Sunteți pe pagina 1din 4

EUTANASIA

Eutanasia - terminarea activa, intentionata a vietii unui pacient de catre un doctor


care considera ca moartea va fi in beneficiul pacientului.
Eutanasia voluntara - eutanasia la cererea sau cel putin cu consimtamantul
pacientului.
Eutanasia involuntara - eutanasia impotriva dorintei unei persoane competente (care
isi poate exprima vointa).
Eutanasia non-voluntara - eutanasia unui pacient non-competent, precum persoane
suferind de dementa senila sau copii mici.
Eutanasia activa terminarea intentionata a vietii unui pacient de catre un medic
care crede ca moartea este in beneficiul pacientului.
Eutanasia pasiva terminarea vietii unui pacient prin omisiune, spre exemplu prin
retragerea tratamentului.
Sinuciderea asistata medical terminarea de catre un pacient a propriei vieti, cu
ajutorul medicului (in practica diferenta fata de eutanasia voluntara este minima).
Introducere
Eutanasia este actul deliberat de a pune capat vietii unui pacient cu intentia de a
curma suferinta acestuia. Sinuciderea asistata medical (SAM) reprezinta moartea unui
pacient ca urmare directa a ajutorului dat de un medic. Oricare ar fi argumentele
folosite pentru eutanasie sau SAM, aceasta nu reprezinta altceva decat uciderea
pacientului.
Intrebarea de ordin etic ramane - poate fi vreodata bine sa ucizi, chiar cu intentia de a
alina suferinta? In majoritatea tarilor legea este foarte clara. A ucide un pacient, chiar si
pentru a-i alina suferinta, este considerata omucidere. Din acest motiv, eutanasia este
ilegala in Canada si in majoritatea tarilor. In prezent, numai in Tarile de Jos si in Belgia
eutanasia a fost legalizata. SAM este de asemenea legala in Tarile de Jos si in statul
Oregon, USA. Elvetia a legalizat sinuciderea asistata chiar si de catre o persoana care
nu apartine cadrului medical.
Eutanasia, odata legalizata, va avea ca rezultat uciderea unor pacienti care nu au
dorit sa moara. Experienta Tarilor de Jos arata ca eutanasia, odata legalizata, nu mai
poate fi efectiv controlata. Eutanasia, initial gandita pentru grupuri bine delimitate cum
ar fi pacientii cu boli in faza terminala, va fi practicata si pe alte grupuri de pacienti
incluzand persoanele in varsta, persoanele cu handicap, persoanele cu probleme
afective, persoane invalide si chiar copii sau nou-nascuti cu infirmitati care nu pot cere
eutanasia. Din experienta Tarilor de Jos, cel putin o mie de pacienti, incluzand copii si
nou-nascuti sunt ucisi in fiecare an fara consimtamantul liber exprimat si/sau impotriva
dorintei lor.
Juramantul lui Hipocrate afirma acelasi principiu: sa nu prescrii un medicament
mortal, sa nu dai sfaturi care ar putea provoca moartea nici sa nu provoci un
avort.
Legalizarea eutanasiei inseamna afectarea negativa a relatiei doctor-pacient. In
ciuda tuturor masurilor de siguranta, pacientii se vor intreba daca doctorul poarta haina
alba a tamaduitorului sau cea neagra a calaului.
Ca medici, niciodata nu ne dorim
sa ne omoram pacientii.
Ca medici si avocati, ne opunem cu tarie oricaror incercari in legalizarea eutanasiei
sau a sinuciderii asistate medical.

BIOETICA ASUPRA AVORTULUI. In embriologia umana, unirea unui unui


spermatozoid cu un ovul se numeste zigot. Zigotul incepe sa se divida formind
2,4,8, celule si asa mai departe. Citeodata, o celula intre 4 si 8 saptamani poate
primi denumirea de preembrion. Intre 4 si 8 saptamani organismul se numeste
embrion. De la varsta de 9 saptamani pina la nastere se numeste fat, iar din
momentul nasterii se numeste nou-nascut.
Avortul "la cerere" este subiectul a numeroase cotroverse, ridica probleme de ordin
moral. Adesea se trateaza ca opuse dreptul femeii asupra propriului sau corp cu dreptul
fatului la viata.Se pune in discutie relatia intre dreptul femeii insarcinate asupra
propriului sau corp dreptul la viata al copilului nenascut, avansandu-se ideea dupa care
mama nu este doar un simplu recipient, purtator - container. J.J.Thomson pledeaza
pentru drepturile asupra propriului corp, ca premisa a libertatii. Thomson analizeaza
cateva situatii de sarcina involuntara -violul, graviditatea accidentala si involuntara - prin
analogie cu un caz imaginar: suntem conectati cu forta la rinichii disfunctionali ai unui
violonist celebru si fortati sa stam noua luni in spital alaturi de aceste ca sa-i salvam
viata.
AVORTUL TERAPEUTIC.
Este moral ntreruperea sarcinii la cerere sau n caz de boli grave ale ftului? Aceast
problem are numeroase conotaii morale i religioase, i a fost reglementat politic n
mod diferit de state diferite. Extremele sunt reprezentate, pe de o parte, de China, care
duce o politic agresiv de limitare a creterii populaiei, inclusiv printr-o politic proavort, i, pe de alt parte, de statele islamice, n care att avortul la cerere ct i cel n
scop terapeutic sunt strict interzise de lege. n Europa, majoritatea statelor au legalizat
avortul, dar aplic concomitent politici de limitare a acestuia, prin promovarea metodelor
de planificare familial i contracepie.
AVORT SPONTAN.
Moartea fetala precoce - Tesutul fetal este prezent atat la examenul ecografic cat si la
cel histopatologic. Avortul tardiv - Se produce intre saptamanile 13 -28 de
gestatie.Diferenta intre aceste doua tipuri de avort precoce este fundamentala deoarece
in cazul absentei structurilor fetale cauza este, mai mult decat sigur, genetica, in timp ce
prezenta tesutului fetal implica o varietate de cauze posibile
TRANSPLANTOLOGIA. Transplantologia i Organele Artificiale sunt disciplini
multilaterale, ce subneleg crearea sau aplicarea metodelor contemporane de
tratament paliative i radicale n caz de pierderea capacitii funcionale a unui sau mai
multor organe i/sau esuturi umane. Aplicarea organelor artificiale (cord, rinichi
artificiali, etc.) sunt metode curative paliative n insuficiena acut sau cronic a
organelor, pe cnd transplantul de organe i/sau esuturi (rinichi, cord, ficat, pancreas,
plmn, etc.) este o metod radical de tratament. Activitatea tiinific n domeniul
transplantologiei trebuie s corespund actelor legislative i normative adoptate de
ctre instituiile corespunztoare ale statului.
GENOMUL UMAN. Genomul uman este genomul speciei homo sapiens, stocat pe 23
de perechi de cromozomi. Douzeci i dou dintre acestea sunt perechi de cromozomi
autozomali, n timp ce cealalt pereche determin sexul. Genomul umanhaploid ocup
puin mai mult de 3 miliarde de perechi de baz de ADN.Human Genome Project (HGP)
a produs o secven de referin a genomului uman eucromatic, utilizat n toat lumea
n tiinele biomedicale.

Genomul uman este identic la toi indivizii populaiei umane n proporie de 99,9%.
Genele situate pe cromozomii din nucleul celular conin informaia genetic nscris n
ADN, informaie cu ajutorul creia se realizeaz sinteza proteinelor. S-a stabilit c
numrul total de gene al genomului este de 35.000, dar este cunoscut doar funcia a
jumtate dintre ele.
Genomul uman reprezint practic totalitatea informaiei genetice stocat n ADN,
care este situat pe genele cromozomilor condensai n nucleul celular eucariot, la care
se adaug i informaia genetic mitocondrial. El difer cu aproximativ 1,23% de
genomul cimpanzeului, existnd variaii foarte mici, n jur de 2%, ntre genomul uman i
genomul maimuelor superioare.
CLONAREA. Clonarea este procesul de creare a unei copii identice.
n biologie clonarea se refer la procesul folosit pentru crearea de copii ale fragmentelor
de ADN (clonare molecular), celulelor (clonare celular) sau a organismelor. Termenul
include i modul de reproducere asexuat.
Desi practica clonarii organismelor este raspindita de citeva sute de ani in horticultura,
recentele descoperiri tehnologice care au permis si clonarea animala sunt extrem de
controversate. S-au desfasurat multiple programe pro si contra clonarii umane. Unele
grupari se opun clonarii terapeutice, dar cele mai multe organizatii religioase,
guvernamentale si stiintifice se opun clonarii reproductive. Unele persoane considera
non-etic folosirea unei clone umane pentru a salva viata cuiva. Biserica Catolica si
multe organizatii religioase se opun tuturor formelor de clonare, deoarece viata incepe
cu conceptia. Iudaismul nu considera viata incepind o data cu conceptia si au unele
intrebari in legatura cu clonarea. Ortodoxismul nu se opune ferm clonarii.
Ce este clonarea?
Clonarea reprezinta procesul de a creea o copie identica genetic a unui original. Clona
in sensul biologic reprezinta un organism multicelular care poseda exact aceleasi gene
cu un alt organism viu. In natura acest lucru este posibil doar accidental la gemenii
monozigoti-care s-au dezvoltat prin fertilizarea unui singur ovul de catre un singur
spermatozoid si din motive inca necunoscuta zigotul format (oul fertilizat) s-a divizat in
doi zigoti.
Clonarea umana reprezinta creearea unei copii genetice a unui om care exista deja.
Termenul este folosit pentru clonarea umana artificiala, facuta in laborator si nu cea
naturala gemenii, tripletii monozigoti. Clonarea presupune lipsa aportului genetic
masculin la conceptie.
Clona poate apartine genetic unui barbat sau unei femei in viata. Contactul sexual
dintre cele doua sexe nu mai este necesar. Fertilizarea nu mai este facuta de catre un
spermatozoid. Pentru clonare poate fi folosita orice celula adulta din corpul uman.
Este necesar un ovul de la care s-a inlaturat nucleul si in care se introduce nucleul unei
celule adulte din corpul uman, alta decit un ovul. Prin anumite tehnici care se vor aplica
ovulului acum fertilizat acesta va incepe sa se divida precum intro conceptie normala cu
un spermatozoid. Zigotul nou format va fi implantat in uterul unei mame
purtatoare.Clona sau copia genetica care se va naste va prezenta fenotipul (aspectul
fizic, caracteristicele comportamentale, fiziologice si biochimice) precum si genotipul
(totalitatea factorilor ereditari-genele) celui care a donat celula adulta si nu a donatoarei
ovului sau a mamei purtatoare.
Avind in vedere ca toate celulele corpului uman, indiferent de localizare anatomica si

functie indeplinita poseda acelasi ADN, poate fi folosita orice celula pentru clonare.
Totusi functia distincta a celulei prelevate va fi inhibata de catre ovul care va
reprograma ADN-ul celulei pentru a se divide ca un zigot (ou fecundat) . Toate aceste
procese au loc fara prezenta unui spermatozoid, in laborator pe o placa de sticla, sub
microscop si nu in uterul mamei. Aceasta este clonarea umana reproductiva din care
vor rezulta nou-nascuti identici cu donatorul. Clona va avea doar un singur parinte
genetic-donatorul de celula. Acesta poate fi considerat fratele geaman identic al
donatorului, dar mai tinar.
MAMA SUROGAT. Mama-purtatoare sau mama surogat este acea femeie care, prin
intermediul unui contract, isi da acordul sa duca o sarcina la termen, pentru un cuplu
care se confrunta cu probleme de fertilitate .
De asemenea, se poate apela la mama-surogat si in situatia in care ambii parteneri
sunt fertili dar femeia nu poate duce la termen o sarcina.
Deseori, mama-surogat este mama biologica a copilului, conceperea copilului
facandu-se prin intermediul inseminarii artificiale a acesteia cu sperma prelevata de la
barbat.
La aceasta metoda se recurge in momentul in care femeia se confrunta cu probleme
de fertilitate.
In cazul in care femeia este fertila dar nu poate duce la termen o sarcina, copilul este
conceput folosind fertilizarea in vitro.
Pentru aceasta procedura, se preleveaza de la cuplu, ovule si sperma cu care se
realizeaza cultivarea embrionului. Dupa incheierea procesului de fertilizare, embrionul
este implantat in uterul mamei-surogat.
Cand trebuie luata in considerare apelarea la o mama-surogat?
Ovarele sunt cele care produc ovulele, care vor fi fertilizate, asadar, orice boala care
afecteaza ovarele, poate rezulta in probleme de fertilitate.
Diferite situatii precum instalarea menopauzei, varsta materna inaintata,insuficienta
ovariana prematura, boli genetice ale mamei, ovare polichistice, tratamente
chimioterapeutice (care pot distruge functionalitatea ovarina), reprezinta situatii in care
apelarea la o mama-surogat poate fi luata in considerare.
De asemenea, se poate apela la o mama-surogat cand exista o serie de afectiuni
legate de uter, precum o histerectomie, fibrom uterin, boli congenitale.
In general, cuplurile apeleaza la o mama-surogat dupa ce au incercat toate celelalte
metode de conceptie, fertilizare in vitro, inseminare artificiala.