Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice


Catedra Economie, Marketing i Turism

Lucrare teoretica
la disciplina: IE i EE
Tema: Tratatul de la Nisa

realizat: Savichi Valentina, gr. BA1402


verificat: Davidov Catalina,
lect. univ.

Chiinu, 2016

CUPRINS
Introducere
Capitolul I. Esena Tratatului de la Nisa
Capitolul II. Modificrile n cadrul Tratatului de la Nisa
2.1. TRATATUL DE LA NISA I REFORMA INSTITUIONAL
2.2. PARLAMENTUL EUROPEAN i TRATATUL DE LA NISA
2.3. FUNCIA PREEDINTELUI CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE
2.4. CURTEA DE JUSTIIE A COMUNITII EUROPENE i TRATATUL
DE LA NISA

2.5. CURTEA DE CONTURI i TRATATUL DE LA NISA


2.6. COMITETUL ECONOMIC i SOCIAL i TRATATUL DE LA
NISA
2.7. COMITETUL REGIUNILOR I TRATATUL DE LA NISA
Concluzii
Bibliografie

INTRODUCERE
Actualitatea temei de cercetare. Tratatul de la Nisa a avut ca efect o perfecionare a
mecanismului decizional de integrare, urmrind s mreasc legimitatea i eficacitatea principalelor
instituii europene n perspectiva lrgirii Uniunii Europene. Acest tratat dinamizeaz Uniunea
European care va schimba fundamental i ireversibil harta politic a Europei i a lumii, nefiind
vorba doar de reforma Uniunii Europene, ci i de extinderea sau lrgirea spre noile democra ii din
estul Europei. Tratatul de la Nisa a fost semnat la 26 februarie 2001 de ctre 15 state membre ale
Uniunii Europene, n cadrul Consiliului European dela Nisa ( Frana ) i a intrat n vigoare dup
ncheierea procesului de ratificare, la data de 1 februarie 2003. Tratatul de la Nisa modific Tratatul
asupra Uniunii Europene i a tratatelor de instituire a Comunitilor Europene i a unor acte conexe i
este rodul lucrrilor Consiliului European, fiind ncheiat la data de 10 decembrie 2000, la Nisa.
Scopul- cercetarea premiselor Tratatului de la Nisa, modificrile n cadrul acestuia i efectele
asupra UE.
Obiective:

Precizarea esenei Tratatului de la Nisa;


Cercetarea abordrii economice a Tratatului de la Nisa;
Analiza celei mai importante reforme din cadrul tratatului-reforma instituional;
Cercetarea problemei preedinilor al Consiliului Uniunii Europene;

Obiectul cercetrii- Tratatul de la Nisa

Capitolul I. Esena Tratatului de la Nisa

Tratatul de la Nisa este rezultatul activitatii laborioase a Conferintei Interguvernamentale a


Uniunii Europene, ce s-a desfasurat pe parcursul anului 2000, finalizate de Consiliul European in zilele
de 9-11 decembrie 2000. El se inscrie in filosofia constructiei europene, a interdependentei intre
procesul de extindere si procesul de adancirea integrarii europene. Aplicarea Tratatului de la Nisa va
duce la schimbari de forte in interiorul U.E., atat la nivel interinstitutional, cat si intre statele membre,
cresterea rolului Presedintelui Comisiei Europene si posibila aparitie a primelor cooperari consolidate.
Odata realizata Europa celor 15, U.E. a procedat la consolidarea institutiilor europene, incercand o
reformare a acestor institutii.
Astfel, prin Tratatul de la Amsterdam, s-a consolidat demersul U.E. in domeniile Politicii
Externe si de Aparare Comuna, Afacerilor Interne si Justitiei. Dupa semnarea Tratatului de la
Amsterdam, U.E. a facut pasi mari in realizarea uniunii monetare prin introducerea monedei EURO.
La 1 ian 1999, pasii realizati in asigurarea unei identitati externe si de aparare a Uniunii prin crearea
armatei europene, convocarea unei conferinte interguvernamentale in anul 2000, menita sa conduca la
reforma institutiilor comunitare.
Conform analitilor politici, marele nvingtor la Nisa a fost Germania, din rndul rilor
membre, i Polonia dintre candidate. Lupta dintre Germania i Frana s-a ncheiat cu acceptul ca
Frana s-i menin actuala paritate de voturi n Consiliul de Minitri, Germania primind, n schimb,
recunoaterea importanei din punct de vedere demografic i, prin aceasta, implicit, recunoaterea c
esteuriaul Europei cu cele 82 milioane de locuitori. Acest lucru se rsfrnge n mod direct asupra
numrului de deputai n Parlamentul European, dar i asupra ponderii voturilor. Potrivit Tratatului de
la Nisa, majoritatea de care va fi nevoie n Consiliile de Minitri pentru adoptarea unor decizii va
trebui s corespund unui procent de 62 % din numrul de locuitori ai celor 27 de membre ale UE,
proporie dificil de atins fr cele 17 % ct revin Germaniei. Pe de alt parte, avnd o asemenea
pondere, va fi suficient ca, la un moment dat, Germania s se alieze cu dou-trei ri mari pentru a
bloca odecizie. De aceea, majoritatea observatorilor au apreciat c Tratatul de la Nisa favorizeaz
statele mari ale UE: Dintre rile candidate, cea mai avantajat a fost Polonia, creia i s-au repartizat 27
de voturi, la fel ct a primit si Spania, sitund-o printre primele ase ri ale Europei. i celelalte ri
candidate au fost mulumite, ntruct s-a precizat de cte voturi vor dispune, fiecare, n Consiliul de
Minitri, de faptul c vor avea cte un comisar n Comisia European, precum i numrul de fotolii din
Parlamentul European.
In prima partea Tratatului sunt cuprinse modificarile fundamentale, prima dintre ele vizand
masurile si modalitatea de adoptare a acestor masuri in cazul in care s-ar constata ca exista din partea
unui stat membru incalcari grave ale Tratatului Uniunii. Precizarile de mai sus s-au impus pornind de
la experienta austriaca, cand Uniunea nu avea o baza juridical formala pentru a condamna victoria si
includerea in guvernul austriac a unor forte politice de extrema dreapta. Un alt domeniu delicat pe care

l-a luat in considerare Tratatul de la Nisa, e cel referitor la politica externa si de aparare comuna.
Pornind de la posibilitatea elaborarii progresive a unei politici de aparare comuna, ce poate conduce la
o aparare comuna,noul articol 17 al Tratatului de baza precizeaza relatia dintre politica de aparare a
Uniunii si specificitatile politicilor de aparare a unor state, respectand angajamentele statelor membre
fata de NATO. Tratatul precizeaza stransa cooperare in domeniul juridic intre autoritatile competente
ale statelor membre, inclusiv cooperarea in cadrul Cooperarii JuridiceEuropene (Eurojust), ceea ce va
facilita accelerarea cooperarii intre ministerelecompetente si autoritatile juridice in statele membre.
In partea a doua, Prevederi finale si tranzitori, se specifica faptul ca Tratatul se incheie pe o
perioada nelimitata si intra in vigoare in prima zi a celei de-a doua luni care urmeaza depunerii
instrumentului de ratificare de catre ultimul stat semnatar care indeplineste aceasta formalitate.
Tratatului ii sunt anexate patru protocoale referitoare la extinderea U.E., statutul Curtii de Justitie,
consecintele financiare ale expirarii Tratatului CECO (2002, la 50de ani de la infiintare), continutul
articolului 67 de instituire a Comunitatii Europene.

Capitolul II. Modificrile n cadrul Tratatului de la Nisa

2.1 TRATATUL DE LA NISA I REFORMA INSTITUIONAL


Cea mai important reform a noului Tratat este cea care se refer la institu ii. Pentru a u ura
procesul de decizie, Consiliul de Ministrii are la baz trei proceduri, i anume : unanimitatea,
majoritate calificat i majoritate simpl pentru deciziile de procedur. Unanimitatea se aplic n
politica extern i de securitate comun, cooperare poliieneasc i judiciar n materie penal, politic
de azil i imigrri, fiscalitate. Numrul voturilor era diferit la fiecare stat deoarece acestea erau n
funcie de populaie , iar unanimitatea era imposibil de atins. Ratificarea Tratatului de la Nisa mre te
aplicarea majoritii califiate la nc 30 de dispoziii guvernate pn acum de regula unanimit ii.
Ponderea voturilor va suferi o modificare ncepnd cu 1 ianuarie 2005. Un stat membru poate cere
verificarea majoritii calificate care trebuie s cuprind cel putin 62% din popula ia total a Uniunii
Europene; dac nu atinge acest prag, nu poate fi aprobata verificarea.
Dup noul tablou al voturilor, statele care vor avea populaia mai mare adic, Fran a, Italia,
Germania, Marea Britanie vor avea cte 29 de voturi, acestea vor fi urmate de Spania i Polonia cu
cte 27 de voturi, Romnia va avea 14 voturi, Olanda 13 voturi, iar Belgia, Grecia, Portugalia, Ungaria
i Republica Ceh cte 12 voturi. Urmeaz Austria, Suedia, Bulgaria cu cte 10 voturi, Danemarca,
Irlanda, Finlanda, Lituania i Slovenia cu cte 4 voturi i Malta cu 3 voturi.

2.2 PARLAMENTUL EUROPEAN i TRATATUL DE LA NISA


Parlamentul European este instituia unde sunt reprezentanii cet eniilor statelor membre, ale i
prin sufragiu universal. Forumul parlamentar al Uniunii are i funcia de control politic al Comisiei. n
cadrul Parlamentului European, deputaii nu sunt grupai pe grupuri naionale, ci pe baz de grupuri
politice. Tratatul de la Nisa conine un statut al partidelor politice europarlamentare i reguli relative la
finanarea lor, acestea fcndu-se n acelai mod pentru toate partidele reprezentate n Parlament.
Lrgirea Uniunii Europene adoptat la Nisa ncepnd cu 1 ianuarie 2004, stabile te un numr mai
redus de parlamentari europeni, excepie fcnd Germania i Luxemburg. Declaraia relativ la lrgirea
Uniunii Europene adoptat la Nisa include numrul total al parlamentarilor comunitari, numrul de
parlamentari cuvenit pentru fiecare candidat la aderare, Romnia avnd un numr de 33 parlamentari
fiind situat n a aptea poziie. Declaraia referitoare la lrgirea Uniunii Europene menine ponderea
voturilor statelor candidate la aderare n momentul n care vor face parte din Consiliu. Protocolul
lrgirii europene prevede c n momentul lurii deciziei, oricare membru al Consiliului poate cere s se
verifice dac statele membre, care prin votul lor au ntrunit majoritatea calificat, aceasta reprezentnd
62% din totalitatea populaiei Uniunii. Dac aceast condiie nu este ndeplinit, decizia nu va putea fi
adoptat.

2.3 FUNCIA PREEDINTELUI CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE


Sistemul de rotaie care se atribuie funciei de Pre edinte al Consiliului Uniunii Europene, ca
fiecare stat membru sa se afle n funcia acestuia pe o perioad de 6 luni. Tratatul de la Nisa a ncercat
s rezolve aceast problem prin ntrirea rolului i puterii funciei Preediniei.
Problema era c ordinea rotativ semestrial a preedin ilor nu era favorabil, deoarece statele
care s-au integrat recent nu aveau experien n chestiuni comunitare, o alt problem era c aderarea a
noi state aducea totodat i un numr de membri, ceea ce obliga la o regndire a funcionrii sale.
Consiliul European i menine un rol important ca instan suprem a expresiei de voin politic a
Uniunii.

2.4 CURTEA DE JUSTIIE A COMUNITII EUROPENE i TRATATUL DE


LA NISA
Curtea de Justiie este instituia ce asigur respectul dreptului comunitar, rezolvnd litigiile ntre
statele membre, ntre Uniune i statele membre, ntre instituii i particulari i Uniune. n anul 1989 a
fost instituit un Tribunal de Prim Instan, cu rolul de a prelua cazurile persoanelor fizice i juridice.
Aceast misiune a devenit din ce n ce mai complicat, deoarece agenda de lucru a fost foarte
ngreunat, mai ales dup aderarea noilor state. Prin Tratatul de la Nisa se stabile te c pot fi
constituite camere jurisdicionale pe lng Tribunalul de Prim Instan pentru a exercita, n anumite
domenii specifice, competene jurisdicionale. Membrii camerelor jurisdicionale sunt numi i de
Consiliu cu votul unanim dintre persoanele care prezint toate garaniile de independen i care
posed capacitatea cerut pentru exercitarea funciilor. Aceasta a avut ca rezultat o instan de
jurisdicie comunitar aa cum Actul Unic European din 1989 a instituit Tribunalul de Prim Instant.
n cadrul Curii se constituie camere compuse din trei pn la 5 judectori, iar marea camer este
compus din 13 judectori prezidai de preedintele Curii. Din marea camer fac parte pre edin ii
camerelor compuse din 5 judectori i ali judectori desemnai n condiiile regulamentului de
procedur.
Curtea se ntrunete n competena marii camere, cnd statul membru sau institu ia Comunit ii
care este parte ntr-o cauz cere acest lucru. Plenul Curii de Justiie se ntrunete cnd ea este sesizat
cu privire la : cererea Parlamentului European, a demiterii mediatorului deoarece acesta nu
ndeplinete condiiile necesare sau pentru abateri grave.
Sesizarea Consiliului sau Comisiei cnd membrii Comisiei i ncalca regulamentul de a respecta
obligaiile ce i revin, declararea demisiei din oficiu a membrului Curii de Conturi, cnd constat la
cererea acesteia, c persoana respectiv a ncetat s corespund condiiilor cerute i obligaiilor ce i
revin.
Curtea de Justiie se ntrunete n plen cndea estimeaz c dosarul cu care este sesizat prezint
o importan excepional asupra ridicrii imunitii unui judector sau a unui avocat general. Consiliul

confer Curii de Justiie competena de a statua n litigiile legate de aplicarea actelor adoptate la baza
Tratatului Comisiei Europene ce creaz titluri comunitare de proprietate industrial. Decizia se ia cu
vot unanim pe baza propunerii Comisiei dup consultarea Parlamentului European.

2.5 CURTEA DE CONTURI i TRATATUL DE LA NISA


Tratatul de la Nisa stabilete c, Curtea de Conturi va cuprinde un institut naional n fiecare stat.
Numirea lor se va face de ctre Consiliu, care va avea un vot cu majoritate calificat, mandatul fiind de
6 ani. Curtea va crea camere pentru a adopta anumite categorii de rapoarte i avize, iar pentru o mai
bun colaborare, se formeaz un comitet de contact elaborat de ctre preedintele Cur ii de Conturi i
preedintele instituiilor naionale n domeniu.

2.6 COMITETUL ECONOMIC i SOCIAL i TRATATUL DE LA NISA


Textul ne arat c acest comitet trebuie s includ diferite componente ale societ ii civile
organizate. Numrul acestora a fost limitat la 350 membri, permind statelor membre s- i men ina
numrul actual. Conform Tratatului, marile state, Germania, Frana, Marea Britanie i Italia au cte 24
membri, Spania i Portugalia 21 membri, Romnia 15 membri, Republica Ceha i Suedia 12 membri,
Danemarca, Finlanda, Irlanda, Lituania i Slovenia 9 membri, iar Estonia 7 membri.
Aceast instituie are un rol consultativ, dar are influen n deciziile comunit ii. Aceste grupuri
sunt cele ce in de industrie i instituii financiare ce au puterea de a influena procesul integrrii.

2.7 COMITETUL REGIUNILOR I TRATATUL DE LA NISA


Comitetul regiunilor are un caracter consultativ compus din reprezentan ii colectivitilor
regionale i locale. La nivel european, ele exprim interesele comune cu cele ale Comitetului
Economic i Social. Tratatul de la Nisa a adus realizarea unui mandat politic pentru o mai bun
legtur ntre Comitet i colectivitile pe care le reprezint. n iunie 2001 a avut loc Consiliul
European care, pe baza unui raport, a dezbtut temele :
-

simplificarea tratatelor

eliminarea competenelor ntre Uniunea European i statele membre

statutul Cartei Drepturilor Fundamentale n tratative dupa Proclamaia de la Nisa

Rolul parlamentelor naionale n activitatea european


n 2004, o nou conferin interguvernamental a avut loc pentru a trata aceleai probleme i

pentru a aduce modificri necesare.

CONCLUZII
Tratatul de la Nisa este un mijloc eficient care rspunde practic la provocrile interne i
externe, pe care Uniunea European le ntlnete n problematica extinderii spre est, ct i la
complexitatea relaiilor bilaterale i multilaterale, att cu Rusia, ct i cu America.
Uniunea European este un ansamblu instituional fondat pe o comunitate de valori n care
drepturile i libertile fundamentale ale omului i ceteanului, precum i solidaritatea ntre na iunile
membre, dein un rol principal.
Integrarea Romniei n acest spaiu al civilizaiei i democraiei europene a fost fcut pe baza
rezultatelor favorabile, printr-un efort propriu. Prin Tratatul de la Nisa, Uniunea European i-a
semnalat gradul de maturitate politic n faa lumii, accentund valorile fundamentale ale civiliza iei
occidentale.
O analiza din perspectiva economica a Tratatului de la Nisa a scos in evidenta faptul ca, in ciuda
aspectelor preponderant politice si institutionale, el este, in egala masura un instrument al continuarii si
intaririi integrarii economice. Pentru ca in noileconditii, UE sa poata functiona eficient la parametrii
ceruti decresterea concurentei pe piata mondiala si pentru a-si putea mentine rolul de pol de putere in
cadrul acesteia, a fost nevoie deo revizuire a tratatelor anterioare, prin elaborarea unui act normativ
care sa corespunda noilor conditii. Acesta a fost Tratatul de la Nisa, a carui aparitie a fost dictata de
starea de fapt a UE. Astfel, prin art. 43 (e) se fac referiri la modificarile care pot sa intervina incadrul
pietei interne unice ca urmare a cresterii cooperarii dintre statele membre. Cresterea cooperarii e
vazuta, prin prisma aceluiasi articol, drept o intensificare arelatiilor intre toate statele membre; in acest
mod ea se poate transforma intr-opoate determina deteriorarea mediului concurentialformat in
timp.bariera sau un element de discriminare incomertul dintre statele membre si poate determina
deteriorarea mediului concurential format in timp. Art. 18 din acelasi Tratat aduce unele precizari cu
privire la libera circulatiea fortei de munca si a capitalului, iar art. 100 stipuleaza principalele masuri
siajutoare financiare care pot fi oferite unui stat comunitar in cazul in care acestase afla intr-o situatie
economica nefavorabila, generata de cauze care nu pot ficontrolate. Un spatiu important din aceasta
parte a tratatului se ocupa de modificarilecare intervin in procesul de decizie cu privire la
reprezentarea, in planinternational, a Uniunii, in problemele economice si monetare.Prevederile
dedicate politicii comerciale le completeaza pe cele legate deintroducerea monedei unice si de intarirea
puterii de piata a acesteia.

BIBLIOGRAFIE

1.
2.
3.

Dumitru Miron Economia Uniunii Europene, Bucuresti 2006,ed. Luceafarul


Tratatul de la Nisa ed. All Back, 2002
Istoria si Evolutia Uniunii Europene, Universitatea STEFAN CEL MARE Suceava, prof.

4.

Ghiorghi Prisacaru
Tratatul de la Nisa coordonatori: Vasile Vese, Adrian Ivan, ed.Dacia, 2001, Cluj-Napoca