PROIECT DIDACTIC

Unitatea de nvmnt

LICEUL TEORETIC

Disciplina

INFORMATIC

Clasa

a XII a C

Profesor
Unitatea de nvare

Elemente de baza ale limbajului HTML

Tema

Liste
Tipul lectiei: - dobndirea de noi cunotinte
Locul de desfasurare: laboratorul de informatica

Durata lectiei: 50 min.

Competente generale:
- utilizarea corect limbajului specific si invatarea elementelor de baza legate de
realizarea unei pagini ;
Competente specifice:
- crearea unei pagini simple HTML si afiarea ei cu Internet Explorer
Strategii didactice:
Principii didactice:
principiul participarii si invatarii active;
principiul asigurarii progresului gradat al performantei;
principiul conexiunii inverse;
Metode de invatamant:
metode de comunicare orala: expunere, conversatie;
metode de actiune: exercitiul, invatare prin descoperire;
Procedee de instruire:
explicatia in etapa de invatare;
invatarea prin descoperire, prin rezolvare de probleme ;
conversatia de consolidare in etapa de fixare a cunostintelor;
Forme de organizare: frontala si individuala;
1

 Forme de dirijare a invatarii: dirijata de profesor;

Resurse materiale:
Metode de evaluare:
- evaluare initiala: intrebari orale;
- set de explicatii;

Desfasurarea lectiei:

1. Moment organizatoric (2 min.).

2. Reactualizarea cunostintelor ( 5 min.):
Care este structura unei pagini ?
Care sunt primii pasi in creearea unei pagini?
4. Comunicarea noilor cunotinte ( 30 min.):

In HTML exist posibilitatea ca anumite enunuri s fie numerotate sau marcate ntr-un anumit
fel. O astfel de organizare poart numele de list.
In HTML se pot descrie trei tipuri de liste: liste ordoonate, n care elementele sunt numerotate,
liste neordonate, n care elementele sunt marcate de aa natur nct nu se sugereaz o anumit
ordine a lor i liste de tip definiie. Mai jos putei observa cele trei tipuri de liste:
1. Bloc
Bloc
Bloc
Multe etaje, zeci de familii
2. Vila

Vila

Vila
Unu sau doua etaje, cel mult 5 familii

3. Casa
List ordonat

Casa
List neordonat

Casa
N-are etaje, o familie
List de tip definiie

Elementul OL (Ordered Lists) creeaz o list ordonat. Elementele listei sunt trecute ntre
tag-urile <OL> si </OL>
Elementul LI (List Item) descrie un element al listei. Tag-ul obligatoriu este cel de nceput <LI>,
iar cel de sfrit este facultativ: </LI>.
Exemplu: o list ordonat:
(P> Urmeaz un exemplu de lista:</P>
<OL>
<LI> primul exemplu;
<LI> al doilea exemplu;
<LI> al treilea exemplu;
</OL>
Urmeaz un exemplu de lista:
1. primul exemplu;
2. al doilea exemplu;
3. al treilea exemplu;
2

Elementul OL are atributul type. Valorile pe care le poate lua acest atribut, precum i modul n
care arat lista se pot observa n continuare:
a primul exemplu;
b. al doilea exemplu;
c. al treilea exemplu;
<OL type=a>

i. primul exemplu;
ii. al doilea exemplu;
iii. al treilea exemplu;
<OL type=i>

I. primul exemplu;
II. al doilea exemplu;
III. al treilea exemplu;
<OL type=I>

A. primul exemplu;
B. al doilea exemplu;
C. al treilea exemplu;
<OL type=A>

1. primul exemplu;
2. al doilea exemplu;
3. al treilea exemplu;
<O1 type-l>

Elementul UL (Unordered Lists) descrie o list neordonat. Elementele listei sunt cuprinse ntre
tag-urile <OL> i </ut>.
<P> Urmeaz un exemplu de lista:</P>
<LI> prinul exemplu;
<LI> al doilea exenplur;
<LI> al treilea exenplu;
<UL>

Urmeaz un exemplu de lista:

primul exemplu;
al doilea exemplu;
al treilea exemplu;

Elementul UL are atributul type. Valorile pe care le poate lua acest atribut, precum si modul n
care arat lista se pot observa n continuare:
o primul exemplu;
primul exemplu;
primul exemplu;
o al doilea exemplu;
al doilea exemplu;
al doilea exemplu;
o al treilea exemplu;
al treilea exemplu;
al treilea exemplu;
<DL type=eircle>
<UL type=square>
<UL type-disc>
Desigur, putem construi liste imbricate, aa cum se poate observa cu uurin n exemplul
urmtor:
<OL typc=I>
<LI> Exemplul 1
<UL type=square>
<LI> Varianta A
<LI> Uarianta B
<LI> Uarianta C
</UL>
<LI> Exemplul 2
<UL type=square>
<LI> Uarianta PA
<LI> Uarianta B
</UL>
</OL>
I Exemplul l
Varianta A
Varianta B
Varianta C
II. Exemplul 2
Varianta A
Vri anta B
3

Pentru a lsa un rnd liber putem marca un paragraf prin <p> </p>, sau... numai <P>.
Elementul DL (Definition Lists) are rolul de a descrie o list de definiii El folosete tag-urile
<DL> </DL>.
Elementul DT (Definition Term) definete termenul din list care trebuie descris. El
utilizeaz tag-ul <DT>.
Elementul DD (Definition Description) are rolul de a reine descrierea termenului. El utilizeaz
tag-ul <DD>
Exemplu de list definiie:
<DL>
<DT> to elapse <DD> a trece, a se scurge <DT> I've never seen <DD> n-am (mai) vazut
(niciodat)
</DL>
to elapse
a trece, a se scurge
I've never seen
n-am (mai) vzut (niciodat)
4. Fixarea cunostintelor ( 3 min.)
Enumerati cateva elemente de crearea unor liste si exzemplificati practic.
5. Operationalizarea cunostintelor (asigurarea conexiunii inverse) (5 min.)
se evidentiaza rezultatele obtinute ;
se semnaleaza si se corecteaza eventualele erori aparute;
se evidentiaza si se noteaza elevii ce au raspuns;
6. Evaluarea (5 min.)
se apreciaz capacitatea elevior de a analiza, de a gsi soliii;
se apreciaza capacitatea elevilor de a folosi corect limbajul de exprimare;
se apreciaz capacitatea elevilor de a-i formula anumite obiective nainte de
studierea noului coninut;
se apreciaz capacitatea elevilor de a trage concluzii.