Sunteți pe pagina 1din 62

Capacitatea sistemului muscular activ de a

elibera energia necesara producerii unui lucru


mecanic cat mai mare si mentinerii acestuia
un timp cat mai indelungat
Poate fi crescuta prin antrenamentul sportiv care
imbunatateste performanta:
- adaptarea morfo-functionala a organelor
implicate in efort
- cresterea calitatilor motrice de baza (forta, viteza,
rezistenta, coordonare, etc).

1.ANAEROBE in absenta O2.


(cerinta de oxigen a muschiului depaseste capacitatea
organismului de a aduce aceasta cantitate de oxigen)
a.efortul este de intensitate maximala
b.la inceputul efortului (eforturi scurte) -1min

2.AEROBE in prezenta 02
(echilibru intre cerintele si aportul de O2)
a. efort de intensitate submaximala/medie/mica
b.eforturi de durata mai mare - peste1min

ANAEROBE
1.Faza ALACTACIDA (primele 15 sec de efort)
utilizarea COMPUSILOR MACROERGICI
- 5 - 6 sec utilizarea ATP-ului (Adenozintrifosfat)
- 5 -15 sec utilizarea CP ( creatinfosfat)

2.Faza LACTACIDA (15- 45 sec de la inceputul efortului)


GLICOLIZA ANAEROBA

AEROBE
GLICOLIZA AEROBA
LIPOLIZA
PROTEINOLIZA

SURSELE DE ENERGIE
a.CARBOHIDRATII
b.LIPIDELE
c.PROTEINELE

reprezinta cea

mai rapida si importanta sursa


pot fi utilizati si in absenta si in prezenta O2glicoliza anaeroba si aeroba
1 gr GLUCOZA4 KCAL
Se utilizeaza sub doua forme
- glucoza circulanta
- glicogen *hepatic (100gr)
*muscular (400gr)

Carbohidratii reprezinta sursa preferentiala de


energie la inceputul exercitiului fizic si in timpul
exercitiilor de intensitate crescuta (>75% din VO2 max)

organismul detine stocuri de carbohidrati in muschi si


in ficat sub forma de glicogen, care sunt insa limitate si
pot fi epuizate dupa cateva ore de exercitii.

O dieta bogata in carbohidrati poate creste sinteza de


glicogen in timp ce una saraca in carbohidrati scade
rezervele de glicogen disponibile pentru sustinerea
activitatii fizice.

Lipidele reprezinta sursa de energie pentru:


eforturile de lunga durata(>30 minute) si
intensitate scazuta (50-60%).

avantaj= reprezinta o sursa f. mare de energie,


cantitatea organismului de a stoca lipide este
practic nelimitata (un adult 70 00- 100 000kcal)

pot constitui sursa energetica doar pentru eforturile


de tip aerob

1gr LIPIDE9KCAL

sursa energetica doar. eforturile cu anduranta de


lunga durata care produc o depletie energetica
severa- cand pot suplini 10-15% cheltuieli
energetice

necesita prezenta oxigenului (eforturile de tip


aerob)

1gr PROTEINE4KCAL

ATP-ul reprezinta forma de stocare si


conservare intracelulara a energiei si de aceea
este denumita si moneda energetica a
organismului

Contractia musculara nu ar fi posibila fara cantitati


adecvate de ATP
Sustine energetic toate formele de activitate
biologica (agentul ideal de transfer energetic)

Asigura primele 5 sec de efort ( 100g)


ATP-ul se reface din sursele energetice alimentare
(glucide, lipide, proteine)

ATP-ul se formeaza prin trei sisteme energetice:


sistemul fosfagen (ATP-CP),
sistemul glicolitic anaerob
sistemul oxidativ ( ciclul Krebs, lantul
transportorilor de electroni si -Oxidarea)
In sistemul oxidativ pot fi oxidate glucoza
(glicoliza aeroba), lipide (lipoliza) si
proteine (proteinoliza)!

Formarea

ATP via sistemul fosfagen si glicoliza


anaeroba nu necesita oxigen si sunt deci
anaerobe.
Formarea ATP-ului pe cale oxidativa necesita
oxigen fiind un proces aerob.

Energia generata de reactiile anaerobe este


exploziva, permite viteze si forte mai mari, dar
pe durata scurta.

Reactiile aerobe

sunt mai economice, genereaza o


energie care poate sustine un efort de intensitate
submaximala, medie sau mica dar pe durate lungi
de timp.

Asigura

energia care sustine primele 10-15 s


de efort maximal
ATP+CP = Compusi Fosfat Macroergici
Nu necesita prezenta oxigenului (anaerob)
Calitatile motrice sunt FORTA si VITEZA

Procesul de eliberare a
energiei se realizeaza
prin hidroliza ATP sub
actiunea ATP-azei

Copyright Cmassengale

urmatorul substrat, dupa epuizarea ATP


rezervor macroergic utilizat pt. refacerea ATP

aproximativ 70-80% din nivelul CP-ului de repaus


poate fi folosit pentru producerea energiei

se epuizeaza dupa 10-15s

CP => C+P+Energie
(catalizator: creatinkinaza)
Energia este utilizata pt.
refacerea ATP:
ADP+E=>ATP

Rezervele intracelulare de compusi macroergici fiind


limitate, este necesara resinteza lor pentru continuarea
efortului. Acest lucru se poate realiza:

prin glicoliza anaeroba (ansamblul de reactii enzimatice de


degradare a glucozei in absenta oxigenului) ;

pe cale aeroba prin reactii oxidative ale glucidelor, lipidelor,


proteinelor care genereaza ATP, deci energie. Reactiile de
oxidare (se pierd electroni ) si reducere ( sunt acceptati
electroni) sunt cuplate si reprezinta mecanismul biochimic
care sta la baza metabolismului energetic aerob.

Glicoliza anaeroba are loc in sarcoplasma celulei


musculare si reprezinta aportul energetic cand
efortul este foarte intens si nevoile de oxigen ale
muschiului nu pot fi satisfacute
Asigura energia in sec 15 - 45 de la inceputul efortului
Foloseste ca substrat glucoza circulanta sau glicogenul
muscular (rezervorul de glucoza)
De desfasoara in datorie de oxigen
Se elibereaza ACID LACTIC (faza ANAEROBA LACTACIDA)
calitatea motrica influntata este viteza in regim de forta

Este

produs de glicoliza anaeroba (valori in


repaus de 1-1,8mmol/l sange iar in efort 12
18 mmol/l sg)

produce o

acidoza (pH 6,8 fata de 7,4 normal)


care inhiba glicoliza anaeroba pentru a nu
distruge proteinele intracelulare efortul
inceteaza sau se comuta pe efort de tip aerob
care are insa intensitate mai mica

Este

cu atat mai mare cu cat aportul de oxigen


este mai mic sau sportivul mai prost antrenat,
fiind un bun mijloc de urmarire al
antrenamentului.

Ne

permite sa indentificam sistemul cel mai des


utilizat in timpul efortului

In prezenta O2

organismul poate utiliza acidul lactic


rezultat in alte celule (hepatice, cardiace, musculare)
care contin enzima LDH (lacticdehidrogenaza)

La sportivul bine antrenat, sinteza lactatului


este slaba, consumul lui de catre alte celule este
important, eliminarea urinara moderata, iar
reintoarcerea la valori normale dupa incetarea
exercitiului este sub o ora.

distribuia fibrelor rapide i echipamentul lor


enzimatic pentru cile metabolice anaerobe
rata de producere a ATP-ului n fibrele musculare
rapide
capacitatea de a tolera niveluri crescute de acid
lactic n snge i n musculatura
capacitatea de a tolera acidoza sanguin

Deficitul de oxigen din efortul anaerob se plateste


la sfarsitul efortului (datoria de oxigen) => un
consum de oxigen mai mare decat in repaus =
EPOC
Consumul de oxigen suplimentar este necesar
pentru refacerea rezervelor energetice, reparatii
tisulare, oxidarea acidului lactic, acoperirea
nevoilor metabolice crescute cauzate de cresterea
temperaturii corporale
In primele 15 minute se plateste aprox 50% din
datoria de oxigen dar integral se acopera in ore

Consum de O2, deficit & datorie O2


Exercitiu intens
Oxygen requirement
Oxygen consumption

O2 deficit

Repaus

Max VO2

Exercitiu

Refacerea
datorieiO2

Refacere

Consum de O2, deficit & datorie O2


Exercitiu de intensitate mica si moderata
Oxygen consumption

O2 deficit

Repaus

Steady rate VO2


Refacere
datorie O2

Exercitiu

Refacere

Testul

Wingate (Bar-Or, 1987; 1994)


Testul Travaliul Total Realizat (TTTR) (Szogy i Cherebeiu,
1974)

Bosco (1981) ( Bosco, Luhtanen i Komi, 1983)


Testul Margaria, Aghemo i Rovelli (Margaria, Aghemo i
Testul

Rovelli, 1966)

Testul

Miron Georgescu (Georgescu, 1953)


Testul Sargent (Sargent, 1921)

Definitie:

capacitatea organismului de a produce


un lucru mecanic cat mai mare in conditiile unui
echilibru intre cerinta de oxigen a musculaturii si
aportul de oxigen

Sisteme energetice: oxidativ (glicoliza aeroba,


proteinoliza si lipoliza)

Efortul

fizic efectuat n condiii strict aerobe se


realizeaz prin atingerea unei stri de echilibru
ntre cerina i aportul de oxigen numit
steady-state,
Este evideniat de o alur ventricular
constant pe durata efortului respectiv (cu o
valoare 120-170 batai/min)

Definitie:

degradarea glucozei in prezenta


oxigenului
Poate utiliza ca substrat glucoza circulanta sau
glicogenul muscular
Produce mai multa energie decat glicoliza
anaeroba dar se desfasoara mai lent
Sustine predominant efortul dupa primul
minut pana in minutele 30-35.

Glicoliza

aeroba la nivel mitocondrial: reactii


chimice care duc la transformarea piruvatului in
acetil coenzima A( CoA ), care impreuna cu
oxalacetat formaeza citratul;

Ciclul

Krebs sau ciclul acidului citric, care


constituie placa turnanta a sistemului aerob; se
formeaza bioxid de carbon si atomi de hidrogen

Atomi de

H oxidati (isi pierd electronii) intra intr-un


sistem de reactii cuplate, catalizate de diferite enzime
numit sistemul transportatorilor de electroni.

Energia eliberata

la sfarsitul acestei cascade de reactii


este utilizata pentru refosforilarea ADP-lui in ATP de
aceea procesul se numeste fosforilare oxidativa.
In final se ajunge la formarea apei prin cedarea de
hidrogen oxigenului adus de sange.

Glicoliza

aeroba este un proces mai economic


decat cea anaeroba, care se desfasoara mai
lent insa si nu permite o intensitate de efort
la fel de mare ca cea sustinuta de glicoliza
anaeroba.

aeroba :

Cantitatea de lipide disponibila pentru


energie este aproape nelimitata!

SURSE
- trigliceridele musculare-depozitate langa
mitocondrii in fibrele lente
- trigliceridele circulante- sunt sub forma de
complexe lipoproteice
- trigliceridele din depozitele adipoase

1molec TG 406 molecule ATP

- --

TG (1 molec) + H2O AG (3 molec) + GLICEROL


a. GLICEROLUL se utilizeaza pe doua cai
- fosforilare ciclul Krebs
- gluconeogeneza in ficat

b. ACIZII GRASI liberi


Acizii grasi liberi intra in mitocondrie cu ajutorul carnitin

acetiltransferazei si sufera un proces de beta-oxidare ( scurtarea


lantului carbonic cu cate 2 atomi de C)
Beta-oxidarea continua pana intraga molecula de acid gras este
transformata in acetil CoA,care intra in ciclul Krebs si parcurge
aceleasi reactii ca si in cazul glucidelor pn la bioxid de carbon
si apa .

Desi produce mai

multe kcal de energie decat


carbohidratii, oxidarea grasimilor necesita mai
mult O2 decat oxidarea carbohidratilor pe cale aeroba

Important!
Carbohidratii reprezinta combustibilul preferat in
timpul exercitiilor aerobe de intensitate
submaximala , iar lipidele se pot utiliza numai in
exercitii de intensitate medie/mica.

Proteinele pot

fi utilizate pentru formarea ATP


doar sub forma unitatilor de baza, aminoacizii,
care sunt convertiti in produsi metabolici
intermediari ce intra in reactii de eliberare
energetica.

Principalele locuri pentru desfasurarea acestui


proces sunt: ficatul si musculatura scheletica care
contin enzimele necesare.

Cand

proteina este folosita pentru producerea


energiei gruparea amino, ce contine azotul, trebuie sa
fie eliminata din organism prin urina. Din acest motiv
catabolismul proteic excesiv mareste necesitatile
lichidiene ale organismului

Produsii catabolismului proteic (uree,creatinina,


acid uric) sunt indicatorii intrarii proteinelor ca
sursa energetica.

Consumul

maxim de oxigen (VO2max)


Pragul lactat
Economia de efort

cantitatea maxima de O2pe care o


poate livra si utiliza organismul pe minut
Orice efort care se desfasoara la o intensitate a
carei sustinere energetica prin procese aerobe
ar necesita un consum de oxigen mai mare
decat VO2max, declaseaza interventia
mecanismelor anaerobe
Este exprimat ml/kgcorp/min.
Reprezinta

Expresia sa

matematic a fost stabilit de Fick nc din


1890 i este produsul dintre diferena arteriovenoasa
a presiunii oxigenului i debitul cardiac maxim.

Genotip (25-50%)
Sex (F = B-25%)
Varsta (1%/an dupa 25 ani)
Compozitia
musculaturii
Starea de
antrenament

Maximum Oxygen Consumption


Highest recorded Female: 74 ml/kg/min
Highest recorded Male: 94 ml/kg/min
Lance Armstrong, cyclist: 83.8 ml/kg/min.

Exist

o limitare genetic si n ceea ce privete


valoarea maxim pe care o poate atinge VO2max,
valoare care nu poate fi depit prin nici o
modificare adus programului de antrenament.
Aceast limit superioar poate fi atins ntr-un
interval de antrenament cuprins ntre 8 i 18 luni
(Wilmore si Costill, 2005).

Nu apare

la intensitatea de efort care corespunde


cu VO2max deoarece o parte din fibre produc acid
lactic si la intensitati de efort sub VO2max
De aceea se poate exprima si ca procent din
VO2max

50% din VO2max pentru persoanele neantrenate


80-90% din VO2max pentru peroanele antrenate

< Pe msur ce crete starea de antrenament,


mecanismele anaerobe intervin la intensiti din ce n
ce mai mari de efort!

Consumul maxim de oxigen


reprezint potenialul aerob pe care l
are un sportiv
Pragul lactat este un marker pentru
ct de bine este folosit acest potenial.

FACTORI CARE LIMITEAZA CAPACITATEA


AEROBA
Epuizarea

substraturilor implicate in generarea

energiei
Depasirea capacitatilor functionale ale sistemelor
implicate in efort
Acumularea unor produsi intermediari de
metabolism- ex. acidul lactic
Factori externi: caldura, umezeala,etc
Factori patologici(traumatisme, infectii virale etc

Antrenamentul aerob

va realiza mbuntirea
VO2 max prin modificrile adaptative pe care le
produce asupra aparatului respirator i cardiovascular dar i asupra coninutului enzimatic
oxidativ muscular i al procentului de fibre
musculare lente (Foster et al, 1978; Jones i
Carter, 2000).

Testarea

VO2max
Testarea pragului aerob-anaerob

Metode

directe: spiroergometria
Metode indirecte: testul Bruce, testul Balke,
testul Cooper, testul Astrand etc

Pista/alergare
cicloergometru
Cicloergometru pentru
scari

brate

Criteriu pentru atingerea


VO2max: aplatizarea curbei
care nu mai creste chiar daca
intensitatea efortului creste

Se

bazeaz pe existena unei relaii ntre frecventa


cardiaca de efort i consumul de oxigen, folosind
normograma Astrand-Rhyming
Se execut pe un cicloergometru a crui ncrctura
rmne constant pe durata testrii

valoarea

ncrcturii pentru sportivii de


performan este de aproximativ 1.5-2 watt/kgcorp
(se corecteaz n funcie de vrst, sex, cerinele
probei).
Se interpreteaza FC stabil (din minutul ase)

20 ml/kg/min. = foarte slab


30-35 ml/kg/min. = mediocru
35-45 ml/kg/min. = mediu
45-60 ml/kg/min. = bun
60-75 ml/kg/min. = foarte bun
75 ml/kg/min. = excelent

F.C.A. = F.C.R. + % [ F.C.M. F.C.R.]


F.C.A

= frecventa cardiaca de antrenament


F.C.R. = frecventa cardiaca de repaus
F.C.M. = frecventa cardiaca maxima ( 220varsta)

Utiliznd analizoare

portabile de lactat in timpul


testelor de efort pe pista sau pe ciclorgometru cu
intensitate gradat, efectuate n laborator sau n
efort specific
Intensitatea efortului este crescut la intervale
regulate(la fiecare 3 min) i este recoltat sange
capilar la fiecare interval.
Valoarile lactatului recoltat se exprima grafic n
raport cu ncrctura efortului
Punctul n care apare o inflexiune brusc
reprezint pragul lactat

FC

de repaus

scade odata cu antrenamentul aerob


cresterea inexplicabila poate fi un semn patologic

FC

de efort
alura ventriculara la prag 70-80% AVMax

=> antrenament aerob cu randament maxim se

face la o intensitate a efortului careia ii corespunde o


o alura ventriculara imediat sub prag