sZEfectele benefice ale consumului de catina cu miere

Fructele de catina contin de zece ori mai multa vitamina C, decat citricile si sunt bogate in
vitaminele A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F.
Catina este bogata in betacaroten, necesar in ameliorarea afectiunilor oftalmologice. Este un remediu
importantat in afectiunile coronariene, a hipertensiuenii arteriale si in ameliorarea gingivitelor.
Vitamina E din catina, este numita vitamina tineretii, pentruca este implicata in cele mai importante
procese de regenerare din organism.
Uleiul de catina este folosit in tratamentul unor afectiuni, precum ulcerul
gastric si duodenal, alergii, diaree, urticarie, reumatism, afectiuni neuroendocrinologice, circulatorii si
hepatice. In acelasi timp, este utilizat in tratarea alcoolismului, anemiilor, asteniei si stresului
Produsele din catina au fost folosite si in alimentatia cosmonautilor datorita efectului energizant si
echilibrant, dar si de marire a rezistentei organismului la actiunea radiatiilor cosmice.
Cercetatorii au demonstrat ca in maladiile canceroase, catina dubleaza efectul medicatiei, mareste
imunitatea naturala a organismului si diminueaza efectele secundare nocive ale citostaticelor, precum
caderea parului.
Catina este folosita pentru inhibarea poftei de mancare atunci cand se administreaza tratamente
impotriva obezitatii.
Fructele de catina se pastreaza foarte bine in mierea de albine. Pentru a avea un somn linistit este
recomandat consumul de catina (in miere) dimineata, deoarece consumul de catina seara are un
efect mai puternic decat cel al cafelei. Se ia zilnic 1-2 lingurite de catina cu miere, pe stomacul gol.
Catina se recomanda in primul rand pentru convalescenti, copii, dar si pentru persoanele in varsta.
Oricine doreste o stare de sanatate mai buna poate folosi, fara restrictii, acest fruct-minune. Se pot
observa in timp scurt imbunatatiri ale aparatului circulator, dar si a vitalitatii.

Catina alba revitalizeaza si reface piele, deoarece are un continut bogat in componente
nutritive esentiale pentru sanatatea pielii.

Ceaiul de catina se prepara din 1-2 lingurite de fructe de catina, zdrobite oparite cu 250 ml de apa
clocotita, lasandu-se la infuzat timp de 30 minute. Se beau 2-3 cani pe zi. Este un ceai vitaminizant de
exceptie. Nu se bea seara, deoarece este un puternic energizant.
Catina alba impiedica imbatranirea. Iata ce spune dna biolog Maria Pop despre utilitatea acestor
fructe in geriatrie,prin continutul in acizi grasi nesaturati cu rol in producerea de prostaglandine,
regleaza permeabilitatea membranei celulare impiedicand imbatranirea si ridarea tenului.

Oferta de material saditor: Butasi - 3,5 Ron + TVA/Buc; Drajoni - 2,5 Ron + TVA/Buc
ADRESA: S.C. Fructex S.A.

Calea Romanului, 237 Bacau, Romania

Telefon: (+4)0728.074.471; (+4)0728.074.470;

In zootehnie, catina se poate folosi cu succes la furajarea animalelor, carora le da o vigoare

deosebita si in special in hranirea fazanilor.

In medicina veterinara se utilizeaza decoctul sau uleiul de catina (cate 30 de picaturi de 3 ori pe zi), cu
efecte la animalele de casa (pisici, caini), pentru a avea o blana deosebit de frumoasa.
La animalele mari se administreaza decoctul din fructe (50 g la un litru apa), cu efecte in vindecarea
unor boli de piele (eczeme, alergii, caderea parului si distrugerea insectelor de pe corp).
In ameliorarea solurilor degradate sau in panta, catina se foloseste la fixarea stratului arabil, in
corectarea torentilor si la combaterea procesului de eroziune a terenurilor, datorita capacitatii de
inradacinare rapida, prin emiterea de drajoni pana la o distanta de 24 de metri departare de trunchi.

In Romania se cultiva pe suprafete insemnate in judetul Bacau. In Arad a fost

introdus de familia Corina si Lucian Uncu, doi tineri din Nadab. "Am auzit de la
televizor de acest arbust si ne-am gandit sa plantam si noi. Acumcativa ani am reusit
sa facem primii pasi si am infiintat firma Dano Plant SRL" au spus tinerii fermieri.

In Romania sunt multe plantatii, insa putine sunt pe rod, pentruca intra pe rod
abia dupa 5 ani. Plantatia de la Nadab este destul de mica, pe 4,15 ha, insa familia
Uncu dar mai sunt pregatite pentru catina alte 7 ha. "Este o planta foarte cautata, cu
mare cerinta la export, exista piata pentru asta. Dar costa mult. Infiintarea culturii a
costat 25000 de euro, inclusiv pentru sistemul de irigare si imprejmuiri, care nu se
pot face decat cu gard viu pentru a primii certificarea. Plantele au costat 1
euro/bucata. Si intretinerea este destul de anevoioasa si de costisitoare pentruca
necesita irigare si utilaje performante" ne dezvaluie fermierii.

Teoretic, catina se adapteaza la orice fel de sol, dar familia Uncu spune ca nu
le-a fost simplu. "Am invatat pe pielea noastra si am ingrijit plantatia doar cu familia
noastra. Pe viitor, insa, vom face angajari."

Sistemul ecologic de certificare presupune ca arbustii de catina sa fie sapati

din 3 in 3 saptamani. Recoltarea se face manual, prin tunderea de lastari. Dupa
taiere, lastarii se introduc intr-un tunel de congelare, care costa 30 000 de euro.

Acolo bobitele cad de pe lastari. Pe urma bobitele sunt mutate in camera de frig. Si
abia dupa aceea sunt gata de a fi valorificate pe piata.

Rezultatele muncii? Ei bine, acestea vin doar dupa cativa ani. Plantatia de la
Nadab este in anul trei si se preconizeaza o recolta de o tona/ha. Din anul 5,
plantatia va produce 20 de tone/ha. Care se vinde cu 1000 euro/tona. Deci bani
frumosi, dar greu de obtinut. Rentabilitatea apare doar la cultivarea a minim 10 ha de
teren.

O cultura ecologica de catina presupune pregatirea terenului intocmai ca la orice livada de

pomi, fiind interzisa folosirea cu 3-4 ani inainte a ingrasamintelor, ierbicidelor, pesticidelor. Prima
productie este intr-al cincilea an de la plantare.
Zonare
Zona foarte favorabila: Dealurile Munteniei si Moldovei; Valea raului Siret; Valea raului

Buzau; Delta Dunarii;

Zona favorabila: Toate zonele insorite ale tarii cu terenuri insorite si aerisite.
Soiurile apartin subspeciei carpatica: Bogdanesti (extratimpuriu - 8 t/ha); Ciumasi (tardiv -

19 t/ha);Dospinesti (extratimpuriu - 16 t/ha); Delta PR (mijlocie - 9 t/ha); Delta 60 M (tardiv - 15

t/ha); Delta fara spini(tardiv - 13 t/ha); Oniscani (extratimpuriu - 13 t/ha); Sfantu Gheorghe
3 (timpuriu - 13 t/ha); Sfantu Gheorghe 4(tardiv - 20 t/ha); Serpeni (extratimpuriu - 23
t/ha); Serbanesti (timpuriu -12 t/ha); Vibratina (extratimpuriu - 12 t/ha)
Amplasarea se face pe solurile aerisite si insorite; valorifica solurile slab productive,
degradate si chiar saraturate; nu sunt favorbile solurile umbrite

Sisteme de conducere:
In plantatii intensive - sunt indicate formele aplatizate cu si fara trunchi.

In plantatiile extensive - sunt indicate formele globuloase.

Infiintarea plantatiei. In perioada de 3 ani de conversie se va planta o leguminoasa perena

furajera (trifoi sau lucerna). Apoi se va trasa drumurile principale si se face parcelarea. Terenul se
fertilizeaza cu 30 tone ingrasamant organic obtinut intr-o ferma ecologica de animale sicare este livrat
pe baza de contact. Si se executa aratura la 25-30 cm.
Producere material saditor: Se inmulteste prin seminte si butasi de la plante mama care au
fost cultivate dupa metode ecologice cel putin o generatie. Butasii lemnificati trebuie sa aibe lungimea
de 20-22 cm pentru teren neirigat si 16-17 cm pe teren irigat.

Plantarea: epoca de plantarea este ori toamna ori primavara devreme; se asigura o planta
mascula la 8 plante femele; se planteaza in gropi de 45/45/40 cm in locuri marcate prin picheti; la
plantare se adauga 5-6 kg de gunoi bine fermentat care se amesteca cu o parte din pamantul din
groapa.
Taierile de formare si rodire. Imediat dupa plantare se va executa taierea de formare in
functie de tipul de coroana; taierile de rodire se executa toamna sau primavara, la cep (de pe jumatate
din numarul de ramuri de schelet).
Irigarea. Catina se adapteaza usor atat la conditiile de seceta prelungita cat si la excesul de
umiditate.
Tratamentele bolilor si daunatorilor. Pentru protectia plantelor sunt permise produse pe
baza de extracte de plante, uleiuri vegetale aromatice si anumite pesticide clasice pe baza de sulf sau
cupru.
Recoltare. Recoltarea manuala se face prin desprinderea bob cu bob a fructelor direct de pe
ramura; un muncitor poate recolta intr-o zi intre 5 si 10 kg; culegerea fructelor incepe in luna august si

se cotinua pana la primul inghet (inainte de 15 octombrie); la inceputul maturizarii ele au cantitatea
cea mai mare de vitamina C.
Congelarea: Fructele se racesc la o temperatura de 2 grade C, dupa care se gongeleaza la
-35 grade C.
Rezultate economice. Suprafetele pot fi mici, dar valorificarea este extraordinar de mare. In
primul an de plantatie, cheltuielile pentru un hectar sunt de 1.700-2.000 euro reprezentand pretul
butasilor, circa 1.700 bucati/ha. In fiecare an se mai cheltuiesc inca 200-300 euro la hectar pentru a
acoperi lucrarile de intretinere.
Durata de viata a unei exploatatii este de pana la 20-25 de ani, cu o perioada de crestere in al
10-lea an, dupa care urmeaza o perioada de descrestere pana la 25 de ani.
Veniturile se obtin din vanzarea fructelor de catina, care sunt net superioare daca sunt
transformate in pulbere (foarte ceruta de japonezi), dar mai ales daca din fructe se extrage uleiul,
foarte cautat pretutindeni in lume pentru industria alimentara, cosmetica, farmaceutica.
Din al cincilea an, cand plantatia intra pe rod, se obtine o recolta de minim 4-5 tone de fructe
la hectar, care se poate vinde cu 3 euro/kg, circa 15000 euro/ha.

Calitatea fructelor este data de concentratia de ulei. Un litru de ulei extras din fructele de
catina se vinde cu un pret cuprins intre 150 euro si 500 euro.
In conditii de cultura ecologica, se poate obtine o productie de 20.000 tone de fructe proaspete
la hectar.
Productia de ulei la hectar este cuprinsa intre 170 litri si 1200 litri, pretul variind intre 150 si
500 euro pe litru. La un pret mediu rezulta 150.000 de euro. Un profit deosebit, greu de atins cu orice
alta cultura. La nivelul tarii sunt inca foarte putini cei care cultiva catina in sistem ecologic.

RETETE CU CATINA

Mierea cu catina
Cu o seara inainte culegem de pe crengute 50-100 bobite (spalate in apa). Punem boabele
intr-o cana de portelan si le tocam foarte bine. Apoi adaugam o lingurita de miere. Pasta aceasta bine
amestecata ramane pana in a doua zi, cand o consumam in cursul zilei, inainte de mese.

Ceaiul de catina
Se ia o cratita sau o cana metalica de minimun litru in care se pune o crenguta cu 30-40 de
boabe de catina si apa pana la un litru. Le lasam sa fiarba bine si le consumam pana cel tarziu la ore
12. Consumat mai tarziu provoaca tulburari peste noapte. Ceaiul din a doua zi se prepara cu
creanguta din prima zi. Cand da in clocot punema doua crenguta dupa care oprim gazul. Asa
procedam pana se umple vasul cu crengute. Doar dupa a sasea fierbere observam cateva stelute
deasupra vasului bule de grasime care nu este alceva decat miraculosul facator de minini, uleiul de
catina. Ceaiul se consuma numai asa indulcit cu mire de albina.

Tuica cu catina
Umplem o sticla de 0,7 litri cu tuica de pruna, sau din alte fructe si apoi introducem o crenguta
cu boabe de catina spalate in prealabil intr-un jet de apa. Lasam sticla asa timp de 3-5 zile dupa care
putem consuma tuica. Apoi in sticla golita mai punem o crenguta peste care pune tuica pana se
umple. Continuam procedurile pana numai inacape nici o crengura. Rezulta o tuica exceptionala cu
gust placut de ananas, putin acrisor datorita dizolvarii vitaminei C. Deasupra se va observa in final
bulele de ulei de catina, acel medicamentnatural cu calitati exceptionale.

COSTURI Costul pentru plantarea unui hectar de ctin este de 2.500-2.700 de euro,
spune Vulpe. Pn la intrarea pe rod, care are loc n anul trei, se ajunge ns la
cheltuieli de aproximativ 6.000 de euro. n primul an de producie, dac plantele sunt
bine ntreinute se obine i 12-15 tone la hectar. Se poate ajunge ns i la 20 de
tone la hectar n urmtorii ani. n general, producia maxim este obinut n anul
apte. Ctina are o perioad de producie de 20-25 de ani. Fructele se recolteaz n
perioada 15 august 15 septembrie.
Ctina este rezistent la capriciile vremii i rspunde bine la tehnologia de cultur.
Este important ns ca plantele s fie irigate, dar oricum cheltuiala cu irigaia este de

20 de ori mai rentabil ca la porumb, povestete Vulpe. El de exemplu, are venituri de

circa 20.000 euro la hectar. Din aceast sum, aproape jumtate reprezint
cheltuielile, dar tot i rmne un ctig substanial, spune rznd Vulpe, care adaug
c n mare, investiia ntr-un hectar de ctin se amortizeaz dup 7-8 ani.
Ctina este cea mai profitabil cultur pomicol din zona temperat a Romniei. Din
pcate, n Romnia nu exist un sector de procesare a fructelor i legumelor,
susine Vulpe.
n Romnia, n prezent exist doar cteva sute de hectare de ctin. Numai
Alexandru Vulpe a livrat n acest an material de plantat pentru 302 ha.
osturile cu nfiinarea i ntreinerea unui hectar de ctin sunt cuprinse ntre 1.500 i
3.500 de euro. Investiie pe care o recuperezi rapid dac te gndeti c, de pe un
hectar, n anul al treilea de plantare reueti s obii o producie medie de 15 tone, iar
preul mediu pentru un kilogram de ctina variaz ntre 10 i 15 lei.
Despre tehnologia de cultur, dar i despre preteniile arbutilor de
ctin,Agrointeligena a stat de vorb cu Alexandru Vulpe, cel care deine n
localitatea Frumueni, judeul Arad, un Centru de Excelen pentru Cultura Ctinei i
care se ocup de selecia i ameliorarea soiurilor de ctin de mai bine de 35 de ani.
Nu se planteaz pe solurile acide i cu exces de umiditate
Ctina nu se o cultur pretenioas putnd fi cultivat de la nivelul mrii i pn la
900-1.000 metri altitudine. Sunt preferabile terenurile plane, orizontale sau uor
nclinate cu expoziie sudic, cu soluri aerisite, uoare i fertile, dar se poate planta n
orice tip de sol, cu dou excepii: solurile prea acide, cu pH-ul sub 5,5 i solurile cu
exces de umiditate, mltinoase, impermeabile, cu apa freatic la suprafa.
Ofer randamente foarte bune dac este plantat n luncile rurilor, cu soluri
aluvionare, uoare, nisipoase, chiar dac sunt mai puin fertile, permeabile, cu apa

freatic la peste 1,5 metri adncime. Inundaiile de 7-10 zile nu sunt o problem. Cu
toate acestea plantele de ctin necesit lumin maxim, nu accept nici un fel de
umbrire. Rezist fr probleme la temperaturi de -40C sau +40C. Din anul 2-3 de la
plantare rezist la cele mai cumplite secete, dar irigarea culturii este o cheltuial
absolut justificat, de peste 20 de ori mai rentabil dect la cultura porumbului, a
declarat pentru Agrointeligena Alexandru Vulpe, administratorul Centrului de
Excelen pentru Cultura Ctinei.
Afnarea profund i artur adnc
Terenul destinat plantrii se va cultiva, obligatoriu, cu cel puin un an nainte de
plantare. Cele mai bune premergatoare sunt cerealele pioase (de exemplu grul)
care se recolteaz devreme i las terenul curat de buruieni, n special cele perene,
mai greu de combtut n cultura ecologic de ctin.ctin.
Pregtirea terenului pentru plantare const n: afnare profund (scarificare) la 6070 cm, cu 90-100 cm ntre gheare, dac e posibil n cruce i artur adnc de
toamn, la 35-40 cm. Recomand mrunirea arturii nc din toamn. Aceasta face
posibil intrarea la plantat n primvar foarte devreme, fr a mai atepta coacerea
arturii, de multe ori ntrziat de ploile din martie-aprilie, ne-a vorbit pomicultorul,
despre pregtirea terenului pentru nfiinarea plantaiei de ctin.
Ardeanul a subliniat c dac solul este bine pregtit, plantarea se poate face
toamna trziu. Dac nu, se amn pentru primvar, cu rezultate la fel de bune, cu
condiia asigurrii unei udri de aprovizionare, cel puin la groap.
Rndurile se orienteaz preferabil pe direcia N-S, dar primeaz cerina de a avea
rndurile ct mai lungi, perpendiculare pe direcia vntului dominant din perioada 20
martie 10 aprilie. Pentru plantarea manual, se realizeaz mai nti un pichetaj al
terenului, marcndu-se locul fiecrei plante, aleile tehnologice i zonele de

ntoarcere. Distanele de plantare sunt de 3-3,5 metri ntre rnduri i 1,25-2 metri
ntre plante pe rnd, ne-a spus ardeanul, despre tehnologia de plantare a ctinei.
Masculi de ctin n raport de 1/8 pn la 1/12
Ctina este o plant unisexuat dioic la care organele de reproducere sunt diferite
(flori brbteti i flori femeieti) i se dezvolt separat, pe indivizi diferii.
Avnd n vedere faptul c este o plant dioic, pentru realizarea polenizrii se
planteaz masculi, n raport de 1/8 pn la 1/12, fie intercalat, n chinconz, fiecare a
opta plant pe rndurile, cu numr impar, fie n rnduri separate, 1 rnd cu plante
masculine, 8 rnduri cu plante feminine, n special acolo unde se va recolta mecanic.
n acest caz rndurile de masculi vor fi flancate de intervale mai late cu 0,5 metri
dect cele femele, a declarat pentru Agrointeligena Alexandru Vulpe.

ntreinerea culturii de ctin n anul I i II de la plantare

De la plantare i pn n toamn planta formeaz o coroan frumoas, din 3-7

lstari, de 50-80 cm lungime, cu diametrul bazal de 8-12 mm. n prima iarn se
practic o tiere radical, realiznd 3-5 cepi din lstarii cei mai frumoi i mai bine
plasai, restul se elimin. ntreinerea plantaiei n anul II const mai ales n
meninerea curat a solului. Pn n toamn plantele formeaz o coroan puternic,
din 15-20 de lstari lungi de 140-170 cm, pregtii s intre pe rod. Dac este
necesar, irigarea culturii se va face att n anul I ct i n anul II, a explicat
ardeanul, care sunt etapele n evoluia ctinei, de la plantare i pn la intrarea pe
rod.
Prima recolt de ctin se obine n anul III
Recoltarea se face la maturitatea de coacere, de la jumatatea lunii august pn la
sfritul lunii septembrie.
Metoda de recoltare aplicabil n plantaiile comerciale este una de compromis, cu
pierderi aparente de producie, dar singura fezabil din punct de vedere practic i
economic. Recoltarea se face prin detaarea ramurilor cu fructe, lsnd pe plant
doar baza lstarilor, sub form de cepi, din care se va reface coroana. Ramurile se
batozeaz n stare congelat, obinnd o producie de boabe curate, neafectate de
lovituri, fr scurgeri de suc, apte pentru pstrare, splare i procesare. La plantaiile
mature, n condiii optime de cultur, potenialul de producie depete 22-24 t/ha, n
anul recoltei, ne-a spus ardeanul despre metoda de recoltare pe care o aplic cu
succes de ani de zile.
Periodicitatea controlat a fructificrii
Metoda de recoltare practicat de Alexandru Vulpe induce o periodicitate controlat a
fructificrii. La plantaiile comerciale este necesar mprirea n dou sectoare, care
vor rodi alternativ, pentru a avea recolt bogat an, de an i pentru a menine
contractele cu clienii. Practica a demonstrat c, pe termen lung, datorit ntineririi

permanente a coroanei, producia recoltat este mai mare i mai constant, iar
calitatea fructelor mai bun dect la metodele de recoltare cu meninerea coroanei i
recoltare anual. n plus, coroana se menine la o nlime convenabil, permind
mecanizarea lucrrii de tiere a ramurilor i creterea productivitii, ne-a explicat
Alexandru Vulpe, care sunt avantajele recoltrii prin ntinerirea permanent a
coroanei.
intreaga productie fiind exportata in special in tarile nordice. Fructele de catina se pot
valorifica sub forma de suc, sirop, nectar, gem, marmelada.

nvestii 1.500 de euro ntr-o plantaie cu ctin pe un hectar de teren i vei face
profit de 20.000 de lei, asigur Simion Paca, un fermier din jude care vinde material
sditor certificat de Institutul de Cercetri de la Mrcineni i ofer i consultan
celor interesai. Vei avea unde vinde fructele fiindc la Lechina se face o unitate de
procesare i va fi nevoie de o cantitate mare de materie prim.

Simion Paca a lucrat n Armat, iar n urm cu civa ani s-a pensionat. Sunt
nscut n Teaca i, nc nainte s m pensionez, pe TVR 2, am vzut o emisiune
cu ctina n care aprea inginerul Mladin de la Institutul Mrcineni Arge.
Dnsul a vorbit foarte frumos despre ctin, cum se cultiv, ce avantanje sunt.
Atunci mi-am spus c asta voi face. Am renunat la orice alte planuri. M-am
informat mai mult de pe internet, am cumprat teren, am fost la Mrcineni, am
discutat cu ei, am fost la Bacu, la fostul institut care s-a privatizat. Am
cumprat, mpreun cu un coleg vreo 36 de hectare de teren ntre Herina i
Lechina unde au fost viile IAS, am mprit suprafaa n dou i amndoi am
plantat la nceput un hectar-dou, dup care ne-am extins, ne-a relatat dnsul.
Simion Paca a ajuns la vreo ase hectare plantate cu ctin, colegul su la zece.
Am cumprat puiei cu 3-3,5 lei bucata. Intr 1666 de plante la hectar, dar pe
urm te poi extinde cu puiei din plantaia ta. Ctina are proprietatea de a
drajona mult. n jurul plantei mam apar puiei de aceeai calitate ca i planta
mam i atunci i poi permite s te extinzi fr s mai cumperi puiei de la
firme fiindc toate cost. Eu pot spune ns c nfiinarea unei plantaii de ctin
pe un hectar, dup toate regulile cu aprobrile pe care le d Direcia Agricol i
toate cele c acum le tiu pe toate cost n jur de 1.000 1.500 de euro cu tot
cu puiei, ne-a spus Simion Paca.

Dup ce fermierul face aceast investiie iniial, el poate ncepe s propud

material sditor. Aa am fcut i eu. i, ca s fiu n legalitate fiindc pe
internet gseti sute de vnztori fr acte, fr certificate eu am luat legtura
cu Institutul de Cercetri Mrcineni Arge i am ncheiat cu el un contract de
colaborare prin care mi-au dat acceptul s multiplic soiurile pe care ei sunt
proprietari, respectiv erpeni, Piteti 1 i Piteti 2, i contra unei redevene
pentru fiecare puiet vndut, n sensul c eu le pltesc lor o redeven, eu pot
vinde puiet cu certificat de calitate i conformitate, ne-a spus Simion Paca.
El ne-a explicat c dup ce se planteaz ctina trebuie ateptat trei ani pn apar
primele bobie. Cam din anul patru ncepi s ai pomii ncrcai cu fructe, dar nu
n totalitate. Muli cred c aceast afacere e un fel de El Dorado romnesc, dar
nu e chiar aa. E i aici de munc. ntr-adevr se ctig mai mult cam din anul
cinci ncepe s dea producie mai mare. Dac plantaiei i dai ap i hran, adic
ngrmnt, ai producie. Dac o plantaie de ctin sau de orice altceva o
ntreii ai i rezulatate, ne-a mai spus dnsul.
ntreinere nseamn ca, n timpul verii, s fie cosit de dou-trei ori terenul
plantat cu ctin, s fie fcute la timp tierile de cretere i fructificare, s fie
udat Dac peste var e secet, ctina trebuie udat, civa litri la fiecare puiet la
cteva sptmni. De asemenea, mai poate fi administrat ngrmnt natural.
Iarna trebuie fcute tierile ca s creasc pe vertical i s rodeasc.
n Bistria-Nsud, de exemplu, fermierii recolteaz ctina cu crengue cu tot.
Neavnd instalaii frigorifice sunt obligai s o predea imediat. Din experiena
mea, se poate obine o producie medie ntre 8 i 12 tone la hectar. Investiia
iniial se recupereaz n trei-patru ani, poate i mai rapid. Ctina se poate vinde
cu preuri ntre 2 i 3 lei/kg. M refer la crengue cu ctin, iar dac vinzi boabe,
kilogramul e 5-6-7 lei, n funcie de cum negociezi. De pe un hectar se poate
ctiga 20.000 de lei profit n condiiile n care proprietarul respect indicaiile
specialitilor. Poate fi o afacere de familie. Investiia pe un hectar e de maxim
1500 de euro. Bine, se poate s coste i mai mult dac cumperi puieii cu 1,5
euro de la cineva din Arad, dar lauda e mare. Noi vindem puieii cu patru lei (cu
TVA inclus) bucata, dar voi renuna la TVA, voi face o hrtie la Finane i atunci
voi putea vinde cu 3 lei bucata, ne-a declarat Simion Paca.

Fermierul ne-a explicat c se poate planta ctin oriunde pn la nlimi de

2000 de metri. Ctina e foarte puin pretenioas fa de sol. Singura condiie e
s aib soare ct mai mult. S nu fie pe versant nordic, a spus el.
Din pcate, anul trecut, fermierul s-a confruntat cu o problem. Colegul su a
fcut curenie n plantaia lui i a dat foc reziduurilor. El nu a putut stpni
focul aa nct a prjolit 20 de hectare de teren inclusiv plantaia de ctin a lui
Simion Paca. Nu am reuit s recuperez nimic, dar ctina a btut din nou, din
pmnt. Acum arat satisfctor, nu peste tot, dar pn va fi iar pe rod vor mai
trece vreo doi ani. n ciuda acestui fapt, eu sunt convins c afacerea cu ctin
este o ni la nivelul Romniei neacoperit. Orice din agricultur e acoperit,
poate doar la via-de-vie ar mai fi unele de fcut. Ai vzut c e producie i nu
au ce face cu ea. Anul acesta nu a fost secet, avem gru i nu e bine. La ctin
dac sunt 500-1.000 de hectare plantate n Romnia, a spus Simion Paca.
Fermierul spune c sunt civa procesatori printre care Chimica Bistria, dar i o
firm din Bora, Maramure. Aceste firme prelucreaz ctina. Obin ulei prin
presare la rece, cel mai de calitate. E i cel mai scump. Din pcate, romnii nu
pot vinde acest ulei la preul real, de 200-300 de euro/litru i ne oblig s
vindem la 150 de euro/litru. Se mai obine din ctin sucul din ctin care poate
fi simplu, curat, dar i n amestec cu mere. Ctina conine vitamina C i vitamina
A. Uleiul de ctin e cel mai bogat produs natural n carotenoide, dupa uleiul de
palmier. Are aciune antiinflamatorie, antibacterian. Este folosit n tratamentul
plagilor i ulceratiilor greu vindecabile, al arsurilor, ulcerului gastric sau n
ginecologie. Are efecte regenerante, de ntinerire i este folosit n foarte multe
boli, att pentru prevenire, ct i pentru tratare. Uleiul de ctin este un adevarat
elixir pentru ochi. El mrete acuitatea vizual, combate oboseala ocular i
ncetinete evoluia bolilor de ochi. Uleiul de ctin conine cea mai bogat
substana natural n vitamina E din lume. Vitamina E este supranumit i
vitamina tinereii i a fertilitii, a adugat el.
Un alt avantaj pe care l au cei care cultiv ctin l reprezint subvenii de la
APIA. Subveniile pentru un hectar de ctin sunt la fel ca cele pentru vi-devie i pomi fructiferi, deci ceva mai mari. Cred de cteva ori dac faci plantaii
bio. Eu, de exemplu, pentru cinci hectare n sistem ecologic am luat 14.000 de
lei. Sunt nite bani frumoi cu care i acoperi cheltuielile ntr-un an, a spus
Paca.

Recent, la Lechina, un silvicultor a accesat bani europeni i a plantat mai multe

hectare cu ctin, dar face i o unitate de procesare, aa c vei avea unde preda
ctina n caz c v apucai de cultivat aceast plant.