DEDUCTIE

Definitie: Deductia este o forma fundamentala de rationament in planul conceptelor in care

concluzia decurge cunecesitate din premise. Exemplul tipic de deductie este silogismul.
Strategie a gindirii, forma fundamentala de rationament, constind din trecerea de la asertiuni
generale la concluzii asupra unor fapte particulare, intrucit acestea din urma sint subordonate
primelor. Deductia, arata Edmond Goblot, evidentiaza necesitatea unei relatii si este mult mai
riguroasa decit inductia.
Silogismul este forma tipica a deductiei bazate pe judecati categorice. Exista si deductie realizata
in forma ipotetica sau disjunctiva.[ http://www.psychologies.ro/cuvant/deductie]
Deductia se bazeaza pe reguli care, avnd niste premise adevarate, conduc la concluzii
adevarate, independent

de

experienta. Deductia se spijina pe legi presupuse

universale (de exemplu: Toti oamenii snt muritori; Socrate este om; Deci, Socrate este
muritor), adica pe propozitii n care se atribuie proprietati date (aici, a fi muritor) multimii
elementelor unei clase (Toti oamenii). Aceste propozitii permit sa se infereze, pentru cazul n
care o proprietate se aplica la toate elementele unei clase, ca aceasta proprietate se aplica si
fiecarui element al clasei (Socrate este om; Deci Socrate este muritor).
[ http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Logica-inferenta-si-pragmatica14110232420.php]