Competente sociale

Multiple elemente ale personalitatii, precum si experienta personala, suportul colectiv precum si prezenta
sau absenta unor deficiente sau incapcitati determina asa numiteleCompetente sociale. Prin acestea intelegem
pattern-uri ale comportamentului social care dau indivizi competenti din punct de vedere social, cu alte cuvinte
capabili sa produca efectele dorite asupra celorlalti indivizi. Acestea sunt cultivate din motive strict personale ca
de ex: dorinta de a fi popular, de a se face placut celorlalti sau datorita raportarii la ceilalti , mimetismului,
identificarii cum ar fi dorinta de a invata, competente profesionale, competente de viata in general (Serge
Moscovici-Polirom 1998). In general, se considera ca prezenta acestor competente pot influenta radical viata
sociala si chiar sanatatea mentala. Ca urmare a acestor concluzii s-au dezvoltat diverse programe de antrenare
a competentelor sociale chiar si la bolnavi psihic sau chiar pentru anumiti indivizi provenind din diverse medii
profesionale. Ideile progresiste propuse de aceste tipuri de programe pun in discutie chiar competente ce tin de
viata intima, ex: competente si aptitudini sexuale sau munca in anumite conditii, munca in strainatate,
participarea la formari de pregatire pentru interviuri profesionale,etc.
Competentele sociale constituie
in egala masura un model de comportament social care utilizeaza analogia intre performanta sociala si
competentele motrice, de ex: sofatul.
Necesitatea antrenarii competentelor sociale
Pentru dezvoltarea competentelor sociale sunt propuse mai multe tehnici: jocul de rol, grile de indicatori
efectivi ai performantei, evaluarile prin comparatie intre indivizi. Cati indivizi au nevoie de antrenare, se
intreaba Moscovici, presupunand ca acest tip de formare ar fi eficace? Se poate spune ca toti indivizii si-ar
putea ameliora competentele sociale insa cu siguranta se poate afirma ca exista diferente intre indivizi in ceea ce
priveste prezenta acestor competente.
Dupa autor indivizii cei mai lipsiti de competente sunt:
- copiii respinsi, in general, datorita agresivitatii sau turbulentelor ori cei lipsiti de prieteni sau izolati;
- adolescenti si tineri singuri, timizi, non-conformisti sau cu probleme sexuale. Aproximativ 40% dintre studenti
se declara timizi, 55% dintre ei sunt adeseori singuri;
adulti care nu au prieteni sau cei care au probleme conjugale (un al treilea divort sau probleme cu copiii;
- persoanele varstnice singure, care intampina dificultati in a pastra legatura cu familia sau care au un caracter
dificil.
In contextul deprinderilor de viata, competentele sociale acopera o arie larga de elemente caracteristice
comunicarii sociale. Conditiile de crestere, algoritmul superficial
educativ al CP-urilor si mai ales probabilitatea redusa ca in aceste servicii copilul sa poata experimenta
roluri si competente ii face subiectii principali ai unui program de antrenare. In general, majoritatea profesiilor,
conditiilor de invatare, conditiilor de trai colectiv presupun contacte cu celalalt. In ceea ce priveste activitatea
profesionala, meseriile in general solicita competente specifice. Stim insa, ca in ceea ce priveste performanta
profesionala a tinerilor din CP este redusa precum capacitatea de a se stabiliza la un loc de munca. Adesea se
constata un comportament demisiv pe fondul imposibilitatii de a se concentra pe o sarcina specifica, sensibilitatii
sociale interpersonale care ii face vulnerabili in fata autoritatii pe care nu o recunosc sau ale carei exigente le
considera discriminari (ex: am plecat pentru ca mi-a spus sa nu mai stau, cred ca are ceva cu mine ca sunt din
casa de copii).
Ca sa descriem conceptul in aplicarea lui la diferite categorii putem adauga ca si bolnavii mintal sau
persoane cu o anumita tulburare psihica au deseori carente la nivelul competentelor sociale. Multi dintre adultii
neadaptati social cu tulburari nevrotice prezinta carente in functie de diferitele comportamente ale competentei
sociale (in cazul nostru competenta este la un nivel superior fata de deprindere sau poate fi numita deprindere
complexa) care pot fi: gratificatie, asertivitate, comunicare non-verbala deficienta, mijloace de conversatie
reduse, etc.
Asertivitatea= capacitatea de a influenta, de a exprima opinia intr-un mod adecvat fara constrangeri
interioare, capacitatea de a-l comada pe celalalt. Dupa Lazarus 1973 asertivitatea comporta 4 elemente:
Refuzul cererilor;
- cereri de favoruri si formularea de cereri;
- exprimarea sentimentelor pozitive si negative;
- initiere, continuarea si incheierea unei conversatii.
Gratificatia= sprijinul , considerata a fi cheia prieteniei, incurajarea, sprijinul, atentie fata de ceilalti.
Comunicarea non-verbala= semnele sociale ale competentelor sunt multe non-verbale; Factorul general
de expresivitate non-verbala:
Diferite expresii ale fetei;

Privirea intensa;
Apropiere mai mare;
Voce mai puternica, mai ascutita, mai expresiva;
Mai multe gesturi indreptate spre ceilalti, mai putine gesturi indreptate spre sine
Comunicarea verbala=se afla in centrul performantei si competentei sociale;
Empatia= capacitatea de a impartasii emotia resimtita de ceilalti;
Cooperarea = consta in a tine cont de obiectivele celorlalti si de propriile obiective astfel incat sa fie
atinse toate obiectivele mentionate.
Cunoasterea si rezolvarea problemelor = unele aspecte ale competentelor sociale sunt in afara
constiintei, tin de subconstient dar pot fi evocate. In domeniul competentelor sociale comportamentul este stabilit
de un anumit numar de reguli informale pe care indivizii le cunosc ex: regula tertului, in prietenie nu se accepta
sa tradezi confidentele, sa critici in public. O alta conditie este sa cunosti si sa intelegi adevarata natura a
situatiilor si relatiilor. S-a demonstrat ca adolescentii non-conformisti care nu au prieteni au idei false despre
prietenie: notiuni ca loialitate angajament si atentie acordate celorlalti le sunt total straine
Prezentarea de sine = imaginea de sine este ansamblul ideilor pe care un individ le are despre sine,
despre rolul sau, despre meserie, trasaturi de caracter si corpul sau./ Respectul fata de sine este limita pana la
care un individ are o parere buna despre el insusi/ Prezentarea de sine este comportamentul care vizeaza
influentarea manierei in care suntem vazuti de ceilalti. (in prezentarea de sine , spre exemplu, jena face parte din
anxietatea sociala rezultand in parte dintr-o atentie excesiva fata de sine si din teama de a nu fi dezaprobat de
ceilalti)
Modelul competentelor sociale dupa modelul competentei motorii (ex: mersul pe bicicleta, sofatul)
Perceptie
Motivatie
obiectiv

Transfer

Reactii
motrice

Bucla de feedback
Schimbari in
lumea exterioara