urmtorii s fie plasai pe rdcina melcului executat anterior;
- la ceaf se va ine cont de felul creterii prului (vrtejuri, goluri);
- prul se piaptn astfel nct s beneficieze de avantajele unei direcii deosebite a
prului;
- printr-o pieptnare corect se elimin eventualele goluri ori creteri necorespunztoare
ale prului;
- se ine cont de felul n care se va executa coafura la spate i la ceaf, astfel nct
executarea melcilor s nu strice linia pieptnturii
Greeli ce trebuie evitate:
- uviele de pr sunt inegal departajate coafur va avea aspect dezordonat;
- clipsurile nu sunt aplicate corect rmn vizibile urmele de presare lsate de acestea;
- buclele au dimensiuni diferite volumul coafurii va fi inegal, iar crlionii vor avea
mrimi diferite;
- uvia de pr nu este rulat sub uoar tensiune buclele vor fi inegale.
Executarea unei coafuri din melci plai
Tipuri de melci: de legtur, semiplai, n relief, cu rdcin prelungit.
Zonele capului: zona frontal, zonele parietale, zonele temporale i zona occipital.
Pregtirea instrumentelor necesare i a clientului:
- pregtirea clipsurilor, pieptenului i a pulverizatorului;
- aezarea clientului ntr-o poziie confortabil pe scaun i protejarea mbrcmintei;
- umezirea prului i pieptnarea lui.
REALIZEAZ EXTENSIA PRULUI
Consilierea clientului
Extensiile pot fi de dou tipuri: din pr natural sau artificial.
Varianta: european sau afro.
Metode: englezeasc, italian, franuzeasc, de tip afro i metode actuale.
Efectuarea extensiei prului i acordarea unor sfaturi de ngrijire ulterioar a
prului
Mod de executare:
__________________________________________________________________ 121

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- se piaptn prul i se traseaza o crare prin prul de la ceaf , de la o ureche la alta;
- se folosete un inel prin care este trecut o uvia de pr cu ajutorul unui ac;
- se scoate doar o parte din suvi, astfel nct s se obin o bucl;
- prin bucl este trecut mea care are un capt siliconat. Inelul este poziionat la 1.5 cm
de rdcina firelor de pr;
- se folosete apoi un clete special care a fost nclzit la o anumit temperatur cu care
se strnge inelul, siliconul se inclzete i lipete extensia de pr.
Dup trei luni, inelul i extensia trebuie ndeprtate tot la un salon specializat. Odat
cu creterea prului, inelul va cobor i va deranja clienta. Se poate opta pentru o
ridicare a acestuia dac se dorete pstrarea extensiilor.

Contraindicaii: la persoanele nsrcinate, la persoanele care au probleme cu scalpul


sau crora le cade mult pr, la persoanele care urmeaz tratamente puternice hormonale
i n cazul urmrii unui tratament cu citostatice.
Avantaje: look special, obinerea unui pr cu volum, suplee, textur i lungimea
dorit a prului.
Dezavantaje: ntreinerea lor, preul, deteriorarea prului n cazul n care nu sunt
aplicate cu profesionalism.
Sfaturi de ngrijire:
- nu ii peria prul ud (acest sfat este valabil i pentru persoanele care nu poart
extensii). Prul semi-uscat se descurc cu un pieptene cu dinii rari, ns nu de la
rdcina, deoarece riti s ii smulgi extensiile;
- folosete o perie din pr natural i ncepe perierea de la ceafa;
- folosete produse de ntreinere a extensiilor;
__________________________________________________________________ 122

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- leag-i prul cu o earf cnd dormi;
- cnd rdcinile ncep s-i fac apariia, vopsete-te pentru a avea aceeai culoare n
tot prul;
- pentru vopsirea meelor, este recomandat s mergi la un salon de specialitate;
- nu pulveriza baza extensiilor cu fixativ sau alte cosmetice pe baz de silicon;
- trebuie sa avei in permanena grij de sntatea firelor de pr si de sntatea pielii
capului;
- trebuie sa vizitezi periodic salonul la care ai aplicat extensiile, pentru intreinere si
eventuala reaplicare n cazul n care prul a crescut i sunt vizibile punctele de prindere
sau n cazul n care meele s-au desprins.
ADAPTAREA COAFURII LA FORMA FEEI
Identificarea formei feei
Cea mai simpla metod prin care se poate identifica forma feei const n
aezarea n faa unei oglinzi, strngerea prului la spate ntr-o coad i desenarea pe
oglind, cu un ruj, a formei exacte, urmnd contururile trsturilor feei.
Alt modalitate de a determina forma feei const n fotografierea feei, prul fiind prins
strns la spate. Cu ajutorul unui marker se deseneaz pe poz conturul feei. Aceasta va
da ca rezultat forma feei.
Nu exist o form a feei care s se potrivesc perfect cu aceste forme de baz. Dei
majoritatea oamenilor au caracteristicile unei anumite forme, majoritatea au forme
amestecate.
Adaptarea coafurii la forma feei
nainte de a executa o coafur se va examina cu atenie figura, statura, silueta,
profilul i gtul clientei.
Formele de baz ale feei sunt urmtoarele:
a) forma oval - este cea mai adaptabil form de fa. Coafura poate fi aproape
simetric, cu sau fr crare pe mijloc. Este ideal purtarea unei mee oblice pe frunte,
cocuri nalte i linii asimetrice.

__________________________________________________________________ 123

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

b) forma rotund este avantajat de coafurile care ofer volum n cretet, de bretoanele
lungi i pieptnate ntr-o parte sau de prul tuns scurt.

c) forma ptrat cere o tunsoare scurt, n scri i mee oblice pe frunte.

d) forma triunghiular - impune purtarea prului pn la umeri, care s ncadreze partea


de jos a feei.

__________________________________________________________________ 124

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

forma alungit este avantajata de coafurile cu volum la nivelul urechilor si purtarea


unui breton pe frunte.

ADAPTAREA COAFURII LA PROFILUL CLIENTEI


Adaptarea coafurii la profilul clientei
Coafura i extinde efectul asupra ntregului look, corectnd uneori anumite defecte
estetice, astfel nct mbuntete aspectul general al fizionomiei. Experii recomand
ca, nainte de a coafa prul, s se studieze, printre altele, i profilul clientului:
- pentru nasul lung se recomand meele oblice pe frunte, tunsoare cu mult volum la
ceaf;
- nasul mic este avantajat de o tunsoare cu uvie scurte i o coafur care s descopere
faa;
- brbia retractant se corecteaz prin mee ascendente descoperind tmplele;
- la faa plat este obligatorie deschiderea acesteia, fie fixnd prul i dndu-i direcie
dinspre urechi spre fa, fie purtndu-l pur i simplu dup urechi. De asemenea, liniile
coafurii voastre ar trebui s fie asimetrice!
- fruntea bombat se corecteaz cu un breton sau cu mee oblice, iar fruntea mic este
avantajat de o coafur nalt, ncepnd de la frunte.
__________________________________________________________________ 125

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

Frunte bombat

Frunte mic

__________________________________________________________________ 126

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

Adaptarea coafurii la situaia n care va fi purtat


Coafuri de zi
Pentru o inut clasic i elegant, coafura trebuie s ntregeasc impresia de chic, s fie
n ton cu hainele purtate i s echilibreze impresia general.
De regul, mbrcmintea clasic definete o vestimentaie fr fantezii sau
extravagane.
Pentru o coafur de zi, la birou, se recomand prinderea prului n cel mai simplu mod
posibil, cu ajutorul unei earfe ntr-o nuan asortat cu cea a vestimentaiei i lsnd
cteva uvie libere, pentru a ncadra frumos chipul.
__________________________________________________________________ 127

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

COAFURI ELEGANTE
Cele mai elegante coafuri tip office sunt cele n care prul este drept, prins n
coad de cal, la baza gtului, sau prul drept lsat liber. n acest caz, coafurile nu trebuie
s aib exagerat de mult volum.
Pentru ntlnirile de afaceri sunt de evitat coafurile cu multe bucle i accesoriile
colorate.

Coafuri pentru intlniri casual


Deoarece n asemenea situaii nu exist restricii, se poate alege orice tip de
coafur, dar nu prea complicat, dac stilul vestimentar este unul obinuit, casual.
__________________________________________________________________ 128

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Vestimentaia de cocktail presupune purtarea unui costum clasic pentru brbai i rochie
pentru femei, tiat la nivelul genunchilor sau la civa centimetri sub
genunchi.

COAFURI PENTRU MIRESE

COAFURI PENTRU MIRESE

Un coc lejer, cu cteva uvie n bucle largi, atrnnd voit neglijent, pot completa cu
succes o inut de sear. Ca accesorii, n funcie de inut, se poate apela cu succes la
clamele cu strasuri.
COAFURI MODERNE
Liniile generale ale modei in coafuri, prul ntins cu placa, coafurile studiate, cu un look
aranjat, aspectul tern al prului sunt out of fashion. Pe de alt parte, se poart tunsorile
bob, scurte sau medii, n stilul anilor '20.

__________________________________________________________________ 129

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

MBINAREA TEHNICILOR DE ONDULARE A PRULUI


PENTRU OBINEREA COAFURII
1. Pregtirea
- pregtirea clipsurilor, acelor de fixare, bigudiurilor;
- aezarea clientului ntr-o poziie confortabil pe scaun i protejarea mbrcmintei;
- umezirea prului i pieptnarea lui.
2. Buclarea de volum n unghi ascuit fa de pielea capului
- se ia o uvi n partea stng, naintea urechii, se piaptn i se ine n unghi ascuit
fa de pielea capului;
- se aeaz bigudiul i se ruleaz prul pe el pn la piele, sub o uoar tensiune, dup
care se fixeaz bigudiul;
- se ia alt uvi lateral i se ruleaz n mod similar;
- se continu buclarea pn n zona superioar a capului.

3. Buclarea de volum n unghi drept fa de pielea capului


- se ia o uvi n partea posterioar a capului, se piaptn i se ine n unghi drept fa
de pielea capului;
- se aeaz bigudiul i se ruleaz prul pe el pn la piele, sub o uoar tensiune, dup
care se fixeaz bigudiul;
- se continu buclarea n partea din fa, superioar i posterioar capului.
__________________________________________________________________ 130

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

4. Realizarea buclelor rigide


- se ia o uvi din partea dreapt a capului, se piaptn uvia ncepnd de la rdcin
spre dreapta;
- se aeaz bigudiul rigid n rotocolul preformat, astfel nct dinii coroanei bigudiului s
fie orientai invers fa de sensul rulrii;
- se ruleaz uvia i se ruleaz bigudiul uor la dreapta, sub gtul buclei;
- se mpinge spre pielea capului prul de pe bigudiu, pentru ca bucla s stea lipit de cap
i se continu irul de bucle pn la linia de contur;
- se continu cu buclele orientate spre dreapta pn se ajunge la ureche.

5. Realizarea buclelor plate


- se mparte prul de la ceaf n dou zone egale, printr-o crare transversal, prinznduse poriunea superioar cu ajutorul unor cleme;
- se prinde n bucle, orientate spre dreapta i spre stnga, toat partea inferioar a
prului pn la jumtatea cefei;
- se prinde n bucle, peste primul rnd, i partea superioar a prului.

__________________________________________________________________ 131

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

6. Aspectul final al coafurii


- ncepnd cu ceafa se desfac clipsurile, apoi bigudiurile trgnd cu degetele fiecare
uvi buclat i pieptnnd-o cu un piepten cu dinii rari;
- se controleaz forma n oglind, iar dac este cazul, cu ajutorul cozii pieptenului, se
ridic uviele prea plate sau se apas cu palma poriunile prea ieite nafar;
- n final, se consolideaz coafura cu spray fixativ.

Coafarea prului pe baza ondulaiei permanente


Selectarea instrumentelor, aparatelor, materialelor i produselor necesare:
- pieptene, bigudiuri pentru permanent, foarfece, casc pentru uscarea prului sau
climazon, vazona, manta, prosop, erveele absorbante sau vat, mnui de protecie,
ampon, soluie de permanent, soluie de neutralizare.
Pregtirea
- se pregtesc instrumentele, materialele, produsele i lenejeria necesar;
- se aeaz clientul ntr-o poziie confortabil pe scaun;
- se protejeaz mbrcmintea clientului.

__________________________________________________________________ 132

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Etapele de lucru
- dup splarea prului, se tunde acesta la lungimea i forma dorit de client;
- se mparte prul n uvie i se umezete fiecare uvi de pr cu soluie de permanent;
- se ruleaz corect fiecare uvi de pr pe bigudiu;

- uvia de pr aleas trebuie rulat astfel nct dup rularea bigudiului pn la rdcin,
acesta trebuie s fie plasat exact pe rdcina uviei de pr aleas;

- se acord o atenie deosebit la fixarea bigudiului cu elastic;


- dup ce tot prul a fost rulat corect pe bigudiuri se face un control care const n
desfacerea 1-2 bigudiuri dintre cele care au fost primele rulate, pentru a putea aprecia
timpul de aciune necesar;

__________________________________________________________________ 133

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

- se acoper capul cu o bonet de plastic i cu un prosop uscat i se va lsa timpul


necesar n vederea acionrii soluiei;
- dup expirarea timpului de aciune se cltete din abunden prul cu ap cldu, fr
a scoate bigudiurile;
- se tamponeaz fiecare bigudiu cu neutralizantul i se las 5-10 minute;
- se ndeprteaz atent bigudiurile fr a se desface buclele;
- se tamponeaz din nou prul cu restul soluiei i se las 5-10 minute;
- se limpezete bine prul cu ap cldu pn se elimin complet neutralizantul.
Executarea ondulrii prin montarea prului pe bigudiuri
a)
b)

- diametrul mic al bigudiului ondulaie strns;


- diametrul mare ondulaie vaporoas.

Instrumente

bigudiuri, pieptene mare de coafur, pieptene cu coad, ac

de consolidare, sticl cu pulverizator de ap;


Produse
spuma fixativ;
Lenjerie
pelerin de protecie, prosop.
c) la delimitarea zonelor se ine cont de cantitatea de pr necesar coafurii n:
- partea superioar a capului ( volumul);
- prile laterale;
- partea din spate;
- poriunea de pr necesar terminaiei coafurii la ceaf.
d) n funcie de coafura dorit.
e) condiii:
- se vor alege bigudiuri n funcie de uvia de pr ce urmeaz a fi rulat;
- nu este admis ca uvia de pr aleas s fie mai lung dect lungimea bigudiurilor i
mai lat dect diametrul acestora;
- fiecare bigudiu trebuie s cad pe rdcina uviei de pr;
- bigudiurile trebuie fixate strns, dar s nu trag pielea capului;
__________________________________________________________________ 134

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- n cazul bigudiurilor cu elastic, trebuie avut grij ca dunga elasticului s nu se
imprime pe prul uscat;
- ntotdeauna se bigudiaz din fa spre spate i se ncepe cu jumtatea calotei, apoi
prile laterale, dup care se continu cu spatele;
- la prul lung uviele trebuie s fie foarte subiri, pentru a se scurta timpul de uscare.
f) - aezarea clientului ntr-o poziie confortabil pe scaun i protejarea mbrcmintei;
- umezirea prului i pieptnarea lui;
- separarea unei uvie de pr de lungimea i grosimea bigudiului;
- inerea uviei n unghi drept fa de pielea capului;
- pieptnarea uviei, pstrnd unghiul, de la inserie pn la vrf;
- se apuc uvia ntre degetul mare i arttor, trgnd uor;
- cu cealalt mn se ia un bigudiu i se pun vrfurile uviei pe direcia bigudiului, pe
toat limea lui;
- uvia cu bigudiul se ine sub tensiune;
- se preseaz vrfurile uviei pe bigudiu, cu ajutorul degetului mare ori al arttorului;
- se trage uor de uvi i se rsucete pe bigudiu pn la pielea capului;
- se ine bine bigudiul i se blocheaz cu un ac aezat oblic pe piele prin bigudiu (la
bigudiurile din metal se folosesc clipsurile);
- acul NU se pune prea vertical, pentru a nu zgria pielea capului;
- se nfoar a doua uvi, fixnd apoi cu acul i al doilea bigudiu;
- se scoate acul din primul bigudiu i se introduce n direcie invers celui de-al doilea
bigudiu, evitnd astfel tensiunea pe frunte; se continu aezarea bigudiurilor pe tot
capul;
- la sfrit, se controleaz lucrarea.
Greeli ce trebuie evitate:
- pr insuficient pieptnat prul se separ i se rsucete cu dificultate;
- uviele sunt prea late pe prile laterale rmn fire de pr neondulate;
- uviele sunt prea nguste obinerea unui volum prea redus i apariia gurilor n
coafur;
- uviele sunt prea subiri i nguste greuti la mprire i la plasarea corect a
celorlalte bigudiuri;
- vrfurile firelor de pr nu se pun exact pe bigudiu dup coafare apar izolat vrfuri
de pr;
- tensiunea este inegal la rulare apar fire neondulate;
__________________________________________________________________ 135

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- uviele nu sunt inute n unghi drept cu pielea capului volum prea mare sau prea
mic;
- acele de fixare sunt puse greit bigudiurile sunt fie prea destinse i prul nu are
tensiune suficient, fie prea strnse i apare o tensionare anormal.
NTINDEREA PRULUI
Executarea lucrrii:
- pregtirea soluiei pentru ntins prul, cremelor protectoare, soluiei de neutralizare,
mnuilor de protecie, buretelui, vatei, prosopului, pelerinei, bonetei;
- etapele de lucru:
- aezarea clientei la scaf;
- aplicare soluiei pentru ntinderea prului, mai nti la rdcin, apoi pe toat lungimea
firului de pr;
- lsarea soluiei s acioneze timp de 10 minute dup care se piaptn bine prul;
- aplicarea unei bonete pe cap i aezarea clientei sub casc, 5-6 minute, la o
temperatur de 40OC;
- pieptnarea i verificarea prului;
- cnd s-a ajuns la rezultatul dorit, se execut neutralizarea (limpezirea prului,
pieptnarea, prima aplicare a soluiei de neutralizare, rularea vrfurilor, limpezirea
prului dup 5 minute, amponarea i limpezirea prului, a doua aplicare a soluiei de
neutralizare, limpezirea de durat);

__________________________________________________________________ 136

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

REALIZEAZ COAFAREA PRULUI


mbinarea tehnicilor de ondulare a prului pentru obinerea coafurii
Pentru ondularea prului elevii pot folosi ondulatorul, pot aeza prul pe
bigudiuri sau pot realiza melci. Restul prului este ndreptat cu placa de ntins prul.
Se pot aplica pe pr diferite produse pentru fixarea coafurii.
Pieptnarea i finsarea prului pentru obinerea formei propuse
Instrumente i produse: bigudiuri, pieptene mare de coafur, pieptenen cu coad, ac
de consolidare, sticl cu pulverizator de ap, perie, fixativ, spray pentru strlucire, cear
sau gel.
Montarea prului pe bigudiuri
Pieptnarea prului:
- nainte de pieptnarea prului se controleaz dac acesta este uscat;
- se ndeprteaz bigudiurile cu atenie.
- afnarea i detensionarea prului:
- ncepnd cu ceafa, se trage cu degetele fiecare uvi buclat, pieptnnd-o cu un
piepten cu dinii rari;
- se procedeaz n acelai mod cu toate buclele;
- se periaz prul cu peria de frizerie pentru a-l detensiona.
Coafarea prului:
- Pe partea dreapt a prii anterioare a capului se periaz i se piaptn un onduleu.

__________________________________________________________________ 137

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- Netezii prul n zona posterioar i superioar a capului cu pieptenul. Venii cu palma
pe urma pieptenului pentru a disciplina eventualele vrfuri. Controlai forma n oglind
i, dac este cazul, ridicai uviele prea plate cu coada pieptenului.
- Dac este nevoie se aplic pe vrfuri spray pentru strlucire, cear sau gel.
- Controlai n oglind conturul exterior al coafurii, ridicnd sau aplatiznd poriunile de
pr.
Consecina uscrii incomplete a prului pierderea elasticitii dorite la coafare.
Greeli care trebuie evitate i consecintele acestora:
- uviele de pr nu au fost inute n unghi corect prul primete prea mult sau prea
puin volum;
- prul a fost tapat pn n vrful firelor vrfurile trebuie netezite din nou;
- onduleurile sunt tapate prea puternic ele i pierd forma;
- suprafaa suprerficial a poriunii de pr de acoperire este tapat tapatul devine
vizibil, iar coafura are aspect dezordonat.
Ondulaia chimica permanent
Ondulaia permanent este o ncreire a prului pe cale artificial cu ajutorul
bigudiurilor, a cldurii i a unor soluii speciale. Principiul ondulaiei permanente const
n nmuierea keratinei coninut n celulele firului de pr. Sub influena apei, a clsurii
sau a unor substane chimice, legturile dintre lanurile paralele care formeaz keratine
se rup i apoi se grupeaz n alt mod permind firelor de pr s capete o alt form.
Pentru a executa un permanent de calitate, trebuie s inem seama de calitatea prului,
care poate fi: moale i subire, vopsit sau decolorat, spongios, impropriu pentru
permanent, pr normal.
Exist mai multe tipuri de permanent: la cald (se folosea n trecut), la rece, melanj,
spiralat, antipermanentul.
Ondulaia permanent rece
Permanentul rece este obinut prin dou aciuni:
1. Aciunea mecanic const n rularea prului, uvi cu uvi, pe bigudiuri din
lemn sau material plastic. Rularea uvielor de pr pe bigudiuri trebuie s fie corect
executat. De rularea uvielor pe bigudiuri va depinde forma ondulaiei permanente i
chiar rezistena.
2. Aciunea chimic const n ntrebuinarea a dou lichide:
__________________________________________________________________ 138

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- soluia de permanent pe baz de acid thioglycolic, sub influena creia prul se
nmoaie, se umfl, i schimb seciunea, realizndu-se ncreirea lui.
- soluia de neutralizare, care este un oxidant, avnd drept scop neutralizarea soluiei
de permanent rece. Neutralizatorul fixeaz ondulaia permanent, prul rmnnd aa
cum a fost rsucit pe bigudiuri.
Tehnica executrii permanentului la rece:
Pentru a obine o ondulaie permanent la rece de bun calitate se va proceda dup cum
urmeaz:
-se va spla bine prul cu un ampon nealcalin (fr a se limpezi cu oet sau zeam de
lmie i nu se va spla cu spu)
-se va executa o tunsoare adecvat.
Montarea se va face n funcie de coafura dorit: peste cap, ntr-o parte, cu crare sau la
rdcin. Fiecare uvi de pr care urmeaz a fi rulat pe bigudiu va fi bine umezit cu
soluie de permanent. Se va rula corect fiecare uvi de pr pe bigudiu. Nu se admite ca
prul de pe bigudiu s fie prea lejer sau prea strns rulat. uvia de pr aleas trebuie
rulat n aa fel nct dup ce s-a rulat bigudiul pn la rdcin, acesta trebuie s fie
plasat exact pe rdcina uviei de pr aleas. O atenie deosebit trebuie sse acorde
fixrii bigudiului cu elasticul, deoarece cnd elasticul este prea strns pe bigudiu, peste
pr, las urme pe uvi (constituind astfel o cauz de nereuit a permanentului). Dup
ce tot prul a fost rulat corect pe bigudiuri, se face un control, adic se desfac unul sau
dou bigudiuri dintre primele rulate pentru a aprecia timpul de aciune necesar. Dup
aceea se acoper capul cu o bonet (capion) de plastic i cu un prosop uscat. Se va lsa
timpul necesar de aciune al soluiei n vederea obinerii ondulaiei permanente. Coafeza
trebuie s urmreasc cu atenie acest proces, verificnd o dat la 10-15 min., desfcnd
bigudiul de control i observnd rezultatul de la rdcina prului n partea sa cea mai
sntoas. n cazul unui pr vopsit, se va avea n vedere firul de pr pe toat lungimea
lui.
Forma i dimensiunea bigudiurilor sunt importante pentru c n funcie de ct sunt ele
de subiri, att vor fi buclele mai mici, i invers, cu ct sunt mai groase biguciurile, cu
att buclele sunt mai mari.
Dup expirarea timpului de aciune, prul trebuie cltit (3-5 min) cu ap cldu pentru
a opri aciunea soluiei de permanent i pentru a o elimina pentru a nu veni n contact cu
neutralizatorul. Dac nu este cltit cum trebuie, resturile de substane chimice i vor
__________________________________________________________________ 139

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
continua aciunea. Urmarea va fi distrugerea prului i instabilitatea ondulrii chimice.
Dup cltire se trece la fixarea permanentului, adic neutralizarea. Ea va aciona asupraa
prului pentru a conferi o stabilitate n plus. Deosebit de important este ca fixajul s se
aplice pe toat suprafaa prului cu mare atenie. Neutralizarea const n 10 gr de
perhidrol la 500 ml ap. Se va lsa s acioneze 10-15 min dup care se scot bigudiurile
cu mult atenie, pentru ca prul s rmn rsucit, iar uviele s-i pstreze aspectul de
bucl. n continuare se va limpezi bine prul cu ap cldu pn se elimin complet
neutralizatorul. Nici un alt procedeu nu-i poate oferi unui pr srccios un aspect mai
vaporos, dar n acelai timp nici o alt procedur nu duneaz att de mult, aceasta
datorit faptului c orice ondulaie chimic constituie un atac chimic puternic asupra
structurii prului, pe care, practic, nu exist posibilitatea de a o reface. La ondularea
chimic trebuie s se acorde mare atenie urmtoarelor aspecte: tipul, starea i stilul de
aranjare al coafurii. naintea efecturii acestei operaii trebuie s reflectai serios la ceea
ce ai dori bucle strnse, zulufi mari, valuri adnci mari sau numai un aspect vaporos.
Soluia, care formeaz valurile, ptrunde n interiorul prului i deschide acolo papilele
cenuii (structuri chimice datorit crora prul i pstreaz stabilitatea). Datorit
acestei substane, prul devine moale i capabil s capete forma dorit. Deosebit de
important este ca soluia folosit pentru formarea buclelor i durata ei de acionare
trebuie s corespund strict calitii prului. Stratul fibros muiat de soluie se adapteaz
din ce n ce mai mult modelrii. Este foarte important de rreinut faptul c orice coafur
executat chimic face ca prul s devin cu civa centimetri mai scurt, iar rezultatul
ondulrii chimice depinde foarte mult de tunsoare. Buclele strnse pot fi obinute numai
dintr-unpr tuns n scar, iar pentru valuri, trebuie s fie un pr tiat drept, de aceeai
lungime.
La un pr normal (nevopsit) timpul de aciune este de 20-60 min. La fiecare 10-15
min se va ncerca un bigudiu.
La un pr vopsit se poate realiza pe pr splat i un pic umed. Timpul de execuie va fi
de 15-40 min.
La un pr murdar i gras se poate face la persoanele cu vopsiri repetate i cu un pr
foarte aspru.
La un pr uscat se va spla prul i se va unge cu balsam. Se va dilua soluia pn la
50% cu ap.

__________________________________________________________________ 140

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Atenie! La un pr vopsit sau decolorat nu se pune capison. Dac se face permanent pe
un pr decolorat, el devine gelatinos, se rupe i are un aspect neplcut. Se va ncerca un
bigudiu nainte, pe o uvi timp de 10 min.
Permanentul Melanj
Se execut cu bigudiuri groase i cu soluie mai diluat pn la 50% cu ap.
Permanentul cu soluie Wella sau Londa
Este o soluie special, se gsete pentru diferite tipuri de pr, are un aspect lptos i un
miros mai puin ptrunztor. E o soluie n care se gsete balsam i uleiuri vegetale. Ea
se folosete de obicei la prul vopsit, decolorat sau degradat.
Permanentul spiralat
Pentru acesta exist i bigudiuri speciale, mai lungi de 15-20 cm, de lemn, plastic sau
textolid. uviele se rsucesc n form de spiral. Soluia nu se dilueaz. Timpul de
execuie este ntre 40-60 min dup care se face neutralizarea, la fel permanentul rece. La
permanentul spiralat sunt dou moduri de a face montarea cea clasic i de la ceaf.
Antipermanentul (descreirea prului)
Soluia de permanent pe baz de acid tiohlycolic nu are numai posibilitatea de a ncrei
prul ci i de a permite descreirea lui. Descreirea este o operaie mult mai delicat
deoarece soluie fiind aplicat mai ales la rdcina prului, ea va fi n contact mai lung
timp cu pielea capului, constituind o posibil surs de iritare. Pentru a evita acest
inconvenient, se pot lua cteva msuri de protecie a pielii. Rezultatele ce se pot obine
prin aceast operaie difer dup cazul tratat care poate fi clasificat n 3 categorii:
- permanent prea cre;
- pr ondulat;
- pr cre natural.
n primele dou cazuri, descreirea este posibil, prul find complet sau parial netezit.
n ultimul caz se poate obine o uoar netezire a prului cre, acest tip de pr fiind cel
mai rebel la operaia de descreire. Pentru a evita orice iritare a pielii capului, operaia
de descreire nu se va face dect pe pr nesplat. Alegerea produsului se face ca la
permanent n funcie de starea prului. Se vor prefera soluiile de permanent de
tratament, care sunt mai uor de localizat la rdcini. Eventual, se pot utiliza i
produsele obinuite, corectnd fluiditatea lor prea mare, amestecndu-le cu crema
solubil de regenerare de bun calitate. Produsul se va aplica ct mai repede posibil pe
tot capul, ncepnd cu prile cele mai cree. n general acestea se situeaz n jurul feei
i n cretet. Produsul se aplic mai nti la rdcina prului, care se descreete mai
__________________________________________________________________ 141

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
greu i apoi se ntinde pe toat lungimea firului de pr. Se va lsa s acioneze 10 min
apoi se va pieptna bine prul i s se prind cu clipsuri (din plastic), din loc n loc i se
va pune capionul din plastic. Dup circa 30-40 min se va clti i se aplic
neutralizantul. n acest timp se va verifica mereu operaia de descreire.
Se poate ntmpla ca rezultatul descreirii s nu fie cel dorit, sau vrfurile s devin prea
rigide. Pentru a corecta se ruleaz repede prul n bucle, se pune un fileu i apoi se
neutralizeaz.
Dac este numai un exces de ncreire, pentru a face prul mai puin cre, se desfac
repede bigudiurile i nainte de a neutraliza se piaptn prul n toate sensurile,
ntinznd uor prul ncreit. ndat ce se obine onduleul dorit se nfoar vrfurile i
se neutralizeaz. Dac se constat c prul de pe tmple este foarte sensibil, prnd, n
final, ca ars de soluia de permanent, se vor scoate repede bigudiurile, se va pieptna
fiecare uvi i se va nfura din nou, pe un bigudiu mai gros, dar nu strns. Dup
cteva secunde se controleaz i apoi se neutralizeaz.
Atunci cnd este vorba de un pr foarte fragil i deosebit de poros (de ex. decolorat),
trebuie s se ai multe precauii deoarece acest tip de pr absoarbe repede i mult din
soluie, iar o penetrare rapid i masiv a acesteia este periculoas. Se recomand
utilizarea produselor foarte slabe. Pe lng aceast situaie, cnd tot prul este fragil,
exist i alte cazuri ca: vrfuri nc ncreite, mai fragile, pr ars de soare, care necesit
precauii deosebite. Singura rezolvare este de a acoperi prul cu o substan de protecie,
care s ntrzie aciunea agenilor activi, mpiedicnd ptrunderea lor rapid n structura
prului.
Bigudiul de control
Se desface un bigudiu de control i se verific gradul de modelare al prului prin una
pn la dou rsuciri ale acestuia. Dup verificare se va fixa din nou, determinndu-se
timpul de acionare corespunztor.
Principalele cauze de eec ale unui pemanent:
1.dac prul este puin cre: -soluia slab; -timp de expunere insuficient; -uvie
prea groase; -nfurarea prea slab pe bigudiuri; -bigudiuri prea mari pentru calitatea
prului.
2.dac prul este prea cre: -soluia prea tare; -timp de expunere prea lung; -exces la
ntinderea prului pe bigudiu; -bigudiuri pre mici pentru calitatea prului.
3.vrfuri cree, rdcini fr vigoare: -pr prea lung; -uvie prea groase; -vrfuri
prea filate; -uvie prost mprite (pr scurt).
__________________________________________________________________ 142

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
4.o bun ncreire general dar vrfurile nu au vigoare: -vrfurile nu au fost filate
nainte cu foarfeca; -nfurare defectuoas pe bigudiuri.
5.pr ca de creol (se observ la pr moale sau foarte fin): -soluie prea tare;
-nfurare pe bigudiuri prea slab; -timp de expunere insuficient.
6.onduleu satisfctor dar vrfurile sunt drepte: -mbibare imperfect; -proast
neutralizare.
7.onduleul dispare la prima splare: -transformarea insuficient a structurii firului de
pr; -proasta neutralizare.
8.n timpul execuiei se monteaz normal, dar onduleul dispare: -exces de
expunere; -soluie prea tare.
9.prul se rupe de la rdcin: -proasta fixare a elasticului; -uvie prea groase;
-soluie prea tare (pr decolorat).
Alte cauze ale unui permanent rece nereuit:
Splarea necorespunztoare a prului;
Tunderea incorect a prului;
Alegerea necorespunztoare i umezirea superficial a uvielor de pr;
Rularea necorespunztoare a prului pe bigudiuri;
Aprecierea necorespunztoare a calitii prului i timpul de aciune a soluiei de
permanent;
Neutralizarea superficial;
Derularea incorect a bigudiurilor din pr;
Soluie de permanent de proast calitate sau alterat;
Folosirea de bigudiuri nesplate dup ce au fost scoase de la prima neutralizare.
Bigudiurile nelimpezite dup prima neutralizare, folosite la alte ondulaii permanente
pot s contribuie la nereuita unui permanent, deoarece n neutralizant exist o cantitate
de perhidrol care se depune pe acestea.
Ce ondulaie chimic este mai bun? cea acid sau cea alcalin?
n trecut, prin ondulaii acide se nelegea o ondulaie chimic moale. n prezent ceva s-a
schimbat, att n compoziia ct i n aciunea preparatelor, astfel c amndou tipurile
au i avantajele i dezavantajele lor.
Preparatele acide avantaje: sunt mult mai protectoare fa de pr.
dezavantaje: prezint un mare risc producnd alergii.
Preparatele alcaline sau bazice datorit unor adaosuri speciale nu mai sunt att de
agresive ca nainte. De exemplu, clorofila, care susine procesul de formare a valurilor.
__________________________________________________________________ 143

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Aa numitele substane nutritive i panteonul vindec prul bolnav, astfel procesul de
nfurare pe bigudiuri nu este att de agresiv pentru pr. n prezent trebuie s ne
conducem dup urmtoarele reguli: -aceste preparate prezint avantaje la prul greu
modelabil i sntos i la coafuri care necesit executarea buclelor de dimensiuni medii
i cu stabilitatea mare, n timp ce preparatele acide sunt optime pentru un permanent
slab, la un pr lung deschis la culoare sau cele care pstreaz urmele unui permanent
anterior.
Prul suport n acelai timp i ondularea chimic i vopsirea?
Ondularea chimic i vopsirea nu se exclud una pe cealalt. Specialitii recomand mai
nti permanentul i dup 2-3 sptmni vopsitul. Dup ondularea chimic se poate face
o tonalizare a prului. Dimpotriv, decolorarea conduce la rezultate ndoielnice. Dar
prul care are o structur rezistent poate s suporte, pe lng permanent i vopsirea
imediat. O a doua condiie este ca prul s nu fie lung. O uoar decolorare (un retu al
rdcinilor) este posibil chiar la prul subire, dar dup ce s-a fcut permanentul.
Ondularea chimic asociat cu uvie n acest caz uviele de pr sntos, alterneaz
cu cele care au fost decolorate. Aceast variaie a calitii prului, oblig la tratamente
difereniate (tratarea total a prului cu balsam).
Ce se poate face cnd prul cu permanent crete? la prul relativ scurt, aceasta se
rezolv prin tuns. La prul lung problema este mai complicat. A doua ondulaie
chimic rezist dar o a treia n nici un caz. n cazul prului subire, afectat, nici o a doua
ondulare nu reuete. Ondulaia chimic pentru rdcina prului se recomand n acele
cazuri cnd se dorete s se obin o poziie ridicat a prului.
Sfaturi pentru nteinerea unui permanent:
Coafezele bune dau clienilor la desprire urmtoarele sfaturi:
1.n ziua ondulri permanente prul se las n perfect linite, fr pieptn i fr perie.
Acest sfat trebuie urmat ntocmai, deoarece keratina prului este nc moale pn cnd
nu se nchid toate punile. n acest timp este bine s nu se ating prul.
2.prul se spal doar dup a treia zi. Faptul este legat tot de interdicia de pieptnare,
pentru c prul, dup splare, fiind ncurcat, este foarte sensibil la pieptnat. Se
recomand ca n primele zile dup permanent s se evite pe ct posibil aplicare
bigudiurilor, a clemelor i a feonului. Cu ct v purtai cu mai mult grij cu prul dup
primele zile de la permanent, cu att va fi mai stabil permanentul.
3.nu este obligatoriu s se spele prul permanent n fiecare zi. Nu este nici necesar, nici
folositor, pentru c duneaz stratului solzos al firului de pr.
__________________________________________________________________ 144

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
4.pentru ca prul s fie frumos, cu aspect degajat se piaptn n stare umed cu un
pieptn cu dini rari. Se evit trasul prului prin micri brutale. Prul permanent uscat
se piaptn tot cu un pieptne cu dini rari. Dinii trebuie s fie rotunjii la vrfuri.
5.se evit orice usuc mult prul (razele soarelui, apa srat i clorurat, vntul
puternic). Dup baia srat este bine ca prul s fie cltit cu ap obinuit. Prul trebuie
s fie uscat la aer sau cu ajutorul duzelor speciale de feon, care disperseaz bine aerul.
6.dup fiecare splat se vor aplica soluii cu preparate nutritive, pentru ca prul s
alunece uor, fr piedici. Majoritatea acestor preparate se produc n mod special pentru
prul permanent. Sunt recomandate n mod special pentru prul subire. Substanele
curative coninute n aceste preparate ntresc rdcina prului i structura firului de pr
pentru ca buclele i zulufii s cad frumos, degajat.
Decolorarea i vopsirea prului
Decolorarea parului
Principiul decolorari parului consta n a reduce sau a distruge materia coloranta
(pigmentul) continuta n stratul pigmental al parului.
Produsele ntrebuintate pentru decolorarea parului sunt:
1.apa oxigenata care este un lichid incolor, fara miros si se obtine prin amestecarea
perhidrolului cu apa distilata n proportie variabila, obtinnd o concentratie mai mare
sau mai mica. Atunci cnd proportia nu este buna, apa oxigenata degaja oxigen activ.
Cantitatea de oxigen eliberata poate sa contribuie la nereusita unui decolorat sau vopsit
sau chiar sa nu aiba loc decolorarea parului, neutralizarea permanentului rece. Ea
trebuie pastrata la rece si ntuneric si se evita orice contact al acesteia cu metalele.
Transformarea perhidrolului n apa oxigenata se va face n concentratia necesara lucrarii
ce urmeaza a fi executata.
2.pudra decoloranta ca LOreal Platin sau Blondoran care este un produs chimic,
ce se amesteca cu apa oxigenata, cu concentratie de 6% (20 volume) si 9% (30 volume).
Pentru a nu dauna parului nu trebuie niciodata ca acesta sa decoloreze prea puternic. Se
pot executa grade diferite de decolorare, care tin seama de caracteristicile parului.
Se cunosc trei cazuri de decolorare a parului:
decolorarea parului cu o nuanta (o decolorare usoara)
decolorarea parului cu doua nuante (se produce o decolorare accentuata)
decolorarea parului cu 3 nuante (se produce o decolorare puternica)
Felul si calitatea decolorarii parului depind de mai multi factori:
__________________________________________________________________ 145

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
de natura parului
de culoarea naturala a parului. De ex. un par negru prin decolorare va deveni roscat, un
par saten prin decolorare va deveni blond roscat, iar un par blond prin decolorare va
deveni blond deschis, roscat sau blond deschis galbui
de durata timpului n care se depune decoloratul
de produsul ntrebuintat ct si de concentratia de apa oxigenata folosita
De ce nu este suficienta o singura decolorare?
De ex. Daca ati dori sa deveniti blonda si n loc sa obtineti o stralucire argintie apare o
nuanta galbuie urta. Cauza consta n faptul ca orice culoare naturala se decoloreaza
printr-un amestec din pigmenti de culoare castanie nchisa cu pigmenti roscati. Prin
oxidare, nsa, se distrug doar pigmenti de culoare castanie nchisa iar pigmentii roscati
rezista la oxidare si strica tonul blond dorit. Corectarea este posibila numai prin
nuantarea culorii roscate cu ajutorul tonalizarii (cu timpul dispare prin spalare) sau se
revopseste printr-o tonalizare intensiva sau cu un colorant din seria nuantelor deschise.
n general, aplicarea decolorantului se face pe par nespalat. n cazul n care perhidrolul
nu se amesteca corect cu apa, sau apa oxigenata este prea slaba ori prea concentrata si
pielea capaului nu o poate suporta, decoloratul nu reuseste provocndu-se uneori arsuri
pe pielea capului.
Pentru a transforma perhidrolul n apa oxigenata se recurge la masuratori. Cnd se
utilizeaza perhidrol cu concentratia de 30 vol., de ex., la obtinerea a 100g apa oxigenata
de 9% se amesteca 30ml perhidrol+70ml apa distilata iar pentru prepararea a 100g apa
oxigenata de 6% amestecam: 20ml perhidrol cu 80ml apa distilata.
Atentie!
daca nu aveti apa distilat folositi apa fiarta si racita.
pentru culori nchise folositi un tub de vopsea (de 60g) 60ml apa oxigenata de 6% (20
volume)
pentru culori deschise folositi un tub de vopsea (de 60g) 60ml apa oxigenata de 9% (30
volume)
Executarea decolorarii parului
Pentru executarea decolorarii parului este nevoie de:
-un vas de sticla, portelan sau plastic (nu din metal);
-o pensula;
-manusi;
-pudra de decolorat (LOreal, Blondoran sau Blondor);
__________________________________________________________________ 146

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
-apa oxigenata (de 20 volume si 30 volume).
Apa oxigenata se amesteca cu pudra de decolorat pna cnd preparatul devine ca o
smntna slaba. Nu este admis ca apa oxigenata sa depaseasca concentratia maxima de
9% (cu exceptia decolorarii suvitelor 12%). Cnd se foloseste o concentratie mai
mare, n scurt timp parul se ntinde ca un elastic, devine gelatinos si se rupe.
Pentru decolorarea parului la radacina se procedeaza n felul urmator:
- se separa parul n patru, se face o carare de la frunte la ceafa si una de la o ureche la
cealalta. Se depune decolorantul, ncepnd de la spatele capului pe radacinile crescute,
cobornd spre ceafa. Dupa aceea se va decolora si portiunea din fata prin trasarea de
mici suvite. Timpul de oxidare este ntre 10-60 min (de la caz la caz), dupa care se trece
la spalarea parului, chiar daca nu s-a obtinut culoarea dorita, deoarece dupa acest timp
produsul nu mai oxideaza (nu mai lucreaza). n primul rnd se ndeparteaza prin
limpezire cu apa calduta (mai mult rece) ntreaga cantitate de decolorant, dupa care se
spala parul foarte usor, cu un sampon nealcalin, deoarece pielea capului, fiind foarte
sensibila, nu va putea suporta un spalat dur.
Cnd se executa decolorarea pentru prima data exista trei posibilitati:
-aplicarea decoloratului pe vrfurile suvitelor;
-aplicarea decolorantului pe lungime si vrfuri;
aplicarea decolorantului pe toata lungimea parului (vrfuri, lungime si radacina).
La prima decolorare trebuie sa se lucreze cu atentie pentru a obtine o culoare uniforma.
Se procedeaza astfel: se face o carare despartitoare de la frunte la ceafa si de la o ureche
la cealalta. Prin alegerea de mici suvite se depune decolorantul pe lungimea si vrfurile
parului. Operatia se ncepe de la spate acordnd multa atentie ca decolorantul sa nu
atinga radacinile. Daca decolorantul atinge radacinile ele se vor decolora mai repede
(din cauza caldurii capului) si nu se va putea obtine o nuanta uniforma. Dupa aceea se
decoloreaza portiunea de par din fata. Cnd s-a obtinut nuanta dorita, se piaptana parul
si prin alegerea de mici suvite se depune decolorantul si la radacina. Cnd culoarea
parului s-a uniformizat si s-a obtinut nuanta dorita se trece la spalat.
Decolorarea parului nainte de vopsire
De multe ori se ntmpla ca nainte de vopsire sa fie necesara o decolorare a parului.
Aceasta se impune atunci cnd se urmareste obtinerea unei nuante mai deschise dect
nuanta naturala. n acest caz, se va decolora (radacina sau tot parul) si cnd s-a obtinut
prin decolorare nuantata dorita se spala parul usor si se vopseste n nuanta dorita.

__________________________________________________________________ 147

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Executarea suvitelor
suvitele pot fi de mai multe tipuri. Pentru a executa vopsirea n doua sau mai multe
nuante, se va proceda n felul urmator:
-suvitele realizate cu ajutorul bonetei: indiferent daca parul este vopsit sau natural, se va
pieptana bine parul, apoi se va pune o boneta de plastic subtire. Cu un ac de crosetat se
gaureste boneta si se scot suvitele de par. Aceste suvite se vopsesc sau se decoloreaza,
aplicndu-se preparatul ca la decolorat (cu o concentratie maxima de 12%) si se lasa sa
se actioneze n functie de calitatea parulluisi de dorinta clientei cca. 30 min. Este bine ca
preparatul sa fie pregatit dupa ce s-a ncheiat executarea (scoaterea) suvitelor. Dupa
expirarea timpului de executie se limpezeste parul apoi se scoate boneta de plastic si se
spala bine parul cu sampon.
-suvitele executate cu folie de aluminiu reprezinta o alta metoda de a realiza suvitele.
Avantajele fata de cele realizate cu boneta constau n faptul ca, datorita acestei tehnici,
se pot realiza suvite si pe un par lung fara riscul ncurcarii lui, se pot alege diferite
moduri de alegere a suvitelor si, n plus, se pot realiza cu mai multa usurinta suvite de
culori diferite concomitent, mai usor. Dezavantajul este ca trebuie avuta o atentie marita
fata de posibilitatea producerii de insulite.
Atentie!
Preparatul nu trebuie lasat neaplicat mai mult de 5 min. deoarece se oxideaza si-si
pierde din calitati.
Nu se pune amoniac n pudra de decolorat si este bine ca parul sa nu fie spalat de prea
curnd.
n timp ce decoloram, trebuie avut n vedere sa nu facem insulite.
Timpul de actionare se calculeaza dupa ce s-a terminat de aplicat preparatul pe ultima
suvita de par.
Decapatul
Prin decapat ntelegem scoaterea petelor de pe par. Se poate executa cu pudra de
decolorat si cu apa oxigenata de 30 de volume, sau cu vopsea (blondul ce l mai deschis
din gama respectiva) cu apa oxigenata de 30 de volume.
O clienta poate avea 2-3 culori pe par. n acest caz, se ncepe decolorarea ncepnd cu
cea mai nchisa culoare, indiferent unde se afla. Este bine sa se nceapa cu vrfurile si
ultima data cu radacina, care lucreaza mult mai repede. Materialele necesare sunt:
manta, pensula de vopsit, manusi, vazonas (din sticla sau plastic), piepten cu dintii mari.

__________________________________________________________________ 148

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
IN FUNCTIE DE CULOAREA PARULUI
Daca ai parul BLOND DESCHIS / BLOND INCHIS / SATEN DESCHIS, ti se
potrivesc: blond deschis, blond auriu si roscat. Nu incerca: castaniul si negrul!
Daca ai parul ROSCAT sau CASTANIU, ti se potrivesc: blondul auriu,
roscatul, castaniul si negrul. Nu incerca: blondul deschis!
Daca ai parul NEGRU, ti se potrivesc: castaniul si negrul. Nu incerca:
blondul deschis, blondul auriu si roscatul!
DUPA CULOAREA OCHILOR SI A TENULUI
Daca ai ochii de un ALBASTRU DESCHIS si pielea ALBA, alege pentru par
NUANTE DESCHISE.
Daca ai ochii CAPRUI si pielea INCHISA, alege pentru par NUANTE APRINSE.
Daca ai ochii VERZI sau ALBASTRI si piele DESCHISA, alege pentru par BLOND
DESCHIS, BLOND sau BLOND INCHIS.
Daca ai ochii de un ALBASTRU INCHIS si pielea ta e foarte BRONZATA, allege
orice nuanta
de SATEN.
TRUCURI PENTRU PARUL BLOND
Nuanta aurie se obtine cu infuzie din flori de musetel: peste 2-3 linguri de flori,
toarna 1 l de apa clocotita; se lasa sa se infuzeze si se strecoara. Se adauga sucul unei
lamai. Parul se clateste dupa spalare cu acest amestec, care se lasa sa actioneze 10 min.
si apoi se clateste cu apa calduta.
O alta varianta ar fi folosirea cojilor de ceapa fierte: o mana de coji de ceapa se fierb
in 200 ml de apa, se lasa sa se raceasca, se strecoara, se adauga o lingura de glicerina.
Se aplica pe par zilnic, pana la obtinerea efectului dorit.
Nuanta cendre natural se obtine prin clatire cu apa in care s-a fiert patrunjel cret: 2
linguri de planta se fierb intr-un litru de apa timp de 20 de minute.
Nuanta saten deschis se obtine din revent: la 1/2 l de vin alb natural se adauga 200 g
de tulpini uscate de revent. Se pune totul la fiert pana se evapora jumatate din lichid.

__________________________________________________________________ 149

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
EXECUTAREA VOPSIRII PRULUI
REGTIREA OPERAIEI DE VOPSIRE A PRULUI
Operatiunea de vopsire a parului se poate realiza att pe un pr fr permanent ct i pe
un pr cu permanent.
De regula, nu se face in acelasi timp permanent si vopsire dar nici permanent si
decolorare deoarece pot provoca o sensibilitate neasteptata a parului, o degradare mai
accentuata. Se recomanda un interval de circa 8 zile

intre cele doua operatiuni.

Ordinea acceptata cel mai bine este executarea permanentului si apoi a decoloratului cu
exceptia cazului in care radacina parului este crescuta , cand se va face prima data
decolorarea si apoi permanentul. Daca este vorba de o prima decolorare se face intii
permanentul si apoi decolorarea deoarece nu afecteaza calitatea firului de par. Solutiile
de permanent influienteaza culoarea parului. De aceea se va face mai intai permanentul
si pe urma vopsitul. Pentru un par distrus exista solutii de permanent si solutii de colorat
speciale.
Instrumentele necesare pentru realizarea operatiei de vopsire a parului sunt:
- Vas din material plastic sau sticla (se exclude vasele din metal)
- Penel special pentru vopsit
- Pieptene
- Pelerine de protejare a clientei
- Crema pentru protejarea pielii de jur imprejurul portiunii care contine podoaba
capilara.
Mnuirea uneltelor de vopsit (pieptenele i pensula)

__________________________________________________________________ 150

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Vopsirea parului (definitie, tipuri, ustensile);
Ce trebuie s facem nainte de vopsit? ntotdeauna, coafeza/coaforul trebuie s fac
testul de toleran a vopselei asupra clientei; s se aleag vopseaua mpreun cu aceasta;
s constate care este calitatea prului clientei, gradul de degradare, procentul de fire
albe, dac a mai fost vopsit sau decolorat, pete de alt nuan, culoarea natural a
prului clientei.
Dup aceste constatri i dup discuia cu clienta, trebuie pregtite produsele i
ustensilele de lucru (vopseaua se pregtete ntotdeauna n faa clientei).
n cazul n care procentul de fire albe este de peste 50%, aplicarea se ncepe din fa.
n cazul prului blond se poate face o repigmentare (vezi mai jos).
naintea vopsirii, coafeza are datoria de a executa un test de toleran aplicnd o
cantitate minim de vopsea n spatele urechii. Se v-a verifica dup 24 de ore.
Culoarea cu care se v-a vopsi trebuie aleas n funcie i de fizionomia i personalitatea
clientei.
Tehnica vopsirii:
La baz, se au n vedere trei metode:
- tonalizarea;
- colorarea;
- decolorarea.
1. La tonalizare, pigmenii colorani nconjoar firul de pr acoperind numai suprafaa
exterioar a firului de pr.
2. Prin colorare, pigmenii ptrund i n interiorul firului de pr.
3. Decolorarea distruge parial sau total pigmenii prului.
Produsele tonalizatoare se gsesc sub form de spum, lichide, crme i se recunosc
prin aceea c nu conin oxidant care s se amestece suplimentar n colorant. Preparatul
se aplic pe prul umed aa cum se prezint el n comer. Produsele de tonelizare conin
colorani direci care coloreaz pigmenii sub form definitiv. Ei nconjoar firul de pr
ca o pelicul, ptrunznd n cel mai bun caz doar n stratul de suprafa al firului de pr.
Produsul de tonalizare de culoare nchis ntrete doar culoarea natural a prului.
Pigmenii de aceeai nuan cu cea a prului pot da numai reflexe, iar cei deschii nu
sunt vizibili pe un pr de culoare nazural nchis, ci numai pe o culoare a prului
deschis sau pe pr decolorat.
Avantajele tonalizrii: nu atac stratul de keratin; schimbarea culorii este reversibil.

__________________________________________________________________ 151

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Dezavantajele tonalizrii: nu se poate face prul mai deschis la culoare; prul crunt
poate fi doar nuanat; prul nchis devine mai ntunecat la culoare, dar nu pentru mult
timp.
2. Vopsirea schimb pentru mult timp culoarea prului.Produsele sunt uor de
recunoscut pentru c n ambalajul acestora se gsete oxidantul care trebuie amestecat n
colorantul de baz. Vopseaua este constituit din: colorantul de baz, care poate fi
emulsie sau crem, aceast substan fiind constituit din particule microscopice care
ptrund ntr-o prim etap dincolo de stratul solzos al firului de pr; oxidant, care se
leag de colorantul din prima etap de pigmentare, mrind volumul pigmenilor, astfel
c acetia se fixeaz n firul de pr.
Dezavantajele vopsirii: n funcie de gradul de modificare al culorii se poate observa
dup vopsire prul crescut la rdcin.
Alergia: Dintre toate produsele cosmetice, coloranii ocup primele locuri din cauza
reaciilor alergice. Eate bine ca orice client avem, n mod special dac nu s-a mai
vopsit niciodat, s-i facem testul. Acesta se execut n felul urmtor: se aplic pe corp
ntr-un loc mai puin vizibil, un pic de vopsea, care se lsa 24 ore urmrindu-se reacia
evident prin colorarea pielii.
Culoarea prului
Ca i n cazul culorii pielii, ea este dat de pigmeni. Pigmentul colororant din firul de
pr se afl n epiteliul foliculului i este format din granule de melanin de culoare
maron nchis, neagr sau un rou difuz.
Prin culoare se nelege senzaa vizual prin care au loc dou fenomene: senzaia de
culoare perceput de ochiul uman i proprietatea unui corp de a fi colorat. Cele dou
fenomene depind de lumin. Culorile se mpart n doup categorii: culori uoare,
deschise i culori grele, nchise.
Cum se taie culorile?
- dac prul este rocat, se taie cu verde;
- dac prul este galben, se taie cu violet;
- dac prul este albastru, se taie cu violet;
- dac prul este gri, se taie cu rou pentru a iei bej.
Prepararea apei oxigenate pentru culorile de vopsea
-NEGRU i BRUN apa oxigenat poate fi cuprins ntre 5-10%
ex.: 5%=5 ml perhidrol+95 ml ap distilat
__________________________________________________________________ 152

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
-CASTANIU NCHIS i MEDIU ntre10-20 %
-CASTANIU DESCHIS 20%
-ROCAT 20%
-BLOND 20%
-BLOND MEDIU i DESCHIS 20-30%
-BLOND FOARTE DESCHIS i PLATINAT 30%
Repigmentarea;
Repigmentarea firelor de pr const n vopsirea prului fr a aduga oxidantul n
vopsea. Timp de acionare: 15 min, dup care se aplic restul de vopsea amestecat cu
oxidant. Aplicarea vopselei se face exact ca la decolorat cu urmtoarea excepie: se
ncepe din fa, n cazul prului grizonat sau alb i se insist la fiecare me de pr.
Modul de obtinere a diferitelor culori;
Pentru culorile castanii: dac prul natural este mai nchis dect nuana dorit, se
decoloreaz prul pentru a se obine o culoare cu o nuan mai deschis dect cea dorit
i apoi se aplic vopseaua; dac prul natural este o nuan mai deschis dect cea
dorit, se aplic nuana dorit directpe prul splat sau nesplat (de la caz la caz); iar
dac se urmrete a se obine nuana de castaniu rocat, se vor aplica n plus 2-3 picturi
de amoniac pentru a da tenta de roiatic.
Pentru culorile de BLOND: dac nuana prului natural este mai nchis, se va
decolora prul n prealabil la o nuan mai descis dect cea dorit, apoi se aplic
vopseaua; pentru BLOND PLATINAT, indiferent de culoarea natural a prului, se va
decolora n prealabil prul; pentru nuana de BLOND SUEDEZ se decoloreaz de
asemenea prul pn la o nuan foarte deschis; n cazul n care se urmrete obinerea
unei nuane de BLOND ROCAT nchis, mijlociu sau deschis, este indicat de
asemenea decolorarea prului nainte de aplicarea vopselei. Aceast ultim nuan se
poate obine i fr o decolorare prealabil, ns trebuie avut o mare atenie referitor la
prul natural: culoarea prului natural s fie uniform.
Pentru culoarea TIZIAN (rou aprins), indiferent de culoarea de baz a prului natural,
se v-a face o decolorare, apoi se va aplica nuana de vopsea de culoare rou aprins.
Tipul de culoare in functie de anotimp;
Tipul primvratec este dat de culoarea delicat, aproape transparent a feei, cu o
tonalitatea subcutanat bej-deschis i cu mbujorri de piersic. Deosebit de calde sunt
toate tonurile nuanelor de blond de la paiul gri luminos pn la culoarea intens de
__________________________________________________________________ 153

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
miere sau uviele luminoase n tonuri aurii. Este indicat s se lumineze prul pentru a
sublinia culoarea delicat a feei.
Tipul vratec este dat de culoarea rece a feei, chiar palid. Rumeneala obrazului,
dac exist, are o nuan roz-albstrie. Deosebit de favorabile sunt toate culorile reci i
estompate. La seria de nuane blonde sunt favorabile toate tonurile n afar de cele cu
efect cald auriu, iar la secia de rou, tonurile rocate albstrui.
Tipul autumnal este dat de pielea neted, cu o culoare ca cea a fildeului pn la
galben, adesea fr obraji rumeni. Deosebit de favorabile sunt toate nuanele de rocat i
brun cu tendina spre auriu i armiu. Trebuie s se evite nuana cea mai deschis de
blond deoarece face faa s par searbd. De asemenea, trebuie s se evite nuanele de
albastru-violet i rocat care dau feei o culoare de gutuie. Se recomand alegerea unor
nuane ct mai apropiate de prul natural.
Tipul hibernal este dat de culoarea alb de lapte a feei, fr rumeneal sau culoarea
mslinie cu nuane albstrui. Deosebit de favorabile sunt tonurile brune care subliniaz
culoarea nchis, natural a prului. Elegant numai pentru tipul iernatic este prul negrualbstrui. Din seria tonurilor rocate sunt potrivite nuanele intense de violet-albstrui.
Evitai toate variantele de pr deschis i cele castanii, cu tendina spre reflexe calde,
armii. Acestea fac ca acest chip s arate obosit.
Atunci cand vreti sa va vopsiti parul puteti apela la un hair-stylist sau o puteti face
acasa, ajutate fiind de o prietena. Este foarte important sa stiti ca dupa 6 saptamani va
trebui sa va vopsiti radacinile. Atunci cand este o diferenta mai mare intre culoarea
naturala si aceea pe care ati ales-o, radacinile care nu sunt vopsite la timp dau un aspect
neingrijit si foarte inestetic. Daca nuanta pe care ati folosit-o nu a iesit exact asa cum
doreati, nu intrati in panica si apelati la un specialist care va sti foarte bine ce are de
facut.
Mai trebuie sa aveti grija la produsele pe care le alegeti atunci cand va vopsiti parul,
deoarece multe dintre ele ar putea sa va distruga firul de par. Pentru a va mentine cat
mai mult timp culoarea, alegeti sa va spalati cu un sampon special pentru parul vopsit.
Folositi de asemenea masti hidratante pentru revitalizarea parului. Vopseaua da o
stralucire deosebita parului in primele saptamani de dupa aplicare, insa dupa mai multe
spalari, parul poate deveni aspru, de aceea trebuie sa ii acordati mai multa atentie si sa il
ingrijiti cu produse speciale pentru mentinerea culorii.
Daca stiti roata culorilor, vopsitul parului devine extrem de usor...
__________________________________________________________________ 154

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Poate parea ciudat, dar culoarea parului nostru este un amestec de trei culori: rosu,
galben si albastru. Acestea sunt culorile primare.
Culorile secundare sunt portocaliu, verde si violet.
Daca va uitati pe roata, culorile opuse (direct vis--vis) se vor anula.
Asta inseamna ca, daca parul este portocaliu, albastrul il va face sa devina
castaniu/negru.
Daca are un ton galben, violetul il va anula. Unul dintre cele mai importante elemente
ale procesului de colorare a parului este determinarea pigmentului natural (a culorii
naturale).
Atunci cand alegeti o nuanta dintr-un catalog, parul s-ar putea sa nu iasa la fel dupa
vopsire, din cauza pigmentului natural.

Culoarea naturala + Culoarea artificiala = Rezultatul final


Bazele culorii:
1= Negru
2 = Castaniu foarte inchis
3 = Castaniu inchis
4 = Castaniu
5 = Saten mediu
6 = Saten deschis
7 = Blond inchis
8 = Blond deschis
9 = Blond foarte deschis
__________________________________________________________________ 155

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
10 = Blond deschis, platinat.
Tipurile de vopsea de par
Temporara - culoarea rezista de la o samponare la alta si se depoziteaza la exteriorul
firului de par
Semi Temporara - culoarea rezista la 4-6 samponari. De obicei nu contine amoniac
si nu se foloseste un activator.
Demi Permanenta - culoarea contine foarte putin amoniac sau chiar deloc si se
foloseste un activator slab pe baza de peroxid (sub 10 vol.); culoarea rezista cam 6
saptamani si revine usor la nuanta naturala.
Semi Permanenta - culoarea contine o doza de amoniac si se foloseste un oxidant
de 10 pana la 20 vol.
Permanenta - formule de culoare care schimba nuanta naturala a parului.
Necesita revopsire odata cu cresterea la radacina a parului natural dupa 4 pana la 6
saptamani.
Inainte ca vopseaua permanenta sa se depoziteze in firul de par, cuticula sau stratul
exterior trebuie sa se deschida. Formula insolubila intra in reactie cu cortexul sau stratul
mediu.
Culoarea este disponibila intr-o varietate de forme: crema, gel sau tuburi, sampon.
Acestea nu vor schimba permanent culoarea parului decat atunci cand fac parte din
reactia chimica de oxidare.
Agentul oxidant sau Activatorul este PEROXIDUL DE HIDROGEN in diferite
forme si concentratii. Acesta este catalizatorul sau cauza reactiei chimice care permite
formulei sa modifice permanent culoarea parului. Concentratia oxidantului este
determinata de rezultatul scontat si de indicatiile producatorului.
10 Volume Colorare cu foarte usoara decolorare
20 Volume Maxima depozitare a culorii pentru parul carunt sau alb cu decolorare
30 Volume Decolorare puternica, depunere mai mica a culorii

__________________________________________________________________ 156

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
MODULUL II. 3
PREGTIRE
DE
SPECIALITATE
PENTRU
MANICHIURISTPEDICHIURIST
Substane i materiale specifice meseriei - caracteristici i mod de folosire.
Lucrri estetice de ngrijire n manichiur i pedichiur
Substane i materiale specifice meseriei manichiura- pedichiura
MANICHIURA cuprinde un complex de operaii igienico-sanitare care au ca
scop ngrijirea unghiilor prin tierea i pilirea lor, urmat de curarea pielielor i
de lcuire.
In cadrul ngrijirii minilor se nscriu tratamente pentru:

regenerarea esuturilor (bi de ulei), mpachetri cu parafin

meninerea supleii articulaiei(mecano-terapie, masaj, gimnastic)


GIMNASTICA MINILOR ESTE INDICAT PENTRU A MENINE

ARTICULAIILE SUPLE, A SUBIA MUCHII I A COMBATE ANCHILOZA


PRIN MICRI DE EXENSIE I DE ROTAIE.
INSTRUMENTE FOLOSITE LA MANICHIUR
Forfecua pentru unghii
Nr.1-are brae fine, lame de tiere subiri i uor curbate -se folosete la tierea pieliei
din anul periunghial
NR.2-are format mic, lame de tiere ascuite i drepte. Se folosete la tierea straturilor
cornoase de la vrful falangei.
Clete pentru unghii
Clete mare-are dou brae, unul prevzut cu un suport de sprijin care asigur
stabilitatea. Se folosete la tierea unghiilor i la scoaterea colurilor foarte mari.
Clete mic- asemntor ca form cu cel mare dar de dimensiuni mai reduse. Se
folosete la scoaterea colurilor foarte mici ale unghiilor i la scoaterea i curarea
btturilor de sub colurile unghiilor ncarnate.
Bisturiul este o lam din oel inoxidabil, concav pe una dintre suprafee i ascuit la
vrf. Sunt de mai multe mrimi:
NR.1 se folosete la tierea straturilor cornoase de pe falange
NR.2 are lama mai mare, se folosete la tierea straturilor cornoase de pe talpa
piciorului.
__________________________________________________________________ 157

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
NR.3- are lama mai lat, se folosete numai pentru tierea straturilor cornoase de pe
clci.
NR.4 asemntor cu nr.1 este un bisturiu de rezerv (dac celelalte s-au defectat)
NR.5- are lama dreapt, ascuit la vrf, se folosete la tierea i ndeprtarea unghiilor
ngroate, deformate i prost crescute .
CUITUL (dlti)-un bisturiu foarte ascuit cu vrful n form de dalt, se folosete la
scoarerea colurilor foarte mari ale unghiilor deformate.
CHIURETA este format dintr-un singur corp, mnerul se continu cu o tij cilindric,
ngust, cu vrful rotunjit, iar pe una dintre suprafee lama este concav.
In funcie de tipul de lama se disting:
CHIURETA NR.1 - are tija cilindric cea mai mic, se folosete la dezlipirea pielielor
din antul periunghial, la aplicarea carminului, la scoaterea colurilor sau a btturilor
foarte mici situate sub colul scos.
CHIURETA NR.2 - are tija cilindric mai mare, se folosete la scoaterea colurilor i a
btturilor mari de sub colul scos
CHIURETA NR.3 - are tija cilindric mai mare dect chiureta nr.2, se folosete n
cazuri speciale(la extragerea unghiilor sau a colurilor)
ROZETA - are un singur corp, mnerul se continu cu o lam ce se ngusteaz spre vrf
i lama se rotunjete, se folosete la extracia btturilor de pe i dintre falange, de pe
talpa piciorului sau de pe calci.
LANCEA(sgeata) - are un singur corp, mnerul se continu cu o lam care se
ngusteaz la vrf si apoi se lete (asemntoare cu un romb cu coluri), se folosete la
extragerea btturilor adnci pe sau dintre falange.
PILA - lama de oel are ambele suprafee cu striaii foarte fine i ascuite, se folosete la
pilirea, formarea i finisarea unghiilor i n operaia de scurtare
TIPURI DE PILE:
Diamant pentru unghiile dure

__________________________________________________________________ 158

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
mirghel pentru unghiile moi, sensibile care se pot rupe

__________________________________________________________________ 159

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
MATERIALE FOLOSITE IN MANICHIURA
Lacul pentru unghii - soluie obinut din uleiuri, rini naturale
sau artificiale, derivai de celuloza amestecai cu un solvent
volatil.
Se aplic prin pensulare pe unghie ntr-o pelicul subire
transparent, strlucitoare pentru a proteja unghia i ai conferi un aspect plcut.
Pasta de unghii - are acelai amestec ca i lacul de unghii, dar conine o proporie mai
mare de substane colorante
Pasta sidef - produs obinut pe baza aceluiai amestec cu lacul, avnd n compoziie
sidef care i confer o strlucire deosebit
Eterul - se folosete la nlturarea lacului, pastei sau sidefului de pe unghii.
Carminul - substan dezinfectant de culoare roie, se aplic dup tierea pielielor din
anul periunghial;are i rol estetic.
Vata - material de provenien vegetal, se folosete pentru aplicarea substanelor
dezinfectante(alcool,ap oxigenat).
APARATE ELECTRICE FOLOSITE N MANICHIUR
Polizorul electric - aparat cu diverse accesorii textile i abrazive
Aparatul de ncalzit parafina -

STRUCTURA UNGHIEI
Unghia este formata dintr-o parte vizibila numita corpul unghiei si o parte infipta in
piele numita radacina unghiei.
Corpul unghiei este o lama carnoasa, dura care acopera varful degetelor, are un rol
protector si prezinta o parte din patura carnoasa a epidermei.
Prezinta o parte libera despartita de pulpa degetului prin santul subunghial.
Prin cealanta margine se inclaveaza adanc intr-un jgheab format din indoitura pielii

__________________________________________________________________ 160

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
numita cuta supraunghiala. Aceasta se prelungeste pe fata unghiei printr-o cuta numita
perinox.
Sub corpul unghiei se afla patul unghiei format din stratul mucos generator al
epidermei sub acest start gasindu-se derma unghiala.
Derma unghiala, bogat vascularizata este formata din tesutul conjuctiv care adera de
periostul ultimei falange a degetelor.
Zona semilunara de culoare alba ce se observa in vecinatatea cutei supraunghiale se
numeste lunula.
Ea este partea vizibila a matricei, formatiune ce face parte din radacina unghiei.
Radacina a unghie este infipta in piele si reprezinta partea opusa marginii libere a
unghiei.
Din radacina face parte matricea unghiala care este formata din celulele stratului
mucos, generator al patului unghial si pe seama caruia unghia se regenereaza (creste).
Unghia creste continu alunecand din interior de la matrice inainte spre exterior pe
patul unghial.

__________________________________________________________________ 161

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

Lucrri estetice i de ngrijire, n manichiur i pedichiur


MANICHIURA - OPERAII PREGTITOARE
Reguli de respectat nainte de nceperea lucrului:
Manichiurista se va spla pe mini cu spun i se va clti cu alcool sanitar.
Ii va pregti msua de lucru i ustensilele necesare executrii manichiurii.
STERILIZAREA INSTRUMENTELOR SE VA FACE DUP FIECARE CLIENT
n funcie de tehnica aplicat, manichiura poate fi :
Manichiura obinuit
Manichiura frantuzeasc
Executarea manichiurii obinuite
Tehnica de execuie
1. Se ncepe cu mna stng cu tergerea lacului de pe unghii cu aceton sau cu eter
ncepnd de la degetul mic.
2. Se taie unghiile la nceput n lungime i apoi n lime, dupa ce ai stabilit cu clienta
lungimea i forma dorit.
Prin tiere vom cuta s-i dm unghiei o form oval.
Cele mai dese tipuri de unghii ntlnite sunt :
Unghie oval i lung n form de migdal;
Unghie foarte lat i coluroas;
Unghie foarte lat i mare;
__________________________________________________________________ 162

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Unghie foarte mic;
Efectul optic al diverselor tipuri de unghii:
Unghiile lungi, ovale dau degetelor i minii iluzia de suplu i ngust.
Unghiile scurte, rotunde, ptrate, trapezoidale dau impresia de lime, grosolan.
Puncte de orientare la determinarea formei potrivite a unghiei
Forma natural
Dorina clientei
Activitatea profesional
Moda
Formarea unghiilor crescute strmb: vrful planificat al unghiei ar trebui s fie ct mai
aproape posibil de axa central a degetului.
FOARTE IMPORTANT:
Unghiile fine i casante le vei pili doar ntr-un sens, spre vrful lor, pentru a evita
ruperea.
3. se pilete apoi unghia pentru a obine forma dorit; se cere o atenie deosebit la
aceast operaie: se aeaz pila sub marginea liber a unghiei, se pilete marginea
acesteia cu micri largi.
4. dup finisarea unghiilor se trece la desprinderea cu cuitaul a pielielor din jurul
anului perunghial. La aceast operaie nu se folosete foarfeca pentru a nu rni
esutul respectiv. Pentru ca pielia s se desprind uor se ridic cu cuitaul umezit
pielia nti de la dreapta la stnga i apoi invers.
5. se va degaja partea alba (lunula) a unghiilor fr a apsa instrumentul folosit deoarece
se irit rdcina unghiei.
Atenie !!!
Fiecare apsare mai insistent atrage dup sine o deformare a celulelor care formeaz
partea cornoas.
6. se introduc degetele minii stngi ntr-un vas cu ap n care s-a dizolvat ampon. n
timp ce degetele minii stngi stau la nmuiat se lucreaz identic i la mna dreapt.
7. se scot degetele din vasul cu ap, se terg cu un ervet de hrtie de unic folosin, i
dac este nevoie, se retueaza colurile unghiei i se pilesc scamele rmase pe marginea
liber a unghiilor.
Nu vom tia prile laterale ale unghiilor prea adnc pentru a nu se produce deplasarea
unghiei.
8. se dezlipesc din nou pieliele din jurul unghiei cu vrful cuitaului nmuiat n ap.
__________________________________________________________________ 163

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
9. cu foarfeca cu lama curbat se taie pielia din jurul unghiei de la stnga la dreapta.
Pielia va fi taiat rotund i egal.
10. dac mai rmn resturi de pieli pe unghie se scot cu cuitaul care trebuie s ating
unghia, pe toat suprafaa.
11. se dezinfecteaz unghia cu spirt i se aplic carminul.
Manichiura franuzeasc
Este recomandat:
Persoanelor care au pielia unghiilor foarte sensibil i nu suport tierea ei.
Persoanelor care sufer de diabet.
Persoanelor care lucreaz n mediu toxic.
Tehnica de lucru
Dup operaia de tiere a unghiilor, se dezlipete pielia foarte bine i cu atenie;
Se introduc degetele n vasul cu ap cald i ampon;
n timp ce se nmoaie degetele de la mna stng, se lucreaz la cele de la mna dreapt;
Se scot degetele din vas, se terg cu un ervet curat fr a le usca rmnnd umede;
Se cura cu cuitaul eventualele asperiti ale unghiei i n jurul pieliei ridicate;
Se nmoaie lopica (spatula) n vaselin i se mpinge pielia att ct este necesar pentru
a descoperi lunula unghiei;
Se dezinfecteaz cu spirt i cu cuitaul sgeat se aplic carminul.
Aceste operaii sunt dificile, cernd mult ndemnare.
Msuri de prim ajutor ce trebuie luate n cazul rnirilor:

lsai rana s sngereze puin pentru a se cura puin;

dezinfectai rana cu alcool sanitar sau ap oxigenat (are i efect hemostatic);

aplicai un pansament steril sau un plasture care au dimensiunea de cel

puin mrimea rnii

ATENIE!!!
Dac este o rnire mai grav trebuie tratat de ctre medic
n fiecare salon trebuie s existe o trus de prim ajutor care s conin:

plasturi

fee de tifon

__________________________________________________________________ 164

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
comprese sterile

foarfec

bandaje

mnui chirurgicale

vat

substane desinfectante

Aplicarea lacului pe unghii


Este ultima operaie din cadrul manichiurii i are drept scop nfrumusearea
formei unghiei prin subliniere ori compensare optic.

Posibiliti de modelare cu lacuri colorate:


Lcuire complet sunt subliniate unghiile;
Nu se lcuiesc lateralele unghiilor se creeaz iluzia ngustrii;
Nu se lcuiete lunula unghiei unghiile par mai scurte.
Efectul diverselor culori ale lacului:
Nuanele nchise, putenice subliniaz unghiile i minile;
Nuanele deschise estompeaz formele imperfecte
nainte de a ncepe aplicarea lacului pe unghii trebuie s :
Stabilii forma unghiilor i a degetelor;
ntrebai clienta ce culoare a lacului de unghii dorete ;
Facei propuneri, dac clienta este nehotrt;
Degresai unghia cu eter pentru ca lacul s se prind ntr-un strat fin i uniform.
__________________________________________________________________ 165

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Aplicarea lacului se va face cu o pensul fin n trei micri:
Punei pensula pe mijlocul suprafeei unghiei, deplasnd-o pn la lunul;
Tragei-o spre vrful unghiei;
Se procedeaz la fel i n prile laterale.

Lucrri speciale de ngrijire a minilor


MASAJUL I GIMNASTICA MAINILOR (mecanoterapia)

Scopul:
Pstrarea i redobndirea supleei minilor;
Activarea circulaiei sngelui;
Operaii pregtitoare:
Se unge pielea cu crem sau pudr de talc;
Mna trebuie s fie ntr-o poziie comod i stabil.
Micri de masaj al minii
Se in degetele rsfirate n form de evantai i se maseaz fiecare deget ncepnd de la
vrf spre rdcin;
__________________________________________________________________ 166

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Se trec printre degetul mare i arttor, degetele minilor de sus n jos;
Se formeaz un cerc din degetul mare i arttor trecnd prin el degetele;
Micri de masaj al palmelor;
Se prinde mna clientului ntre mini i se maseaz podul palmei spre ncheietur;
Degetele se strng, se ncercuiesc peste podul palmei i execut strnsoare uoar;
Se maseaz prin alunecarea degetelor vrful degetelor pn la ncheietur pentru a
activa circulaia sngelui.
NGRIJIREA MINILOR
BAIA DE ULEI
Scopul:
Remedierea fragilitii unghiilor;
Regenerarea repliului cornos al unghiilor
Tehnica de lucru:
ntr-un vas de porelan se introduce un burete, apoi se toarn 100 g ap cald cu
temperatura de 60 i 120 g ulei de porumb.
Dup ce s-a ters lacul de pe unghiile de la mna stng, se desprinde pielia
periunghial cu cuitaul;
Se pilete uor marginea liber a unghiei;
Se introduc degetele n vasul cu ulei
Se in 10 minute i n timpul acesta se lucreaz la mna dreapt
Se scot degetele, se terg de ulei cu vat, se terg cu eter pentru degresare;
Se aplic carmin pentru aspectul estetic.

__________________________________________________________________ 167

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
IMPACHETRILE CU PARAFIN

Acest tratament nmoaie epiderma, hidrateaz n profunzime pielea dndu-i un aspect


fin.
Stratul cald de parafin stimuleaz circulaia sangvin i are efecte relaxante asupra
clientelor.
Tratamentul se efectueaz naintea manichiurii sau aplicrii lacului de unghii.

Parafina origine mineral, amestec solid de hidrocarburi obinute din petrol.


Materiale i instrumente necesare tratamentului
__________________________________________________________________ 168

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
nclzitor de parafin;
Parafin;
Pensul;
Soluie dezinfectant;
Ulei esenial sau crem special;
Pungi plastic;
Pereche mnui din material textil;
Prosop.
FAZELE TRATAMENTULUI
Se pulverizeaz o soluie dezinfectant pe mini i apoi se terge
Se aplic o loiune pentru mini i se maseaz pn ptrunde n piele
Se introduce mna pn la incheietur n parafina inclzit
Se acoper mna cu o mnu de plastic i apoi ntr-o mnu din material textil
Dup 15-20 min., se scot mnuile i se nltur stratul de parafin depus
Se nltur cu o loiune tonifiant eventualele resturi de parafin rmase
Msuri de prim ajutor n caz de arsur
ameliorarea durerii prin lsarea apei reci s curg peste arsur
bandajarea arsurii mici, uoare
dac este vorba de o arsur mai ntins, se aplic ap cldu pn vine medicul.
Importanta pedichiurii
Pedichiura- ingrijirea speciala a pielii si a unghilor de la picioare, este deosebit
de importanta. Ea are, in primul rand un caracter igienic si se refera la taierea si pilirea
unghiilor normale, ingrosate, incarnate, inegale sau deformate de la picioare, precum si
la indepartarea pielii ingrosate(tesut cheratinizat) de pe talpa piciorului, calcaie si a
bataturilor amplasate de pe degete, intre degete, pe calcaie sau pe talpa piciorului.
Aceste ingrijiri sunt absolut necesare si trebuie efecutate cu recularitate, deoarece
atat unghiile incarnate sau prea mult crescute cat si bataturile sau tesuturile ingrosate,
fiind presate de incaltaminte si ciorapi, provoaca dureri, stari de nervozitate etc.
Pedichiura este o meserie complexa care cere unelecunostinte medicale pentru
executarea operatiilor de mare precizie si de inalta calificare care se cer la extragerea
unghiilor incarnate, a bataturilor profunde dintre falange etc.
__________________________________________________________________ 169

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Exercitarea meseriei de pedichiurist presupune o mare indemanare, multe atentie si
calm, cunoasterea bolilor de piele si multa maiestrie tehnica.
Executarea Pedichiurii
Pedichiura cuprinde toate ingrijirile ce trebuie acordate piciorului si unghilor. In
acest sens se disting mai multe operatii care urmaresc fiecare un anumit scop si in
ansambulu un scop unic si anume : un picior sanatos, normal si frumos.
Astfel in cadrul pedichiurii se executa urmatoarele operatii care se refera la :
-ingrijirea unghiilor normale ;
-estetica unghilor;
-ingrijirea unghilor ingrosate;
-ingrijirea unghilor incrnate;
-extregerea bataturilor ingrosate si taierea straturilor cornoase de pe falange,
calcai, talpa
-masajul piciorului.
Ingrijirea unghiilor normale.
Se efectuaza dupa ce picioarele au stat in apa calda cu bicarbonat de sodiu atat
cat a fost necesar pentru a se anmuia tesuturile mai ingrosate. Cu chiureta se
indeparteaza pielita din jurul unghiei si eventual de pe patul unghiei; se curata santul
unghiei de impuritati avand grija sa nu se irite sau sa se razuie pielea. Cu chiureta se
deplaseaza (se impinge) cuticula spre radacina acsteia, apoi cu foarfecle se taie, numai
daca este cazul, cuticula din jurul unghiei.
Scurtarea unghiilor (taierea) se face cu ajutorul clestelui; se incepe ce degetul mare
si se termina cu degetul mic. Unghiile se scurteaza in asa fel incat prin atingerea lor
cu pulpa degetelui sa se simta extremitatea libera a unghiei. Nu se recomanda taierea
colturilor unghiilor adanci, chiar daca clientii solicita aceasta pentru a avea o unghie
migdalata, deoarece unghia se incarneaza. Scoaterea colturilor se face cu chiureta.
In continuare se pilesc unghiile pentru inlaturarea asperitatilor. Se recomanda
verificarea operatiei de pilire care se va efectua astfel: se trece cu lantul unghiei pe
conturul exterior al unghiei si daca se simte o asperitate sau se produce senzatia de
agatare a unghiei, se rectifica pilindu-se cu atentie portiunea respectiva, pana cand
unghia nu mai prezinta asperitati.

__________________________________________________________________ 170

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Acest lucru este foarte important, mai ales cand se executa pedichiura la femei, care
poarta ciorapi subtiri ce se agata usor. Se dezinfecteaza unghiile cu alcool si se aplica
cu un batonas carmin de jur imprejurul unghiei. Datorita carminului, care este nu numai
dezinfectant, dar si un colorant puternic se observa orice deficienta in executarea
pedichiurii (asperitati ale unghiei, resturi nepilate ale colturilor

unghiei, pilirea

incorecta, zgarieturi produse prin folosirea gresita a chiuretei sau bisturiului. De


asemenea se observa daca pielita este taiata egal sau inegal, fie din nebagare de seama,
fie din cauza ca varful forfecutei are defecte; se retuseaza deficienta.
Pentru a fi cat mai aspectoase, in prezent se practice in mod curent lacuirea
unghiilor ce pasta, cu sidef sau cu lac, mai ales in anotimpul calduros. Lacul sau pasta
se aplica in doua etape prin pensulare dupa efectuarea operatiei de scurtare si pilire a
unghiilor. In timpul operatiei se pun tampoane de vata intre degete sau bucatele de
pluta pentru a distanta degetele.
Ingrijirea unghiilor ingrosate si deformate.
Aspectul unghiilor este influenta de stare generala a sanatatii. Datorita unor
tulburari de natura glandulara sau unor boli, se produc deformatii si ingrosari la nivelui
unghiei.
Astfel se intalnesc :
- unghii foarte subtiri (sticloase)
- unghii foarte dure (care se sparg sau se rup usor)
- unghii ingrosate
Fiecare din aceste tipuri necesita miscari (manevre) mai atente din partea
pedichiuristului adecvate la grosimea duritatea si forma unghiei. Din toate aceste tipuri,
unghia ingrosata prezinta cele mai multe dificultati in ingrijire, deoarece este deosebit
de dura. Adesea areforma de gheara care se duce cu greu la forma normala, ovala.
Inaintea de taiere, in cazul unghiilor ingrosate se subtiaza din grosimea lor fie prin
pilire cu pila mai mare, fie prin razuire cu bisturiul. Suprafata superioara a unghiei se
razuieste cu rabdare, de preferat cu bisturiul, incepand de la radacina spre extremitatea
libera a acesteia.
Se netezeste asperitatile cu pila apoi se scurteaza unghia, urmarindu-se aducerea ei
treptata de-a ungul mai multor sedinte la forma cat mai normala. Se controleaza daca nu
prezinta asperitati, se curata pielita din santul periunghial, apoi se dezinfectante si se
aplica carmin.
__________________________________________________________________ 171

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
In caz de ranire sau infectare se aplica dezinfectante mai puternice sau daca e
necesar chiar antibiotice.
Ingrijirea unghiilor incarnate.
Se dezlipeste in primul rand pielita din santu periunghial. Operatia se executa prin
miscari foarte usoare, deoarece este foarte durerosa.
Se taie marginea unghiei incarnate, drept, paralel cu degetul si se scoate apoi cu
bisturiul indicat partea taiata. Nu se va smulge deoarece prin smulgere se produce un
traumatism si se creeaza un focar de infectie.
Se dezinfecteaza si daca este necesar se introduce in locul de unde scos coltul un
pasament sau vata (deci intre unghie si deget), ceea ce va contribui la cresterea normala
a unghiei .
Masajul Gambei
Masajul se executa in scopulactivarii circulatiei sanguine, fapt ce contribuie la o
mai buna hranire a epidermei si a muschilor. Se executa si in scopul mentinerii
articulatiilor.
In urma masajului se simte o placuta senzatie de destindere la nivelul gambei,
senzatie cu atat mai evidenta, cu cat picioarele au fost mai obosite, mai umflate sau mai
congestionate.
Masajul se executa dupa ce au fost efetuate operatiile de pedichiura (scurtarea
unghiilor, scoatera bataturilor). Se poate executa insa si separat, ca o operatie de sine
statatoare la cererea clientului ori de cate ori este necesar acest lucru pentru activarea
circulatiei.
Practicarea masajului are efecte optime in timp, tocmai datorita influentei pe care
o are atat asupra circulatiei cat si asupra transpiratiei abundente si urat mirositoare. In
cazul in care clientul sau clinta sufera de varice, masajul se executa cu o deosebita
atentie; in cazul varicelor ulceroase, masajul nu este indicat.

MODULUL IV
__________________________________________________________________ 172

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
PROTECIA MUNCII, MEDIULUI, PSI
Cadrul legislativ general
Norme de protecie a muncii
Norme PSI
CADRUL LEGISLATIV GENERAL PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN
MUNCA
1. CADRUL LEGISLATIV ACTUAL - Generalitati
Refacerile politice, sociale, economice din ultimii ani din tara noastra au
determinat si reevaluarea domeniului securitatii si sanatatii in munca pentru care s-a
creat o noua legislatie, armonizata cu directivele europene, cu conventiile si
recomandarile Organizatiei Mondiale a Muncii. Noua legislatie: Legea 53 / 2003
Codul Muncii; Legea 319 / 2006 a securitatii si sanatatii in munca; H.G. nr. 1425 /
2006 privind aprobarea Normei metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii
si sanatatii in munca nr. 319 / 2006; Ordinul nr. 754 / 2006 al Ministrului muncii,
solidaritatii sociale si familiei pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor
externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de
informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca; Legea 108 / 1999
pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii si H.G. nr. 767 / 1999 pentru
aplicarea Legii 108 / 1999 etc. a introdus sau a dezvoltat concepte care asigura
schimbarea modului de abordare a aspectelor referitoare la asigurarea securitatii si
sanatatii in munca. Dintre trasaturile esentiale care caracterizeaza noua legislatie se pot
enunta:
- intarirea obligatiei angajatorilor de a asigura securitatea si sanatatea angajatilor
prin masuri care iau in consideratie principiile generale de prevenire;
- dezvoltarea la nivel national si la nivel de unitate economica a unor politici de
prevenire care sa trateze sanatatea si securitatea angajatilor in munca, luand in
considerare tehnologiile, organizarea muncii, mediul de munca si nu in ultimul rand
executantul cu toate cerintele sale;
- instruirea, formarea si perfectionarea angajatilor in corelatie cu sarcinile de
munca si cu riscurile la care pot fi expusi;
- prioritatea masurilor de protectie intrinseca si colectiva fata de cele
individuale;
- instituirea responsabilitatilor angajatilor fata de propria securitate si sanatate;

__________________________________________________________________ 173

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- dezvoltarea capacitatii institutionale a unor organisme de control si de
indrumare a activitatii de prevenire ale statului, care sa dispuna de mijloace juridice,
tehnice, financiare etc. eficace.
Altfel spus, noua legislatie impune intensificarea preocuparilor pentru calitatea
de securitate a echipamentelor tehnice, pentru inlocuirea sau chiar eliminarea
substantelor si produselor periculoase, pentru organizarea ergonomica a locului de
munca, pentru cresterea nivelului de pregatire a lucratorilor si asigurarea participarii
acestora la elaborarea si luarea deciziei in domeniul protectiei muncii si pentru
supravegherea sanatatii lucratorilor in munca.
Aceste preocupari sunt sustinute de contextul economic actual marcat de
cresterea importantei calitatilor produselor care implica si calitatea de securitate a
acestora si face sa creasca numarul de organizatii si societati preocupate sa conceapa si
sa utilizeze tehnici si instrumente, metode si proceduri care sa faciliteze imbunatatirea
continua a calitatii si metode de evaluare a nivelului de securitate.
Sistemul de reglementari din Romania privind cerintele esentiale de securitate si
sanatate ale echipamentelor tehnice, respectiv cerintele minime de securitate si sanatate
la locul de munca a impus si alinierea practicilor noilor organisme create cu cele ale
organismelor europene in materie de securitate si sanatate.
Activitatea de protectie a muncii in Romania urmareste eleborarea si aplicarea
unui ansamblu de masuri menite sa asigure, in toate domeniile de activitate, indeplinirea
sarcinilor in conditii normale de munca fara accidente si imbolnaviri profesionale.
Importanta care se acorda protectiei muncii este relevanta de faptul ca, chiar in
Constitutie sunt stabilite principiile de baza ale protectiei angajatilor, principii care sunt
dezvoltate apoi in Legea 319 / 2006 ( legea cadru ).
PRECIZAREA UNOR EXPRESII SI TERMENI DE BAZA REFERITOARE LA
SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA
Legea 319 / 2006 a securitatii si sanatatii in munca stabileste principiile
generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea
lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidente, informarea, consultarea,
participarea echilibrata, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si
directiile generale pentru implementarea acestor principii.
Ea se aplica in toate sectoarele de activitate atat publice cat si private,
angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor, facand exceptie de la aceste
prevederi, cazurile in care particularitatile inerente ale anumitor activitati specifice din
__________________________________________________________________ 174

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
serviciile publice, cum ar fi fortele armate sau politia, precum si cazurile de dezastre,
inundatii si pentru realizarea masurilor de protectie civila, vin in contradictie cu
prezenta lege.
Pentru intelegerea si aplicarea corecta a acestei legi se impune sa se inteleaga
corect termenii si expresiile de baza referitoare la securitatea si sanatatea in munca
astfel:
a) lucrator - persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii,
elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la
procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice;
b) angajator - persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de
serviciu cu lucratorul respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii;
c) alti participanti la procesul de munca - persoane aflate in intreprindere si/sau
unitate, cu permisiunea angajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor
profesionale in vederea angajarii, persoane care presteaza activitati in folosul
comunitatii sau activitati in regim de voluntariat, precum si someri pe durata participarii
la o forma de pregatire profesionala si persoane care nu au contract individual de munca
incheiat in forma scrisa si pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale si a
prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba;
d) reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si
sanatatii lucratorilor - persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in
conformitate cu prevederile legale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce priveste
problemele referitoare la protectia securitatii si sanatatii lucratorilor in munca;
e) prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele
procesului de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului,
produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu,
situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile
in care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul
susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune;
g) accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor
de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile
calendaristice, invaliditate ori deces;

__________________________________________________________________ 175

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
h) boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii
sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de
munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in
procesul de munca;
i) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in
munca;
j) echipament individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit
de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii
puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau
accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv;
k) loc de munca - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile
intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la
care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii;
l) pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii
lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;
m) stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau
specialitatii in care se pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada
de reconversie profesionala;
n) securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca
scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea
vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la
procesul de munca;
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,
accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati
sau a unui echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului
uman care nu a afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a
cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube materiale;
p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii,
abilitate sa presteze servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, conform legii;
q) accident usor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care
necesita numai acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca
cu o durata mai mica de 3 zile;

__________________________________________________________________ 176

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
r) boala legata de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori
determinanti sunt de natura profesionala.
2. ACCIDENTELE DE MUNCA
1. DEFINIRE
Accidentele de munca sunt accidentele care provoaca vatamarea violenta a
organismului, precum si intoxicarea acuta profesionala, care au loc in timpul procesului
de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitatea
temporara de munca cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces.
Accidentul de munca inseamna suferinte fizice si psihice, pierderi de venituri
etc., iar pentru cei implicati victime, familie, prieteni, dar si o pierdere de timp de
munca pentru firma in care are loc evenimentul si pentru societate. La nivel mondial,
investigatiile facute de B.i.M. (Biroul International al Muncii) indica un cost direct al
accidentelor si bolilor profesionale de aproximativ 1% din P.I.B. (produsul National
Brut), in timp ce pierderile totale datorate acestor evenimente totalizeaza in tarile
dezvoltate 2-4% din P.I.B.
Prevenirea eficienta a accidentelor si a bolilor profesionale se poate realiza
numai printr-o politica adecvata care sa aiba in vedere imbunatatirea continua a
performantei si integrarea managementului de securitate si sanatate in munca in
managementul strategic al firmei.
Omul este masura tuturor lucrurilor spunea PROTAGORAS protejarea
fortei de munca, indiferent de reglementarile legale, trebuie sa fie considerata drept
principiu de baza in activitatea firmei si un obiectiv la fel de important ca si profitul. O
asemenea politica trebuie sa transforme obligativitatea legala a realizarii securitatii si
sanatatii in munca intr-o actiune voluntara, intr-o asemenea vointa a responsabilitatii
pentru conditiile de munca a salariatilor. Criteriul de securitate a muncii trebuie sa
apara, cel putin tot atat de important ca si criteriul economic, conjugat si nu subordonat
acestuia.
In sensul prevederilor Legii 319/2006 este considerat accident de munca:
a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes
public, inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor
tarii, in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini;
__________________________________________________________________ 177

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
c) accidentul survenit in cadrul activitatilor culturalsportive organizate, in timpul si
din cauza indeplinirii acestor activitati;
d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie
initiativa pentru salvarea de vieti omenesti;
e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie
initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si
privat;
f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se
produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de
angajator, ori in alt loc de munca organizat de acestia, in timpul programului de munca,
si nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului;
g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la
domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers;
h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la
adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru
indeplinirea unei sarcini de munca;
i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa
persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat
de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca,
pe durata normala de deplasare;
j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda
uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea
personala, echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la
dispozitie de angajator, daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul
de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;
k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri
organizate de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste
locuri;
l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane,
delegati pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si
traseul prevazute in documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe
teritoriul altor tari, in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de

__________________________________________________________________ 178

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
lege, incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza
indeplinirii indatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau
perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor
aferente stagiului de practica;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna,
viscol, cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se
afla in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care
indreptatesc presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca
urmare a unei agresiuni.
2. CLASIFICAREA ACCIDENTELOR DE MUNCA
In conformitate cu Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca,
accidentele de munca se clasifica in raport de urmarile produse si cu numarul
persoanelor accidentate in:

accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile


calendaristice;

accidente care produc invaliditate;

accidente mortale;

accidente colective cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp
si din acceasi cauza.

a. ACCIDENTE CARE PRODUC INCAPACITATE TEMPORARA DE MUNCA

ITM )
Accidentul care produce incapacitate temporara de munca determina
intreruperea activitatii lucratorului pe o anumita perioada, cu o durata de cel putin 3 zile
calendaristice consecutive, confirmata prin certificat medical ca fiind urmare a
accidentului produs. Perioada de I.T.M. se calculeaza prin insumarea numarului de zile
calendaristice consecutive, acordat imediat dupa producerea accidentului prin
certificatul/certificatele medicale, inceput cu prima zi si terminand cu ultima zi inscrisa
in acestea. In cazul in care accidentatul si-a reluat activitatea dupa o perioada de I.T.M.
si, ulterior, apar consecinte asupra sanatatii victimei, confirmate prin act medical, ca
__________________________________________________________________ 179

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
fiind urmare a accidentului suferit, accidentatul va beneficia in continuare de drepturile
ce decurg dintr-un accident de munca.
b. ACCIDENTUL CARE A PRODUS INVALIDITATEA
Accidentul care produce invaliditatea determina pierderea totala sau partiala a
capacitatii de munca, confirmata prin decizie de incadrare intr-un grad de invaliditate,
emisa de organele medicale in drept. In situatia in care, la momentul producerii
accidentului consecinta acestuia este o infirmitate evidenta ( de exemplu un brat smuls
din umar ) evenimetul va fi declarat ca accident cu urmari de invaliditate numai dupa
emiterea deciziei de invaliditate de catre organele medicale.
c. ACCIDENTUL MORTAL
Accidentul de munca mortal presupune decesul accidentatului imediat sau dupa
un interval de timp, daca acesta este confirmat in baza unui act medico-legal, ca fiind
urmare a accidentului suferit.
d. ACCIDENTUL COLECTIV
Daca au fost accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din aceleasi
cauze, in cadrul aceluiasi eveniment.
ALTE CLASIFICARI
1. Dupa numarul persoanelor afectate:
a) accident individual
b) accident colectiv
2. Dupa urmarile asupra victimei:
a) accidente care produc incapacitatea temporara de munca ( maxim 30
zile )
b) accidente care produc invaliditatea
c) accidente mortale
3. Dupa natura cauzelor directe:
a) accidente mecanice
b) accidente electrice
c) accidente chimice
d) accidente termice
__________________________________________________________________ 180

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
e) accidente prin iradiere
f) accidente combinate
4. Dupa natura leziunilor:
a) contuzii
b) plagi
c) intepaturi
d) taieturi
e) striviri
f) arsuri
g) fracturi
5. Dupa locul leziunii:
- la cap, trunchi, membre, cu leziuni multiple
6. Dupa momentul in care se resimt efectele:
- cu efect imediat
- cu efect ulterior
3. COMUNICAREA, CERCETAREA SI RAPORTAREA EVENIMENTELOR
Orice eveniment va fi comunicat de indata angajatorului, de catre conducatorul
locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea
acestuia.
Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum
urmeaza:
a) inspectoratelor teritoriale de munca;
b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de
munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, evenimentele
urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea
acestora;
c) organelor de urmarire penala, dupa caz.
Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza:
a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de
munca;
b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs
invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in

__________________________________________________________________ 181

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la
angajatorii persoane fizice, precum si in situatiile cu persoane date disparute;
c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele
evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;
d) de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, in cazul suspiciunilor de boala
profesionala si a bolilor legate de profesiune.
Rezultatul cercetarii evenimentelor se va consemna intr-un proces-verbal.
In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, institutia
medico-legala competenta este obligata sa inainteze Inspectoratului teritorial de munca,
in termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legal.
4. BOALA PROFESIONALA
1. DEFINIRE
Boala profesionala este afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei
meserii sau profesii cauzate de factori nocivi, chimici, biologici sau psihosociali
caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor aparate si
sisteme ale organismului in cadrul procesului de munca, indiferent de tipul de contract
de munca existent intre angajator si angajat. Sunt considerate de asemenea boli
profesionale afectiunile produse in conditiile enuntate mai sus, afectiunile sufetite de
elevi, studenti, ucenici in timpul efectuarii practicii.
2. CLASIFICAREA BOLILOR PROFESIONALE
a) Neoplaziile neoplsul hepatic, al activitatii nazale, laringian, bronsic si
pulmonar, osos si al cartilagiului articular al membrelor, al vezicii urinare, etc.
b) Boli de sange nonmaligne:
- anemia hemolitica dobandita, secundara, etc.
c) Boli psihice si comportamentale:
- sindromul postraumatic ( traumatism cranian )
- sindromul reactiv ( situatii sau evenimente stresante )
d) Boli ale sistemului nervos:
- Parkinsonism secundar ( magneziu )
- encefalopatia toxica ( Pb, Hg, solventi organici )
e) Boli ale urechii:
- hipoacuzie
- surditate etc.
__________________________________________________________________ 182

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
f) Boli ale sistemului circulator:
- varice
- tromboflebite etc.
g) Boli ale sistemului respirator:
- silicoza
- fibroza pulmonara
- astm bronsic
- rinite alergice
- boli respiratorii cronice
- ulcer nazal si perforatia septului nazal ( crom, arsen, compusi )
h) Boli ale ficatului
- hepatitele toxice
i) Boli ale pielii si tesutului subcutanat
j) Boli ale aparatului urinar, etc.
3. ASIGURAREA ANGAJATULUI PENTRU RISCURI DE ACCIDENTE DE
MUNCA SI BOLI PROFESIONALE
1. BAZA LEGALA SI PRINCIPIILE PE CARE SE FUNDAMENTEAZA
ASIGURAREA PENTRU ACCIDENTE DE MUNCA SI BOLI PROFESIONALE
Asigurarea pentru accidentele de munca si boli profesionale se face in baza legii
346/5 iunie 2002 modificata prin O.G. 107/24.10.2003 si face parte din sistemul de
asigurari sociale, garantate de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigura
protectia sociala impotriva urmatoarelor categorii de riscuri: pierderea, diminuarea
capacitatii de munca si decesul ca urmare a accidentelor de munca si a bolilor
profesionale.
Asigurarea pentru accidentele de munca se fundamenteaza pe urmatoarele
principii:
a) asigurarea este obligatorie pentru toti cei ce utilizeaza forta de munca angajata cu
contract individual de munca;
b) riscul profesional este asumat de cei ce beneficiaza de rezultatul muncii prestate;
c) fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie din
contributii diferentiate in functie de risc, suportate de angajatori sau de persoanele fizice
care incheie asigurarea, potrivit prevederilor prezentei legi;
d) cresterea rolului activitatii de prevenire in vederea reducerii numarului accidentelor
de munca si al bolilor profesionale;
__________________________________________________________________ 183

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
e) solidaritatea sociala, prin care participantii la sistemul de asigurare pentru accidente
de munca si boli profesionale isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi
pentru prevenirea, diminuarea sau eliminarea riscurilor prevazute de lege;
f) asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiarii drepturilor prevazute
de lege;
g) asigurarea transparentei in utilizarea fondurilor;
h) repartitia fondurilor in conformitate cu obligatiile ce revin sistemului de asigurare
pentru accidente de munca si boli profesionale prin prezenta lege.
Prin asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, raspunderea
civila a persoanei fizice sau juridice pentru prestatiile prevazute in lege si pentru care sa platit contributia de asigurare este preluata de asigurator.
Sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii:
a) persoanele care desfasoara activitati pe baza unui contract individual de munca,
indiferent de durata acestuia, inclusiv functionarii publici;
b) persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in
cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si
membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi
si obligatii sunt asimilate, in conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevazute la lit.
a);
c) somerii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor
organizate potrivit legii;
d) persoanele care desfasoara activitati exclusiv pe baza de conventii civile de prestari
de servicii si care realizeaza un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin 3
salarii medii brute pe economia nationala;
e) ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale.
2. INSTRUIREA ANGAJATULUI IN DOMENIUL SANATATII SI SECURITATII IN
MUNCA
Potrivit Legii 319/2006 ( a securitatii si sanatatii in munca ), angajatorul trebuie
sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si
adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii
si instructiuni de lucru specifice locului de munca si postului sau:
a) la angajare
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer
c) la introducerea unui nou echipament de munca
__________________________________________________________________ 184

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru
e) la executarea unor lucrari speciale.
Instruirea trebuie sa fie:
adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri
periodic si ori de cate ori este necesar.
Angajatorul se va asigura ca lucratorii care desfasoara activitati in intreprinderea
(unitatea) proprie au primit instructiuni adecvate referitoare la riscurile legate de
securitate si sanatate in munca, pe durata desfasurarii activitatilor.
Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul sanatatii si
securitatii in munca au dreptul la instruire corespunzatoare, instruire care trebuie sa se
faca in timpul programului de lucru, fie in interiorul, fie in afara intreprinderii (unitatii).
Fiecare lucrator trebuie sa-si desfasoare activitatea in conformitate cu pregatirea
si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat
sa nu expuna la pericol de accidente sau imbolnavire profesionala atat propria persoana,
cat si alte persoane, care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul
procesului de munca. In acest sens, lucratorii au urmatoarele obligatii:

sa utilizeze corect masurile, aparatura, uneltele, substantele periculoase,


echipamentele de transport si alte mijloace de productie;

sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare,


sa-l inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau


inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprie, in special ale
masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor si sa utilizeze
corect aceste dispozitive;

sa comunice imediat angajatorului sau lucratorilor desemnati orice situatie de


munca despre care are motive intemeiate sa o considere un pericol pentru
securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemului de
protectie;

sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca sau angajatorului


accidentele suferite de propria persoana;

sa coopereze cu angajatorul sau lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar,
pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre
inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii

lucratorilor;
__________________________________________________________________ 185

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
sa coopereze, atat cat este necesar, cu angajatorul sau lucratorii desemnati,
pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de
lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de
activitate;

sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei in domeniul securitatii si


sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;

sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

3. SERVICIUL MEDICAL DE MEDICINA MUNCII


Medicina muncii face parte din managementul riscului profesional si presupune
actiunea convergent a angajatorului, angajatilor si medicilor.
Medicina muncii studiaza relatia fiziologica si metodologica dintre organismul
uman si munca avand rolul de a evolua starea de sanatate a angajatilor in relatia cu
mediul de munca. Totodata ofera consultanta angajatorilor privind factorii de risc
profesionali si modalitatea de evitare a acestora.
Conform legii Ministrului Sanatatii Publice ca organ de specialitate al
administratiei publice centrale, serviciul medical de medicina muncii este autoritatea
centrala in domeniul asistentei de sanatate publica si indeplineste in principal
urmatoarele atributii:
a) coordoneaza activitatea de medicina a muncii la nivel national;
b) elaboreaza sau avizeaza reglementari pentru protectia sanatatii in relatie cu mediul
de munca, pentru promovarea sanatatii la locul de munca, precum si pentru medicina
muncii;
c) supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor;
d) asigura formarea si perfectionarea profesionala in domeniul medicinei muncii;
e) coordoneaza activitatea de cercetare, declarare, inregistrare si evidenta a bolilor
profesionale si a celor legate de profesie;
f) autorizeaza, avizeaza si controleaza calitatea serviciilor medicale acordate
lucratorilor la locul de munca;
g) colaboreaza cu alte institutii implicate in activitati cu impact asupra sanatatii
lucratorilor;
h) indeplineste si alte atributii, conform competentei sale in domeniu, reglementate
prin legi speciale.

__________________________________________________________________ 186

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Serviciile medicale de medicina a muncii pun la dispozitie o intreaga gama de
servicii medicale in probleme specifice de medicina a muncii pentru orice loc de munca
astfel:
1) examenul medical la angajare conform Ordinului Ministrului Muncii si al
Solidaritatii Sociale nr. 508/20.11.2002 si Legea 319/14.06.2006 privind Securitatea si
Sanatatea in munca;
2) examinarile medicale periodice necesare fiecarui loc de munca in conformitate cu
N.G.P.M. din 2002;
3) semnalizarea cazurilor de boala profesionala si dispensarizarea acestora dupa
confirmare;
4) raportarile periodice a situatiei medico-sanitare conducerii, colaborarea cu serviciul
de protectie a muncii, raportari anuale catre conducere si Directia de sanatate publica;
5) pastrarea si completarea dosarelor medicale;
6) eliberarea avizelor medicale pentru schimbarea locului de munca;
7) consultanta de medicina a muncii pentru serviciul de resurse umane si cel de
protectie a muncii;
8) monitorizarea starii de sanatate a angajatilor prin:
- examene medicale la angajare;
- examen medical de adaptare;
- control medical periodic;
- examen medical la reluarea activitatii.
9) posibilitatea efectuarii examenelor medicale si a unor investigatii( ecografie, EKG,
EEG, recoltare analize etc.) la sediul companiei ( firmei ).
In Romania, practica de medicina muncii este asigurata de medicii de medicina a
muncii si de catre medicii cu competenta in medicina de intreprindere. Medicul de
medicina muncii este format in urma unui program de pregatire postuniversitara de 4
ani prin rezidentiat in urma caruia sustine examenul de specialitate.
Medicul de medicina muncii este responsabil de sanatatea angajatilor de la un
anumit loc de munca si are de indeplinit atributii specifice pe aceasta linie:
- sa posede pe langa cunostintele medicale si stiintifice solide, bune capacitati de
comunicare si relationare;
- sa cunoasca procesele tehnologice si operatiunile indeplinite de catre muncitori, sa
fie familiarizat cu proprietatile toxice ale materialelor folosite, precum si cu toate
riscurile asociate locului respectiv de munca;
__________________________________________________________________ 187

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- sa determine aptitudinea fizica si emotionala a unui angajat pentru locul sau de
munca;
- sa ofere consiliere angajatorului in vederea preventiei bolilor legate de locul de
munca, sa le diagnosticheze la timp si sa le semnalizeze organelor competente atunci
cand acestea apar;
- sa posede o buna cunoastere a legislatiei in vigoare in domeniul sanatatii si
securitatii in munca, a metodelor si regulilor de protectie a muncii;
- sa respecte confidentialitatea relatiei medic-pacient, etica profesionala si legislatia in
domeniu;
- sa inteleaga atat problemele angajatorului cat si cele ale muncitorilor;
Prin intreaga sa activitate specialistul de medicina muncii trebuie sa serveasca
sanatatii, securitatii si bunastarii sociale a angajatilor la nivel individual si colectiv si sa
contribuie la sanatatea mediului si a comunitatii.
4. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
1. NOTIUNI
Cunoasterea notiunilor elementare de acordare a primului ajutor medical
constituie atat o obligatie morala cat si o necesitate.
Statisticile Organizatiei Mondiale a Sanatatii evidentiaza faptul ca 25-30% din
totalul deceselor survenite ca urmare accidentelor rutiere, la locul de munca, pe malul
unei ape, in aglomeratie, etc., se datoreaza nu atat gravitatii leziunilor, cat lipsei unui
prim ajutor corect acordat sau transportului necorespunzator care agraveaza adeseori
starea ranitului.
Eficienta primului ajutor acordat se apreciaza nu dupa graba cu care este
evacuata victima de la locul accidentului, ci dupa urgenta si competenta cu care s-a
intervenit pentru realizarea unor conditii care sa contribuie la salvarea sanatatii si vietii,
aplicarea masurilor de reanimare, protejarea leziunilor si solicitarea echipei de salvare.
Numai cazurile usoare pot fi evacuate de la locul accidentului cu mijloace de
ocazie, cele severe fiind evacuate obligatoriu cu autosanitara, singura capabila sa
asigure o asistenta terapeutica si preventiva calificata.
2. ALGORITMUL DE BAZA AL ACORDARII PRIMULUI AJUTOR
1. Oricat de impresionant s-ar infatisa tabloul unui accident, personalul de paza nu are
voie sa-si piarda cumpatul;

__________________________________________________________________ 188

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
2. Evaluarea rapid a situatiei ( natura accidentului si numarul victimelor ) si luarea
masurilor de oprire a extinderii agresiunii primare ( explozie, incendiu, inec etc. );
3. Trierea rapida a victimelor, in functie de gravitatea leziunilor si a perturbarilor
functionale pe care le prezinta. De cele mai multe ori victimele unui accident prezinta
afectiuni mixte: lezionale ( plagi, fracturi, hemoragii etc ) si tulburari functinale ( coma,
soc etc);
4. La nevoie, victimele se scot cu grija din locul accidentului;
5. Se acorda primele masuri de ajutor, in ordinea: prevenirea asfixiei, combaterea
sincopiei cardio-respiratorii, oprirea hemoragiei si imobilizarea provizorie a fracturilor.
Nici un accident, cu exceptia celor cu hemoragi interne, nu se evacueaza de la locul
accidentului inainte de a i se echilibra functiile vitale ( respiratia si circulatia sangvina );
6. evacuarea accidentatului se va face catre cea mai apropiata si dotata unitate medicala,
intotdeauna insotita de o persoana competenta in a-i acorda ajutorul in caz de necesitate.
3. PRIMUL AJUTOR
a. PRIMUL AJUTOR IN CAZUL SINCOPEI
Sincopa este caracterizata prin pierderea brusca a cunostintei, cu oprirea inimii si
a respiratiei. Bolnavul este palid, cu extremitati reci, nu respira, nu i se pot percepe
bataile inimii. Sincopa apare insa foarte rar la oamenii sanatosi, datorindu-se aproape
intotdeauna unor traumatisme in zonele reflexogene ( plex abdominal, barbie, gat,
testicule ), unor boli cardiovasculare sau hemoragii etc. In sincope, spre deosebire de
lesin, pulsul devine aritmic, deosebit de slab sau chiar absent.
Primul ajutor este acelasi ca si pentru lesin. Daca apare stopul cardiorespirator se
va face respiratie artificiala gura la gura sau gura la nas si masaj cardiac extern. Se
transporta apoi victima de urgenta la spital, sub supraveghere permanenta.
b. PRIMUL AJUTOR IN CAZUL LESINULUI
Lesinul (lipotimia) este urgenta care poate surveni chiar la oamenii sanatosi. De
cele mai multe ori lesinul este prevestit de o stare de ameteala cu somn si senzatie de
urechi infundate. Victima devine palida, casca si se prabuseste la pamant; pierderea
cunostintei nu este totala iar functiile vitale nu sunt complet suprimate. Lesinul este o
stare totdeauna reversibila.
Primul ajutor: victima trebuie culcata imediat in pozitie orizontala cu capul mai
jos decat trunchiul. Fata i se stropeste cu apa rece, este usor palmuita pe obraz si I se
dau, cu precautie sa miroase solutii volatile ( eter, otet, apa de colonie ). Este
supravegheata sa nu apara stopul cardio-respirator.
__________________________________________________________________ 189

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
c. PRIMUL AJUTOR IN CAZUL INSOLATIEI
Insolatia este accidentul provocat de contactul prelungit al razelor puternice de
soare cu suprafata capului si cefei neprotejate. Temperatura crescuta se transmite
creierului si meningelui, bolnavul prezentand ameteli, dureri mari de cap si in dreptul
inimii, urechile infundate, ceafa rigida, tulburari ale ritmului pulsului precum si nevoia
imperioasa de a urina.
Primul ajutor consta in culcarea victimei la umbra, cu capul mai sus decat
trunchiul, avand grija sa-i degajam gatul (slabind nodul de la cravat, descheind nasturii
de la camasa si rochie) si mijlocul (desfacand cureaua, nasturii). Se aplica apa rece sau
gheata pe fruntea si capul bolnavului. I se da sa bea ceaiuri indulcite, cafea concentrata.
Alcoolul si bauturile reci consumate sub dogoarea rezelor solare favorizeaza aparitia
insolatiei.
d. PRIMUL AJUTOR IN CAZUL INTOXICATIEI CU SUBSTANTE CAUSTICE,
INSECTICIDE, ACIZI COROZIVI
Intoxicatiile sunt suferinte ale intregului orgnism sau ale unor parti ale sale,
provocate de patrunderea unor substante straine, in doze daunatoare, toxice.
Numarul substantelor toxice sau cu potential toxic este foarte mare.
Intoxicatiile pot fi intentionale (crime, sinucideri, toxicomanii) sau accidentale,
involuntare (medicamentoase, profesionale).
Intoxicatiile survin din patrunderea toxicului in organism pe cale bucala
(ingestie), pe cale pulmonara (inhalare), prin piele, prin injectii, prin mucoasa nazala,
vaginala, rectala etc.
In functie de natura toxicului, de doza, de durata actiunii si de starea generala a
organismului, intoxicatiile pot avea forme de gravitate diferita mergand pana la moarte.
In intoxicatiile acute, de multe ori natura toxicului nu poate fi precizata imediat.
Salvatorul trebuie sa ia unele masuri de urgenta pana la identificarea toxicului si pana la
sosirea personalului sanitar calificat.
Acestea se refera in primul rand la:
sustinerea functiilor vitale ( respiratie si circulatie );
prevenirea continuarii absorbtiei toxicului;
administrarea de antitoxice generale.
In special in intoxicatiile prin inhalare sau deprimarea centrilor respiratori, se impune
efectuarea respiratiei artificiale gura la gura sau gura la nas. Trebuie avut ins in vedere
ca respiratia artificiala nu se face la locul accidentului daca toxicul nu a disparut din
__________________________________________________________________ 190

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
mediul inconjurator; nu se executa de asemenea in cazul intoxicatiilor cu acid
cianhidric, insecticide organofosforice sau gaze de lupta, existand pericolul trecerii
toxicului de la intoxicat la salvator.
Pe timpul transportului, un intoxicat caruia i se face respiratie artificiala, trebuie
mentinut in pozitie laterala de securitate pentru a nu permite intrarea in plamani a
lichidelor secretate sau vomitate in gura, care ar putea duce la asfixierea lui.
In intoxicatiile pe cale digestiva se recomanda:
- provocarea varsaturii prin excitarea fundului gitului cu doua degete, o coada de lingura
sau administrarea unui pahar cu apa sarata (2 lingurite de sare la un litru de apa);
- administrarea unui purgativ: sulfat de magneziu sau de sodiu;
- folosirea unor antidoturi. In intoxicatiile cu acizi se va da bolnavului sa ingereze lapte
sau 4 albusuri de ou la un litru de apa sau 2-3 lingurite de magnezie calcinata dizolvata
in apa sau lapte. In intoxicatiile cu alcali se va da pacientului sa bea apa rece cu otet (1/3
otet la 2/3 apa), lapte amestecat cu 1-2 oua crude sau suc de fructe.
Daca intoxicatul este in coma nu se provoaca varsaturi si nu i se da sa bea nici
un fel de lichide. Intoxicatul va fi pus in pozitie laterala de securitate si i se vor efectua
manevre de resuscitare cardio-respiratorie.
In intoxicatiile pe cale inhalatorie se recomanda:
- scoaterea victimei la aer curat;
- indepartarea imbracamintei prea stranse (desfacerea nodulului de la cravata, a
gulerului de la camasa sau rochie, a cordoanelor din talie etc.);
- efectuarea respiratiei artificiale avand grija ca salvatorul sa nu se intoxice prin
inhalare.
In intoxicatiile pe cale cutanata (prin piele) se va proceda la:
- indepartarea hinelor atinse de toxic, salvatorul luand totodata masuri de protectie
proprie;
- spalarea pielii cu apa din abundenta sau cu solutii care contin anumite antidoturi.
In intoxicatiile pe cale nazala, vaginala, rectala se recomanda spalarea
mucoaselor regiunii respective cu un jet puternic de apa.
Intoxicatiile cu acizi corozivi: dureri la inghitit si lanivelul gurii, arsuri in jurul
gurii, limba umflata prezinta ulceratii si depozite galbene (in intoxicatia cu acid azotic),
albe (in intoxicatia cu acid clorhidric) sau brune (in intoxicatia cu acid sulfuric), dureri
in osul pieptului (retrosternal), dureri abdominale, varsaturi cu sange, diaree. Pot
surveni perforatii ale stomacului, intestinului etc. Se vor da accidentatului sa bea
__________________________________________________________________ 191

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
cantitati mari de apa sau lapte sau lapte amestecat cu oua ori lapte amestecat cu unt
topit. Se pot da si alcaline slabe (magnezie calcinata, apa de sapun). Nu se
intrebuinteaza bicarbonatul de sodiu fiindca poate produce perforari datorate acidului
carbonic care se formeaza. Nu se administreaza purgative.
Intoxicatiile cu alcool metilic folosit in industria lacurilor ca solvent, antigel:
dureri de cap, greata, varsaturi, dureri abdominale, toracice, in membrele inferioare,
diaree, lipsa de aer, coma. Accidentatul este cianotic (vinat), are pupilele dilatate, vede
ca prin ceata, are pulsul slab si neregulat, este rece, pierde urina. I se administreaza
accidentatului in primele doua ore de la intoxicatie, alcool etilic (din bauturile obisnuite:
coniac, tuica etc), cate 0.5 mg/kilocorp.
Intoxicatiile cu baze caustice (hidroxid de amoniu, hidroxid de sodiu si potasiu,
carbonat de potasiu, carbonat de sodiu etc intrebuintate in industrie si gospodarie):
dureri in gura si gat, dureri toracice si abdominale, varsaturi, scaune cu sange.
Accidentatul prezinta leziuni necrotice in gura, hemoragii, perforatia esofagului,
stomacului. I se administreaza intoxicatului cantitati mari de apa, lapte, suc de fructe,
otet 10%, zeama de lamaie. Cantitatea de apa trebuie sa intreaca de 100 de ori cantitatea
de toxic ingerata. Varsatura se poate provoca numai in prima jumatate de ora dupa
ingestia toxicului.
Intoxicatia cu insecticide clorurate: salivatie abundenta, dureri abdominale
puternice, varsaturi diaree cu sange, transpiratii, dureri de cap, agitatie. Accidentatul
prezinta trsariri musculare, convulsii, diminuarea sau abolirea reflexelor, subicter, coma.
In caz de ingerare I se da pacientului un purgativ salin. Nu se da lapte sau ulei de ricin.
In caz de contaminare a pielii se dezbraca intoxicatul si se spala abundent pielea
acestuia cu apa calda si sapun.
Intoxicatia cu insecticide organofosforate: sete de aer, transpiratii abundente,
neliniste, dureri de cap, intunecarea vederii, somnolenta pana la coma, varsaturi,
salivatie, scurgere de secretii din nas, pupile micsorate (mioza), cianoza, crampe
musculare, abdominale, convulsii. Se provoaca varsaturi, se dau purgative, se spala
abundent pielea pacientului cu apa si sapun. Se urmareste ca pacientul sa nu intre in stop
cardio-respirator.
e. PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE
Primul gest de prim ajutor este eliberarea victimei de contactul cu sursa
electrica. Cel mai simplu procedeu este oprirea curentului electric de la comutator
(intrerupator). Daca acest lucru nu este posibil, se va incerca ruperea conductorului
__________________________________________________________________ 192

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
electric cu un bat, topor cu maner de lemn sau cleste cu bratele izolate. Salvatorul
pentru a nu risca sa fie curentat, trebuie sa se protejeze, adica sa stea pe o scandura
(izolatoare) si sa nu se atinga de nici o parte descoperita a corpului victimei.
Pericolul major al electrocutarilor este oprirea reflexa a respiratiei si a inimii.
Instituirea respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern in aceasta situatie apare ca
o masura de extrema urgenta.
f. PRIMUL AJUTOR IN CAZUL ARSURILOR
Arsura reprezinta leziuni care, sub o forma mai usoara sau dramatica, nu au
ocolit nici un om in cursul vietii lui.
Arsura este consecinta contactului direct cu celulele vii, a unor agenti termici
(solide, gaze, vapori, lichide, flacara, radiatie termica), a unor agenti chimici (substante
care intra in reactie chimica cu efecte termice, cu substantele care formeaza celulele
tesuturilor) si a curentului electric (care trecand prin tesuturi se transforma in energie
termica).
Toate aceste cauze provoaca arsura, adica suferinta sau moartea celulelor unui
tesut (necroza), ca urmare a cresterii bruste a temperaturii locale.
Atitudinea noastra va fi fundamental diferita, in functie de gravitatea
accidentului. In cazul in care agentul cauzal a actionat pe o suprafata limitata provocand
o suferinta exclusiv locala, sau mai exact cu un rasunet general neglijabil, interventia
nespecialistului poate sa fie suficienta. In cazul accidentelor grave, cu arsuri intinse,
modul de a actina al nespecialistului se va rezuma numai la interventia de prim ajutor si
transport rapid la spital.
In functie de profunzimea leziunii se descriu:
- arsurile de gradul I, limitate la straturile foarte superficiale ale pielii, se rezuma de fapt
la iritarea terminatiilor nervoase din piele, ceea ce explica roseata, incalzirea, umflarea
si durerea ce se resimte pe zona afectata. Toate aceste fenomene se termina fara un
tratament special, dupa 2-3 zile, prin descuamarea usoara a regiunii. Pentru usurarea
suferintei, imediat dupa accident, este bine ca accidentatul sa-si tina suprafata de piele
expusa caldurii, timp de 30 minute pana la o ora, sub jet de apa rece;
- arsurile de gradul II, afecteaza tot stratul superficial al pielii (epidermul) care este
separat de stratul mai profund (dermul), prin acumularea de lichid iesit din vasele
sanguine ala pielii. Apar deci basicile, cu continut lichid galbui, insa limpede. Si in acest
tip de arsura, primul ajutor consta in mentinerea suprafetei arse, sub un jet de apa rece,
dupa care va fi acoperita cu un pansament uscat steril;
__________________________________________________________________ 193

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- arsurile de gradul III, afecteaza si o parte mai mica sau mai mare in stratul profund al
pielii (dermul). In aceste cazuri, arsura a afectat si vasele de sange existente in derm,
motiv pentru care basicile care apar, sunt umplute cu un lichid sanguinolent. Daca este
ars un strat mai profund din derm, rana capata un aspect caracteristic, in mozaic cu
puncte rosii, hemoragice, alternand cu zone albe, fara hemoragie. In aceste cazuri fiind
de cele mai multe ori arse si terminatiile nervoase din piele, rana nu este foarte
dureroasa. Pericolul infectarii acestor rani devine foarte mare, necesitand in mod
obligatoriu interventia medicului;
- arsurile de gradul IV depasesc prin violenta si durata lor, toate straturile pielii afectand
si tesuturile sau organele pe care ele le acopera. Aspectul este de escara (rana fara
vitalitate, acoperita de tesuturi moarte), colorata in tonuri care variaza de la alb la negru,
in raport cu gradul de temperatura la care a fost supusa zona (caramelizare, carbonizare,
calcinare etc.). Pericolul infectiei in aceste arsuri este foarte mare. Primul ajutor consta
numai din acoperirea suprafetei arse cu pansamente curate, preferabil sterile, dupa care
accidentatul este transportat cu maxima urgenta la spital. Terminatiile nervoase din piele
fiind arse, durerea pe care o resimte bolnavul nu este foarte mare.
In arsura termica, gravitatea leziunii este determinata de intinderea suprafetei
arse, de durata actiunii agentului cauzal, de sediul leziunii (arsurile capului si gatului
sunt mai grave), de starea variabila a victimelor (copiii, batranii se apara mai greu in
fata bolii, unii din cauza imaturizarii, ceilalti din cauza uzurii, la fel femeile insarcinate
sau care alapteaza. Preexistenta unor boli cronice care submineaza deja rezervele
biologice reprezinta alta cauza de scadere a rezistentei organismului la accident).
Primul gest de prim ajutor vizeaza scoaterea victimei din focar. Trebuie avut in
vedere ca, reactia primara a oricarui om in timpul unui incendiu care l-a cuprins, este sa
fuga, fapt care inteteste arderea, extinde agresiunea si impiedica stingerea focului. Nu
este nici timpul si este practic imposibil sa mizezi pe logica omului cuprins in panica.
Interventia ideala presupune existenta in case si institutii a unor suprafete de tesatura
neinflamabila, cu care se inveleste victima. Astfel imobilizata, ea este culcata la pamant.
Nisipul, pamantul, spuma extinctorului, infecteaza si poate intoxica omul in flacari.
Dupa scoaterea victimei din focar trebuie indepartate numai elementele
vestimentare (haine, cizme etc.) sau obiectele incinse sau fierbinti care sunt in contact
cu flacarile. Dupa acest moment dramatic, victima trebuie transportata cat mai rapid
posibil, cu orice mijloace de locomotie, la un spital unde exista un serviciu de chirurgie.
Transportul arsului este permis numai in primele 3 ore de la accident, pentru ca dupa
__________________________________________________________________ 194

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
acest interval de timp se instaleaza, prin acumularea tuturor factorilor nocivi provocati
direct sau indirect de arsura, socul traumatic. Dupa acest interval, numai specialistul isi
poate lua raspunderea transportului, organizand inaintea si pe parcursul drumului,
instalarea masurilor medicale de reechilibrare a bolnavului, in urma gravelor perturbari
hidrominerale si biologice pe care le provoaca arsura. In acest stadiu, nu mai poate fi
utilizat pentru transport orice vehicul ci numai ambulantele special pregatite, incalzite,
curate, aerate, care sunt dotate cu intreg echipamentul de prevenire a socului.
Transportul se va face numai in prezenta unui medic, bolnavul trebuie sa fie perfuzat si
oxigenat pe tot parcursul drumului.
Problema tratamentului local, al ranilor provocate de arsura, nu se pune pentru
nespecialist decat in arsurile ce se intind pe suprafete mici sau, in cazul mrilor
accidente, numai atunci cand acestea s-au produs in locuri indepartate necesitand un
transport de lunga durata (de peste 2 ore), pana la cel mai apropiat spital.
Suprafata cutanata arsa este o poarta larg deschisa prin care pe de o parte se
scurg substante importante pentru echilibrul biologic al organismului (apa, minerale,
proteine) iar pe de alta, prin care intra microbii in organism. Celulele distruse prin
combustie elibereaza local o serie de substante cu efect foarte toxic pentru organism.
In acest fel, boala se poate transforma foarte rapid dintr-o afectiune locala, intruna generala care afecteaza intreg organismul.
Toaleta primara trebuie deci sa opreasca extinderea suferintei, de la leziunea
locala, provocata de arsura, celelalte organe.
Daca se poate, se incepe cordarea primului ajutor prin administrarea unui
calmant (inghitirea continutului unei fiole de algocalmin in micile arsuri, injectarea unei
fiole de dilauder in arsurile grave). Dupa ce durerile s-au calmat, se incepe spalarea
regiunii arse cu solutie de sapun sau cu un dezinfectant (rivanol, cloramina, solutie slaba
de bromocet). Spalarea se face bland, insa insistent, pana la eliminarea completa a
corpilor straini de pe plaga (funingine, resturi vestimentare etc.).
Trebuie sa se renunte cu desavarsire la acoperirea tegumentelor arse cu diferite
pulberi (antibiotice, sulfamide), pomezi, substante grase, medicale sau nemedicale, care
sa impiedice eliminarea microbilor din rana, unde ei si-au gasit un mediul excelent de
dezvoltare.
Aceste manevre se practica numai in unitati sanitare (spitale sau dispensarepoliclinici), de catre cadre sanitare de specialitate, in conditii de perfecta sterilitate.
Cetateanul obisnuit, instruit cu notiuni de acordare a primului ajutor, nu dispune nici de
__________________________________________________________________ 195

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
medicamnetele si instrumentarul necesar si nici de conditiile corespunzatoare efectuarii
acestor practici si in consecinta, pentru a nu agrava leziunile existente, va proceda in
aceste cazuri numai la acoperirea regiunii respective cu o panza curata (cearsaf spalat si
calcat), dupa care va transporta bolnavul la cea mai apropiata unitate sanitara.
In arsurile chimice, provocate de contactul tesuturilor vii cu substante acide,
baze sau anhidride, s-a dovedit ca spalarea locala cu un antidot (acid, daca arsura a fost
provocata de baza si invers) nu reuseste sa aiba efect dacat la suprafata ranii. S-a ajuns
deci la concluzia ca este mai bine sa se spele regiunea arsa, prin flux continuu de apa
incalzita la 24-28o .
Face exceptie de la aceasta regula, numai arsura cu oxid de calciu ce
reactioneaza violent cu apa degajand o mare cantitate de energie calorica, care are ca
rezultat agravarea leziunilor existente. In aceste cazuri, intai se sterge locul cu coprese
sterile, uscate, apoi se badijoneaza cu alcool si numai dupa aceea se poate spala si cu
apa.
In arsurile prin curent electric, primul ajutor consta numai din acoperirea ranilor
cu comprese sterile si trimiterea cat mai urgenta a bolnavului la spital.
g. PRIMUL AJUTOR IN CAZUL FRACTURILOR
Fracturile sunt ruperi totale sau partiale ale unui os fiind frecvent intalnite in
cazul accidentelor rutiere, iarna sau in cazul altercatiilor in care sunt folosite corpuri
contondente.
Primul ajutor acordat urmareste:
- evitarea complicatiilor ce pot interveni in zona fracturii, prin lezarea vaselor de sange,
nervilor, pielii sau a unor organe ( plamani, ficat, splina, maduva spinarii, etc ), de catre
capetele ascutite ale oaselor fracturate;
- diminuarea durerilor si implicit scaderea suferintei accidentatului;
- asigurarea conditiilor necesare transportarii victimei la cel mai apropiat spital.
Orice fractura se caracterizeaza prin:
- dureri vii intr-un punct fix;
- deformatie, datorita deplasarii sau unghiularii fragmentelor osoase;
- tumefactiei, datorita edemului si hemoragiei;
- pozitie vicioasa a membrului, prin scurtare ( datorita suprapunerii fragmentelor ),
rasucire in directii opuse etc:
- mobilitati anormale a oaselor;
- impotenta functionala ca urmare a lipsei de continuitate a parghiei osoase.
__________________________________________________________________ 196

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Fracturile pot fi:
- inchise;
- deschise ( cu rani prin care se pot vedea capetele oaselor ). In cazul fracturilor
deschise, mai intai se opreste hemoragia, se panseaza rana pentru a nu se infecta, apoi se
trece la imobilizarea acesteia.
Suprimarea durerii se realizeaza prin administrarea de calmante ( algocalmin,
antinevralgic, etc. ).
Imobilizarea provizorie a fracturii se va realiza folosindu-se atele din lemn,
plastic sau carton, din trusele de prim ajutor sau cu mijloace improvizate cum ar fi:
bucati de scandura, bastoane, crengi, sipci, etc.
Se vor folosi doua atele plasate pe fetele opuse ale membrului ranit si legate prin
mijlocirea unor fese, curele, cordoane, cravate, etc.
Pe timpul acordarii primului ajutor trebuie avute in vedere urmatoarele:
- atelele sau mijloacele improvizate sa aiba o lungime corespunzatoare, spre a imobiliza
atat osul fracturat cat si articulatiile de la ambele capete ale acestuia;
- atelele sau mijloacele improvizate sa fie infasurate cu fese sau alt material textil,
pentru a nu provoca rani in regiunea imobilizata;
- in timpul transportului victimei se va urmari sa nu se produca deplasari ala
fragmentelor osoase, care ar putea determina complicatii;
- se va evita amplificarea durerii printr-o imobilizare incorecta;
- manevrele pentru tratament, pansament si imobilizare trebuie facute cu multa blandete,
deoarece orice manevra brusca provoaca o durere vie si spasm muscular ce poate duce
la dislocarea fragmentelor osoase, trasformand o fractura inchisa intr-una deschisa.
Orice accidentat care prezinta o leziune osoasa nu va fi evacuat la spital inainte
de a se fi realizat imobilizarea fracturii.
Victimele la care se constata fractura de bazin sau de coloana vertebrala vor
primi primul ajutor si vor fi transportate numai de catre echipa de pe autosanitara.
APLICAREA NORMELOR P.S.I
In Romania activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este reglementata de
Legea 307 / 2006 Legea privind apararea impotriva incendiilor.
De asemenea a fost emisa H.G. nr. 51/1992 care reglementeaza conditiile tehnice
de acordare a autorizatieie de prevenire si stingere a incendiilor la darea in exploatare

__________________________________________________________________ 197

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
cladirilor, precum si constatarea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire
si stingere a incendiilor.
Potrivit Legii, apararea de incendii a vietii si proprietatii in Romania este o
problema de interes national la care participa administratia publica centrla de
specialitate, administratia publica locala, agentii economic, institutiile publice, celelalte
persoane juridice si fizice.
Activitatea de aparare impotriva incendiilor constituie o componenta esentiala a
functiei de conducere in orice unitate economica sau sociala si se desfasoara in
conditiile prevazute de lege.
Apararea impotriva incendiilor se realizeaza printr-un ansamblu unitar de
masuri, structuri, reglementari, masuri tehnice si organizatorice, precum si de activitati
specifice, destinate prevenirii, limitarii consecintelor si stingerii incendiilor.
Coordonarea, controlul si indrumarea activitatii privind apararea impotriva
incendiilor pe intreg teritoriul Romaniei este incredintata I.S.V., organ de specialitate al
M.I.R.A.
Resursele umane, materiale si financiare necesare pentru apararea impotriva
incendiilor se prevad si se asigura potrivit legii.
a. CUNOSTEREA MODULUI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
OBLIGATII
Obligatia de a asigura masurile de aparare impotriva incendiilor revin
proprietarului ori persoanei careia i se incredinteaza potrivit legii spre administrare sau
folosire, bunuri apartinand proprietatii publice sau private.
Persoanele fizice si juridice raspund de toate situatiile care pun in pericol viata,
integritatea fizica sau bunurile unei persoane, precum si urmarile negative care decurg
din existenta si functionarea unitatii pe care o detin sau administreaza precum si din
activitatea desfasurata ori in legatura cu aceasta.
Obligatiile persoanelor juridice:
- sa stabileasca prin dispozitii scrise (hotarare, regulament), regulile generale si masurile
organizatorice referitoare la protectia salariatilor ori a publicului impotriva pericolelor
de incendiu, sa le aduca la cunostinta angajatilor sai si sa le actualizeze ori de cate ori
situatia o impune;
- sa evalueze riscurile de incendiu si sa decida masurile ce se impun pentru diminuarea
pericolului si limitarea la minimum a consecintelor posibile;

__________________________________________________________________ 198

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- sa se asigure ca atat salariatii sai cat si ai altor unitati angajate in lucrari, primesc
instructiunile necesare referitoare la pericolele existente si la masurile de aparare
impotriva incendiilor;
- sa se asigure ca salariatii sunt apti sa-si asigure protectia lor sau a altor persoane si sa
actioneze corespunzator, in cazul unui incendiu ori altui eveniment negativ;
- sa stabileasca si sa asigure salariatii necesari si serviciul de pompieri pentru punerea in
aplicare, controlul si supravegherea masurilor si actiunilor impotriva incendiilor,
precum si mijloacele tehnice specifice de interventie, corelat cu marimea si natura
riscurilor;
- sa asigure emiterea instructiunilor de prevenire si stingere a incendiilor specifice
activitatilor pe care le organizeaza sau desfasoara, precum si a permiselor prevazute de
reglementarile referitoare la apararea impotriva incendiilor;
- sa asigure existenta si mentinerea libera si practicabila a cailor de evacuare, salvare,
circulatie si de acces;
- sa asigure elaborarea planurilor de actiune si de interventie in caz de incendiu precum
si conditiile ca acestea sa fie operabile in orice moment;
- sa asigure alarmarea, concentrarea fortelor si mijloacelor proprii, precum si a
serviciilor de pompieri, in caz de incendiu;
- sa creeze persoanelor imputernicite interventiei conditiile necesare pentru inspectarea
unitatii, pregatirea interventiei, coordonarea si realizarea actiunilor si masurilor de
interventie in caz de incendiu;
- sa asigure si sa puna la dispozitia fortelor de interventie chemate in caz de incendiu
sau explozie, acele mijloace tehnice si echipamente de protectie individuala care sunt
specifice conditiilor si riscurilor unitatii sale;
- sa anunte si sa declare incendiile la unitatile de pompieri militare si sa puna la
dispozitia acestora datele si informatiile in legatura cu evenimentele produse.
Obligatiile salariatilor:
- sa-si insuseasca si sa respecte regulile si masurile de prevenire si stingere a incendiilor
care le-au fost prezentate;
- sa utilizeze corect utilajele, masinile, aparatura, echipamentele, eneltele si substantele
periculoase;
- sa mentina in stare normala de functionare dispozitivele de protectie si sa nu efectueze
schimbari, manevre sau modoficari arbitrare ale acestora;

__________________________________________________________________ 199

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- sa comunice imediat sefilorsau persoanelor din serviciul de pompieri orice situatie
despre care are motive sa o considere un pericol, precum si orice defectiune a sistemelor
de protectie, prevenire si stingerea incendiilor;
- sa cunoasca modul de utilizare a mijloacelor si instalatiilor de prevenire si stingere a
incendiilor existente la locul de munca;
- sa verifice zona de responsabilitate la terminarea programului de lucru si sa inlature
eventualele surse de incendiu depistate;
- sa actioneze in caz de incendiu potrivit atributiilor stabilite;
- sa dea dovada de solicitudine la cererea oricarei persoane imputernicita cu prevenirea
si stingerea incendiilor;
- sa acorde ajutor oricarui salariat aflat in situatii de pericol, functie de imprejurare si
capacitatile sale.
Obligatiile persoanelor fizice:
- sa respecte reglementarile de aparare impotriva incendiilor care i-au fost aduse la
cunostinta, iar prin actiunile intreprinse sa nu primejduiasca integritatea fizica, viata
oamenilor, precum si bunurile publice sau private;
- sa sesizeze autoritatile competente cand iau cunostinta de existenta unor imprejurari de
natura sa provoace incendii;
- sa anunte pompierii, in caz de incendiu, sa intervina pentru a acorda ajutor persoanelor
aflate in situatii de pericol si sa contribuie cu posibilitatile si mijloacele de care dispun
la limitarea si stingerea incendiilor.
b. CUNOASTEREA SI FOLOSIREA MIJLOACELOR P.S.I.
a) Stingatoarele:
Stingatoare portabile cu pulbere presurizate permanent
Stingatoare portabile cu spuma mecanica presurizate permanent
Stingatoare portabile cu dioxid de carbon
Stingatoare transportabile cu pulbere presurizate permanent
Stingatoare transportabile cu spuma mecanica presurizate permanent
Stingatoare transportabile cu dioxid de carbon
b) Racorduri, tevi de refulare si accesorii P.S.I.
c) Costume anticalonice aluminizate
d) Sisteme antiincendiu
detectoare optice de fum
detectoare de temperatura
__________________________________________________________________ 200

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
In raport de clasa de incendiu se folosesc urmatoarele stingatoare:
pentru clasa de incendiu A (materiale solide hirtie, lemn, textile, cauciuc, paie etc.)
se folosesc stingatoare cu pulbere si spuma
pentru clasa de incendiu B (materiale lichide benzina, petrol, ulei, alcool, vopsea etc.)
se folosesc stingatoare cu pulbere, dioxid de carbon si spuma
pentru clasa de incendiu C (gaze: metan, hidrogen, propan, acetilina etc.) se folosesc
stingatoare cu pulbere si dioxid de carbon
pentru clasa de incendiu D (metale: litiu, aluminiu, potasiu, sodiu, magneziu etc.) se
folosesc numai stingatoare cu pulbere
pentru clasa de incendiu E (instalatii electrice, intrerupatoare, motoare, transportatoare)
se folosesc stingatoare cu pulbere si dioxid de carbon
Stingatoarele sunt recipiente din tabla de otel prevazute cu robinet din alama,
cu maner de sustinere, brat declansator si manometru indicator de presiune (de lucru =
14 bar; de proba = 25 bar)
Agentul se stingere in functie de clasa de incendiu
Gazul propulsor azotul gaz ecologic fara variatii de presiune la variatiile de
temperatura
Verificarea stingatorului se face cel putin odata la 30 zile, iar prezenta acului
indicator al manometrului in zona verde confirma functionalitatea acestuia.
CADRUL LEGISLATIV GENERAL PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI
PROTECTIA MEDIULUI

INCONJURATOR

PRINCIPALUL

OBIECTIV

AL

OMENIRII IN SECOLUL ACTUAL


Natura isi are legile ei care trebuie respectate cu sfintenie. A i le incalca,
nseamna a profana puritatea constituirii acestora nca de la nceputul nceputurilor.
Daca ne punem cateva ntrebari ca de exemplu: cate mari si cate oceane mai sunt pure
ca odinioara, sau cata vegetatie mai ncanta simturile noastre, nu putem sa dam un
raspuns, aceasta pentru ca n ultimii ani au aparut semnale alarmante.
Existenta planetei noastre este amenintata de tot felul de fenomene specifice
civilizatiei moderne care n naintarea ei catre progres, ramane constient sau inconstient
indiferent la urmarile cuceririlor stiintei si tehnicii moderne, desi aceste urmari sunt
destul de vatamatoare si chiar fatale Pamantului.
Problema poluarii este astazi extrem de grava. Trebuie sa facem deosebire ntre
poluarea atmosferei, care ameninta viitorul planetei noastre, si cea a solului si a apei,
__________________________________________________________________ 201

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
care creeaza mari dificultati fiecarei natiuni si mai ales tarilor industrializate din
America de Nord, Europa, Rusia si Extremul Orient, alterand calitatea vietii.
Problema poluarii atmosferice este incontestabil cea mai grava. Formele de
poluare ale aerului sunt multiple, n egala masura fiind afectata si structura planetei din
punct de vedere geologic, hidrologic si biotic. S-a ajuns la smog, la problema
reziduurilor, la eutrofizarea apelor, la ploile acide, la efectul de sera, la topirea ghetarilor
si la perioada de seceta din dorinta omului de a acumula cat mai multe bunuri materiale
in dauna propriei sale existente.
In fata acestor primejdii cu urmari care pot deveni catastrofale oamenii de stiinta
au facut front comun, ei fiind totusi neputinciosi n a rezolva aceste probleme, rolul
primordial pentru crearea unei noi dimensiuni viitoarei societati viabile revenind tuturor
comunitatilor umane.
Societatile moderne ncep sa realizeze ca sunt pe cale nu numai de a-si distruge
mediul nconjurator, dar chiar de a-si submina propriul viitor. Foarte putine guverne si
agentii pentru dezvoltare din ntreaga lume au incercat sa schimbe sensul acestor
tendinte amenintatoare. Construirea unui viitor stabil, adaptat necesitatilor ecologice,
trebuie sa aiba n vedere o viziune clara referitoare la un mediu propice vietii.
O societate viabila este aceea care isi satisface nevoile fara a pune n pericol
perspectivele generatiilor viitoare. Aceasta definitie presupune responsabilitatea fiecarei
generatii fata de asigurarea posibilitatii ca urmatoarea generatie sa beneficieze de o
zestre naturala si economica nediminuata. In ultimile decenii, cea mai mare parte a
natiunilor in curs de dezvoltare au aspirat catre economii bazate pe combustibili fosili si
centrate in jurul "zeului automobil", de tipul celor din vest.
Dar plecand de la problemele locale privind poluarea ireversibila a aerului si
ajungand la amenintarea globala pe care o reprezinta schimbarea climei, reiese ca aceste
societati sunt departe de a fi durabile, ele pregatindu-si cu rapiditate propria lor pieire.
In mod evident, o economie ce provoaca schimbarea rapida a climei - de care depinde
capacitatea sa de producere a hranei nu poate fi viabila, ca si aceea care conduce la
taierea masiva a padurilor ce asigura combustibilul, materia prima si nu in ultimul rand
oxigenul necesar vietii.
Schimbarile fundamentale din domeniul energetic, silvicultura, agricultura si din
alte domenii nu pot avea loc farr modificari esentiale din punct de vedere social,
economic si moral al societatilor umane. Deci, este necesara o perioada de tranzitie spre
o societate viabila atat pentru tarile dezvoltate cat si pentru cele slab dezvoltate, pentru
__________________________________________________________________ 202

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
liderii politici si populatie care vor trebui sa-si adapteze munca si timpul liber la un nou
set de principii, avand ca obiectiv prosperitatea si protectia generatiilor viitoare.
In prezent nu exista modele pentru o societate viabila, dar trebuie elaborat un
nou "set de valori" pentru a realiza o astfel de societate. Printre cele mai evidente
mutatii spre o astfel de societate vor fi cele legate de intrebuintarea fortei de munca.
Trecerea de la combustibili fosili la diverse surse regenerabile de energie, extragerea
unor cantitati mai mici de minereuri si reciclarea deseurilor, restructurarea practicilor
legate de agricultura si silvicultura vor crea un numar mare de locuri de munca din
unele ramuri traditionale. Pierderile nregistrate in minele de carbune, productia de
automobile, constructii de drumuri si prospectarea metalelor vor fi compensate de
cresterea numarului celor ce se vor ocupa cu fabricarea si vanzarea celulelor solare
fotovoltaice, a turbinelor eoliene, a bicicletelor, a echipamentelor pentru transporturi in
comun; distilarile de alcool vor inlocui rafinariile de petrol, vor fi create numeroase
tehnologii pentru reciclarea deseurilor.
Mutatii importante vor avea loc si n domeniul profesiilor. Printre profesiile
foarte cautate se vor numara cele de prospector eolian, revizor al eficientei energetice si
al arhitecturii "solare", determinate de tranzitia catre o economie a energiei regenerabile.
Numarand astazi numai cateva sute locurile de munca din aceste domenii pot ajunge pe
plan mondial de ordinul milioanelor n cateva decenii. In agricultura, pe masura ce se
vor raspandi noile modele agricole si se va elimina folosirea pesticidelor, va exista o
cerere tot mai mare de agronomi si de specialisti in metode biologice de combatere a
daunatorilor. Multi oameni cu studii superioare isii vor valorifica cunostintele
profesionale in alte domenii de munca, in scopul crearii unei economii ecologice si a
protectiei mediului.
Intr-o societate viabila, bugetele militare nationale vor reprezenta numai o mica
parte din ceea ce sunt ele astazi. Va avea loc o trecere masiva a resurselor din domeniul
militar in cel al eficientei energetice, a conservarii solului, a plantarii arborilor, a
planificarii familiale, a eradicarii unor boli. Pentru realizarea acestor deziderate,
natiunile vor trebui sa coopereze intr-o masura mult mai mare, fata de tot ce a cunoscut
lumea pana acum.
Tranzitia spre o societate viabila nu poate avea loc fara o transformare a prioritatilor si
valorilor individuale. Intrucat acumularea avutiei personale si/sau nationale nu mai
constituie telul principal, distanta care ii separa pe cei bogati de cei saraci se va diminua
eliminandu-se astfel tensiunile sociale. Natiunile care vor intelege ca atingerea acestor
__________________________________________________________________ 203

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
teluri necesita un larg set de valori, incluzand principiile democratice, libertatea de a
inova,

respectul

fata

de

drepturile

omului

si

acceptarea

diversitatii.

In fata acestor sarcini comune atat de dificile si numeroase pe care le implica


actiunea de "reparare" si protejare a planetei, ideea purtarii unui razboi ar putea deveni
un anacronism. Viitorul umanitatii este incert iar daca nu se iau masuri inca de pe acum
planeta noastra si locuitorii ei se afla in fata unei profunde schimbari negative si
catastrofale. Pentru a castiga batalia va trebui sa se faca sacrificii; trebuie sa indepartam
pericolul unui nou razboi mondial, sa cream o viata cu adevarat umana pentru
generatiile actuale dar mai ales pentru cele viitoare.
PRECIZAREA UNOR EXPRESII SI TERMENI REFERITOARE LA PROTECTIA
MEDIULUI
- acord de mediu - actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile de realizare a
unui proiect sau a unei activitati din punct de vedere al impactului asupra mediului;
- arie protejata - o zona delimitata geografic, cu elemente naturale rare sau in procent
ridicat, desemnata sau reglementata si gospodarita in sensul atingerii unor obiective
specifice de conservare; cuprinde parcuri nationale, rezervatii naturale, rezervatii ale
biosferei, monumente ale naturii si altele;
- atmosfera - masa de aer care inconjoara suprafata terestra, incluzand si stratul de ozon;
- autorizatie de mediu - actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile si
parametrii de functionare, pentru activitatile existente si pentru cele noi, pe baza
acordului de mediu;
- autorizatie pentru activitatea nucleara - act tehnico-juridic prin care autoritatea
competenta de reglementare autorizeaza pe titularul activitatii sa amplaseze, sa
proiecteze, sa achizitioneze, sa fabrice, sa produca, sa construiasca, sa transporte, sa
importe, sa exporte, sa primeasca, sa localizeze, sa puna in functiune, sa posede, sa
foloseasca, sa opereze, sa transfere, sa dezafecteze si sa dispuna de orice sursa de
radiatii ionizante, instalatii nucleare sau amenajari pentru gospodarirea deseurilor
radioactive;
- bilant de mediu - procedura de a obtine informatii asupra cauzelor si consecintelor
efectelor negative cumulate, anterioare si anticipate, care face parte din actiunea de
evaluare a impactului asupra mediului;
- biodiversitate - diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice
si terestre, precum si dintre complexele ecologice din care acestea fac parte; cuprinde
__________________________________________________________________ 204

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii si intre diversitatea din interiorul
speciilor, dintre specii si intre ecosisteme;
- biotehnologie - aplicatie tehnologica in care se utilizeaza sisteme biologice, organisme
vii, componentele sau derivatele acestora, pentru realizarea sau modificarea de produse
sau procedee cu folosinta specifica;
- deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizicochimice si structurale ale
componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii si productivitatii biologice a
ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea echilibrului ecologic si al calitatii vietii
cauzate, in principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor,
gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a
teritoriului;
- deseuri - substante rezultate in urma unor procese biologice sau tehnologice, care nu
mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile;
- deseuri periculoase - deseuri toxice, inflamabile, explozive, infectioase, corosive,
radioactive sau altele, care, introduse sau mentinute in mediu, pot dauna acestuia,
plantelor, animalelor sau omului;
- dezvoltare durabila - dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului, fara a
compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a le satisface pe ale lor;
- echilibru ecologic - ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele componente
ale unui sistem ecologic, care asigura mentinerea structurii, functionarea si dinamica
armonioasa a acestuia;
- ecosistem - complex dinamic de comunitati de plante, animale si micoorganisme si
mediul lor lipsit de viata, care interactioneaza intr-o unitate functionala;
- ecoturism - practicarea unui turism cu respectarea regulilor de protectie a mediului;
- efluent - orice forma de deversare in mediu, emisie punctuala sau difuza, inclusiv prin
scurgere, jeturi, injectie, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare;
- emisii - poluanti evacuati in mediu, inclusiv zgomote, vibratii, radiatii
electromagnetice si ionizante, care se manifesta si se masoara la locul de plecare din
sursa;
- evaluarea impactului asupra mediului - cuantificarea efectelor activitatii umane si a
proceselor naturale asupra mediului, a sanatatii si securitatii omului, precum si a
bunurilor de orice fel;
- habitat - locul sau tipul de loc in care un organism sau o populatie exista in mod
natural;
__________________________________________________________________ 205

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- mediu - ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si
subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si
fiintele vii, sistemele naturale in interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior,
inclusiv valorile materiale si spirituale;
- monitorizarea mediului - sistem de supraveghere, prognoza, avertizare si interventie,
care are in vedere evaluarea sistematica a dinamicii caracteristicilor calitative ale
factorilor de mediu, in scopul cunoasterii starii de calitate si semnificatiei ecologice a
acestora, evolutiei si implicatiilor sociale ale schimbarilor produse, urmate de masuri
care se impun;
- monument al naturii - specii de plante si animale rare sau periclitate, arbori izolati,
formatiuni si structuri geologice de interes stiintific sau peisagistic;
- poluant - orice substanta solida, lichida, sub forma gazoasa sau de vapori ori forma de
energie (radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii) care,
introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si
aduce daune bunurilor materiale;
- prejudiciu - efect cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilor
sau mediului provocat de poluanti, activitati daunatoare sau dezastre;
- program pentru conformare - plan de masuri cuprinzand etape care trebuie parcurse in
intervale precizate prin prevederile autorizatiei de mediu, de catre autoritatea
competenta, in scopul respectarii reglementarilor privind protectia mediului;
- resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite in
activitatea umana: resurse neregenerabile - minerale si combustibili fosili -, regenerabile
- apa, aer, sol, flora, fauna salbatica - si permanente - energie solara, eoliana, geotermala
si a valurilor;
- risc ecologic potential - probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului,
care pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare;
- substante periculoase - orice substanta sau produs care, folosit in cantitati, concentratii
sau conditii aparent nepericuloase, prezinta risc semnificativ pentru om, mediu sau
pentru bunurile materiale; pot fi explozive, oxidante, inflamabile, toxice, nocive,
corosive, iritante, mutagene, radioactive;
- sursa de radiatii ionizante - entitate fizica, naturala, fabricata sau utilizata ca element al
unei activitati care poate genera expuneri la radiatii, prin emitere de radiatii ionizante
sau eliberare de substante radioactive;

__________________________________________________________________ 206

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- titularul proiectului sau al activitatii - persoana fizica sau juridica, care propune, detine
si/sau gospodareste o activitate economica sau sociala;
- utilizare durabila - folosirea resurselor regenerabile intr-un mod si o rata care sa nu
conduca la declinul pe termen lung al acestora, mentinand potentialul lor in acord cu
necesitatile si aspiratiile generatiilor prezente si viitoare;
- zona umeda - zona cu exces de umiditate care include mlastini, regiuni inundabile,
limane, estuare si lagune.
SURSELE DE POLUARE SI MASURI DE PROTECTIE
1.Surse de po1uare cu praf, cenu i fum
Exista, in principal, doua grupe de surse generatoare de praf, cenusa si fum, in
atmosfera: surse artificiale si surse naturale.
Sursele artificiale generatoare de praf, cenusa si fum cuprind, in general, toate
activitatile omenesti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazosi.
Sursele artificiale pot fi grupate in doua mari categorii:
- surse bazate pe arderea combustibililor in scop industrial;
- surse bazate pe arderea combustibililor in scop domestic.
O importanta sursa industriala, in special de praf, o reprezinta industria
materialelor de constructie, care are la baza prelucrarea unor roci naturale (silicati,
argile, calcar, magnezit, ghips etc.).
Din cadrul larg al industriei materialelor de constructii se detaseaza, sub aspectul
impactului exercitat asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de baza,
care intra in fabricarea cimentului, sunt piatra calcaroasa amestecata cu magme sau cu
argile. Sunt cunoscute i aplicate doua procedee de fabricare:
-

procedeul uscat, in care materiile prime sunt deshidratate, faramitate in mori speciale

si trecute apoi in cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi inalte;
-

procedeul umed, in care materiile prime se amesteca cu apa, apoi in stare umeda se

macina in mori speciale, dupa care, partea rezultata este trecuta la randul ei in cuptoare
rotative, unde procesul este acelasi ca la procedeul uscat.
Temperaturile din cuptoare determina mai intai faramitarea materialului, cu
formare de clincher iar apoi, prin macinare, se obtin particule foarte fine, care constituie
cimentul propriu-zis. Procesele tehnologice descrise produc cantitati mari de praf, in
toate verigile lantului tehnologic: uscatoare, mori de materii prime, cuptoare, procese
intermediare. Din uscatoare se elimina in atmosfera aproximativ 10% din cantitatea
__________________________________________________________________ 207

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
introdusa, in mori, 1-3% din cantitatea prelucrata, in cuptoarele rotative, 10%, iar in
procesele intermediare, intre 2 i 4%. In total se pierde intre 20 si 25% din materia
prima prelucrata la procedeul uscat i 1045% la procedeul umed. Praful rezultat din
industria cimentului este imprastiat pana la distanta de peste 3 km fata de sursa,
concentratia acestuia in apropierea surselor, variind intre 500 i 2 000 t/km 2/an. Fumul
constituie partea invizibila a substantelor ce se elimina prin cosurile intreprinderilor
industriale si este constituit din vapori de apa, gaze, produsi incomplet arsi (carbune,
hidrocarburi, gudroane etc.) si alte impuritati inglobate si eliberate cu ocazia arderii.
Fumul are o culoare albicioasa daca arderea este completa. Culoarea neagra
indica o ardere incompleta, datorita lipsei de aer, precum si prezentei in cantitate mare a
carbunelui si a funinginii. Culoarea fumului rar poate fi roscata, cenusie sau bruna, dupa
cum carbunele contine fier, aluminiu sau mangan. Particulele de fum au dimensiuni
submicronice (< 0,075). Cenusa este rezultata in exclusivitate din combustibili solizi.
Proportia sa variaza intre 5-15% la antracit (carbune superior, deci cu ardere mai
completa) si 40-50% la carbunii inferiori (lignit, turba, etc.). Cenusa se compune din:
compusi minerali puternic inglobati in masa carbunelui. In aceasta categorie sunt
cuprinsii de Si, Al, Fe, Ca, Mg si/sau S; impuritati (cenusa mecanica) provenite din roca
in care se afla inglobat zacamantul.Cenusa ramane in cea mai mare parte in focar si este
indepartata prin procedee mecanice sau hidraulice. Restul este antrenat spre cos de catre
puternicul curent de aer format in camera de ardere. In marile centrale termoelectrice, la
trecerea prin cos, cenusa este captata aproape in totalitate.
O alta sursa importanta generatoare, in special, de fum si cenusa, este arderea
combustibililor solizi, lichizi i gazosi in scop domestic. Astazi, in multe tari in curs de
dezvoltare, lemnul de foc este la fel de vital ca alimentele, iar ca pret, in unele locuri,
inregistreaza un ritm de crestere mult mai mare decat la alimente. Cauza cresterii zi de
zi a pretului este restrangerea suprafetelor de padure. Multe tari care fusesera candva
exportatoare de produse forestiere au devenit importatoare, in masura in care nu s-au
preocupat de regenerarea fondului forestier. In SUA i India se ard anual circa 130
milioane de tone de lemn de foc; in SUA aceasta cantitate asigura doar 3% din
consumul de energie, in timp ce in India, aceeasi cantitate asigura circa 25% din
consum. Deci, pentru tarile in curs de dezvoltare, lemnul de foc constituie o necesitate
legata de satisfacerea consumurilor energetice. Dar nu numai pentru tarile in curs de
dezvoltare consumul de lemn este o necesitate; tari ca Suedia, Danemarca, Finlanda au
ca obiectiv, in politica lor economica, reducerea consumului de petrol si, in
__________________________________________________________________ 208

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
compensatie, cresterea contributiei energetice a lemnului de foc. Chiar in SUA, acolo
unde pretul altor surse de energie a crescut considerabil, s-a produs o orientare
spectaculoasa catre folosirea lemnelor de foc. Se apreciaza, de exemplu, ca in SUA dupa
1973, folosirea energiei obtinute din lemn, in sectorul casnic, a sporit de doua ori.
Vanzarile anuale de sobe, intre 1972 i 1979, au sporit de noua ori, iar in 1981 s-au
vandut pe teritoriul SUA circa 2 milioane de sobe pentru incalzirea locuintelor cu
lemne. Fumul emis din sobele cu lemne are o culoare albastra-fumurie si contine o
cantitate insemnata de materii organice, care se apreciaza ca pot fi toxice si cancerigene.
Tot in scop domestic se ard astazi, in lume, cantitati enorme de carbuni, petrol si gaze
naturale.
2. SUBSTANTE SI DESEURI PERICULOASE
- Poluantii Organici Persistenti (POP) sunt substante chimice care persista n mediul
nconjurator, se bioacumuleaza n organismele vii si prezinta riscul de a cauza efecte
adeverse asupra sanatatii umane si mediului. Aceste substante intra n mediul
nconjurator ca rezultat al unei activitati antropice.
- Cercetarile stiintifice evidentiaza faptul ca POP cauzeaza efecte daunatoare
seminificative asupra sanatatii umane si mediului nconjurator. Un aspect unic al POP
este ca aceste patrund n lantul alimentar uman, avnd posibilitatea de a trece de la
mama la copil prin placenta si laptele matern.
- Cele mai importante categorii de POP sunt:
Pesticidele: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex si toxafen
Substantele chimice industriale: hexaclorbenzen, bifenilipoliclorurati
Produsele secundare: dioxinele si furanii
3. RADIATIILE SI SURSELE DE RADIATII
Materia se compune din elemente, iar elementele se compun din atomi. Atomii contin
un nucleu si un numar oarecare de electroni care au sarcina electrica negativa. Nucleul
contine protoni, cu sarcina electrica pozitiva, si neutroni, fara sarcina electrica. Numarul
protonilor este egal cu numarul electronilor si este numit numar atomic (de exemplu
oxigenul are numarul atomic 8). Masa atomului este practic concentrata in nucleu,
numarul de protoni plus neutroni din acesta se numeste numar de masa. In aceste
conditii, speciile de atomi sunt diferentiate dupa numarul atomic si numarul de masa,
sau mai simplu, dupa numele elementului si numarul de masa. Astfel caracterizati,
__________________________________________________________________ 209

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
atomii se numesc nuclizi. De exemplu, Carbonul-12 este un nuclid cu 6 protoni si 6
neutroni, Plurnbul-208 este un nuclid cu 82 protoni si 126 neutroni.
Nuclizii unui element care au numere diferite de neutroni se numesc izotopi (deci
izotopul nu este un sinonim al nuclidului). Hidrogenul, de exemplu, are 3 izotopi:
hidrogen-1, hidrogen-2 numit si deuteriu si hidrogen-3, numit si tritiu. Nuclizii pot fi
stabili sau instabili. Din cei circa 1700 nuclizi cunoscuti, aproximativ 280 sunt stabili,
restul se transforma in mod spontan in nuclizii altui element iar in timpul transformarii
emit radiatie. Aceasta proprietate se numeste radioactivitate, transformarea se numeste
dezintegrare, iar nuclidul spunem ca este un radionuclid. De exemplu, Carbonul-14 este
un radionuclid care se dezintegreaza in Azot-14, care este stabil, iar Bariul-140 se
dezintegreaza in radionuclidul Lantan-140 iar acesta, la randul sau, in nuclidul stabil
Ceriu-140.
Radiatiile emise de radionuclizi sunt: particule a, particule b si fotoni g. Un alt tip de
radiatie este si radiatia X, care se produce in urma bombardari cu electroni a unei tinte
metalice aflate in vid. Radiatule X au proprietati similare cu radiatiile Y.
Tot in categoria radiatiilor mai pot fi inscrise radiatiile cu neutroni. Neutronii sunt
eliberati de nuclizi, de obicei, in urma bombardarii cu particule a sau b.
Surse de poluare radioactiva
Sursele de radioactivitate se pot grupa in doua categorii:
a. surse artificiale;
b. surse naturale. 32364gnr86rcq2h
a) Principalele surse artificiale de poluare radioactiva sunt urmatoarele:
a.10. accidentele si deseurile de la reactoarele nucleare;
a.20. tratamentele medicale ce utilizeaza radiatii sau radionuclizi
a.30. diferite activitati profesionale.
a.10. Reactorii nucleari au fost folositi pentru producerea energiei inca din anii '50.
Exista, practic, doua tipuri de reactori : reactori termici si reactori rapizi. In reactorii
termici frecvent utilizati - se fo1oseste uraniu, care este alcatuit din nucleele a doi
izotopi: uraniu-235 (0,7%) Si uniniu-238 (99,3%). Cand Un neutron termic patrunde
intr-un nucleu de uraniu-235 se produce fisiunea acestuia din urma cu o mare eliberare
de energie, de alti neutroni 5i de radiatii 7. Neutronii rezultati din fisiune sunt rapizi Si
nu sunt tot atat de capabili de a produce noi fisiuni. Din acest motiv, neutronii emisi in
urma fisiunii uraniului-235 sunt incetiniti, facandu-i sa semnat Ia Moscova tratatul de
__________________________________________________________________ 210

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
interzicere a experientelor cu arma nucleara, cu exceptia celor subterane, marile puteri
an efectuat circa 510 teste nucleare in atmosfera: circa 300 S.U.A., 180 fosta URSS, 25
Marea Britanie si 4 Franta. Pana in anii 1985, Franta si China, singurele nesemnatare ale
tratatului, au mai explodat in atmosfera 40 si respectiv 25 bombe nucleare.
Energia eliberata in testele efectuate pana in 1963 a fost de cateva ori mai mare decat a
tuturor explozivilor folositi in al doilea razboi mondial, sau a 20-a parte din puterea
exploziva nucleara acumulata in arsenalele americane si sovietice in 1981 (exprimata in
combustibil exploziv conventional aceasta putere a fost de 600 megatone). In acelasi
timp, aproximativ 10 t plutoniu ,,neexplodat" s-a vaporizat si dispersat in atmosfera.
Exploziile nucleare sovietice, desi mai putine, au avut o putere dubla fata de cele
americane (450 megatone fata de 150), cea mai teribila bomba sovietica fund de
aproximativ 4 000 de ori mai puternica decat ,,Little boy", folosita impotriva Japoniei.
Dupa 1963, testele cu arme nucleare an continuat in subteran. Din 1963 pana in 1980,
Statele Unite au mai efectuat cam 400 teste subterane cu bombe atomice, iar fosta
Uniune Sovietica 300, dar cu o putere exploziva mult mai mare.
La nivelul anului 1963 se apreciaza ca radionuclizii, proveniti de la testele cu arme
nucleare, au produs o iradiere suplimentara anuala de 430 mSv pe individ, in aproape
intreaga emisfera nordica (majoritatea exploziilor au fost efectuate in aceasta emisfera).
Dupa acest an, valoarea iradierii suplimentare a scazut substantial, pana la momentul
Cernobal.
a.20. In clinici si spitale radiatiile sunt folosite:
- la radiografii;
- in scop terapeutic;
- in scopuri de investigatie.
La radiografii se folosesc, in special, radiatiile X (Rontgen). o radiografie a toracelui va
transfera plamanului un echivalent al dozei de 20 mSv
In scop terapeutic se utilizeaza iradierea pentru distrugerea tesuturilor tumorale maligne.
Frecvent folosite sunt radiatule X de mare energie sau radiatule gama date de sursele
Cobalt-60. In scop terapeutic sunt necesare valori ale dozei absorbite foarte mari,
ajungand pana la cativa zeci de gray. Se mai folosesc fascicule de neutroni si radiatiile
ionizante.
a.30. Radiatia artificiala este folosita in multe ramuri ale activitatii omenesti. De
exemplu, in industrie este folosita pentru controlul proceselor si a calitatii produselor,
iar in scop de studiu, este folosita in institute de cercetare si invatamant superior. Tot
__________________________________________________________________ 211

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
aici trebuie inclusa si activitatea medicilor sau a personalului sanitar care lucreaza cu
radiatii. La acestea trebuie adaugate dozele pe care le primeste omul Si de la ceasurile
luminate cu substante radioactive sau de la televizoare (televizoarele moderne sunt bine
ecranate).
b) Problema radiatiilor nu este numai o consecinta a progresului tehnic-stiintific al
omului modern. Radiatia a existat intotdeauna in natura. Dupa opinia unor oameni de
stiinta, radiatia cosmica a avut o mare importanta in evolutia vietii pe Pamant. Astfel,
aparitia reptilelor gigantice precum 5i evolutia ulterioara a speciilor animale Si vegetale
este pusa, de multi cercetatori, sub semnul influentei exercitate de radiatia cosmica
primita de pamant, din univers.
Practic, exista doua componente ale iradierii naturale: o componenta cosmica si una
telurica.
Originea radiatiei cosmice este inca neclara. Unii specialisti sunt de parere ca ar veni
din galaxia noastra, a1si ca ar veni din afara ci. Soarele contribuie mai ales in perioadele
de eruptii solare.
Radiatia cosmica patrunde in cantitate mai mare pe Ia poli decat pe la ecuator. De
asemene, oamenii si animalele care traiesc in munti, la mari altitudini, sunt mai expusi
la acest tip de radiatie decat cei aflati Ia nivelul mani.
Radiatia telurica provine din faptul ca toate materialele din scoarta pamantului sunt
radioactive. Se crede ca miscarile scoartei sunt cauzate 5i de radioactivitatea naturala.
Cele mai raspandite elemente radioactive din sol si roci sunt: uraniul, toriul si potasiul40.
Actiunea fiziologica a radiatiilor
In general, efectele vatamatoare ale radiatiilor se impart in:
10. efecte somatice, care pot la randul lor fi: imediate, cronice Si intarziate;
20. efecte genetice.
Efectele somatice dau asa-numita boala de iradiere care se manifesta prin urmatoarele
sindroame imediate:
- sindromul gastro-intestinal, manifestat prin greata, vomitari, diaree.
Intre efectele somatice cronice se inscriu: depresiuni hematopoetice, sterilitate,
tulburarea vederii (cataracte), alopecia (caderea parului). Ca efecte intarziate se releva:
scurtarea vietii si aparitia neoplasmelor in diferite forme (frecvent cancer epiteliar si
pulmonar).
__________________________________________________________________ 212

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Gravitatea bolii de iradiere depinde de echivalentul dozei.
4. PROTECTIA SURSELOR MATERIALE, A APELOR SI ECOSISTEMELOR
ACVATICE, A ATMOSFEREI, SOLULUI, SUBSOLULUI, ECOSISTEMELOR
TERESTRE,

ARIILOR

PROTEJATE,

MONUMENTELOR

NATURALE

SI

ASEZARILOR UMANE
Tinand cont ca un mediu sanatos este esential pentru asigurarea prosperitatii si
calitatii vietii si de realitatea ca daunele si costurile produse de poluare si schimbari
climatice sunt considerabile, Guvernul Romaniei promoveaza conceptul de de-cuplare a
impactului si degradarii mediului de cresterea economica prin promovarea ecoeficientei si prin interpretarea standardelor ridicate de protectia mediului ca o provocare
spre inovatie, crearea de noi piete si oportunitati de afaceri.
Avand ca obiective principale intarirea structurilor administrative, ca element de
baza pentru construirea unui sistem solid de management de mediu si contributia la
dezvoltarea durabila, activitatea Guvernului Romaniei in acest domeniu se va concentra
pe urmatoarele prioritati:
Integrarea politicii de mediu in elaborarea si aplicarea politicilor sectoriale si
regionale;
Evaluarea starii actuale a factorilor de mediu si fundamentarea unei strategii de
dezvoltare pe termen lung in domeniul mediului, al resurselor regenerabile si
neregenerabile;

Intarirea

capacitatii

institutionale

in

domeniul

mediului;

Ameliorarea calitatii factorilor de mediu in zonele urbane si rurale;


Extinderea retelei nationale de arii protejate si rezervatii naturale, reabilitarea
infrastructurii costiere a litoralului romanesc, redimensionarea ecologica si economica a
Deltei Dunarii;
Intarirea parteneriatului transfrontalier si international cu institutiile similare din alte
tari in scopul monitorizarii stadiului de implementare a intelegerilor internationale;
Elaborarea strategiilor de protejare a cetatenilor impotriva calamitatilor naturale,
accidentelor ecologice si expunerii in zone cu risc ecologic;
Intarirea parteneriatului cu organizatiile neguvernamentale in procesul de elaborare si
aplicare a politicilor publice in domeniu.
Pentru protejarea si exploatarea echilibrata a resurselor mediului, Guvernul
Romaniei va actiona pe urmatoarele directii:
__________________________________________________________________ 213

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
1. Integrarea politicii de mediu in elaborarea si aplicarea politicilor
sectoriale si regionale, prin:

statuarea Ministerului si a Agentiei Nationale de Mediu intr-o pozitie de


decizie care sa intersecteze orizontal toate politicile sectoriale (industrie,
energie, transporturi, agricultura, turism, politici regionale, administratie
locala,

sanatate);

introducerea efectiva a evaluarii de mediu ca mecanism de integrare pentru


politicile nou formulate si formularea unor indicatori de masurare efectiva a
progreselor inregistrate in cazul strategiilor si politicilor existente;
intensificarea actiunilor de integrare a politicii de mediu in cinci sectoare
prioritare cu impact semnificativ asupra mediului, respectiv: industrie,
energie, transport, agricultura si turism, prin:
aplicarea standardelor comunitare privind procesele de productie si produsele;
intarirea dialogului cu agentii economici din industrie si incurajarea promovarii
de catre acestia a schemelor voluntare de management de mediu si a altor forme
de auto-reglementare;
imbunatatirea managementului resurselor, in vederea reducerii utilizarii
acestora si cresterii competitivitatii produselor pe piata;
imbunatatirea eficientei energetice si promovarea utilizarii energiilor
regenerabile;
imbunatatirea planificarii, managementului si utilizarii infrastructurilor si
facilitatilor de transport, prin includerea costurilor reale legate de infrastructura
si mediu in politicile de investitii, pe de o parte si in costurile pentru utilizatori,
pe de alta parte;
dezvoltarea transportului public si imbunatatirea competitivitatii acestuia;
innoirea parcului auto si incurajarea utilizarii combustibililor mai putin
poluanti;
utilizarea durabila a resurselor naturale si promovarea unei agriculturi si
dezvoltari rurale durabile;

asigurarea fondurilor necesare, inclusiv prin utilizarea Fondului de Mediu,


pentru realizarea investitiilor de mediu necesare indeplinirii angajamentelor
asumate de Romania in procesul de negociere a Capitolului 22 al acquis-ului
comunitar, in special pentru implementarea directivelor UE costisitoare,

__________________________________________________________________ 214

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
legate de controlul poluarii industriale, calitatea apei, managementul
deseurilor, calitatea aerului;

promovarea progresiva a instrumentelor economice pentru implementarea


politicilor

de

mediu.

2. Evaluarea starii actuale a factorilor ecologici si fundamentarea


unei strategii de dezvoltare pe termen lung in domeniul mediului, al
resurselor regenerabile si neregenerabile, prin:
elaborarea in cadrul unui Program National a parametrilor de evaluare a starii
factorilor ecologici la nivelul existent in prezent (pe baza studiilor generale de
incarcare a factorilor de mediu: aer, apa, sol, vegetatie, fauna);
elaborarea si aplicarea unei strategii sustenabile in domeniul calitatii mediului.
3. Intarirea capacitatii institutionale in domeniul mediului, prin:
asigurarea resurselor financiare si umane la nivelul autoritatilor centrale,
regionale si locale de mediu, conform obligatiilor asumate in cadrul negocierilor
cu CE a Capitolului 22 Mediu;

reunificarea Garzii de Mediu cu Agentiile de Mediu, pastrandu-se caracterul


deconcentrat al acesteia;

asigurarea necesitatilor de instruire a personalului autoritatilor centrale,


regionale si locale de mediu in vederea asigurarii implementarii si
controlului eficient al conformarii cu legislatia de mediu;

utilizarea transparenta a fondurilor de preaderare acordate de UE prin


programele PHARE, ISPA i SAPARD, concomitent cu accelerarea ritmului
de absorbtie a acestor fonduri;

asigurarea resurselor financiare si umane pentru dezvoltarea autoritatii de


management a fondurilor structurale si de coeziune la nivel central si a
structurilor intermediare la nivel regional, pentru programul operational de
mediu;
asigurarea capacitatii de atragere si utilizare a fondurilor structurale si de
coeziune dupa 2007, prin dezvoltarea pana la acea data a unui portofoliu de
proiecte in pregatire.

4. Ameliorarea calitatii factorilor de mediu in zonele urbane si rurale,


privind:
Imbunatatirea calitatii aerului prin:

__________________________________________________________________ 215

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- punerea in aplicare a Strategiei si a Planului de actiune pentru protectia atmosferei si
sistemelor de monitorizare in sectorul calitatii aerului;
- realizarea evaluarilor preliminare privind calitatea aerului la nivel regional si pe baza
acestora

programelor/planurilor

de

imbunatatire

calitatii

aerului;

- finalizarea transpunerii legislative in domeniu instalatiilor mari de ardere si


promovarea legislatiei privind stabilirea plafoanelor nationale de emisie pentru anumiti
poluanti;
- implementarea masurilor prevazute in Programul National de Reducere a Emisiilor
provenite de la instalatiile mari de ardere;
- dezvoltarea Sistemului National de Monitorizare a Calitatii Aerului si a Sistemului
National de Inventariere a Emisiilor de Poluanti in Aer;
- asigurarea calitatii corespunzatoare a benzinei si motorinei si operationalizarea
sistemului de monitorizare calitativa si cantitativa pentru benzina si motorina;
Imbunatatirea si implementarea programului national de management al
deseurilor, prin:
- dezvoltarea unui sistem integrat de management al deseurilor solide in localitatile
urbane si rurale, inclusiv implementarea sistemelor de colecta selectiva si valorificare a
deseurilor si ambalajelor la nivelul persoanelor fizice si a agentilor economici;
- constituirea parteneriatelor de tip public-privat in ceea ce priveste reducerea,
refolosirea si reciclarea deseurilor, tratarea corespunzatoare a deseurilor periculoase
(incinerare, depozitare);
- elaborarea planurilor regionale de gestionare a deseurilor, inclusiv evaluarea situatiei
actuale, elaborarea prognozelor pasive si a obiectivelor generale si specifice pentru
fiecare regiune, stratificarea hartilor prin care sa se identifice viitoarele locatii posibile
ale facilitatilor de gestionare a deseurilor;
- infiintarea Laboratorului National de Referinta pentru deseuri si a laboratoarelor
regionale pentru analiza deseurilor;
- finalizarea transpunerii reglementarilor comunitare privind depozitarea si incinerarea
deseurilor;
- completarea cadrului legislativ privind deseurile din industria dioxidului de titan, a
vehiculelor uzate si a echipamentelor electrice si electronice, precum si a substantelor
periculoase din acestea;

__________________________________________________________________ 216

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Managementul resurselor de apa, in conformitate cu regimul impus de
Acordurile, Protocoalele si Conventiile la care Romania este parte si a rezultatelor
negocierilor cu CE. Aceasta se va realiza prin:
- elaborarea Programului de reactualizare a standardelor si reglementarilor tehnice
privind constructia si exploatarea sistemelor de colectare si a statiilor de epurare a
apelor uzate orasenesti;
- elaborarea planurilor de management a bazinelor hidrografice pe baza caracteristicilor
acestora, impactul activitatii umane asupra starii apelor, analiza economica a utilizarii
apelor, calitatea apei potabile si a apei de imbaiere;
- amendarea legislatiei privind condiiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate;
-stabilirea obiectivelor de calitate aplicabile apelor marine;
-identificarea, catalogarea si monitorizarea apelor salmonicole;
- asigurarea alimentarii cu apa a localitatilor urbane si rurale la standarde europene, prin
realizarea lucrrilor de distributie a apei si/sau modernizare a celor existente si a statiilor
de tratare aferente;
- contractarea, implementarea si finalizarea proiectelor de alimentare cu apa, reabilitare
a sistemelor de canalizare si punere in functiune a statiilor de epurare finantate din
fonduri ISPA (Bacau, Brasov, Bucuresti, Buzau, Piatra Neamt, Pitesti, Sibiu, SatuMare);
- pregatirea unui portofoliu de proiecte, asigurand documentatiile si studiile necesare,
pentru modernizarea si constructia sistemelor de alimentare cu apa, a statiilor de tratare,
sistemelor de canalizare si a statiilor de epurare pentru localitatile urbane eligibile a fi
finantate din fondurile ISPA si SAMTID si a celor rurale din SAPARD, in vederea
asigurarii capacitatii de absorbtie a fondurilor respective;
Controlul poluarii industriale prin:
- infiintarea centrului de coordonare, informare si reactualizare a documentelor BAT
(cele mai bune tehnici disponibile) pe sectoare de activitate;
- realizarea si/sau reactualizarea inventarelor nationale, regionale si locale ale
instalatiilor care intra sub incidenta, prevenirea si controlul integrat al poluarii;
- realizarea Registrului de Poluanti Emisi (EPER) la nivel national, regional si local, in
conformitate cu cerintele UE;
- elaborarea si aprobarea programelor de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de
sulf, oxizi de azot si pulberi in vederea atingerii valorilor limita de emisie stabilite de
standardele UE;
__________________________________________________________________ 217

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
- finalizarea transpunerii si accelerarea implementarii legislatiei privind limitarea
emisiilor de compusi organici volatili provenite din utilizarea solventilor organici in
anumite activitati si instalatii;
- controlul accidentelor majore care implica substante periculoase;
- accelerarea procesului de introducere a etichetelor ecologice si incurajarea sectorului
privat privind introducerea sistemelor de management de mediu si a auto-monitorizarii
emisiilor.
Managementul substantelor chimice si monitorizarea organismelor modificate
genetic si interzicerea folosirii pe teritoriul Romaniei a celor periculoase pentru
sanatatea populatiei, prin:
- transpunerea si implementarea legislatiei privind evaluarea si controlul riscului
chimicalelor

periculoase

pentru

sanatatea

umana

si

mediu;

- dezvoltarea cadrului national de biosecuritate pentru implementarea Protocolului de la


Cartagena (Legea nr. 59/2003);
- reactualizarea inventarului substantelor active utilizate in produsele biocide existente
plasate pe piata in Romania;
- implementarea Planului National de Management al Halonilor;
- dezvoltarea laboratoarelor autoritatilor locale/regionale de mediu pentru determinarea
continutului de asbest din efluenti lichizi si gazosi in zonele in care exista agenti
economici care utilizeaza asbestul in procesul de productie;
- asigurarea cadrului legislativ privind transportul peste frontiera a modificate genetic,
urmarirea si etichetarea acestora si a produselor alimentare si furajelor produse din
organisme modificate genetic;
- constituirea unui Catalog national al organismelor modificate genetic acceptate pe
teritoriul Romaniei, accesibil populatiei;
- crearea si dezvoltarea laboratoarelor specializate in detectarea organismelor modificate
genetic;
- participarea la Mecanismul Privind Schimbul de Informatii in Domeniul Biosecuritatii
(Biosafety Clearing House);
Schimbarile Climatice prin:
- elaborarea Strategiei Nationale si a Planului National de Actiune in domeniul
schimbarilor climatice;
- asigurarea capacitatii institutionale prin infiintarea la nivelul autoritatii centrale de
mediu a Unitatii de Schimbari Climatice pentru dezvoltarea reglementarilor specifice
__________________________________________________________________ 218

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
necesare implementarii strategiei si planului de actiune in domeniu, conform obligatiilor
asumate in procesul de negociere cu CE;
- evaluarea impactului transpunerii in legislatia nationala a reglementarilor comunitare
privind comercializarea permiselor de emisii de gaze cu efect de sera asupra sectorului
industrial, in principal a celui energetic, dupa 2007, in vederea asigurarii statului de
participant real pe Piata Europeana de Carbon a Romaniei;
- infiintarea Sistemului National pentru estimarea emisiilor antropice la surse si a
retinerilor prin absorbtie a gazelor cu efect de sera;
- elaborarea Registrului National de emisii de gaze cu efect de sera;
- estimarea emisiilor viitoare de gaze cu efect de sera;
- dezvoltarea proiectelor de tip implementare in comun care sa vizeze reducerea
emisiilor de gaze cu efect de sera, prin imbunatatirea eficientei energetice in producerea
de energie si caldura si transformarea unor industrii utilizatoare de combustibili fosili, in
utilizatoare de biomasa, utilizarea altor surse de energie regenerabila;
- realizarea Programului National de prevenire si combatere a eroziunii solului,
instituirea sistemului de protectie, ameliorare si utilizare durabila a solurilor si
monitorizarea zonelor afectate de seceta si desertificare, in conditiile schimbarilor
climatice adoptarea unei noi legi.
5. Extinderea retelei nationale de arii protejate si rezervatii naturale,
reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului romanesc, redimensionarea
ecologica si economica a Deltei Dunarii, prin:
modificarea Anexei la Legea nr. 462/2001 privind regimul ariilor protejate,
conservarea habitatelor naturale a florei si faunei salbatice;
asigurarea unui management performant la nivelul cerintelor UE si al conventiilor la
care Romania este parte, a retelei nationale de arii protejate;
finalizarea cadastrului tuturor ariilor protejate si utilizarea acestor date in inventarierea
siturilor Natura 2000 in Romania;
realizarea bazelor de date privind speciile de flora si fauna salbatica si habitatele
naturale de interes comunitar existente in Romania;
pregatirea listei cu situri propuse sa faca parte din reteaua Natura 2000, de interes
comunitar, si desemnarea zonelor special protejate;
extinderea ariilor naturale declarate arii speciale de conservare si infiintarea de noi arii
protejate pe ecosisteme in principalele zone bioclimatice;

__________________________________________________________________ 219

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
protectia ecosistemului Dunare-Delta Dunarii-zona teritoriala a Marii Negre, prin
crearea unei infrastructuri la nivelul cerintelor UE privind folosirea ecosistemelor,
monitorizarea riguroasa a surselor de poluare si masuri pentru diminuarea acestora;
redimensionarea ecologica si economica a Deltei Dunarii, in scopul protectiei pe
termen lung a acestui ecosistem si a dezvoltarii economice si sociale in conformitate cu
Conventia Internationala a Deltei Dunarii.
6. Intarirea parteneriatului transfrontalier si international cu institutiile
similare din alte tari in scopul monitorizarii stadiului de implementare a
intelegerilor internationale, prin:
realizarea de Conventii, Acorduri si Cooperari Bilaterale si Multilaterale in domeniul
Protectiei Mediului la nivel european si mondial in vederea valorificarii oportunitatilor
si facilitatilor de asistenta tehnico-financiara institutionala si stiintifica si identificarii
unor

posibilitati

de

finantare

proiectelor

de

refacere

mediului;

respectarea cerintelor de nortificare, raportare asumate de Romania ca Parte in diferite


Conventii, Protocoale si Acorduri internationale;
asigurarea cadrului institutional stabilit prin diferite acorduri bilaterale si multilaterale
in vederea asigurarii respectarii implementarii conventiilor care reglementeaza poluarea
transfrontiera, prevenirea si reducerea acesteia (Conventia de la Espoo privind evaluarea
impactului asupra mediului in context transfrontiera, Conventia de la Aarhus privind
accesul la informatie, participarea publica la luarea deciziilor si accesul la justitie in
probleme de mediu, Conventia de la Helsinki privind accidentele industriale cu impact
semnificativ asupra mediului in context transfrontiera).
7. Elaborarea strategiilor de protejare a cetatenilor impotriva calamitatilor
naturale, accidentelor ecologice si expunerii in zone cu risc ecologic, prin:
adoptarea de urgenta a noii legi a protectiei civile;
implementarea sistemului CECIS (Sistem Comunitar de Comunicatii si Informatii de
Urgenta) prin operationalizarea si functionarea Centrului National de Informare si
Comunicare pe linie de protectie civila, care sa asigure sistemul de comunicatii precum
si alarmarea populatiei in caz de dezastru;
operationalizarea echipelor nationale de protectie civila;
Program National de impadurire a minimum 1% din Fondul Forestier National pe
perioada 2005-2008, pentru extinderea suprafetei de paduri, combaterea eroziunii
solului,

diminuarea

riscului

de

inundatii

si

ameliorarea

climatului;

__________________________________________________________________ 220

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________
Program National de creare a perdelelor de protectie a campului, a cailor de
comunicatie si a asezarilor umane (infiintarea a minim 500 de km/an perdele forestiere);

amenajarea

bazinelor

hidrografice

in

scopul

diminuarii

inundatiilor;

elaborarea de norme stricte in ceea ce priveste amenajarile pentru construirea sau


protejarea haldelor (de cenusa, steril), a batalurilor (reziduuri petroliere, reziduuri
provenite de la industria neferoasa) si a standardelor ecosistemelor similare pe plan
mondial.
8. Intarirea parteneriatului cu organizatiile neguvernamentale in procesul
de elaborare si aplicare a politicilor publice in domeniu, prin:
acordarea unei atentii prioritare educarii ecologice a populatiei prin conceperea si
implementarea unui plan national de actiuni pentru sensibilizarea si constientizarea
publicului fata de problematica protectiei mediului;
implementarea cerintelor Conventiei de la Aarhus cu privire la accesul la informatie,
participarea publicului la luarea deciziilor si accesul la justitie in probleme de mediu,
prin definitivarea cadrului legislativ, introducerea unui sistem informatizat la nivel
central, regional si local privind gestionarea informatiei de mediu;
realizarea unor campanii anuale de constientizare a publicului cu privire la
participarea publica la luarea deciziilor de mediu, in special cu privire la rolul publicului
in procesele de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele cu impact
semnificativ, autorizare,

evaluare

de mediu

pentru

planuri

si

programe;

mediatizarea unor probleme punctuale de protectia mediului: organisme modificate


genetic (GMO Genetically Modified Organisms), poluanti organici persistenti (POPs
Persistent Organic Pollutants), bifenili policlorurati (PCBs), schimbari climatice in
scopul de a proteja nu doar mediul, ci si sanatatea umana de efectul daunator al
acestora.

__________________________________________________________________ 221

Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist
_____________________________________________________________________

__________________________________________________________________ 222