Sunteți pe pagina 1din 13

Cultura vitei de vie in sistem ecologic.

Conceptul de
agricultura

ecologica.

Principiile

agriculturii

ecologice.

Perioada de conversie si obiectivele agriculturii ecologice.

Cultura vitei de vie in sistem ecologic


Pentru a produce in sistem ecologic, arealul trebuie sa fie
inclus in limitele de cultura a vitei de vie. Criteriile ce pot fi folosite
la aprecierea potentialului ecologic rezulta din relatiile vitei de vie cu
factorii de mediu (factorii climatici, pedologici, orografici, biotici,
etc.).
Putem produce ecologic acolo unde se cultiva vita de vie daca
tinem cont de unul din deziderentele acestui sistem de cultura;
folosirea la maxim a resurselor naturale.
Pentru o cultura ecologica, mai mult decat pentru o cultura in
sistem conventional, o importanta majora o au indicatorii limitativi.
Pentru

infiintarea

unei

plantatii

in

sistem

ecologic

se

recomanda urmatoarele:
-amenajarea parcelelor si canalelor de desecare sa nu aiba
impact negativ asupra mediului;
-se fac analize de sol complete inainte de plantare si in functie
de rezultate se executa fertilizarea cu produse autorizate;
-inainte de plantare se face eliminarea minutioasa a tuturor
surselor de infestare;
-inierbarea suprafetei un an inainte de plantare;
-evitarea lucrarii solului prin rasturnarea brazdelor;
-plantarea se face numai cu material biologic certificat;
-alegerea soiului-portaltoiului se face in functie de potentialul
arealului;

-limitarea lungimii randului se face in functie de panta


terenului;
-forma de conducere se adapteaza in functie de soiul vinifera
si conditiile locale;
-se asigura echilibrul de crestere si productia de struguri;
-programele de combatere fitosanitara se fac conform
conceptului de productie ecologica prin limitarea riscurilor de
poluare si respectarea reglementarilor privind securitatea metodelor
de administrare a produselor fitofarmaceutice.
Principiile agriculturii ecologice.
Prin agricultura biologica se intelege acel sistem de cultura
care

vizeaza

valorificarea

si

pastrarea

sistemelor

biologice

productive, fara a recurge la substante chimice de sinteza.


In secolul nostru datorita factorilor sociali-economici au avut
loc schimbari
radicale asupra fertilitatii solului prin cresterea
productiei.
Agricultura biologica reprezinta o metoda de productie care
tine

seama

de cunostintele traditionale si care

integreaza

progresele stiintifice realizate in toate domeniile.


Principalul
protejarea

obiectiv

biosferei

si

al agriculturii
a

resurselor

ecologice
planetei,

il

cu

constituie
excluderea

ingrasamintelor chimice, a pesticidelor de sinteza si a erbicidelor.


Aceasta metoda de productie contribuie la reducerea considerabila a
risipei,

prin

atmosferic

folosirea

de

catre

rotatiei

culturilor, prin

leguminoase

si

fixarea

reciclarea

azotului

sistematica

resturilor organice, in special a dejectiilor animale.


Mentinerea starii de sanatate a culturilor se bazeaza pe
folosirea soiurilor rezistente, a lucrarilor culturale potrivite, a
tehnicilor de lupta biologica si folosirea substantelor naturale.

Principiile agriculturii ecologice se sprijina pe valorificarea


maxima a resurselor locale, pe reducerea la minimum a resurselor
economice si ecologice, pe integrarea cunostintelor traditionale cu
progresul stiintific.
Conform OH nr. 34 din 17 aprilie 2000 metodele de producie
ecologic utilizate n obinerea produselor ecologice trebuie s
ndeplineasc urmtoarele reguli :
- respectarea principiilor productiei ecologice;
-neutilizarea de fertilizatori si amelioratori ai solului, pesticide,
materiale furajere, aditivi alimentari, ingrediente pentru prepararea
alimentelor, substante folosite in alimentatia animalelor, substante
ajutatoare pentru pregatirea furajelor, produse pentru curatarea si
dezinfectarea adaposturilor pentru animale si de alte produse, dect
a acelor produse permise sa fie folosite in agricultura ecologica;
- folosirea de seminte sau material vegetativ saditor obtinut
prin metode de productie ecologica.
Principiile de baz ale produciei ecologice stabilite prin lege
sunt:
- eliminarea oricarei tehnologii poluante;
- realizarea structurilor de productie in cadrul carora rolul
principal il detin soiurile cu inalta adaptabilitate;
- sustinerea continua si ameliorarea fertilitatii naturale a
solului;
- utilizarea economica a resurselor energetice conventionale si
inlocuirea acestora in mai mare masura prin utilizarea rationala a
produselor secundare refolosibile;
- aplicarea unor tehnologii care sa satisfaca cerintele speciilor,
soiurilor si raselor.
Principiile agriculturii ecologice sunt:
1) Mentinerea fertilitatii solului. Solul este considerat ca un
mediu viu, complex care se afla in stransa interactiune cu plantele si
animalele care il colonizeaza. Toate actiunile vizate de agricultura

biologica (lucrarile solului, fertilizarea, alegerea preparatelor pentru


combaterea bolilor si daunatorilor, etc) au ca scop intensificarea
activitatii microbiologice a solului, marirea si sporirea fertilitatii lui.
2)

Protectia

urmareste

mediului

pastrarea

inconjurator.

nevatamata

Agricultura

mediului,

prin

ecologica
folosirea

ingrasamintelor organice si acelor minerale mai putin solubile,


composturilor, prin evitarea folosirii produselor care pot avea efecte
daunatoare.
3)

Respectul

pentru

sanatatea

consumatorilor.

Prin

practicarea unei agriculturi biologice se urmareste obtinerea de


produse de calitate, fara reziduri de pesticide si cu un continut
ridicat de elemente nutritive (protide, lipide, glucide), acizi organici,
vitamine si saruri minerale.
4) Ferma, ca o unitate, un organism in echilibru. Organizarea
unei ferme trebuie sa tina seama de respectarea stricta a legilor
naturii, indicatorul sintetic al unei bune gospodariri constituindu-l
conservarea si sporirea fertilitatii solului.
In sistem ecologic se pune accent deosebit pe valoarea
nutritive si igienica a produselor care se comercializeaza. Calitatea
gustative a produselor biologice este superioara fata de cea a
produselor conventionale.
Produsele ecologice obtinute nu au reziduri deoarece nu se
folosesc produse chimice de combatere a bolilor si daunatorilor.
Continutul in nitrati al produselor horticole obtinute depinde de
fertilizare si de conditiile pedoclimatice ale anului si mai putin de
modul producerii lor.
Produsele

hortiviticole

obtinute

in

varianta

agriculturii

biologice sunt mai sanatoase, mai naturale si, desi nu au un


aspect comercial deosebit pretul este mai ridicat datorita calitatii lor
biologice.

Perioada

de

conversie

si

obiectivele

agriculturii

ecologice.
Conversia productiei conventionale la cea ecologica are in
vedere realizarea unui agrosistem viabil si durabil. Intreaga unitate,
ferma sau o parcela din ferma, trebuie sa fie transformata in
concordanta cu standardele ecologice nationale si internationale
intr-o anumita perioada.
Durata perioadei de conversie la plantatiile cultivate cu
vita de vie este de 3 ani.
Dupa o analiza obiectiva a plantatiilor supuse conversiei
trebuie sa elaboram un program tehnologic in vederea aducerii
plantatiei la un potential de productie ecologica.
O plantatie viticola ecologica nu trebuie sa aiba o desime mai
mare de 5000 butuci/ha ca sa nu se creeze fenomenul de
autoumbrire care genereaza conditii favorabile dezvoltarii ciupercilor
patogene.
Numarul de goluri nu trebuie sa depaseasca 5% deoarece nu
poate fi recuperat de butucii vecini prin extinderea aparatului
vegetativ. In cazul in care procentul de goluri depaseste 5% se face
completarea

golurilor

cu

material

certificat

in

perioada

de

primavara.
Principiul de baza al reconversiei la agricultura biologica este
acela ca trebuie aplicat pe toata suprafata.
Se intocmeste un caiet de sarcini care trebuie respectat in
intregime pe toata perioada de reconversie. Caietul de sarcini
trebuie sa corespunda conceptului de viticultura ecologica si este
aliniat la legislatia in vigoare.
In viticultura, reconversia are loc pe etape, intrucat dureaza 3
ani.

Etapele reconversiei:
-intocmirea si respectarea unui plan de reconversie care sa
contina o descriere detailata a etapelor de reconversie;
-dovada c au fost efectuate controalele tehnice de producie,
tratamentele fitosanitare;
-elaborarea unui raport asupra tehnologiei de cultur i fcut
dovada controlului acesteia; planul de reconversie precizeaz de
asemenea metodele de exploatare i a suprafeelor convenionale
dup urmtorul principiu ct mai biologic posibil, ct mai repede
posibil;
-delimitarea

precis

parcelelor

dup

sistemul

lor

de

exploatare i separarea clar a fluxului de produs de la recolt, la


comercializare. Trebuie evitat fragmentarea sever a parcelelor
biologice i nebiologice;
-exploatarea temporar n sistem convenional a unei parcele
ecologice este strict interzis.
Regulile detaliate privind principiile productiei ecologice sunt
prezentate n H.G. 917/2001, iar Autoritatea Nationala a Produselor
Ecologice, (A.N.P.E.), conform hotararii de guvern asigur controlul
i inspecia respectrii metodelor de aplicare prevzute n anexa 2 a
hotrrii.
Principiile stabilite in prezenta anexa se aplica parcelelor, pe o
perioada de conversie de minimum 3 ani inainte de prima recoltare
a produselor. Organismele de inspectie si certificare, cu aprobarea
A.N.P.E., decid ca aceast perioad sa fie marit sau redus, avand
in vedere utilizarea anterioara a parcelelor.
Perioada de conversie se reduce la minim in cazurile in care
parcelele respective au fost tratate cu un produs care nu figureaza
in anexa nr. 2 la titlul "Fertilizatori si amelioratori ai solului", dar
care a fost folosit in cadrul unor actiuni de combatere a unei maladii

sau a unui daunator, initiate de directiile judetene fitosanitare.


Aceasta reducere se acorda de A.N.P.E. pe anumite parcele si pentru
o cultura determinata.
Reducerea perioadei de conversie este conditionata de
respectarea urmatoarelor conditii:
- parcelele erau deja convertite sau erau in curs de conversie
la agricultura ecologica;
- reziduurile de la produsele pentru protectia plantelor sunt
prezente in cantitati nesemnificative in sol si in plante, in cazul
plantelor perene;
-recolta obtinuta, care a fost supusa unui tratament cu
produse chimice, nu se comercializeaza cu specificarea "produs
ecologic".
Fertilitatea si activitatea biologica a solului trebuie mentinute
si ameliorate prin:
-

cultivarea

de

plante

leguminoase,

plante

pentru

ingrasaminte verzi sau plante perene corespunztoare;


- incorporarea de substante ecologice in sol, sub forma de
compost

sau

nu,

provenind

de

la

unitatile

producatoare

in

conformitate cu regulile de productie stabilite in prezentele norme


metodologice. Pot fi utilizate produse derivate provenind din fermele
de animale, cum ar fi blegarul de curte, daca acestea provin din
unitatile de crestere a animalelor care respecta regulile nationale
existente

sau

in

absenta

acestora,

practicile

internationale

recunoscute, referitoare la productia animaliera ecologica.


- alte ingrasaminte ecologice sau minerale mentionate in
anexa nr. 2 pot fi aplicate numai in masura in care nu este posibila
nutritia corespunzatoare a recoltei sau ameliorarea solului prin
metodele stabilite mai sus.

- pentru activarea composturilor se utilizeaza microorganisme


sau preparate pe baza de plante.
Bolile, daunatorii si buruienile vor fi combatute prin imbinarea
urmatoarelor masuri: alegerea de specii si varietati tolerante sau
rezistente, procedee mecanice si fizice de combatere, protejarea
entomofaunei utile prin asigurarea de conditii favorabile, cum ar fi:
garduri vii, locuri pentru cuibrire, lansare de pradatori, arderea cu
flacara a buruienilor.
Conversia productiei conventionale la cea ecologica va avea in
vedere realizarea unui agrosistem viabil si durabil care este un
principiu de baz al produciei ecologice. Acest principiu se poate
realiza prin :
-

exploatarea solului cu menajamente ;

abordarea responsabilitilor cu seriozitate;

pstrarea biodiversitii;

pstrarea sau reconstituirea unui sol viu;

protecia preventiv a plantaiilor;

respectul fa de patrimoniul genetic natural;

producii de calitate;

meninerea calitii;

valoarea produselor.
Exploatarea solului cu menajamente.Un sol sntos, un

aer sntos, o ap sntoas, ca i ntreaga lume vegetal i


animal sunt de nenlocuit. Viticultura ecologica trebuie s se
comporte ntotdeauna deschis fa de natur i cu cel mai mare
menajament posibil.
Abordarea responsabilitilor cu seriozitate. Cei care
practic

viticultura

ecologic

trebuie

fie

contieni

de

responsabilitatea lor fa de baza natural a vieii i s ncearce s


armonizeze munca lor cu procesele i ciclurile naturale. Interveniile
umane n natur au consecine asupra viitorului.

Pstrarea biodiversitii. Viticultura ecologic trebuie s fie


sntoas. ntr-un sistem ecologic lizierele, marginea drumurilor,
arborii nali, marginea drumurilor, etc, mbogesc nu numai
peisajul, ele contribuie la pstrarea diversitii biologice i deci, la
dezvoltarea organismelor auxiliare.
Pstrarea sau reconstituirea unui sol viu. Pe termen lung,
numai solurile vii, adic biologic active, vor continua s furnizeze
recolte, de aceea viticultura ecologic recurge la tehnici de cultur
adecvate, acord o atenie cu totul particular pstrrii i ameliorrii
fertilitii naturale ale solurilor. Tot ceea ce contrazice obiectivul
principal, trebuie abandonat. Se interzice folosirea
ngrmintelor chimice sau de sintez.
Protecia preventiv a plantaiilor.Sntatea plantaiilor
este determinat de alegerea soiurilor adaptate climatului i
rezistente, prin alegerea unei feritlizri armonioase i echilibrate,
prin alegerea judicioas a metodelor de lucru asupra solului i de
ntreinere. Este interzis utilizarea produselor fito-chimice sau de
sintez.
Respectul fa de patrimoniul genetic natural.Viticultura
ecologic renun la manipularea genetic.
Producii

de

calitate.Creterea

cantitii

produciei

nu

trebuie s se fac n detrimentul calitii.


Meninerea calitii.Calitatea produselor ecologice trebuie
s fie supravegheat din cmp, pn la consumator. Procesele de
transformare a produselor ecologice n produse finite trebuie s
asigure nu numai conservarea calitii, ci i pstrarea substanelor
eseniale pe care le conin.
n interesul consumatorilor.Oferind produse alimentare de
nalt valoare pentru sntate i protejnd cel mai bine mediul,

viticultura ecologic acioneaz n interesul consumatorilor i a


sntii lui.
Valoarea produselor. Viticultura ecologic i supravieuirea
ei depind de capacitatea consumatorilor de a aprecia valoarea
produselor sntoase i de disponibilitatea lor de a plti un
supliment de pre.
Viticultura ecologic i viitorul ei. Viitorul pe termen lung
al agriculturii nu poate fi garantat dect prin armonia cu natura. n
acelai timp, agricultura bio trebui s permit omului s triasc.
Vor supravieui numai exploataiile agricole beneficiare de condiii
de via satisfctoare i corect lucrate.

Obiectivele Produciei viticole ecologic sunt:


- viticultur respectuoas fa de mediului nconjurtor, care i
menine n timp funciile sale multiple;
- conservarea i ameliorarea n timp a fertilitii solului;
- minimizarea polurii apei, a solului i a aerului,
-producii de struguri la potenial ecologic, sntoi, de nalt
calitate, cu prezen de reziduuri fitofarmaceutice n limitele
standardelor U.E..

Dintre substantele de combatere a bolilor la vita de vie amintim:


-Polisulfura de calciu, zeama bordeleza,Sulf muiabil, Sulf pulbere,
Turdacupral, Kumulus, Thiovit, Champion, Kocide,Funguran, etc.

PROGRAM DE COMBATRE A AGENILOR DE DUNARE LA


VIA DE VIE IN SISTEM ECOLOGIC
Nr
trat.

Momentul
aplicrii

Boala, sau
duntorul

PRODUSUL
RECOMANDAT

UM

Doza

(1
tratamentului

care se trateaz Substana activ

50 % din lstari

Finarea

au lungimea

Acarieni

5-7 cm

Eriophis vitis

ha

Zeam sulfo
calcic

kg

15.00

Funguran OH
50 WP

kg

2,0

Thiovit JET 80

kg

4,0

buc

kg

2,0

Tripsul viei de
vie
2

nainte de nflorit

Mana

cnd lstarul are


10-15 frunze.

Tratament de

Finarea

WG
siguran
+

Dup nflorit, cnd


80% din capioane
au czut
Tratament de

Molia

Capcane cu

strugurilor

feromoni

Mana

Funguran OH
50 WP

+
Antracnoz

siguran

Ptarea roie
+
Finarea

Thiovit JET 80

kg

3,0

Zeama
bordeleza

kg

5,0

Finarea

Microtihol
special

kg

4.00

Mana

Funguran OH
50 WP

kg

2.00

Thiovit JET 80

kg

3,0

buc

WG
+
Putregaiul
cenuiu al
strugurilor
4

Mana
Boabele au dim.
bobului de mei
La 10 - 12

zile de la trat. 3
5

Creterea
boabelor, la 8-10
zile de la trat.4

+
Finarea

WG
6

Boabele i strugurii

Mana

au ajuns 75 %

Extract din
plante
(urzica vie +
coada

dim. normal,
la 10-12 zile de la

calului)

Finarea

tratamentul 6
.
7

Boabele i strugurii

Molia
strugurilor

Capcane cu
feromoni

Mana

Extract din

au ajuns la

dimensiunea

plante
(urzica vie +
coada

specifica soiului

Finarea

inainte de intrarea n

calului)

prg
la 10-12 zile de la

Putregaiul
cenuiu al

tratamentul 7

strugurilor

Extractul din plante de urzica vie si coada calului asigura o


buna protectie impotriva manei si a putregaiului cenusiu daca se
aplica in mod repetat.

S-ar putea să vă placă și