Sunteți pe pagina 1din 16

Managementul in

Europa de nord
Nisulescu
Bianca
Afaceri
internationale

Euromanagement
Partener strategic al Statelor Unite ale Americii
i al Japoniei n comerul internaional, Europa, cel
de-al treilea membru al Triadei economice mondiale,
a nceput n urm cu peste 50 de ani un complex
proces de integrare i de coordonare a sistemelor
economice, sociale, culturale i politice ale statelor
care au constituit UE. Contextul nou n care
acioneaz n prezent toate companiile europene,
nevoia acut pe care o resimt acestea de a avea
manageri bine pregtii din punct de vedere
profesional dar i al managementului tiinific, impun
utilizarea din ce n ce mai frecvent a unui termen
nc incomplet definit, acela de management
european.

Acesta este privit adesea i interpretat de


unii manageri de companii din state
membre ale Uniunii Europene ca un
antidot la managementul american sau la
managementul japonez.
Diversitatea extrem a contextului
cultural-istoric european este evident, iar
n aceste condiii numai abordarea
nuanat, contextualizat, ne poate
permite s interpretm n mod corect
particularitile acestui posibil model de
management.

rile nordice se caracterizeaz printr-un


ridicat sector al asistenei sociale, n care
statul i cetenii i asum n mod reciproc
obligaii, acces liber la resurse, acceptarea
contient de responsabiliti, mai ales de
natur social, inclusiv fa de imigrani, a
cror integrare este facilitat, valorizarea
mai degrab a sprijinului social mutual
dect a celui de natur material. n aceste
ri predomin o cultur birocratic,
caracterizat prin gndire, cu nclinaie spre
cunoatere, planificare strategic, accent
pe control managerial exercitat de un
manager care pune accent pe schimbare.

Analiznd contextul european i


particulariznd abordarea diferenelor culturale
pentru spaiul cultural-istoric i socio-economic
european rezult c acesta se caracterizeaz prin
dualitate. rile nordice i anglo-saxone se
caracterizeaz prin predominarea
universalismului, a caracterului neutru, a
caracterului specific, a statutului ctigat, a
individualismului, a perceperii secveniale a
timpului i a unei atitudini de existen n armonie
cu natura. n schimb, rile latine i cele din sudul
continentului se caracterizeaz prin predominarea
particularismului, a caracterului afectiv, a
caracterului difuz, a statutului atribuit, a
colectivismului si a unei atitudini de dominare a
naturii. Asemntoare este i situaia rilor din
centrul continentului i a rilor baltice.

Managementul in Suedia
Managementul suedez a avut ca
obiective: utilizarea integrala a fortei de
munca, asigurarea unei stabilitati relative
a preturilor si a puterii de cumparare,
repartitia echitabila a veniturilor,
echilibrul balantei de plati si altele.

Managementul in Suedia
Pentru fiecare obiectiv vizat se
elaborau politici adecvate de sustinere
macro si microeconomica. Intreprinderile
productive si organizatiile economice
erau antrenate in programe de
reconversie profesionala rapida, de
recalificare si stimulare a mobilitatii
geografice, beneficiind de stimulente
pentru crearea de noi locuri de munca.

Managementul in Suedia
Inflatia este controlata prin indexarea
anuala a pensiilor, iar salariile medii reale
ale lucratorilor din industrie in secolul XX
au crescut de peste cinci ori, de la 32 000
Sek/an la 182 400 Sek/an.
Pe langa salarii, intreprinderile achitau
si cotizatii patronale in contul pensiei
nationale complemetare, a asigurarilor pe
caz de boala etc.

Managementul economiei suedeze


s-a bazat pe o foarte puternica
influenta a sindicatelor. Suedia este si
acum tara cu cel mai inalt grad de
sindicalizare a fortei de munca din
Uniunea Europeana. Sub presiune
sindicala, guvernarile social-democrate
au facut numeroase concesii, intarind
an de an sectorul public, prin care s-a
realizat gestionarea tuturor formelor de
protectie sociala definitorii pentru
modelul suedez de bunastare.

Managementul suedez poate fi


incadrat in categoria celui mai inalt
pragmatism organizational. Cu toate
ca managerii au cele mai mici salarii
din UE, intreprinderile pe care le
conduc au evoluat competitiv sub
raport tehnic, economic,
organizational si al indicatorilor de
performanta manageriala.

Preocuparile pentru continua


imbunatatire a conditiilor de munca, de
organizare pe baze de autonomie
structurala care sa amplifice satisfactia
lucratorilor si creativitatea individuala si
de echipa sunt caracteristici de succes ale
culturii manageriale suedeze.
Comitetele de directie din intreprinderile
suedeze se consulta cu sindicatele si
reprezentantii salariatilor in abordarea
tuturor deciziilor majore, de importanta
strategica pentru viitorul firmei.

Cultura manageriala suedeza


defineste modelul de gandire si actiune
specific clasei manageriale, ca liant al
constructiei economice practicate peste
o suta de ani in aceasta tara. Managerii
suedezi sunt preocupati de performanta,
pe care o obtin concentrandu-si
cunostintele si priceperea pe abordari
rationale, logice, practicand un stil ce
pune mare pret pe dezvoltarea relatiilor
informale cu subalternii.

Concluzii
Suedia se remarca prin faptul ca este
tara cu cei mai multi experti, acestia
intruchipand, pe piata muncii, cultul
competentei profesionale.
Managerii suedezi au validat adevarul
ca, in era globalizarii, pot avea succes
aceia care stiu sa caute persistent noi
piete, descopera si valorifica pe acestea
noile oportunitati de afaceri.

Bibliografie

Istocescu, Amedeo Itinerar lusitan sau despre cultur i


management n Portugalia, Revista Economia, seria
Management, Bucureti, Editura ASE, nr. 2, 2003
Berstein, Serge, Milza Pierre Istoria Europei, Iai, Institutul
European, 1998
Brzea, Cezar Cetenia european, Bucureti, Editura
Universitar POLITEIA SNSPA, 2005
Nicolescu, Ovidiu Management comparat, Bucureti, Editura
Economic, 2001
Burdu, Eugen Management comparat internaional,
Bucureti, Editura Economic, 2001
Comnescu, Mihaela Management european, Bucureti,
Editura Economic, 1999
Istocescu, Amedeo O analiz cultural-managerial
comparativ a rilor latine din Europa, Revista de
Management comparat internaional, Bucureti, ASE,
C.N.E.S.M.C., nr.5, 2004
Mihut, Ioan Euromanagement, Editura Economica, Bucuresti,
2002