Sunteți pe pagina 1din 28

Sorin VLASE

1

Capitolul 5

CENTRE DE GREUTATE (MASĂ)

5.1. Centrul de greutate (masă) al unui sistem de puncte materiale

Să considerăm un sistem de puncte materiale

P , P ,

1

2

K

, P

n

având

G ,G ,

1

2

vectorii

K

,G

şi de greutăţi respectiv

n . Greutăţile formând un sistem de forţe paralele,

n poate fi aplicată în centrul forţelor

de poziţie

+ G

2

r r r r

,

r

r

n

1

2

, K

rezultanta

paralele a cărui vector de poziţie este dat de relaţia:

G = G

1

+K

+ G

n

r

rG

i

i

r i = 1

r

C

=

n

i = 1

G

i

,

r

r

ţinând seama că G m g

i

=

i

(5.1)

se obţine:

r

r

C

=

n

i

= 1

rm r g

i

i

n

i

= 1

m g

i

=

n

i

= 1

m r r

i

i

n

i

= 1

m

i

=

n

i

= 1

m r r

i

i

m

.

Fig.5.1. Centrul de mas ă al sistemelor de puncte

Fig.5.1. Centrul de masă al

sistemelor de puncte

(5.2)

deci centrul de greutate depinde de distribuţia maselor situate în punctele P de unde denumirea de centru de masă. Într-un sistem de referinţă cartezian acesta va avea coordonatele:

i

x

C

=

n

i =

1

m x

i

i

m

;

y

C

=

n

=

1

i

m y

i

i

m

;

z

C

=

n

=

1

i

m z

i

i

m

(5.3)

5.2.Centrul de greutate (masă) al unui solid

În cazul unui corp continuu, îl vom considera divizat în volume

elementare care au masa greutate este dat de:

de

m .

i

Vectorul de poziţie al centrului

2

MECANICĂ. STATICA

n

r

m r

i

i

r i = 1

r

C

=

n

i = 1

m

i

.

Dacă facem ca elementele de masă să devină din ce în ce mai mici, la limită, sumele reprezintă sume Riemann, deci se va putea scrie:

r

r

C

=

D

rdm r

D

dm

=

D

rdm r

m

(5.4)

Fig.5.2. Centru de greutate al rigidului

Fig.5.2. Centru de greutate al rigidului

cu componentele:

x

C

=

D

xdm

m

;

5.3. Momente statice

y

C

=

D

ydm

m

;

Se numeşte moment static şi se notează cu

r

S

=

R

r

rdm

cu componentele:

S

x

=

R

=

 

R

xdm

r

xdm i

;

S

+

 

y

=

R

ydm

 

 

R

ydm

S r

r

j

z

C

=

D

zdm

m

mărimea:

+

 

;

R

S

zdm k

z

=

R

r

zdm

(5.5)

(5.6)

(5.7)

Atunci centrul de masă va avea expresia:

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

Sorin VLASE

3

cu componentele:

x

C =

S

x

m

r r =

C

;

y

R

r

rdm

r

S

=

m

m

C

=

S S

y

;

z

C

=

z

m m

(5.8)

(5.9)

Momentele statice dau o măsură a distribuţiei maselor în spaţiu.

5.4. Formule pentru determinarea poziţiei centrelor de greutate

În general, dacă rigidul are o densitate variabilă ρ(x,y,z) , ţinându-se seama de relaţia dm = dV unde dV reprezintă elementul de volum, va rezulta:

cu componentele:

x

C

=

D

x dV

D

dV

;

r

r

C

y

=

C

D

r

r

dV

=

D

D

dV

y

dV

D

dV

;

z

C

=

D

z

dV

D

dV

(5.10)

(5.11)

Dacă avem de-a face cu un corp omogen, deoarece

= ct , se obţine:

cu componentele:

x

C

=

D

r r

dV

 
 
 

V

 

;

y

C

=

r

r

C

=

D

xdV

V

=

D

r

r

dV

V

D

ydV

V

;

z

C

=

D

zdV

V

.

(5.12)

(5.13)

În cazul în care avem de-a face cu plăci omogene de grosime constantă t (fig.5.3), se poate scrie dV = t dS şi atunci se obţine:

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

4

MECANICĂ. STATICA

cu

componentele:

x

C

=

D

xdS

S

;

r

r

C

C

y

=

=

D

r

r

dS

D

S

ydS

S

;

z

C

=

D

zdS

S

(5.14)

(5.15)

D r r ◊ dS ∫ D S ydS S ; z C = ∫ D

Fig.5.3

dS ∫ D S ydS S ; z C = ∫ D zdS S (5.14) (5.15)

Fig.5.4

În sfârşit, dacă se consideră o bară omogenă de secţiune constantă

(fig.5.4), se poate scrie

dV = S dL

 
 

D

r

rdL

 

r

r

C

=

L

 

ydL

;

y

C

=

D

L

iar centrul de greutate va fi dat de:

;

z

C

=

D

zdL

L

(5.16)

(5.17)

cu componentele:

x

C

D

xdL

L

=

S

5.5. Proprietăţile centrelor de greutate (masă)

O serie de proprietăţi care se demonstrează uşor uşurează calculul

poziţiei centrului de greutate (masă).

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

Sorin VLASE

5

dacă toate masele punctelor se multiplică cu acelaşi scalar, poziţia centrului nu se schimbă (un corp omogen are acelaşi centru de greutate indiferent de matrialul din care este confecţionat).

dacă toate punctele unui sistem material se află pe o dreaptă sau într-un plan, centrul de masă este situat pe acea dreaptă sau în acel plan.

dacă un sistem material are un plan de simetrie, centrul de masă se află în acel plan de simetrie.

dacă un sistem de puncte admite o axă de simetrie, centrul de masă se află pe acea axă de simetrie.

dacă un sistem de puncte materiale admite un centru de simetrie, acesta va fi centrul de masă (exemplu: sfera are centrul de masă în centrul ei).

centrul de greutate (masă), fiind centrul unor forţe paralele se bucură de toate proprietăţile enunţate pentru acesta, inclusiv de aceea că nu depinde de sistemul de coordonate ales ci doar de distribuţia relativă a punctelor materiale componente.

5.6. Calculul poziţiei centrelor de greutate (masă)

Bară. Pentru o bară dreaptă, cu secţiune constantă, alcătuită dintr-un material omogen, din considerentele de simetrie enunţate mai sus,centrul de masă se va găsi în centrul ei. Triunghi. Un triunghi poate fi conceput ca fiind alcătuit din bare de grosime infinitezimală (fig.5.5). Pentru fiecare astfel de bară centrul de greutate se va afla la mijlocul ei. Dacă unim toate aceste puncte se obţine mediana triunghiului. Rezultă că centrul de greutate al triunghiului trebuie să se găsească pe mediana lui. Raţionamentul poate fi aplicat şi pentru celelalte două

laturi ale triunghiului. Va rezulta că

centrul de masă se găseste la intersecţia medianelor. Din geometria analitică se ştie că pentru a determina coordonatele acestui punct putem folosi relaţiile:

Fig.5.5. Centrul de greutate se afl ă pe median ă

Fig.5.5. Centrul de greutate se află pe mediană

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

6

MECANICĂ. STATICA

x

x 2

1

+

x

+

x

3

Fig.5.6. Centrul de greutate al triunghiului

Fig.5.6. Centrul de greutate al triunghiului

y

C

C

=

x

i

y

1

+

3

y

2

+

y

3

şi

3

y

i

=

;

unde

coordonatele vârfului triunghiului.

reprezintă

i

al

Se

cunoaşte că

intersecţia medianelor se află

la o treime de bază şi două treimi de vârf. Putem folosi acestă observaţie pentru a determina poziţia centrului de masă pentru un triunghi dreptunghic. Astfel dacă împărţim cele două catete în trei părţi şi ducem paralele la ele prin punctele care determina prima treime a fiecărei catete, atunci punctul de intersecţie al celor două paralele ne va da centrul de masă (fig.5.6).

Dreptunghi. Pentru dreptunghi (şi paralelogram), datorită simetriei, centrul de masă se va găsi în centrul de simetrie deci la intersecţia diagonalelor (fig.5.7). Dacă dreptunghiul (paralelogramul) are o orientare oarecare în spaţiu,

iar

le vârfurilor, luate într-o

ordine de parcurgere orară sau antiorară, atunci coordonatele centrului de greutate sunt date de formulele:

Fig.5.7. Centrul de greutate al dreptunghiului

Fig.5.7. Centrul de greutate al dreptunghiului

y

4

;

.

Fig.5.8. Centrul de greutate al arcului de cerc

Fig.5.8. Centrul de greutate al arcului de cerc

(

x

i

,

y

i

)

sunt coordonate-

x

1

+

x

3

x

2

+

x

4

x

y

C

C

=

=

y

1

2

+

y

3

2

=

=

y

2

2

+

2

Arc de cerc. Pentru un arc de cerc din fig.5.8, datorită simetriei, avem

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

Sorin VLASE

7

x

C

= 0

. Rămâne de calculat

y

C

y

C

. Avem:

ydL

=

L

Se observă că avem relaţiile: y = R cos

variaţie de la

;

dl = Rd . Unghiul

- α până la α, deci putem scrie:

y C =

∫ R cos d ∫ Rd
R
cos
d
Rd

= R

sin

θ

are o

În cazul când avem de calculat centrul de masă a unei jumătăţi din circumferinţa unui cerc (fig.5.9), în formula anterioară facem α = π/2 şi se obţine:

y

C

=

R

sin 2 R 2 = 2
sin
2 R
2
=
2
Fig.5.9. Centrul de greutate pentru jum ă tate, respectiv un sfert de circumferin ţă

Fig.5.9. Centrul de greutate pentru jumătate, respectiv un sfert de circumferinţă

o axă

OY

care este prima bisectoare va fi:

Y

C

=

R

sin 2 R 4 2 = 4
sin
2
R
4 2
=
4

Dacă avem un

de

circumferinţă, atunci alegând sistemul de axe ca în fig.5.9.b putem scrie

sfert

x

C

= y

C

.

Coordonata

a centrului de greutate faţă de

Y

C

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

8

MECANICĂ. STATICA

iar coordonatele centrului de masă sunt:

x

C

=

y

C

=

Y

C

cos

2 R

=

4

Sector de cerc. Pentru coordonate simetriei se va putea scrie(fig.5.10):

formula:

x

C a centrului de masă, din cauza

C se va utilize

x

C

= 0.

Pentru

y

Fig.5.10. Centrul de greutate al sectorului de cerc

Fig.5.10. Centrul de greutate al sectorului de cerc

ydA

dA

.

y C

=

Alegem elementul de arie un sector de cerc cu deschiderea infinitezimală d . Aria acestui sector (asimilabil cu un

1

triunghi) va fi: dA = R Rd

2

iar coordonata centrului de masă

variaţie de la -α până la α. Atunci:

y

2

=

C 3

R

cos

.

Unghiul

are o

y C

=

2 1 2 ∫ R ◊ cos R d 3 2 1 2 ∫ R
2
1
2
R
◊ cos
R
d
3
2
1
2
R
d
2

=

2

sin

R

3

În cazul când avem de calculat centrul de masă a unei jumătăţi din

discul din fig.5.11.a, în formula anterioară facem

y

C =

sin

2

2

4

R

R

=

3

3

2

.

= 2
=
2

şi se obţine:

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

Sorin VLASE

9

Dacă

un

circumferinţă

avem

de

sfert

atunci

alegând

 

sistemul

de

axe

ca

în

fig.5.11.b

putem

scrie

Coordonata

X

C

= Y

C

Y

C

.

a

Fig.5.11. Centrul de greutate pentru jum ă tate, respectiv un sfert de disc

Fig.5.11. Centrul de greutate pentru jumătate, respectiv un sfert de disc

centrului de greutate faţă de o axă OY care este prima bisectoare va fi:

Y

C

=

2

R

sin

4

=

4 2 R
4
2
R

3

3

 

4

,

iar coordonatele centrului de masă sunt:

x

C

=

Sfert de elipsă. Pentru calculul centrului de greutate ale sfertului din elipsă de semiaxe a şi b este convenabil a folosi coordonatele polare generalizate. Deci făcând schimbarea de coordonate:

y

C

=

Y

C

cos

4 R

=

4

3

.

Fig. 5.12. Transformarea domeniului prin utilizarea coordonatelor polare

Fig. 5.12. Transformarea domeniului prin utilizarea coordonatelor polare

 

x

= a

cos

;

y = b

sin

,

elementul de arie

dA

poate fi scris:

 

dA = dx dy = Jd

d

= a b

d

d

.

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

10

MECANICĂ. STATICA

Sfertul de elipsă definit de ecuaţiile:

2 x 2 a x > = 1 , [0, ] , 2
2
x
2
a
x
>
= 1 ,
[0,
]
,
2

+

y

2

b

2

0,

= 1

y >

,

0

devine:

iar coordonatele centrului de masă vor fi date de:

2

d

2

1

0 0

∫ xdA ∫∫ a cos ab d d = = x C ∫ dA ∫∫
xdA
∫∫
a
cos
ab
d
d
=
=
x C
dA
∫∫
ab
d
d
4b
şi în mod analog:
y C =
.
3

Calota sferică. Din cauza simetriei se

Mai

departe avem:

obţine imediat:

x

C

=

y

C

= 0

.

z C

=

zdA

dA

.

cos

d

4a

3

=

a

1 2

d

d

=

0 0

Fig.5.13. Centrul de greutate al calotei sferice

Fig.5.13. Centrul de greutate al calotei sferice

Se va alege elementul de arie ca în

figură, deci care ar putea fi asimilată cu o fâşie de lungime 2 r şi grosime dL deci de arie: dA = 2 πr dL . Dacă se notează unghiul care determină elementul de arie cu θ şi variaţia lui cu dθ, atunci se obţine:

dL

z

=

=

R

d

R

cos

,

,

r

=

R

sin

dA

=

2

R

2

,

sin

d

,

unde

R

este raza calotei sferice. Se obţine:

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

Sorin VLASE

11

z C

 

0

R

 

2

 

R

2

sin

d

 

=

cos

 

=

 

0

2

 

2

 

sin

 

d

 

R

 

R

1

 

cos 2

 

R sin

2

 

=

=

 
 

4

1

 

cos

 

4sin

2

2

 R cos 2   0  4   cos 2  
R
cos 2
0
4
cos 2
0
2
= R cos

2

=

Dacă se consideră o jumătate din suprafaţa unei sfere, se obţine:

z C =

R cos 2

2

=

R

2

.

R . Din

(centrul de masă

se va găsi pe axa Oz) . Se alege elementul de volum ca în fig. 5.14, la

z . El poate fi asimilat cu un cilindru de

cota

considerente de simetrie rezultă imediat:

Semisfera plină. Să considerăm o semisferă de rază egală cu

x

C

=

y

C

= 0

3 R 8 Fig.5.14. Centrul de greutate al semisferei
3
R
8
Fig.5.14. Centrul de greutate al
semisferei

r = R z şi grosime

rază egală cu

dz . Centrul de masă va fi determinat cu

relaţia:

2 2
2
2

R

0

z

(

R

2

z

2

)

dz

zdV

V

z

r

2

dz

z

C

=

=

r

2

dz

=

R

0

(

R

2

z

2

)

dz

=

Optime

coordonatele sferice:

de

elipsoid.

x

y

z

=

=

=

a

b

c

sin

sin

cos

cos

sin

Dacă

;

;

se

aleg

ţinând seama de formula Jacobianului în acest caz:

Fig.5.15.Centrul de greutate al optimii de elipsoid

Fig.5.15.Centrul de greutate al optimii de elipsoid

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

12

MECANICĂ. STATICA

dV =

2

sin

d

d

d

,

integrala triplă se transformă în trei integrale simple, obţinându-se în final:

x

C

=

3

8

a

;

y

C

=

3

8

b

;

z

C

=

3

8

c

.

Con circular drept. Con.

cercului de bază

Să consideră un con circular drept cu raza

şi cu înălţimea H. Din considerente de simetrie

R

x

C

=

y

C

= 0

. Pentru calculul lui

z

C

se alege un element de volum

dV

la înălţimea z ca în fig. 5.16 , asimilabil cu un cilidru de rază r şi înălţime dz. Avem, din asemănare:

 

r

H

z

=

R

H

 

de unde:

 

R

 

r =

(H

 

z)

.

 

H

 

Putem calcula acum:

 

zdV

 

3

z

r

2

dz

=

   

=

1

R

2

H

2

R H

3

 
 

R

3

R

2

0

 

(

H

 

)

2

dz

 

z

 

z

=

H

 
 

R

2

H

3

4

z

C

=

=

Fig.5.16. Centrul de greutate al conului circular drept

Fig.5.16. Centrul de

greutate al conului

circular drept

deci centrul de masă se va găsi la o pătrime din înălţimea de bază. Rezultatul rămâne valabil şi dacă conul nu este circular sau drept.

Piramida regulată dreaptă. Piramida. Pentru o piramidă, aplicându-se aceleaşi raţionamente ca în cazul conului se va obţine acelaşi rezultat:

z C

=

H

4

.

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

Sorin VLASE

13

Fig.5.17. Centrul de greutate al piramidei

Fig.5.17. Centrul de greutate al piramidei

Suprafaţa laterală a unui con. Putem concepe suprafaţa laterală a conului alcătuită din suprafeţe triunghiulare infinitezimale. Pentru un triunghi oarecare

centrul

greutate se va

Fig.5.18. Centrul de greutate al suprafe ţ ei laterale a conului

Fig.5.18. Centrul de greutate al suprafeţei laterale a conului

de

găsi

la

o

treime

de

bază şi două treimi de vârf, deci distantanţa de la acesta până la planul bazei va fi o treime din înălţime. Centrele de greutate ale tuturor triunghiurilor infinitezimale se va găsi într-un plan aflat la distanţa de H/3 de bază deci va rezulta că şi centrul de greutate al întregii suprafaţă se va găsi

în acest plan, adică

H

3

.

z C

=

Suprafaţa laterală a unei piramide. Printr-un raţionament similar rezultă

z C =

H

3

.

5.7. Teoremele lui Pappus-Guldin Cele două teoreme permit în unele cazuri uşurarea calculului unor centre de greutate (masă). Calculul centrelor de masă presupun calculul unor integrale iar cele două teoreme permit înlocuirea calculului unor integrale cu rezultate deja cunoscute. Să considerăm mai întâi un arc de curbă plană (C) (fig.5.19) Teoremă. Aria suprefeţei generată prin rotirea completă a arcului de curbă în jurul unei axe din planul său (pe care nu o intersectează)

Fig.5.19.Prima teorem ă Pappus-Guldin

Fig.5.19.Prima teoremă Pappus-Guldin

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

14

MECANICĂ. STATICA

este egală cu lungimea arcului de curbă înmulţită cu lungimea cercului descris de centrul de greutate al curbei. Demonstraţie. Elementul de arc ds generează prin rotaţie o suprafaţă care este egală, într-o aproximatie de ordinul întâi, cu produsul dintre lungimea cercului descris de coordonata y şi grosimea suprafeţei ds:

dA = 2

yds .

(5.18)

Întrega suprafaţă va fi obţinută prin însumarea tuturor suprafeţelor elementare dA :

A =

L

dA

=

2

L

ydL

(5.19)

ţinând seama de formulele de definiţie ale centrelor de greutate, se obţine:

L

yds

=

L

(5.20)

unde este distanţa centrului de greutate la dreapta în jurul căreia se face rotaţia. Rezultă:

A

= 2

L

(5.21)

Să considerăm acum o suprafaţă plană.

Teoremă. Volumul generat prin rotirea completă a suprafeţei în jurul unei axe din planul său (pe care nu o intersectează) este egal cu aria suprafeţei respective înmulţită cu lungimea cercului descris de centrul de greutate al suprafeţei.

Fig.5.20. A doua teorem ă Pappus-Guldin

Fig.5.20. A doua teoremă Pappus-Guldin

Demonstraţie. Elementul de arie dA generează prin rotaţie un volum care este egal, într-o aproximatie de ordinul întâi cu produsul dintre lungimea cercului descris de coordonata centrului suprafeţei y şi mărimea suprafeţei ds:

dV

= 2

ydA

(5.22)

Întregul volum va fi obţinut prin însumarea tuturor volumelor elementare dV :

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

Sorin VLASE

15

V =

S

dV

=

2

S

ydA

.

(5.23)

Ţinând seama de formulele de definiţie ale centrelor de greutate, se obţine:

S

ydA

=

A

(5.24)

unde

căreia se face rotaţia. Rezultă:

este distanţa centrului de greutate al suprafeţei la dreapta în jurul

V = 2

A

(5.25)

Aplicaţie. 1. Dacă se consideră suprafaţa generată prin rotaţia unui semicerc în jurul diametrului (fig.5.21), se va obţine o sferă de suprafaţă

S = 4

R

2

. Lungimea semicercului este

L =

R .

Aplicând prima teoremă se va obţine poziţia centrului de masă pentru linia materială omogenă în formă de semicerc:

2

y

C

L

=

S

2

y

C

R

=

4

R

2

y

C

=

2 R

Aplicaţie. 2. Dacă consideră

se volumul generat prin rotaţia unei jumătăţi de cerc în jurul diametrului (fig.5.22), se va obţine o sferă de

.

4

R

3

volum

V

=

Fig.5.21 Fig.5.22

Fig.5.21

Fig.5.22

3

R

2

2

Aria jumătăţii de sferă este

S

=

.

Aplicând a doua teoremă se va obţine poziţia centrului de masă pentru o jumătate de cerc:

2

y

C

S

=

V

sau:

Fig.5.23. Calculul volumului torului

Fig.5.23. Calculul volumului torului

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

16

MECANICĂ. STATICA

Rezultă:

2 R 4 2 y = R C 2 3 4R . y C =
2
R
4
2
y
=
R
C
2
3
4R
.
y C =
3

3

Aplicaţie. 3. Folosind teoremele anterioare se poate calcula cu uşurinţă suprafaţa laterală şi volumul torului (fig.5.23), (corpul obţinut prin rotaţia unui disc în jurul unei axe din planul său). Dacă se notează cu R raza discului iar cu a distanţa dintre centrul acestuia şi axa în jurul căreia se va face rotaţia, aplicând prima teoremă se obţine:

sau:

2 a2

S

=

4

R = S

2

aR

.

Aplicând cea de-a doua teoremă, se va obţine:

2

a

R

2

= V

deci

V

= 2

2

aR

2

.

5.8. Centrul de masă al figurilor compuse

Să considerăm un corp care poate fi considerat ca fiind compus din două corpuri R 1 şi R 2 (fig.5.24.a). Ne propunem să determinăm legătura dintre poziţia centrului de greutate pentru întregul corp şi poziţiile centrelor de greutate ale corpurilor componente. Scriind expresia centrului de greutate pentru întregul corp şi ţinând seama de proprietăţile de aditivitate ale integralei, se obţine:

a) b) Fig.5.24. Centrul de mas ă al figurilor compuse

a)

b)

Fig.5.24. Centrul de masă al figurilor compuse

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

Sorin VLASE

17

r

r

C

=

R

r

rdm

R

dm

rdm r

+

rdm r

R

1

R

2

=

dm

+

dm

R

1

R

2

=

m r r

1

1

+

m r r

2

2

m

1

+

m

2

Am folosit relaţiile:

r

rdm

r

rdm

r

r

R

1

 

r

R

2

;

r

2

=

 

m

2

1

1

;

rdm r

=

 

R

2

m y

1

1

+

m

2

y

2

 

m

1

+

m

2

 

;

m r

1

R

1

m

1

rdm r

=

=

de unde:

Pe componente, se va putea scrie:

x C

=

m x

1

1

m

+ x

2

2

m

1

+

m

2

;

y

C

=

m r

2

2

z

C

=

m z

1

1

m

+ z

2

2

m

1

+

m

2

(5.26)

(5.27)

(5.28)

În cazul în care avem de-a face cu n corpuri, formulele vor deveni:

r r m r r + m r r + K + m r 1
r
r
m r r
+
m r r
+
K
+
m r
1
1
2
2
n
n
r
=
,
C
m
sau, pe componente:
n
m i x
m x
+
m
x
+
K
+
m
x
i
1
1
2
2
n
n
i
=
1
x
=
=
C
m
m
n
m i y
m y
+
m
y
+
K
+
m
y
i
1
1
2
2
n
n
i
=
1
y
=
=
C
m
m
n
m z
m z
+
m z
+
K
+
m z
i
i
1
1
2
2
n
n
i =
1
z
=
=
C
m
m
 

(5.29)

;

;

(5.30)

rezultatele putând fi demonstrate prin inducţie matematică.

omogene,

constantă, poate fi simplificată şi vom avea formulele:

Dacă

avem

de-a

face

cu

corpuri

densitatea,

x

C

=

x V

1

1

+

x V

2

2

+

K

+

x V

n

n

V

=

n

=

1

i

x V

i

i

V

;

fiind

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

18

MECANICĂ. STATICA

y

C

z

C

=

=

y V

1

1

+

y V

2

2

+

K

+

y V

n

n

z V

1 1

+

V

2

+

z V

2

K +

z V

n

n

V

=

=

n

=

1

i

y

i

V

i

n

i

= 1

V

z V

i

i

V

.

;

(5.31)

În cazul în care avem plăci plane cu aceeaşi grosime, rezultă formulele:

x

C

y C

z

C

=

=

=

n

∑ x i A x 1 A + x A + K + x A
x i A
x 1 A
+
x
A
+
K
+
x
A
i
1
2
2
n
n
i
=
1
=
A
A
n
y A
y
A
+
y
A
+
K
+
y
A
i
i
1
1
2
2
n
n
i =
1
=
A
A
n
z
A
z
+
z
A
+
K +
z
A
i
i
1 A
1
2
2
n n
i
=
1
=
A
A

iar dacă avem de-a face cu o linie materială omogenă:

x

C

y

C

z

C

=

=

=

x L

1

1

+

x L

2

2

+

K

+

x L

n

n

y

1

L

1

+

y L

2

2

L

+

K

+

y

n

L

n

z L

1

1

+

z

2

L

L

2

+

K

+

z

n

L

n

L

=

=

=

n

=

1

i

x i L

i

n

=

1

i

L

y

i L

i

n

i =

1

L

z i L

i

L

 

;

;

(5.32)

.

 

;

 

(5.33)

În cazul în care corpul R poate fi considerat ca fiind alcătuit dintr- un sistem R 1 din care lipseşte al doilea R 2 (fig.5.24.b), ţinând seama de aceeaşi proprietate de aditivitate a integralei, se poate scrie:

r

r

C

=

rdm r

R

dm

R

sau, pe componente:

rdm r

rdm r

R

1

R

2

=

dm

dm

R

1

R

2

=

m r r

1

1

m r r

2

2

m

1

m

2

(5.34)

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

Sorin VLASE

19

x C

=

m x

1

1

m x

2

2

m

1

m

2

;

y

C

=

m y

1

1

m

2

y

2

m

1

m

2

;

z

C

=

m z