(Thompson (1998) ) - Media & Modernitatea 2 PDF

Polity Press
Editura ANTET pentru prezenta versiune 111 limba romana.
CUPRINS
]'reta?<J ..................................... :.......................................... :................................ 5
Jntl'oc/l/cere .................................................................... :....................................7

Redactor: Nicolae Nastase
Tehnoredactare computerizata: Cristina Fatu
Coperta: Ion Nastase
John B. Thompson (1998, [1995]): Media si modernitatea: o teorie

sociala a Mass-media, Traducere de Miruna Tataru Cazaban, Antet, f.a.
1. Comunic.are $i context social .................................................................... 15

Ac~une, putere ~i comunicare ............................................................... .16
Modurile de folosire ale mijloacelor de comunicare .......................... 22
Cfiteva caractelistici ale "comunidirii in masa'.' ................................... 27
Reordonarea spa~ullli ~i a timpului .:..................................................... 35
Comunicare, apropriere ~i via?! de fiecare zi .......................................40
2. Mass-media $i dezvoltarea societaplor moderne !.....................................47

Cateva dimensiuni institutionale ale societiiti1or moderne ................ 49
Comunicare, transformare in bunuri si ascensiunea tiparului .........55
Aseensiunea c'omertului ell ~tiri .........:................................................... 65
TeOlia sferei publice: 0 evall1are preliminara .......................................70
Cre~terea industriilor rnass-m~dia: q perspectiva de ansamblu ....... 76
"
ISBN 973-8203-02-3
. ~., \
. .~
.. ! ,
.'J.
...
'.
3. Ascensiu~ea interac~~lI1ii mediate ..................... ::: ..:.:: ..... :.... :.... :~ ........~ ...81
Trei tipuri de interactiune
82
. .......................................................................
.
Organizarea sociala a cvasiinteractiunii mediate .................................87
Acpunea la distanta (1): acjionand pentru eei aflati la distanta ................ 98
Acjiunea 1a distanti\ (2): acjiw1ea de l-aspuns in conte>.ie indepartate .106
4. Transiormarea vizibilitiIpi ........................................................................ 116
Public ~i privat ......................................................................................... 117
Publicul nelocalizat: ascensiunea caracterului public mediat .........121
v ..
. 'b'J'
ManagemenluI VIZl
1 1tatu
...................................................................
.. 130
Tiparul a fast executat de tipografia

ANTET xx: PRESS
.
Umitele confrolului: gafele, scandalUJile ~i

celelalte surse de neplaceri ....................... .136
de Targ, Prahova
5. Globalizarea comuniciJrii ......................................................................... 144
StT. Max Heberlin, nr. 677
ApaJitia rer-e]plor de comunicare g]obaUi ........................................... .146

Modelele cOllllmicarii globale astazi: 0 privire de ansamblu .......... 153
Teoria imperialisrnului cultural: 0 reevaluare ....................................158
Filipe~tii
JOi-lN B. THOMPSON
Difuzarea globalizati, apropIierea localizati:

.
spre 0 teOlie a globalizani mass-media ... .166
6. ReancoFarea tradi{:iei ................................................................................ 172
Natura tradi~ei ......................................................................................... 173
Trad'"
''? .. .................................. .180
.
1~e ~1 mass-med'1a (1) : trac1"l\ia d'1slrusa.
Tradi~e ~i mass-media (2): tradi~a dislocat:a ......................... :.......... .189
Populatii migratoare, traditii nomade:
cateva sw-se de conflict cultural ............... .194
I
. ,
7. SineJe ~i experienta intr-o Jume mediata ...............................................198

Sinele ca proiect simbolic ...................................................................... 200
.
vld'
lti
n "rrutatea nonrec1proca
a lstantav .............................................. ...... 209
Desechestrarea ~i medierea expelientei ............................................ 215
Oppuni noi, raspwldeli noi: a trai 11ltr-o lwne mediata .................... .221
8. Reillvelltarea caracte11Ilui public ............................................................225

Caracterul public dincolo de stat ...:..................................................... 226
Vizibilitatea dincolo de loc .. .. ...... ,. ................................................. 232
Spre 0 reinnoire a politicii democrati2e ............................................. .238
Spre 0 e~ca a responsabilitapi globale ............................................... .246
Note ................................................................................................................. 253
Prefatii
,
Aceasta carte este elaborarea si clarificarea unor idei schitate ini~al in
lucrarea mea Ideoiogy and ModeI~ Culture. Acolo avansam ideea ca, dad!
vrem sa inte1egem transformfuile eulturale asociate eu ascensiunea societatilor moderne, atunci trebuie sa acordfun un r01 central dezvoltarii mijloac~lor de comunicare si impactului 101: In aceasta carte incerc sa raspulld
acestei exigente. Ex~linez in detaliu natura mijloacelor de co.m~nic~e ~i
fonnele lor schimbatoare; discut aparipa industriilor mass-media ~l analizez
illlele Lendinte recente; dar. mai ales, incerc sa arat ci dezvoltarea mijloacelor de com~licare s-a impletit in mod fundamental eu transfoi111arue institutionale majore care au modelat lwnea moderna Inten~onez in pIimul rand
sa' explorez aceste interconexiuni, sa Ie trasez cOllturwile ~i sa exanlinez
implica~i1e lor, ~i sper sa adue totodata 0 ~larificare as~pra}wl~ contemporane saturate de mass-media, evitiind 0 preocupare lmoapa fata de prezent
Sunt profund indatorat numero~ilor prieteni ~i eolegi eu care am discutat aceste teme de-a lungul atillor si care ~i-au facut timp pentru a citi ~i comenta scllitele antelioare ale texhllui. Uzbeth Goodmatl trebuie amintiti
in mod spe~ial: ea mi-a facut multe sugestii folositoare ~i a reprezentat 0
permanenta Sill'Sa de incw'ajare ~i de sus~nere. Conversapile cu :rn~l?n~
Giddens si David Held m-au ajutat sa conturez problemele acestcl carp'; el
au citit de' asemcnea 0 schita preliminara, iat reactiile lor mi-au fost de mare
fo10s. Peter Burke, jatlleS Lull, Williatll Outhwaite ~i Atmabelle SrebernyMohmnmadi au fost genero~i cu timpul ~i cu comentariile lor; Ie stmt recunoscator pentru cliticile lor patrunzatoare ~i pentru refe?ntele nWll~roase
1a lucrari releVatlte pentru domeniile lor de ccrcetare. MiChelle Stmworth,
Henrietta Moore, Helga Geyer-Ryan $i Peter ~i ~rin Groombtidge au fo~t ,
plieteni nlinunap, ~i intotdeaulla m-au statuit bin~. Inri face de asem~nea piacere sa-i multumesc lui AVlil Symonds pentru rabdarea cu care a facut procesarea word; lui Ann Bone - pentrll grija ell care a editat tcxtul; ~i multor
oameni de la Polity Press ~i de la Blackwell Publishers - in special lui Gill
Motlev Julia HarSatl~ Nicola Ross, Patn Thomas, Un Lucas ~i Gumy Stroud. Lewis~. care m-au ajutat, intr-un stadiu sau altul, la pregatirea publidirii
acestei dlrti.
J.BT, Camblidge, decembrie 1994
Introdl1cere
,,10 am zis cit, dupa cum gandesc~i crez io, totu' era un haos, adica pamantu', aeru', apa ~i foeu' erau amestecate impreuna, ~i din gramada asta,
crescand a~, facutu-s-a ceva mare, a~a cwn se face branza din lapte, !?i din
asta se fiicma ni~te viermi, ~i a~tia fost-au lngerii; ~j cea mai sfanrii putere a
vorbit ca a~tia sa fie Dwnnezeu ~i ingetii; ~i in ru nwnar de ingeli erd ~i Durn, nezeu, facut!?i eI din acea grrunada in acela!?i timp, ~i a fost facut stapan"."l
Aceste cuvinte, rostite in secolul al XVI-lea de un morar din Montereale, un
nuc sat din Friuli, in zona care se nume~te acum Italla de Nord, ne SUl1)rind
astiizi ca vestigii ale unei aIte epoci. Nu este u!?or pentru noi sa luam In serios vizinnea despre lume pe care 0 transmit san sa intelegem de ce persoana care Ie-a pronuntat - un om numit Domenico Scandella, caruia i se spunea ~i Menoech\o _. a trebuit sa plateasca amt de scump pentru credintele
sale excenhice. (Menocchio a fost interogat, intemnitat ~i, in cel~ din mma,
eondamnat 1a moarte.) Dar, in ciuda distantei care separii lumea noastra de
lumea aeestui morar din seeolu} al XVI-lea, exista 0 trasatun'i soeiahl de 0
importanta, fundarnentala care illeaga pe el de noL Cad, spre deosebire de
mu1~ dintre confra~i sai sateni, Menocchio ~tia sa citeasca.
,
Prinhe alte lueruri, Menocehio citise ncavallier Zuanne 'de Mandavilla,
o traducere a cfu1ii populare de dlatorii ahibuita lui Sir lohn Mandeville.
Saisa initialla mijlocul secolului al XIV-lea, eartea a fost tipruita ln mai multe
randUli 1;1 secolul al XVI-lea !?i larg raspandirn in Europa. In ea, Menocchio
citise despre ~ri lndepartate unde oamenii practicau obiceillli dlfeJite, astultau de legi diferite ~i aveau conYingeri difelite; el citise despre pnuttui In
care unii oameni venerau soarele, alpi verierau foeu}, iar alpi venerau imagini ~i idoli, despre insule Iocuite, dupa cate se pare, de canibali, pigmei ~i
oameni ell cap de caine. Aceste deselieri I-au ttllburat profund pe Menocchio ~i I-au determinat sa puna la indoiaEi fundamentele propriilor sale eredinte. Ele i-au furnizat 0 fereastra spre 0 alta lume, 0 lume in care 'putea pa~i
temporar ~i din care putea ved~a - ru tipuJ de disconfort care lnSOre~te adesea descoperirea alternativelor -lumea vie~i lui de zi cu zi din Montereale.
Nu este nici 0 lndoiall ca Menocchio era un om eu 0 imaginape ie~ita
din comull. Cosmogonia sa stranie era proplia lui crealie, iar ideile saJe erau,
probabil, intiimpinate de confratii sm sateni eu un amestec de precalltie, nedumelire ~i groaz3. In timp ce era interogat, Menocchio a insistlt In mod
JOHN B. THOMPSON
repetat ca ideile sale erau proplia lui inventie (,Sir, nu am int-.alnit niciodata
pe cineva care sa sus~na aeeste opinii; aeeste opinii provin toate din capul
meu"), dar aeest fapt era numai. partial adevarat Pentru cit Menocchio citise multe cilrti si culesese mult:e idei din ele, lmaginatia lui vie prelucrase
aceste idei, Ie d~duse un sens, Ie amestecase inb'e ele !,'i eu idei exb'ase din
tradittile orale ale vietti rurale. Vedelile lui Menoechio erau, neindoielnic,
prod~sul unei min11 ~nice ~i nelini~tite, dar ele au fost facute posibile de 0
transformare sodala ale direi origini se afia in alta parte ~i al carei impact
s-a extins mult dincolo de satele din Friuli.
In vremea in rare a ineeput proeesullui Menocchio, in 1584, l1la~inile
de tiparitfune1Jonau in Europa de mai mult de 0 suta de ani. Ele produceau
o'avalansa de tipanluti in cre~tere, care va transforma b'eptat conditme de
viata ale ~1ajotita?i indivizilor, Ini1Jal, impactul tiparului s-a resimtit mai mult
in ~aIile centre urbane, ptintre elit:ele cultivate Cal'e depneau puterea. Dar
tipariturile s-au raspandit repede ~j nu a l:recut mult timp pana dmd indivizi
obisnuiti precum Menocchio - acest morar autodidact de Oligine umila au putut sa aiba acees la lumile deschise prin intermediul tiparului. Oricat
de stranii ne pot parea astazi opiniile lui Menocchio, el a fost mesagerul
unei noi ere, In care formele sirnbolice se vor rnspandi mult dincolo de spatiile comune ale vietti zilnice ~i in care circulapa ideilor nu va mai 1i reslransa
de schimbul de cuvinte in contexte1e interac~unii fata in fata,
ScopUl mell, in aceasta carte, consta in trasarea contunllilor acestei transforman si ale ceIor ulterioare, prin ceea ce voi desclie ca organizarea sodala a put~lii sin1boliee, ~i in cercetarea unora dintre eonseeintele lor asupra
tipului de lume in care b'rum astazi, Voi ineerca sa arat di dezvoltarea mijloacelor de comll11icare - de 1a primele forme ale tiparului la tiplUile recente
de cOll1lUlleare eleetronica - a facut parte integranta din ascensiunea societatilor moderne, Dezvoltarea mijloacelor de comunicare s-a impletit mb'-un
m'od complex eu aIte procese de dezvoltare care, luate impreuna, au format
ceea ce noi an1 numit "modernitatea". Prill W1nare, darn vrem intelegem
natura modernitatii - adica a c.aractetisticilor instituponale ale societcWlor
moderne si a eonditiilor de viata create de ele -, trebuie Ra acord~lln till 1'OJ
central de~oltiJii ~lijloacelor 'de comunicare ~i impactului lor.
Este SlUVrinzator, poate, faplul ca, ptintre lucrfuile teoreticienilor sodali care au fost interesati de ascensiunea societa\lior mod erne, sunt foarte
putine cele care au trata't mijloacele de comunicare cu seliozitatea pe care 0
11l~Iita. Exista WI COIV substan~a1 de lucrmi ale istoticilor sociali ~i culturali
despre impactul tiparului in Europa premoderna, dar ~i in aIte pm1i, :;;i exista
sa
Media i modernitatea
o bogam literatura Cal'e trateaza despre dezvoltlliile recente din indusbiile

mass-media: ciClJ' ceea ce se remarci mai degrabil in scrierile teoreticienilor
sociali este ~hsenta interesului pentru mi.jloacele de comunicare, De ce au
fost ele neglijate? 'in parte, acestfapt se datoreaza, fara indoiala,.unei atitudUll de suspiciune fata de mass-media. Pentru teoreticienii interesa~ de procesele pe termen lung ale schimbaru sociale, mijloacele de comunicare pot
parea ca 0 sfern a superfidalului ~i a efemerului, 0 sfera despre care, se pare,
eeva substantial nu se prea poate spune, Dar exista :;;i alte motive, mai adanc
inradacinate'din punet de vedere istOlic ~i intelectual, care ne ajuta sa explicam aceasta neglijare.
.
Cand teoreticienii sociali reflecteaza asmzi asupra eontururilor largi ale
dezvoltiitii modernitapi, in general fac acest lucru in modalitap care sunt
profund model ate de mo!?tenirea galldirii sociale c1asice, Ei i~i iau tennenii
de refetinta din lucrmile unor autOli care, scriind in secolul al XlX-lea ~i la
inceputul ~colu1ui al XX-lea, se luptau sa dea un sens societatilor induslriale care ptindeau contur in jurullor. in majOlitatea lor, ganditOlii sociali cIasici nu au acordat un rol senmificativ dezvoltarli mediilor de comunicare.
Pentru ei, dinaItllca culturala fundamentala asociam cu ascensiunea sociemtilor moderne sta in alta parte: ea consta, inainte de toate, in procesele de
rationalizare si de seculatizare, prin care s-a crezut ci societa?]e moderne
vo~ inlatura b:eptat obstacolele b-adi~onale ale b-eculului. Aceasta era 0 viziune mm'eam, 0 mat'e nara~une, in b<ldipa povestililor epice, catoe a facut
ea fOltele pr~gresiste ale raplU1ii :;;i ale ilun1inismului lupte inlpobiva bastioan~lor intunecate ale mitului ~i ale superstitiei. Este. 0 viziune care a continuat sa tina strans in1aginatia teoretica, imparpndu-i pe teoreticienii contemporarti in tabere opuse, c~i care vor sa apere ~i sa rafineze, nara~unea !?i
cei care sunt inclinati sa 0 respinga, traamd-o ca pe un alt mil
Desctierea pe ~e 0 voi face aid are pupn in comun cu dranla intensa
din marile nat'atilUll, in contrast cu acest tip de batalle nepamanteasca inb'e
fOitele ratiunii ~i cele ale mitului, rna vor interesa 0 serie de dezvoltfui care
pot fi doc~nentate in mod rezonabil ~i care au b~ institutional~ clare, de
Ja micile masini de tipatit de Ja sfar~itul secolulw al XV-lea 1a wla~ele conglomerate d~ comunicare de astilzi. Mii va interesa eXpat1S~unea b'eptata va
retelelor de flux comunicaponal ~i informa~ional, retele a caror anver~ra:
in~epand de la mijlocul secolului al XIX-lea, a devenit tot mai globala. Ma
vor in teresa modurile in care aceste retele se implctesc ell alte forme de
putere - ecOnOI1li<.~1, politica ~i militadi ~ ~i modul in ~are ele au fost .folosite,
de adOli, atilt individuali, cat :;;i colectiVl, penlru a-~lllnna scopunle. Dal
sa
]0
.JOHN B, THOMPSON
voi urman sa arat ~i faptul ca, in ciuda caracterului lumesc al acestor dezvoltari, consecinte1e lor p.ntesc mult mai departe,
Un argument central al aeestei ec1r9 este acela potrivit rill-uia putem intelege impactul social al dezvoltarii noilor retele de flux comunicationa] si
informap.onal doar dad Hisam deoparte ideea intuitiv p]auzibmi d mijlo~
cele de comunicare servesc 1a transmiterea informatiei si a continutului simbolic catre indivizi ale caror relap.i eu ceil alP. rama'n i~ esent~ aceleasi. in
schimb, trebuie sa observam c~ utilizarea mijloacelor de c~municar~ implica crearea unor noi forme de acp.une ~i interacp.une in lumea sociala, a
unor noi tipOO de relap.i sociale ~i a unor noi moduri de a :fi in legat1.lra cu ccilalp. ~i ell sine. Cand indivizii folosesc mijloaee de comunicare, ei intra in
forme de interaep.une care difed sub anumite aspecte de tipul de interacp.une fata in fatii, ce caracterizeaza cele mai multe intahliri din viata zilnici.
Ei stint capabili sa aep.oneze in locu1 eelor care sunt absenti fizic s~u sa actioneze ca raspuns la eei care se atIlt in ]ocOO indepartate. I~Il"-lm mod fund~
mental, folosirea mijloacelor de comunicare transforma organizarea spatialii
~i temporala a viep.i sociale, creand noi forme de actiune si de interacti~ne
~i noi moduri de exercitare a putelii, care nu mai s~nt legate de inlP~rtasi:
rea unui spatiu comun.
.
Este mai u~r sa acorzi 0 atenp.e generalii acestei transformari decat sa
o analizezi riguros ~i sa-i unnare~ti implieap.ile asupra viep.i sociale ~i politice. Multe dintre eapitolele care urmeaza sunt 0 incercare - desig111~ partiala ~i, fara indoiala, ezitanm pe alocuri - de a analiza aceasta Il"ansformru:e
!?i de a-i explora implicap.i1emailargi.Primele doua capitole pregatesc terenul, atat din punet de vedere teoretic, cat ~i istoric. In capitolull analizez
natura mijloacelor de comunicare in cadrul unei teorii sociale mai comprehensive; acest capitol pune bazele unei teorii sociale a mijloacelor de comunicare, analizfmd contextele sociale strueturate, in care Olice comunicare
- inclusiv comunicarea mediata - are loc, !?i prin refelire la care ea trebuie
inteleasa. Cap1tolu12 mum analiza pe plrul istoric. Dezvolrand cadrul teoretic elaborat in primul capitol, ofer 0 reintel~retare mai larga a principalelor
transformrui asociate eu aseensiunea societatilor mod erne accentufmd in
special dezvoltarea institutiilor mass-media si ~resterea noil~r retele de flux
comunicational si inform~ltiona1.
"
.
In capitolu13 'dezvolt ai-~lll1entul utilizarea miftoacelor de comunicare
a ereat noi forme de ac~une ~i de interacp.une in lumea moderna, si incerc
sa anaii7..ez acestc forme pe cat de riguros ~i de precis este posibil. hgumentlll se continua in capitolu14, in care cercetez impactul mijloacelor de comu-
ca
11
Media' i modernitatea
nicare asupra rela~ei dintre ~ublic $i privat !?i asupra legaturii ~him~atoar~
dintre vizibilitate si putere. lncerc sa arat ca fenomenele care au devefilt
astazi trasaturi patrunzatoare ~i incomode ale arenei politice - ca izbucnirea frecventa a scandalurilor de diferite tipuri - sunt inradacinate intr-o selie de transfomlari fundamentale privitoare la vizibilitatea mediatii a puterii.
Dezvoltarea mijloacelor de comtmicare nu numai ci a faeut puterea vizi..
hila in noi moduri ci a facut-o vizibila 1a 0 scara fara precedent: astazi, vizibilitatea mediata ~e efectiv 0 extensie globala. Aceasta imprejurare este
rezultatul unui proces complex de globalizare, ale carui origini pot ~ g~~it~
eel putin pe 1a jumatatea secolului al XIX-lea ~i ale carui caractensticl ~l
conse~inte sunt tratate in capitolul5. Acolo caut sa adit cum globalizarea
comunicimi s-a imp1etit cu alte procese de dezvoltare constitutive societatilor mod erne si sustin ci dadi vrem sa intelegem consecintele acestor dez~olt:ari, trebui~ sa ti~em ~eama de conte~tele specifice in cru"e produsele
mass-media globalizate sunt plimite $i intelese.
Capitolele 6 S1 7 urrnaresc explorarea Ullom dintre modurile in care d~zvoltarea mijloac~lor de comunicare a afectat viata cotidiana a in~vi"zilor: In
capitolu16 rna concentrez asupra natmii tradip.ei ~i asupra rolulUl el schimbator: a conuibuit oare raspandirea crescanda a produselor mass-media 1a
subminarea modOOlor tradi1ionale de via~, a~a a.un au considerat multi comelltatOli? Sau exista un mod in care mijloacele de comunicare au insuflat
o noua viata u"aditiilor dezradacinandu-Ie de contextele lor de origine, inu"oducandu-l~ in di~spo~a cultural a ~i asigurand indivizilor sursele de identitlte care nu mai slmt dependente de locuri pruticu1are? Capitolu17 este cerr
trat. pe natura sinelui ~i pe modurile in care procesul de fo~ar~ a ~~nel~ este
afectat de raspandirea materialelor mediate. Ce inseamna sa trrue~ti 1l1tr~
lume in care capacit1tea de a :fi parta~ Ia evenimente nu mai este detemunata de posibilitatea de a Ie intfllni pe caile spa~o-temporale cotidiene?
\
Capitolul :final ridici tID tip de probleme mai normative, privitoare la.roluI pe care institutiile mass-media 11 pot juca ~i trebuie sa-l joace in cu1t1Varea unui mod de ~ata autonom si responsabil. Sus1in ca multe dintre modUlile noastre traditi~nale de ga~dire a problemelor sociale ~i politke sunt
formate pe un anm~t model a1 vietii publice care rezulta din lumea antica,
din agora Greciei c1asice, ~i care prevede p(')sibilitatea indivizilor de a fi laoI
lalta intr-llli spapu comun pentru a discuta aspecte de inter~s con:u~. Dar
acest model traditional al spatiului public vazut ca 0 coprezenta seamana prea
, pu~n ell realitapie practice ~e lumii de 1a sfar!?itul secolului
Asta~i tre!
bqie sa reinventfun ideea spa\,iu1ui public tntr-un mod care sa reflecte mter-
I
I
I
I
I
I
I
I
::X.
,I
12
JOHN B. THOMPSON
dependentele eomplexe ale lumii mod erne $i intr-tm mod care sa reeunoasca importanta erescanda a formelor de eomwucare $i de interaetiune care J
nu au earaeterul wlei rela~i fata in fap..
Pe parcursul cfu1ii, am abordat 0 literatura bogata $i variata despre istoria culturala $i istoria eomunicatiilor, despre teoda $i eercetarea comuni- '
ca~or, $i despre mijloacele mass-media contemporane $i studiile culturale.
Dar aeeasta carte a fost sedsa in principal ca 0 luerare de teorie sociala, si
flU ca 0 contribu~e la literatura de specialitate din domeniul comunicatiilo~.
Am incercat sa eompensez neglijarea mijloacelor de comw-ncare ma~me
dia in literatura teoliei sociale si sa amt ca, daca lumn selios in consideratie
mass-media, gasim ca ele au c~nsecinte grave aSllpra Wlora dintre preo~u
pmile fWldamentale ale gfuldirii sociale $i politice. In acela$i limp, dOlind sa
compensez neglijarea mass-media, am incercat sa evit preocuparea lUlilaleralii fata de aceasta, ca $i cum cineva ar putea studia in mod plauzibil dezvoltarea mijloacelor de comunicare independent de procesele sociale si istorice, Teoria sociala are tot atatde mult de ofedt cereetfuii comunicruii, pe
cat are de ca$tigat de la ea; iar 0 teorie socia1a a mass-media poate ajuta la
situarea studiului mass-media acolo unde, in opilua mea, el ar trebui sa fie:
intr-wl set de di.scipline care privesc emergenta, dezvoltarea si caractedstidle structurale ale societa~lor moderne $i viitorllllor.
'
Dezvoltand argumentele din aeeasta carte, m-am apropiat totodata mult
de literatllra teodei sociale $i culturale contemporane. Dar exista !rei tradilii
de gandire care sunt in mod particular relevante pentru preocupmue mele
$i care au ajutat la formarea orientani generale a abordadi mele. Una dintre ele este tradi\ia teoriei sociale edtice care rezulta din opera ~olii de la
rrankfud, Ma indoiese ca se mai poate salva astazi 0 mare parte clin selietile de inceput ale teoreticienilor din ~Oala de la Frankftu'~ ca Horkheimer,
Adorno $i Marcuse; critica lor aplicata la ceea ce au numit "industria culturaIa" a fost prea negativa ~i inradacinata intr{) concp.p~f' di<:cutahila dC'spre
societatile moderne si tendintele lor de dezvoltare3, Dar deserierea ilutiala
a 'lui H~bermas despre apari~a ~i transformarea sferei publice este ~ lucrare care merita inca 0 examinare atenta'l. Forta ptincipala a operei timpUlii a lui Habermas consta in faptul ca el trateaza dezvoltarea mass-media
ca parte integranta a formfuii societa~lor modf'r )1' I:
lapa tipariturilor de la inceputul Europei, rpoc\ernc a jucat WI rol cruClalm
tranzi~a de 1a: regiml1lile absolutiste 1a cele liberal-clemoeratice, $i ca articularea opituei publice ctitice Plin mass-media a fost 0 trasatma \~L::lla a \1etii
democratice mod erne. Exista, dupa emu yom vedea, amite aspecte in cal:e
13
Media ~i modernitatea
argurri.enta?a lui Habermas llll este convingatoar'~' ~i l.1e5t'~a este dar ca cu:gumentul sau nu mai poate fi sus~nut intr-o f~~~na. asemanatoare eu cea onginala. Dar viziunea care sta in spatele abordarn Ill! Habermas este lma care
continua eu 0 anunuta justificare, sa ne insufle respeetul.
.'
A do~ta traditie de gandire de care ma apropii oarecu~ atci est~ ~na
care rezulta din ~pcra ~llunitilor teoreticieru ai mass-med\a, Cel mat bme
clmoscut dintre ace$ti teoreticieru a fost, desigw', Mat-shall ~cLu?an; dar
cel mai odginal si mai patrunzator a fost, probabil. compatrio~ ~1 mentorullui Marshall McLuhan, Harold Innis. Scdind in anii 1940? la in~eputul
anilor 1950, Innis a fost lmul dintre ptimii care au cercetat.slstemati~ r~la~
tiile dintre mijloacele de comlU1i~e, pc de 0 par~e, $i orgatuzar:a sp~~~ 91
temporala a putedi, de cealalm. parte, Teolia lw des~re "pi'edispo~l;i~ comw-ncmii - altfel spus, ci difetite mass-media au favonzat m~dun dife~1te ~e
organizare a putedi polilice, fie ele een1.ralizaU: ~~ d~e~tralizate, ~Xtillse
timp sau spa~u, 9i a9a mai departe - a fos~, :far:a m~01al~, prea rudin~en~~
pentru a da seama de complexitatea rela\ino~ lS~?nCe dintre com~cat e 91
putere. Dar Innis a accentual eoreet faplul ca Im~~o~ee,le de comUll1~e ca
atare SlUlt importante pentru organizarea putel1l. mdiferent ?e, con9nutu~
mesajelor pc care Ie transnuL Aceasta abordat'e ~ ~os~ pre~llata 91 ~ezvoltata
de altii - de McLuhan, desigur, dar $i de teoreticlem mat ~~centi;'precum
}osh{ta Meyrowitz, Cat'e eombina eu perspi~citat~ 0 atla~.~ nllJ,loaeelo~'
electronice inspirata de McLuhan eu 0 de~nere a ll1te~e1iUl1ll socl~e den~
vate de la Goffilmn6 Aceasta tradi~e este mai putin folosltoare!. totu91, atWlcl
cand ajw1ge sa gandeasca asupra organizfuii sociale a indu~tri~or ~~ss-m~
dia, asupra modurilor in care rnass-med,i~ se im~let~s:c ,~u dislrtbu\ia megala
a putedi $i a resurselO1~ ~ asupra fel~U1 c~re mdiVlZll dau WI sens produseior mass-media si Ie ineorporeaza m Vletile lor,
. ..
A treia l:raditie 'care imi inspidi descrierea este eea a hermeneuticll, 0
trac1itip care pti~e$te, in linii mati, interpretarea cO,nt~,~~zata a fonnelo~
simbolice. Printre contribu~ile recente ale aces tel tra~tll1l1clud opera 111~
Gadamer 9i Ricreur, dar 9i seIierile eu 0 ~lientar~ mat e~ografica ale.lm
Clliford Geertz7 , Hermeneutica reliefeaza faptul ca recepl;ia formelor Sllnbolice - inclusiv a produselor mass-media - implica intotdeauna Wl proces
fie intprpretare contextualizat $i creativ, in care u?divizii j~i ~ropie,resllrsele
:liM'. b di~IY zi~a lor penlru a da un sens mesajelor pe cat e Ie ~l1n~~se. Ea
He 1l1(~ t apta aten~a 9i asnpra faptului ~ctivit~t.ea de ~,a~r?I~~lere eSvte 0
parte a wm1 proces extins de lOt'mare de SUle, pnn ~are ~diVlZll d.e.zvol~ till
sens al sinelui si al celorlal~, al istotiei lor, alloculw lor in l~lme ~l 111 gI \lPU:
'lile sociale car~ra le apat~n. Accentuand caracterul crealiv. construcl:J.v ~I
v
u:
u:
ca
14
JOHN B. THOMPSON
determinat din punct de vedere social al interpretluii, hermeneutica con-
v~r~e cu'op~ra etnografica recenta despre receptarea produselor mass-mc"- .
dla, 1mbogatmd-o ~ acela~i timp ~i facand-o sprijine resmsele unei traditii

preoc~~a~e de legatura dintre interpretarea ~i formarea de sine.
.
Unll ~lI1tre .ci?t~ri pot gasi .surprinzator faptlll di intr-o carte care pli~e~te teona S?c!~a ~l ~~s~media abordez amt de pu~n literatura desenmata
II1 general (fara. In~?l~la, Intr-un mod destul de rudimentar) prin eticheta
,,?Ost-S~uc~lfalism ~I "postmodernism". Nll este locnl aici sa enumar 1110tivele lipsel m~le de satisfacpe in legatunl cu 0 mare parte din aceasta literatura; ~ele d~ntre acevste motive vor reie~i din paginile care nrmeaza. Aici
v~ fi s~Clent sa spun ca, in legatura cu intreaga discu~e despre postmoderrusn: ~~ postmode~itate, sunt extraordinar de pu~ne senme locuitorii de
la sf~I~ seco~ul'!l.XX vor intra curand intr-o noua ejX)ca ~i ci u~ile deschise
de a~anp~ socletaplor mod erne s-au indus acum in spatele lor. Daca dezbatenle ,arumate de postmodernism ne-au invatat ceva, atunci aceasta nu este
faptul ca pr?cesele de dezvoltare caracteristice sodetaplor moderne ne-au
pro?uls~t dm~olo de modernitate, spre 0 epod't noua ~i inca nedefinita, d,
. mal curand, ca structurile teoretice tradi~onale pentru intelegerea acestor
pr~cesevs~nt, in muIte privinte, ingrijorator de inadecvat~. Ceea ce ne tre. bUl~ ast~ nu e,ste 0 teorie a unei noi epoci, ci mai degraha 0 teorie noua a
.'~el. epoCl al~ carei co~turtyi largi au fost fixate cu catva limp in unna, ~i ale
ca~el cOnSeCI?t~ trebUle ~a}e st'flbilim pe deplin. Daca lasam deoparte ret?n~.la moda ~I ne canallZanl aten~a pe transformanle sociale proull1d inradaCinate, care ne modeleaza vieple, putem constata di avem mai multe in
comun cu predecesorii no~tri - poate chiar ~i cu nefericihtl morar din Montereal~ - dedit le-ar place a sa ne faca sa credem unoI' teoreticieni contemporam.
sa
COIDunicare $i context social

in toate societaWe, fiintele Ulnane se implicit in produc~a !?i schimbul de
ca
I
1
informatie si de continut simbolic. De la primele forme de folosire a gestului !?i a 11mbajului pa~la la cele mai recente dezvoltarl di!) tehnologia calculatoarelor, p,roducerea, inmagazinarea ~i circularea informa\iei ~i a con~u
hllui simbolic au fost aspecte centrale ale vie~i sociale. Dar, 0 data cu dez
voltarea unei game de institu\ii mags,media, de la s~ihI1 secolului al XV-lea
~i pana in ziua de azi, procesele de prqduc~e, irunagazinare ~i circu]a~e au
sufelit anumite transformari. Aceste procese au fost prinse intr-o serie de
clezvoltan institutionale care sunt caracteristice erei mod erne. In virhltea
acestor dez\Tolmri', fonnele simbolice au fost produse ~i reproduse pe 0 scam
in continua crest ere; ele au fost ITansformate ill bunuri care pot fi cumparate ~i vfuldute pe piata; au, devenit accesibile indivizilor, care slmt foarte ra&pandi~ in spatiu ~i in timp. Intr-un mod profund ~i ireversibil, dezvoltarea mijloacelor de comunicare a transfomlat natura producpei ~i a schimbului simbolic in lumea moderna.
In acest capitol, voi incepe sa explorez conhlflllile acestei transformari,
analizand unele dintre caractelisticile comunidrii mediate. V6i dezvolta 0
abordare a mijloacelor de comunicare care este in mod fundamental "cuIturala", Plin care inte1eg 0 abordare care este preocupata atatde caractenil
1
semniticativ al formelor simbolice, cat ~i de contextualizarea lor sociala Pe
de 0 parte, este important sa accentuam faptul di mijloacele de comunicare
all 0 dimensiune simbolica ireductibila: ele au ca scop produGerea, inmagazinarea si circulatia materiale10r care sunt semnliicative pentru indivizii care
Ie produ~ si care ie primesc. Este usor sa pierdem din vedere aceasm dimensiune siml)olica ~i sa devenim preocupap de trasaturile tehnice ale mijloacelor de comunicare. Aceste trisaturi tehnice sunt cu siguranta importante,
dupa cum yom vedea; dar nu trebuie sa Ie permitein sa acopere faptul
dezvoltarea mijloacelor de comunicare este, intr-un sens fUlldamental, 0 prelUCl-are a caracterului simbolic al vietii sociale, 0 reorganizare a modlllilor
in care informatia si continuhtl simbollc sunt produse si schimbate in lumea
sociakt si 0 resb'u~turar~ a modurilor In care indivizii ~unt legati tlllii de ceilalti ~i (ieei In!?i~i. Daca "omul este un animal suspend at in retel~ de sen;nifica~e pe care el insu$i Ie-a nascocit", a$acum a remarcat ociata Geertz",
ca
16
JOHN B. THOMPSON
atunci mijloacele de comunicare sun:t roti care se inv~rtesc in lumea moderna ~i, folosind aceste mijloace, fiintel~ umane fabd~a pentru ele insele
retele de semnificatie.
Pe de alta parte, este de asemenea important sa accelltUatn ca aceast11
comunicare mediam este intotdeauna WI fenomen social contexhlalizat: ea
este intotdealliIa inclusa in conteXte sociale care sunt struchu-ate in diferite
moduri si care, in schimb, au un impact structw-ant asupra comuniduii care
are loco Inca 0 data, este u~r sa pierdem din vedere acest aspect. Deoarece
comunicarea mediata este in general;,fixam" pe un substrat material de un
anumit tip - euvinte serise pe hm-tie, de exemplu, sau imagini surprinse pe
pelicula -, este u~or sa ne concentram pe conp.nutul simbolic al mesajelor
mass-media ~i sa ignoram multiuldinea complexa a condip.ilor sodale care
stau la baza producerii si a circulatiei acestor mesaje_ Aceasta este 0 temlint..1
pe care voi diuta in m~d hotarat'sa 0 evit. Hira sa neglijez con!inutul Sil~l
bolic al mesajelor mass-media, voi dezvolta 0 abordare care accentueev..a faptuJ r..a aceasta comunicare mediata face parte integranta din - ~i nu po ate .0
inteleasa fara - contextele mai largi ale vietii sociale.
, in prima sectiune a acestui capitol, voi schlta wIele dintre trasaturile COIltextelor sociale in care comunicarea In general, ~i comunicarea mediata in
special, trebuie sa fie inteleasa. Pe acest fundal, vOl analiza apoi unele dintre caracteristicile mijloacelor tehn.ice de comunicare (sectiunea 2) si unele
dintre particularitatile a ceea ce se mmIe~te de obicei ,.col1ll~nicarea ~ masii"
(sec~tmea 3) _Cea de-a patra sec~tme va privi modurile in care mijloacele
de comunicare reordoneaza reIa~qe spapului ~i timpului !?i altereaza ex- j
perienta 1l0astra in legatura eu ele. In sec!iunea finalii a capitoluIui, voi explora, in mod prelimillar, relatia dinu-e comunicarea mediata ~i contextele'
sociale practice ill care 0 astfel de comwucare este prinlita ~i inteleasa.
AcpUlle, putere ~i comunicare

A devenit un loc comun sa spunem di comunicaren este 0 fonna cie aepune. De clnd Austin a observat ca a pronun1a 0 expresie inseamna a executa 0 actiune, si nu doar a relata sau a desctie 0 stare de lucruri3, am devenit sensibili la faptul ca a vorbi 0 limba eSte 0 activitate sodala prin care indivizii stabiles<-: ~i relnlloiesc relapile (lintre eL Dar, dadi comunicarea esle
o forma de acpulle, atunci analiza comwlicarii trebuie sa fie bazata, cel puUn in parte, pe 0 analiza a actiunii ~i pe 0 descriere a caracterului ei context~
ualizat din ptmct de vedel:e social. Austin, ~i cei mai mulU dintre teoreticienii
!
I
I
!
II
!I
I1
t
i
i
17
actului vorbhii care i-au ul1nat, nu au continuat argumentatia In aceasta directie: pJin unnare, desclietile lor privitoare la actele de vorbire tind sa fie
oareCUlIl formale ~i abstracte, despIinse de circumstantele achtale in care
indivizii folosese limbajul in cursul vie\ii lor de zi eu zi. Astazi putem prelua
observatia lui Austin l111mai in masura in care abandonmn abordarea lui ~i
dezvolmm 0 teorie sociala substaI*ala a acp.unii !?i a tipUlilor de putere, a
resurselor !?i a institu\iilor pe care se bazeaza
DeSClierea pe care 0 voi dezvolta aid se bazeaza pe presupozipa ca fenomenele sociale pot fi varute ca acpw1i intenp.onate, executate in contexte
sociale structurate4_ Viata sociala este aldihtita din indivizi care w-meaza
scopmi ~i obiective de diferite tipud_ Procedfuld astfel, ei acp.oneaza intotdeawla in setwi de circwnstante care sunt date dinainte si care Ie furnb..eaza
diferitilor indivizi inclinatii ~i oPortunitap. diferite_Acest~ seturi de circwnstante pot fi coneeptualizate sub fOrula de "crunpmi de interac?une", pentru a folosi WI termen dezvoltat in mod fructuos de Pierre Bow-dieus_Indivizii se siuleaza pe pozip.i difelite in aeeste c~I1lpuri, depinzfu:ld de .difelitele
tipuri ~i cantitap de resurse de care dispWl_ In amunite cazuri, aceste pozi\ii
dobfuldesc 0 anwnita stabilitate, tiind instituponalizate, aelia devenind parte
dintr-un grup relativ stabil de reguli, resurse ~i relap.i sociale. lnstitutiile pot
fi vazute ca seturi determinate de reguli, resurse ~i relapi, care au un anumit grad de dw-abilitate in timp ~i 0 amunita extindere in spap.u, ~i care sunt
legate cu sc.opul de a urmari WIele dintre obieetivele geJ)erale. Instihttiile
dau 0 forma definitiva campwilor preexistente de interactiune ~i, in acela~i .
timp, creeaza noi pozi\ii in aceste carripuri, ca ~i Hoi seturi de traiectorii de
viata pentru indivizii care Ie oeupi
Pozipa pe care un individ 0 oeupa intr:un camp saU intr-o institupe este
st.rans legata de putere.a pe care 0 posedi In sensul cel mai general, puterea
este capacitatea euiva de a actiona pentru urmarirea scopurilor ~i intereselor
sale, capacitatea de a interveni in cw-sul evenimenl:elor ~i de a Ie modifica rezultatul. Exercitand puterea, indivizii folosesc resursele de care displm; resursele sunt mijloacele care ii fac capabili sa-~i urmareasca efectiv scopulile si interesele. Plin urmare, acumulfuld resw-se de difeJite feluri, indivizii
i~i p~t mad pulerea astfel ineat; de exemplu, W1 individ sa poata face econOJuii personale peQtru a achizipona 0 propIietate. De~i resUl-sele pot fi facute personal, ele sunt de obicei acunmiate ~i in cadrul institupilor, care
sunt baze importante pentru r.xercitarea puterii. Indivizii care oeupa pozitii
dominanle In institutii mali pot aVE'-<l resw-se vaste la dispozi~a lor, care Ii fae
~apabili sa ia decizii ~i sa url1l~reasdi consecmtele pe tennen lung.
18
JOHN B. THOMPSON
. inteleas~ 1~1 a~est.sens ~ene:-al, put~rea este un fenomen social raspan~1~ caractenstic .rli!entelor ti~U!1 de ac~une ~i ?e con:f1ic~ de 1a ac~uni1e politice recognosclblle ale oficlahlor de stat pana la contlictul dintre oamenii
de pe strada. Daca astazi asociem de obicei puterea cu puterea politica adicii
cu a~tiunile indivizilor care actioneaza in numele statului, aceast,l s~ datareaza faptului di statele au devenit centre deosebit de importante ale concentrarii puterii iIl lumea moderna. Dar importanta institutiilor statului nu
trebuie sa ne orbeasca in legatura cu faptul ca put~rea politicii publica este
doar una dinti-e formele, chiar daca specializatl, ale puterii si ca indivizii
exercita de obicei puterea in multe contexte care au putin ~l{ nu au nirnie
d:.a face C\.l statu!. F~dmd. astfe1.. ei exprima ~i, in ace1a~i timp, ajuta 1a stabllrrea unor raportun re1ativ stabile sau a unor retele de putere si de dominare a indivizi10r ~i intre grupuri de indivizi care o~pa pozitii diferlte in campurile de interacpune.
' .
E,ste folosito~ sa distingem in linii mari intre diferite forme de putere.
Urmandu~l pe MIchael Mann ~i pe altii, voi distinge patru tipUli majore de
putere - "economica", "politica", "coercitiva" si "simbolica"6. Aceste distin7~ au ~ prim~ rand lID caracter analitic. El~ reflecta diferitele tipuri de
actiVltate ill care fiintele umane se implica in mod tipic ~i diferitele tipuri de
resurse pe care ~i Ie asuma in mod tipic in exercitarea puterii. Dar, in realitate, aceste forme diferite de putere se suprapun de multe ori inti'-un mod
comp~ex ~i schimbator. 0 anumitl institutie sau un anumit tip de institutii
pot aSlgura cadrul pentru acumularea intensiva a unui anumit tip de rest~e
~i, plin llfffiare, 0 baza privi!egiata ventru exercitarea unei anumite forme
de putere, in modlll in care, de exemplu, intreprinderi1e comerciale din ziua
de azi asigura un cadru pentru acuITlularea intensiva a resurselor materiaIe
~i 0 baza privilegiata pentrU exercitarea puterii econornice. Voi descrle institutiile care asigura baze privilegiate pentru exercitarea anumitor fonne
~e p~ter~ ~~ "institu~i para~i~atice", Dar chiar ~i institutiile paradigmatiee lmphca 111 mod caractenstic un amestec complex de difelite tipuri de
activitate, resurse ~i putere, chiar daca sunt angrenate in primul rand In acumularea unui anum it tip de resurse ~i in exercitarea unui anumit tip de
putere.
Puterea ecoIlomid rezulta rlin activitatea umana productiva adica activitatea p~~ocup~ta de. asigurarea mijloacelor de sllbzistenta, p~ extragerea matemlor pnme ~l transformarea lor in bunuri care potfi consumate
sau schirnbate pe piata. Activitatea productiva implica folosirea si crearea
unor feluri vatiate de resurse materiale ~i financiare, care indud' mateIiile
19
Media i mociemitatea
prime, instnllnentele de produe?e (unelte, ma~ini, pamfmt, Chldiri etc.),

prodnse consumabile ~i capital financial- (bani, depuneIi ~i aC?lIDi, forme
de credit etc.). Aceste resurse pot:li acumulate de indivizi ~i organizatii in
scopul de a-si extinc1e acti\~tatea lor productiva; si, procedand astfel, ele SlIDt
capabile sa-~i sporeasca pnterea economidi. in' epocile timpwii, activitatea
productiva era predominant agrara, ~i institutiile paradigmatice ale puterii
economice erau in mod caracteristic organizalli la scara mica, orientate spre
agricultura de subzistenta sau spre producerea unor mici surplusllfi pentru
comelt 0 data cu dezvoltarea societati10r moderne, institutiile paradigmatice ale putelii economice ~i-au e}..1ins scara ~i anvergurfl a~tivita?lor lor ~i
qU dob~dit un caracter mai variat, 0 data eu productia manttfacturierd ~i,
ulterior, c:u cea industiiaHi, care a capatat 0 importan\ii fundamentala.
Puterea economica poate:fi. distinsa de puterea politica, ce rezultii din
activitatea de coordonare a indivizilor si din reglementarea rnodelelor interactiunii lor. Toate organizatiile implica' un anumit grad de eoordonare ~i de
reglementare ~i, plin urmare, in acest sens, un anunlit grad. de putere poJitica. Dar putem identifiea 0 gama de institutii care sunt preocupatefn plimul rand de coordonare ~i reglementare, ~i care unnm-esc aceste activita~
1nti--o maniera care este relativ centralizata pe un tetitOliu mai mu!t sau mal
putin circUmsclis. Aceste institutii cuprind ceea ee in general numim stat
_ institutia paradigmatica a puterii politice. Din plmct de vedere istoric, au
existat multe fom1e diferite de stat, de la statele tradiponale imperiale ~i cIasice1e cetati-state pana Ia forma moderna a statultti-natiune. Toate statele,
sau institutiile asemanatoare statultti, sunt in mod esential sisterne de autoJitate. Ele implica un sistem complex de reguli ~i de proceduri care ii autorizeaza pe unii indivizi sa acponeze in anumite moduri. in unele cazuri,
aceste reguli ~i procedllli sunt in mod explicit eodificate sub fonna legilor,
care slmt promulgate de corpuri suverane ~i administrate de un sistem judiciar.
Totusi, asa cum a observat, printre altii, Max Weber, capacitatea unui
stat de a'impune autoritatea este in genet:al dependenta de capacitate a lui
de a exercita dona forme ale puterii,legate, dar distincte, pe care Ie voi descrie ca putere coercitiva ~i putere simbolica. In cele din urma, statuI poate
recurge la forme VClI1ate de coercitie - adica la folosirea efectiva ~i la ClInenintarea ell folosirea fortei fizice - in scopul de a sprijini exercitarea putelii
politice, atM eu plivire Ia ellcerirea sau amenintarea extern cat ~i 1a dezordinea sall nesupunerea interna. AutOlitatea statului poate fi sprijinita prin
raspandirea formelor simbolice care incearca sa eultive ~i sa sus~na 0 eredinta in legitill1itatea putelii politice. Dar In ce masura reu~esc formele sim-
a,
20
bolice particulare sa creeze ~i sa suspna 0 credinta in legitimitate? hI ce masw-a astfel de credinte sunt efectiv impartii~ite de difentele grupml :;;i de
memblii unei populapi supuse, ~i in ce masw-a este imparta~irea Wlor astfel de credin~e necesara pentru exercitarea stabila ~i efectiva a puterii politice? Nu exista raspunsuIi simple ~i clare la aceste intrebfui, ~i tocmai aceasta
nesiguranta (pliotre alte lucruri) face din folosirea politica a putelii simbolice 0 problema deschisa ~i plina de riscuri.
De~i exista 0 stransa conexiune istorica ~i empitica intre puterea polltid ~i puterea coercitiva, este logic sa distingem analltic intre ele. Puterea
coercitiva inlplici folosirea sau amenintarea cu folosirea f011ei fizice penlru
a supune sau a cuced un opozant. F0l1a fizicil poate fi aplicata in diferite
modw;, eu difetite grade de mtensitate ~i cu rezultate diferite. Dar exista 0
conexiune stransa ~i fundamentala intre coercipe ~i vatamarea fizidi sau
moarte: folosirea f0l1ei fizice antreneaza riscul mutilaru sau al distrugetii
opozanhllui. Fo$ fizidi im eOllsta doar in puterea wnana bruta. Ea poate
fi spOlita plin 'folosirea armelor ~i a echipamentului, prin antrenament ~i
tactici, prin inteligenta ~i planificare etc. Din punet de vedere istotic, cele
mai importante institupi pentru acunlularea resw-selor de acest tip sunt institu~i1e militare, ~i cea mai importanta forma de putere coercitiva este puterea militara. Este dar ca puterea militara a jucat Wl rol extrem de important in modelarea proceselor sociale ~i istorice, atat b-ecute, cat ~i prezente.
De-a lWlgul istoriei, statele ~i-au indreptat 0 parte senmificativa din activitatea lor spre construirea puterii militare ~i spre extragerea - plio cucerire
~i jaf, sau prin diferite tipuri de impozite - a resw-selor materiale necesare
penb-u a sus~ne institu~ile f0l1ei armate.ln mod tradi~onal, puterea milia fost folositi atat in vederea aparmii externe si a eueetirii, cat si in vederea ~ci1icirii ~i a controlului intern. hI societatile 'moderne exista, ~ toate
acestea, 0 diferen~ere oareCUlll mai defulitii inlre institupile militat-e, catOe
sunt preocupate in primul rand de menpnerea (sau extinderea) limite lor
teril:oriale ale statelor-natiune, !?i (liferitele organizatii paramilitare (precwn
politia) ~i institu~e asemanatoare (precum institu\iile carcerale), ~are SW1t
preocupate in plimul rand de pacificarea ~i controlu1 intern. Dar aceastii
diferen\iere mstituponala nu este, in nici WI caz, clara, ~i exista mu.lte exempIe in istotia recenta cind puterea militara a fost folosita pentru a pWIe capat dezordinii interne.
Al palrulea tip de putere este puterea culturala sall simboJica, ce rezulta
cUn aclivitatea de a produce, b-ansmite ~i primi forme sll:ibolice semnificative. Activitatea simbolicil esle 0 trasatudi fund amen tala a vietii suciale, in
tara
21
JOHN B. THOMPSON
I;' aceeasi lUi:isura ca activitatea produetiva, coordonarea indivizi10r ~i coercit

t
.!
I
[
I
I
i
!
I
i
!
\
[
~a. Indivizii sunt angajap constant in activitatea de a se exprima in forme

simbolice ~i in interpretarea expresiilor celorlalp; ei sunt implicati in mod
constant in faprul de a eomunica Wlul eu celaIalt ~i de a schimba infonna\ii
~i continut simbolic. Astlel, indivizii j~i asuma difetite tipw-i de resurse, pe
care Ie voi descrie in linii mati ca ,~nijloace de informare ~i de comunicare".
Aceste resurse includ mijloacele tehnice de fixare ~i de transmitere; abilita1ile, competentele ~i fonnele de cunoa~tere folosite in produeerea, bansmiterea!?i receptarea informaliei ~i a conpnlltului simbolic (ceea ce Bow-dieu
nume~te "capital cultural"), preeum ~i prestigiul acumulat, recunoa~terea
8i respectul acordate anumitor producatori sau mstitulii G,capital simbolic"}.

In producerea fonnelor simbolice, indivizii i~i apropie aeeste resw-se, dar
~i altele, pentru a indeplini ac~uni care pot mterveni in cursul evenimentelor ~i care au diferite tipuri de consecin~e. Acliwille simbolice pot da na~tere
reactiiIor, li pot face pe alpi ac~oneze sau sa raspWlda in anwnite moduri,
urmeze WI anumit curs al aetiunii in locul altuia, creada sau nu creada sa-si afinne sustinerea Wlei'stan de lucrW"i sau se ridice intr-o revolta
coiectici. Voi folosi tennenul de "putere simbolica" pentru a desemna aceasta capacitat~ de a interveni in cursul evenimentelor, de a influenta aC~Wli1e
celorlalti ~i de a erea, intr-adevar, evenimente, prin intermediul producerii
si tratIsmiterii formelor simbolice8.
, I)e~i activitatea simbolici este 0 trasatW"a genel-aIa a vie~i sociale, exista
torusi 0 serie de institutii care si-au asunlat in mod spe~iaI un rol important
cUn punet de vedere ist~rie in a~nularea mijloaeelor de infonna~e ~i de comunicare. Acestea sunt instihttiile religioase, care sunt preocupate in principal de producere. ~ de rasp!>ndirea fonrielor simbOlice care se refera la
mantuire, la valOlile spirituale ~i la alte credin~e despre lwnea de dmcolo;
instiru\iile educ.alionale, care SWlt. preocupate de transmiterea conpnutului
simbolic dobfuldit (sau a cunoa~tetii) $i de inculcarea indemfuliitilor $i a COlllpetentelor; $i instirupile mass-media; care sunt olientate spre producerea
la scad\.lru-ga ~i spre d'ispfmdirea generalizata a forll1e1or sill1bolice in spa~u ~i timp. Acestea ~i aIte institu\ii culturaIe au asigurat baze ill1portante pentru acwnularea mijloacelor de infonnare $i de comWlicare, precum ~i resurse
materiale ~i fincillciare, ~i au modelat felUlile in care informa\ia ~i conpnutul simbolic sllnt produse $i circuli! in lUinea sociala.
.
sa
II .
I
1f
sa
sa
sa
sa
22
JOHN B. THOMPSON
Instihl~i
~.
Mel/is
i modernitatea
23
Tn producerea fonnelor simholiee ~i In transmiterea lor" celorlalti indivizii

fulosesc ill general un I1~;loc tehnic. Acesta este substratul mate;ial al
Forme de putere
Resurse
paradigmatice1
f':rnwl~l1' ~im})[):ice _. adica e1ementele materiale cu care ~i prin intermediul ,
Putere economidi
Resurse materiale si
Institutii economice (de
car~ra mfonnapa. SclU con\inutul simbolic, este fixata ~i transmi~ de laprofinanciare
.
ex.: intreprinderi
dt~~ator 1a c.el care prime~te. Toate procesele de schimb simbolic implici un
eomerciale)
llllJloc tehmc de un anumit tip. Chiar .si schimbul de cuvinte in interactiunea
Putere politica
Autoritate
Institutii' politice (de
fa~a in fata presupune niste clemente 'materiale -laringele si corzile ~ocale
ex.: statele)
v~1t~le. de aer, uredl1le etc - prin <AI e slUletele semni:ficati~e stInt produ~
Putere coercitivai(mai Form fizidi si. armata Institutii coercitive
~l p~tnlte . J?at: natura mijlocului tehnic variaza mult de la un tip de producales puterea militara)
(mai ales armatele, dar
~e snubollca ~l de SChin1b 1a altul, ~i propriet.a~1e cliferitelor mijloace tehnice
~i polipa, institutii1e
faciliteaza ~i In acela~i timp circumscriu tipurile de productie simbolica si
carcerale etc.)
de schimb care sunt posibile.
'
. .
Pl.1tere simbolica
Mijloaee de informare Institutii culturale (de
Putem
examina
aceste
rezultate
in
continuare,
distingfuld
unele
aspecte
ex.: Biserica, scolile si
~i eomunicare
generale sau atribnte ale mijloacelor tehnice. Un atribut este acela ci mijuniversitaple, industrlile
locul tehnic perrnite in general un anumit grad de iixare a fonnei simbolice
mass-media etc.)
adica permite ca forma simbo1ica sa fiefixam san pastrata intr-un medit;
care are grade variabi1e de durabilitate. In cazul conversatiei - fie ea conTabelull.l rezuma cele patru forme de putere in relatie eu reslU'sele , versalie fata in fata sau eea transmisa prin mij10aee tehni~e, precum dm.1de ca;e der~d .in mod caracteristic ~i institutii1e paradigIn~tice in care ele . zoare sau telefoane -, gradul de fixare poate :fi foarte scazut sau chiar nonsunt m mod tiple concentrate. Aceasta tipologie nu se vrea 0 c1asificare cuexistent; orice fixare care este produsa poate fi dependenta mai degraba de
p~at?are a ~ormelor de putere ~i a tipurilor de institutii. in plus, a!,la cum
facultatea memoriei decat de proplietapJe distinctive ale mijlocului tehnic
am m~lcat mm devreme, multe acpuni se vor apropia in practica de resurse
ca atare. Dar in alte cazrni, ea cel al scIisului pe pergmnent sau pe hartie, al
de varIate tipuri, ~i muite instituW actuale vor asigura bazele pentru diferite
sculptutii in lemn sau piau'a, a1 gI"avurii, picturii, implimatu1ui, filmatului,
forme de putere: in realitatea tlista a vietii sociale distinctiile sunt rareori
inregislratului etc., poate exista un grad relativ inalt de fixare. Gradul de fi- .
clare. eu toate acestea, tipologia de fata ~sigura u~ cadru'folositor pentru
xare depinde de mijlocu1 specific folosit - un mesaj scu1ptat in piatra, de pilda,
a analiza organizarea sociala si schimbul social. Si asa cum voi lncerca sa
va:fi mai durabi1 dedit unul seris pe pergament sau pe hfu"tie. Si, asa cum
arat in lUIDatorul capitol, acest cadru poate:fi folo~it efectiv pentru a analiza
diferite mijloace pelmit grade diferite de fixare, tot a!,l8 ele varia~a In' plivintransformarile institulionale asociate eu ascensiunea societali1or moderne.
ta gradului in care fae posibil ca un mesaj fixat sa fie alterat sau revizuit Un
mesaj selis cu ereionul este mai supus alterani decat lillUl scris sau tipalit
Modurile de folosire ale rnijloacelor de comunicare
in cerneala, ~i 0 vorbire lnregistrata pe caseta este mai dificil de sters decat
cuvintele schimbate in fiuxul interactiunii de zi cu zi.
.
Am caractelizat comunicarea ca un tip distinct de activitate sociala c~re
In
virhltea eapacita~i de fixare, Inljloacele tehniee sunt capabi1e 'sa stoin:plidi producerea, transmiterea ~i receptarea fonnelor simbolice, preCUlTI
cheze informapa ~i eontinutul simbolic. Prin unnare, mijloacele tehnice pot
~i nnplementarea resurselor de diferite tipUli. Vreau acum sa examinez mai
fi privite ca tipuri diferite de "mecanisme de stoeare a informatiei",.care sunt
detaliat unele dintre aceste resurse. Vreau sa incep prin a examina natura
capabi1e, in gTade diferite, sa pastreze informatia sau continutul simbolic si
mijloacelor de eomunicare ~i unele modUli de folosire a lor. Voi examina
s~t-l fad disponibil pentru 0 folosire viitoare. Mijloacele t~hnice ~i illform~
apoi unele dintre abilitali1e, eompetentele ~i fonnele de cunoa~tere pe care
tia sau continutul simbolic stocate in eJe pot fi astfel folosite ca 0 resursa
Ie presupune folosirea mijloacelor de comunicare.
pentru exertitai'~a diferitelor f0l111e de putere. Este de presupus ca primele
Tabelul1.1 Forme de putere
I
24
JOHN B. THOMPSON I ( .
forme de scrie{e - cele dezvoltate de surnetieni ~i de vechii egipteni in jl1~

rul anului 3 ()()() i. Hr. - au fost folosite mai inl:u in sCop.til de a inregish-a iniorma\ia relevanta penh-u deJ:inerea proprieta\ii ~i ditijarea comertului9 Dezvoltarea activitatii economice in perioadele istorice mai tfu"zii, precum in I.
Ew-opa de la s~itul perioadei medievale ~i inceputul celei moderne, a depins in mod crucial de disponibilitatea diferitelor ll10dalitati de inregistrare
~i de protejare a informa\iei plivitoare la producerea ~i sehimbul de bU11l11i. I
Mai mul~ exercitarea putetii de citre autOlimp.!e politice ~i religioase a fost !
intotdeauna strans legata de compararea ~i controlarea informaliei ~i a cormmicirii, ilustrate de rolul scribilor in secolele timpwii ~i de cel al diverselor agenlii - de la organiza\ille care alcatuiesc statisticile oficiale pana 1a
fWlcponarii din domeniul rela~ilor cu publicul- in societaUIe noastre de
astazi.
Al doilea caracter al mijloacelor tehnice este acela ca ele pennit tm anumit grad de reproducere. ?tin "reproducere" inteleg capacitatea unui myloc tehnic de a pennite producerea copinor multiple ale unei forme simbolice. in cazul unora dintre tipurile de mijloace tehnice, precunl. sculptllrile
in piaU-a, gradul de reproductibilitate poate :Ii foarte scazut ar:li necesara 0
mare cantitate de efort pentru a produce, in piatra, copii multiple ale unei
fonne sitnbolice sculptate initial in piatra. Dezvoltarea sistemelor de scliere
~i a lllijloacelor tehnice precum pergamentu) ~i hartia a creseut semnificativ reproductibilitatea formelor simbolice. In timpul Evului Mediu erau
folosi~ numero~i scribi pentru a reproduce texte de gen religios, literar ~i
filosofic. Dar dezvoltarea decisiva in aceasta privinta a fost inventarea ma~injj de tipan~ care a permis ca mesajele serise sa fie reproduse Ia 0 scara
~i cu 0 viteza care nu ar:li fost posibile inainte. Similar, dezvoltarea litografiei, fotografiei, gramofonului ~i a casetofonului a fost semnificativa nu nu. mai pentru ci a pennis ca fenomenele vizuale ~i aCllstice sa fie fixate intr-tID
mediu dw-abil, ci ~i penh-u di a fixat aeeste fenomene intr-un. mediu care
a Bicut posibil ca ele sa fie in ptincipiu reproduse.
.
Reproductibilitatea fonnelor simbolice este ulla dmtre caracteristicile
majore care sm la baza exploatfuii comerciale a lnijloacelor tehnice de comunicare. Formele sitnbolice pot fi "transfol1l1ate In bumui", aclici transformate in bunuri care sunt CI.1Il1parate ~i vandute pe piatii; iar un mijloc principal de a transforma in bunuri formele sirnboliee este dezvoltarea modulilor de sporire ~i de control a capacitapi de reproducere. Multe dintre illova\lile majore in industriile mass-media - precwn introdueerea, in 1814, a
presei eu abuti a lui Koenig ~i, in 1848, a ma~inii de tipant rotative - vizau
in mod dit-ect cre~terea capacitatll reproductive in scopwi comerciale. Dar
I
I
i
25
viabilitatea comerciala a organiza\iilor mass-media depinde ~i de faptul ca

- cle sunt capabile sa exercite Wl anUlnit grad de control asupra reproductibilitapj operei. Prin urmare, protectia "copylight"-ului, sau dreplul de a reproduce, de a autoriza si de a clishibui 0 opera, este de importanta crucialii
pentru industriile masS-media In pIivinta origUlii :;;i a principalil~rei beneficiari, dezvoltarea legii copyright-ului a avut mai putin de-a face cu salvarea
dreptwilor autorilor, cat eu protejarea intereselor tipografilor ~i ale vfmzatOlilor de cit1i, care au avut foarte mult de pierdut din reproducerea lleautorizata a cit1ilor ~i a altor tipanturl lO
De~i capacitatea reprociuetivii a mijloacelor tehnice inclina spre exploatarea comerciala, ea are ~i implicatii vaste pentru no~unea de opera "originala" sau ..autentica"ll. Faptul cil 0 opera OIiginala sau autentici llU este 0
reproducere devine 0 u'asatura din ce in cemaiimportanmaoperei;!;>i.pe
masura ce reproducerea formelor simbolice devine mai raspandita, caracterulllon-reproductiv al operei Oliginale devine un factor din ce in ce mai
important in determinarea valorii operei pe pia~ bunmilor simbolice. Desigur, 0 data eu dezvoltarea tehnicilor tipografice ~i fotografice, devine eu
putin~ producerea unor copii multiple sau replici ale operelor origUlale. Dar
aeeste replici nu sunt acela9i Iucru cu originalul, tocmai pentru ci sunt replici; ~i ele reclama, a~dar, 0 valoare eu mult mai mici pe pia\d bunwilor
sirnbolice.
Tottl~i, multe dintre formele simbolice reproduse nu sunt deloc repro. dueeri ale unei opere originale. Mai degraba, opera este COIJstituita de cOpille sau reproducetile care sunt produse. Deoarece reproducerea controlata devine din ce in ce mai centrali:i penh-u insu~i procesul de producere,
nopunile de originalitate ~i autenticitate sunt u-eptat apreciate separat de
ideea unicitatll. De exemplu, in cazul cit1ilor, cele care in mod tipic devin
obiectele colec\ionarilor nu SlIDt textele unice, ci mai degraba primele edilii,
care cuprind toate copiile produse 1a pilma edipe a operei. Similar, fihnele
~i inregistrarue muzicale sunt intotdeauna produse in copii multiple 9i to ate
copiile au un statut aproximativ comparabil (cu conditia ca toate sa fie de
bum} calitate sau de "inalta fidelitate"). Astlel, daca valorizarea economica
a operelor de arm se bazeaza in general pe unicitalea operei (~i pe apararea
acestei unicitati de pretenpile falsillcatorilor 9i ale ingelatOlilor), exploatarea
comercialii a cfu1ilor, .a irrregisu-fuilor llluzicale etc. se bazeaza pe capacitatea producerii operei In multiple copii ~i pe controlarea acestui proces reproductiv intT-un mod profit1biL
AI treilea aspect a1 mijloacelor tehnice esle acela ci cle Ingaduie intr-ull
anumil grad distantarea spap.o-t.emporaJii. Oliee proces de schimb simbo-
26
JOHN B. TJ-IOMPSON
lic implica In general deta~area unei forme simbolice de contextul producerii ei: ea este distantata de acest context, amt spatial, cat ~i temporal, ~i
reintrodusa in noi contexte, care potli situate ill diferite timpuri ~i locuri. Voi
utiliza expresia "distantare spatio-temporala" pentru a desemna acest proces de distantare12. Toate formele de comunicare implica tm anumit grad
de disftUltare spatio-temporala, un anumit grad de mi~are 111 spatiu ~i timp.
Dar gradul de distantare variaza foarte mult, depinzand de circumstanteJe
cOIl1unicirii ~i de tipul de mijloace tehnice folosite. .
1n cazul conversatiei fata~tre-fara, exista 0 distantare spatio-temporala
relativ mici. Conversatia are loe intr-un context de coprezen~: participantii
1a conversatie sunt fizic prezenp unul pentru cehilalt ~i Imparta~esc un set
similar (sau seturi simi1are) de referenti spatio-temporali. Expresiile schimbate In conversatie sunt in general disponibi)e doar interlocutOlilor sau indivizilor care se afIa in imediata proximitate, ~i expresiile nn vor rezista dincolo de momentul trecator al schimbului lor sau de memoria atenuata a
continutului lor.
Suplimentarea vorbirii prin miPoace tehnice de diverse tipuri 0 poate inzestra cu 0 msponibilitate extinsii in spatiu ~i timp. Amplificand vorbirea, un
difuzor poate face cuvintele disponibile pentru indivizii care nu Ie pot auzi
printr-o conversatie obi~nuita: cuvintele dobandesc 0 utilizare extinsa ill spatiu, chiar daci durabilitatea lor temporala. ran1fu1e limitata la momentul schimbului lor. Folosind alte mijloace tehnice, precum casetofoanele sau mferite
tonne de illregistrare, cuvmtele pot capata 0 disponibilitate sporita In timp. '
Un mesaj care este inregistrat sau inscris poate fi pastrat pentru ocazii viitoare; el poate fi ascultat sau citit de indivizii afIati in alte contexte, care pot
fi departe in timp ~i spatiu de contextul originar de producere.
Alterand conditiile spatiale ~i temporale ale comtmidirii, folosirea mijloacelor tehnice altereaza ~i conditiile In care indivizii exercita pllterea13
Indivizii sunt capabili sa comllnice la distante spatiale ~i temporale, ~i, prin
urmare, sllnt capabili sa ac~oneze ~i sa interactioneze la distan\ii. Ei sunt
capabili sa intervina ~i sa intluenteze cm-sul evenimentelor care se desfa~oar:a in locuri care sunt indepartate spatial ~i temporal. Folosirea rnijlQ3celor tehnice asigura indivizilor noi moduri de a organiza ~i de a controla spatiul ~i timpul, ~i noi moduri de a folosi spatilll ~i timpul pentru propriile lor
scopuri. Dezvoltarea noilor mijloace tehnice poate sa aiba un impact proftmd ~i asupra modtllilor in care indivizii resimt dimensiunile spatiale ~i tempor~le ale vie~i sociale. Vom inu-a In detaliile acestor implicatii mai mrziu.
. In final, sa privim pe scurt tipurile de abilitB{i, competente ~i tonne de
cunoa$tere care sllnt implicate in folosirea mijloacelor tehnice. Folosirea
27
unui mijloc tehnie presupune de obicei un proces de codificare, adica implica folosirea lllUi set de reguli ~i de proceduri pentru a codifica ~i a deeodifica informatia sau continutul simbolic. Indivizii care folosesc mijlocul trebuie sa stap~easca, cel'pu~n intr-o anumita masura, regulile relevante ~i
procedtUile. A stilpani aceste reguli ~i proceduri nu inseamna in mod necesar a fi capabil sa Ie formulezi Intr-un mod dar si explicit; mai degraba, inseamna a:fi capabil sa le-folose~ti in practica, sa ~tii cum sa continui, cum ar
spune Wittgenstein. Suntem rareOli invita~ sa forfimlam aceste reguli ~i
proceduri in mod explicit, dar ni se cere sa Ie folosim in practica 011 de cate
ori folosim un mijlQc tehnic de cOIl1unicare.
Exqrninand tipurile de abi1ita~ ~i competente implicate ill folosirea unui
mijloc tehnic, este important sa distingem intre acelea necesare pentru a
codifica informatia sau continutul simbolic si cele neceSaie penu-u a decodifica mesajul. I~ practica, ~eeste abilita~ ~(eompetente pot merge impreuna sau se pot suprapune iutr-o masma considerabila (de exemplu, cineva
care ~tie sa selie inn'-un anumit limbaj va fi capabil, de obicei, ~i sa-l citeasca.). Dar aceste abiJitap nu coincid ~i, uneori, pot sa difere semnificativ. Mul~
dinn'e indivizii care se uita la un program de televiziune, de pilda., sunt capabili sa inteleaga programul, ehjar daca ~tiu relativ putio despre modulill
care programul este produs.
Cand indivizii codifica si decodifica mesajele, ei folosese uu numai abiJitatile ~i competentele c.er~te de mijlocul tehnic, ci ~i forme variate de cunoa~tere ~i presupozi~i fundamentale care cuprind 0 parte din resurse]e cuIturale, pe care Ie fac sa fundamenteze procesul schimbului simbolic. Aceste
forme de cuno~tere ~i presupozitii ftmdamentale fonneaza modurile ill care
ei inte1eg mesaje1e, ill care intra in rela~e eu ele ~i In care Ie integreaza in
\~etile lor. Procesul intelegerii este mtotdeauna 0 interactiune inu-e mesajele codilicate ~i interpretii contextualizati, ~i ace~tia din urma aduc 0 multime de resurse culturale in sprijinul acestui proces. Yom reveni asupra acestui subiect mai tarziu.
CUeva caracteristici ale.,comunicam in masii"

Pana aici am analizat unele dintre caracteristicile mijloacelor tehnice de
comunicare si unele dintre modaIititi1e in care pot fi utilizate. Am f010sit expresia "mijlo~ tehnic de comunicare;' intr-un sens general, pentIu a desemna elementele mateIiale prin intermediul dirora informa~a sau conpnutul
simbolic sunttL'{ate $i transnUse. Dar atunci cfu1d folosim tennenul "mijloace
de comunicare" ne gandim adesea 1a un anumit set de institu~i ?i produse:
28
JOHN B. THOMPSON
ne gandim la cat\i, ziare, televiziune ~i programe radio, filine; casete, COlllpact-discUli ~i altele. Ne gandim, a~dar, la Wl set de institutii si IJroduse care
sunt de obicei cuprinse sub eticheta "comunicare in masi. Dar ce este "comWllcarea in masi'i"? Este acesta Wl termen caruia Ii putem da Wl sens dar
~i coerent?
S-a observat adesea ca "comunicarea in mas;;!" esle 0 expresie nefeticil:a.
In special termenul "masa" este cel care induce in eroare. E1 evoca imaginea unui vast auditOliu care cuprinde muite mil, chiar milioane de indivizi.
Aceasta poate:li 0 imagine adecvata in cazulunora dintre produsele massmedia, precwn cele mai populare ziare din ziua de azi, filine ~i programe de
te1eviziune, dar el nu mai este 0 reprezentare adec'Vata a conditiei multora
clintre produsele mass-media, trecute sau prezente. La inceputui dezvolti'uii
presei periodice, ~i in unele sectoare din inc1ustriile mass-media de astazi (ca
in cazul editiuii unoI' carp ~i reviste), publicul a rarnas ~i rlunane mic ~i specializat A~dar, dara trebuie folosit termenul "masa", acesta nu trebuie interpretat in sens 'sttict cantitativ. Aspectul ilnvOrtant a1 comwlicarii in masa
nu este acela ci unui nwuiir dat de indivizi (sau wlUi procent c1etenninabil
din popula~e) ii sunt destinate produse1e, ci mai degt'aba ca produsele sunt
disponibile in principiu pentru 0 mul~me de destinatari.
Mai exista ~i 0 alta privinta In care expresia "masa" poate :Ii in~l;itoare.
Ea sugereaza ca destinatarii produselor mass-media constituie un munar
foarte mare de indivizi pasivi, nediferenpap. Aceasta imagine este datorata
unor critici mai vechi ai "culturii in masa" si ai "societatii de masa" eritici
care au aswnat in general faptui ca dezvol~ea comunidu-u in mas;; a avut
in mare parte un impact negativ asupra viepi sociale moderne, creand un
fel de culturii slabii ~i omogena care Ii distreaza pe indivizi fill'a a-i provoea,
care Ie absoarbe atenpa fill-a a Ie angaja facultatiIe critice, care asigudt 0 satisfacpe imediata fin'i a pune sub semnul intrebillii temeiurile acestei satisfacpi. Aceasta orientare tradiponala a criticii culturale nu este lipsita de interes; ea a ridicat unele probleme importante, care merita inca si astazi sa
fie puse, de~i intr-un mod <liferit Dar aceasta perspectiva ctitica e~te impregnata de un set de presupozi~ care nu pot:li sus\:inute ~i care nu pot decM sa
Impiedice 0 intelegere a mijloacelor de comunicare ~i a impactuiui lor in lumea moderna Trebuie sa abandonam presupozi!:ia pouivit careia pIimitorii
produselor mass-media sunt spectatori pasivi ale caror simturi au fost in
permanenta opacizate de continua receptare a unor mesaje simiJare. Trebuie sa abandoni'un ~i presupozipa pottivit cireia inSll$i procesul de rece!}"
tare ar fi unul neproblematic, necritic, Plin care produsele sunt absorbite de
indivizi, a~ cum tm burete absoarbe apa. Presupozitiile de acesllip au pulin
A
29
de-a face cu caracterul actual al activitalilor de receptare ~i eu modurile

complexe in care produsele mass-media Silllt preluate de indivizi, mterpretate de ei ~i incorporate in vielile lor.
Daca termenul "masi'l" poate fi in~elator in anumite privin~e, tennenui
"comunicare" poate:li 1a l-andul sau, deoarece tipurile de comunicare implicate de obicei in comunicarea in masa sunt destul de diferite de cele i.J.uplicate in conversalia obi~nuiti In schimbwile comunicalionale care au loe
in interactiunea fata in fata, fluxul comillliclliii este in general dublu direcIionat 0 ~rsoana ~orbe~te, alta raspwlde, ~i a~ 111ai departe. eu alle cuvinte,
schimburile comunicationale ale interactiunii fatii in fata sunt fundamental clialogice_ DimpotIi~a, in cele mai muite dintr~ fonn~le de comunicare
in masa, f1uxul comuniciitii este intr-o masura covar~itoare unidirectional
Mesajele sunt produse de Wl set de mdivizi ~i transmise celorlalp, care sunt
in mod tipie situa~ in pozi\ii indepru-tate spatial $i temporal de contextul original de producere. Prin w-mare, plimitotii mesajelor mass-media nu sunt
at.1.t ni~te par teneri intr-lm proces reciproc de schilnb comunicalional, cat
mai degraba Iu~te participan~ intr-un proces slructw-at de transmitere silnbolici. Prin urmare, de obicei, voi vorbi mai degt-aba de "translluterea" sau
"difuzarea" mesajelor mass-media, deeM de "comunicare" ca ataJ.e. Chiar
si in circumstantele structurate ale cOlmmiciirii in masa, destinatarii au 0
~nwnita capacitate de a interveni ~i de a conbibui la cursul ~i con1inulul procesului eomunicaponal. Ei pot, de pilda, sa serie scrisori editorului, sa telefoneze ]a companiile de televiziwle ~i sa-~i exprime piirerile, sau chiar sa refuze sa cllmpere sau sa primeasca produsele vizate. Al;;adar, de~i procesul
comunica~onal este in mod fundamental asilnebic, el nu este in inb-egime
monologic sau unidirectionat
Exista inca lUl motiv pentru care termenul "comunicare in masa" poate
piirea oareclUn inadecvat astazi. Asociem de obicei acest tem1en cu anum.ite
tipUli de transmitere mass-media - de exemplu, cu difuzarea ziarelor cu circulape in masa, eu radioul ~i transmisiunile televiziunii, ~i a~a mai departe:
A'3tazi ni se pare ca slmtem martOlii unor sdumb3.ri ftmdamentale in nattu-a
eomunicruii mediate. Trecerea de la sistemele analogice de eodificare a informa~ei la eele digitale, combinata Cll dezvoltarea unor noi sisteme de
transmitere (incluzfmd sateli~ de inalta putere $i cabluri de inalta capacitate), creeaza un scenariu tehnic nou, in care informapa ~i comwlicarea pot
fi manuite in moduri mai flexibile. Vom exanlina mai detaliat unele dintre
aceste dezvolt.-ui inu--o etapa ulterioara. Aici voi remarca doar ca, daca termenul "comunicare in mas~i" este In~elalor ca descliere a formelor mai Iraditionale
de tnmsmitere mass-media.. allmc.i el pare in mod particular nepo,
30
JOHN B. THOMPSON
trivit pentru noile tipun de retea de informape ~i de comunicare, care devin

din ce in ce mai dlspandite astazi.
. Avand in vedere aceste consideratii, termenul "comunicare in masa"
trebuie sa fie folosit cu mare pruden~. Voi folosi in general a1ti termeni precum "comunicare mediata" sau, mai simplu "mass-media" - care sunt
mai putin incirca~ cu presupozitii in~ehltoare. Cu toate acestea, nu ar m :bui
sa lasam aceste dificulta~ conceptuale sa aSL\lI1da faptul ca, printr-o serle de
dezvoltilri istonce care potti documentate destul de precis, a aparut 0 noua
serie de fenomene comunicaponale. In masura in care folosesc termenul
"comunicare in masa", il voi utiliza pentru a desemna acest set interrela~
onat de dezvoltari istonce ~i de fenomene comunicationale. Ceea ce descriem
acmn intr-un mod destul de liber drept "comllnicare de masa" este 0 sene
de fenomene care au aparut din punct de vedere istoric plin dezvoltarea
institutii10r care cautau sa exploateze noi oportunitap de a aduna ~i a inregistra informapa, de a produce ~i a reproduce forme simbolice, ~i de a transmite infonnapa ~i con{mutul simbolic unei pluralit:ati de destinatlli, in schimbul unui anumit tip de recompensa financiara.
Pentru a::li mm precis, voi folosi termenul "comunicare in masa" pentru
a desemna producerea institu(iona1izata $i difuzarea gelleralizata a bumuilor
simbolice prin fixarea $i transmiterea inforrna(iei sall a conpnlltuIll.i simbolic. Voi desta~ura aceasta expunere vorbind despre cind caracteristici: rni}
loacele tehnice ~i institu~onale de producere ~i difuzare; transformarea in
bunuri a formelor sirnbolice; ruptura structurata dintre producere ~i receptare; disponibilitatea extinsa a produselor mass-media In timp ~i spapu; ~i
circulatia publica a fonnelor sinlboliee mediate. Nu toate aceste caractelistici sunt proprii doar pentru eeea ce numim "eomunicarea in masa", dar ele
reliefeaza impreuna un set de trasaturi care slmt aspecte tipice ~i importante
pentru tipul de fenomene comunicaponale pe care am ajuns sa Ie desemnam plin acest termen.
PIima caracteristica a comunicilrii in masa este aceea ca ea implicit anumite rnijloace tehnice ~i institu~onale de producere ~i de difuzare. Aceasta
caracteristica este eea care s-a bucurat de cea mai mare atentie in literatura de specialitate, deoarece este dar ca dezvoltarea mijloacelor de comunicare, de la formele timpurii ale tiparului la dezvoltarile mai recente din domeniul telecomunica~i1or, s-a bazat pe 0 sene de inovapi tehnice care au
putut fi ex.p\oatate comercial. Este dar l?i faptul ca exploatarea acestor inova~i este un proces care a avut loc tntr-o serie de instihl~i ~i de cadre instihl~onale ~i cit aceste institu~i continua sa modeleze felnrile in care mijloat
3J
feele de comunicare opereaza astazi. Cu alte cuvin , c1ezvoltarea comunicinii in masa este inseparabili'i de dezvoltarea indus .or mass-media - adica
a multimii de organi.zatii care, din Evul Mediu tarzi pana in zilele noastre,
au fost preocupate de exploatarea comerciala a ino . ~ilor tehnice, ceea ce
a fl('ut posihil ca fonnck ,imho1ice sa fie produse. difuzate tn mod gener;:\il.aL III LllTli{lronu capItol voi examina unele din e aspectele tehnice ~i
instihl~onale ale mass-media, incepand eu exploata a comercialfl a ma!;'inii
de tipant tn a dOlla jumatate a secolului al XV-lea. I ar, spre deosebire de
mare parte din literatura de specialitate despre tehn logiile mass-media, voi
incerea sa leg dezvoltarea rnijloacelor tehnice !;'i de spectele instituponale
mai largi ale dezvoltarii societaplor moderne.
Faphil ca comunicarea in masa irnplica in mod ic exploatarea comercialii a inovatiilor tehnice este facut eA.1l1icit de a dou caracteristica, de ceea
ce am nurnit transfonnarea in bunUli a formelor si 'bolice. Am discutat pe
SClUt aceasta caractelistica in sec~lmea anterioara, relape cu capacitatea
reproductivii a rnijloace1or tehnice; insa aici 0 voi e bora mtr-un mod mai
general. Privesc transformarea in bunmi ca pe un p particular de "valolizare", adica drept unul dintre modurile in care obie telor Ii se poate atIibui
o anumita valoare. Formele simbolice pot:fi supuse doua tipuri plincipale
de valorizarel4 . "Valorizarea simbolica" este procesul rincare fonnelor sinlbolice Ii se atIibuie "vaJoare simbolica". Aceasta este oarea pe care obiectele 0 au in virtutea modurilor in care ~i gradului in are ele simt apreciate
de indivizi, adica pretuite sau condanmate, ravnit . sall dispretuite de ei.
"Valodzarea economica" este proeesul plin care f melor simbolice Ii se
atIibuie "valoare economica", 0 valoare pentru care Ie potfi schimhate pe
piati. In virtutea valorizilrii economice, forme]e si bolice se constituie ca
bun wi eIe devin obiecte care pot:li cumpaiate ~i van ute pe piata, la un anumit pret. Voi numi fonnele simbolice transformate .n bunuri "bunun simI
I)01Ice."
Comunicarea in masa implicii in mod tipic trar ormarea in bunuli a
formelor sirnbolice, in sensu! ca obiectele produse d institupile media sunt
forme simbolice supuse, Intr-un mod sau tn altul, p :oeesului de valolizare
econornici. Modurile de valori7..are a formelor sim olice variaza mult, depinzand de mijloacele tehnice ~i de cadrele instihl. bnale in care se destasoara. Transformarea in bunun a lU10r mateIiale ti rite, precum carple ~i
pamfletele, se bazeaza in mare parte pe capacitat ' de a produce ~i de a
vinde copii multiple ale operei. Alte matenale tipruite '(ziarele, de pilda) combina acest mod de valOlizare ell alte modUli, precu capacitatea de a vincle
I
32
JOHN B. THOMPSON
spa!iu publici tar. in cazu1 transmisiunii"radio ~i de televiziune, vanzarea timpului de emisie citre agentu publicitati a jucat W1 r91 important in unele CO\1texte na~onale ca mijloc de valow..are economica. In alte contexte na!ionale,
destinatmii programelor de radio ~i de televiziune au fost taxaji direct (prinU'-o taxa de autOlizape) sau indirect (prin impozitare) pentru cirepLul de a
receptiona material difuzat DezvoltIuiJe tehnologice recente, legate de transmiterea prill cablu ~i satelit, au creat noi pIilejrni de valorizare economica,
precum plata fondrnilor de subscriere sau folosirea cit1ilor de credit, care
dau posibilitatea privitorilor sa decodifice mesajele sb-ecurate.
Desigur, transformarea in bunUli a formelor simbolice nu este proplie
doar commucmii in masa. Exista ~i aIte tipuri de fonne simbolice, precrnn
pictUlile ~i alte forme de arta, cai'e sunt in 'mod curent supuse procesului
valorii'uii economice. DezvoltaI'ea Ullei piete pentru lucrmile de arm - galeriile de arta, casele de licitape etc, - poate :fi
ca dezvoltarea w1Ui set
de institu!ii care guverneaza valorizaI'ea economici a operelor de arm ~i in
cadrul careia aceste opere pot:fi cumpm'ate ~i vfmdute ca bunl.1ri, eu cit este
mai mare valoarea simbolici abibuim acestor opere ~i producatorilor lor,
adici cu' cit ele sunt plivite mai mult ca "opere mmi", iar ei - ea "arti~ti mm'i",
cu amt este mai mare pretul, in general vorbind, pentru care opera b'ece lei
alt posesor pe piata de m'ta. A~dar, indl,lstriile mass-media nu sunt singurele institupj preocupate de valorizarea economici a formelor.simbolice. Dar
in lumea moderna ele sunt, cu siguranta" prinu'e cele mai importante astfel deinstitulii ~i cele mai capabile de a influenta viata cotidiana a majOlitatii
indivizilor.
Cea de-a treia caracteristica a comunicirii in masa este aceea di ea instituie 0 ruptura struchrrata intre producerea fonnelor simbolice ~i receptarea lor, In toate tipurile de comunicare in masa, contextul producelii este
in general separat de contextul sau de contextele recepmtii. Bunurile simbolice sunt proc1use intr-lffi context sau inu'-un set de contexte (mai precis,
institutiile care fonneaza industriile mass-media) si Silllt bansmise unor destinatarl afIati in contexte care soot distante si djv~l"Se (preCUf'il situatiile vadate din diieritele case). Mai mult, spre de~sebire de multe aIte ea~uri de
comunicare ce implici 0 sepm'are a contextelor, in cazul comunicalii in ma&l
fluxul mesajelor este, a~ cum mn remarcat anterior, predominant unidirec\ionat. Contextul producelii nueste (sall nu este in acee~i masudi) ~i contextul receptillii, a~a cum nici contextele receptaru nu sunt (saunu sunt in
aceea~i masura) contextele producetii. ~dar. fluxulmesajelor este un flux
st11Jcturat, in care capacitatea destinatatilor de a interveni sau de a conbibui la procesul de producere este sbict circumscrisa.
vazuta
"
33
Aceasta caractelistici a comuniciuii in mas~ are consecinte importante .

pentru procesele de producere ~i de receptare. In privinta producelii, aceasta inseamna ca personalul implicat in producerea ~i transmiterea mesajelor
mass-media este in generallipsit de formele directe ~i eontinue de feedback
caracteristic interaepUllii fata in fata-, Prin um1are, proeesele de producere
~i de transmitere sunt caractedzate de un tip distinct de il1detemllIlare, penU'U ci aceste procese au loe in absenta repJidlor furnizate de destinataIi.
(Observa~ diferenta dintre un discurs adresat unei adul1rui publice, care lsi
poate manifesta aprobar-ea sau dezaprobarea prin ras, zgomote sau prin pa~
trarea tacelii, ~i rnl discurs linut in fata camerei de televiziune.) Desigur, personalul mass-media a dezvoltat 0 varietate de tehnici pentru a face fata acestei indetenninrui, de la folosirea formulelor experimentate care prezinm illI
interes previzibil pentru public ~)recumseliile televizate sau :filmele selial)
paua 1a ceycetaI'ea pietei ~i monitorizarea regulata a cotei audientei ~i a cispunsului l~.
Din perspectiva receptlrii, intreruperea structurata inlplici faptul ci destinatarii mesajelor mediate sun~ pentru a spune astfel, liisap in seama propriilor scheme. Destinatarii pot sa faea dinb'-un mesaj mai mult sau mai
pulin ceea ce vor, iar producitorulnu este aeolo pentru a elabora sau a co'
recta po sibil a neintelegere. Ea implidi ~i faptul di destinataIii sunt intr-o
pozi~e fundamental inegalii fata de procesul eomunicaponal. Ei sun~ prin
insa9i natura comwuduii in masa, parteneli inegali in procesul schimbului
simbolic. Comparap eu indivizii implicap in proeesele de procluc\ie ~i de
transrnitere, destinataIii mesajelor mediate au 0 putere relativ mica de a detennina subiechtl !?i conjinuhtl comunicfuii. Dar aeeasta nu inseamna ci ei
sunt lipsip de putere, ~i nici ci ei sunt doar spectatori pasivi ai unui spectacol asupra caruia au un conb'ol reclus sau nu il au deloc.
.
A patra caracteristici a eomunieiitii in masa este faptul ca ea extinde
disponibilitatea fonnelor simbolice in spapu ~i in limp. Aceasm cm'acteIistici este sb'aus legam de cea precedenta: deoarece mijloacele de comrnlicare instiLuie 0 separare intre contextele producerii ~i contextele receptIu'u,
rezulta ci mesajele mediate Silllt disponibile in contexte care sunt indepru'tate de contextele in care au fost ini~al produse. Ele pot fi receptate, ~i in general sunt reeeptat:e, de indivizi care sunt foarte indepat'tap in spajiu, ~i, poate,
!?i In timp, fatft de imlivizii cmoe Ie-au prod us. Disponibilitatea extinsa a me.sajelor mediaLe este 0 b-asatlu'ii plina de cOl1secin~e ~i, prin unnare, voi diso'cuta aceasta trasalura mai In detaliu III continuare, inca 0 data, disvonibilitatea extinsa a fOl1neJor simbolice nu este proprie doar cOll1wlicarii in masa.
34
JOHN B. THOMPSON
Toate formele simbolice, fie ~i doar in virtutea faptului ca sunt schimbate

Intre i?divizi care nu ocupa pozipi identiee in spapu ~i In !:imp, implica un
anurmt grad de distantare spap<rtemporala. Dar, 0 data cu dezvoltarea institupilor orientate spre produeerea ]a scadllarga si spre difuzarea generalizata a bunurilor simbolice, rusponibilitatea extin~a a formelor simbolice
devine tm fenomen social mult mai semnificativ si mai raspandit Infonnatia ~i'continutul simbolic sunt disponibile pentr~ mai multi indivizi in arii
spapale mai mari ~i la 0 viteza mai mare. Disponibilitatea ~xtinsa a fonnelor si~nbolice devi?e In acela~i timp mai proountata ~i mai obi~nuiti, in sensuI ca este tot mal mult Iuata drept un aspect de rutina al vietii socia1e.
Acest fapt ne conduce spre a cincea caractellstiea a comtmidmi in masa:
ea implica circl.Ilatia publica a fOlmelor simboliee. Produsele industrii10r mas&media sunt disponibile In principiu unei pluralitati de destinatari. Ele sunt
produse in eopii multiple sau transmise unei mul~l1i de destinatari astfelincat sunt disponibile, In prinejpiu, Olicui are mij10aeele tehnice, eapacitatiIe
~i resursele de a Ie dobanru. In aceasta pIivinta, comunicarea 1n masa dif~ra
de fonnele de comunicare - precum conversapile telefonice, teleconferintele sau inregistrarue video private de diferite tipuri - care folosesc aceleasi
mijloace tehnice de fixare ~i de transmitere, dar care stmt orientate spre ~
serie unici ~i foarte restransa de destinatari. ilia care trebuie trasata aid
nu este clara, iar distinepa poate fi tot mai estompata in unnatoareIe decenii
de desfa~urarea noilor tehnologii de comunicare, care ingaduie servieii mai
personalizate. eu to ate acestea, este caraeteristie pentru comuniearea 1n
masa, a~a cum s-a dezvoltat ea pana aeum, faptul produsele ei sunt rusp?ni~i1e, In ~rineipiu, unei p1uralitap de destinatari - chiar dad In fapt, din
difente motive, aeeste produse pot cireula 1ntr-un sector relativ mic si restrans a1 populatiei.
.
Disponibilitatea produse10r eomunicirii 1n masa are implicatii proflmde
asupra mod~ri\or in care gandim ~stine~a ?intre domeniul public ~i eel priva~ ~~ptul ca ~rodu~~le mass:m~dIa sunt dlsponibile, In principiu, unei pluralita!l de destinatart mseamna ca eIe au un caracter inninsec public, In sensul ca ele sunt "deschise" sau "disponibile pentru public". Continutul mesajelor mass-media este astfel fatut public, adica facut vizibil si o'bservabil de
citre 0 multime de indivizi tare pot fi, ~j de obicei sunt, raspfutditi in contexte
diverse ~i dispersate. Impactlil mijIoacelor de comunicare a~upra natUJii
"sfeJ:ei publice" ~i asupra rela?ei dintre do~eniul public ~i eel privat este 0
tema care va fi explorata 1n detaliu in capito1ele urmatoare.
ca
35
Reordollarea spa{illll.li $i a timpului
Am observat anterior felul in care folosirea mijloacelor tehnice de cornunicare poate altem dimensiunile spapale ~i temporale ale vietti sociale. Dandu-Ie indivizilor posibilitatea de a comunica pe ruii extinse in spapu ~i timp,
folosirea mijIoaeelor tehniee de comunicare Ie da indivizilor posibilitatea de
a t::ranscende granitele spapale ~i temporale caracteristice interacpunii tara
in fafct. In acela1?i timp, ea Ie da indivizilor posibilitatea de a reordona trasatmile spa~ale ~i temporale ale organiziuii sociale si de a fol~si aeeste trasatUJi reord<;mate ca mijloc de a-si urmari obieetiv~le.
Toa~ mijloacele tehnice se ~prijina pe aspectele spatiale si temporale ale
viepi sooiale, dar dezvoltarea tehnologiei telecomunica~ei din a doua juma?te a secolului a1 XIX-lea a fost semnificativii, mai ales, in aeeasta privinfii
Inainte de aparitia telecomunicapei, extinderea disponibilitapi fonnelor simbolice in spa~u necesita de obieei transportullor fizic: eu eateva exceptii
notabile (de exempIu, semaforul), distantarea spatiala senmificativa put~a
fi infaptl.lita doar poo transportarea formelor simbolice dintr-un10c in altn!'
Dar, 0 data eu dezvoltarea primelor fonne de telecomunicape, precum teIegraful ~i telefonul, rustantarea spatiala sermUficativa putea fi infaptuita fara
transportul fizic a1 formelor simbolice ~i, pdn urmare, ffu"a a suferi intarzielile temporale implicate de ucmsport Aparitia telecomunicatiei a eondus
astfella declIplarea spa{iului de timp, In sensul' ca distantarea sPa~ala nu mai
necesita distantare temporala. Informapa ~i con~nutul simbolie puteau fi
trru1S1tllSe la man distante eu 0 intarziere relativ mica; 0 data ee au fost instalate cablwile de transmisie, mesajele puteau :fi transmise In ceva mai mult
timp deeM eel neeesru- pentrll eodifiearea si deeodificarea informatiei. Distantarea spapala a fost mult sporita, in vr~me ce intarzieriIe temp~rale au
fost virtual eliminate.
Decuplarea spa?1I1ui de timp a pregatit drumul spre 0 alta transformare,
strans legata de.dezvoltarea telecomunicatiei: descoperirea simultaneitafii
despa(ializate. 16 In perioadele istorice anterioare, experienta simultanei1ii?i
- adica a evenimentelor care se intamplau ,,In ace1a$i timp" - presupunea
un loc specific 1n care evenimentele simllltane puteall fi experimentate de
indivic1. Simultaneitatea presupunea localizare; "acelasi timp" presupunea
"acela$i loe". Dar, 0 data cu dectlplarea spapului de ti~1P, savarsita de telecomunicatie, expelienta simultaneitatii a fost desplinsa de conditia spa~ala
a localizarii comune. A devenit posibil sa fie expeIimentate eveniment:e ca
fiind simultane, in ciuda faptllilli ca ele s-au intamplat in loclll; din punet de
36
JOHN B. THOMPSON
vedere spa~allndepartate. in contrast cu concretetea lUi j,aici ~i aClUn", s-a

ivit un sens allui "acum" care nu mai era legat de un loc particular. Simultaneitatea a fost extinsa in spa~u ~i a devenit, in final, globala ca intindere.
Transformanle spa~ului ~i timpului savar~ite, p~al. de dezvoltarea
noilor tehnologii de comunicare ~i, patlial, de dezvoltarea unor mijloace de
transport mai rapide, au dat na~tere unor probleme din ce in ce mai acute
de coordonare spa~o-temporala, probleme care au fost in cele din W111a rezolvate Plintr~ serie de convenw asupra standarclizarii timpului IUlniil1. Pani}
la mijlocul secolului al XIX-lea, fiecare metropola, ora~ sau sat avea propriul
sau standard temporal; exista 0 pluralitate de timpuri locale, care nu erau
coordonate intre ele. Dar, 0 data cu dezvoltarea serviciilor po~ta1e, de la sffir~itul secolului al XVIll-lea, ~i cu construirea cillor ferate, de la inceputul secolului al XIX-lea, a fost 0 presiune crescandii pentru st:1I1dardizarea calculimi timpului la nivel supralocal. Introducerea orarului standardizat al dulor ferate, bazat pe melldianul de la Greenwich, a dus treptat la acloptarea
GMf ca standard uniform al timpului in Marea Britanie. Sarcina de a standanliza calcularea timpului la scadi teritorialil mai larga a ridicat noi probleme, care au fost rezolvate prin introducerea zonelor de timp standard.
Zonele de tirnp au fost ini~al stabilite pe continentul nord-ametlcan in anii
1870 ~i la inceputul anilor 1880, iar in 1884 0 International Metidian Come.
renee a fost convocata la Washington, D.C., in scopul de a stabili un sistem
global de standardizare a timpului. Imnea a fost impru1ita in 24 de wne de
timp a cite 0 ora ~i s-a stabilit 0 linie de demarcare a timpului. S-a convenit
ca litlia de demarcare a timpului sa:fie alISO-lea meIidiau, la aceeasi distallta
1a est ~i la vest de Greenwich; cililtorii care 0 strabat dinspre est ci$tiga'o
zi, in vreme ce cei care 0 strabat dinspre vest pierd 0 zi. De acum Inainte
sistemul standardizat al timpului 1umii a asigurat un cadru pentru coordonarea timpwilor locale ~i pentru organizarea retelelor de comunicare ~i de
transport
Dezvoltarea noilor mijloace de comunicare :;;i a noilor mijloace de transport a afectat ~i modUIile in care indivizii au experimelltatcaracteJisticilp- spa~ale ~i temporale ale vietti sociale. Standardizarf'd till1iHlui lUll;;! d {vSl if
so~tii. de un interes crescfuJ.d pentru e:>\])("ri{~nla DI~r.-;ollala a LUupului :;;i a spa~ului,a vitezei' ~i a simultaneita~ii, ~i a decuplalii spa~ului de timp. Acest
interes a gasit expresie in arta ~i literatura de la sfar~itul secollllui al XIX-lea
~i inceplltul secollllui al XX-Iea, de la Proust ~i Bflu,]('t. l!r b .l::i 'W-: l"yc:
de la cubism ~i futUllsrn la suprarealism. Imp,l('!1IIIi~I~ 1 dl ~i d1 Listie (t1 acestor dezvolmri a fost explorat eu aCl.utale de SLephen Kern, Mcu'shall Bennan
n
37
si de altii18. As vrea sa examinez aici, 1ntr-un mod mai general, unele dintre
. felwil~'in car~ dezvoltarea nlijloacelor de comunicare a afectat perceperea
spatiului si a timpului in cazul indivizilor obi~nui~.
lnaint~ de dezvoltarea indusuiilor mass-media, percepUa majolita?i oamenilor asupra trecutlliui ~i asupra locurilor necomunicative a fost modelata in primul rand prin con~nutul simbolic schimbat in interac~unea fata
In fum. Povestirea a jucat un ro1 central in formarea percep~ei oanlenilor asupra ~-ecutului ~i asupra lumii situate dincolo de a~ezfuile lor imediate. Pentru mcYOlitatea oamenilor, percepva trecutului ~i a locurilor necomurucative,
preClUn ~i perceppa comunita~lor delimitate spa~al ~i continue istoric, carora ei Ie-au apartinu~ au fost constituite in primul rand Pl1n tradip.i orale care
erau produse ~i transmise in contextele sociale ale vietii de fiecare zi. Dar
disponibilitatea crescfuJ.dil a f0l111elor simbolice mediate a alterat treptat modwile in care majOlltatea oamenilor au do bandit percep~a asupra b:ecutului si a lumii aflate dincolo de mediullor imediat Rolul traditiilor orale nu
a f~st eliminat, dar aceste tradi~i au fost completate ~i, Intr~ anumita masura, reconstituite, ptin difuzarea produselor mass-media.
.
Dezvoltarea mijloacelor de comlmicare a creat astfel ceea ce pulem descrie ca ,)stOlicitate mediata": percep~a noaslra asupra t.recutului ~i perceptia noastdi asupra modurilor in care trecutul ne influenteaza astazi, au deve~it din ce in ce mai dependente de WI rezervor in permanenta expansiUlle
de forme simbolice mediale. Majoritatea indivizilor din societaple vestice
de astazi si-au derivat perceptia asupra marilor evenimente ale trecutului ~i
dliar asupra ma.tilor eveniJ.n~nte ale secolului al XX..lea (cele doua t-azboaie
mondiale, Revolutia rusa, Holocaustul etc.) in primul rand din c~, ziare,
filme si program~ de televiziune. Pe masura ce evenimentele se retrag tot
mai d~parte in trecu~ devine din ce in ce mai pu~n probabil ca indivizii i~i
vor deriva intelegerea acestor evenimente din experienta personala sau din
experien\a p~rsonala a celorlaW, ale caror descrieti Ie su~t tran~mise ?til~
interactiunea farn in fata. Traditia orala si interactiunea falit in fala continua
saioac~ rolUll i~por~te In ~odelare~ percep~ei .noastre asupra trecutu.: dill' ele J)pr.l'e!lz~ din ce in ce mai mult in conjunc~e cu un proces de int
~elegere care l$i JlJf U{.l18 CUil~llutul simbolic de produsele industtiilor massmedia.
Dadllllijloacele de comunicare ne-au alterat percep?a noastra asupra
\:J. eculului , ele ne-au si
. creat ceea ce putem nunu ,,0 mondializare mediata":
.
perceptia noastra asupra lumii care se ana dincolo de expetien\.a noastra personala ~i perceppa asupra locului nostrll in lume slmt din ce in ce mai mo-
~OHN
38
B. THOMPSON
d~l~~e de forrnele s~bolice. mediate. Difuzarea produselor media ne da po-
slbj]l~te~. d~ ~ expenmenta mtr-un anumit sens ever$l1entele, de a-i obsel:va
pe cedalp ~~, l~ ~eneral, de a invata despre 0 lum~ care se extinde dincolo

de sfera mtillrnrilor noa:tr~ zilnice. 0n:onturile spa~ale ale intelegerii no as~e sunt, a~dar, mult larglte, pentru ca eIe nu mai SlUlt restranse de necesl~tea prezent.ei fizice in loclUile in care evenimentele observate se intampla.
Atilt ~e pr~~d este gradul in.care perceptja noastra asupra llUllii este mo?elata as~ de pro~usel: r:nass-~edia, ~cat, atuDci cfmd calatOlim in pa~
mdepartate ale It;rrnl ca VlZltaton sau tun~ti, experienta noastra trruta19 este
adesea preceda~vde tm set de imagini l?i de a~teptari dobfmdite printr-o explUler.e prelungl~ la produsele mass-media. Chiar ~i in acele cazuri in care
expene~ta noastra a l~.~or indepartate nu concu:reaza cu a~teptarile noastre, se~ti~~~tul nouta~l sauval surprizei atesta adesea faptul ca experienta
~oastra trat~vest; pr~cedata de un set de preconcep?i derivate, eel putin
mb"-o an~l11lta masura, ~in lumite ~i imaginile propagate de mass-medi~.
Alterandu-l: perceptt~ asupra loctdui ~i a trecuttdui, dezvoltarea mijloa~e]~r .d~ com~care are ~l un impact asupra sentimenrului de apartenenta al
mdl~ll?r, ad~ca asupra sentimentului fata de grupurile ~i comunitatil~ caro~ el ~lffit ~a.le aparyn. Sentimenrul apartenentei se Oligineaza, intr~ anul11lta masura, m sentimentul impa:rm~irii unei istorii comune si a unui loc
comun, a unei tr~ectorii comune in timp ~i in spa~u. Dar perc~ptia noastra
asup:a ~ecutulU1 devine din ce in ce mai dependenta de produ~ele mass~edla ~l,. deo~ece ?ercep~~ n~a~~a asupra lumii ~i asupra locului nostru
I? ea deVine din ce !n ce mal. hrarnta de produse mass-media, atunci si sen. timent~ .no~tru f~ta d~ gl"up~le ~i comunita11le cu care'lmparta~im ~ cale
c?m~na ~ timp .~l spa~u, 0 ongine comuna ~i 0 soarta comuna, este alterat
s"lm~~ ca aparpn~m illlor grup~ ~i comunitati care sunt constituite parpal PO? mass-~edia. Vom revern la acest fenomen de "socialitate mediata"
10 ca~lt~lele Vlltoare, unde yom examina unele exemple in detaliu.
Pana acum am .analizat unele dintre modurile in care dezvoltarea mijloacelor de .~omu:l1care a alterat percep1ia indivizilor asupra trecutului si
asupra IUl11l1 de dmcol0 de lacurile lor imediate. Dar sa analizam acum U~l
subiect oarecum diferit Percep~a noastra asupra timpului si a spatiului este
str~ms leg~ta de percep1ia noastra asupra distantei, asup~a a ce~a ce este
apr~ape ~l asupra a ceea ce este Indepartat; iar simtul nostru pentru distanta e~te modelat profund de mijIoacele afIate la dispozi~a noastra pentru
a ne ml:;;ca in spapu ~i timp. Mijloacele de transport sun~ in mod dar cruciale III aceasta privinta. Pentru ~ranii din satele din secolele indepArtate,
v
Media i modemitatea
39
Londra era cu mult mai departe decat este pentru locuitorii de la tara din
BJitania de asti'lzi. In secolul al XVII-lea, dmd drumurile erau pr~care !?i
cfmd viteza medie a u"asurilor trase de cai in regilmile de provincie era, probabil, in jur de 30 de mile pe zi, 0 calatorie la Londra dintr-un district preclffil
Norfolk ar :fi durat cateva zile20; astazi poate :fi. facuta in cateva ore. Mijloacele de comunicare au jucat 9i ele un rol crucial in formarea percep11ei noastre asupradistantei. Cfmd comunicarea era dependenta de transportarea
fizidi a mesajelor, percep11a distarJtei era dependenta de timpul pe care il
Iua dllatOlia de la Oligine la destina11e. Deoarece viteza de b"ansportarecomunicare a crescut, distanta a parut ca se diminueaza. Dar, 0 data Cll decuplarea spa~ului de timp adusa de telecomunicape, percep11 a distantei a
fost treptat evaluata separat. de dependenta exdusiva de timpul dlatoriei.
De atunci incoace, percep~a distantei a fost dependenta de doua variabile
_. timpul c31atoriei 9i viteza de comunicare - care nu coincideau in mod necesar. Lumea se reducea la dona dimensiuni, dar mai repede la una decat
1a ceaIalti
Tocmai aceasta transformare in percep~a distantei subliniaza ceea ce
afost in mod adecvat descris drept "comprimare spa11o-temporala,,21. data
cu dezvoltarea noilor mijloace de h"ansport ~i de comunicare, cupJata cu
expansiunea tot mai intensa $.\ extinsa a economiei capitaliste, indrepta12
spre cre~terea rapida a voltmmlui capitalurilor 9i bunurilor de pe piata, semnificatia frontierelor s-a atenuat si Jitmul vietii sociale s-a accelerat Paro ale
, lumii'inainte V1"eme indepartat.~ se apropi~ de retelele globale de int~rde
pendenta Timpul cilatoriei este foarte redus ~i, 0 data.cu dezvoltarea teleI comwucatiei, viteza comunicfuii devine virtual instantanee. l.umea pare ea
un spatiu ~ai mic: ea nn mai este 0 intindere vasta de teritorii nestdlbatute,
ci un glob complet explorat, cartogra'fiat cu gIWi 9i vnlnerabilla inttigile fiintelor umane.
, Mai trebuie Insa sa dobandim 0 intelegere clara a impactl.llui acestor
transfom1ID asupra modUlilor in care indivizii expeIimenteaza t1uxnl istoriei si siruarea lor in acesta. In formele timpmii de societate, cand majOlitatea ~divizilor locuiau la tara ~i i~i asigurau subzist.enta din mlmca pamanlului,
experienta tTecerii timpului era strans legata de ritmurile naturale ale anotimpurilor ~i de cic1urile vie~i 9i ale mor11i. Pe masudi ce indi~iv se aprc:
piau tot mai mutt de un sistem de angajare urb~n, ba:at pe fabo~a, expeocnta trecerii timpitlui a devenit din ce 111 ce mat legata de mecanlsmele de
cr~nometrare cerute de sincronizarea O1uncii 9i de organizarea saptimfmii
de lucru2:!. Pe masura ce timpul era i"eglat in scopul de a cre~te prodllc~a de
bWllIJi, exista un anumit echilibnI: se Hicea\ t S3Clificii in prezent, in speranta
40
JOHN B. THOMPSON
unui viitor mai bun. Nopunea de pro~-es, elaborata in filosofiile ilwniniste

ale istoriei ~i in teOliile sociale evolu~oniste, a fost experimentata in viata de
zi eu zi ca interval intre expelienta trecuta ~i cea prezehta, pe de 0 parte, si,
de ceal~ta parte, ca orizont in continua prefacere al asteptarii asociate cu vHtorul23
.
'
~tazi, acest mod de a expetimenta scurgerea timpului se poate schimba. Intrucc1t titmul viepi se accelereaza, viitorul nu se mai intinde in fata
noastdl ca un tirram prOlnis. Orizonlul de a~teptare in continua transf~r
mare incepe sa se pdibu~easdl pe masura ce merge in conITa unui vii tor
care este in mod repetat tipsit de a~teptarile trecute ~i pre7nte. Devine dill
ce in ce mai dificil sa se menpna 0 conceppe liniara. a istoriei ca progreso
Ideea de progres este un mod de a coloni7..<l viitorul, w] mod de a subsuma
viitorul planurilor ~i a~teptarilor noastre prezente. Dar, jjltrUcat deficientele
acestei strategii devin mai dare pe zi ce trece, intrucat viitorul ne amest~a
in mod repetat plantuile ~i a~teptfuile, ideea de progres incepe sa-~i piarda
influenta asupra no astra.
v
daY
v
I
"
s e prea devreme sa spunem ca aceasta transform are va continua
Et
~i, dara se va intfunpla a~a, care vor fi consecintele ei. Nu exista nid 0 indoiala ca, datorita, in parte, dezvoltatii noilor forme de comunicare si de
transport, modurile noastre de a face experienta spapului ~i a timpului's-au
schimbat intr-o malliera destul de profunda. Aceasta va fi 0 tema centrala
in capitolele care urmeaza. Dar in ce masurn dezvoltfuile discutate aid au
inceput sa remodeleze experienta fluxului istoriei ~i a locului nostru in ea,
percepj:ia noastra asupra viitorului ~i OIientarea no astra in el: acestea sunt
intrebfui pe care Ie voi Iasa, in cea mai mare parte, deschise.
C0111wncare, apropriere $i viata de fiecare zi
in acest capitol, am accentuat in cateva randwi importanta fC}-pluiui de

a gancli mijIoacele de comunicare in relatie eu contexie!e sociale practice In
care inclivizil produc ~i pllmeSC formele simbolice mediate. Neglijarea acestor contexte sociale este 0 tendinta care poate.li lntmnila dp-"a lungul istorir'
reflectiei teoretice ~i in analizele practice despre mass-media. De exemplu,
sub influenta strucluralismului, a semioticii ~i a OJienta.ilor inrudite, 0 mare
parte a cIiticii culturale din ultimii ani a fost preocupata de b'asatuIile constitutive ale "texteIor" - nu doar ale textelor in sensul restr~Uls de opere lilerare, ci texte in sensul mai larg de forme culturale senmificative, cle la filmele 1?i programele TV la panourile cu reclame ~i graffiti din metrou21 . Avem
41
mult de ~tigat dintr-o analiza liguroasa a u-asaturilor constitutive ale acestor "texte". Dar mice astfel de analiza este, in eel mai bun caz, un mod foarte
partial de examlnare a fenomenelor culturale (inclusiva textelor literare).
Este partial pentru ci fenomenele vizate sunt in general analizate tara a examina intr-uJ1 mod sistematic ~i detaJiat condiliile in care ele au fost produse
~i prinute. Textele stmt in general analizate in ~i pentru eIe, fara referire la
scopurile ~i resw'sele eelor care Ie-au produs, pe de 0 parte, sau la modurile in care ele sunt utilizate ~i intelese de cei care Ie primesc, pe de alta
parte. Producatorli ~i destinatarii Stillt scipati din vedere, in \Teme ce analistul sau criticul se concentreaza pe 0 forma cultw'ala care este, oarecum
artificial, extrasa din conclitiile sociale ale produceIii, circulapei ~i receptariiei.
bl cadrul tradi~or mai empitice ale cercetaru mass-media, nalura si rolul destinatarilor - sall ale publicului - au fost examinate foarte detaliat' Metode vcuiate de cercetare all fost folosite pentru a studia factOli precum niarimea ~i alcatujrea publicului, gt-adele de atenpe ~i de intelegere manifestate de destinatati, "efectele" pe tennen scurt ~i pe termen lung ale expulleJii
la mesajele mass-media, "nevoile" sociale ~i psihologice satisfacute de consumul produselor media, ~i a~a mai departe2S. Aceasta cercetare a produs
o insemnata cantitate de materiale interesante ~i importante. Dar 0 mare
parte din aceasta cercetare comporta anumite deficiente. Una dinu'e acestea este urmatoarea: cautand mai presus de toate mas~rarea si eual1tifica..
rea publicului ~i a raspwlsurilor lui, 0 mare parte din cerce\:ar~a anterioara
a tins spre neglijarea a ceea ce am putea descrie drept caracte11l1 mundall
a1 activ:ita/ii receptive. Prin aceasta inteleg faptul ci receptarea produselor
mass-media este 0 activitate pdlctica, de rutina, pe care illdivizii 0 infaptuiesc ca pe 0 parte integranta a viep.i lor cotidiene. Daca dorim sa intelegem
natura receptarii, atunci trebuie sa dezvoltilm 0 abordaFe care este sensibila la aspectele practice si de rutina ale activitatii receptive.
bl ultimii ani, acest tip de abordare a ca~tigat teren printre cercetatorii
mass-media. Unele dintre cele mai incitante stuclii ale proceselor de receptare au folosit 0 vatietate de metode, incluzand observarea participativa,
chestionare ~i interviUll extinse, pentru a proba in detaliu condi~ile in care
indivizii ptimesc produse1e mass-media, ceea ce fac eu ele ~i modul in care
Ie inreIei6, Aeeste studii au inlaturat eu fermitate ideea ca destinatarii produselor mass-media sunt eonsuma(ol; pasivi; ele au aratat in repetate randUll ca receptarea produselor mass-media este un proces mult mai activ ~i
mai creativ decal: sugereaza mitul receptorului pasiv. Ele au aratat ~i faplul
42 .
JOHN B. THOMPSON
ca modurile in care indivizii inteleg produsele mass-media vmiaza In fnnetie de flmdalul si de circumstantele sociale, astfelincat acelasi mesaj poate
fi inteles diferit'in functie de co~text.
.
Mil voi apropia de ~ele dintre aceste studii in capitolele unnatoare, dar
aici vreau ma opresc asupra implicapilor teoretice generale ale faptului
de a privi receptarea produselor mass-mediaca pe 0 activitate practica, de
rutina. Aceasta orientare implica, in prima instanta, ca reeeptarea sa fie vazuta ca 0 activitate: nu ca ceva pasiv, ci ca tU1 fel de praetica in care indivizii
sesizeaza ~i prelucreaza materialele pe care Ie primesc. In procesul receptarii, indivizii folosesc materialele simbolice in propriile lor scoptui, in moduri care pot fi extrem de variate, dar $i r~lativ aSClmse, intrucat aceste practid nu sunt limitate 1a 0 situare anume. In vreme ce producerea ,,fixeaza"
continutul simbolic pe un substrat material, receptarea i1 "defixeaza" $i i11asa
prada ravagiilor timpului27. Mai mult, modurile in care destinatarii folosesc
materialele simbolice poate diferi considerabil de modurile (daca ele exista)
pe care producitorii acestor materiale Ie-au avut in minte. Chiar daca indivizii pot avea un control relativ redus asupra con\inutului materialelor sunboliee aflate la dispozipa lor, ei pot folosi aceste matetiale, Ie pot prelucra ~i
elabora in moduri care sunt destul de straine de scopurile ~i de intenpile
producatorilor.
. .'
':'.
..
.
Aceasta orientare implica ~i faptul ca receptarea este 0 activitate situatE.:
produsele mass-media sunt primite de indivizi care sunt intotdeauna situap
in contexte social-istorice specitice. Aceste contexte sunt in mod tipic caracterizate de relatii relativ stabile de putere ~i de un acces diferenpat la variatele resurse acumulate. Activitatea de receptare are loe in cadrul acestor
contexte'structurate $i depinde de puterea ~i de resursele disponibile potentialilor destinataIi. In general, 0 persoana nu poate sa recepponeze progr~ele de televiziune, de pilda, daca nu are mijloacele de a dobandi echipamentul necesar de recepponare; ~i felurile de a privi 1a 1V sunt, de obicei,
reglate in anumite moduri, care reflecta relapi mai largi de putere intre membrii grupului familial28.ln plus, de~i receptarea este intotdeauna 0 aeti\~tate
situarn ea este si 0 activitate care Ie da indivizilor posibilitatea de a se distanta de eontexte1e practice ale vietii de fiecare zi. Recepponand materiale
car~ implica 0 eonsiderabila distantare spapala (~i, poate, ~i temporalii), indivizii se pot transporta din contextele vietii lor ~i, pentru 0 elipa, se pot
l'
pteme
mtr-o a1']
ta ume29 .
'
Receptarea produselor mass-media ar trebui vazuta, in plus, ca 0 activitate de mtina, in sensu! ca este 0 parte integranta a activitatilor regularizate,
sa
Med/a i modernitatea
43
, care constituie viata de fiecare zi. Receptarea produse1or media se suprapune ~i se implete~te inn--un mod complex ell alte activitap, iar 0 parte din
senmificatia pe care tipurile particulare de receptare 0 au pentru indivizi
provine din modurile in care acestea intra in legatura.cu aite aspecte ale
viepi lor. A~dar, de pilda, indivizii pot citi ziare pentru a-~i ocupa timpul cat
dureaza dii;itoria spre loeul de munca; pot deschide televizoru1 pentru a
alwlgi.t lU(Jl1olOma ill limp ce pregatesc pranzul, sau pentru a-i lini~ti pe copii;
pot citi 0 carte pentru a se relaxa 1;>i pentru a evada temporar din cerintele
vietii zilnice. Receptarea produselor mass-media poate folosi ~i la ordonarea planurilor zilnice ale destinatarilor. Inclivizii i~i pot adapta aetivitfltile de
rutina pentru a Ie ponivi eu orarele de transmisie ale companiilor de difuzare, de pilda, pentru a se uita in mod regulat 1a ~tiri1e de la ora noua, sau
pentru a-1;>i rezerva saptiimfmal 0 mica parte din timp pentru a urman episoadele tmui serial. Tocmai acest aspect a1 receptarii - capacitatea sa de a
impune ordine in activitatile de rutina de fiecare zi - este sernnificativ atenuat de folosirea aparateior video. 'Dandu-1e destinatari10r posibilitatea de
a.inregislra materialul difuzat si de a-I reasculta ori de dite ori doresc sa 0
faca (sau "schimbarea timpului", denumirea sub care aeeasta practica este
de obicei cunoscuta), aparatele video Ie pennit destinatarilor sa se elibereze
intr-o anumita nl<lsura de ordihea teinporallt impusa de eompaniile de difuzate ~i sa integreze procesul receptiiru in activitati de rutiria,care sunt determinate de alte cerinte ~i eonstrangeri.
Pe langa faptul este 0 activitate situam ~i' de rutina, receptarea p,roduse10r mass-media este 0 realizare abila. Ea depinde de 0 serie de abilitap
dobfuldite ~i de competente pe care indivizii Ie desta~oara in procesul receptatii. Aceste abilitap ~i competente sunt extrem de diverse. Am observat
deja ca mijloace tehnice difetite necesim diferite tipuri de abilirnp ~i competente din partea eelor care Ie utilizeaza. Dar este important ~i sa vedem ca
aceste abi1ita~ ~i competente, ca atribute dobandite din ptmct de vedere social, pot varia in anumite privinte de la un grup, sau dasa, Ia altul, ~i de la 0
perioada istorica Ia alta. Ele sunt atribute dobandite prin procesele de invatare sau inculcare, iar aceste procese pot.ti diferen~ate social in anumite
prlvinte sau accesibile in mod diferentiat indivizilor de formape difetita30
o data dobandite, aceste abilita\i ~i eompetente devin.parte integranta a
compozitiei sociale a indh~zilor ~i pot fi aplicate alitt de automat incM nu
mai sunt reCllnoscllte ca achizitii sociale complexe ~i. adesea, foarte sofisticate.
In :final, receptarea produselor media este 1n mod flindamentaI un proces hermenelltic. Prin aceast:a fnteleg eel indivizii care primesc produseJe
ca
44
JOHN B. THOMPSON
mass-media slmt 111 general irnplica~ intr-un proces de interpretare plio care
ei confera till sens acestor produse. Desigul~ achizi.{ionarea produselor massmedia nu impliea in mod llecesar till proces de interpretare in acest sens:
o carte poate fi cumparam ~i niciodatl cititIt, a~ cum un canal de televizitille
poate fi Hisal deschis, chiar daea nimeni nu se uita la el. A dobandi inseamna
doar a lua in posesie, In felul in care dobandim aIte obiecte de consum, precum hainele ~i ma~inile. Dar receptarea produselor mass-media implica mai
mult decat atat ea cere WI anumit grad de aten~e ~i de activitate interpretativa din par tea destinatarului. Individul care prime~te till produs mass-media trebuie, iritr-o anumitl masura, sa-i acorde aten~e (sfrl citeasci, sa-l urmareasci, sa se uite la el, sa-I asculte etc.); ~i, tacfuld astfel, individul este de
obicei angajat in faptul de a confeli un sens con~utului simbolic transmis
de produs. Diferite mijloace de comunicare permit in mod tipic ~i necesita
diferite grade de aten~e, de concentrare ~i de efort Cititul unei cill-p. necesita, de obicei, un mare efort din partea cititorului, pe cind un ziar poate :fi
cisfoit intr-un mod degaja~ privind titlwile ~i citind ocazional articolele pertinente. Ne putem uita l<i televizor avfl11d grade variate de aten~e, de la absorb~a totaIa pana la observatii intennitente care ne pennit sa unnmim degajat desfal?urarea programului.
Daea privim receptarea produselor media ca pc un proces hermeneutic, attmci putem sa ne inspm din wIele perspective ale tradi~ei henneneutice pentru a caracteliza acest fenomcn. Interpretarea, a~ cum ar spwle
Gadamer, nu este 0 activitate lipsita de presupozipi: ea este WI pro~es activ,
creativ, In care interpretul aduce till set de presupozi~i !?i de a!?te.i pentm afimdamenta mesajul pe care cautl sa-l inteleaga31. Uncle dintre aceste
presupozi~ ~i a~teptilli pot:fi personale, adidi proprli doar tillui individ particulat~ din al carui destin ele se ivesc. Dar multe dintre aceste presupozi~i
~i a~teptali pe care un individ Ie aduce in procesul de interpretare au WI caracter sociall?i istOlic mai largo Ele SWIt presupozitiile ~i a~teptaIile COl1ltille,
imparta~ite de till grup de indivizi care au, in linii mmi, Oligini sociale ~i Iraiectorli similare. Ele constituie un tip de cuno~tere implicita fundamentala
pe care indivizli 0 dobandesc ptintr-un proces gradual de inculcare, ~i care
Ie asigura un cadru pentru interpretarea ~i asimilarea a ceea ce este nou.
intrucat interpretarea formelor simbolice necesita 0 contribupe activa
din pm"tea interpretului, care aduce un anumit caclru pentru a flmdiullenta
mesajul, rezulta ca modulile in cme tm produs mass-media, este il1~eles pot
vmia de la un individ (sau grup de indivizi) la altlll, ~i de lawI conlext socialislotic Ia allul. A~a cum se intampla cn toate formele simbolice, "in~eleslll" I
45
unui mesaj transmis de media uu este un fenomen static, de:finitiv fixat ~i

transparent pentru to~. Mai degraba, intelesul sau sensul unui mesaj ar trebui pIivit ca un fenomen complex, schimbator, pennanent rehmoit ~i, intr-o
anumita masm-a, transfonnat de insu~i procesul de receptare, de interpretare l?i de reinterpretare. _intelesul pe care un mesaj 11 are pentru un individ
va depinde intr-o oarecare masura de cadrul pe care individul respectiv fundamenteaza mesajul. Desigur, acest proces are ~i anunute limite; un mesaj
uu poate insenma olice, iar individul b:ebuie aiba 0 antunita cunoa~tere
a regulilor !?i a convenpilor in acord cu care WI mesaj este produs cu scopul
de a-i fi conferit till sens (de pilda, individul trebuie sa aiba 0 Clmoa~tere rudimentara a limbajului). Dm aceste limite stmt destul de largi ~i ele Iasa mult
loe posibilita~ ca, de la till individ sau grup de indivizi la altul, ~i de la tm context social-istoric Ia altul, mesajul transmis de un produs mass-media sa
poata fi inte1es difelit.
Tradipa hermeneuticii ne atrage atenpa asupra unui alt aspect al interpretlrii relevant aici: in interpretarea fonnelor sinlbolice, indivizii Ie 1ncorporeaza in proplia lor in~elegere despre ei in~i~i ~i despre ceila1~. Ei Ie foIosesc ca pe un vehicul pentru reflec~e ;;i autoreflec~e, ca pe 0 ba71t pentru
a se gandi la ei inl?i~i, la ceilal~ ~i la lunlea cill-eia ii apartin. Voi folosi termenul "apropriere" pentrl.l a desemna acest proces extins de intelegere ~i de
in~elegere de sine. Ali apropria lill mesaj.inseamna a sesiza con\inutul sau
semnificativ si a ti-Ilnsusi32. Inseanma a asimila mesajul si a-I incorpora in
viata proprie ~ ~ proce~ care uneOli are loc tara efor~ i~ alteori implidi 0
actiune deliberati Apropriindu-ne un mesaj, noi ni-l adaptaIn proprlilor vieli
$i contexte de viata. 11 aplicilln unui set de circwnstante care, in cazul produselor mass-media, SWlt hI general difelite de circwnstantele in care mesajul a fost produs.
Aproprierea fomidor simbolice - ~i, in particular, a mesajelor transmise
de produsele qtass-media - este un proces care se poate extinde mult dincolo de contex1:ul initial si de activitatea de receptare. Mesajele mass-media
Stillt de obicei discuhtte Ae indivizi in cursul receptaIii ~i dupa aceea; ele Stillt
a~dar, elaborate discw"siv ~i Impfu"ta~ite de W1 cerc mai larg de inclivjzi, care
pot sa fie sau pot sa nu fie implica~ in procesul initial de receptare. In acest
mod, dar $i in alte!e, mesajele mass-media pot:fi transmise dincolo de contextul ini\ial de receptare ~i trmlsformate pIintr-till proces continuu de poy~stire $i repovestire, de interpretare $i de reintel1)relare, de comenlare, ras
~i cliLica. Acest proces poate avea loc in circumstan~e variate - acasa, la
telefon, la locul de IIlI.mca - $i poate implica 0 mul~me de participan~. El
sa
46
JOHN B. THOMPSON
poate asigura un cadru narativ in care indivizii i~i repovestesc gandurile,

sentimentele ~i expeIientele, amestecand aspecte ale propriilor vie~ cu re- .
luarea mesajelor mass-media ~i cu raspunsurile lor la mesajele reluate. Plin
aeest proces de elaborare discursiva, modul in care un indi\~d intelege mesajele transmise de produsele mass-media poate fi el insu~i transfOlmat, din
moment ce mesajul este vazut din diferite wlghiuIi, supus comentariilor ~i
cIitieilor eelor1al~, ~i tesut treptat In alcatuirea simbolidi a vietti de fiecare zi.
Primind ~i apropriindu-~i mesajele mass-media, indivizii sunt impJica~ ~i
intr-un proces de autofOlmare ~i de autointelegere, de~i in moduri care stmt
adesea implicite ~i nerecunoscute ca atare. Sesizand mesajele ~i incorporimdu-le ea pe activitap de rutina In vietile noastre, suntem automat implicap in construirea unui sens a1 sine1ui, un sens din care facem parte ~i in
care suntem situa~ in spa~u ~i in timp. Ne mode1am ~i ne remodelam in mod
constant abilitap1e ~i stoeurile de cunoa~tere, testandu-ne sentimente1e ~i
gusturile ~i largindu-ne orizontuIile expeIientei. Ne modeUirn activ sine1e
PIID interrnediul mesajelor ~i al con~lltului semnificativ furnizat de produse1e mass-media (printre alte lucruIi). Aeest proces de mode1are de sine nu
este un eveniment bruse, 0 data pentru totdeauna. E1 se desta~oara ineet, inlpereeptibil, de la zi la zi ~i de la an la an. Este un proces in care anumite mesaje sunt retinute, iar altele sunt uitate, in care unele devin baza actiunii si
a ref1ec~ei, ~u tm subiect de eonversa~e intre prieteni, in timp ce aitele i~s
din memoIie, se pierd in fluxul continuu de imagini si de idei.
Asplme ca aproprierea mesajelor mass-media a de~enit un mijloc de modelare activa a sinelui in lurnea moderna nu inseamna a spune ci ea este unicul mijloc: ell siguranta, nu este singurul. Exista mu1te alte forme de interaetiune sociala, precum cele dintre parinti ~i copii, dintre profesori ~i studenti, ~i dintre semeni, care continua joace un r01 fundamental in aceasta
plivinta. Procesele timpmii de socializare din cadrul familiei ~i al ~olii sunt
in multe privinte decisive pentru dezvoltarea ulterioara a individului ~i pentru conceppa acestuia despre sine. Dm- nu trebuie sa pierdem din vedere
faptul ca, intr-{) lume din ce in ce mai in:filtratade produse1e indusuiilor massmedia, s-a creat 0 importanta noua arena pentru procesul de modelare de
sine. Este 0 arena separata de consu"angeJile spa~ale ~i temporale ale interac~unii fata in fata ~i, data fiind accesibilitatea televiziunii $i expansiunea ei
globala, este din ce in ce mai disponibilii inclivizilor din toata lumea.
sa
lvlass-media si
moderne
, dezvo.ltarea societiiti.lor
,
Unele dinu-e trasatUIile distinctive ale lumii moderne suntrezultatul unui
set de transfonn{ui institu~onale fundamentale, care au inceput sa aiba loc
in Europa, in Evul Mediu tar-ziu ~i Ia inceputul perioadei moderne. Aceste
transforrnad au fost complexe ~i variate; ele au afectat unele regiuni ale Europei ~i, ulterior, tmele p~ ale lumn, mai devreme ~i mai profund deeM altele. Ele 'au fost totodata ~i transforrnad contingente, in sensul ca au depins
de condi~i istorice specifice; dad unele dintre aceste conditii ar fi fost difelite, ar fi fost foarte probabil ca ele sa produca reiultate diferite. Dar, 0 data
ce aceste u'ansformari au ineeput sa se desfa~oare, au dobandit 0 energie
proplie. Au aparut noi institupi ~i ~i-au extins gama activitaplor. Practicile
tradi~onale au fost treptat eclipsate de noi tipuri de actiune, de n6i conventii
~i de noi forme de asociere. Impactu] acestor transfon~fui a fost din ce in ~e
mai mult resimtit dincolo de centrele urbane in crestere si de state1e in curs
de aparitie ale Europei. PIin explorare, corneTt ~i ~olonizare, alte pa~ ale
lumii au fost din ce in ee mai mult incluse intr-un proces de transfonnai"e
institu~onala, care a ineeput in Europa, dar care a clevenit tot mai global ea
anvergura.
Care au fost liniile principale ale transformaruor institu~onale, constitutive societa~lor care s-at\ ivit]a inceputul Europei moderne? Datorita operei
ganditOlilor sociali c1asici, precum Marx ~i Weber, ca ~i rezultatelor cercetiirii mai recente a istOlicilor societa~i si a sociologilor istOliei, unele dinu"e
liniile pIincipale ale transfonnarii institutlonale au devenit clare. In pIimu]
rand, aparitia societatilor moderne a implicat un set distinctiv de schimb3ri
economice, plin care feudalismul european s-a transformat treptat inu'-Ull
nou sistem de produqie capitalism ~i de schimb. In al doiIea rfmd, dezvoltarea sociemtilor moderne a fost caracterizata de un proces distinctiv de
schimbare politica, prin care numeroasele UIUt:1P politir.e ale Europei medievale au fost treptat red use ea numar ~i au intrat intr-un sistem interdependent al state1or-na~une, :fiecare pretinzand suveranitate asupra unui teritoriu cIar definit si av{md un sistem cenb"alizat de impozitare si de administrare. In al treil~a rand, este clar ca-razboiul $i pregatirea pel~tru razboi au
jucat un r01 crucial in procesul schimbalii po1itice; 0 data cu dezvoltarea
JOHN B. THOMPSON
48
societatilor moderne, puterea rnilitara a fost tot mai multconccntrata in milinile statelor-natiune,
care au pretins, asa
,
. cum a afirmat odata Max Weber,
WI monopol al folositii legitime a fortei in cadrul unui teritorlu dat
Aceste trasatUli majore ale transfonniltii instituponale stmt relativ clare
si s-au bucurat de 0 mare atentie in literatura erudim recenti Cu toate acestea, este mult mai pu1in dar ci dezvoltarea societaplor moderne a fost ('aractetizata de transforman sistematice in ceea ce, in sens larg, putem nwni
domeniu "cultural". Aici mo~tenirea gfmditorilor sociali clasici este mai putin explicita ~i ne este de mai putin ajutor. Marx, in rnasura in care abordeaza
aceasta problema, pare a-~i asuma faptul ea dezvoltarea modului de produc1ie capitalist ar conduce la 0 dernistificare progresiva a lumii sociale: valorile si credintele traditionale care au acoperit relatiile sociale in trecut vor
:fi mlaturate de realitatue economice brute ale pr~duc1iei capitaliste ~i ale
schimbului. Weber a acordat mai multa aten~e dezvoltiuilor din domeniul
cultw'al si a considerat ca aceste dezvoltari sunt mai auto nome si mai C0111plexe dedt 0 sugereaza scrierile lui Marx, Dar aceste teme c31~e au dominat descrierea lui Weber - diferen1ierea sferelor de valoare, ra1iollalizarea
actiunii si dezvraiirea viziunilor traditionale asupra lwnii - au dimas controve~ate ~i, in an~ll1.ite privinte, dificll de demonstrat Daea dezvoltarea societalilor moderne a implicat un proces distinctiv de transfonnare culturala
'este, dupa cite se pare, wIlucru nesigw',
in acest 'capitol, voi argumenta faphU ea nesiguranta plivind procesul de
transfonnare culturala rezulta, intr-o anumita masura, din faptul ca teoreticienii sociali si altii au ciutat intr-un loc nepotrivit semnele schimbiltii culturale sistematice, Ei au incercat sa detecteze schimbiiri mati in valori ~i
eredinte, in atitudini ~i Olientari - in ceea ce Utili istorici franeezi recenti ar
nurni mentaJires, Astlel de schimban, in masura in care s-au petrecut, sunt
desigur, interesante ~i inlportculte; dar ele Slillt in egala masura, plin natura
10l~ evazive, vadate ~i extrem de complexe, Schimbiltile care se petree Inu:.o
regiuile sau intr-o clasa pot sa nu se petreaca in alta, sau se pot pell'ece il1
moduri, in grade ~i cu eonsecinte destul de diferite. Plin urmare, despre
schimbarea cu1turahl devine difieil sa tragem concluzii generale ccu'e sa aiba
o sansa de a fi sustinute in fata evidentei variate si cOlltradictorii. Trebuie
d~31' examinam'dezbatelil~ pemIan~l1te despr~ teza secularizfuii - adira
teza potrivit careia dezvoltarea societatilor industriale mod erne este Inser
\:ita de deelinul rolului ~i al relevantei credin~ei religioase - pentru a ne COllvinge de clificultalea !l1cercfuii de a generaliza in ptivinta schimbfuii valolilor
~i credintelor,
sa
49
Argumentul pe care 11 voi dezvolta in acest capitol este acela ca, deplasand centrul de atel1!ie, putem discerne 0 mare l:ransform31'e in domeniul
cultural, ccu'e esle totodata mai sistematici ~i mai clara. Daci ne concentrfun
In prima instanta
ci mai de, nu asupra valorilor, atitudinilor si
. credintelor
"
graba asupra fonnelor simbolice ~i asupra modurilor lor de producere si de
circulalie in lumea sociala, atunci yom vedea ea, 0 data cu ascensiune~ societa1i1or moderne in Evul Mediu tarziu ~i la inceputul perioadei moderne,
a inceput sa aiba loe 0 transformare culturala sistematica. In virtutea unei
serii de inova!ii tehnice asociate eu tiparul ~i, ullerior, cu codificarea e1eclliea a informapei, formele simboliee au fost produse, reproduse ~i au circulat la 0 seara fadi precedent Modelele de comUtucare si de interactiune
au inceput sa se schinlbe profund ~i ireversibil, Aceste scbimban, car'e cuplmd ceea ce in sens larg poate:fi nwnit "mediatizarea culturii", au avut 0
bazii institu~onala el31'a: eu alte cuvinte, dezvoltarea organizapilor mas..c:;-media, care au aparut pentru ptima data in a doua junlatate a secolului al XV-lea,
~i de atunci ~i-au exiins tot timpul aetivitatile, Concentrandu-ne pe activitatile .
~i pe produsele acestor organiza1ii ~i examinand modutile in care produsele lor au fost preluate ~i folosite de indivizii care Ie-au ptinu~ putem ca~
tiga 0 ba7.a fenna pentru tr31Isformarue culturale asociate eu ascensiunea
societatilor moderne.
in ~cest capitol, voi relieia uuele dintre aspectele principale ale mediatiz{uii eulturii de la sfar~itul secolului al XV-lea pana in zilele noastre. Voi
incepe ptm a examina mai in detaliu trasatwile principale.ale transformiltii
institutionale caractetistice societa1i1or moderne, Mil voi concentra apoi asupra dezvoltfuii tiparului ~i a presei petiodice la inceputul Europei moderne,
reliefftnd wlele dintre modurile in c31'e aeeste dezvoltari au alterat retelele
preexistente de commuccu'e ~i relatiile stabilite de putere, in acest co~text,
voi exami.na Utlele argumente c31'e au un carader teoretic mai pronunta~
privind impachll tiparului la inceputul petioadei moderne. Voi incheia prin
a reliefa unele dinb'e transformruile majore din industriile mass-media de
Ia inceputul seeolului al XIx-lea: intr-un mod care va pregati terenu] penb'u
capitolele viitoare.
'
Giteva dimensiul1i inS.titu(iolla1e ale societatilor modeme

. CUlll 3111 putea ccua.cleriza principalf:'le transformfui instiluponale care
au inceput sa aiba loc in Europa Evull1i Mcdiu tarziu si care au modelat 1111preuna conturW'ile lumii moderne? in capilolul 31It~tior am distins patru
.,
50
JOHN B. THOMPSON
forme de putere - economica, politica, coerdtiva si simbolica - si le--arn Iegat de resursele ~i institu1ii1e de diferite tipmi. ~ vr~a acmn 8.:1 folc;sesc acest
cadru pentru a anali74 transfonnfuile institu~onale asociate cu ascensiunea
societiiplor moderne. Voi examina pe scurt formele institutionale schimbatoare ale puterii politice ~i economice. Forn1ele institutionale ale puterii coerdtive nu vor:li discutate in detaliu, ci vor fi considerate doar in relatie Cll
dezvoltarea statului modern.
voi concentra apoi asupra organizarii sodale a puterii simholice ~i asupra modurilor in care ea s-a schimbat de--a
lungul timpului.
Sa incepem cu economia1. Economia timpurie medieval aa fost predominant agrara, bazata pe unitflti productive la scara mica, precull1 satul ~i , ;
feuda. Ea a fost in primul rand 0 economie de subzistenta chiar daca se . '"
obtineau ~i unele profituri ~i chiar dara. existau retele cOl~~reiale extinse.
Taranii erau de obicei legati de pamantul pe care illucrau, dar pe care nu
i1 stapaneau, ~i 0 parte din produc1ie Ii revenea proprietarului feudei. Treptat, incepand aproximativ din secolul al XI-lea, comertt.11 a inceput sa se extinda semnificativ, ~i ora~ele au crescut in marime ~i in influenta. Negustorii urbani, artizanii ~i altii erau capabil~ sa acumuleze capital ~i sa-l foloseasca in scopul cre~terii comertuJui ~i al productiei de bumui. A apm"ut un
nou set de relatii economice, mai intai in ora~e ~i metropole, ap01 ~i la tara,
implicit'ld folosirea sporita a monedei ~i retele extinse de schimb. Aceste noi
rela?i au coexistat cu rela?i feudale traditionale timp de diteva secole, intru- ;!
cat economia europeana din Evul Mediu tm-ziu a snportat faze succesive . ~
de expansinne si de recu1.
injurul anului 1450, un sistem diferit de productie si de schimb de bunuri se ivise in Europa, 9i el s-a extins rapid, atM di~ p~nctul de vedere a1"
producpei, cat ~i al intinderii geografice.-Caracteristicile principale ale acestui nou sistem capitalist stint bine cunoscute: pe masuni ce anumiti indi- .;
vizi acumulau capital, ace~tia 11 foloseau pentru a asig11ra mijloacele '~i materialele in vederea producerii bunurilor, folosind muncitori carora li se aeordau salarii; produsele finale erau atunci vandute la pretllli care depaseau
cosn.uile de producpe, dandu-le posibilitatea capitali 9tilor de a ob\ine un' profit pe care ~~l insll~eallin particular ~i,ln lmele c.aztui, 11 reinvesteau in produc1ia viitoare. Spre sf~in.tl secolului al A'V-Iea, intreprinderi capitaliste s-au
infiintat In principalele centre de comel1 ale Europei, iar in cursul secolelor
aJ XVI-lea ~i al XVII-lea, acestea $i-au extins substan1ial activita1ile. in Europa,
comel1Ul s-a intensmcat ~i s-au creat legatllli comerciale Ql alte pat!i ale lwnii,
care, a9<l clIm au aratat Wallerstein ~i al~i, erau din ce in ce mai implicate in
Ma
51 ,
rela~i comerciale eu EI.ITopa. Metropole ea Amsterdam, ~i mai tarziu l.ondra,

au devenit centre majore d~ aCllmulare de capital ~i de putere eeonomica
111 caclrul unei retele de relatii comerciale care au dohandit 0 anvergura
globala.
Revolllpa industriala de la .sfar~itul secolului al XVIII-lea ~i Inceputul
secolului al XIX-lea a avut loc in contextul unui sistem economic capitalist
care existase in Europa ~i in alte pfu1i timp de cateva secole. Introducand
o gama de metode noi de productie - incluzaud folosirea puterii masinilor,
diviziunea ramificata a muncii in ~adr111 unui sistem de fabrica etc. -: Revolu1ia industriala a crescllt ell mult capacitatea productiva a intreprinderilor,
inaugurand era industriei de productie pe scata larga. Dar aceste dezvolt~li s-au petrecut in cadrul unlli tip de proprieta.te ~i de relatii productive
care au ramas relativ stabile. Abia in secolul al XX-lea soan facut incercciri,
ini'ial in Uniunea Sovietica ~i ulterior in China ~i in alte par1i, pentru a dezvolta industria de fabricare pe scru-a larga (precum ~i produc~a agricola) in
cadntl unui tip de proprietate ~i de relapi productive fundrunental eliferit, in
care institu1iile economice erau tot mai subordonate puterii centralizate a
statului.
StatuI modern a~a cum i1 ~tiin astazi - "statul-napune" sau "statuI national" - este 0 grupare de institutii a caror forma distinctiva a rezultat treptat
dintr-un proces de durata 31 fomlarii statului2 Europa medievala a fost caracterizata de un mru'e numar de unita~ politice de diverse marimi ~i puteri,
de la ora~stat relativ n~ci ~i federapi urbane, pana la regate ~i principate mai
mad ~i mai puternice. In termenii organizarii politice, Europa medievala a
,fost foarte fragmentata; chiar ~i in 1490, in Europa erau nu mai pupn de 500
de entitati statale. Cinci secole mai illrziu, numarul tmitiitilor politice suve-rane In Europa va:fi fast in mod dramatic redus la aproximativ 25 de state.
IMecanismele prin care acest proces de consolidare ~i de centralizare s-a inrnptuit au fost bine analizate de Charles Til1)fl. Au existat, din perspectiva lui
Tilly, doi factori principali. Pe de 0 parte, conducatorii au creat mijloacele
pentru exercitarea puterii coercitive - in primul rand mijloacele de a purta
razboi impotriva livalilor externi ~i de a respinge arnenintiuile externe, dar
~i mijloacele de suplima revoltele interne ~i de a men1ine ordinea In cadrul
teritOliilor asupra em-ora au pretins jUlisdic1ia. Pe de alta parte, in scopul de
a crea mij\oacele pentru exercitarea putelii coercitive, conelucatorii au treImit sa dezvolte modalitati de a exlrage resursele, aclica oameni, echipament
~i capital, de ]a populapile CCU"C Ie erau supuse. Aecste resurse erau rareOli
produse in mod spontan ~i, plin urmare, conducatorii au trebuit sa dezvolte
52
JOI-IN B. THOMPSON
53
tot mai mult mijloace efective de impozitare ~i de administrare, spIijinite pe

constitu~onalism, in care puterea monarhului era ponderalii de un accent
capacitatea de a folosi fOl1a daca era necesar. Pe masura ce anvergura conmai mare pus pe suveranitatea dreptului, pe separarea puterilor ~i pe rolul
flictului militar a crescut, acele state care puteau ob~ne reslU"sele pentru a
opozi~ei - atilt in inteliorul, cat ~i in afara Parlarnentului. Acest accen~ iminfiinta annate mari pennanente ~i pentru a Ie menp.ne gata de ra.zboi vreme
preuna cu revolu\ille politice dramatice de la sfar~itul secolului alXVIII-lea
indelungatii, au avul: un avantaj material: Ele au devenit in eeIe din urm{l
~i cu presiunea sporitit in vederea participfuii politice, au ajutat la susp.neunirntile politice majore inu--un sistem interdependent al statelor-na\iuni,
rea dezvoltiitii tipului de democra~e liberala, reprezentativa ~i multipartitii,
fiecare fiind caraeterizat de un sistem centralizat de guvernare ~i de adrnicaractelistic pentru multe state in secolul al XX-lea.
nistrare, fiecare pret:inzand suveranitatea asupra wlUi teritoriu dar deflnit
Formarea statelor-nap.wli moderne, in Europa sau in alte regiuni ale
~i avfuld mijloacele de a-~i apara scopurile prin recurgerea 1a forta daca era
lumii, s-a impletit inu--ufl mod complex cu crearea simboltuilor ~i a sentinecesar.
mentelor de idelltitate nationala. hItemeierea wIui stat puternic a precedat
in vrem~ ce statele europene i~i consolidau controlul asupra telitoriilor
in general fOlTIlarea intre IDllnitele lui a unui sentiment puternic.al identitit\ll
invecinate pe continentul european, unele dinu'e marile puteri europene i~i , nationale - ceva care a riitnas, in Olice caz, 0 trasat:ura evaziva ~i profund .
extindeau sferele de influenta peste ocean. Telitoriile strrune au furnizat
contestata a viepi politice moderne. Identitatea l1a~onala ar putea fl, in linii. .
statelor europene surse adit10nale de venit ~i au fost parteneti comerciali
mati, definita ca sentimentul apartenentei la 0 lla~WIe sau la 0 panie, care are
importan~ pentru finnele ~i neguslOlii capitali~ti care aveau baza in Europ~
la bail un teritoriu si care iInpartiiseste un set comun de drepturi, datorii
Pe masura ce importanta economica a teritoriilor de peste ocean a crescut,
~i traditi{ intrucat ~ajoritatea stat~l~r moderne s-au format pIin incorpomari1e puteli europene au consacrat mai multe resurse in vederea mentirarea fortatii a diverselor populatii in unitiip telitoriale separate, un sentiment
nelii ~i extinderii sferelor de influenta, ~i respingerii amenintatilor din p~
dar si pau'unrlttor al identitiitii nationale a fost rareod prezent in :fazele timtea rivalilor. Siste1:nele de administratie coloniala au fost instalate in multe
purti' ale fomlfuii statului. D~ cr~ea unui sentiment al identirnpi naponale
din aceste tetitorii, forinfuld baza pentTu dezvoltarea ulterioara a institlltia avantajat conducatorii politici: a putut ajuta la consolidarea statului-natiune,
ilor politice, care au fost mode1ate potrivit orientiitilor ew-opene, Transforla contracararea tendintelor de fragmentare ~i 1a mobilizarea sprijinului in
marea teritoriilor coloniale in state-natitmi independente, cu propriile lor
scopuri militare ~i nu numai. Mai mult, s-ar putea sus~ne cii apari\ia unui
granite dar definite ~i Cll institutiile lor suverane, a fost un proces lent ~i ~o
sentiment al identita~ nationale -., ~i, de fapt, a naponalisInului, inte1es ca invaitor, care va apfu-ea relativ tarziu in istOlia statului-natiwle (nu inainte de
drumare a identirn~ na~onale spre ciiut:area explicitii a obiectlvelor politlce
mijlocul secolului al XX-lea, in multe cazLui) ~i care va fi 0 sursa endernici
- a fost su"ans legatii de dezvoltarea noilor mijloace de comunicare, care au
de tensiune ~i de conflict in lumea moderna.
nat posibilitatea simboluriIor de a:li exprimate ~i difuzate inU--Ul1 limbaj coOrganiiarea politicii interna a statelor europene pe cale de aparitie a vamwl. Yom reveni asupra acestui argument mai tarziu. Dar mai intai. trebuie
liat considerabil in timp ~i de la 0 regiune la alta. in pelioada clintre secolele
sa examinfun <.:U atentie natura putelii simbolice si transformarea ei in timp.
al XV-lea ~i al XVIII-lea, 0 fanna de absolutism, monarhia absoluta, a aparut
In ce fel s-a schit~bat organizarea sociala a puterii simbolice 0 data cu
in Franta, Austria, Prusia, Spania ~i in alte pfu1i4. Absolutismul era caracteascensiunea
socierntilor
. moderne in Evul Mediu tarziu si. la inceputul Eulizat de concentrarea sporirn a putelii in mainile monarhului, cm'e ~i-a aStlropei moderne? Existii doua schimbiiri care au fost mult discutate in litemat exercitarea puteIii intr-un mod relativ willorm asupra inu'egului teIitoratura sociologi~a ~i istorica. Cea dilltai prive~te roluJ schimbiitor al instituriu al statului. Aceastii sarcina a fost facilitatii de dezvoltarea unei birocra~i
tillor
religloase. In Emopa mec1ievala, Biserica Romano-Catolicii a fost 0 incentrali7.ate oermanente si a unei armate permanente, dezvoltfui care eiau
stitutie
cenlTClh'i a putelii simbolice, detinand un mono pol virtual asupra
in special ac~entuate in P1~sia. hI general, monarhuJ absolut a pretins ci este
producelii ~i clifuziuii simbolulilor religioase ~i asupra inculcfuii' tredin~ei
singura sursa wnana a legji, care nu rasptll1dea in fata adunfuilor reprezen.
religioase. Dupa pdibu~irea hnpeliului Roman, Bisetica a continuat sa furtative, ~i supus doar legii divine. Dar in alte pfu"ji ale Ew-opei, mai ales in Annizeze un cadru normativ larg in Emopa ~i a stabilit un sistem de ~coli 1110glia, proiectul de a construi un stat absolutist nu a avut loc eu adevarat nicinastice, care s-au specializat in inst:ruire $i in transmilerea CtU1oa~tetii sacre.
oelati Din diferite motive istOlice, statuI englez s-a dezvoltat intr-o forma de
f
54
JOHN B. THOMPSON
Media $; modernitatea
55
in faze1e timpurii ale fOlmfuii statului european, se creau de obicei aliante :

Comunicare, Iransfoi1nare in bun1ll1 $i ascensillnea /iparuJui
intre elitele politice ~i cele religioase_Episcopi ~i aba~ i-au ajutat pe condu- "' .
catori sa-si controlezedomeniile, iar conducatorii au apelat la doc.6trina reAseenshmea indusoiilor mass-media ca noi baze pentru puterea simboligioasa ~ntru a Ie sustine autoritatea ~i a Ie legitima conducerea Pap~ilidi este un proces care poate fi datat Incepfmd din a doua jumatate a secolutatea a conttibuit si ea la regiementarea ~i la arbitrarea rela~ilor dintre stat~,
lui al XV-1p(\. Tn acd timp, I(hll!dk upogralice, dezvoltate initial de Gutenberg,
ajutfmd 1a tempel~ea unor conducatori ~i la mentiner~a balantei put:etii. I}:l~', ~. :rau r{\:;p;hd:! ill CUllJ d e urbane de pe clIprinsul Europei. Aceste tehniei au
; pe masw-a ce statele europene au crescut in putere ~i ~i-au dezvoltat propn- "' . fost exploatate de tipografii organizate, in cea mai mare parte, ca intreprinHe lor sisteme specializate de administra~e, Bise~ca a devenit.din ce in c~ :. deri comerciale. Succesul ~i supravietuirea lor prelungita a depins de capa.mai marginala fata de exercitarea puterii politice. In plus, 0 da~ cu a~e~s~~i:~ . citatea de a transforma in mod efectiv formele simbolice in bunuri. Dezvolunea protestantismului din secolul al XVI-lea, monopolul efectiv a1 Blsencll OJ ... tarea primelor tipografii a constituit astfei 0 parte ~i 0 zona a cre~terii ecoCatolice a fost spart AutOlitatea religioasa a devenit tot mai fragmentata il1-;. . nomiei capitaJiste in Europa de 1a smitul EvuJui Mediu si incepuhu moder0--0 pluralitate de secte care sus~neau stilwi de viata diferite ~i proc1amau,' niHiVi. in ilceJa~i timp, tottl~i, aceste implimerii au devenit'noi baze ale puterii
du alternative de acces la adevarul scriptural.
: ; sirnbolice, care s-a afIat, pe de 0 parte, in relatJi ambivalente cu institutJile poFragmentarea autOlimtii religioase ~i declinul impactului, ei asupra pu: : Iitice ale statelor-napuni pe cale de apatipe ~i, pe de alm parte, cu acele interii politice au fost urmate de 0 a doua transformare: expanslunea trep~ta , stitutJi religioase care au pretins 0 anumim autoritate in privinta exercitarii
a sistemelor de cunoastere si de invatare care aveall un caracter esenpal- : putetii simbolice. Aseensiunea industriei tipografice a reprezentat aparipa
mente secular. Veacul ~ xvi-lea a fost martorul unei dezvoltlui senmifica- ! .,' a noi centre ~i retele de putere simbolica, erau in general in afara controlutive a stiintelor, precum astronomia, botanica ~i medicina. Aceste discipline ',' lui direct al Bisericii ~i al statului, dar pe care Biserica ~i statul au cautat sa
in cur~ de'aparitie au stimulat fonnarea sociemtil.?l' sav~te in.I?~eaga ~~- , Ie ioloseasca in avantajullor ~il din rand in rand, sa Ie suprime.
ropa ~i ~i-au croit drumul in programele de vstudll ale unlVer:'l1il?lo!' ma.l 1I- !
Inovatii1e tehnice care au facut posibila dezvoltarea tiparului sunt bine
bera1e. Pe masura ce cunoa~terea ~tiintifica a fost treptat eltberata de U11-. ' : CUlloscute, ~i va fi suficient sa le descriem aid pe scurt Prirnele forme ale
pactul traditiei religioase, sistemul educapei a fost la :an?ul ~u consi~er~t hf\rtiei ~i ale tiparului s-au dezvoltat in China, cu mult timp inainte de a deseparat de Biserica. $colile ~i universimti1e au devemt dm ce m ce mat on- , vern I?Jg raspandite in Vesf. Textilele erau desfacute in fibre, muiate in apa,
entate spre transrniterea unei serii de abilimti ~i d~ forme de l:Unoa~tere,
~i apoi legate in hartie $i uscate. 0 pensula de seris, facum din :fire de par,
din care cunoasterea scripturalii era doar 0 parte ($i, in majoritatea cazuri- .~ , ~i cerneala facum din negru de fum erau folosite pentru a Inscrie ~m sistem
lor, una in per~anenm dirninuare). Desigur, accesulla s~steml~! educap<:, ' elaborat de ideograme, care euprindea cateva mii de caractere. In secolul
nal a fost foarte restrans de-a lungul perioadei moderne timpum; studen?I : , al III-lea d. Hr., hfu-tia era folosiffi pe scara larga in China pentru scriere, dar
universimtii erau aproape in mod exc1usiv fiii elitei urbane, iar un mare pro- : : ~i III alt.e scopuri. Tehnicile fabricarii hfu-tiei s-au raspandit treptat spre vest
cent din p~pulatia rurala rfun~mea analfabeta. Pana in s~co:ul al XIX-lea, in : 9i, Incepand din secolul al VIII-lea, fablici de hfu-tie au fost infiintate la Bagmulte state europene ntl au fost introduse sisteme cupnnzatoare de educa- ' ; dad ~i Damasc. Negustorii au adns hfu-tia In Europa, cu toate ca pana in setie care sa furnizeze un set de cadre naponale specifice pentru incu~care~ '\ (,.Glul al XIII-lea vroductia europeana de hill-tie nu a atins dimensiuni sem~ei serii de abilimti primare, precum alfabetizarea il1tr-o limb anaponala .~ . nificative. in perioada 1268-1276, plima fabrici italieneasca de hill-tie a fost
standardizata.
v i ' infiintata la Fabriano. In curfmd fabricile de hartie au aparut $i in alte ora~e
Aexistat, tOh.l~, 0 a treia schimbare important~ in ~r~anizat:ea so~iala a;i '.: italie~e$ti, inclusiv la Bologna, Padova $i Genova, ltalia deveninp 0 sursa
putetii simbolice, care s-a bucurat, in gener~,de millyupna atenpe decatc:le ~ P:, majora de aproviiionare pentru restul Europei, Pe 1a mijlocul secolului a1
care tocmai au fost remarcate, Cll toate ca 1e-a spnJllllt oarecum pe ama~1 '! ' XIV-lea, hartia se folosea in Emopa, oferind pentru selis 1m mijloc de comudOlla: aceasta a fost trecerea de la manusclis la tipar ~i dezvoltarea ulten- . nicare usor facut dintr-lm material neted si usor de folosit, care se va dovedi
oani a industtiilor mass-media. La aceasta dezvoltare ne vom refeti acum: ' ".: ideal pe~tt-~ imprimare,
' ,
I,
56
JOHN B. THOMPSON
Ca ~i in cazul hartiei, tehnicile tipografice &au dezvoltat initial in China.

Xilografia a aparut t:reptat din procesele de copiere ~i de gravare ~i a fost, ~
probabil, folosita pentru prima data in jurul anului 700 d.H!: Metode imbtmi'r
tatite au fost intmduse in timpul dinastiei SWlg (960-1280), inclw.and 0 prima
varianta a unui caracter de tipar mobil. Invenpa unui caracter de tipar mobil este, de obicei, atribuita lui Pi Sheng, care, intre 1041 ~i 1048; a folosit argila pentru a face caracterele, care erau intfuite in foc8 Metodele de inlPlimare cu ajutorul earaeterului de tipar mobil au fost dezvolt.ate in eontinuare
in Coreea, de la ineeputul secolului al XIII-lea. Coreenii au fost plimii care
au dezvoltat 0 forma de caraeter de tipar mobil tacuta dill metal, probabil prin
adaptarea metodelor initial folosite pentru a bate monede. AutoIitatile politice din Coreea au fost deosebit de interesate de formele caractereior, de
tipanre ~i de manufaetw'area cirtilor; ei au infiintat un Birou al PublicatillOl~.
care, in secolul alXV-lea, era insarcinat cu produeerea substanpala a mate- ,
rialelor implimate. De~i nu exista 0 evidentil directa a transferului tehnicilor de tipruire din China ~i Coreea in Europa, s-ar putea ca aceste metode
sa se fi raspandit 0 data eu difuzarea bancnotelOl~ cfu\ilor de joe ~i a cru\ilor
tipante in China, ~i 0 data cu expansiunea treptam a contactelor comerdale
~i diplomatice dintre Est ~i Vese. Xilogravwile au inceput sa apara 10 Ew'opa
la sfarsitul secolului al XlV-lea, iar cartlle xilografiate au apru'ut ill 1409. Totusi, d~zvolt.arile asociate de obicei c~ Gutenberg au difeIit de metoda odgit~ala chine.zeasca in doua plivinte majore: folosirea tipului alfabetic i11 locul
caracterelor ideografice ~i inventia ma~inii tipografice,
Johann Gutenberg, un giuvaergiu din Mainz, a Inceput sa experimenteze tipantul in jurul anului 144010. Tehnicile de impl1mare in met:cJ erau bille
CWloscute in Ew-opa de la inceputul secolului al XV-lea, dar ele nu fuseseci
adaptate in scopul tipfuitii. Gutenberg a dezvoltat 0 metoda pentru imptimarea replicilor literelor de metal, astfel incat foarte multe caractere puteau
fi produse pentru compunerea textelor mai lungi, EI a adaptat ~i tra(li~ionala
presa cu ~urub, cunoscu~ in Europa din secolul I d, Hr" la necesitatile pro- ~
ducerii textelor tipante. In virtutea acestei combiIla~i de tehnici, 0 pagina
de ca.ractere putea fi compusa, pnuta laolalm ~i manuita ca un singur bloc;
cerneala putea fi aplicata pe bloc, iar hat-tia presata peste el, aslfel indt pe
hfu'tie erau imprimate caracterele. De~i detaliile tehnice au fost ulteIior rafinate In multe privin~e, plincipiile de bail ale inlprimeriei lui Gutenberg a~
fostfolosite pentru mai bine de trei secole,
,
In 1450, Gutenberg l~i clezvoltase tehnicile suficient de mult penlru a Ie ,
exploata comerciai, iar in jurul anultti 1455. cateva aleliere tipografice func-
57
\illnau la Mainz. Tehnicile tipografice s-au raspalldit rapid, pe masura ce tipografii ~i-au adus echipamentul ~i abilita!1le dino'-ttn ora~ ill altul. in jurul
a.llului 1480) fusesera deschise tipografii in peste 0 sum de orase si metropole din Europa, ~j a rezultat de aid un com~rt de carte infloriU;r, Metropolele din Germania ~i ltalia au devenit centre editoriale deosebit de importante, dar au fost create tipografii ~i in Fran\:a. Tatile de Jos, Anglia, Spania,
precum ~i in alte pru-p, Productia acestor prime imprimelii a fost formidabili Febvre ~i Martin estimeaza ci spre sfc1.rsitul secolului a1 XV-I~ fusesera
produse eel putin 35 000 de editii. ridicand~-se pana la cel putln 15 sau 20
de milioalle de copii afIate 10 circulatiell , La aeea vreme, populapa in tame
in care s-a clezvoltat imprimeria era de mai putin de 100 milioane'.si doar 0
minoritate putea eili
MajOJitatea caqilor - sau "lllcwlabule", Cunl StUlt nurnite uneoli - pro,
duse de plimele tipografii erau in latina, ~i un procent seml)ificativ (aproximativ 45%) aveau un caracter religi.os12. Printre ele au fost multe editii ale
Scripttuii (atat in latina, cat ~i in limbile vernaculare), precum ~i ciirti foiosite
pent'll serviciul bisericesc ~i peno'u rugacitmea ptivata, precum Les Iivres
des Heures. Plimele tipograili au produs si carli de filosofie clasica si medievala ~i de teo logie, aHituri de texte de drept ~au despre problem~ stiin\IDce, care vizau in plimul rand clientela wllversitara. Prin producerea ~ces
tor carti, plirnele tipografii intemeiau ~i extindeau un comelt care existase
eu mult inainte de ascensiWIea tiparului. De-a lungul t,Vului 'Mediu, crutile
manuscrise au fost produse de scribi care ]ucrau 10 scriptoriile monasti~e,
ca.~i de copi~ti care Iucrau cu dobanda peno'u libratii stabili care asigw'au
cfu-ti pentru universitati ~i pentru ordinele cer~etoare13. Primii tipografi au
avut 1a indemarla 0 piata $i au dezvoltat WI mijloc foarte eficient de pab-ul1dere in ea, Ei au produs carp tipante, care initial aratau foat,te asemrulator
cu manuscrisele copiate, ~i multi vanzatOll de carti Ie vindeau impreuna.
Dat", o'eptat, tiparul. a lnlocuit activitaple scribilor ~i ale copi~tilor, Canile Ijpruite ~i-au capatat propIiul ]01' format ~i proplia lor jlJ.fap~are, caracterele
~i sClisul au devenit mai uniforme ~i piata de carte s-a extins rapid.
Primelc tipografii au fost, in majOlitatea lor, illtreprindeti comerciale
organi7.-ate pe plincipii capitaliste, Tipografii trebuiau sa aeumule.ze capital
suficiellt peno'u a dobfulcli mijloace1e de produc\ie -localwile, ma~inile de
tipfuit, casetele de litere etc. - ~i pentru ach.izi~onarea hfu'tiei $i a altor ma- '
terii prime necesare peno'u producerea cirtilor, Unii dinb'e pIimii tipografi
aveau destula avere pentru a ~ lansa in afaceri pe cont propriu ~i penb'u a luera efectiv ca editOli-tipografi, selectand materialul de tipaIit ~i aswnandll-~i
58
JOHN B. THOMPSON
riscur:ile presupuse de aceasta. Al~ tipografi pretindeau sprijin financiar extern. In unele cazuri, ei primeau sprijin de la :finantatori particulari, editori
~i vanzatori de ciirti, care alegeau materialul de tipant ~i ii autOlizau pe tipogra:fi; in alte cazuri, ei erau autoriza~ de Biserica sau de stat ea sa produca
texte Iiturgice ~i publicatii o:ficiale. Majoritatea organiza~ilor tipografice au
ri'unas 1a 0 scad re1ativ midi d~a lungul perioadei mod erne timpurii. In
Pari suI secolului al XVII-lea, de pilda, cele mai multe dintre ateliere aveau
mai putin de patru prese !?i zece lucratt'niI4. Dar au aparut organizatii ~i mai
mario Anton Koberger din Nuremberg a dezvoltat 0 organil,atie editoriala
importanta care, pe 1a inceputul secolului al XVI-lea, avea 24 de prese ~i \,
aproximativ 100 de lucratori, precum $i 0 re~ea comerciala extinsa cupriozfuJd ce1e mai importante centre de comert din Europa Plantin din Antwerp
a format un sindicat al editOli1or 1n 1563 $i a creat 0 organizatie editoriala
mare $i puternica, ca$tigand un monopo1 efeetiv asupra vanzani textelor liturgice 1n cuplinsul Imperiului habsburg spanioL 15
Organiza~i1e tipografice ~i editoriale care au apm-ut la inceputul Europei moderne erau institutii cu1turale ~i totodata economice. Acest caracter
dublu era reflectat in atmosfera specifidi a multora din1re primele edituri,
care nu erau numai afaceri, ci ~i locuri de intalnire pentru cIerici, savanti
$i intelectuali, Mai mul~ faptul ci tipografii $i editorii erau interesati de transformarea formelor sinlbolice in bunuri a insemnat ci relatiile lor eu au toritatiIe religioase $i politice erau in acela~i timp extrem de irr'Iportante ~i pline
de dificu1tati. Ascensiunea industriei tipogra:fice a creat noi centre si retele
de putere simbolira, ce se bazau in plimul rand pe principiile prod~ctiei de
bunuri ~i care erau, prin urmare, destul de independente de puterea politici ~i simbolici de~nuta de Biserici ~i de stat Atat Biserica, cat ~i statuI
au ci'mtat sa foloseasr.a aceasta industrie pe cale de aparitie pentru propriile lor scopuri, autorizfmd documentele oficiale, avertismentele tipante ~i
regulamentele, precum ~i luerrui cu un caracter mai largo Dar capacitatea
lor de a control a produc~a tipografilor ~i, prin urmare, de a mentine un control ferm asupra acestor noi centre de putere simbolica. a fost limitata in di- "
verse modUli.
In anii de inceput ai tipografiei, Biserica a sustinut puternic dezvoltarea
noilor metode de reproducere ~ textului. Clerul a autorizat tipografi pentru .
a asigura lucralile liturgice ~i teologice, $i multe manastiri i-au invitat pe Iipografi In a~ezanle lor. Dar BiseJica nu putea controla aetivitiitile tipografilor ~i ale vanzatOlilor de carp cu aceea~i precat1~e pe care 0 exercitase asupra activita~lorsclibilor ~i copi~tilor in epoca manuscJiseJor. Erau, pur ,i
Media- i modernitatea
59
simplu, prea mnlte finne tipografice $i piete de desfacere, capabile sa produd ~i sa distribuie texte pe 0 seara prea mare pentru, ea Biserica sa :fie
capabilii sa exereite un control efeetiv. Spre star~itul seeolului al XV-lea $i
la lnceputul secolului al XVI-lea, Biseliea a tacut numeroase Incercan - adesea actionfmd in eolaborare cu autoritatile seculare - pentru eliminarea materialului tiparit16 In 1485, arhiepiscopul Berthold din Maim a cerut consiliului ora$ului Frankfurt ~a examineze dtrtile care urmau sa:fie expuse 1a
targul Lenten $i sa asiste Biserica la eliminarea 111crari10r periculoase. In
1501; Papa Alexandru VI a incercat sa stabileasea un sistem mai riguros $i
mpi cupIIDzator de cenzudi, interzid'md tipanrea vreunei carti fara autorizarea puterii ec1eziastiee. intrucat munarul cartilor
. interzise ~Teseuse, Biserica a elaborat in cele din urma un Index librorum prohibitorum; promulgat initial in 1559, IndextII a fost pelmanent revizuit si adus la zi, si a ramas
in vigoare aproape patru sute de ani. Dar, desi inter~entiile autorltatilor r~
Iigioase si politice au fost numeroase la sfa;situl secoiului al XV-l~a si in
secolul ai l'VI-lea, ele au avut totu~i un succes llmitat 11pografii au gasit n~
numarate moduri de a sc.apa din tata cenzorilor, iar rartile interzise intr-un
anumit ora$ sau Intr-o regiune era~ adesea tipi'uite in ~lta ~i introduse fraudlilos de comercianti $i de negustorii ambulanp.. Cenzura a stimulat un
comeI1 vigl.lros ell cfu-ti de contrabanda.
.
Dificultatile inerente incercarii de a controla comertul eu materiale tiparite slInt bine ilustrate de Reforma. Nu poate :fi pus l~ indoiala faptul di
nolle tehnici de tip{uire au jucat un rol fundamental in raspandirea ideilor
lui Luther si, ale altar reformatori 17, Cele 95 de teze ale lui Luther, afisate
,
initial pe poarta manastirii augustiniene din Wittenberg la 31 octombrie
1517, au fost imediat traduse in limbi vernaculare, tiparite ca foi volante ~i
distribuite in Europa; s-a estimat ci tezele au ajuns sa :fie cunoscute in Germania in dectll's de doua saptiunani, iar il1 Europa, intr-o Iuna l8 Predicile ~i
tratatele lui Luther au fast publicate in nwneroase editii care erau extrem
de populare, Pamfletul sau, Nobletii cre$tine a na!iunif ~errnane, a fost publicat la 18 august 1520 $i a fost vfmdut in 4 000 de eopii in trei saptamani;
in 1522 au aparut 13 editii separate l9. Aceast1 se Intampla nu cu mult timp
inain'te de ineercalile din diferite ora~e ~i tali de a sllpIima literalura a50ciata revoltei protestante. Papalitatea a condamnatlucri'nile lui Luther, iar
monarhii au dat edicte plin care porunceau arderea carplor lui. In Franta,
rie pilda, un decret regal din 18 martie 1521 a ordonat Parlamenlului sa garanteze ca nici 0 opera nu va fi publicata 1ru-a inscriptia Universita!ii din Pads,
iar Ia 13 iunie 1521, Parlamentul a instituit un embargo asupra imprimruii
60
~i vili1zarii sclierilor despre Scliptura tare
JOHN B. THOMPSON
nu fusesera .aprobate inainte de

Facultatea de Teologie20. Dar aceste decrete ~i embargoUli aveau un efect
limitaL Mulli tipografi au migrat in metropolele de dincolo de frontiera f1'anceza, precum Anvers, Strasbourg ~i Basel, ~i au tipalit mateliale destinate
exportului dandestin in Franta. Mari cantitati de material au fostproduse
l?i introduse fraudulos in Franta de caIre comercianli l?i negustOli al1lbulan~.
Au aparut organizatiile ilicite specializate in distribuirea cartilor condamnate. S-au facut inc~rc3.ri repetate, in urma a ceea ce s-a mmIlt "affaire des
placards" in 1534, pentru a pune capat comertului 1.'U cclrti interzise, iar Frandse I a ordonat 0 serie de execu1ii dlsunatoare in care tipograili ~i vfucitorii
de ciir\i erau arl?i pe rug. Cu toate acestea, comert-ul a continuat. Erau, pur
$i simplu, prea multe tipografii l?i prea multe 1110dalit3li de a transporta carpie peste frontiere pentru ca comertul sa fie efectiv controlat printr-lll decret papal sau regal.
Daca generalizarea tiparulttj a contribillt 13 raspanLiirea protestantismului 9i la fragmentarea cre9tinismttlui, el a avut consecinte importante l?i pentru alte aspecte ale culturii europene de 1a inceputulmodernitatii. Desi un
.mare procent din cru1ile produse de primele tipografii aveau Ull ~aract~r religios, totu9i lucrmile autorilor dasici - Virgiliu, Ovidiu, Cicero l?i al\ii - au
fost tipante in multiple editii. Disponibilitatea crescandii a texte10r clasice
a facilitat l?i, totodata, a stimulat rena9terea lllteresului pentru antichitate, care
se dezvoltase printre literalii italieni incepand din secolul al XII-lea. Raspandirea umanismului italian in Europa de nord a datorat, fara indoiala, foarte
mult rolului de intermediari al tipografilor, editorilor 9i tradud'ttolilor1; iar
generalizarea tiparului a rncut posibil ca savantii S,1 incerce sa stabileasea si
sa standardizeze textele antichitalii intr-o ma~ura care era de neconcep~t
atunci cand fiecare text trebuia sa fie copiat individual de m':l11a22 Savantii
s-au consacrat pregatirii ediliilor critice ale1ucrruilor dasice, care au dev~
nit bail reprodueerilor ultetioare. Datorita capacitalilor de reproducere ~i
de conservare ale tiparului, opera umani~tilor din quattrocento a putut deveni ceva mai mult decat 0 reinviere localizata l?i efemera a interesului pentru gandirea clasica.
Generalizarea tiparului a facut mult mai ul?oare aCUlTlularea ~i difuzarea
datelor despre lumile naturale si sociale, si dezvoltarea sistemelor standardilAte de dasificare, reprezent~'e ~i practi~a. Unele dintre plimele tipografii
s-au specializat in producerea textelor de medicina, anatomie, botanic.:l, astronomie, geografie, matematica etc., lucrfuld indeaproape Cll profesOlii lIniversitari 9i cu Iaculta\ile la pregatirea lucrfuilor 9tiin\ifice. Tiparul a creal un
61
1)o\j.flux de date, schite, h3.r(i ~i teOlii, care puteau fi consult:lte, discutate ~i

. deibatut~ de savanti in intreaga EuropiP. Plimele tipografii au tipiuit 9i
muite li.lcrrui de ~tiilita populara, manuale practice ~i ahnanahwi, care erau
vandute in cantitati mario Almanahulile contineau, prinb-e alte lucruri, tabele standardizat~ pentru a socoti costutil~ bttnurilor, pentru a-schimba
greuta~, masuri 9i sisteme de batere a rnonedelor, pentru a calcula distantele si duratele cruatoriilor etc.; ele erau folosile in exdusivitate de cab-e ne!;ust~ti 9i oameni de afaceri, asigm'andu-le Ul1 cadru comun pentru activitalea comerciala dincolo de loeUlile lor de origine. Manualele practice l?i
cfutile de inclrumare comportamentala ghidau intr-o gama larga de activitati, de la maniere, obieeiUli si feluri de a vorbi, la l11etode de practieare a
af~ceIiIor. Cartea lill Erasmus De Civilitate Morum Puerilium, care fixa un
cod de l11aniere ~i oferea un ghid pentru educalia copillor, a avut un succes
enorm. Publicata pentru ptima data la Basel in 1530, s-a estimat ca cel putill 47 000 de copii ale operei lui Erasmus erau in circula~e in 1600; lucrarea
a fost tradusa in multe limbi vernaculare, l?i au aparut multe inuta\ii 9i verSiUlU pla~riate24.
Cine citea ci.t\ile prodllse de ptimele tipografii? Care era cOl11pozi~a sociaIa a primului public cititor? Clien\ii plincipali ~ c.:1J.~lor prodllse de pril1}ele tipografii erau, fara indoiala, elitele urbane educate, incluzand clerul,
savanpi ~i studenpi, elitele politice ~i c1asa comerciala in ascensiUl1e. Dar,
dupa cate se pare, cru\ile erau disponibiJe ~i citite de un procent substantiall?i in cre~tere de l11e~te~ugali ~i de comercianli. De~i dalele despre gradul de aifabetizare de lq inceputul Europei modeme sunt fragmentare ~i
neconcludente, exista unde dovezi care sugereaza ca gradul de alfabetizare era relativ inalt in anumite grupmi de muncitori, precum spiterii, chirurgii, tipografiij,pictorii, muzicienii l?i lucratOlii in metal25. C3rPle erau vandute in mag~inele din oia~e l?i in dughe11t~le din piata, iar carlile ce1e mai
l1Uci l?i mai ieftine - precum dirtile ieftine ,ale a~a-numitei "Bibliotheque
".
Bleue" - nu depageau, aproape eu siguranta" mijloacele muncitorilor urbani
sl.ale meseriasilo~6. in ce rriasUl"a cartile erau de fapt achizitionate si citite de
~cei indivizi ~ste dificil de determjn~t ell oarecare acuratete. In~entarele
despre bunurile dintr-o gospodruie lasate la moarte sugereccit ca, in Franta
de 1a lncepulul secolului al XVI-lea, multi cliutre artizani uu poseda~ la moarte
cilrlP. Este rlestul de posibil, totul?i, ca mul\i indivizi sa fi CUlnparat, sa fi citit ~i apoi sa fi vanclut din nOll carple, sau sa fi imprumutat dirti de 1a altii .
. .qrple pllteau fi revandute relativ ll~or, ~i - in afara lucrruilor de reierinta,
~:precum Biblia sau Les livres des Heures - nu exista un prea mare iII teres,
pentru indivizii Cll posibilitap modeste, de a Ie colecpona.
62
JOHN B. THOA1PSON
Gradul de alfabetizare era relativ sdizut ill unele sectoare ale pop u1a tiei
urbane, preemn femeile, copili ~i mlmcitOlii neealificati, ~i printre tarani, care
eonstituiau majOlitatea populapei la inceputul Europei mod erne. Nu rezulta de aid, totu~i, ci indivizii din aeeste grupuri nu erau influentaji de cuvantul tipant Cfu-tile populare, almanahwile ~i alte materiale tiparite erau
distribuite prin tara de negustori ambulanp, care i~i duceall prudusde d.
sat in sat ~i Ie ofereau spre vanzare28. Mai mult, se pare cii in anumite ocazii
cirple erau citite cu voce tare grupurilor de indivizi care se adunasedi din- ,
IT-un motiv sau altul. Asemenea ocazii puteau fi adunrui obi~nuite de fami- ~ .
lie ~i de prieteni, sarbatoriri ~i festivaluri speciale, cat ~i intalnirile grupuri- '
lor speciale de lecturn, precum adlmanle secrete protestante care se intruneau pentru a citi ~i a discuta Biblia29. Datorita practicii cititului cu voce
tare, publicul matelialelor tipante era in mod considerabil mai mare deeM
gTUpul relativ mic de indivizi care ~tiau sa dteasca. Car? ~i alte texte erau
incorporate in traditiile populare care aveau ill primul rand un caracter oral,
~i doar treptat cuvantul tipfuit a transformat conpnutul tradipilor $i modul
lor de transmitere.
Intrucat eititul car?lor tiparite s-a extins in cursul secolului al XvI-lea,
un procent mai mare de carp au fost tipmte in limbi vernaculare decat in la-
tina. Tipografii, editorii ~i autorii au inceput sa-~i orienteze producjia din ce
in ee mai mult inspre populatiile nation ale specifice care puteau citi in limbile vernaeulare, precum germana, franceUl ~i engleUl:lO Folosirea in cre~
tere a limbilor vernaculare a stimulat incerciuiIe de a Ie face mai uniforme.
Multe dictionare ~i car? de gramatici au fost produse in vederea standardizarii scrierii, vocabularului $i gTamatidi. Traditiile nationale literare au
illceput sa aparn si sa dobandeasca un caraeter distinctiv. Latina a continuat
sa fie folosita ca limba savanta $i diplomatica $i ea Iimba oficialfl a Biseridi
Catoliee in timpul secolelor al XVI-lea ~i al XVII-lea. Spre sfa~itul secolului
al XVII-lea, ill multe contexte lingvistice ~i in ceIe mai multe pm1i din Europa,
latina daduse intaietate unei varietati de limbi vernaculare natiollale31. Pen- tru un timp, franceza a devenit limba comuna in schimburile savante ~i di" plomatice, de~i ou a atins niciodata pozi~a preeminenta pe care 0 ocupase
.anterior latina. Pana in secolul al XX-lea, engleza nu va ap;:irea ca noua lingua franca a comuniduii internaj:ionale - eu adevarat globale.
Dec1inullatinei $i ascensiunea limbilor nationale a fost un proces propulsat in parte de industria tipografica, dar a avllt consecinte care au mers
cu mult dincolo de preocupruile industriei ca atare. Afost tm proces care s-a
impletit In mod complex cu schimbarea pozitiei BiseIicii $i eu ere$terea ,i
63
consolidarea statelor-natiune. In masura in care Biserica Catolica a continuat sa pIiveasca latina ~a pe limba ei oficiala ~i sa interzica folosirea limbilor vernaculare. 0 tot mai mare bariera lingvistica s-a dezvoltat intre c1erul
catolic si laid. Clerul a devenit mai indepartat, liturghia a parut mai ezoterid. iar' (ltltmit1tea Bis(,licti -lg11cluMl deja puternie de suceesul protestanlisiTIului -- i-! lkvenil i!lai vulnerabila la clitica. Pe de alta parte, in acele tan
care aveau tm earacter predominant protestant, edipile vernaculare ale Bibliei si ale altor texte religioase ~i liturgice au jucat un rol crudalin stabilirea ~nei limbi nationale general acceptate ~i relativ unifOl"me. Luther insusi a cautat sa-si ~bandoneze propIiul dialect nativ, cel din Saxonia de Jos,
si ~a rnodeleze ~n limbaj care va fi u~or de inteles in landurile germane.
, Importanta crescanda a limbilor vernaeulare a fost Iegata ~i de consolidarea stateI~r-natiune. In unele cazlUi, autoritatile politice ale statelor rnaderne timplUii au favoriUlt in modyactiv pro;esul. u~dllii lin~stice: a~op
mnd 0 limba natiollala particulara ca limba oficlala a statulUl. De pI Ida, 111
1539, prin edichtl de la Villers-?tterets, Franci.sc I a s!a~ilit franceza ca
limba oficiala a Curtilor de justitie32 Umbajele reglOnale ~l dlalecteleau continuat sa fie vorbit~ in provincii ~i in contextele vietii zilnice, dar ele ~i-au
pierdut treptat bazele institujionale ~i au dev~nit din c~ in ce ~~i subordo:
nate limbii nationale. Fluenta in limba naponala a devemt tot mru Import~nta
ca mijloc de i~teracj:iune cu oficialii statului ~i ca mijloe de "acce~ pe ~lata
mtmcii33 MuIte dialecte regionale -in special cele care au rrunas III ~nm~
rfmd orale si care erau rareori folosite in seris - ~i-au diminuat semmficapa
si au dispm:ut. In plus, intruc~t statele europene ~i-au.extins sferele de 111fluenta dincolo de ocean, limbile dominante ale putenlo~ eu~o~en~ au .devenit'limbile oficiale in alte par? ale lumii, subordonand limblle mdlgemlor
eelor ale eolonizatOlilor. Cand deeolonizarea a Ca$tigat teren, in secolele al
~-lea ~i al XX-lea, aceste lin1bi dominru1te au r~mas in rnulte caztui intacte
ca Iimbi oficiale ale recent formatelor state-na~une.
.
S-ar putea susjine ill mod plauzibil d sta?ilir~a limbilor ver~<:lcu~are ~nn
ltiparire si promovarea unora dintre aceste limblla statutul de l1mbl oficJale
ale st1~lui au fost preconditii importante pentru eme~genta formelor de
identitate nationala ~i de na~onalism in lume~ moderna. Aces~ e~te argt~mentullui Benedict Anderson, care sustine ea convergent~ c~pltal~smulU1,
tehnologia tipografica $i diversitatea limbilor din Europa Sfat~l1:lI~I~ ~eeolu
lui al XV-lea $i run secolul a1 XVI-lea au. condus la ero?~:~a cO~1Um~~l sacre
a cre~tinata~i ~i la apaJipa unei p1uralita? de ,,~?m~l~ti lIna~l!,at~ , c~~ au
devenit itlterior bazele pentru formarea con~timtel na~onale . Inti ucat t~po
grafii ~i eclilorii au folosit din ce In ce mai mult limbile vernaculare, el au
64
JOHN B. THOMPSON
creat domenii lUlmcate de comunicare, care erau mgi diverse decM latina . :
~i mai pupn diverse decit multiplicitatea dialectelor vorbite. Citind texte vernaculare, indivizii au devenit treptat con~tienp de faptul ci ei apartin unei
comlUlitati virtuale de cititori confrati, eu care nu vor interactiona niciodata
in mod direct, dar de care erau leg~p prin intermediul tlp~rului. Tocmai
aceasta comunitate virtuala de cititOli confrap va deveni, in cele din unn~
sugereaza Anderson, comunitatea imaginata a napunii.
Acesta este lUl argument important ~i provocator, ~i el a avut lUl impact
considerabil asupra dezbaterilor recente. Este, desigT {, plauzibil sa sugerilln
ca formarea comunitatilor naponale ~i a sentimer .ului specific modem a1
apartenentei la 0 anumita napune, bazata pe urI teritoriu, a fost legata de
dezvoltarea nollor sisteme de comunicare, care Ie-a dat indivizilor posibilitatea de a imparta~i simboluri ~i credinte exprimate inlr-un limbaj comtlll - aclica impill-ta~irea a ceea ce, in linii mari, soar putea numi 0 tradipe napo- I
nala -, chiar daca ace~ti indivizi nu au interacponat, poate, in mod direct
Dar exista probleme pe care Ie ridica argumentul lui Anderson. Problema
plincipala este ca natura exacta a presupusei legaturi dintre dezvoltarea ti- .
parului ~i ascensiwlea naponalismului nu este niciodata detaliatii. Exista 0 )
prapastie considerabila - amt din punct de vedere istoric, eat ~i conceptual-, ,
inlre aparipa unei pluralitati de dtilori in Europa seeolului al XVI-lea, pe de
o parte, ~i aparipa diferitelor forme de identitate nationala ~i de nationalism
in seeolele al XIX-lea ~i al XX-lea, pe de altii parte. Daca publicul cititor timpoou era embrionul comwlitiitii imaginate din punet de vedere national, de
ce a dw-at aproape trei secole pentru ea acest embrion sa se maturizeze?
Anderson recuno<l$te, desigur, cii dezvoltarea tiparului ~i a eelorlalte mit
loace tehnice de comunicare a fost, in eel mai bun caz, 0 condipe necesara
pentru apatitia con~tiintei naponale, ~i nu 0 conditie suficienti El acordii 0 _
mat-e atentie luptelor impotriva colonialismului, care au jueat un 1'01 amt de
important in formarea miscruilor nationaliste din secolele al XIX-lea si a1
XX-lea Dar discutarea ace~tor ultime dezvoltari nu este Jegata de Andel:son ,
intr-lill mod elat- ~i convingator de apari~a a ceea ce el nume~te "capilalismul tipografic" la inceputul Ew-opei moderne. EI scrutea7..a ceea ee, in eel mai
blUl caz, este 0 legatura generala ~i ipoteticii; legaturile cauzale (daca ele
exista) nu sunt exarninate in detaliu. Ca descriere a ascensiunii nationalis- .
mului, argumentullui Anderson este, a~adat-, sugestiv, fill-a a fi in intregime . l\
persuasiv. Iwnanem cu impresia ca, daca dezvoltarea implimeriei a jucat
vreun ro1 (~i acesta destul de imprecis definit), explicapa pIincipaJa pentru
ascensiunea na~onalismului este, probabil, asigurata de alti factori.
65
. IntI-un mod mai general, in vreme ce argwnentul1ui Anderson ne concentrea7..a atentia asupra posibilelor consecinte sociale ~i politice ale schirnbanIor de natura ale mijloacelor de comunicare 1a ineeputul Europei moderne, el nu urmill'e~te aee..'lte consecinte intr-un mod eonvingator.ln parte,
aceasta se poate datora faptului cii preocuparea sa precumpiUlltoare este ineercat-ea de a intelege fenomenul nationalismului, mai degraba deeM examinat-ea naturii ~i a impact.ului mijloacelor de comlUlicare ca atare. Prill urmat-e, el nu exarnineaza, de pildii, modwile in care produsele mass-media
au fost folosite de indivizi, formele in sehimbare ale aepwlii ~i ale interacpunii mcute posiblle de noile mijloaee de comwlicare, ~i modurile in care dezvoltarea mijloacelor de comunicare a alterat treptat natura tradipei ~i relatia
indivizilor cu ea Acestea sunt unele dintre subiectele pe care Ie yom expiora
mai detaliat in capitolele ulterioat-e.
Ascensiunea comertului Cl1 ~tiri

Mai exista W1 mod in care dezvoltarea tiparului a transfom1at modelele
de comunicare 1a inceputul Europei moderne: ea a dat na~tere unei vatietati de publicatii periodiee care rela~u evenimente ~i trat1smiteau infonnatia cu cat-acter politic ~i comercial. Inainte de aparitia tiparului, lUl numaJ
de rete1e reglementate de eomunicare fusese stabiIit in Europa. Putem ellstinge eel pupn patru tipOO ale retelei de comunicare de dinaintea tiparului.
In primul rand, a fost 0 extinsa retea de comunicare stabilitii ~i controlata
de BiseIica Catolica Aceasta retea a dat posibilitatea papalitatii de la Roma
sa mentina legatura eu clerul ~i Cll elitele politice dlSpandite de-a lungul
teritoriilor slab conectate ale ere~tinatatii. In al doilea rand, existau rete1e
de eomunicare stabilite de autoritatile politice ale statelor ~i principate1or;
aceste retele operau amt in teritOliile propIiiIor state, facilitfuld admiIlislrarea si pacificarea, eat ~i intre statele care mentineau intI-e ele 0 anumita forma
de ~omunicat-e diplomatica. AI treilea tip de retea era legat de expansiunea
activitatii comerciale. IntI-ueat comertuJ ~i producerea bunwilor crescusera,
noi ret~le de comunicare erau stabilite in cadrul comunitiipi de afaceri ~i
inlre c~Ie mai mari centre de comer\:. Casele comerciale ~i billlcile - precum
fatrulia Fuggei- din Augsburg ~i matile case negustore~ti din f10renJa - au
creat sisteme eAiinse de comunicare ~i au inceput sa furn~eze jnfonna~j
comerciale clientilor. In final, infonnatia era, de asemenea, transnlisa in ora~
si sate plin ret~fele de comercianp, negustOli ambulanti ~i conli~i voiajOJi,
l~recum ~i plil~ povestitOlii ~i canGiretii de balade. Deoarece indivi,,'ij se ~tTfu1-
66
geau in piete ~i taverne ~i intrau In legatura. cu negustorii ~i cruatorii, ei doban~eau ~tiri despre evenimente care se petreceau in locuri indepartate.
In cursu! secolelor al XV-lea, al XVI-lea si al XVII-lea, aceste retele de
comunicare au fost afectate de doua dezvoltiui majore. h1 primul rand, unele
state au inceput sa stabileasca servicii postale regulate, care au devenit din
ce in ce mai disponibile pentru folosirea generala. fu Franta, Ludovic XI a
lnfiintat 0 po~ta regala in 1464; indivi?ii puteau folosi po~ta printr-o pennisiune speciala ~i prin plata unei taxe3.';. In Europa centrala, Maximilian I a dezvoltat 0 retea po~ta1a extinsa, <AFe Iega teritoriul central al Impeliului habsburgic de ora~ele din Europa. In 1490, el i-a desemnat pe Franz ~iJohann
von Taxis drept principali diriginti de po~ta, stabilind astiel un sistem po~
tal impelial, care a ramas sub controlul fanuliei von Taxis timp de cateva
secole36 in Anglia, 0 po~ta regala a fost stabilita la inceputul domniei lui Henri
VIII, ~i un diIiginte de po~ta a fost desemnat in jurul anului 1516, de~i dezvoltarea serviciilor po$ta1e regulate pentru folosirea publici generala nu s-a
petrecut pfulli la inceputul secolului al XVII-Iea37 Trepta~ in cursul secoleIor
al XVII-lea ~i al XVIII-lea, a aparut 0!~j.ea integrata de comunicare po~talil publici, oferind servicii po~tale comune atat pentru po~ta intema, cat ~i pentru
cea extema. Desigur, fat;l de standardele secolului al XX-lea, coml.micarea
po~tala de la inceputul Europei moderne era foarte lenta. Mesajele erau
transportate cu cai $i trasuri, intr-o vreme 111 care drumurile in multe parp
din Europa erau de proasta calitate. Corespondenta cilatorea rareori cu mai
mult de 10 mile pe ora pe distante extinse. La sfar~itul secolului al XVIII-lea,
de la Edinbw-gh la Londra se aceau 60 de ore, iar de la Londra la Manchester, 24 de ore. Abia 0 data cu lnceputul secolului al XIX-lea, 0 data cu dezv01tarea cailor ferate, timpul necesar transmiterii mesajelor prin po~ta s-a redus considerabil.
A doua dezvoltare care a afectat profund retelele de comwlicare de 1a
inceputul Europei mod erne a fost fo10sirea tipografiei pentru producerea
~i raspandirea ~tirilor. Curfu1d dupa aparitia tipografiei, 1a nujlocul secoJului
a1 XV-lea, 0 varietate de brosuri informative, de afise si de foi voiante au Inceput sa apara. Ele erau 0 ~ombinatie de a:firma~i oficiale ~i semioficiale
despre decretele guvernului, tratate polen1ice, descIieri ale unor evenimente,
precum conflictele militare ~i dezastrele 11atw-ale, ~i desclieIi senzationale
-ale unor fenomene extraordinare ~i supranaturale, precum gigantii, cometele ~i apatitiile. Aceste bro~uri ~i foi informative erau, in general, publicapi
unice sau neregulate. Ele erau tipruite cu miile ~i vfmdute pe strada de distribuitorii de ziare $i de negustorii ambulanti. Ei Ie furnizau indiviziJor 0
sursa de informa~e valabila despre evenimentele curente $i indepartate.
67
JOHN B. THOMPSON
.,
.-~ (
..
'
Publicatii1e peliodice de $tiri ~i informa~i au inceput sa apara in a doua

jumatate a seco1ului a1 XVI-lea, dar originile ziarului modern dateaza din
prin1ele doua decenii ale secolului a1 XVII-lea, cand ziare1e de rtiri au in3s
ceput sa apara saptamanal cu un anumit grad de regularitate In 1609 se
publicau saptiunfulale in cateva o~ gemlane, printre care Augsburg, Strasbourg $i Wolfenbuttel, $i exista anumite dovezi pentru a sugera ca un saptamfulal ar fi aparut ceva mm devreme (1607) la Amsterdam. Saptiunanalele
tipante - sau "corantos", cum erau numite la acea vreme aceste prime compilapi de $tiri - au aparut in curfuld $i in alte ora$e $i limbi. Oraf?ele a$ezate
de-a lungul principalelor rute comerciale europene, precum KoIn, Frankfurt Anvers ~i Berlin, au devenit de timpuriu centre ale producerii ziarelor. Stirilecare constituiau aceste corantoserau adeseafurnizate de dirigintii
d~ PO$ta, care colectau $tirile din regiunile lor $i apoi Ie expediau catre orasele mario Un singur individ putea atunci sa adune $i sa editeze relatarile
dirigintilor de PO$ta, tipmindu-le sub forma unei serii de scurte paragrafe
cu detalii despre data ~i locul de origine al informapei. Saptamfulalele puteau fi si traduse In alte limbi si vfmdute in diferite orase si tari.
PI~ 1620 Amsterdam de;enise centrtd unUi cornett c~ ~tiri, afIat inu--{)
expansiune rapida. Exista un interes crescfuld alpublicului pentru Razboiul de Treizeci de Ani, si. acesta a oferit un stimulent major pentru dezvoltarea industriei de ~are, aflaci la Inceputlllile sale. Primul ziar care a aparut
in Anglia a fost, probabil, produs la An1sterdam in 1620, de catre ti~graful
39
olandez 9i cartogra..ful Pieter van den Keere, $i exportat la Londra lntre 2
decemblie 1620 si 18 septembIie 1621 au aparut 15 numere ale coranto-ului
lui van den Keer~. De$i nu era publicat saptamanal, el a aparut totu~i frecvent si a ofelit 0 relatare regulata a Razboiului de Treizeci de Ani. PrimuJ.
cora.r~to tip{uit in Anglia a fost probabiJ, produs de cau"e librarullondonez
1110mas Archer in 1621. Archer a fost ulterior inchis pentru ca a publicat 0
foaie de $tiri neautorizata despre razboiul din P~tinat dar au aparut cw'fuld
alte corantos engleze$ti $i pamfiete cu $tiIi.
Cele mai multe dintre aceste forme timpwii de ziare erau preocupate
in primul rand de 9ti1ile externe, aclici de evenimentele care aveau loc (sau
avusesera loc) la distanra. Indivizii care citeau aceste ziare, sau Ie ascultau
anmci cfmd altii Ie citeau cu voce tare, vo)':fi aflat despre eveninlente ce aveau
loc in parti Inclepartate ale Europei - evenimente la care nu puteau :fi.in mog.
direct ma'rtOli, ill locUli pe care, dupa cate se pare, nu Ie vor vizita niciodata.
Prin unnare, circulatia fonne1or timpwii de ziare a ajutat 1a cn~area lmw sirnt-
68
JOHN B. THOMPSON
pentru lumea evenimentelor care se afla din colo de m.ecliUl imediat al individului, dar care au 0 anumita relevanta pentru: $i, p;t~ntia1. un anumit impact, asupra vietii indivizilor. Desigur, intinderea geografica a acestei lumi
a ramas destul de limitata la inceputul secolului al XV1I-lea: ea s-a extins rareod dincolo de principalele ora~ ~i tmi din Europa. In plus, circulatia primelor zlare era foarte seazuta fata de standardele din ziua de azi (0 estimare
considera ca tirajul minim al prirnelor ziare era de 400 de c6pii40, ~i in multe
cazuri nu a fost, probabil, mult mai mare decat atat), de~i ziarele erau, tara
indoiala, citite de mai multi indivizi, ~i erau de obieei citite eu voce tare. Dar
importanta acestei noi modalitati de difuzare a informatiei, prin care relatlli tipante ale unor evenimente distante deveneau disponibile intr-un mod
re~lat unui nunlar nelirnitat de destinatari, nu ar trebui subestimata.
In vreme ce primele COl'antos erau preocupate in principal de ~fui externe, nu a trecut mult timp pana cand ziarele au inceput sa acorde mai
multa atentie evenimentelor interne. In Anglia, aceasta dezvoltare a trebuit
sa a~tepte pana in 1640, cand controlul foarte suicl: al guvernului asupra
pr~ei a inceput sa shlbeasci. Din 1586, un deeret al Camerei Instelate stabilise un sistem elaborat de autorizare ~i de CenZlU'a (completat de inca un
decret, In 1637) , ce a lirnitat numarul tipografilor din Anglia ~i i-a supus unor
cenzori specializati pentru fiecare tip de publicatie, Dar, pe masura ce cliza
dintre Carol I :?i Parlanlent s-a accentuat, a devenit tot mai dificil pentru Coroana sa-~i aplice controlul asupra presei, iar in iulie 1641 Canlera lnstelata
a fost aboliti Criza a ~timu1at 0 cerere publica de ~tiri la zi despre problemele politice interne, Intre jumatatea lui noiembrie 1641 si sfarsitullui decemblie 1641 au aparut trei saptfunanale interne, fiecare ~ferind rezumate
ale dezbaterilor Parlamentului, iar in primele trei lUlli ale lui 1642 au aparut
alte opt ziare, chiar daca unele nu au durat mule!. Acesta era inceputul unei
perioade de publieare relativ necontrolata ~i intensa a ziarelor, a c3rtilor cu
~tiri 9i a pamflete10r care trateaza despre evenimentele PJl.zboiului Civil 9i
problemele legate de el. In timpul celor mai multe saptamfull din 1645, 14
ziare se vindeau pe strazile Londrei, precum si 0 multime de alte pamfiete
~ br09uri politice. in vreme ce controale stricte era~ impuse din nou de
Carol II dupa reinstaurarea monarhiei, in 1660, perioada dintre 1641 si restaura~e a fost'Ulla inlportanta In istoria presei. Deoarece in acest timp publicatiile periodice au aparut ca act011 importanp in problemele statului,
asigurand un flux continuu de informatie despre evenimentele curente 9i
expril11and 0 serie de viziuni diferite - uneori viziuni put:efnic contrastante
- asupra chestiunilor de interes public,
69
.. Dezvoltarea unei prese periodice eu 0 baza comerciala, care era independenta de puterea statului, ~i totu~i capabilii sa asigure informatia 9i comentaIiul critic asupra chestiunilor de interes comun, a intrat intr-o noua
feci in Anglia secolului al XVTII-lea Sistemul de autorizare, carefusese i'estabilit de Carol II in 1662, a fost suspendat 1a sfar~itul secolului aI XVII-lea
9i a fost urmat de un val de noi publicatii petiodice. Primul cotidian din Anglia, Daily COllrant allui Samuel Buckley, a aparut in 1702 ~i a fost, curand
dupa aceea, url11at de altele. A aparut 0 vaIietate de periodice mai specializate, unele concentrfuldu-se pe divertisment 9i eveninlente culturale, altele
pe ~tiri financiaI'e 9i comerciale, iar altele - pe comentariu social ~i politic. ill
til11ul tip includea un numar de ziare care au populaIizat genul eseului politic, ca Tailer, Spectatol~ Craftsman allui Nicholas Amhurst, Reviewal lui
Daniel Defoe si Exanllnerallui Jonathan Swift. In jurul anului 1750, Londra
avea cinci cotidiene regulate, sase ziare care apareau de trei ori pe saptamana, dnd saptiunanale ~i alt~ cateva periodice, eu 0 circulatie totalfl de
aproximativ 100 000 de e6pii pe saptiirnana42 Ziarele erau distribuite in ora~
prin retele de vanzatori de ziare 9i de agen~, precum 9i printr-o federati e libera de cafenele, care achizi~onau cele mai importante ziaI'e ~i Ie puneau la
dispozitia clientilor lor spre a Ie cili. lntrucit multe ziaI'e erau citite in locUli
publice, preCUlll tavernele ~i cafenelele, gradullor de citire a fost in mod
aproape sigur cu mult mal mare decit circulatia lor - poate chiar de zece ori
mai mare. Ziarele din Londra erau disoibuite ~i provinciilor, prin imbunamtirea rapidfl a diligentei 9i a serviciilor p09ta1e.
Autoritaple politice au cautat sa exercite un anwnit cono'01 asupra proliferruii ziarelor ~i periodiceIOl~ PI1n inlpunerea unor taxe speciale, care, dupa
cate se socotea, urmau sa serveasca la reso'angerea produetiei 9i 1a eliminarea periodicelor mai margin ale din afacere, aducind in acela~i timp un
venit aditiona1.pentru COrOaIIa. Stamp Act din 1712 Ie cerea proprietarilor
de ziare sa plateasca un peni pentru oriee foaie tipilIitii ~i un 9iling peno'u
Olice reclama. Legile ulterioare au crescut sumele ~i au largit baza pentru
aplicarea legii. Stamp Acts au int3.n1pinat 0 opoziJie vehementa ~i au clevenit Ull motiv de regrupare in lupta pentru libertatea presei. Abia in anii 1830
taxele au fost reduse progresiv, iar in anii 1860 ele au fost, In cele din urma,
desfiintate. in alte parti din Emopa, presa peliodica din secolul al XVIII-lea
43
era co~o'olata ~i ce~llrata in grade variate de severitate . In Provinciile
Unite presa a ramas re1ativ libera, de~i era descurajatii in discurarea politicti
locale si era ocazional supusa unor accese de intensa cenzudi. In FraIlta, un
sistem' cenl:ralizat :;;i foarte restlictiv de autOJizare, snpervizare ~i cemura
70
JOHN B. THOMPSON
a existat pana 1a Revolupe; unei scurte perioade postrevoluponare de libertate a presei i s-a pus capat de citre Na{XJ1eon, care a instituit un sistem strict
de control ~i de cenzura. In statele ~j pJincipatele Germaniei ~i ale ltaliei
gradul de control oficial varia de 1a un stat la altul, dar ziarelor Ii se perrnitea, in general, mai mult relatarea ~tirilor strmne decat discutarea politicii
interne.
Exista 0 fom considerabila in argur,nentul ci lupta pentru 0 presa independenta, capabila sa relateze ~i sa comenteze evenimentele cu 0 interven~
tie si un control minim din partea statuJ.ui, a jucat un ro1 major in dezvoltar~ statu1ui constitu?onal modern. Unii dintre primii ganditori liberali ~i
liberal-<iemocrati, precurn Jeremy Bentham, James Mill ~i John Stuart Mill,
erau aparatori fervenp ai libertatii presei. Ei au considerat libera ex:primare
a opiniei prin organele unei prese independente ca 0 protec?e vitala lmPotriva folosirii despotice a puterii statului44 Este semnificativ faptul ca, in urma
razboiului de independenta incununat de succes impotriva Coroanei Britan.ice, coloni~tii anlelicani au, incorporat dreptullibertatii presei in Primul
Amendament la Constitutie. In mod similar, constitutiile franceze postrevoh.t?onare de 1a 1791 ~i 1793, bazandu-se pe Declara~a DreptuIilor Omului de 1a 1iS9, au protejat in mod explicit libertatea de expresie (cu toate ca
aceasta libertate a fost ulterior abolita de Napoleon). Garantiile statutare ale
libertatii de expresie au fost, in ce1e din urma, adoptate de diferite gllverne
euro~ne, astfel incit spre ~itul secolului al XIX-lea libertatea presei devenise 0 trasatura constitu?onaHi a multor state vestice.
Media
~
71
i modernitatea
ca 1m domeniu al relatiilor economice pJivate care erau stabilite sub egida

alitoritatii publice. T~mul "plivat" cuprins astfel amt domeniul in e:l<..'Pansiune aI'relatiilor economice, cat ~i sfera intima a relatiilor personale, care
} au devenit tot mai dezangajate de activitatea economici $i ancorate in institutia farniliei conjugale. Intre tarfunul autorita?i publice sau stat, pe de 0 parte,
,~: ~. ~i tm"funul privat al societatii civile ~i al relatiilor pe:Svonale, de ~ealalta par~e,
a rezultat 0 noua sfern a "publicului": 0 sfern publica burgheza care cup~
dea indivizi care se reuneau pentru a dezbate mtre ei despre ordinea SOCletiltii civile si conducerea statului. Aceasta noua sfera publici nu era 0 parte
a ~tatu1ui, ~i era, dimpotriva, 0 sfern in care activitatil~ ~tatului ?utea~ fi co~
fruntate si supuse criticii. Mediul acestei confruntari era el mSU~l semrui:' ficativ: to~mai folosirea publica a ra?unii, articulata de indivizi, angajap in
, ~ disput:a, era in plincipiu deschisa ~i neconstrfmsa .
.".
Descriind aparitia sferei publice burghe~, H~bermas ~~bw"e ?l1~PO~-
tanta particulara ascensiunii presei periodlce. Zlarele entice ~l saptamanal~le morale care au Inceput sa apara in Europa spre sf~itul secol~ui al
.
XVII-lea si in SE.colul al XVIII-lea au oferit un nou forum penlru desfa~ura: . rea clezb~terii publice. Dad! aCf-ste publicatii au meeput adesea ca ziare con. saerate eriticii literare si cultllrale, ele au devenit din ee in ce m< preocupate de chestiuni de 0 insemnatate sociala ~i politica mai.mare.ln plus, 0
\ varietate de noi centre de socialitate a aparut 111 oragele ~l me~opolele de
1a lnceputul Europei moderne. Acestea cuprindeau ~oanel~ ~l c~ene~ele:
care, de pe la mijIocul secolului a1 XVII-1ea, au devemt locun de d.lscu~le ~1
medii in care elite educate puteau veni in contact unele eu altele 91 Cll noblTeoria sferei pllblice: 0 evalliare preliminara
limea, de pe pozipi mai mult sall mai putin ~a1e...
,
Cele mai favorabile conditii pentru apan\1a sferel publice bu:gheze au
In vreme ce importanta unei prese independente era evide~ta pentr~
fost create in Anglia 1a inceputul secolu1ui aI XVIII-lea. Cenzura ~l :o~trolul
.multi dintre primii ganditori liberali ~i liberal-democra?, aceasta este 0 tema
politic al presei erau mai putin con~trangfotoare d~c~t in aIt~ p~ dm Eucar~, cu cateva exceptii, a fost slab abordata in opera teoreticienilor sociropa, iar ziarele si )urnaIele au proliferat In acela~l timp ,:U l~ont ~ene
aIi ~i politici mai recenp. 0 exceptie este una dintre primele lucr~, deschi-.
lele: ill \lrimul de~niu al se<:.o\u\U\ a1 X\Tlll-lea, e-xistau, dU\la cate &a esUn1a\.,
zatoare de drumuri, a lui Habermas, Transformarea structurala a sferel
o.\l~o'lima\i'l tre\. ~u\e Q.e. caiene.\e Q.oa-r ~n ~nQ.ra, flec~e. \\1\ ?-uc\eu.Q.e.
publice45 llabermas argume.n.te.o:z.a. d~ a.ezvo\tarea c.'O.\)\.\al.\"2>mu\u.l merc.an.t\\~n\1 cCln~\an.\i.'M.u\\e mntre. nou,e \lenClmce erau ~tr01\~ \l1\\)\e\i\.e. 01 'l\a\?
\1\ \l\. seco\u\ a\"TI\-\e:d., '\m\)"feul\.a c.\l1mme\e \l\.'2:,\it\l.'\lcmo.k a1lo.te. m &.m\\\tal~~e\e\o-r\ '\n\ruQ..\ ero.u C.\\l\e. ~\ c..e'Lb"'a\ute c..e \l\.m\l\'L\ c.an~, "2,~. '\n\.a\l\.e.o.\1
bare a\e. \)utenl \)o\\\ic.e, au txe.at cOl\.m\l\\e \)~l\.\ru o.\)an\la \11\u\ l\.C\\1 \1\) Q.e.
\)e.l\.\ru a Q.\~0l\A c.\\e~\\\lnu'e 'Lu,e\.
,"
... .
~te-r"'a \)Ub\\c.a\a \l\c.e\)utu\ ~\.\!Cl\)e.\ mClI.le.'ll\.e. \n o.ce~\ C.()l\.\e~ '2:,e\\~u\ ,;3.U$)() $'?!\e. mn a\:~en\m\\\l\:\ablCm$\~ c.o~~ta. \l\. ~$tu.\ta G.\&,\l~a <:n\ic.a.
\"\\"'a\il \)ub\\ci' '0. \nc..e\)\1\ rid. ~e. ~C~b~. e.\ '0. mce.\)ut ~a ~e. wi~re. mal \)\\\\n
~\im\l\o.\~:c..e \)re.c::.a \)e.nC'lc..kh a a'ffit \1\ te.\e Q.l\) u.y~a ~\ mwClc\ \\$)Q.e.\'O.TJ:\1
\a ~Clmei\U\ \l\e.\l\ a.e. Ol'l'l:.e "2>\ \a\ ma\ m\l\\\0. ac.\i\l\\2.\i\e \ll\.u.l s\~\em I.le. "2>Th'l:.
a.~\\\'l\:o. \'Clm\e.l m~\lm.\lCl\\'cll.;' a ~'\8\e\CI-r l\.\()c..~me.V\l':c.. \l\ mCl~ C.CI\\'2:,\zu.\\ ~\~
~ c.a\e Q.e a$?\"\\1.e., c.are a.e'fu-il'2>e.\e~a\ ~te'le.\e a.e\u.n~&c.~e. ~\ \1\C\\\C\\)Cl\\l\ as\lmatm\nTh $)yum\1\m $\\\)\\t,1h"\\'O.\\,e\\.\\.~ 0. a.e'le.n\\ tC'l\ m~\ a.~'2:,c.\\\c:; ~C-. \\\1\)'la \~$)'2,ID\. \e~\\i\1\e '0. \l\CI\~:t\\e.\. \\\ ace\o.~\ '\1ro.$, ,;:'Clc\e,\a\e.a c.\.w."'<i' '0. a\)~\\'t
\"\u\u.\, (\~al\.a.CI\"\~.Q.u-~\ \1"\ t~\e. Q.\\\ \l"\\1\a a."fe\)\.u\ Q.e. a \m\)\ec\\t:o. \Ju\)\\ca"fe.o.
>.
:\1
JOHN B. THOMPSON
72
dezbateIilor lui. Parlamentul a deveriit, de asemenea,.mai sensibil fata de ... '

presa si a inceput sa joace un rol mai constructiv in"formarea ~i articula
rea opiniei publice. Acestea ~i alte dezvoltfui au avut 0 insemnatate consi
derabila; ele sunt 0 mill-turie persistenta a impactului politic al sferei publice
.burgheze ~i a rolului pe care ea I-a jucat in fonnarea statelor vestice. Dar Habennas sustine si faptul ci, in forma specifica in care ea a existat in secolul
al XVIII-lea,' sfer~ publica bw-gheza nu a durat mult timp. Ne yom intoarce
1a acest aspect al desclieIii sale mai tarziu.
Argumentullui Habennas, schitat foarte pe scurt aici, are meIitul considerabil de a reliefa insellli1atatea politidi mai larga a dezvoltarii presei peIiodice 1a inceputul Europei moderne. Dezvoltarea presei este tratata nu ca
o istoIie izo1ata de procesele social-istorice mai largi, ci ca facand parte din
ele. Exista, cu toate acestea, multe dificulta~ in privinta descIierii lui Habermas. In capitolele viitoare voi examina in detaliu concep?a despre sfera pu
blica care este implicita in aceasta descIiere ~i chestiunile normative care ~
se ivesc din ea. Aici ma voi Iinuta doar la examinarea catorva dintre problemele istorice.
73
el,- !=am In grabilso. 0 descIiere satisfacatoare a mi~carilor sociale populare

~i a forme10r culturale populare ar necesita 0 abordare mai flexibila, care
permite posibilitatea ea ele sa fi avut 0 forma ~i 0 dinamica proplie.
(2) Dintr-o perspec.tiva similara, putem pune Ia indoiaUi accentuarea

de catre Habermas a rolului presei periodice de la inceputul secolului al
:x."VIII-iea. Nu este dificil sa vedem de ce Habermas se concentreail asupra
aeestei chestiuni: periodicele politice, precum Reviewal lui Defoe si Examineral1ui Swift, au exemplificat tipul de cIitica cultivata ~ de dezbater~ pe care
Habermas a vrut sa 0 1ncapsuleze 1n ideea sferei publice. Dar aceste periodice nu erau in nici un fel pIimele sau cele mai comune dintre fonnele timpurii de material tipfuit. ~a cum am vazut, secolul al XVII-lea -1n special
in timpulRazboiului Civil englez - a reprezentat 0 viata intensa pentru publica~e peIiodice; in plus, 0 gama larga de alte mateIiale tipmite, de 1a carp
~i pan1fiete la ziare de ~tili ~i afi$e, fusese In circulatie prin Europa cu cel
putin doua secole inainte ea peIiodice ca Review $i Examiner sa:fie fondate.
fv'1otivele lui Habermas pentru a exclude aceste forme timpwii de material
tipfuit din orizontul argumentului sau nu sunt pe deplin daresl. in plus, daca
Habennas ar fi fost mai atent la alte fonne de mateJial tipfuit, ar:fi putut zu(1) Una dintre cIiticile earei s-au adus cel mai frecvent descrierii lui Hagravi 0 imagine oareclUll difelita a caracterului vie~i publice de la incepubennas este aceca pomvit careia, concentrandu-~i aten~a asupra sferei pu ~
tul perioadei moderne, una care ar fi accentuat mai pu~ ideea angajaru genblice burgheze, el tinde sa neglijeze insemnatatea altor fOlTI1e de discurs pu ' tlemenilor in dezbatelile din cafenele, si ar:fi reliefat mai atent caracterul coblic si de activitate existente in Emopa secole10r al XVll-1ea, al XVIll-lea ~i al
mercial al presei timpUlii 9i con~utu1 oarecum mai vulgar ~i mai senzapXIX-iea, fonne care nu erau 0 parte a, ~i uneori erau excluse din sau opuse, ' onal al multora dintre produsele ei.
formelor de sociabilitate bm-gheza46 Opera lui E.P. Thompson, Christopher
Hill si a altora a reliefat insemnatatea unei diversita~ de mi9caIi sociale ~i ~
(3) Atreia problema legata de argumentullui Habemlas pIive~te naLma
politice la inceputul perioadei moderne47, ~i IlU s-a putut presupune ci aceste
restransa a sferei publice btU-gheze. Este dar Habelmas a pIivit acest mol1usciti :fie derivau din, fie erau organizate dupa principii similare cu actividel ca 0 idealizare a proceselor istOlice actuale. Cu toate ca sfera publica
tatile care se petreceau in sfera publica burgheza Dimpotriva, relatia dintre , burgheza se haza pe ptincipiul accesului mliversal, in practica era restransa
sf~ra publica burgheza ~i mi~cfuile sociale populare era adesea una confliela acei indivizi care aveau educa~a ~i mijloacele necesare pentru a participa
tuaIa48 A-<>.a ClUll sferd publici burgheza pe cale de apaIi~e se definea in opola ea Ceea ce, totu~i, nu rezulta intr-un mod prea dar din descrierea lui Hazitie eu a~t01itatea traditionaill a putelii regale,tot asa ea era confruntata cu
bennas, este gradul in care sfefa publica burgheza nu era doar restransa 1a
a~censLunea miscmilO1: populare pe care cauta sa Ie srupaneasca.
elitele educate ~i avute, ci era ~i un domeniu predominant masculin. HaAceasta este '0 linie tare a ctitieii, si este spre onoarea lui Habelmas faptul
bennas era con~tient de marginalizarea femeilor in sfera publica burgheza
49
si
de caracterul pahiarhal al familiei burgheze. Dar soar putea argumenta
,ca, ref1ecmnd asuprd acestor chestiuci cu 30 de ani mai tarziu , el recunoa~te
~ltr-un mod foarte plauzibil ca, la vremea cand a selis Transfonnarea SU1ICneajlU1smile pIimei sale abord~l1i. Nu numai mi~carue sociale populare
. tw'aJa, nu aprecia deplina tl1semnatate a acestei chestiuni.
erau mult mai importante la inceputul perioadei moderne decat admisese
in ultimii ani, un numar de cercelatoare feminisle au examinat caracinitial, dar este dar si faptul ca ele nu puteau :fi adecvat 1ntelese doar ea 0
terul de gen-al sferei publice ~i al discursului politic 1a inceputul peIioadei
"v~Iianta" a mode1ul~i liberal al sferei publice burgheze, a~a etun sugerase
ca
ca
74
JOHN B. THOMPSON
Media $i modernitatea
,i
75
modeme ~i au adus puternic il1 atenjie un set de probleme care rfunasesera ~ dintr-<> gama de il1Stitujii mass-media care erau din ce in ce mai mu]t orga52
mai degraba neclare in desctierea lui Habermas Concentrandu-se asupra '-f nizate in scopuri comerciale la scad larga. Comercializarea mijloacelor de
Frantei din peIioada dintre 1750 ~i 1850, Joan Landes argumenteaza ci ex- 1 comunicare Ie altereaza caracterul intr-un mod fundamental: ceea ce odam
eluderea femeilor din sfera publica nu a fost doar 0 circumstanta iStOlici'i I era un forum exemplar de dezbatere rajionakritici devine doar un alt docontingenci, w1U1 dintre multele aspecte sub care sfera publici nu ~i-a atins _~. ; meniu al conswnului cultural, iar sfera publici burgheza se prabu~~te intr-<>
in practici idealu1; mai degraba, exc1uderea femeilor a fost constitutiva 1n- j~ '". lurne simulam a: cream imaginii ~i a administram opiniei. Viata publici imse~i nojiunii de sfera publici. Aceasta deoarece nojiunea de sfera publi c?" 1 braca un caracter cvasi-feudal. Tehnici sofisticate ale noilor mijloace de coasa cum a fost ea articulata in discursul politic al vremii, a fost juxtapusa f"
municare sunt folosite pentru a inzestra autOlitatea publica cu tipul de aura
sierei private intr-un mod specific genului. Sfera publica a fost inteleasa in .1 ~ide prestigiu care Ie era odinioara conterit figurilor regale de publicitatea
general ca un domeniu al ratiunii ~i a1 universalimtii, in care cloar bfu-bajii.:: .pusa in scena de curjiIe feudale. Aceasm ,,refeudalizare a sferei publice" face
erau la fel de bine echipaji pentru a participa, in vreme ce femeile, :fiind in- ;.~ din politica.un spectacol administrat in care liderii ~i pat1ile caum, din eand
cIinate (sa presupunem) spre arnanunte ~i spre 0 conversatie manierata ~i ;~ 111 cand, consinltamantul entuziast al populatiei depolitizate. Masa populafiivola, erau de obieei considerate a:fi mai potrivite pentru viata domestici.
pei este exc1usa de Ia discutia publica ~i de la procesele de luare a deeiziei
PIin urmare caracteru1 mascuIin al sferei publice burgheze nu era un as- !' ~i este tratata ca 0 resw-sa administrata, de la care liderii politici pot objine,
pect accidentu: era 0 trasatura fundamentala a sferei publice, care, in insa~i '~ cti'ajutorul tehnieilor mass-media, tmconsimtimant suficient pentru a-~i Ieconcepjia ei, era formata de un set de presupozitii adanc inradacinate despre .\, gitiriia progranlele politice.
diterente1e de gen.
I
Exism ceva substantial in aceasm teza a refeudalizfuii sferei publice?
Habermas a fost in:fluentat de forta acestui tip de argument Astiizi el ' Desigur, ea are prima f~cie 0 anwnim plauzibilitate. In ew-sul seeolului al
accepm ca, in vreme ce tiira~ii ~i fem~ile erau in mare parte exclu~i de 1a :' XX-lea, ~i mai ales de la apari~a televiziunii, conducerea politicii a devenit
sfera publica burgheza., excluderea femeiIor trebuie sa :fie galldita in mod \' inseparabilfl de managementul relatiilor publice (sau de eeea ce voi numi, inditerit, tocmai pentru ca aceasm excludere a avu~ a~a cum afirma acurn
tr-un capitol ulterior, "managemenilll vizibilimtii"). Dar, daca examinam arHabermas, 0 "semnificatie structuranta,,53. Aceasta schimbare in abordagumentullui Habermas mai aten~ este elar ca el comporm serioase pW1cte
rea lui Habennas este importanm, dar eonsecinte1e pe care Ie poate avea ln ' sIabe. Voi pune In evidenm doua dintre ele. In primul rand, argumentullui
practicii pentru teOlia $i analiza sferei publice 'nu sunt detaliate de ditre el.
Habermas tinde sa presupuna, intr-un mod foarte indoielnic, ca destinatarii
produselor mass-media sunt consumatori relativ pasivi, care sunt eaptivap
(4) in termeni iStOlici, piirtile cele mai slabe ale descrierii lui Habermas t t de spectacol ~i u~r manipulabili prin tehnicile mass-media Facand aceasm
nu sun~ probabil, argun1entele care vizeazii apruijia sferei publice burgheze,
presupunere, Habermas ~i-a tradat datOlia fata de opera lui Horkheimer ~i
ci mai degraba argumentele care se refera Ia presupusul ei declin. Habel1nas
Adorno, a ciror teOlie despre cultura de masa 1-a inspirat parjial pentru proargurrienteazii in vreme ce sfera publici burgheza a inflorit in conditii propria sa descriere. eu toate acestea, astilzi este cIar ca acest argument exapice in secolul aI XVIII-lea, dezvolmriIe ulterioare au dus treptat la transgereaza pasivitatea indivizilor ~i ia prea multe lucrwi drept sigure in privinta
formarea $i 1a abandonarea ei. Separarea dintre stat ~i societatea civila - ; i procesului de receptare. Presupozi tiile de accst gen trebuie sa :fie inlocuite
care crease un spatiu institutional pentru sfera publica burgheza - a inceput
de 0 descriere mai contextualizam si mm sensibila din punet de vedere hersa se destranle pe maslU"<l ce statele au asumat un caracter din ce in ce mai
meneutic amodUlilor in care indi~ii primese produsele mass-media, Ie fointerventionist si au dobfmdit din ce in ce mai multa responsabilitate penlosesc ~i Ie incofporeaza in vietile lor.
tru admi~istran~a bunast:a.rii cetatenilor, ~i pe masura ce grupuri!e orgaiuAdona pi-obl~ma legam de argumentullni Habermas prive~te pretenzate de interese au devenit tot mai insistente in procesul politic. In aeela~i
tia pOb;vit careia.'sfeia publicii in societatile 1110derne a fost "refeudalizam".
timp, institutiile care au asigurat odam un forum pentru sfera publica burNu este dificil sa vedem de ce Habermas a emis aceasta pretenpe: earactelistiea de spectacol a politicii mediate de astazi $i preocuparea ei de a cuIgheza :fie au disparut, :fie au suportat 0 schimbare radicala. Saloanele $i ca- I
tiva aura persenala, mai degraba deeM de a stinwla dezbaterea critica, poate
fenelele $i-au diminuat insemnatatea, iar presa periodica a devenit parte
!'
ca,
."'
.#.
"'-
.:
-::.:--
76
JOHN B. THOMPSON '
parea, eel pupn la prima vedere, asemanatoare eu tipul de "caracter public

reprezentativ", propriu Evului Mediu. Dar similitudineit este mai mult aparenta deeat reali Asa cum voi incerca sa adlt in urmatoarele capitole, dezvoltarea mijloaeelor de eomunicare a creat noi fOlme de interactiune, noi tipuIi de vizibilitate si noi retele de difuzare a informatiei in IUll1~ moderna,
toate acestea altenlnd car~cterul simbolie al vietii s~ciale amt de profund,
incat Olice eomparape intre politica mediata de astazi ~i Plaeticile teatrale
ale eurtilor feudale este, in eel mai bun caz, superficiala. In loc sa eomparam arena mediata a sfflf~itului de secolXX cu 0 epoca trecuta, ar b:ebui sa
reflectam din nou la eeea ce inseammi astazi "caracter public" intr-D lume
imbibata de noi fonne de difuzare a eomwucilIii si a informatiei, in care indivizii sunt eapabili sa interacponeze eu alpi ~i ~bserve perSoanele 9i evenimentele fara a Ie intalni vreodata in aceea~i scena spa\io-temporala.
Media i modemitatea
sa
D~i argwnentullui Habermas in privinta destinului sferei publice este i

viciat in difeIite modUli, el avea eu sigw-anta dreptate sa atraga aten~a asupra faptului ca industtiile mass-media au suferit schimbrui majore in cursu]
secolelor al XIX-lea ~i al XX-lea. Descderea pe care Habermas 0 face acestor sehimbrui - una care accentueaza mai presus de toate comercializarea
in cre~tere a mi~oacel6r de comwucare - nu este satisfilcatoare, iar concluziile pe care Ie-a tras sunt indoielnice, a~a cwn am vazut Dar, dad eineva
dore~te
contureze impaetul mijloacelor de comwucare, atunci 0 analiza
institutionaIa a caracteruIui schimbator al indusbiilor mass-media este esentiala..
sa
Cresterea industriilor mass-media: 0 perspectivii de ansamblu
sa
A9 vrea inchei acest capitol relieffind unele dintre tendintele centrale

ale dezvolt1nii indusniilor mass-media de la inceputul secolului al XIX-le~i.
Voi reliefa trei tendinte: (1) transformarea industriilor mass-media in interese comerciale la sc~a larga; (2) globalizarea eomunieilIii; ~i (3) dezvoltarea fonnelor de comunicare mediate elecn-onic. Discupa mea despre aceste
tendinte va :fi scurta. Uuele dintre aceste dezvoltilIi au fost pe larg doeumentate in literatura de specialitate, iar unele dintre probk~ll1ele ridieate de ele
vor fi urmfuite mai detaliat in urmatoarele capitole: -
,
.',
, -:
,;
(1) Transformarea institu~ilor mass-media inTnterese comerCiale 1a ~

scadllarga estc un proces care a debutat la ineeputul secolului al XIX-lea. 'Desigur, comerciaiizarea produselor mass-media nu era l~n fenomen nou; 'r..
r
it
77
- primele tipografu, dupa cwn am vamt, erau in primul rand organizatii comerciale orientate spre transfonnarea fonnelor.simbolice ill bunuri. Dar in
cursul secoluIui al XIX-lea scala comercializarii a creseut semnificativ. Aceasta s-a datorat in parte unei serii de inovatii tehnice in industria tipografica,
~i ill parte unei transfOlman graduale a bazei financiare a industriilor massmedia ~i a metodelor de valorizare economica. Inovatiile tehnice, preewn
dezvoltarea presei cu abuti a lui Koenig ~i, ulterior, a ma~inii de tipruit rotative, au crescut eu mult eapacitatea reproductiva a industriei tipografiee.
Ele au facut eu putinta ca produepa de ziare ~i de alte materiale tipruite sa
fie supusa unui set de procese - incluzfuId folosirea puterii ma~inii, diviziunea rami:ficata a muncii mtr-un sistem de fabrica etc. - care revolutionau
alte sfere ale produc\iei de bunmi. In acela~i timp, multe dintre soci~ta~le
occidentale au trecut pIintr-D ere~tere substanpala a populapilor urbane ~i,
in timpul celei de-a doua jumiita~ a secolului al XIX-lea, prin ere~teri semnificative ale ratelor alfabetiziirii, astfel incat a existat 0 piata in permanenta
expansiune pentru materialele tipalite.
Deoareee industria tipografica a devenit tot mai industIia1iza~~i piata
s-a extins, baza financiara a presei a mceput sa se sclumbe. Daca ziarele din
secolele al XVII-lea ~i al XVIII-lea vizau in primuI rand un sector restrans <11
popula~ei, relativ instruit ~i instrui~ industIia de ziare din secolele a1 XIX-lea
~i al XX-lea a devenit tot mai orientata spre un public mai largo Dezvoltarile
tehnologice ~i abolirea taxelor au permis ca pre~1UiIe sa se reduca, ~i multe
ziare au adoptat tm sill jurnalistic mai liber si mai viu, precwn si un sti1 mai
captivant al prezentaru, ill scopuI de a atrag~ mai multi cititori54.'fntrucat numaruI cititorilor cre~tea, publicitatea eomerciala ~i-a aswnat un ro1 din ce in
ce mai important in organizarea financiara a indusniei; ziarele au devenit
un mijIoc vital pentru vanzarea altor bWlllri ~i servicii, iar capacitatea lor
de a procura venit din publicitate era direct legata de nunlarul ~i de profiluI cititorilor. Ziarele - ~i, intr-D anwnitii masura, ~i alte sectoare ale preseiau devenit tot mai mulL tentative eomerciale Ia scara larga, care necesitau
cantitap relativ mari de capital, eu scopul de a :fi ini~ate ~i sus~nute in fata
competipei tot mai intense. Proplietarul-editor n-adi~onal, care detinea unu
sau doua ziare, ca intr-un concern de familie, a dat drul11ul dezvoltirii pe
seara larga a companiilor cu Il1uIte ziare ~i organiza~ilor multimedia.
IstOlia economicii. si sociala a indusniilor mass-media In secolul al XX-lea
este bine documentat~ ~i nu este llevoie sa 0 trasarn aici in detaliu55. Procesele de cre~tere ~i de consolidare au dus la concentrarea spOlitii a reSllrselor in multe seetoai'e ale indusl:tiei, ob(imlndu-se cateva organiza~i care
JOHN B. THOMPSON
78
control au P~ll-P mai mari din piat3.. Gradul de concenirare este in mod particular izbitor in industria ziarelor (desi, in nici un caz, propriu doar ei); la
mceputul anilor 1990, m Marea Britani~, de pilda, patru mari grupuri media
eontrolau in jur de 9ZO;6 din circulapa cotidienelor naponale ~i 89<';6 din circulapa ziarelor de duminidi56 Pe lfulga aeestea, proeesele de cre~tere ~i de
consolidare isi asuma din ce m ce mai mult un caracter multimedia pe masura ce mari rorporapi capatii interese extinse m sectoare variate ale industrillor mass-media, de la ziarele locale ~i naponale la televiziunea locaIa ~i prin
satelit, de la publicarea du1ilor~i a revistelor la producpa 9i distribuirea filmelor. Confruntate cu puterea eeonomidi a marilor corporapi, multe dintre
organizapiIe mass-media mai mici au fost eliminate sau au fost fO$te sa fuzioneze pentru a se proteja. Dar concentrarea m cre9tere a resurselor I)U a
eliminat toate organizapile mai mici, 9i nici nu a lnabu~it dezvoltarea noilor
mtreprinderi capabile sa exploateze inovapile telmologice, oferind piete specializate ~i furnizand 0 gama de servicii legate de informare 9i de comunicare. In multe seetoare ale industriilor mass-media de astazi, dominapa rnarilor corporatli coexista cu 0 multime diversa de organizatli mai mici de productie
si de servicii, dintre care multe57sunt
interconectate prin aranjamente
.
.
de subcontract 9i prin surse externe .
In parte prin fuziuni, prin preluan ~i prin alte forme de diversificare, conglomeratele de comunicare la
larga au aparut 9i 9i-au aSlllllat un r01 tot
mai important in domeniul mas&-media Conglomeratele de comunicare sunt
orgmtli transnaponale, multimedia, care au interese intr-0 varietate de in:
dustrii preocupate de informape 9i de comunicare. Diversificarea la scara
globala da marilor corporapi posibilitatea de a se extinde in moduri care
elimina restricpile de proprietate ce se aplidi in multe contexte naponale;
ea da totodata corporatiilor posibilitatea de a beneficia de pe urma anumitor tipuri de larga subventionare. Astazi, principalele conglomerate de comunicare - ca Time Warner, Bert:elsmann Group, Rupert Murdoch's News
Corporation, Silvio Berlusconi's Fininvest - au devenit principalii actori ai
industriilor mass-media. Aceste concentran uriage de putere economicii" 9i
simbolica ofera bazele instituponale pentru producerea informapei ~i a conpnutului simbolic 9i pentru circ.ulapa sa la scara globala.
.
scara
(2) Globalizarea comunicani este un proces ale.carui origini pot CObOli

pana la jumatatea secolului al XIX-lea. In secolele anterioare, materialele tiparite erau de obicei transportate pe mari distante 9i dincolo de granitele
statelor, regatelor 9i ale ptincipate1or. Dar in cursul secolului al ~1X-lea fluxul interna~onal al infonnapei 9i al comunidirii a capatat 0 forma mult mai
79
extinsa ~i mai organizati Dezvoltarea agentiilor internationale de suri situate in .principalele centre comerciale din Europa, alatuIi de expan'si~ea
retelelor de comunicare ce leaga regiunile periferice ale imperiilor de centrele em-opene, a marcat mceputul sistemului global de comw1icare si de
pro cesare a infonna~ei, care a devenit tot mai ramifieat ~i mai coml~lex.
Voi rezerva analiza acestui sistem ~i a consecintelor lui pentru un capitol
ulterior.
.
)
-~
.
(
(3) Folosirea energiei eIectrice in vederea comunidirii a fost una dintre

mruile descoperiri ale secolului al XIX-lea. Pdncipalele inovatii tehnice sunt
58
bine cunoscute. Primele experimente de telegrafie eIectr01~agnetica s-au
desfa~urat m anii 1830 in Statele Unite, Anglia ~i Gennania, iar primele sisten:e yiabile de telegrafie s-au ~~tat in anii 1840. Transmiterea electromagnetica a fost cu succes adaptata scopului transmiterii vorbirii In anti 1870
pregatind drumul pentrn dezvoItarea sistemelor telefonice la scara comer~
ciala. In CUI'sul ultimuIui deceniu al secolului al XIX-lea, Marconi si altii au
Inceput sa expeIimenteze trru1smiterea semnalelor prin unde electro~ag
nelice, elimini'md astfeI necesitatea firelor conductoare. In 1898, Marconi
a transmis cu succes semnale pe 0 distant3. de 23 de kilometri pe mare, iar
in 1899 a transmis semnale peste Canalnl EngIez. Tehnologia transmiterii
vorbirii prin un dele electromagnetice a fost dezvoltata In timpul primului
deceniu al secolului al XX-lea de catre Fessenden ~i al~i. Dupa pIimnl razboi mondial, Westinghouse in Statele Unite ~i MarcOni in Anglia au mceput
sa experimenteze difuzarea - adid trru1smiterea mesajeIor prin tmde electromagnetice catre un public nedeterminat $i poten~al nlUlleros. Dezvoltarea
ulterioarii a sistemelor de difuzare - a radioului, incepand din anii 1920, a
televiziunii, de la sfar~itul anilor 1940 - a fost rapida ~i patrunzatoare.
Dezvoltarea $i expIoatarea acestor tehnoIogii variate s-au impletit intr-un
mod complex eu pnterea economicii, politica $i c.oercitiva. Interesele comerciale, politice 9i militare au jucat un roI vital in expansiunea retelelor de
cabIu In timpul celei de-a dona jumatap a secolului al XIX-lea, a9a cum yom
vedea intr-un capitol ulterior. Plimele expedmente ale lui Mru"Coni de telegrafie prin cabIn au fost sprijinite de British Post Office, the Adnuralty ru1d
the War Office, iar primele sale contracte comerciale au fost cu BIitish Navy.
Recunosdmd poten~aluJ comer-cial $i lnsemnatatea slTategica a radioului,
guvernele britanic, german 9i runerican ~i institupile militare au jucat W1 ro1
activ In dezvoltarea sa. Sf! Evolutia ulterioara a sistemelor de difuzare s-a desfasurat In cadre institution ale ~ru'e au valiat mult de la un conteAi national
la 'altul ~i cru"e au rejJre~entat de obicei un anumit tip de acord lntre iIltere-
JOHN B. THOMPSON
80
sele comerciale ale industJiilor mass-media, pe de 0 par-t~,.$j interesul politic de a reglementa, cultiva ~i controla noile mass-media, de cealaltii parte.
Contextui mediatic lasat noua mo~tenire de dezvoitiitile de la s:fu~itul
secolului al XIX-Iea si de Ia inceputul secolului al XX-lea se afia astazi intr-o
mare schimbare. in 'parte, acest fapt este rezultatul intensi:ficirii proceselor
care au fost puse in nu~e cu mai mult de un seeoi in urma: cre~terea conglomeratelor de comUlucare a continuat, ~i activitatile lor jefuitoare, in multe
contexte facilitate de relaxarea controlului guvernultli, au atins 0 intensitate
febtila; iar procesele de globalizare s-au adancit pe masudi ce contiJma sa
includa pfu1i intinse ale globului in retele tot mai stranse ~i mai complexe
de interdependenta. Dar, in acela~i timp, func~oneaza 9i al~ factOli. Printre
aeestia se numara dezvoltarea noilor forme de pro cesare a infornlatiei, bazat~ pe sisteme digitale de codificare, ~i convergenta treptata a te~1010gi
ilor informatiei si ale comunicarii spre un sistem digital comun de transmitere, pro~e~e ~i stocare.60 Aeeste dezvoltari creeaza un nou scenariu
tehnic in care informatia si eontinutul simbolic pot fi convertite rapid si relativ u~or i11 forme dif~riU;. Ele ~fera posibilitatea l.mei f1exibilita~ mai ~ari
a1:3.t in manuirea informa~ei., cat ~i in transnuterea ei. Yom explora uneie
dintre implicatiile aces tor dezvoltiui - precum 9i unele dintre preten~i1e
prea qptimiste asociate lor - in capitolele urmatoare. Dar mai mtai vreau
sa arune 0 privire retrospectiva asupra domeniului parcurs in acest capitol ~i ineerc elaborarea unui mod difeJit de a gandi dezvoltiitile pe care
Ie-am trasaL
sa
Ascensiunea in teractiunii
Inediate
,
in cea mai mare parte a istoriei umane, majoritatea fonndor de interactiune sociala au fost falit in fata. Indivizii au interactionat unii cu altii mai
intai :fi.ind impreuna $i schimband forme simbolice, sau angajandu-se'm alte
tipUli de actiune, intr-un spa~u fizic comun. Traditiile au avut initial W) caracter oral ~i au depins, pentru a supravie~ui, de ~ praces conm;uu de innoire, PI1n povesfui ~i activitati inrudite, ill contextele interactiunii fata In fata.
Prin urmare, tradi\iile aveau'oarecunl un con~nut deschis: il1tJ'uc~t pro~e
suI de innoire consta Intr-o serie de acte creative in care indivizii reiterau
.a~ cum puteau mai bine, expresiile ~i ac~Ul1i.le care erau imprimate in 111;
molia ~i comportamentullor - cam in acela9i fel in care un menestrel medieval inventa 0 poveste de fiecare data cand 0 spunea. Traditiile erau si
relativ restranse in Pl1vinta arealului lOr geogtafic, deoarece t],~sl11iter~a
lor era dependentii de interactiUllea fata in fata si de nuscarea fizica a indivizilor dintr-un loc. in altul.
,
..
.
In ce mod a afectat dezvoltarea mijloacelor de comUlncare modelele tra
di~onale de interac~une sociala? Cum ar trebui sa intelegem impactul social al difuzruii crescande a produselor mass-media incepand de la sfarsitul
secolului al XV-lea? Pentru a raspunde la aceste intrebiiri, trebuie sa observrun 0i dezvoltarea noilor nnjloace de comunicare nu consta doar in stabilirea Wlor noi retele de translnitere a informatiei intre indivizii ale caror relapi sociale de b~a raman intacte. Mai degr~ba, am spune ca dezvoltarea
mediilor de comunicare creeaza l10i tipuri de actiune si de interactiune si
noi modUli de relatii sociale - forme care sunt de~tul d~ difelite de tipul de
interacpune fata in fatii, care a prevalat in cea 111ai mare parte a istoriei umane. Ea aduce si 0 reorclonare complexa a modelelor de interactiune Ull1ana
in spa~u ~i in timp. 0 data cu dezvoltarea n1ijloacelor de com~icare, interacpunea sociala este separatii de spa~uI fizic, asUel ineM indivizii pot interac~ona unul cu celaIalt cmar daca nu imparta$esc 0 situare spap,o-tempora1.a
comuna. Folosirea nujloacelor de comunicare da astfel nastere Ul10r noi forme de interacpune care stint extinse in spatiu ($i, poate, $i in timp) ~i care
comporta 0 selie de caracieristici care Ie diferenpaza de interac(iunea fata
in tam. Folosirea miiloacelor de comunicare da nastere si UlIor 110i fom1e de
"ac~une la distant,i care Ie permit indivizilor sa aC\io~eze pentru cei cai'e
82
Media i ,!,odernitatea
JOHN B. THOMPSON
co.~versatille telefonice 9i altele. Interdcpunea mediata implicii folosirea
S~?t dispandip in
spaliu ~i in timp, dandu-le in acela~i l:imp indivizilor posibIlitatea de a acpona ca raspuns Ia acpuni ~i evenimente care se petrec In
locuri indepartate.
.
In acest capitol voi ince~~a sa dezvolt un cadru conceptual pentru analiza fOlmelor de acpune ~i de interacpune create de mass-media. Voi incepe
prin a distinge trei fonne de interacptme ~ prin a Ie analiza principalele carnc..
tetistici. Ma vol concentra apoi asupra tipului de situatie interactionrua cream de ,,mass-r~edia" ~i, luand exemplul televiziunii, ii'voi exanrlna in detaliu trasaturile. In ultirnele doua secpuni voi cerceta unele dintre formele de
acpune la distantfi carora Ie-a dat na~tere folosirea mijIoacelor de comunicare.
Trei tipuri de interacfiune

Pentru a cerceta tipurile de situa?i interacponale create de folosirea m~i
loacelor de comunicare, este util sa distingem intre trei fOime sau tipUli de
interacpune, pe care Ie voi nunn ,jnteracpunea fata in fata", "interacpunea '
mediam" ~i "evasiinteraetiunea mediatii". Interactiunea fam in fata are loc
intr-Ull context de coprez~ntB; participanpi la inter~cpune s~t im~diat prezenti unul pentru ceIaJalt 9i imparmgesc un sistem de refetinta spatio-temporal comun. Prin urmare, partidpantii pot folosi expresii deictice G,aici",
"aCllill", ,,acesta", "acela"} si presupun ci vor:fi intelesi. Daci referentul unui
pronume demonstrativ n~ este dar, vorbitorul Poate inlatura ambiguitatea
aratind obiectul in chestiune. Interactiunea fata. in fata are si un caracter
dialogic, in sensul ci ea implici, de obi~ei, un fl~ dubl~ de mfonnatie si de
comunicare; destinatarii pot raspunde (eel pupn in ptincipiu) prod~c~tori
lor, iar producatorii sunt 9i ei destinatari ai mesajelor adresate lor de catre
destinatarii propriilor lor remard. 0 alta caracteristici a interaetiUlID fam in
fatii este aeeea ca participantii folosesc de obicei 0 multitudine de referinte
simbolice pentru a transmite mesajele 9i pentru a interpreta mesajele tran'snnse de ceilaip. CuvinteJe pot fi completate de priviIi ~i gesturi, incrunmri
9i zfunbete, schimbiiri de intonatie, 9i altele. Participan\ii la interac~Ullea fata
in fatii sunt constant ~i intr-un mod curent angajap in compararea (liferit~
lor referinte simbolice transmise de vorbitOIi. folosindu-le pentru a reduce
ambiguitatea ~i pentrU rafinarea intelegerii mesajului lor. Daca participantii
detecteaza inconsecvente, sau refelinte care nu concorda unele eu altele,
aceasta poate deveni 0 sursa de probleme care pot ameninta continuarea
interactiUllii 9i pot arunca 0 indoiala asupra sincerim~i vorbitorului.
, Interacpunea fatii in fatii poate fi pusa in opozitie cu "interactiunea mediata", prin care inte]eg forme de interac~une precum scrierea scrisOIiJor,
-::
"'
;,.
j
83
unui
I~Jlo~ tehnic ~~tie, fire electrice, unde e1ectromagnetice etc.) care Ii perrmte mformatiel sau conpnutului simbolic sa fie transmis indivizilor care
sunt indepartap in spapu, in timp, sau din amandoua punctele de vedere.
In~eraetiunea mediam este extinsa in spatiu 9i timp, dobandind astfe1 0 seama de caracteristici care 0 diferentiaza de interactiunea fam in fatii. in vreme
ce .interac~unea fata in fatii 'are Ioc intr-un context de copr~nta, participantii
la mterae,tiunea mediam sunt situati in contexte distincte di~ punet de v~
dere spatial sau temporal. Participantii nu imparmsesc acelasi sistem de refe~n~, spatio-temporal 9i nu pot pres~pune ca ceilalti vor intelege expresiile
d~lctice pe care elle folosesc. Prin urmare, participantii trebuie intotdeauna
sa c.erc~teze cam informape contextuaIa trebuie inclusa in schimbul dintre
S~blecti - de exemplu, scriind locul 9i data Ia inceputul scrisorii sau prezentandu-se de Ia inceputul convorbirii telefonice.
. Inte~acpw:ea mediam implidi ~i 0 anumitii restrangere a gamei de re~ennte s~lbolic~ care se afia Ia dispozitia participan!i1or. Comunicarea prin
~n~nnedIU~ scnsorilor, de pilda, Ii priveaza pe participanp de 0 serie de rerennte asoclate eoprezentei:fi.zice. (gestuIi, exptesli faciale, intonatie etc,), in
vreme ce alte refclinte simbolice (cele legate de scris) sunt accenhrate. Slimlar, c?munic.area plin i~termediul telefonului ii priveaza pe participanti de
re!enntele w:uale a~ocIate cu ~teracpunea fata, in fata, pastrand ~i accentuand totodata refenntele orale. Ingustand ganla referintelor simbolice interactiunea mediam Ie ofera participanplor mai putine ~cheme pentr~ reducerea ambiguimpi. Prin urmare, interactiunea ~ediata dobandeste un
caracter oarecum mai deschis decat interactiunea fam in fam. Pe mas~ra ce
seria refelintelor simbolice este restrimsa, iI;divizii tr~buie ~ adanceasca tot
mai mult propriile lor resurse In scopul de a interpreta mesajele transmise.
Sa examinflln acUlll cea de-a treia forma de interactiune pe care am
numit-o "cvasiinteractiunea mediam". Desemnez prin ~cest tennen tipurile de rela?i sociale stabilite de mijIoacele comunici'uii in masa (carti zian~
radio, televiziune etc.) ,J Ca ~i interac~unea mediam, aceastii a trei~ 'fonn~
de interacpune implicii disponibilitatea extinsa a infonnatiei si a continutului simbolic in spa~u 9i/sau in timp - cu alte cuvinte, cv~sii~teracti~ea
m~~iam este extinsa in spatiu !?i in timp. in multe cazuri, ea implici si '0 anurmta restrangere a ganlei referintelor simbolice, in comparatie cu interactiunea fatii in tara. Totu9i, exista doua aspecte majore prin car~ cvasiinteractiunea medi,iita difera atM,de interactiunea tam In fata cat si de interactiu~ea
mediam. In primul rand, participa~Pi la interactiu'n~a fatit in fata si la interac~unea mediata sunt OJientati spre anwnite pe~oane pe~tru ~'e 'ei produc
84
JOHN B. THOMPSON
acpuni, euvinte etc.; dar, in cazul cvasiinteracpunii mediate, fonnele simbolice sunt produse pentru 0 gama nedefinita de potentiali destinatari. in al
doilea rand, dad interactiunea fata in fata si interaetiw;ea mediata sunt dialogiee, cvasiinterac~une~ mediaili are ~n ~aracter ~onologic, in sensul ca
fluxul eomuniciuii este predominant lmidireetionaL Cititorul unei emti de
pilda, este in plimul rand destinatarul unei fO~l11e simboliee al carei PI:~du
2
cat~r nu cere (9i, de obicei, nu prime9te) un faspuns direct ~i imediat
Intrucat cvasiinteracpunea mediata are un caracter monologic si implica producerea formelor simbolice pentru 0 selie nedefinitil de po~ntiali
destinataIi, ea este considerata in modul cel mai adecvat ca un fel de cvasiintera:pune. Ea nu are gradu1 de reciprocitate ~i de specificitate interperson ala al altor forme de interactiune, fie ele mediate sau fata in fata. Dar
cvasiinteraetiwlea mediata este, 'eu toate acestea, 0 forma d~ intera~tiune.
Ea ereeaza un anwnit tip de situatie sociala in care indivizii sunt legati n'Itr-un
proces de comunieare si de schinlb simbolic. Este 0 situatie structurata in
care unii indivizi sunt ~gajap in primul rand in producer~a formelor simbalice pentru eei care nu sunt fizic prezenp, in vrerne ce eeilal~ sunt implicap in primul rand in primirea formelor simbolice produse de cei carora nu
Ie pot raspunde, dar cu care pot forma grupuri de prietenie, afecpune sau
loialitate.
Tabelu13.1 rezuma lUlele dintre similaritatile si diferentele dintre cele
trei tipwi de interactiune.
Tabe1ul arata ca atat 'inte~actiune~
mediata cat si,
,
"
cvasiinteractiunea mediata difera de interacpunea fata in fat{! in privinta constitupei lor spapo-temporale 9i in pIivinta gamei de refeIinte simbolice disponibile. Dar cvasiinteractiunea mediata difedi de interactiunea mediata in
pIivinta oIientillii acpunii' ei ~i a caracterului ei monologic.
Distingand intre aceste trei tipuIi de interactiune, nu doresc sa sugerez
ca situatiile interactionale specifice vor coincide intotdeawla exact cu lllul
c1intre cele Irei tipwi. Dimpobiva, multe dintre interactiunile care se dezvo1w
111 fluxul vietii de fiecare zi pot impliea 0 combinatie 'a diferite10r forme de
interacpune - ele au, eu alte cuvinte, un caraeter hiblid. De exemplu, il1divizii pot avea 0 discutie cu ceilalp in camera in timp ce se uita la televizor,
combinfmd astfel interactiunea fata in fata cu cvasiinteractiunea mediata in
aceea~i situatie interaeti~nala. S~ilar, u~ program de te1~viziune poate implica interactiunea fara in fat{! inb'e membrii platou1ui 9i publicul clin studio,
desi relatia dintre acesti indivizi considerati laoialta si diversii destinatari ai
pr~gram~lor TV r3.nl~e 0 forma de cvasiiI~teractiun~ mecli~ta. Ar fi usor sa
invocmn vatiatii ~i mai complexe (de exemp1u, l~i indivizi li inlreaba la telefon pe membrii lillui platou, iar raspw1swile acestora sunt auzite sau vazute
85
Tabelul3.1 Tipwi de interacpune

Interac~iunea
Caraderisticile
Interactiunea
mediata
interacjiunii
fata in fata
. Constitu~e spatio- Context de copre- Separa~a contextetemporalii
zenta; sistem de lor; disponibilitale
referinta spatio- extinsa in timp ~i
temporal comun spa~u
Gama de refelinte Multiple refe1inte Restrmgerea gamei de refeIinte
simbolice
simbolice
sunbolice
Ol1entarea aC\iunii Olientata spre anu- Olientata spre anumiti alji indivizi mi~ alji indivizi
Dialogica/mono- Dialogidi
Dialogica
Cvasiinteracjiunea
mediata
Separa~a contextelor; disponibilitate
extinsa in timp ~i
spatiu
Restnmgerea gamei de referinte
simbolice
Orientata spre 0
gama nedefinit3.
de potenjiali
destinataIi
Monologica
logica
de ascultatOli sau de pIivitOli, ~i a~ mai departe) . Unul dintre meritele cadrului analitic descIis mai sus este aceia d e1 ne pennite sa distingem difeJite1e tipUli de inte,racpune implicate in sit.uapHe complexe de felul acesta.
E1 ne pem1ite sa analizam aceste situatii cu un anumit grad de rigoare ;;i de
precizie, ;;i asuel sa evitam w1ele dintre neintelegerile care se pot ivi dintr-o
caracteIizare grabita a situatiilor interactionale create de mass-media: (Yom
examina unele dintre aceste neinte1egeIi mai tarziu.)
inca 0 apreciere ar trebui ada~gata laacest nivel: distingand trei tipuIi.
de interactiune, nu weau sa sugerez ca acestea sunt singurele tipUli posibile, sau ca aceast3. tipologie va fi suficient3. pentru toate scenatiile posibile.
Nu weau sa exc1ud posibilitatea ca noi forme de interacpune sa fie create,
de exemplu, prin dezvoltarea noilor tehnologii de comunicare ce permit un
mai mare grad de input din pat"tea destinataIilor.3 Cadru1 analitic schitat mai
sus inten?onear..a sa fie 0 schema ewistici, a carei valoare ar trebui sa fie judecata in iunctie de folosul ei; putem lasa deschisa posibilitatea ca un cadru
analitic mai elaborat sa poata fi cerut in scopUli specifice.
Mai tarziu in acest capitol, voi folosi acest caciru analitic. pentru a examina unele dintre trasaturile interac~onale ale rela~ilor sociale stabilite de
. .mass-media. Dar in primul rand vreau sa adit cwn, folosit din punet de ve. ." dere istonc, acest cadru ne poate ajuta sa evalu~nn insenmatatea dezvoltillii
" Iloilor mijloace de comunicare incepalld de Ia mijlocul secolului aI XV-lea.
86
JOHN B. THOMPSON
87
inainte de perioada moderna timpUlie in Europa si pana clestul de curand :

In alte parpale lumii, sehimbul de informap.i ~i de 'con~nut simbolic a fost, : :
Organizarea sociala a cvasiinteracf,itmii mediate
pentru majoritatea oamenilor, un proces care a avut loc exc1usiv in con: ' "
textul situatiilor fata in fata. Forme de interacp.une mediata si de cvasiintel~ : " , Pan~ aCWTl al,? urmant sa ~~tI.ng mtre cateva forme de interacp.une ~i
~c?une au. e~stat, dar e1e erau restranse 1a un sector relati~ mic al popula; : .r ~ de~nu unele dintre caracte~.sticile l~r"g~neral~. In ~ce~~ta seep.une vreau
tiel. A particlpa 1a 0 interactiune sau la 0 cvasiinteractiune mediata necesita >, ,. sa ~ co~centrez asupra cvasllnteraC?unll mediate ~l sa-1 examinez trasa..
abilita~ speciale _ precum ~pacitatea de a scrie sau'de a citi _ care erau In ::~ ~111~ malin de~u. E~te folositor sa incepem prin a introduce
inca 0 dis6
cea mai mare parte domeniul elite10r politice, comerciale sau ecleziastice. ,~ '.' tinc~e ~ de ~cea~ta data, prelu~ta din opera lui Goffman. Orice acp.une sau
Totu~i, 0 data eu ascensiW1ea industriei tipografice in Europa seco1elor al
opera?~ e loc m~-un cadru ~t~r~ctiv specific care implica anumite pr~
XV-~ea ~i al XVI-lea ~i eu dezvoltarea ei ulterioara in alte parp ale lumii, si o',? .. ~U~Z1pi ~ ~nv~npi, preeum ~I trasaturile fizice ale situaru (dispunerea sp
data eu apari~a diferitelor tipuri de mij10ace de comunicare eleetronic~ in ,I- . ?am. mobila, eehipamentul, aspectul etc.). Un individ care actioneaza in acest
secolele al XIX-lea ~i al XX-lea, interac~unea fata in fatii a fost tot mai mult ,~ : c~dru !~i va ada?ta il1:tr-{) anwnita masura comportamentul'la el, incercand
completam de forme de intemc~une si de cvasiintemctiune mediata. intr-{) ),.' s~ ?rOleeteze 0 Imagme de sine care este mai mult sau mai putin compatimasura din ee in ee mai mare schiu{bul de informati~ si de eontinut sim" ' bJia cu cadrul ~i cu impresia pe care individul vrea sa 0 trans~ta. Cadrul
bolie din lumea sociala are 10; in eonte}..ie de intera~ti~e si de ~asiinter- : ac~unll ~i trasatUlile care sunt accentuate de indivizii care aetioneaza 111 el
ac~une mediata, mai degraba deca! In contexte de interactlune fata in tala formeaza ceea ce GoHman nume~te "regilmea din fata".7 Actil;ooe si aspecintre indivizii care imparta~esc un loc comun.
'
,"
tele sinelui care sunt cons~d~rate inadecvate sau car~ pot di'scredita imagiv ~ensiunea istOlica a interac~unii mediate ~i a cvasiinterac~unii nu s-a " n:a pe c.:rep~I~~m:a c:a~ta sa 0 pro.i~t~ze Stillt suprimate ~i rezervate penfacut 111 mod neeesar in detrimentul interactiunii futa in futa. in unele cazuri
b u alte sltuan ~l mtaIniri - pentru sltuan care pot fi descrise ca "regiuni din
difuzarea produselor mass-media a stimul~t inter~ctiun~a in situatii1e fatl '>' spate", fata de regiunile din fatii in care actiunea are 10c. In regiunile din
in fata, prin faptul ca, asa cum am vazut cartile la i~eeputul Europei m~ ) , spate indivizii acponeaza adesea in moduri care contrazic cu b~na stiinta
derne erau citite de ob!~i cu voce tare m'divizilor care se adlmasera pentru
~aginile ~ care ei cauta sa Ie proiecteze in regiunile din fatii In regiunde
a auzi cuvantul scris. Intr-adevar, multe carli din secole1e a1 XVI-lea si a1
dm spate el se relaxeaza ~i i~i permit sa"~i diminueze controlul- adica nu
A'VII-Iea au fost compuse cu gandul VOl' it citite eu voce tare: ele ~rau
mai pretind de la ei sa"~i monitorizeze propriile actiuni eu acelasi inalt nivel
adresate amt urechii, eat ~i ochiului, ~i erau produse, astfel, eu scapu! de a
de re~~vi~ate .desfa~urat in general in timpul aep~.ii din regiurille din fati
4
fi din ~ouv incluse in contexte de interac(iune fata in fatii. Dar importanta ' .. D~s~c~a dl?tre regiunile ~n fa~ ~i.regiunile din spate este rareOli clara,
creseanda a interacpunii mediate ~i a cvasiinterac~unii, ~i dezvoltarea trep- . ~1ll1di\:Z1l sunt m pel11}at1en ta mlplicap in adaptarea comportamentului lor
tata a noilor forme de receptare ~i de apropriere (preeum dezvoltarea citi" 3 la gr~J:ele fl~ctuante. In at1Umite cazuri, regiunile din spate pot chiar sa fie
tului ca pmctica taeuta, solitara5) inseamna ca viata'soeiala in Iumea moder" :" localizate in )urul peliferiei unei regiuni din fatii, astfel incat actorii pot r~
na este din ce in ce mai mult fa.cuta din forme de interactiune care nu au .~ . nunta relativ u~or la rolul pJincipal; dar In aceste cazuri exista intotdeauna
caracterul de fam in faut 0 data cu ascensiunea interactiucii si a cvasiinter" '. riscul ca comportamentul din regiunea din spate sa fie vazut sau auzil Fu"
ac~unii mediat~, "arne~teeul de interactiune" din viata s~ciala' s-a schimbat .' zionarea grani1elor dintre regiuni po ate fi minimizata pJin construirea unor
lndivizii sunt din ce in ce mai predispu~i sa doband~asca informatie si con- ~ granite fizice. In restaurante, de exemplu, bucatariile sunt in general sepa"
tffiut simbolic din alte surse deeM de l~ persoanele ell care intera~ti~neaza
r~te d~ zonele in care se mananca, prin eoridoat"e ~i u~i culisante, ~i multe
direct in viata lor de zi eu zi. Crearea ~i reinnoirea tradi~lor sunt procese ; brroUl1 de ~a~el~ au spapi de,primire care sunt separate de spa~ile In care
ce devin din ce in ee mai legate de schimbul simbolic mediat in eapitolele : " se l~c~ea~, ~I ~n.care a~estea din urrna nu pot fi vazute. Trecerea dintTe
- ulterioare yom analiza unele dintre consecintele acestei transformari.
: ., regIunile din fala ~1 cele din spate este adesea strict controlara, intrucat com,
portamentul din regiunea din spate poate compromite impr~sia pe care in"
di\~zii sau organizapile vor sa 0 cu1tive.
I
A
ca
a:
88
JOHN B. THOMPSON
-.
,.
Media i modemitatea
89
mare, de acti\~tatea de receptare, ca atunci calld indivizii SWlt implicati in

Distinc~a dintre regiunile din fat1 ~i cele din spate este specifica multor
.comentaJ.-ea mesajelor sau a imaginilor primite. In aIte cazuli, activitate~ de
contexte de ac~une, indiferent daca ele implicii folQ.sirea ~jlocului tehnic
de comunicare. Dar folosirea rnijloacelor de comunicare poate avea un liTI- ! ; receptaJ-e poate ii in mare maswa peIiferidi fata de interactiunea fam ill fata
pact destul de profundA asupra naturii regiwillor din fata .~i din spate ~i asu- ; ,. ~i receptarea fonnelor simbolice mediate poate:fi pulin mai'mult d~at 0 l~U:
zira de fond sau un zgomot pentru 0 conversatie ~re are loc fata In fata.
pra rela~ei dintre ele. Intrucat intereacpunea mediata inJplica In general 0
Desigur, indivizii care se angajeaza in interactiune fie ea m~diata ~al1
separare a contextelor in care se situeaza participantll, ea stabi1e~te un cafata In fata, dezvolta intotdeauna abilitap 9i resw:se a~umulate in diferite
dru interactiv care consta din doua sau mai multe regiuni din fata, care sunt
modwi. Ac~unea lor este intotdeauna 0 parte dintr-un camp sbucturat de
separate in spatiu ~i, poate, ~i in timp. Fiecare dintre aceste regiwu din fata
interac~wle, care in acela9i timp creeaza ~i limiteaza selia de oportunitati
i$i are propriile regiuni din spate, ~i fiecare participant l~ interactiunea me- '
atlate la dispozi?a lor. Dal~ in cazul interac~wIii 9i a1 cvasiinteractiunii medicliata trebuie sa caute sa administreze gnuuta clintre ele. In cursUl unei conate, cfunpwile de interacpune dobandese 0 complexitate adi~oncila, intJ"Ucat
versapi telefonice, de exemp]u, un individ poate Incerca sa suprinle zgomoele
sunt extinse acum asupra Wlor mari arii spapale ($i, poate, chiar tempotele care provin din locul fizic de unde vorbe$te - sunetul televizorului, corale) 9i Intrucat participanpj se pot afla In contexte care sunt desL111 de dimentariul sau rasul unui prieten sau coleg etc. -, intrucat asemenea zgomote
felite in pIivinta caractelisticilor institutionale si structurale
poth plivite ca un comportament al regiunilor din spate fata de interacpuFigurile 3. i, 3.2 9i 3.3 inswneaza ~i iiustreaz~ WIele difer~nte dintre ornea mediata Pummd telefonulIntr-o canlera speciaIa, sau InU--un spatiu care
ganizarea soch13. a interactiwlli fatii in fata, a interactiunii mecliate si a cvasipoate:fi izolat plin inchiderea u$ilor, riscul interferentei cu compOl:tameninteracpllllU mediate. Putem dezvolta mai mult aceasta desoiere ~a1izand
tul din regiunile din spate poate :Ii mult redus.
un exemplu de cvasiinterac~w1c mecliata $i comparfmdu-l etl interactiwlea
in cazu1 cvasiinteractiwlli mediate tehnic, cadrul interactiv este fragmenfata in fata Exista, desigur, multe tipw; clifeIite de cvasiinteractiune 'meclitat Intr-un mod care ncllstinge de tipuJ de interac(june mecliata care apare
am, iar caracteIisticile lor difera 111 anumite privinte, depinzand de natura
intr-o conversa~e telefonica. Formele sirnbolice sunt produse intr-un conmediului
tehnic, de moduI specific de apropriere ~.a.m.d. Ma voi concentra
text (ceea ce voi numi "cadruJ interdctiv de producere")~i sunt prinute intJ-{)
aici pe exempluI televiziwlii ~i voi exaIilina unele dintre u-asaturile lui intermultitudine de alte contexte ("cadrele interactive de receptare"). Fiecare
ac~onale.
dintre aceste contexte este caracterizat de propIiile sale regiwu si demarUna dintre reaIiinile telmice ale televiziunii este faptuJ cii ea este capacapj regionale.lntrucat fluxul comunicirii este predominant unicli~-ec~onat,
bila sa fo~oseasea 0 larga gaIna de referillte simbolice, amt de tip auditiv, caL
regiunea din tata a cadrului de producere este in mod specific disponibila
~i vizuaI. In timp ce multe aIte medii tehnice restrang gama refel1nteJor sundestinataJ.ilor ~i este, Plin urmare, 0 regiune din fata In raport eu cadrele de
bolice la un singur tip de fOlTIla sunbolica (precum cuvantuJ vorbit ~u selis) ,
receptare. Dar reciproca TIU este valabila: adica regiunile din stera de recep-;
televiziw1ea comporta 0 boga?e simbolicii ce inzestrear.a expeIienta televizitare nu influenteaza direct asupra cadrului de producere ~i, Pl1n urmare, nu
unii cu unele dinu-e tJ-asaturile interacliwlii fara in fata: comunicatOJii pot fi
sun~ sbict vorbind, regiuni din fata $i regiuni clin spate in raport ell acest ;
amt vazu~, cat ~i auzi~, ei se mi9ca in timp ~i spapu cam in acela~i fel ca parcadru.
ticipanpi
in interactiunea sociala cotidiana ~:a.m.d_ . Cu toate acestea, gama
Cadrul interactiv de receptare poate servi nu doar ca 0 situare pcntru
l'Vasiinteractiunea mecliata de televiziwle sau de aIte fonne tehnice, ci si ca ., . referintelor simbolice aflate la dispozi~a celui care prive~te la televizor este
difeIita de ~i in aI1Umite privinte mm resiransa decat gama clisponibila paro situare pe~tru interac~unea tata in fata care are 0 anumita afinitate c~ ae- _
ticipaIl~Or
la interacliunea fata in fata- Esle diferit1 pentru ca televiziunea
tivitatea de receptare. Indivizii care se uita la televizor sau asculta muzicaj .
concentreaza aten~a destinataJilor pe anurnite trasatuli In detIimentul a1de pilda, Pqt interac~ona l1nii cu aI~i in vreme ce p.articipa la activitatea de '
.
J
ora 9i este capabila sa foloseasca 0 gama de tehnici (secvente retrospective,
receptare. In astiel de cazuri, gradul in care activitat~ de receptare consti- f
comentaIiu
supraadauga~ folosirea mateIialului de al-hiva etc) Cal-e nu sllnt
tuie tinta pIincipaIa a interactitmii fara in fata va varia de ]a 0 inStaJlta 1a aIta..
specifiee interaqiunii fata in fatii. Dar, in anumite pJivillte, televiziunea i~i
ConpnutuJ conversaponal al interacpunii fata in fata poate fi detenninat, in
JOf-lN B. TI-fOMPSON
90
Regillnile
din spate
Regiunile
din lata
Regiunile
din spate
Regiunile
din spate
91
Regilluile
din fata
Regiunile
din fata,
Regillnile
din spate
Cadru primclf
interactiv
Cadru plimar
interactiv
Figura 3.2 Organizarea sociala a interacpunii mediate tehnic
FiglIra 3.1 Organizarea socialii a interacpunii fara in fara
restrange de asemenea gama referintelor simbolice. in vremece tc1eviziunea este mult mai bogata in tenneni simbolici decat multe alte mijloace tehnice de comunicare, exista, cu to ate acestea, 0 gama de referinte simbolice
care pu poate fi transrnisa prin ea, precum cele legate de mir~s sau de pipmt In plus, participanpj ]a cvasiinteractiunea creata de tcleviziune sunt lipsip de tipulile de feedback continuu $i il11ediat care sunt specifice interactiunii fara in fara $i pe care participanpi interactionali 1e incol1)oreaza de obicei in monitOlizarea reflexiva a comportamentului lor.
Ca toate fOlTIlele de interactiune si de cvasiint.eractiune mediata televizilmea in1plica separarea contextelor de producere $i de receptare, astfel incat
mesaje]e transmise de ea $i-au extins disponibilitatea in spapu $i in timp.
Dar implicatiile acestei disponibilitap extinse sunt oarecum difeJite in cazul
televiziunii in raport cu cele]alte forme de cvasiinteractiune
l11ecliata, toe,
mai pentru ci indivizii care cOl11unica prin televiziune pot fi vazuti actiollimd
intr-un context spatio-temporal specific. In scopul de a exanlina ~ceste chestilmi mai departe, este uti] sa distingem intre tTei seturi de cOOl'donate spatiatemporale. Mai intai, sunt coordonatele spatio-tel11porale ale contextului
producerii - aclica ale contextului In care comunicatorii actioneaza si interacponeaza anii eu altii. In al doilea rand, sunt coordonatele spapo-temparale ale l11esajului televizual. Aceste coordonate pot coincide sau nu cu cele
specifice contextului producerii; coordonatele pot fi alterate, ascunse sau
I
complet redefinite prin editare si alte tehnici. In al treilea rand sunt coordonatele spatio-temporale ale di~erselor conte'h.ie de receptare: Cvasi-interacjiunea creata de televiziune implicii uo proces contiouu de imbinare a
acestor
trei setuli de com-donate, un proces pe care nvoi descrie ca "inter'
polare spatio-temporala". In prirnirea mesajelor televizuale, indivizii se indreapta de obicei spre coordonatele spatio-temporale care difed de cele
specifice contextelor lor de receptare, ~i interpoleaza coordonatele spatiatemporale mediate in cadrele spajio-temporale ale viejii lor de zi cu zi.
Cvasiinteractiunea televizuala creeail astfel ceea ce putel11 numi e)",~
rienta spapo-temporaJa discontinua. Inclivizii care se uita 1a televizor trebuie,
intr-o anumitii masura, sa suspende cadrele spatio-temporale ale vietii lor
de :tiecare zi ~i sa se olienteze temporaI' spre Ul; set diferit de coord~nate
spapa-tel11porale; ei devin ciiJ.atori spapo-temporali care sunt implicap 10 negocierea dintre diferite cadre spatio-temporale $i in asocierea experientei
mediate a altor timpmi ~i locuri cu contextele viepi lor de fiecare zi. Abilitatea de a negocia aceste cadre si de a reveni ]a conte'h.iele vietii de fiecare
zi este 0 parte din capacitatea in'clivizilor in calitate de plivitoli' competenti
la televizor. Mesajele televizuale Ie asigura 0 varietate de refelinte simb~
. , lice pentru a-i ghida In acest proces. Un program tipjc al $tirilor de 'seara din
1- Marea Blitanie, de pilda, poate incepe cu 0 vedere aeliana a Londrei sau cu
ceasul Big Ben bilffind ora 1a care programul incepe; ~i relatiuile speciale din
clifeIite parti ale lumii sunt iosotite, io general, de imagini recognoscibile
...
92
",
JOHN B. THOMPSON
Producere
Regiunile
din spate
. -..'. ~ecepwe
Regiunile
Regillnea
din fara
dt' receptare
primara
Regillnile
_pernelice
J
i-- ---:
i- t -
..
a _ _ _ _ _ _ _ ___ 4
0_----- __-._1,
..
.
.-----------,
i'E--------}~[
_________..l
'---r--.....J
._----------".
.-----------.
,
.
,
..,
,
--'--r--"
Cadnl de prodnc(ie
ulteractiv
,,.-----------...,
.,,,,
..
,,
,,
.
,
,
,,,,
.,,
,
-----------_.,
Cadm de receptare
interactiv
Figura 3.3 Organizarea sodalii a cvasiinterac~unii mediate

(Casa Alba, Kremlinul etc.) ~i de observa~ de inceput ~i de final care inlatura orice indoiala in privinta locului din care vorbe~te reporterul. Plivitorul care deschide televizorulla 9fui va fi pregatit sa caJatoreasca in aceasta
maniera ~ubstitutiva in diferite p~ ale lumii, dar va presupune ca diferenta
temporala este relativ mici (nu mai mul~ in majOlitatea cazwilor, decat 0 zi).
Realizarea cu succes a cvasiinterac(:iw1ii televizuale depinde de gradul
in care destinatarii sunt capabili sa negocieze efectiv diferitele cadre spatiotemporale care sunt in joe. Daca privitorii prind un reportaj de ~titi sau 'un
docmnentar aflat pe la mijloc $i sunt nesigmi in pIivinta coordonatelor spapotemporale ale evenimentelor ref1eetate, ei se pot simti stfuljeniti si dezorien. tap. Ei vor cauta referintele simbolice care ii pot ajuta sa se o;'i~nteze spre
coordonatele spa~o-temporale ale programului $i ale lumii descrise in el.
Pfula cand nu au stabilit aeeste coordonate, soar putea sa li se para greu de
in~eles mesajul, 9i greu de Iegat de eontextele vie~i lor de fiecal'e zi.
Media i modemitatea
93
. Pentru a examina caractelisticile spa~ale ~i temporale ale cvasiinterac~unii televizuale, am folosit exemplul w'manrii $fuilor. Este dar ca a pIivi
Ia 9fui, ~i la alte programe care cauta sa refleete persoane actuale sau eve: ~ nimente, implica tm anwlut tip de interpolare spatio-temporala, tocmai pentru ca despre aceste persoane sau evenimente privitoIii presupun in general ca existii in spa~ul real ~i in timpuI real, chiar dad intr-un timp care nu
este contiguu ~i nici contempora!1 eu coordonate1e spapo-temporale ale
eontextelor receptruii. Aceastii interpolare a regiunilor spa~o-temporale care
sunt presupuse a fi reale poate :fi clistinsa de tipwile de interpol3.rl implicate
in privirea programelor despre care privitOlii $tiu sau cred ca au un caracter fictiv. In asemenea cazuri, privitorii se orienteaza in mod tipic spre seturi
specifice de cOOl"donate spapo-temporale, ghidate inca 0 data de 0 varietate
de referinte simbolice (precum titlul unui program sau al tlnor selialeDallas, Miami Vice, fA Law, NYPD Blue etc.); dar pIivitOlii l~i suspenda in
mod tipic presupozipa ci aceste cOOl'donate coresplmd spa~ului real ~i timpului real. Ei intel1)oleaza un spapu-timp care este presupus a fi imaginar,
eu toate ca se poate presuptme ca el intretine 0 relatie fictiva cu un loc real
~i eu un timp real (de pilda: Dallas, Texas). intr-un ~apitol111tetior voi analiza 111ai in detaliu modurile in care indivizii expelimenteaza diferitele lwni
care Ie SWlt prezentate pIin televiziune ~i alte mijloace de comunicare. Aici
, vreau doar sa atrag atenpa asupra faptului d plivitul Ia televizor presupune
w) tip de interpolare spa~o-temporala care implica atat W1 spa~u-timp imaginar, dit ~i unul real, $i ci pIivitoIii sunt angajap in permanenta $i in mod
curent in negocierea granitelor dintre ele.
Cvasiinteraej:ilmea televizuala poate fi analizata, prill wmare, ca interactiune a diferitelor plan uri de coordonate spa~o-temporale. Spre deosebire
de interac~unea fata in falii, in care coordonatele spa~o-temporale ale participanpJor slmt acelea~i sau foarte asemimatoare, cvasiinterac~unea televizuala implici difeIite seturi de cOOl-donate spapo-temporale care trebuie
sa fie Intrunite de catre destinatari. Plivitorii competent] sunt interpolatori
spa~o-temporali abili: ei $tiu ce referinte simbolice sa caute ~i folosesc abil
aceste refeIinte pentru a se orienta spre coordonatele spapo-temporale ale
mesajului 9i ale lumii clescrise acolo. ExpeIien\:<llor legata de spapu $i de
timp nu mai este restransa de nu!?carea fizidi a proptiilor corpurilllin spapu $i timp, sau de interacpunea lor fara in fata Cll al~ intr-un spa~u comun.
Expelicnta lor legata de spa~u $i funp devine din ce in ce mai discontinua,
~i ei sunt capabili sa se lni$te prin lwni atat reale, cat $i il1laginare, prin arasarea unui singur buton. $i totu$i, in poficla acestei 1110bililap crescute, cadr~
l
:<
94
JOHN B. THOMPSON
Media
$i modernitatea
95
spap.o-temporal al contextului de receptare ramane "cadrul de ancorare"

mecanismele simbolice si referintele care se aflii in acest seop la dispozitia
pentru majoritatea pIivitorilOl~ pentru ca proiectele lor de viata sunt indida- . ~ . participanplor SLIDt ill ge~leral, mal restranse decit sunt ill interae~unea f~ta
cinate in primul rand ill conte}"'1ele practice ale viep.i lor de fiecare zi. (Vom ~ in tali (Indicatiile verbale ale raspunsului destinatarului, precum "da" ~i
reveni asupra aeestei teme in capitolul 7.)
"ahi, sunt ill ~od special importante In conversatiile telefonice, tocmai din
Sa ne intoarcem aeum atentia asupra altui aspect al televiziunii: caraecauza absentei referintelor vizuale.) 8
terul ei monologic. Ca toate fo;mele de cvasiinteracpune mediata, televiin cvasii~teracp.un~a mediata, in general, ~i ill particular in cvasiinteracziunea implici in mod predominant un flux unidirecp.onat al mesajelor de
tiunea te1evizuala monitorizarea reflexiva a raspunsuri10r celorlalti nu este
1a producatori 1a destinatari. Mesajele schimbate in evasiinteracpunea tele~ trasatud'i constitutiva a interactiunii ca atare. In plus, absenta ~10nitorivizuaIa sunt produse, In majoritatea lor, de LID set de participanp., ~i sunt transzarii reflexive a raspunsurilor cel~rlalp. este 0 caracteristica a c'vasiinteracmise unei game nede:finite de destinatari, care au insa pup.ne ocazii de a con- :~ . ?unll de care participanp.i - produeatori ~i destinatari - sunt con~lienp. ~i pe
tribui direct la cursul si continutul cvasiinteractiunii. Exisrn, desigur, cateva ' care ei 0 incorporeaza curent in propriile lor moduri de participare. Este 0
piste de intervenp.e d~schi~e destinatarilor. Ei'pot telefona sau Ie pot scrie
caracteristid ce ii ajuta ~i, in acela~i limp, Ii con strange pe participanp., 0
companiilor de televiziune pentru a-~i explima aprobarea sau dezaprobarea
sursa de creativitate interacp.onala ~i de libertate, dar In acela~i timp 0 sursa
fata de anumite programe. Ei pot forma grupwi de presiune in incercarea
de nesiguranta,inacpune ~i dificulrnp. Din punctul de vedere al produdtode a influent! schemele de progTam. Unele canale au programe de "drept
Iilar, ea Ie da posibilitatea sa determine cursul ~i continutui cvasiinteracjiIa replica", care dau posibilitatea unui mic numar de privitori selectionap. ~. anii tara sa trehuiasca sa ia in considerap.e raspunsul destinatarului. Aceasta
sa-~i exprime opiniile. Dar, iILpractica aceste piste de intervenjie a destiIe da l..1roducatoruor mult mai multa libertate decat ar avea in mod caractenatarilor sunt folosite de relativ pupn indivizi. Pentru marea majOlitate a
listie in interactiunea fata in fata. Ei nu trebuie sa fie atenti Ia destinataIi si
destinatari1or, singurul mod in care ei intervin ill cvasiinteracplIDe este prin
sa incerce v~da daca 'ei ll11n'aresc ceea ce se spune, ~i cici nu trebuie ~
decizia de a deschide televizorul, de a continua sa-I lase deschis ~i sa-i aeorraspunda la interventille celorlalp. Dar absent! monitorizlliii reflexive a rasde un anumit grad de atenp.e, sau de a-I inchide ignorandu-l, de a schimba
punsurilor celorlalti este ~i 0 SW"sa potenpalii de nesiguranta ~i de dificultap.
canalele sau de a inchide televizoru1.
pentru producatori, Intrucat ei sunt Jipsip de tiplUile de feedback continuu
Asimetria structurala dintre producatOli ~i priEllitOli nu este singura
si imediat eare le-ar da posibilitatea sa vada daca ~i in ce fel mesajele lor SWlt
consecinta a caracterului monologic al televizitmii. In virtutea caracterului
primite si intelese. Un mod de a i se opune acestei nesigurante este transei monol~gic ~i a separiirii contextelor asociate cu el, cvasiinterac(iunea
formare~ pr~cesului de producpe intr~ interacpune fata In fara ea in dezbatelevizuala (si relatiile formate acolo) este separata de monitorizarea reileteli si discutii televizate, 0 strategie la care ne "om intoarce in cele de mai jos.
xiva a rasp~suri1~r celorlalp., care este 0 trasatura constanta ~i de rutina a
Din p~ctu1 de vedere al destinatarilor, absenta monitorizalii reflexive
interaetiunii farn in farn. In situatiile farn in fata, interlocutorii slInt capabili
araspunslIrilor celorla1p inseamna ci destinatarii SWlt liberi sa determine
(~i sun~ in ge~eral, obliga~i) sa ia in c~nside;atie modurile In care alpi rasgradul de atenpe pe care i1 acorda producatoruor. Ei !~i ~ot i~drepta ate~pund la ceea ce ei spun, ~i sa-~i modifice actiuniIe ultelioare $i cuvinteIe in
pa spre sau de la producatOli, sau ~i~ pot deturna ?~pa ~01e, ~l.nu~sunt oJ~lilurnina acestor dispunsuri. Daca, de pildii, persoana cu care cineva vorbe~te
gap sa manifeste semnele intelegerii, care sunt trasatun co~stitutive ale lllnu da semne care indica faptul di ea urmare~te ce s-a spus (]ipsa contactuteractiunii farn in fata si ale interacpunii mediate. Ei Ie pot raspunde prodului vizual, absenta unui "da" afirmativ sau "aha" etc.), atunci vorbitorulll poate
ciitorllor si ~esajel~r ior in ce mod vor (eu ras sau insu1ta, cu pHicere sau
intrerupe pe interloeutorcu un test al carui scop este de a obp.ne un raspuns
durere, c~ interes, apatie sau cu 0 neaten~e totaHl), ~i sa faea. astfel fara sa
~,Ma ascu}ti?''), sau cu Un test eliptic care ii da vorbitorului posiqilitatea sa
intrerupa cvasiinteracliunea sau sa-i ofenseze pe ~roducitOli. I? .acve~~ ~ens,
determine dara ceIalalt urmareste, tara sa faea explicita indoiala. In masura
destinatarii sunt mai pulin constran~i in natura ~1 gradul particlpam lor l~
in care interacpunea mediarn ~recum 0 conversatie teletonica) este dialocvasiinteractilme decat sunt interlocutorii intr~ sitllalie fata ill fata. Pe de alta
gica. ea implicii !?i monitorizarea interactiva a raspunsurilor celoda1!:i, de$i
parte, spre deosebire de situapa tata in fata, raspunsurile destinatarilor m(
J
sa
96
JOHN B. THOMPSON
afecteaza in mod direct sau imediat continutul cvasiinteractiunii. Destinatadi pot controla natw'a ~I gradul participaru lor $i p~t folosi' cvasiinteracli- '
unea pentru propIiile lor nevoi ~i scopuri, dar au 0 putere relativ mica de a
interveni in cvasiinteractiune ~i de a-i detennina cursul ~i continutul.
Am folosit termenul de "participare" pentru a descrie implicarea indi- Ii
vizilor in cvasiinteractiunea televizuala. Dar este cIar ca, in virtutea absentei monitonzarii re11e~ve a raspunsurilor celorlalti $i a asimetriei strueturale a producatorilor ~i a destinatarilor, tipul de participare caracteristic cvas~
interacpunii este destul de diferit de cel care apare in situatiile fata in fata
Situatiile fata in fata implicit de obieei diferente semnificative de putere ~i de
resurse. eu toate acestea ele sunt caracterizate de forme fwidamentale de ,
reflexivitate $i de reciprocitate, care lipsesc din cvasiinteracpunea televizu- ;'
ali Participanpi la interac\iunea fata in fata monitorizeaza din obi~nuil1ta ;
raspunswile celorlalp ~i furnizeaza din obi~nuinta semnele careE asigura ;'
pe ceilalp de participarea lor. Participanpi pot, in prindpiu, sa int~rvina 9i,
sa contribuie la conversape, chiar daca in praetica ei nu fac astfel. Intrucat '
cvasiinteractiunea televizuala este lipsitii de aeeste forme fundamentale de
reflexivitate ~i cle reciprocitate, ar:fi mai potIivit sa se desclie implicarea producatorilor si a destinatmilor ca un tip de "cvasiparticipare". Nici producitorii, nici d~tinatarii nu au nici obligapa reciproca de a lua in considerape
raspunsurile celorlalti; im' pozipa destinatmilor este astfel ineat raspunswile ~
lor nu pot, in nki un caz, sa fie luate in considerape de producatori ca 0 trasatura constitutiva a cvasiinteractiunii.
Sa analizam aeWTl mai detaliat natura relapei sociale stabilite prin cvasi- ' .
interac1iunea mediat:a. Ca rezultat al asimehiei structurale $i al boga~ei sim- :
bolice a televiziwill, will producatoIi (adica cei localizap in regiunea din fa~
a cadrului de producere) sunt disponibili destinaf:a1ilor intr-wl mod unie ~i ,
distinct - ei posedii ceea ce se poate desclie ca "televizibilitate". Trasatura
distinctiva a televizibilitapi este aceea ca ea combina prezenta audiovizuai<i
cu distanta spatio-temporala. Prin mmare, producatodi sunt prezenp pentru
destinatari, dar absenp din contextul reeeptlliii. Aceasta combina\ie distinctiva de prezenta'~i absenta este constitutiva pentru rela~a pe care destinatmii 0 intrepn cu producatorii. Persoanele pe care destinatarli ajung sa Ie cu- " .
noasca pIin televiziune SWlt "personalit:ap" (sau "personae'~ ale caror tra- :.
satUli sunt definite i11 mare parte in regiunea din fata a sferei de productie :
(suplimentate de rafinmi $i de elabormi in mijloacele de comunicare legate .,
de ele, precum zim-ele ~i revistele) . Aceste personalitap sunt construite la ,
dist.<mta, iar relapa stabilita iil1Te personalitap $i destinatati este destul de "
Media i modemitatea
97
difedta de tipurile de relatii formate in interactiw1ea fata in fata. Pentru destinatali, producatorij slmt personalitap eu car~ pot si~patiza' sau empatiza,
Iicare Ie pot placea sau disphkea, detesta sau respecta; dar trasahuile acestor personalitati nu pot fi in mod normal rafinate sau contrazise de tipul de
interac~une dialogica, caracteIistic interac~unli fata in fata. Prin w'mare, personalitatile TV pot dobandi 0 "audl" cru,:e este suspnuta in parte de distanta
care sepadi personalitiitile de plivitOJi. In circwnstante excepponale, aceasta distanta poate fi invinsa - ca, de exemplu, atunci cand plivitorii intalnesc
0 celebritate TV sau dmd indivizii intra in conflict cu un fider politic pe care
11 cunosc doar pIin mass-media. Dar earacterul straniu $i oarecum incomod
aI acestor conflicte atest:a faptul ca relatia stabilita prin televiziw)e este una
care nu implica in mod normal imparta$irea unui loc comun.
Pentru producatOli, relapa stabilita eu destinatarii este, de asemenea,
una speciala Destinatatii sunt, in cea mai mare parte, spectatoJi anorumi si
invizibiJj ai unui spectacolla care nu pot contJibui direct, dar far-a de care
spectacolu1 nu ar exista. Televizibilitatea nu este reciproca in p1ivinta producatorilor ~i a destinatmilor. ProducatoJii pot fi vawp ~i auzip, dar ntl pot
nici sa-i vada, nici sa-i auda pe destinatmi; dinlPOtJiva, destinatmii Ii pot vedea $i auzi pe producatOli, dm' nu pot fi nici V3zUP, nici auzip de ei. De$i producatorii sunt in pozipa de a determina cursu] ~i continutul spectacolului,
ei sunt, cu toate acestea, dependenp de destinatati pentru existenta lor continua ca actanp. Prin urmare, producatorii sunt Iegap cle destinatmi nu ca
parteneli coprezenp intr-w1 dialog (pentru ca nu pot fi a:;;a ceva), ci ca speetatmi anonimi care pot fi mul~umiti sau convin~i, amuzap sau infonnap, a
car-or atentie poate:fi intretinuta sau pierduta ~i a caror calitate de spectatod
este condi~a Sil1e-qLIa-llo~ a existentei lor ca producatOl1. In vreme ce destinatatii depind de producatoIi in p1ivinta conpnutului spectacolului la cm'e
asista atunci cand deschid televizorul, producatOlii, in schimb, depind de
destinatari in P1ivinta dOlintei lor de a urmad ~i pentru spIijinul acordat Pl1n
calitatea lor de spectatori. Relatia dintre producatori ~i destinatati este 0 Iegatura de dependenta reciproca, de~i natura dependen~ei variail. in fieeare
caz.
.vom reveni ulteJior la nattu-a relapei sociale stabilite intre producatoli
si destinatati., cercettmd in particular legatUlile clistinctive de intimitate care
~~ pot forma plin cvasijnteracpw1ea mediata. in secpunile care au mai ra' mas din acest capitol, vreau sa ma concentrez insa asupra sferei de proclucet~ si a sferei de receptm-e, exmninand mai detaliat tipl11iJe de ae?une care
all loe in fiecare.
Media imodemitatea
JOHN B. THOMPSON '
98
Actiunea 1adistantii (1): actionand peritm cei atJap 1a dist.an(B

I
. ."
DezVoltarea mijloacelor de comunicare nu creeaza doar noi fonne de in- .

teractiune, ci da,in ace1a~i timp, na~tere unor noi tipmi de ac~une care au tra- ,:?' i.'
saturi si caracteIistici distinctive. CaracteIistica cea mai generala a acest9r;,:; :
noi tip{ffi de ac~une este aceea ca ~le sun,t oIientate spre s~u rasPl~d la ac-.
tiuni sau alte persoane care sunt sItuate m contexte mdepartate ampunct. ;: -~
de vedere spa~al (sau ~i din punet de vedere temporal). C~ ~te?Jvinte, .dez~~ .~f
voltarea mijloacelor de comunicare a dat na~tere unor nOl tipun de "ac~,rn:e .~~ . ':
Ia distanta" care au devenit din ce in ce mai comune in lumea moderna. In '~ .';
vreme c~ ~ societatile timpulii ac~unile ~i consecint.eIe lor erim, in general, '"
restranse la contexte de interac~une fata in fata ~i la ambientullor imedia~ '
astazi este ceva obisnuit ca indivizii sa-~i olienteze acpunile spre cei ce nu
Impartii~esc aceea~i'situare spa~o-tempo~ala, sau ca ~c~~le}or sa aiba consecinte care se extind mult dincolo de sltuarea lor lmediata.
.
..
fusemnatatea crescinda a ac~unii la distanta nu este legata doar de dez-. voltarea noilor mijloace de comunicare. 0 intreaga gama de inova~ tehnolo- ~( I
.~ .
gice - de la praful de pu~ la :fisiune~ nuc1ea:a, de !a ~~ecbjcita~e la te~n~ I:
logia infol111a~ei - au extins sfera de mfluenta a actlunn umane ill spa~u ~l
i ~
in limp, uneOli in moduli neprevamte ~i imprevizibile. Dar de~oltarea m~.
loacelor de comunicare a creat noi tipUli de ac~une la distanta care au trasatuIi distinctive. Aici ma voi limita din noula rnijloc1ll de comunicare al televiziunii si voi examina unele forme de acpune pe care ea Ie face posibile.
Sa e~aminim mai intai contextul producerii. De~i destinatarii nu sunt
prezenp din punct de vedere :fizic in sfe~"a ~~ produc~re ~i An~ c?ntIibui~ in
mod direct la cursul ~i la conpnutul actlunll, producatom l~l ?nent.eaza ~e
obicei comportamentuI spre destinatrui. Orienmrea spre destinatari a comportamentultii producatoruor este parte consti~tiva.~ ~c~Ull~a .m:-a~i: de~i ;.
acest Iucru se po ate intfunpla in difeIite modun. VOl distinge aICI ~l VOl examina pe scurtpatru forme de attiune pentru cei afla~ ladi~tanta - ceea ~e
voi numi "adresarea catre destinatari", "activitatea mediata de :fiecarezI",
"evenimentele mass-media" ~i "acpunea fic~onalizata".
..
Cel mai direct tip de actiune pentru cei af1a~ la disvtaJlta este adr~sare~ ; .
catre destinatari, care po ate :fi :fie directa, fie indirecta. Adresarea ..
dlr~ctf ' ......
."
catre destinatari apare atunci cand producatorii stau in fata carrierel ~l vor= l'
besc citre ea astfelincat privitorii au impresia ca li se vorbe~te lor. Discur- .~ ;
sul producat6~uh.ri este un monolog adr~sat ~~ numm- .nede~t ~e ~~stina- I
tni absen~. Unexemplu de adresare dlrecta catre destinatan e 1:l adlponala '"
f( ,.
.)
Ii
,"
99
diftlZare a stirilor, atunci candprezentatorul sm in fata camerei ~i cite~te un

text care e~te pregatit cu grlja dinainte. Adresarea directa catre destinatari
este 0 fonna oarecuill austera de actiune si este rareori folosita asrnzi intr-o
forma nemodificata. Unicul prezentator de ~tiIi a fost in multe cazuIi inl~
cuit de doi sau de.o echipa de prezentatoIi,care pot, din rand in cand, sa
angajeze 0 conversape intre ei eu scopul de a sparge monotonia unui rnanolog adresat celor absen? Reportajul in direct este folosit pentru a capta
aten~a pIivitorilor ~i a Ie ofeIi alternative vizuale la "crainic". Regil!nea din
fam a setuluide transmisie a fost si ea modificata in diferite feluri. In unele
~,de exemplu, peretele din sp~tele prezentatorului de ~tiri a fost inlocuit
Cu' 0 baIi~~"a de sticla, astfe! incM pIivitorii sa poata vedea pe fundal 0 selie
de activitati din studioul de stiri.Construirea unei baIiere de sticla este un
mod de a ~etrasa granita dintre comportUnentul din regiunea din fata ~i cel
din regiunea din spate in sfera de producere. Ea Ie da privitQrilor posibilitatea sa vada (dar nu sa auda, cn excep~a sunetului ocazional al unui telefon
in;ibu~it) 0 gama limitata de activitap care era in mod traditional consid~
rata drept un comportament al regiunii din spate, iar ea folose~te aceasta
vizibilitate extinsa ca un mod de a compensa atractivitatea vizuala a adresani directe dltre destinatari.
. Citirea stirilor este 0 forma de rutina a adresani directe catre destinataIi: este pr~vazuta sa aibii loc la un anunut timp ~i intr-un mod ordonat, iar
destinatarii 0 pot integra in fluxul temporal al viepi lor de fiecare zi. Dar
exista ~i forme excepponale de adresare directa catre destinahi, preCllll
cliscursul presedintelui sau al piimului-ministru catre napune. Insa9i existenta unei astfe) de adresan este un fenomen extraordinar, care denota circ~stante extraordinare - 0 natiune in mijlocu1 sau in pragul cizboiului, de
cxemplu:sau un guvern inghi~t de scandal. CircumstaJ1tele extraordinare
ii confera adeseasituatiei.un caracter solemn: este 0 situape in care liderw
politic preeminent alege saevite canalele obi~nuite de clifuzare a informatiei si sa se adreseze direct oamenilor, de al caror sprijin depinde, in ultima
lnstrmta. Este si 0 ocazie in care liderulpoate incerca sa maneVl"eze iscusit
opozitia pe ca~e 0 intampinii in domeniul politicmai restrfms al reprezentantil~r profesionlsti; treC'.and peste capetele profesioni9tilor, lideIii pot cauta
sa-~i margina1ize~ opozi~a ~i sa 0 lnfap~eze ca neinsemnata, vindicativa sau
obstructionisti Ca prezentare wrecta in fara oamenilor, discursul pre~edin
telui sau al plimului-ministru are in mod esen~al un caracter personal. Plin
urmare, liderul 9i echipa de producpe 6'ebuie sa aiba multi! grija ea sa pastreze echilibrul just intre solemnitate ~i jntimitate. Acest echilibn.l va fi re-
100
JOHN B. THOMPSON
101
flectat in discurs, care se presupune diva eombina, d~_p~da, enuntarea pm

examinam pentru 0 clipa exemplul unui interviu cu W1 licier politic marcipiilor generale ~i a idealurilor nobile eu folosirea pronuInelor persona1e
, cant, precwn pre~edintele Statelor Unite, putem vedea ci aceasm si1uatie
G,eu", "voi", "noi" etc.) $i repovestirea experientei personale. Datfiind cadifera Intr-un mod important de adresarea directa catre destinatali. Producerea unui interviu este, ell sigman1ii, un eveniment important, care, se
raeterul personal al aciresfuii, discursul pasional ~i 0 retoridi aprinsa nu ar
presupune,
este precedat ~i urmat de numeroase comentarij mass-media,
fi potrivite; un stil conversa~onal mai calm ~i mai informal, amestecat eli
dar situa~a este lipsita de tipul de solemnitate caracteristic adresfuii pre9ernornente atent construite de autodezvlliuire, este 0 forma de discurs mai
dintelui citre natiune. Este un eveniment in1portant, clar nu unul extraorpotrivita. lU Echilibrul dintre solernnitate si intimitate va fi si el reflectat in
dinar,
~i, spre deosebire de discursul prezidenlial, acesta nu presupune un
designul regiunii din fata. Cacirul va incl~cie adesea un sh~bol reeognosset
de
cirClUnstante exO-aordinare fam de care poate fi vilzut ca un raspuns
cibil al identimtu nationale, preCUl11 un steag pus in mod discret in colt ~i
inzestrat C:U autOlitate. Intrucat intel:viul este un dialog condus intr-un stil
un portretadecvat atarnat pe perete; dar liderul poate sa stea ~i intr-o caconversational,
el are un grad de informalitate care lipse~te din discW"sul
mera care ar putea fi in mod acceptabil construita ca ill1 birou sau ca 0 parte
prezidential.
InterlocutOlii
lsi adreseaza intrebiirile si comentariile unul ala spatiului domestic privat, intr-0 comoditate suplimentara creata cie un foe
tuia
9i
soot
capabili
sa
mOlutOlizeze
rntr-lID mod refl~xiv r~spw1swile celuicare arde in fundal. In unele cazuri, liderul poate include membli ai famila1~ clruificill1d aspeetele care nu au fost bine intelese etc. In acela9i timp, ei
liei sale in regiunea din fata, creand astiel un tip de intimitate familiala care
~tiu ci se adreseaza indirt.'Ct unei serii de destinatari absenp. Spre deosebire,
poate facilita incercarea de a comunica chestiuni personale Inn'-un mod pude
exemplu, de un discurs \inut unei adunan publice, sau de 0 conferintil
blic sau ehestiuni publice intr-un mod personal.
care
se intarnpla sa fie televizata, interviul televizat este condus doar in seaPutem distinge aeeste fonne de adresare cao'e destinatari, ambele fiind
pul de a fi prinut de plivitOlii absenji. Prin unnare, inn'ebiirile ~i' col1lenta
direete, de adresarea indireem catre destinatari. Aeeasta din urma survine
riile,
de~i adresate interlocutorului coprezent, trebuie sa fie conso-uite avand
al1U1ci cand regiunea din fats. a sferei de producere devine lID cadru pentru
in minte publicul absent
interactiunea fata in fata ciintre producitorii care, interac~onand unul cu
Interviul televizat este 0 interactiune tam in fam care are loc in zona din
a1tul, se adreseaza in mod indirect lIDei serii de destinataIi absen~. De~i profara a cvasiinteracpunii mediate, ied 0 part~ din ~ta intervievfuii abile condUcatOlii trebuie sa se orienteze spre cei care sunt in imediata lor vecina- . sill in a ~ti cwn pot fi combinate efectiv orien1ilIile acpunii relevante pentru
tate, ei ~tiu ci se adreseaza simultan celor aflati la distantii, ~i iau acest fapt
fiecare. Daca, de exemplu, pre~dil1tele se conceno-eaza exclusiv pe interin eonsideratie cat pot de bine in modul in care ei in~i~i se prezinta ~i se
aetilIDea fata in fam si caum sa intre in detalii cu eel care ii ia interviul, el este
exprima. Transformfu1d regilIDea din fatii ino--un cadru al interacpunii fata
expus risc{tlui de' a parea combativ sau peclru1t ~i de a pierde ceva din aura
in fata, adresarea indirecta citre destinatari Ie cia posibilitatea producatOlicare provine In pru-te din abilitatea sa de a se tine deoprute de detaliile murlor de a inlocui monologul plin dialog ~i de a inlatw-a 0 parte din ineertitudru-e ale vietii politice. Daca, pe de alta parte, pregedintele dispretuie~te din
dinea legata de cvasiinteraetiunea mediata. Situapa fa in fata Ie ingaduie
plin interac~unea fatii in fara ~i 19i coneentreaza eforLuIile pe ineercarea de
vorbitolilor sa adopte un stil mai conversational9i Ie da posibilitatea de a
a exprima eeea ce vrea sa produca in destinataIii absenti, al1U1d este de premonitotiza in mod reflexiv raspunswile celorlalp. Totu~i, in acela~i timp, , supus ci el va :fi perceput eel ocolind intrebfuile. Penn'u a conduce intervittl
adresarea indirecm citre destinatari creeaza 0 situa~e in care publicul este
cu succes, presedintele trebuie sa mentina un real echilibru intre aceste
impar~t intre participantii coprezenp ~i pri\~torii absenp, dfu1d na9tere po.~ doua orientari ~e aetiunii - un rezultat care, datorita earacterului dialogic
sibilitatii unei tensiuni sau a unui conflict intre modurile de adresare care
~i deschis al interaet-itmii fata in fata, nu poate fi garantat dinainte.
sunt bine croite peno"u un tip de public, dar inadecvate pentru altul.
Interviul are W1 grad de informalitate eru-e poate fi folosit in avantajul
Exism multe exemple de adresare indirecta catre destinatari: interviupre~edintelui. Acest grad ii da posibilitatea de a aparea in fata unui procent
lile televizate, conferintele de presa, dezbaterile, discu\iile televizate (cu sau
senmificativ din popula~e ~i de a-~i comuniea opiniile inb--un stil conversa
ffu:a public in studio), conferintele de particl televizate, dezbaterile tele\1zate
~onal, evitand solemnitatea ach-esaIii formale. Totu~i, in acela~i timp, intel'ale Parlamenlului sau ale eomitetelor speciale de investiga~e $.a.m.d. 11 Daci
villi comI:x:>rta numeroase riscuri, pe care pregedintele trebuie sa incerce Cll
l
102
JOHN B. THOMPSON
103
grija sa Ie ocoleasca. Intervilll ii da pre~edintelui posibilitatea de a aparea
confortabil stapan pe situa1ie, capabil sa dispwlda unor intrebari probatoare
doua scopuri interacponale: ei Ie pot furniza interlocutorilor un set de deseu 0 fiuenta degajata, care dovedeste un lider care are un control ferm' dar .
~atari eoprezen~ ale caror raspunsUli Je vor da posibilitatea de a monitocomporta '~i riscu1 ca pre~edintele ~ apara ineompeten~ prost infomla~ sau _ nza: u:tr-o an~miti inas~tra, impactul aepuniJor ~i cuvintelor IOl~ ~i pot totochiar foarte plictic.os. 0 vorba scapati, 0 rema..rca nepotrivita, 0 statistica
data sa Ie furnizeze destinataIiIor absenp (privitorilor) lm set de raspunsuriincorecta, 0 replica neclaril sau mtortocheata - toate sunt potentiale sW'se ." ; mod~l, ~re ~t servi drept stirnulent pentru propria lor actiune de raspuns
de nepJacere pentru un lider care i~ asuma Iiscul de a se angaja ~tr-0 cvasi- ~" - de~1 masura m care modelul acponeaza ca un stimulent nu este dati frind
interacpune mediati prin proeesul relativ deschis al unei mta1niri tata m fata f ~ natura cvasiinterac~unii, 0 chestiune pe care producatorii sa 0 p~ata moniExista, desigur, anumite moduri de a minimiza riscuIile (sau de a limita pa- ~"~ toriza sau controla
guba, atw1ci cand apare 0 gata): un lider poate, de exemplu, sa ceara sa vada ? , Vreau sa exarninez acum un tip de acpune pentru cei aflati Ia distanta
mtrebarue dinainte, sa-~i pregateasca raspunsutile destul de amanunpt, ~i,
pe care I-am descris ca activitate mediatii de fiecare zi. Trasa~a distineti~~
mai presus de mate, sa-I aleaga eu grija pe eel care ia interviul. Dar riscurile
a acestui tip de ac~une este aceea ca el este 0 parte din, sau este prezentat
care disting interviul (sau, mtr-un mod oare<..1.un diferit, conferinta de presii) " ca 0 parte din, f1uxul actual al comportllnentuJui din viata de fiecare zi. Prin
de discursul prezidenpal nu pot fi complet eliminate.'
urmare, regiunea din fara a sferei de producere este ca'drul pentru 0 serie
examinam pe scurt alt exemplu de adresare indirecta catre destina- Ii de ac~uni sau interactiuni care StInt parte din viata de fiecare zi a indivizi. tari, dezbaterea televizata. 12 Regilmea din fara a dezbaterii televizate este, de
lor care Ie indeplinesc sau participa Ia ele. Dar faptuI ca aceste actiuni sau
obi~ei, organizati diferit de regiunfA din fara a unui interviu cu un lider polio
interacj:iuni slmt filmate sau mregistrate, ~i apoi tnmsmise unei serii de destic. In cazul dezbaterii televizate, interlocutorii sunt de obicei asezati mtr-un
tinatari absenji, ~i ta~ parte, a~adar, ~i din cvasiinteracplmea mediata, poate
cadru mai infonnal, care ajuta Ia crearea unui grad de destind~re ~i de inti ' ~ecta natura acpunn mse~i sau a interacpunii, precum ~i cursul ei ultedor.
mitate care lipse~te din majoritatea interviurilor politice. In plus, de~baterea
I~~-adevar,. insa~i posibilitatea de a:fi :filmat ~i facut vizibil pentru cei ce se
televizata include adesea in studio un public care Ie asigura interlocutori
mta la teleVlZor poate tTansforma modul in care indivizii actioneaza si interIor un set de rasplmsuri (ras, aplauze, pocnituri etc.) ~i Ie da posibilitatea de
acponeaza in contextele viepi de fiecare zi.
,.
a monitoriza receptarea actiunilor si observatiilor lor. PublicuI din studio
Pentru a examina mai departe acest tip de actiune este folositor inca 0
ocupa 0 pozitie speciala Co~pone~tii acestui public slmt parte din interac
data, sa distingem cateva subtipuri. Sa examinam' mai intai cazul actiunii de
tiunea fata in fata, care are loc in primul rand intre gazda dezbaterii televi
fiecare zi care este filmata ~i tra...l1smisa astfel incit actorii insisi nu s~t conzate ~i invitat; componentii publicului pot uneori sa fie chemati sau invita?
~tienti sunt filmati Intrudit actorii nu sunt con~tien~ ci ~unt parte dinsa participe direct la interactiune, dar rolullor este de obicei 1inlitat Ia acela
tr-Q cvasiinteraetiune mediata, nu este de presupus ci ei isi orienteaza comde destinataIi coprezenti, e~e pot raspunde m anwnite moduri conventioportall:entul spre destinatarii absenti: ac~unea lor devin~, cu alte cuvinte,
nale ~i nediscursive; In 'privinta cvasiinteractiunii mediate din care dezha
0 forma de activitate mediati de fiecare zi care nu se adreseaza destinataterea televizatii face parte, publicul din studio este situat in regiunea din tam
rilor. yn exemplu ar fi un cadru de fiecare zi sau un eveniment, precwn 0
a sferei de producere, dar relatia dintre publicul din studiou ~i privitorii de
seena de pe strada sau 0 demonstra~e publica, care este filmati mtr-un mod
acasa este distincta ~i eomplexa. Pentru plivitOli, publicul din studio este
suficient de discret pentru a evita sa fie detectat de participanti. Dar actiparte dintr-o interacpune pe care ei 0 pot vedea ~i auzi, dar Ia care nu pot
vitatea mediati de fiecare zi care nu se adreseaza destina1:arilor' este un tip
participa direct Dar public-ul din studio, In masura In care componentii SID
de caz-~miti; ea se}ntiiInpla, dar este, probabil, mai pu~n obi~nuita decat
sunt spectatOlii unei interacpuni 1a care pot conllibui foarte putin, Ie asigura
poate parea Ia prima vedere. Deoarece, crnar daca participan~i nu sunt con
privitorilor ~i un set de raspunsUli-model Cll care ei pot empatiza sau sim
~tien~ ca sunt filmati atunci cand aC!1 oneaza, ei pot fi con$tienp de posibipatiza (ras, aprobC;lre etc.). Plin urmare, plin desfa$urarea dezbateIii tele
Iitatea de -a fi filmati ~i l~i pot schimba, ca urmare, comportamentul. Astfel,
vizate in prezen\a publicului din studio, prodllcatolii pot urmali simultan
de exemplu, soldapj patruland pe strazile din Irlanda de Nord sau din partea
din Israel 6cupata de West Bank nu pot $ti mtotdeauna daca sunt In vizorul
sa
>
ca
104
JOHN B. THOMPSON
unei camere aflate la distanta; dar ei ~tiu ci pot fi aproa~~ oricfuld filma1i, ~i,
astfel, este de presupus cii i~i vor ajusta comportamentul j)entru a lua ill calcuI aceasta posibilitate.
examinam in continuare tipul de activitate mediata de fiecare zi care
implici adresarea indirecta citre participanp.. Acesta este tipul de acjiune
care apare atu.11ci cfuld indivi..,..ji i~i W"lIlliresc comportamentullor de fiecare
zi, ~tiind in ace1a~i tinlP ci el este (sau poate fi) fihnat, inregistrat ~i transmis
destinat:uilor absenji. Indivizii trebuie, cel pujin intr-o anumita masura, sa-~i
orienteze comportamentul spre ceilalti in mediullor social imediat; cad,
daca nu fac astfel, acjiunea i~i va pierde earacterul ei mundan, iar interactiunea va :Ii intrerupta. Dar indivizii ~tiu ca acjiunea lor este (sau poate :Ii)
.
parte dintr-o cvasiinteracjiune mediata ~i, pIin urmare, i9i 0l1enteaza comportamentul, simultan ~i indirect, spre destinataIii absenti De exemplu,
participanjii ]a 0 conferinta internationam foarte importanta sau la 0 intalnire .,
intre conducatorii de state pot $ti ca lucrarue vor fi filmate ~i transmise unui
public larg, care va cuplinde destinatari din propria. lor tar'a, de al caror sprijin pot depinde. Prin urmare, daci ei u:ebuie sa-$i Olienteze comportamentu1111spre ceilalti memb11 ai conferintei in scopul de a participa efectiv la ea,
ei trebuie in acela9i timp sa tina seama de posibilitatea ca actiunile 9i cuvintele lor sa fie vazute si auzite de un numar mult mai mare de destinatali, jar
comportamentullOl: va fi, a$adar, modelat de aceasta orientare duala.
Activitatea mediata de fiecare zi poate toto data sa implice adresarea directa catre destinatari. in acest tip de activitate, orientarea spre destinatarii
absenti este 0 trasahm'i constitutiva principala a acp.unii inse9i. Un exemplu
ar fi atacarea lmei aeronave sau Iuarea unui ostatic de citre un grup paramilitar. Membtii grupului 9tiu ci aciiunea lor va fi intens mediatizata, iar 0 : -'
parte din scopul actiunii lor este de a aU'age atentia celor absellti asupra ca
uzei lor. Ei pot spera ~i ca, pIin capturarea indivizilor ~i jinerea lor intr-un .
mod care este vizibil pentru un mare numar de oamelll obi~nuiji, pot exercita in mod indirect 0 presiune asupra guvernelor sau asupra lideIilor politici.
Aceasta este, desigw-, 0 strategie 11scanta, ~i se prea poate ca ei sa rateze in
deplinirea scopului lor politic. Dar nu exista nici 0 indoiala ca 0 parte din '
insasi miza unor actiuni precum atacwile sau lufuile de ostatici constii In,a ''
reali~ ill1 grad de ~bilitate inu--o arena politici globala, in cat'e abilitatea :
de a fi vamt sau auzit este legata de capacitatea de a atrage 0 camera de te- .:
leviziune.
_
Mai exista un tip de activitate mediata de fiecare zi cat'e merit! sa fie '~
luat In seama: ceea ce putem numi activitatea simulata de :liecare zi. Aceas-
sa
105
~.a.pare atund dnd indivizii vor sa se al1g~ieze in aepunea sau 1n interae9uilea obi~nuit1 nwnai cu scopul de a fi filmaji, adica doar pentru a crea un
eveniment televizabil. Un exemplu: comportamentul personalului militar sau
paramilitar care trage cat.eva salve ill aer sau trage intr-un du~man aflat la
distanta, aparent In ra71l1ui de vedere, ell scopu] de a erea impresia unui
conflict militar care se intarnpla acum si aici. Desi activitatea este simulata
ea se distinge de acjiunea ficponalizata tocmai pe~tru ca are loc ~tr-un con~
text de viata real ~i este prezentata ca ~i cum ar fi fost reala. lndivizii implicaji In producerea aetivitatii simulate de fiecare zi nu pot da vreun indiciu
ci acJ:iunea lor este altfel dedit reala, pentru ca, daca ar face acest lucru, ae~unea ~i-ar rata scopul.
Evenimentele mass-media sunt a treia fonna de actiune penul1 cei aflati
la distanta. Unnandu-i pe Dayan ~i Katz, putem folosi t~nnenul ,.eveniment~
mass-media" pentru a ne refeli la acele ocazli inlportante, exceptionale, care
sunt planuite dinainte, care sunt transmise ill direct $i care intrerup fluxul
normal al evenimentelor. 13 Spre deosebire de acti\~tatea mediata de fiecare
zi, eveninlentele mass-media sunt pmnuite cu grija dinainte $i repetate...DC9i
sun~ de obicei, organi7..ate de alte instituiii decat de mass-media, ele sunt concepute ca everumente mass-media, $i astfe1 institutiile mass-media SWlt invariabil implicate in procesuI de planificare. Ele SWlt 9i anwltate cu mult inainte, astfel incat, cu cat everumentul se apropie, exista 0 cre~tere u'eptata a
a~teptaruor. Eveninlentul insu$i este u-ansmis in direct 9i esle adesea transmis pe mai multe canale, rer-e1e ~ mijloace de comwllcare. Ele intrerup prognllnele normale ~i fluxul nonnal al viejii de fiecare zi. Sunt ocazii exceptionale: inlatura rutina, creeaza 0 atmosfera de inalt1 a9teptare ~i dispun de
atentia a milioane de oameni.
Plintre evenimentele mass-liledia SWlt incluse marile evenimente ale
statelor, precum incoronillile 9i casatOliile regale, investirea unui nou pre~edinte ~i funeraliile naponale, evenimentele sportive majore precum JocudIe 01in1pice sau Cupa Mondiala, 9i matilemomente de cucerire sau de reconciliere, precunl aterizarea pe illna, semnarea acordului Camp David ca
WI pas inspre pacea din Orientul ~1ijlociu, sau eliberarr.a lui Nelson Mandela.
in Afiica de Sud. In toate aceste ocazii, nlljloacele de comunicare sunt pre:
zente in forta; ~i; daca indivizii care parllcipa la aeeste evenimente trebuie
sa se concentreze pe ceea ce fac in locurile in care actioneaJ..a, ei ~tiu ca actiunile lor SWlt parte din evenimente care au 0 insemnatate mai lat'ga, toemai pentru ca sunt u'ansmise in direct 9i inzestJale cu caracternl de eveni
14
ment excepti onal.
...; 1,
"
106
JOI-IN
B. THOMPSON
Putem distinge evenimentele mass-media de a pan'a categorie de acpuni : ~

pentru cei af1.a~ Ia distanra, pe care 0 putem numi acpune ficponalizata. 0 . : ~
mare parte din rezultatul productiei de televiziune are un caracter in mod
.~
explicit fictional: este yorba despre construirea unei pove~ti! care este scrisa
in intregime ~i care este jucata de indiyizi care ~tiu ca joaca (in sensul de a
juca un rol) ~i care sunt, de obicei, perceputi astfel de de~ti~1atarii a?senti,
Aici indivizii actioneaza intr-W1 mod care este foarte asemanator cu tipul de
actiune care ar~ loc in teatru: ei joacii un rol, rostind cuvintele unui perso;
naj pe care trebuie sari construiasca ~i sari descrie eonvillgator, dar despr~'
care stiu cii este oarecum diferit de ei. Dar, in vreme ce actiunea ficponali~'
zata Pentru teIeviziw1e este asemanatoare cu a juca WI ro1 teatral, ea difera
de acesta din wma exact in modul in care cvasiinteractinnea mediatii difera
de interacpunea tata:in fatii: ea este actiune pentru cei aflati Ia distanta f?i este,
prin urmare, lipsitii de prezenta untll public ~i de tipurile de raspuns din partea destinatari10r (dlS, aplaudat etc.) care sunt speeifice teatrului.
Desi actitmea fictionalizata poate :Ii. distinsa de alte fonne de ac~une pentru cei ~a$la distaTIra, este dar ca in practica aetuala a produetiei de televiziune distinctia dintre actiunea fictionalizata si eea nefietionalizata poate
fi uneo ri dificil de trasat MateIiaiul Care cupIinde in eea m;U mare parte intervimi, reportaje de ~tiri ~i docun1entare este editat ~i integrat intr-un con- ,
struct audiovizual care difera in anumite privinte de evenimentele a~a cum
se intampla ele in realitate. Multe acpuni mediate san evenimente sunt intaptuite sau construite cu scopul (eel pup.n in parte) de a fi televizat~, ~i ele
sun!, a~adar, modelate reflexiv de orientarea ciitre un public absent In plus,
exista unele programe care cauta explicit sa estompeze limitele dintre :fictiune si nonfictiune precum "documentarele-drama", care folosesc actori
~i 0 intnga parti,'al fi~ti,'onalizatii pentru a spune 0 povestepresupusa a:fi reaJa. ilmita estompata ~i schimMtoare dintre ficpune ~i nonfictiune in sfera
televiziunii este un fenomen care ridicii probleme interesante, dm' nu acesta
este punctul central al preocupani meIe. Scopul meu a fast mai degraba acela ,
de a explora unele dintre modUlile in care indivizii implicap in relatiile cvasi. . ,;
interactiunii mediate sunt capabili sa actioneze pentru cei care slmt sltuap
in locuri distante.
r
Actiunea
1a distanta
(2): actiunea de raspuns in contexte fndepartate
,
"
A~ cum dezvoltarea miiloacelor de comunicare creeaza noi forme de ac
tiune pentru ~ei afla~ Ia distanta, in aceI~i limp ea da na~tere unor noi tipm1
de "ac~tme de raspuns", care se desfa~om'a In contexte foarte Indeprutate
l.
107
'
"
de contextele producetii. Datorita distantIDii spa~o-temporale generate de

mass-media, indivizii pot primi ~i raspunde la acplUli ~i evenimente care se
desta~oara in locuri indepartate. in acela~i timp, actitmea de raspuns este
separata de caracterul dialogic'al interactiunii tara in fara ~i se poate desfasura in modmi care sunt difici1 de urmiirit si de controlat, dand nastere unui
~ou tip de indeterminare mediata, care poate avea consecinte pe ~ larga.
In scopul de a urmari mai departe aceste probleme, trebuie sa examinam
mai in detaliu organizarea sociaHi a aetivitiitilor de receptare.
.;,; Ca toate tipurlle de actilme, receptarea produselor mass-media are Ioc
In-contexte spatio-tempor~le particulare. Ceea ce ii este propriu doar activirntu de receptare este faptul ca a) eontextul spatio-temporal al receptiuii
nl! se suprapune cu cel al producerii, ~i b) exista contexte multiple de recerr
tare care nu se suprapun lInul tu celiiIalt De~i contextele de receptare nu
se suprapun in spatiu (~i pot sa nu coincida in limp), ele pot impiirta~i unele
caracteristici, care depind de natura mijlocului tehnic de comunicare desfa~urat h1 cazul televiziunii, de pilda, regiunea principala de-receptare este,
adesea (de~i nu neaparat intotdeauna), 0 camera particulara dintr~ reziden _
privata. Aceasta regiune principala este adesea separatii de regiUIille perifelice din aceea~i rezidenta prin intermediul barierelor fIzice de tipul pereplor ~i u9i1or. Relatia din1J:e regiunile principale ~i regiunile periferice intr-un
context de recept1fe nu este, eu toate acestea, acee~i cu relapa dintre regiunile din tata ~i cele din spate din sfera de productie sau din interacpunea
fatii in fara. Pentru ca destinatarii nu participa in cvasiinteracpunea televizuala in acela~i mod cu produciitOIii ~i, astiel, ei nu trebuie sa-~i conduca
prezentarea de sine pnfmd eont de cvasiinteracpune in acela~i mod. Daca
anumite mii ~i forme de comportament suntexcluse din cvasiinterac~unea
destinatariIor, acest lucm se intampla din alte motive - de exemplu, pentru
a minimiza intreruperea sau interferenta, sau pentru a conduce prezentarea de sine in interactiunea fatii in fatii care are loc intre destinatari in cadrul
principalei regiuni de receptare.
Intrucat destinatruii nu pot, de obicei sa Ie raspundii direct producatorilor, fonnele lor de acpune de raspuns nu sunt parte a evasiinteractiunii ca
atare. Raspunzand actiunilor sau cuvintelor producatorilor, ei fac acest ]ucru,
de obicei, ea 0 contribu~e Ia aIle interacpllni din care ei fac pmte, ~recum
interacpunea intre destinatarii care s-au adunat in fata lelevizorului. In acest
mod, mesajele mass-media dobimdesc ceea ce voi numi "eIaborarea discursiva": eIe sunt elaborate, rafinate, eriticate, apreciate ~i comentate de destinatarii care iau mesajele plimite ca subiect de discutie intre ei ~i impreuna
108
JOHN B. THOMPSON
109
Media i modemitatea
cu ceilalti. Procesul elaboraru discursive poate implica indivizi care nu fa- ,.:L definite de destinatati, intinsa in spapu (~i, poate, ~i in timp) , diversitatea
:: atributelor sociale pe care indivizii Ie fac sa se sprijine pe proeesuJ. de recepceau pat:tedin cvasiinterac~unea mediata - in moqul .ni-c~:e:de pilda, ir{
divizii pot sa descrie ceea ce vad la televizor PrieteniloFcare~nu au urmant ; to. tare este de presupus a.fi mult mai mare decM cea gasita in interacliunea
programul. Astfe~ mesajele mass-media pot capata 0 auilie~tiiin plus din par- Cfata in fali. in plus, in cazul interacliunii fali in fali, diferentele dintre atritea destinatarilor secunzi, care nu au participat ei in~i~f 1a c~ar~interac~unea " ;. butele sociale ale interloeutorilor se vor reflecta in interactiune - de pildii,
mediata, dar care au asimilat 0 versiune a mesajului prin interac~unea fa~ ~; in modul in care lUlii indivizi participa activ ~i filla etort 1a ~ coilversa~e in
vreme ce al~i ezitii ~i ramfm tacup. DimpotI1va, in cazul evasiinteracpunii
in ~li cu destinatatii principali.
IntH) lume caracterizata de forme multiple de transmitere mass-media, l mediate, diferentele dintIe atributele sodale ale destin~tarilor nu sunt r~
este un fapt obi~nuit ca mesajele mass-media sa :fie preluate de organizatille
flectate in cvasiinteracliune ca atare (deeM in masura in care producatorii
incearca sa ia in consideratie aceste diferente - de exemplu, folosind un limmass-media ~i incorporate in noi mesaje mass-media, un proces care poate
fi desemnat ca "mediatizare extinsii". Exista un grad relativ inalt de autore- ' baj care va fi.inteligibil ~i a~eeptabil pentru ~ gama lat"ga de destinatali). Diferentele sociale dintI-e destinatari afecteaza in prirnul rand modurile in Cat-e
feren~alitate in cadrul mass-media, in sensul ca me~iele mass-media se reei se raporteaza 1a mesaje1e pe care Ie prinlesc, modul in cate Ie in~eleg, Ie
fera de obicei la alte mesaje mass-media sati la evenimentele relatate aeolo.
De exemplu, un ziar de dimineata poate relata ce a spus un ministru din guapreciaza, Ie discuta ~i Ie integreaza in vieple lor.
Prin urmate, aproprierea mesaje10r trebuie sa fie vazuta ca un proces
. vern intr-un interviu televizat eu 0 zi in urma, un interviu in timpul caruia
continuu ~i diferen~at din punet de vedere social, care depinde de eon~nl1ministrul co menta till incident relatat, si asa mai departe. Un individ care
tul mesajelor plirnite, de elaborarea discursiva a mesajelor pIintre destinanu a vawt interviul sau care nu a viizut relatarea ante110ara a ineidentului
tari ~i plintre al~i, 9i de atributele soc@e ale ihdivizilor care Ie p11mesc.
va avea alte ocazii de a Ie afla, fie prin alte cvasiinterae~uni mediate, fie prin
Receptarea ~i aproplierea mesajelor mass-media sunt lllodwi de a actiointeracpuni fali in fali eu indivizii care l-au vazut In plus, acei indivizi care
au vawt interviul sau au auzit relatatea ant.erioara vor avea ocazia sa-~i rel1a ca raspuns la cei care SWlt indeparta~ din PWIct de vedere spa~al ~i temporal Ele Ii implica pe indivizi inh--un set de activitiili (privitul, ascultatul, eitivizuiasca intelegerea incidentului sau a comentatiilor rninistrului citind retul, discupa etc.) care sunt stimulate de aepunile ce]or care sunt situa~ in
latatea din ziar sau discutfu1d eu ceil alp diferite1e evenimente ~i mesaje.
Figura 3.4 ilustreaza unele modw1 in care procesul de pdmire a mesaElaborare
Cvasi-interac~iunea
jelor mass-media se pot extinde dincolo de activitatea inipala de receptare
discursivii
mediam
in cadrul principalei regiwli. de receptare. Folosesc termenul "apropriere"
pentru a clesemna procesul extins de prim.ire a mesajelor. ~a cum am ex- <
plicat intr-un capitol anterior, "a apropria" inseatnna "a-~ face propriu" ceva
care este stram sau straniu; inseatnna a gasi un mod de ate 1ega de el ~i de
Ret;.eptare
secunda
a-I ineorpora in propria viati Fadmd astfel, indivizii i~i apropie eWIoa~terea
fundamentala, abilitiiple dobfuldite, inclina~i1e ~i resursele aflate 1a dispozi-.
tia lor. Atribute1e sociale SWIt elemente majore inh--un proces de apropriere,
~are incepe eu receptarea ini~a1a a mesajelor mass-media, dar se extinde cu
mult, implicand alte contexte, al~ indivizi, aite mesaje, ineruci~ate cu eele.
primite initial.
Desi d1feritele contexte de receptare pot avea<lD:umite earactelistici
Mediatizare
comun~, este important sa accentuam faptul ca atribu!~li' sociaJe pe care
(~xtinsa
indivizii Ie adue in aceste contexte nu SWlt pretutindeni 'acelea~i. Deoarece
Figwa 3.4 Extinclerea proceselor de recept.are
cvasiinterac~unea mediatii ~ace ea mE:sajele sa fie disponibile ullei serii ne-
i.
~Od",'''~
'-1"
:~
-LR~-
110
JOHN B. THOMPSON
,
Media 'i modernitatea

.' l
10curi indepm-tate. in multe cazuri, activitatile de dispuns se vor desfasura ~' ,

in moduri variate ~i care nu sunt legate unul de altul, refJectand diversi~tea . :
contextelor in r.are mesajele sunt pdmite. Dar este totodata dar eli in unele
cazuri acpunile celor aflati la distanta, transmise prin mass-media precum
televiziu.lea, pot da nastere la ceea ce voi numi fonnele concertate de acti-
une de raspuns. Acea~ta insearnna ca destinata,lii pot d'ispunde in moduri
care sunt similare ~i care pot:li chiar eXplicit cOOl'donate, fie printr-unul dintre aspectele mesajului mass-media, fie printr-o agenpe re1ativ independenta
care opereaza in cadrul contextelor de receptare. Sa examinam unele dintre modurile in care se poate intampla acest lucru.
Un tip de actiune concertata de raspuns apare atunci clnd indivizii reacponeaza in moduri similare 1a actiunile mediate, 1a cuvinte sau evenimente,
de~i indivizii stmt situap in contexte diverse ~i nu exista comunicare sau cOordonare intre ele. Putem privi aceasta ca pe 0 acp,une de raspuns concertata, dar necoordonata. Un exemplu ar:li acpunile indivizilor care aud prin
mass-media di taxa vanzaruor va fi manta la 0 anurnita data ~i raspund cumpm-and bunUli de consum inainte de acea data, durand la un salt in vanzarile cu amanuntul. Aceasta consecinta este rezultatul acpunilor discrete ~i,
in mare masura, necoordonate ale indivizilor care raspund in modUli similare unei informapi din ~tiri1e transmise. Tottt~i, in practica, majoritatea aetimillor eoncertate de acest tip implicit in general un anmnit grad de coordonare care rezulta dintr-o combinatie a e1aborani discursive si a mediatiziirii extinse. Destinatarii mesajelor'mass-media discuta de obicei aceste -.
mesaje eu ceilalti in mediullor social imediat, iar opiniile si actiunile celor1alp Ie pot influe~ta proprlul comportament In plus, mijlo~cel~ de comtmicare pot oferi un anUlnit grad de coordonare, care poate, de pilda, sa-i incurajeze pe indivizi sa cumpere btmuri mclnd predicpi sau speculand cu pdvire
la un salt in vanzmile cu amanunttti, sau relatand Ull salt in vanzan care este
deja in desfasurare (0 versiune mediata a efectului partidei invingatoare).
In astfel de ~d, 0 ac~une concertata de dlspuns este, intr-o anumita ma- "
sura, consecinta neinten~onata a mesajului mass-media sau a comentatiu- ~.
lui continuu al raspunsuri10r la un mesaj mass-media.
Putem distinge acest tip de acpune concertata de lill alt tip, care se petrece attmci rand indivizii dispund in modUli similare 1a procedeele simbcr
lice care au ca inten~e explicita coordonarea raspunsullli destinatarilor. I
Irnportanta acestor proceqee rezulta in parte din natttra specifica a cvasiinteractiunii mediate. Spre deosebire de interlocutorii dintr-o sjtua~e fata in
fata, produciitOlii mesajelor mass-media nu SUllt in situapa de a w1nmi direct
1,
111
rasptmsl1lile destinatarilor si de a modifica actiunea in lumina acestui feedback. in pius, intrucat destinatarii nu impar~~esc un spapu comun, ei nu
soot In situatia de a urmrui raspunsurile cel,orlal~ destinatari (cu exeep~a
eelor Cll care interactioneaza in mod direct) si de a-si modifica comportamentul in confom1ita:te eu ele. in aeeste circ~mstanie, producatorii pot folosi 0 selie.de procedee simbolice al caror scop este de a obtine raspunsu.ri
similare printre destinatarii absenti - ceea ce voi nutni "mecanismele intentionate pentru coordonarea raspunsului destinatarului". Un exemplu bine
~unoscut de astfel de mecanisme este folosirea secventelo~ de ras inregistrate dinainte in serialele TV. Simuland raspunsutile publicului la puncteleeheie ale fl~ui narativ, secventele de ras inregistrate dinainte servesc ca
referinte audio eu intenpa de a initia 0 acpune de raspuns similara pIintre
destinatarii absen~. Publicul prezent direct in studio poate :Ii folosit ca un
mecanism de eoordonare a raspunsului destinatarului, ~a cum am remarcat mai deVl-eme. Daca publicul este indus in regiunea din fata a sferei de
producpe, destinatarii pot vedea cum ceilalp' (de~i selecta~ ell grija) rasplmd comunicatoIilor principali, ~i potchiar sffi simta ca fac parte dintr-un
public colectiv ale carui raspunsuri in linii marl Ie impart1~esc.
Desigur, folosirea mecanismelor cu intenpa de a coordona raspunsu}
destinatarului poate sa nu dea na~tere intotdeauna unei acpUlu concertate
de dispuns. Insa~i struetura cvasiinteracpunii illediate este astfelincat producatorii nu pot urman direct modutile in care mesaje1e lor sunt prinute ~i
nu pot obpne 0 acpune care remediaza pentru a asigura raspUllsul dOlit
Aetiunea de dispuns a destinatariJor poate :fi ghidata de mesaj, dar nu este
co~troJata sau determinata de el, tocmai pentru ca ac~unea de dispuns a
destinatariIor nu este parte din interac~unea reciproca cu producitorii, dar
este un nou set de acpuni, care aparpn unui set divers de contexte, in care
omare varietate de abilitii~, de a~teptiri ~i de priOIitap ajung sa se sprijine
. pe mesajele primite.
sa examinam acum a treia forma de actiune coneertata de raspuns, cea
care dobande~te un anumit grad de organizare ~i de coordonare in cadrul
contextelor de receptare. Aici suntem confruntap eu forme de acpune colectiva care sunt stimulate ~i intretinute de imaginile, de acpunile ~i de cuvinte1e mediate. Aceste forme de aepune colectiva pot varia de la grupu!i
relativ difuze de indivizi care aetioneaza in mod uri similare sau partial convergente, pe de 0 parte, pana la~nu~ciri sociale hine organizate, eu ~copU1i
dar articulate, pe de alta parte. In majoritatea cazurilor, aeeste forme de aetiooe co1ectiva se sprijina pe 0 va11etate de surse; rolu1 mijloacelor de COl11U;Ueare este tml.~ dintr-lm set de elemente care dau na~tere ~i sus~ aqiunile
112
JOHN B, THOMPSON
ca
concertate ale indivizilor. Dar nu ne putem indoi i11 unele cazUli mijloacele de eomunicare au jucat (~i continua sajoaee) Uli't61foarte important
si eel dadi imaginile mediate ~i iniormajia nu Ie-ar fi fost disponibile desti~atat'ilor, formele de acjiune colectiva nu &ar .fi dezvoltat In modul, ill rnaSUl-a si cu viteza eu care au facut-o.
.
E~te de presupus, de exemplu, ca reportajele extinse ~i vii despre Razboiul din Vietnam au fost eel pujin In parte responsabile de puterea ~i de
caracterul concertat al miscirii impotriva razboiului. 15 Razboiul din Vietnam
a fost prima mate implic~e militara ame~cam'i peste Ocem1:: r~l~~0. ~ ~~
taliu de televiziune. hnaginiIe vii ale ataCUlilor napalm, soldatu 91 clvilii ram~,
copiii care jipau ~i refugiajii speriaji, ~ree~n ~i r~latIuil~ despre retrageIile ;.
militare americane ~i listele eu tot mat mul~ morti, au alimentat controversa
din Statele Unite cu p1ivire la legitimitatea intervenjiei 9i Ie-au oferit indivizilor motive pentru protest In lumina expelientei din Vietnam, nu este
sUl1)nn.zator eel organismeJe militare din Statele Unite ~i din alte pm!i au in- . .
cereat sa exercit:e un control mult mai ~t:rans asupra reportajelor mass-media
despre conflictele ~i luptele annate. In timpul Rizboiului din Golf, autoritatile militare au impus principii caJiiuzitoare ferme ziati~ti1OJ~ iar accesulla
fr~nt a fost controlat In mod strict 16 Rapoartele compilate ~i transmise de
unul dintre putinii corespondenji occidentali ran1~ la Bagdad - Peter Arnett
de 1a CNN - ~u fost denuntate de adminisrralia Bush, Efortul considerabil
investit In Incercat-ea de a controla modul in care razboiul este reprezentat
In mass-media este 0 marturie a faptului ca, In epoca mijloacelor de cornunicat'e si, in special, a televiziunii, razboaiele trebuie purtate pe doua fronturi: pe 'efunpul de bataie ~i aeasa, unde imaginile campului de bataie ~i costutile lui sunt 1a dispozitia indivizi10r de a1 caror splijin efortu1 razboiului
depinde, in cele din urma. De~i autoritajile politiee ~i ceIe militare i~i pot
justifiea incerdirile ~e. a controla mijlo~cele de ~m:mi~e pe te!ll:i:uile 10gicii cfunpului de bataIe (preCUl~ nevOl~ de a prell1tampll1~ de~~uirile car~
ar supune liscului vietile soldaj:ilor), el sunt foarte con~tienti ca mult 111al
mult este in joe, Ei 9tiu ca in1aginile ~i informajia mediata au potenpalul de
a stimula formele de actiune de raspuns, de clitica ~i de dezacord, care pot -;',
-/: tul de raz
' b
-. ,
sal
l"b elOf
01. 17
Misemile revolutionat-e din Europa de Est din 1989 ofera un alt exempltJ. ; ..
pentru'modwile in ~are mesaje1e mass-media pot s~ula ~i Intrepne acti~- .:,
nea colectiva plin indivizi localizaji in contexte indepar~te. ~u exJ.sta~ desl- \'
!lUf multi facton care au cont:!ibuit la evenimentele ex1:r;;Iordinat-e care s-au, : ;.
fntfunp!~t 1n timpul. u!timelor trei .1uni ~u: ~989. Aces~~"e~eniment~ au f?~t ~ 1.
consecmta cLlmulativa a muJtor am de saraCle econollllca 91 de conI:! 01 politic
113
opresiv, ~i ele au fostgrabite, printre altele, de noua gfuldire politica introdusa de Gorbaciov. Dat- este de presupus ci misciIile revolutionare din 1989
nu s-ar:fi intarnplat a~a cum au fost - cu 0 viteii care iji tai~ respirajia ~i cu
rezultate simi1are ill difeIite (:iiri - in.absenta reportajelor mass-media extinse
18
~i perm3l1ente_ Nn numai ci televiziunea Ie-a oferit indivi.zilor din Europa
de Est lll1 flux de inlllgini despre Occident, deseriind conditiile de viata care
contrastau puternic cu ale 101~ dat- ea Ie-a oferit totodata europenilor din Est
o descIiere virtual inst:atltanee a ceea ce se IntampJa in tillile vecine, ca ~i
in ora~eJe invecinate sau in loeurile din propriile lor tan. Germ3l1ii din Est
au putut mult timp sa recepjioneze televiziunea vest-gerrnat1a, iat- imaginile
refugia1i1or care se Inghesuiau ill ambasadele din Praga 9i Budapesta, in cele
odin um1a escortaji in Occident 9i salutaji ea eroi, nu puteau sa nu reu~aseel
sa aiba un impact exploziv in Germatua de Est Cand Zidul Berlinului a cazu~ in noaptea de 9 noiembrie, imagirule tinelilor eat-e sm-batoreau dincolo
de Poarta Brandenburg ~i. cat-e spargeau zidUl eu tarnacoape au fost transmise In direct In toata lumea
Iu..Cehoslovacia, presiunea schimbiirii politice a cresent In lunile octombrie ~i noiembrie_ <:and demonstra~a de masa de la Praga, elin 17 noiemblie,
a fost brutal suprimatii de poli~e, echipajeJe teJevi.z:iunilor strame el~au gata
sa :filmeze evenimentele, ~i intreg filmuJ a fost difuza~ in poficla multor controverse, chiar In Cehoslovacia. Chiat- ~i In Romania, uncle mijloacele de comurucare najionale erau strict control ate de stat, inruvizii puteau a:l1a de
schimbarile dratnatice eare aveau loc In alte par~ din Emopa de Est 9i in
alte pru!i din propria lor tara, pnnzand tr3l1smisiw1ile radio ~i 'IV din Uniunea Sovietica, Ungatia ~i Iugoslavia, Pe masw-a ce conflictul se il1tensIDca
in Romania, controlul tr3l1snusiunilor televiziunii a devenit 0 rniza cruciala
a batiiliei. Cand sotii Ceau~scu au fos~ in ~i~ arestaji, judeeaji de un trio
bW1ai rnilitar ~i executaji plio impu~care de carr'e un pluton, corpuriJe lor distruse au fost :filmate printr-wl zid ciuruit de gloante ~i tr3l1smise prin televiziune publicului uluit din Romania ~i din toata lumea.
Aceste exemple ilustreaza unele dintre modw'ile In eate dezvoltarea rnijloacelor de comuniCat'e, 9i in spc-'Cial a televiziunll, a introdus IU1 element nou
~i extrem de important in viata sociala ~i politica, Ofelindu-le indivizilor unagini ~i infonnapi despre evenimentele care se desfa~oara in locuri afIate
dincolo de mediile lor sociale imediate, mijloacele de comwuCat-e pot stimula
sau intensifica formele de ac~une colectiva care pot.fi dificil de controlat prin
mecanismele stabilite de putere. Este de presupus ca actiunea concertal:.:l
clesla~lITata pe str3zile din Leipzig, Berlin, Praga, Timi?oara. Bucure~ti ~i dUl
114
JOHN B. THOMPSON
alte pm"!i din Europa de Est a fost, intr-o anum.ita masudi, 0 acpune stimulata de activitaple celor afJ.ati Ia distanta ale caro! scoplUi ~i aspiratii, succese
~i e~curi au fost transmise piin mass-media. In plus, data fiind natura mi}
loace10r electronice moderne de comunicare ~i disponibilitatea transmisiumlor prin sateli~ imaginile ~i infonnapa poUi transmise la mari distante eu
o foarte midi intfu-ziere. Indivizii din Bueure~ti pot ~ti ceva despre eeea ce
se intampla Ja Timj~oara tot atat de repede - chiar mai repede - dedit cei
din Timi~oara, iar evenimentele care se , desta~oarii In Romania pot fi privite
mai mult sau mai putin in timpul in care se desta~arii de ditre milioane de
privitori din toam lumea. Prin unnare, acpwllle ~i reaetiile care sunt stimulate de mass-media pot fi apropiate in timp, de~i sunt separate in spapu, cuprinzand astfel un 1ant de evenimente care pot transcende granitele state:-
lor nationale si pot scapa repede de sub control.
F~nomencl aepunii eoncertate de raspuns reliefeaza faptul ca mijloacele
de comunicare nu sunt doar implicate in relatarea unei 1umi sociale care ar
continua la fel tara ele. Mai degraba mass-media mode1eaza ~i influenteaza
cursul evenimentelor si, de fapt, creeaza evenimente care nu ar :fi existat in
absenta lor. In plus, indivizii implicap in aeeste evenimente pot:fi foarte constienti de rolul constitutiv al mijloacelor de comunicare. Ei ~tiu di ceea ce
~pun 'ei 1a radio ~i 1a teIeviziune va:li auzit de mii sau milioane de alp oanleni,
care pot dispunde in moduri concertate 1a ceea ce se spune. Ei ~tiu plivind la televizor ~i ascultfuld la radio, ei pot invata ceva - Olidit de partialdespre ceea ce se intampla dincolo de Iocurile lor sociale imediate $i pot folosi aceasm infonnape pentru a-~i ghida propria lor acpune. Ei ~tiu controland :t1uxul irnaginiior ~i al infOlmapei, mijloacele de comwlicare pot juca
un rol crucial in contro1area fluxului evenimentelor.
Aceste exemple de acpune concertata de dispuns reliefeaza totodata
faptul di, de~i orice instanta particulara a cvasiinteracpunll mediate implica
un flux unidirectionat al infomlatiei si al comunicirii, in circwnstantele actuale ale vietii so~iale modele1e f1~~ de informatie sun~ .adesea, mclt mai
complicate. Aceasta deoarece in circwnstante1e actuale exist! adesea 0 pIuralitate de surse si de canale de comunicare, aslfelincat indivizii se pot afla
in pozi~a de a :fi ~tat producatori, cat ~i destinatari. De pilda, un lider politic care apare la televizor din cand in cand se poate totodata uita 1a televizor
din obi$nuinta, poate citi ziarele etc. Similar, iIidivizii care in mod normal
- sunt destinatarii produse10r mass-media pot acpona In moduri care devin
evenimente tele\~zabile si care, in schimb, provoaca raspunsuri televizabile
- la alpi. in acest mod, mijl~acele de comunicare ajung sa fonneze 0 parte din
ca,
ca,
Media oi modernitatea
115
Insu~i campul interacpunii in care diferip indivizi $i grupuri l~i urmaresc

scopuri,le ~i obiective1e. Campul de interacpune constituit de mijloacele de
comurucare nu este ca 0 situatie fam in fata in care interlocutorii se confrunta unli cu allii direct ~i se ~gaieaza l~tr-o conversatie dialogici. Mai
degraba, este un nou tip de camp, in care interactiunea f~ta in fata interac~unea mediata $i evasiinteracpunea mediata se i~tersect~aza ~eie cu celelalte intr-un mod complex. Este un dimp in care participantii folosesc mijloacele tehnice aflate la dispozitia lor pentru a comumca cu cei aflati 1a distanta, care se pot uita la ei sau ~u, ii pot asculta sau nu si in care indivizii lsi
planilica ~ursuril~ ac?unii lor in parte pe baza imagi~ilor $i informatiei ~
care Ie pnmesc pnn mass-media Desigur, in cadrul acestui camp mediat de
interactiune exista unii indivizi care au mai multe ocazii de a folosi massmedia in avantajullor dedit allii, mai multe ocazii de a aparea in cadrul regiunilor din fatii ale sferelor de productie si de a comunica cu cei aflati 1a
distantii Dar, a$a cum 0 atesta revo1u?iie din Europa de Est, acest ava~taj
nu Ie confera intotdeauna indivizilor capacitatea de a controla cursul evenimentelor. Dat fiil1d faptul ca exista multiple canale de comunicare transnaponala, a caror restrangere poate parea dificila difeIite10r guverne, si dat:fiind faptu1 di receptarea mesajelor ma~s-media este, in orice caz, tin' proces
relativ independent pe care producatorii nu-1 pot controla compIe~ campul
mediat de interacplme este un camp in care relapile de putere se pot SChin1ba repede, dramatic $i inu:.un mod impredictibil. Dezvo1tarea miJ10aceior de
comunicare a ajutat Ia crearea unei lumi in care can1purile de interactiune
pot dobandi 0 anvergura globaIa, iar ritmul schimbarii sociale poate fi ~cce
lerat de viteza fluxurilor de informatie.
Cresterea mcltip1e10r canale de flux comun.icational si infol1national a
conuibtrlt aslfei 1a complexitatea ~i impredictibilitatea un~i 1umi dda excesiv de comp1exe. Prin crearea unei varietati de forme de actiune 1a distanta
care dau indivizilor posibilitatea de a acti~na pentru cei atiati 1a distanti'si
ce10rlalp posibilitatea de a raspunde illtr-un mo~ inconu'olabilla acti~ni1~
~i evenimentele care se desta~oara In locuri indepartate, dezvoltarea ;rujloaceior de comunicare a dat na~tere unor noi tipUli de interconexiw1e 9i indeternlinare In lumea modema, fenomene ale caror caractenstici si consednte suntem departe de a Ie intelege pe deplin. L1U'-W1 capitol ult~rior voi
formula unele din implica!ille normative ale acestor dezvoltaii. Dar, mai intai, vreau sa explorez mai in detaliu unele dintre temele legate de acestea.
4'
. .. - -. ... .,,
,
O\~'..:
Transformarea vizibiJitatii
Astazi suntem obi~nui1i sa ne gandim la indivizii care apar In fata noastra pe ecranul te1evizorului ca apaJ.\inand unei 1umi publice care poate :fi vazuta de catre toti Putem simti un antllnit grad de familialitate fata de persoanele 1?i de liderii politici ~e apal' regulat 1a televizor ~i in alte tipuri de
mass-media, Putem ajtlllge sa-i socotim asocia~, sau chiar prieteni, ~i Ii putern ehema pe nunle, Dar ~tirn ca, aparand in fata noastra, ei apar~i in tata
a mii sau milioane de al~ oarneni, se afla la dispozi~a sau pot:fi observap de
multi alti indivizi in afara noastr.i Si stirn ca, desi putem vedea si auzi regulat pers~nalita1ile ~i liderii politici ~~ apar pe ~raJlele televizo~re1or noastre, nu pare de10c verosimil ci ii yom intalni in cW'sul vie\ii noastre de zi cu zi.
Aceste considera\ii sunt un indiciu al prapastiei care ~a lunlea noastra de astazi de 1umea care exista acum eateva sute de aJ1i. Inainte de dezvoltaJ-ea mijloaeelor de comunicare (~i 111 special a celor electronice, prCCllIIl
radioul sau televiziunea), eati oarneni au .avut vreodata posibilitatea de a-i vedea sau de a-i auzi pe indi~ care de~neau pozip.i in puterea politici? Cand
singura forma disponibila de interacpune pentru majoritatea oarnenilor era
cea fata In fata, cati oameni interactionau vreodata cu liderii politici care Ii
guver~au? $i cun~ puteau, 1a rfll1d~llor, lideJii politici sa aPal-a in fata unui
numar mai mal-e de indivizi deeat cei care se adunau intamplator in ace1a1?i
loc? Inainte de dezvoltarea mijloacelor de comunicare, liderii politici erau
invizibili pentru majOlitatea oamenilor asupra cirora guvernau ~i i!i3i puteau
restrange activitatea de autoprezentaJ-e 1a cerctllile relativ inchise ale adunfuii sau ale Curtii. Dar astazi nu mai este posibil sa se limiteze activitatea
de autoprezentaJ:e in acest mod. Fie ci 0 doresc, fie ci nu, liderii politici de
astiizi trebuie sa :fie pregati~ sa-~i adapteze activit:atile unui nou tip de vizibilitate, Cal-e opereaza in alte moduri ~i la 0 seara complet cliferita. Ignorand
aceasta noua vizibilitate, 0 fae pe propriullor risc.
In acest capitol, vreau sa cercetez aceasta traJ1sformare a naturii vizibilitatii si relatia schimbatoare dintre vizibilitate si putere. Voi incerca sa arat
ca ~c~asta u~ansfonnare este parte dintr-o schil~lbare mai larga a natlllii sferei publice. Voi aduna apoi ~i voi lmnari, lnLi'-o direc~e oarecum diferita,
uncle dintre problemele Cal'e au apfu.- ut in capitolele 1 ~i 2. Voi incepe prill a
117
; " reconsidera distinc\ia dinu-e public ~i privat Distingand Intre doua sensuri
.' ;,~- ale dihotomiei public-pIivat (sectimlea
. 1), putel11 reevalua modwile in care
" ( dezvoltaJ-ea mijloacele de comunicare au transformat natura sferei publice
~ (sectiunea 2) si putem retrasa relatiile istoIice schirnbatoal"e dintre putere
~i viribilitate (~ee1iunea 3). Cu toat~ ca transformarea naturii sferei publice
, acreat noi posibilitl.1l pentru lidelii locali, ea a creat ~i noi riscuri; iar in sec." titmea :finala vom cerceta tlllele dintre noile surse de neplacere, de la gafe la
. ~candaluri, CaJ-e sunt tlll rise permanent prezent in exercitarea puterii intr-o
epoca a vizibilitatii mediate.
'
Public ~i pIivat
Distincpa dintre public 1?i pIivat al-e 0 lunga istorie in gandirea sociala
, c'
~i politica occidentala. J Ea eoboara pana la dezbatelile filoso:fice din Grecia

cla~idi privitoal'e la viaj:a POliS-lllui, in care cetatenn se adunau pentru a dis-
cuta probleme de interes comill1 ~i penu-u a intemeia 0 Ol-dine sociala in ve-
derea binelui eomlli1. Fonnularea explicita a distincpei provine, probabil,

din dezvoltal-ea tjmpurie a dreptului rOrnall, CaJ"e a separat dreptul public de
eel privat, ~i din concep\ia rOrnalla desiJre res publica. Totu~i, 1a ~itul perioadei medievale ~i 1a inceputul celei moderne, distinc~a public-pIivat a
inceput sa capete noi intelesuri, in Pal-te legate de transformarile institu\iOllale CaJ-e aveau loc la acea vreme. Intrueat vechile institutii s-au schimbat
$i noi institupi au inceput sa apal-a, termenii "public" ~i "privat" au fost f01osip 111 modUli noi ~i, intr-o anumita masura, au fost rede:finiti de schimhadIe peu"ecute In domeniile obiectului la CaJ'e se refereau.
,
Daca ne concenn-am asupra dezvoltiirii societl.~lor occidentale din Evul
~::. Mediu tarziu, putem distinge doua sensUli majore ale dihotomiei public" pJ1vat DesiglU~ aceste doua sensuri nu epuizeaza inteleSUlile acestor termeni
.~ pOliSel11alltici, dalele reliefeaza Ullele dintre rnodurile cele mai importaJlte
t ~. in care termenii au fost folosi~ de la sfar~itu1 Evului Mediu.
<:
Primul sens al dihotomiei avea legatura cu relapa dintre domeniul pu: . terii.politice instituponalizate, eal'e se afla tot mai mult in mfunile stat111ui su:
, veraJ1, pe de 0 parte, ~i dorneniul activitap.i economice ~i eel al relatiilor per, : sonale, care sdipau controlului politic direct, de cealaltii parte. Astfel, ince; paIl,P de 1a mijlocul secolului al XVI-lea, "public" a ajuns sa insernne dill ee
~ . iq ce'~lai mult activitatea sau autoritatea care era legata de sau care deliva
i i de 1a stat, in vreme ce "privat" se referea la acele activitap sau .sfere ale viep.i
" care erau exc1use sau sepal'ate cIe el. Aeest sens a1 dihotomiei se suprapune
..
,
.,~
118
JOHN B. THOMPSON
,
'j,
119
partial pe distincpa care avea sa devina, din ce in ce mai importanta in sed- ~;' " ~i utilitatile publice detinute de stat intre domeniul privat si cel public au
erile teoreticienilor juridici ~i politici in cursul secolelor al XVIII-lea ~i a1 , 4> . aparut ~i s-au dezvoltat in ultirnii ani diferite organizatii inten~ediare. Aceste
XIX-lea - adici distinctia dintre stat si societatea civila. Termenul "societate ;- organiza~i nu sunt proprietatea statului, dar nici nu sunt incredintate comcivili" a fost folosit in f~arte multe s~nsU1i de primii ganditori moderni, sen:.: ' pl~t domeniului privat Ele indud, de exemplu, institutii de binefa~ere no~
soo care erau adesea incompatibile unul cu celaIalt2 Astazi, sensul eel maio-, '" profi~ precum Oxfam sau Organizapa de Salvare a Copiilor, asociatii Cll beobi~nuit al termenului este unul datorat in principal lui HegeL sau, mai der/ .>~eficiu reciproc, precun1 c1ubUlile ~i asociapile comerciale, particleJe poligraba, unei anumite interpretan a filosofiei dreptului a lui Hegel,confoml-; ' ~ tice ~i gr~purile ?e presiunecare incearci sa articuleze anumite puncte de
careia societatea civila esteinterpretata ca fiind 0 stera a indivizilor, orga\ , .;. ~ydere, ~~ orgaruzapi economjce bazate pe cooperare. 3 Aceste organizatii
nizatiilor ~i claselor private, care sunt reglate de dreptul civil ~i distincte,dirr . :",~t~ediar~ sunt instituj:ii private nonstatale in ceea ce prive~te statutullor
punet de vedere fonnal, de stat Astfel, soar putea spune cii domeniul privaL . J~dic, dar ele sunt clistincte din punct de vedere juridic si operational de orcuprinde in acest sens sodetatea dvila, precum ~i sfera rela~ilor personale, : .. gimiza~e economice private, care sunt orientate spre r~alizare~ prontuiui.
centratc in principal, de~i nll exclusiv, pe familie.
. , ' . !1ltem, totu~i, distinge un al doilea sens de b~ ,al dihotomiei pUblicDesigur, aceasta distincpe Iarga intre public ~i privat nu a fost nidodata ,:. pnvat, a~a cum a aparut ea in discursul politic ~i social occidental. Potrivit
rigidll sau clara d~a lungul dezvoltarii istorice a societap1or moderne. Apa-.., .~ acestui sens, "public" inseanma "deschis" sau ,Ja dispozi~a publicuIUi". 4 Ceea
ripaorganizatiilOl: economice capitaliste a fost un proces care s-a desfa~u-I= , ce este public, in acest sens, este ceea ce este vizibil sau observabiI, ceea
rat mtr-un nUll1ar de cadre jlllidice ~i politice stabilite ~i continuu modificate " ~' ce ~e desfa$oara in faj:a spectatOIilor, ceea ce este deschis spre a :Ii viizut,
de state. Activitaple statelor, in schimb, au fost influenj:ate ~i constranse in . ~ a~t sau cunoscut de citre to~ sau de citre multi. Dinlpotriva, ceea ce este
diferite moduri de dezvoltarea e~onomiei - in particular, d~ capacitatea lor.~, pnvat este ceca ce este aSCW1S vede!ii, ceea ce se spune sau se face in mod
de a obtine venit prin impozite. In plus, de 1a s~ituI secolului al XIX-lea, .,
i)orneniulpllvat
limite1e dintre public ~i privat s-au estompat tot mai multStatele au adol>' ..
Domeniul public
tat un rol tot mai intervenlionis~ urmannd politici care aveau drept scop re:
v
I
Organiz$ ecbnomice
gulmizarea activitapi
economice ~i contrabalansarea
consecinte or negative .' :? Organizajii economice
de stat (de ex.: industrii
ale cre~terii economice. Indivizii s-au adunat pentru a forma orgm:izapi $i,;"1 private care flmctioneaza in
nationalizate ~i utilit'iti
grupuri de presiune care urmareau infIuenj:area politicii guvernului. Intr-ade- .;~ economia de piata ~i slmt
v
.
alv
.
orientate spre obtinerea
publice de stat)
vm-, insa~i granita dintre public ~i privat a devenit miza pnncip a in dezba .~
terile politice, intrucat guvernele succesive au mcercat sa redefineasca on- '{: . profituJui
zontu} activitapi statului extinzand sen~cii1e publice ~i investi~e sau, alter~ .' ,.
nativ, dep1asandu-~i prin privatizare preocupruile de 1a sectoruI public. ..,; ;.
Unele aspecte ale acestei distinepj }m'gi intre public ~i priva~ a~ cum s-ad "
Organizatii statale ~i
dezvoltat ea in societatile occidentale in cursul secolelor al XJX-lea si al XX-lear
ReJatli personale ~i familiale
cvasistatale
(mcJusiv
sunt rezumate in fi~ 4.1. Domeniul privat cuprinde organiza4ile econo- :
structuri publice)
mice private care funcponeaza intr-o economie de piatR ~i sunt Olientate inti
tr-o anumita masura spre realizarea profitului, precum ~i 0 serie de rela~'~~ ,
Organizatii intermediare (de ex.: de caritate, particle politice
personale ~ familiale, r.are potn info1111ale sau formal sancponate prin leg~~
~i glUpllJi de presiune, Intreprincleri cooperative etc.)
(de exemplu, casatoria). Domeniul public cupIinde 0 serie de institupi stH ~< ~
tale ~i cvasistatale, de 1a corpurile legislative ~i juridice la politie, serviciile;" ~
militare ~i secrete, de Ja serviciul civilla 0 diversitate de structlUi publice; el "
Figura 4.1 DomeniiJe privat ~i public In socie1aple occidentale contemcuprinde ~i organizajiile economice de stat, precum irldustriile najionalizate ' ' ~ porane
v
120
Media i modemitatea
JOI-IN B. THOMPSON
!t
121
este ascunsa de plivirea poporului si aseprivat sau in secret, sau intr-un cerc 'restrflns de per~9ane. In acest sens, . ':" l;e911 ~i mai delii scopului ei dacii
6
dihotomia public-privat este legata de caracterui public'versus caracterul :,-,~~l~nea vointei di;rine, invizibila. Invizibilitatea puterii era asigurata ~l~titu
?o~~ fap~l ca proeesele ?e luare a d~cizi~i ~e d.esfa$urau intr-un spa~u
priva~ de caracterui deschis versus caracterul secre~ de vizibilitate versus
mehls,
m cabmetul secret, ~l de faptul ca decIZllle msele erau doar WIeOli
invizibilitate. Un act public este un aet vizib~l, facut i.o mod deschis, pentru
~i selectiv facute publice.
ca toata lumea sa-I poam vedea; un act privat este invizibiI, un act fkut in
data ~u ?ez:r?Jtarea s~tu1ui co~stitup?nal modern, invizibilitatea pusecret si in spatele usilor inchise.
~ 1 tem a fost linntata 111 anurmte modun. Cabmetul secret a fost inlocuit sau
Ac~st al doilea se~s al dihotomi~i nn coincide cu primul, dar exista, din
completat cu 0 selie de institu~i care aveau un caraeter mai deschls si respunet de vedere istoric, 0 relatie cornplexa si schimbatoare Intn~ formele-de
ponsabil; deciziile politice importante 9i problemele de politicit erau s~puse
guvernare ~i vizibilitatea sau lnvizibilitatea puterii.ln ora~ele-state din Gred~zbaterii in.corpuIile parlamentare; iar cetatenilor Ie erau asigurate anucia clasica, in care ceta~enii se adunau fntr-un loc COl1lun pentru a inainta
unte dreptwi fundamentale, in unele cazuri reC11lloscute formal prin legea
propuneri, pentru a dezbate unele probleme' ~i pentru a Iua decizii, exerci'
care garanta, plintre alte lucrwi, libera lor exprlmare si asociere. Doctrina
tarea putelii politice era relativ vizibila: interventille $i argurnentele partici
despre arcana impelii s-a transiomlat In principiul n~odern al secretului
panpIor puteau :fi vazute ~i auzite de cei care se adunasern laolalta ~i to? ceoficial, iar aplicarea ei a fost limitata 1a acele chestiwli considerate vitale
tatenii aveau un drept egal de a-~i face auzite opiniile. Adunarea constituia
pellb-u securitatea ~i stabilitatea statului.
un tip distinct de sfern publica, in -care caracterul public (sau vizibilitatea)
bl aceste pdvinte, ca $i in altele, puterea a fost facuta 111ai vizibila si proputerii se baza pe capacitatea indivizilor de a intra 111 dezbatere unii cu alpi '
cesele de luare a deciziei au devenit mai publice, de~i aceastatendinta maintJ'-un loc comun $i de-a lua decizii colective prin ridicarea m~niJor sau prinjora nu era niei unllorma, nici completa. Cei care detineau pozitii de putere
tJ--<:J proceduci asem~l11atoare. (Uneori se luau bile de votfolosindu-se bud?
au gasit noi modwi de a mentine secretu19i noi temeiuri penb'u'a 0 face. Au
de ceramici, dar este de presupus cit voturile erau de obkei estimate doar
fost inventate noi fOlme de putere invizibila ~i de guvernare ascunsa - de
cu aproximatie.)5 Desigur, adunarea greceasca. c1asic~ era 0 sfera publica '
la activitapIe impenetrabile ale serviciilor de securitate si ale organizatiilor
paraInilitare pana la nU9carea $i atitudinea politicienilor in spatele usil~r Inla care accesul era relativ limitat doar barbapi atenieni care aveau peste
chise. Ilmitarea invizibilitatii putelii nu a facut puterea complet \~zibila: dimdouazeci de ani erau lasati sa participe, iar femeile, sdavii $i "metecii" Go- 'I
potriva, exercitarea puterii in societiitiJe moderne ramane, in multe modacuitorii care nu erau atenieni) erau, printre aljii, excln~i. Dar aclnnarea ilus- 1
litati,
inviluita de secret 9i ascunsa privirii publice.
tJ'a faptul cii democrapa antica, ca forma de guvernare, implica 0 anumita '
obliga~e a vizibilitatii puterii, 0 obligape care, deseOli, lipsea din celelalte sis- .
Publiculnelocalizat: ascensiunea caractemlui public mediat
teme de guvernare.
'!
In state]e monarhice tradi~onale din Europa medievala ~i de la incepu, ;; ,:
tul celei moderne, afacelile statului erau conduse m cercurile relativ mchi ~,!
Pe fundalul acestor distinctii, vreau acum examinez modurile in care
se ale Curjii, in moduri care erall in mare masura invizibile pentru majod ~' dezvoltarea noilor mijloace de ~omunicare . . : incepand cu imprimeria, dar intatea supu~ilor, Cflnd regii, pdnpi ~i staparui apareau in fata supu~ilor lor, ei :
cluzand ~i mijloacele electronice de comunicai'e mai recente - a reconstituit .
o faeeau pentru a-9i afirma puterea in mod public (vizibiJ), un penb'u a face .~' graniteIe dintre viata publici 9i cea pIivata.Cum ar trebui sa intelegem impublice (vizibile) fundamentele pe care se baJ,llu deciziile $i politicile lor. Apa .,. , pactul mass-media asupra natwii caraeterului public ~i asupra relatiei dinriMe lOr publice erau evenimente puse in scena ell gIija, pline de pompa ~i ;~
tre I!utere $i vizibilitate?
de ceremonie, in care aura monarhului era in acelasi timp manifestata si i,
Inainte de dezvoltarea mijloacelor de comunicare, caracterul public a1
afinnata. Caracterul ptlblic nu viza exercitarea putelii; ci exaltarea ei. In Pl~ '~: in9!vizilor sau al evenimentelor era legat de hnparta$irea unui loc com un ,
mele scrieJi teoretice clespre raison d'etat, caracterul privat a1 proceselor ' " ':-Uff eveniment a devenit public fiind pus In scena in fata unci p1uralitati de
de luare a deciziei era de obicei justificat recurgandu-se ]a arcana impelii - ~ ~ indivizi care erall prezen~ fizic la apaJi~a lui - de pilda, in manh~ra ill care
aclid. doctrina secretului de stat, care sus\inea cii puterea printului este mai
0 execu~e publici din EW'opa mediev.ala se desfaf?w-a in fa~ W1U! bTfUP de
d:
..0
sa
JOHN B. THOMPSON
122
spectatori care se adunasera in piata Voi numi acest lucru "caract~rul p.llblic traditional al coprezentei". Acest tip traditional de caracter public a dezvoltat, si ~ra constituit din, bogati a referinte10r simbolice specifica interactiunii f~ta ill fata. Era un caracter public care implica, ill acela~i timp, vazw
~i auzul: deo~triva apari~a vizuala ~i cuvantul rostit evenimentul public era
~ spectacol care, pentru acei indivizi relativ putini, prezenp intiunplator la
aparipa It, putea fi vazut, 'auzit, poate c~iar mirosit sau .s~np~ i~tr-un anumit mod. In plus, illtrucit caracterul public al coprezente1 tmplica adunarea
laolalta a indivizilor illtr-un loc comun, el are un caractet ill mod esential dia"
logic. Indivizii care vorbesc sau acponeaza illu"-O astfel de ~e 0 fac ill .faj:a
altora c.are pot contribui, ill principiu, la eveniment, fie vorbmd, fie manifestand ~te tipuri de comportament de spectator (protestand, fluienmd, aplaudfmd ac1amfmd etc.), chiar daca de obicei nu 0 fac.
'
Dezvoltarea mijIoacelor de comunicare a creat noi forme de caraeter public care sunt destul de diferite de caracten~ public tradiponal al coprezentei. Trasatura fundamentala a acestor noi fonne este faptul ca, 0 data cu cr~
terea disponibilitapi car.e.devine posibila prin mass-me:Jia, caracterul pub~ic
al indivizilor al actiunilor sau al evenimentelor nu mm este legat de Impm'tlisirea unui CO~lun. 0 ac~une sau un eveniment pot:fi facute publice iiind
~egistrate ~i transmise celor care nu sunt prezenp fizi:: ill. momentul ~i in
locul producerii lor. Actiunile sau eveninlentele pot d~bandi Wl car.acte~ public care este independent de capacitatea lor de a fi vazute sau auzlte direct
de 0 pluralitate de indivizi coprezenti Dezvoltarea nujloacelor de comW1i- ,
care a dat nastere astfel unor forme noi de "caracter public mediat", care au i.
capatat unTO! tot mai important in lumea moderna. Aceste noi forme nu au
inlocuit in intregime rolul caracterului public traditional al coprezentei. Forrna tmditionalil ramane 0 trasatura importanta a societaplor moderne, a~a .
cwn 0 atesm importanta permanenta a adunfuilor publice, a demonstratii- .,.
lor de masa, a dezbateriIor politice in situiuile fata 1n fai din parlamente ~i
asa mai departe. Dar, pe masudi ce noile mijloace de comunicare au devenit mai pau-unzatom-e, noile forme ale caracterului public au inceput sa completeze ~i, treptat, sa extinda, sa transfomle ~i sa inlocuiasd fonna tradip~
nala a caracterului public. sa exan1inarn acum pe smrt unele faze ale acestel
dezvolmri si unele forme de caracter public mediat care ii sunt proptii.
Ascensiunea imprimeliei la Inceputul Europei moderne a creat 0 noua
fonna de caracter public, care era legata de particularitap,le cuvantului tipatit si de modutiJe sale de producere, difuzare ~i apropriere. Ca toate formele
de ~aracter public mediat, forma cream de cuvantul tipallt a fost separata
ioe
Media i modemitatea
123
de irnpartii~irea unui loc comun: 0 data cu aparitia imprimeriei, actiunilor

sau evenimentelor Ii se putea conferi un caracter public in absenta indivizilor coprezenti. Astlel, cuvantul tiparit a fost folosit de la Inceput atat ca
mijloc al proc1amatiilor oficiale facute de reprezentantii statului, cat ~i ca
mijloc prin care gTUpurile de opozitie puteau evidenpa actiuni ~i evenimente care altminteri ar fi trecut neobservate: ambele erau mijloace de a constitui tenomenele ca publice pentru indivizii care nu erau prezenti fizic la
producerea lor. Ace~ti indivizi formau 0 colectivitate - un public cititorcare nu era localizam in spatiu ~i timp. PubJicul cititor nu era 0 comwutate
in sensulwaditional al grupului de indivizi care interactioneaza unii cu ceilalp in intalnirile fata ill fata. Era mai degraba un public neloca1izat~i era d~
finit nu de existenta sau de posibilitatea interacpunii fata in tata intre membili sm, ci de faptul ci membrii sill aveau acces la tipul de caracter public pe
care nf;'kea posibil cuvantul tipmt
Desigur, urili membri ai publicului cititor au interactionat unii cu a1tii in
locuri comune. Societatile de lectura, c1uburile, cafenelele ~i celelalte medii
au ofeIit locuri in care indivizii se puteau intillni ~i puteau discuta ce au citi~ a~a cum a aratat Habermas. Dar ar:fi in~elator sa sugeriun ca aceste caractetistici particulare ale receptiirii ~i ale aproprietii matetialelor tipante
la Inceputul Europei moderne erau definitorii pentru tipul de caracter public pe care il :mcea I)()sibil implimerla Deoarece caracterul public al cuvantulu.i tipant s-a extins mult dincolo de locurile specifice In care unele dintre
matetialele tipante, precum lucrarue literare ~i periodicele politice, erau discutate de wui dintre destinatarii lor, im- publicul cititor nu coincidea cu grupul relativ select de indivizi care se intalneau in aceste locuri pentru a discuta ceea ce au citit
Caracterul public.creat de imprimerie nu a fost doar separat de lmpartiisirea unui loc comtm: era si decuplat de tipul de schimb dialogic specific
co~versatiei farn in fata. 0 d~m cu ascensiunea imprimeriei, actul de a face
ceva public a iost separat, in principiu, de schimbul dialogic al acte10r de
vorbire, ~i a devenit din ce in ce mai dependent d~ accesulla mijloacele de
producere ~i de transmitere a cuvfmtului tipant In mod similar, actul de a
fi martor sau de a afla despre ac\iuuile ~i evenimentele publice a fost separat,
in principiu, de rolul unui participant potential ill interactiunea fata in fata
Putem afla despre ac~uni sau evenimente citind despre ele, iar activitatea
cititului nici nu cerea, nici nu Ii permitea de obicei cititorului sa-~i c-amunice
opiniile indivizilor in1plicati in producerea ac~unii sau a evenimentului llU~aI.
eu alte cuvinte, rela~a dintre produc1.tOlii de materiale scIise ~i destinataIii
124
JOHN B. THOMPSON
Media i modemitatea
125
lor- era fundamental 0 relatie de cvasiinteractiune mediata, iar tipul de carae.~. '. Totu~i, 0 data cu aparitia imprimeliei, Iegatura clintre caracterul public ~i .
ter public creat de cuvfultul tipant era de:fini~ in parte: de aceasta relape...perceperea plin simtuli a fost transfonnati 0 actiune sau tm eveniment puDe~i am accentuat distinctia dintre caracterul 'pliblic traditional al co-teau acwn dobandi un statut public pentru cei care nu erau prezenp la 10:' cui producetii lor ~i care nu aveau posibilitatea de a Ie vedea sau auzi. lfr
prezentei ~i noua forma de (aracter public adusa de tipar, este, de asemenea,
gatura dintre earacterul public ~i vizibilitate a fost astfel atenuata: 0 acpune
important sa recurioa~tem ca, in conditiiJe istorice ale Europei de la ineepusau un eveniment nu trebuiau sa fie literalmente viizute de indivizii pentm
tul pelioadei moderne, aceste doua forme de caracter public s-au suprapus
care acestea au fost publice. in plus, indivizii care executau acpuni pub lice
in mod complex. Unele actiuni sau evenimente care au fost infaptuite ori
sau
participau la evenimente publice nu-i mai puteau vedea pe acei indivizi
f'rau petrecut in contexte de copre7.eni, au fost facute mult mai disponibile
pentru care acpunile sau evenin1entele au fost, sau w-mau sa devina, fenoprin inregistrare sau descriere pe suport tipant Astlel, acpunile sau evenimene publice. Trebuia ca ei sa ac\ioneze orbe$te, in sensul ca publicul cimentele au dobfuldit un nou tip de caracter public, care nu munai ca a comtit~r
nu era in campullor vizual. Dar legatura dintre caracter public ~i vizipletat caracterul public al coprezentei, dar I-a ~i transformat treptat, astbilitate,
de~i atenuata considerabil, nu a fost eliminata: ea a fost proiectata
fellncat indivizii care acponau In contexte de coprezenta ~i-au Olientat t9t
prin prisma imptimeliei. Caci practica cititului a implicat folosirea vedetii,
mai mult comportamentul spre cei care fiiceau parte din pllblicul eititor. In
iar
materialele tipante contineau de obicei reprezentlli vizuale, produse plin
plus, de~i relapa dintre prodlicatOlii materialelor serise ~i destinatarii lor nu
intennediul
xilogravutilor, litografiilor ~i al tehnicilor similare, pentru a C0111avea un catacter clialogic, procesul de receptare ela impletit cu diferite fonne
pleta
cuvantul
tipatit
de comunicare dialogici ili?a cum am observat in capitolele anterioare, carPfula acum am urmalit sa identific unele dintre trasatwile formei capIe ~i pamfletele erall de obicei citite Cll voce tare indivizilor care se adunaracterului
public rnediat, creat de impIimetie, ~i sa disting aceasta forma
sera laolalta pentru a auzi cuvan.tul selis. Caracterul public creat de Cllvande
caracterul
public traditional al coprezentei. Dar ce trebuie sa credem
tul scris era astlel facut disponibil, in contextele de coprezenta, indivizilor
despre
formele
caracterului public creat de alte tipUli de comunicare mecare nu posedau abilitatile necesare (capacitatea de a citi) care Ie-ar fi dat
diata? in ce mod a fost transformata natura caracterului public de dezvoltaun acees direct la el. Numai treptat practica cititului cu voce tare a hisat loe
rea, in secolul XX, a mijloacelor de comw1icare bazate pe electronica? Sa ne
tipului de practica a cititului care este obi~nuit astazi - adica practiea de a citi
coneentram atenjia asupra televiziunii: care sunt tI-asatwile formei caractedoar eli ochii ~i fara mi~area buzelor, a cititului in tacere ~i pe cont propliu.
rului public creat de televiziune?
~adar, nwnai treptat nona forma a earacterului public creata de cuvantul
Ca ~i in cazul imprimeriei ~i al celorlalte mijloace de eOl11unicare, teletipant a fost disociata de interactiunea conversationala caractetistica mulviziunea sepaJ.-a caracterul public de llnpill:ta9irea unui loc comun ~i de cotor contexte de r e c e p t a r e .
.' . municat'ea dialogica specificii interacpunii fata in fata. Dar televiziW1ea, in
Mai exista un aspect sub care noua fonna de caracter public diferea de
virtutea bogatiei vizuale a referi.n\elor ei simbolice, stabile~te 0 relajie nOLta
caracterul public traditional al coprezentei: ea atenua legatura dintre cat'ae~i distincta intre caracterul public ~i vizibilitate. Ca ~i cinematograful, teleterul public al actiwlll'sau evenimentulci ~i perceperea lui plin simtwi. in
viziullea acce.tueaza in mod special simtul vedelii; refelin\ele auclio se comcontextele de coprezenta, caracterul public este legat nu doar de sehimbul
bina cu referinte vizuale pentru a produce 0 imagine audio-vizuala complexa.
dialogic al actelor de vorbire clintre indivizii care imparta~ese un loe comun,
Televiziunea da astfel posibilitatea participanPlor sa vada persoane, acpuni
ei ~i de capacitatea indivizilor de a se vedea ~i de a se auzi unii pe altii, de a
~i evenimente, $i in acela$i timp sa auda cuvantul vorbit $i celelalte sunete.
vedea ~i de a auzi acptmile sau evenimentele care, Plin faptul eel s-au intfunCaracterul public al persoanelor, actiunilor $i evenimentelqr este cuplat din
plat sau au fost executate in fata celor coprezenti, dobfuldesc un statut punou eu capacitate a lor de a fi vazute sau auzite de ceilalji. In epoca tele"iziblic. Ceilalp sunt spectatOlii care sunt martoti la producerea actiunii sau a
unii, vizibilitatea in sensul restrans al vedelii - capacitate a de a :Ii vazut cu
evenimentului; vazandu-l ~i auzindu-l, ii pot atesta existenta. Caracterlll puochii - este ridicata 1a un nou grad de insenm;itate istOlica.
blic a1 ac~unii sau al evenimentului este, astfe1, inradilcinat in per.cepUa pl1n
ReJIIDOind leg,lillra dintre caracterul public ~i vizilJilitale, noua f0I111<1 de
caracter public creata de televiziune este oarecum similara caracterului
simtuIi a eelor coprezen\i.
JOHN B. THOMPSON
126
public tradilional al coprezentei. Dar existii diferente importante. in primul

rand, acliunile$i evenimentele care pot fi vazute la televizor sunt vizibile
pentru 0 serie mult mai mare de indivizi care se afia in contexte diverse si
dispersate: intr-ade~ar, factorul de diferenta este amt de mare - irnaginlle
televizate pot fi vazute astazi de milioane de oameni la 0 seala globala, spre
deosebire de sutele sau, eventual; de miile de oameni care.pot:li martorii
unui evenirnent intr-un context de coprezenta - in<illt ar :Ii destul de inselator sa suged'ull cit politica in epoca televizi~ii este asemanatoare cu tiptU
de practici teatrala caracteristic curtilor feudale. Caracterul de spectacol a1
multor evenirnente politice care apar astazi pe ecranele televizoarelor noastre poate sustine 0 asemanare superficiaIa cu practicile de cUlte din trecut
Dar conditiile in care liderii politici de astazi trebuie sa incerce sa se infa9~eze ~i s~i administTeze vizibilitatea sunt radical diferite de tot ceea ce Intampinau regii, nobilii ~i printii Evului Mediu.
Mai exi~t:a un al doilea aspect sub care forma caracterului public cream
de televiziune difera de caracterul public traditional <:ll coprezentei: televiziunea creeaza un camp al vederii complet diferit de cel pe care indivizii 11
au in intalnirile lor cotidiene Ul ceilalti. Cfunpul televizual este, desigur, mult
mai extins ca amploare, dfmdu-le indivizilor posibilitatea de a vedea fenomene care sunt foarte indepartate de locurile in care ei isi destasoara viata
de zi cu zi. Este, de asemenea, un drrnp in mare parte focanzat in' modalit~ti
afIate in afara controlului lor. Pentru ca pIivitorul nu este liber sa aleag~
unghiul de vedere ~i are un control relativ mic asupra selectarii materialului vizibil. Dar insu~i faptul ci indivizii sunt capabili sa vada fenomene care
sunt foarte indepm:tate de contextele vietii lor de fiecare zi, oridt de mult
ar:li conduse ~i controlate campurile veclerii de cau-e cei irnplicati in producerea mesajelor televizuale, este ceva care distinge tipul de caracter public creat de televiziune de eel existent anterior.
A p-eia diferenta prive~te ceea ce am putea numi "direclionalitatea" vederii. In contextele fata in fata, indivizii pot, in principiu, sa Sf vada unii pe
altii. Chiar ~i in marile adunari in care lill vorbitor se adreseaza unui auditoriu format din mii de oameni, spectatorii pot:li viizup de vorbitorul care este
vazut de ei. Totusi, in cazul televiziunii existii in mod esential 0 unica directie a vederii. Indi~i care apar pe ecranul televizorului p~t fi vazup de privitorii pecare ei nu Ii pot vedea; privitorii, in schimb, Ii pot vedea pe indi
vizii care apar in fata lor, dar rmnan invizibili pentru ace~tia din urma. Tipul
de caracter public creat de televiziune se define~te astfel printr-un contrast
fundamental intre prod\lcatori ~i destinatati in ptivinta vizibilitiipi ~i a invizibilitatii lor, a capacitatii lor de a vedea si de a fi vazuti.
127
Dezvoltarea televiziunii a creat astfel 0 nOlla forma de caracter public

care implica LU1 tip distinct de vizibilitate, des1.ul de difelit de caracterul Pll~
blic traditional aJ coprezentei. Ea difera in anumite pIivinte si de 'forma caracterului public mediat cream de cuvantul seris. Daca a~eI~ in minte distincpile dintre diferitele fomle de caracter public, putem evita confuzia care
provine d~ in~ercarea de a folosi un singur model de viata publica pentm
a evalua tipunle de caract~r public create de noile medii de comunicare.
Pentru a aprecia insernnatateaacestei coniuzii, sa ne intoarcem pentru 0
clipa la argumentele lui Habermas privitoare la aparitia si transformarea
sferei publice burgheze.
' ,
Descri,indascensitmea sferei publice burgheze, Habennas atribuie, dupa
cum am va.zu~ un r01 important imprimeriei. Cuvantul tiparit, exprimat in
principalip saptanlanalele moraktitice ~i in peliodicele politice de la ince. putul secolului al XVlll-lea, a jucat un rol erucial in stimularea dezbaterii intr,e indi~. ?ar, daca r~citim cu atentie lucrarea lui Habermas, yom ajunge
sa conslderam, ered, ca Habermas nu era i.l1teresat de implimerie ca ataI-e,
de caractelisticile distinctive ale acestui mod de comunicare si de tipurile
de relatii sociale stabilite de e1. Madul sau de gandire in lega~ra cu iillprimeria era format de un model de comunicare bazat pe cuvantul vorbit presa
periodica era parte dintr-{} conversatie inceputii ~i continuata in spatiile comune ale sociabilimtii burgheze. Presa era impletita atat de strans ~ viata
clubwilor ~i a cafenelelor, incat nu putea fi separata de ea: "Una si aceea~i
discupe transpusa intr-un mediu difelit era continuata in scopul de a re~
tra, prill citit, in mediul conversational OIiginar.'o Astlel, de~i presa a jucat
un rol crucial in formarea sferei publice burgheze, cea din mma nu a fost
conceptualizata de Habermas In relatie ell ilnplimeria ci in relatie cu conversatiile fati in fata stimulate de ea In aceasta plivinta, desclierea pe care
Haberma..t; 0 face sferei publice burgheze poart.a Ul-ma conceptiei grecesti
c1asice despre viata publica: saloanele, cluburile ~i cafenelele 'di.n Paris '~i
Lomira erau, in contextul Europei moderne timpwii, echivalente cu adUl1arile ~i piete1e Greciei antice. Ca 9i in Grecia antidi, in EUl-opa moderna sfera
publica s-a constituit mai ales plin vorbire, plin cantarrrea difelitelor argumente, opinli ~j puncte de vedere in schimbul dialogic al cuvintelor vorbite
mtr-un loc impart.a~it.
Nu este dificil vedem de ce, avfmd in minte conceptia despre sfera
publici, Habermas a fost lnclil1at sa interpreteze impactul mijloacelor de comunicare mai noi, pre(Um radiuul sau te1eviziwlea, mai ales in tenneni negativi. Acest lucru nu se c1atoreaza cloar faptului di industliile mass-media devenisera mai co~nerciale ~i utilizate in interese particulare, ci ~i faptului di
A
sa
"
128
JOHN B. THOMPSON
Media :;i modemitatea
tipul de situa~e a comunid'uii pe care ele au creat-o, m ~?fe receptarea pr~

,
129
duselor mass-media devenise 0 fonna de apropriere piivat'ij, era iQarte dife' ~<=.?lul aI ~~le~, 1:1C~nifestarea spectaculara a puterii a dat nastere unor noi
rita de sdllinbul dialogic care avea loc mtre indivizij tare'se adtmau laolaIta
~r:~~ d~ diSclPlil:a ~.1 de supraveghere care s-au infiltrat tot l~la.i mult ill dim c1uburile si cafenele1e de 1a Inceputul Europei moderne. 8 Habermas re.ell.e e.~ ere ale ~etil. An:nata, $Coala, mchisoarea, spitalul- acestea si aJte
CLmo~te, de~igur, ci radioul ~i televiziunea creeaza noi forme de COl1versaIllStitutil au foloslt tot mar mult mecat1ismele subtile ale put " b' 't
tie - dezbatelile Tv., discutiile
televizate
al1trenarnen~
n.::: A_ d'
azamecae pe
,
.s.a.m.d. Dar aceste noi fOlme de CQn.
d disciplina,
_ observatie
.' . ' mreoish-..
t>,
c1...l e. I\i:1SPc1.ll
lrea em
acestor
~ersalie, arglli11enreaza el, nu SWlt deloc comparabile eu dezbatel'ea cliticon~~me a at na~t~re t:l eptat unw tip de "soeietate disciplinara" m
..
ra~onala care era proprie sferei publice burgheze. ,,Astazi, insa~i conversablli~tea c~lor putini de catre cei multi a fost inlocuita devizibilita~are ~Zltia este administrata,,9, iar dezbaterea activa intre eetateni informati a fost
m~l!i de eatr~ eei p~~ni ~i in care desfa~urarea speetaculoasa a PU~:l~jes~~
inloeuita eu aproprierea privata a unei conversapi purtate in num~le lor.
vel at1e a fost mloeUlta de puterea normalizatoare
.. ..
'
B
It t 1 . .
a pnvml.
Totu~i, nu vom ajunge 1a 0 mtelegere satisfacatoare a naturii vie~i pu" oucau a 10 OSlt 0 mlagine frapanta pentru a caractenza
ta - 1
blice In lumea moderna daca ramfulem fideli unei coneep!i.i despre carac~: dintre putere ~i vizibilitate: Panopticon. In 1791 Jeremy B a~as J e aterul public esen~aImente spapala ~i diaIogica $i care ne obliga sa interpre~licat un proiect de penitenciar ideal, pe care I-a numit Pat10pticO~~I2
putUn procesul aflat in permanenta ere$tere al comunicmii mediate ea pe 0
Itltr:ved;a. ~.diklire c~:c~ara care avea In mijloc un turn de ob~erv:~el~~
dldere istorica din starea de gra\ie. Aderfu1d 1a no\'iunea traditionala de cadurile c1~oo.lIb;ldau ~traJtUte de ce1ule, separate mIre ele plin zidmi. C~luiele
racter public in sensul de eoprezenta, Habermas s-a lipsit de m.ijlocll1 de a
UJTIlau s~ ar a o~a ferestre: ~na spre inteJioJ~ care dadea spre turnul de
intelege noile forme ale cm'acterului public create,de media: elle vede pnn
observape, cealalta spre extenor permitand 1 ..." , _ d'
,
. 1110de1.luW
1 '
. al',m vreme ce tocmm. acest moe1eI trad'IlionaI a fost - D
' acestel structwi arhiteetw-ale lmice Wl
ummll
sa pan un
lentiIa
traelition
atonta
sl'ngur
- am
1 ee1ula..
lnIoCllit IO 0 data Cll d~zvoltarea noilor mijloace de comurllcare - i~cepfu1d cu
Lur u1
tTal
, S U P I aveg letor din
n d c~n pu~a ~uPur:e 111ai ~ulti depnup unui control permanent Fieimprimeria, dar- incluzfmd, cele mai recente forme ale comunicitii electrocare etinut I?chivs ~Igur ~ ~:lula, poate .fi vazut in pennanenta; orice actinice - si fenomenul caract:eruIui public s-a desprins de ideea unei conversatii
~me poate fi vazuta ~~ ur~lar?ta ge un supraveghetor care ramne nevazu't
dialogice intr-un loc imparta!?it. EI a devenit despa~alizat ~i nondialogic, ~j
In plus, deoarece .depnup.i ~tiu ca acpunile lor pot:fi mereu vazut hi -d :
este tot mai mult legat de tipul distinct de vizibilitate produs de ~i realizabil
nu StUlt observap in :fiecar-e eIipa, ei I$i vor adapta m eonformi~t~ c~ ac~~
plin mass-media (in special plin teJeviziune).
fapt COl11po~-tam~n.tuJ ~~.vor actiona mtotdealU1a ea ~i cum ar.fi observati EI'
D~ca abordarea :Ie~ol.tata aid ne da posibili~te~ de a elimi~apr~~l~
sunt SUpU~1 unel sltuapl de vizibiIitate c - . vfu'
", .
mele merente descnem lUI Habermas, ea ne ofera ~I 0 perspectiva cnti.ca
aputerii.
ar e aSlgura , ncponarea automata
asupra operei unui alt teoreticiat1 influent a1 socialului, Michel Foucault Spre .'
Foucault priveRte P
ti'
deosebire de Habennas, Foucault nu discuta direct natura mijloacelor de
oarecum id.iosincr~ti ~op ~O~Ul n~ ~oar ca pe 0 paroLe ~lgenioasa, de~j
comunicare $i inlpact.ullor asupra societatilor moderne. Dm- Foucault a'dezXVIII-lea'
c.a, a W1Ul 11 an ~ }u~eetw-al de la Sfar$ltul secolu1ui al
vol tat, in A supraveghea ~ a pedepsi $i in alte ]ucran, un argument distinC'putere cfu~o~:~~n mo~el ge~ral1Zabil pentru organizar-ea rela~ilor de
tiv despre organizarea puterii in societa?le moderne $i despre rela\iile sc~
ticism" _ a o 't ' e m~ .er?e. ~est.n:odel ~ eeea ee el nume$te "panopbiitoare dintre putere si vizibilitate. lI ArgLUnentul exprimat succin~ e acesta:
t .. T
en 0 adeval ata al~el nativa la pnme1e forme de exercitare a
. "1e 1\lmll.. an ti'ce ~I.]'anCIen
. regIme
,. erau 'socletil.~i
. ,. al
pu em
el a completat SI a in10cuit pJimpje o~me, as t:fiel'mca~
111
tot
SoCletap
. e speetaco1U1ill:.
l11ai
multerepta~
sii . a1 ... ,.'. ,...
exercitarea puterii era legam de manifestarea publica a f0l1ei $i a superiOlide eli . lin'/~ edt e Vl~p.i ~ocla1e, I11dlVlZll e,rau tot l1:al mult sllpu~j tiplUilor
.,
..
1
.
E
.
d
'
.
.
.
'bili'
'
.~ III
, ,mcJlisoar-e.
tapl suveranu Ul. ra un regnTI e putere m car-e Pllpru erau VlZI
pentru , _ I d' SCIP
. " a SI. e SUpl
. aveghere
" care
, erau mtr-adevar ii0IaSlle
multi $i In care vizibilitatea celor pu~ni era folos!ta ca qilj10s de exercitare '. ~~~IZ11 sunt tot n~~ mult prm$l m~'-ul1 no~ sistem de putere, to care vizia putelii asupra celor mul~ - in masura in car'e, de pilda, 0 execupe publica ,. t ' t !Xl ea_ este l:~Jj~~: [~e COl1trOJ. ~1 n~ m~ sunt mm-tOlii 11I1Ui mare specdin piata devcnea un speetacol in cm-e 0 putere suverat1a l~ilua revan~a, re:co caJAe se ~~a~~aJ ~1lJ] fala 1?1~ Cl 111m cm-and obiectele priviJilor multiple,
afmnanc1 gloria regelui prin cllstrugerea supusului rebeL Dm-, incepand din I le,are_ ~e lllC~ucdl$eaza ~l care, pnn exercitarea cotidiana a supravcgherii in,
., at1lI a nevolae spectacoJ.
'
U
;:n:
' .
:r
JOHN B. THOMPSON
130
Dezvoltfuld acest argument Foucault a atras atentia asupra unei serii

de probleme care au 0 legatura directa cu organizarea sodala a puterii. Analiza ascensiunii inchisorii ~i a modurilor in care metodele de disciplina ~j de
supraveghere difera de formele tradi~onale de pedeapsa ~i de control social, este extrem de perspicace. Dar sugestia sa, potrivit careia Panoptironul ofem 1m model generalizabil pentru exercitarea putelu In societaJ:ile moderne, este mult mai putin convingatoare. Desigur, exista unele orgaruzapi
In societatea moderna care se bazeaza pe metode de supraveghere: in special politia, serviciile militare ~i de securitate, dar ~i alte agenpi ale statului
~i unele organizatU private care se ocupa in mod obi~nuit cu strangerea de
informatii. In plus, este dar ca mijloacele de comunicare au fost folosite in
scopul supravegherii; trebuie doar sa ne reamintim de rolul putelu militare
in dezvoltarea noilor tehnologii de comunicare, pentru a ne convinge de
acest aspect 13 Dar insemnatatea supravegherii poate :Ii exageram; ~i ar:li destul de in~elator sa ne concentram atentia exclusiv asupra activita?lor de supraveghere, neglijand in acela~i timp noile forme ale caracterului public
create de mass-media.
Daca Foucault ar:li examinat mai atent rolul mijloacelor de comunir.are,
el ar :Ii putut vedea faptul di ele stabilesc intre putere 9i vizibilitate' 0 relatie
('.are este destul de diferita de cea pe care 0 implica modelul Panopticonului.
Daca Panopticonul face ca multi oanleni sa poata :Ii vamti de catre pupni ~i
II pennite puterii fie exercitata asupra celor multi, supunandu-j 1mei situaj:ii de vizibilitate permanenm, dezvoltarea mijloacelor de comunicare ofem
un mijloc prUl care multi oameni pot aduna infonnapi despre putini ~i, in acela~i timp, pupni pot aparea in fata celor multi; datoIita mijloacelor de cornunicare, cei care exercim puterea, mai cW'fmd derat cei asupra carora este
exercitata puterea, sunt in principal supu~i unui anwnit tip de vizibilitate. Dar
acest nou tip de vizibilitate mediam este foarte diferit de tipul de spectacol
pe care iI discerne Foucault in lwnea antica ~i in l'ancien regime. Aceasta
deoarece vizibilitatea mdivizilor ~i a actiunilor este acU111 separata de irnparta~irea 1mui Ioc eomun ~i, astfel, disociam deconditiile 9i constrangelile ifr
teracj:iunii fatain fata.
sa
Managementl.Ii vizibilimpi
Natura schimbatoare a caracterului public - de 1a caracterul public traditional al coprezentei pana Ia fomlele variate de caracter public mediat care
prevaleaza astiizi - a alterat profund concli1ille in care este exerdtata puterea
politica. Putem 1l1cepe sa expunem implicatiile politice ale acestei bansfor-
131
I~~ examinand modurile in care cei care exercita puterea politica incearca
S~-~l adrninistreze vizibilitatea in fata celorlalj:i. Nu este nimic nou in faptul
. . ca guv~rnanti~ ~i liderii politici i~i construiese propIiile imagini ~i i~i conIroleaza propna prezen~e: managementul vizibilitatii este 0 arm politica
veche. Dar dezvoltarea l11lJloacelor de comunicare si, prin aceasta transfor. . mru:.ea ~aturii vizibilitatii, au schimbat regulile pra~ticaru aceste{ arte.
,'~ Inamte de dezvoltarea impIimeriei si a celorlalte forme de media cond~.0t~rii politici. i~i puteau, de obicei, fu~ta activitatea de conducere ~ vizibilitatn la cercmile relativ incruse ale adunaru sau ale Curtii. VIZibilitatea cerea co~r~zenta: 0 ~rsoana put~a fi virum doar de cei c~ care imparta~ea
ac~ea~. s~turu:e ~papo-~~?=porala. Astfel, imparatii, regii, prinjii, lorzii ~i ceilalp d~~naton aI p~t~ru l~l puteau concentra efor.turile asupra administrani
propnel prezenrnn m fata celor eu care mteractionau in situatiile tam in
f~ti. Pu~~~ lor era f~l-r.na~ in principal, din membrii elitelor guv~rnan~ sau
dill mdiVlZll care particlpau la viata sociala a Cllrtii: ruai ales cu acesti indivizi ei interactionau in viata lor de fiecare zi, ~i c~tre ei isi indrepta~ comportaruentul public.
.,
Existau ocam in care conducatOIii apareau in tata unui public ruai DUm~ros, incluzand, plintre altii, pe unii dinb-e supu~ii pe care Ii guvernau.
Printr~ ~ceste oc~i se numarau evenimentele publice majore precU111 incoronanle, funeraIi~e regale ~i mar~urile victOlioase. Pompa ~i ceremonia
unor astfel de ocaZll, extravaganta hainelor si a ambiantei distanta fam de
ofigtlt(i care putea ~ vazum, dar nu putea fi ~uzita, atinsa ~u pri~ta ~ un
egal, toate acestea faceau ca conducatorul sa se men tina la distanm fam de
supu~ii Sai, dandu-le totodata temporar posibilitate~ de a-I vede~ si de a-j
celebra existenta intr-lm context de coprezenm. Mentinerea unei distante
atesta :ar~c~rul ~cru a1 puterii. Conduditor~ se atl~ mai presus - atat literal, cat ~l sllnbolic - de supu~ii pe care Ii guverna, iar existenta lui era in
aceIa~i timp muritoare ~i divina. 14
'
Totu~i, pentru majoritatea indivizilor din societatea antica si din cea medievaltt, conduditorii foarte puternici erau foarte rarvclzuti 'daca aceasta
se ~~pla ~eoda~. I~divizii care trruau in zonele rurale ~~u In regiunile
perifence ale 11l1penlllm sau ale regatului aveau rareoIi ocazia de a-I vedea
Re ~p~at s~u pe rce in ~arne ~i oase. Cu excep~a dilatoriilor regale, care
erau mtfun~latoare ~l re1ativ rare, ce1e mai multe dintre aparipjle publice ale
m~n~h0~1 a~eau loc ~ cen~~ul politic - in silile ~i curple palatului sau pe
_strazlIe ~I mpletele capltalei. 1o In regiunile periferice, indivizii puteau de obicei sa participe la festivalurile care celebrau existenta rnonarhului fara sa-I
:fi vazut vreodat~l in persoana. In timpul primelor seeole de dupa H:;stos, de
132
JOHN B. THOMPSON
133
pilda, cultulimparatului roman s-a dezvoltat in ord~ele din Asia Mid. ~i fescial inlportante. I'yfai intai, de la inceputul secolului al XIX-lea a existat 0 expansiune masiva a munarului de oameni capabili sa primeasca mesajele
tivalUlile populare erau ocazii de celebrare. Dar acel'te culte ~i festivalUli .
erau fixate si se destasurau de cele mai multe 011 in absenta imparatului - _.' . mediate. Astlel, cei care se ocupa acum de managementul vizibilitapi trede apt, nici'un imparat nu a vizitatAsia Mica In timpul prir~ului secol dupa
buie sa se lupte eu 0 serie de destinatati care este cu muIt mai mare - amt
HlistoS.16 Un individ care participa la un festival din provincie putea vedea
ca numar, cit $i ca raspandire geogra:fici - 9ecit cea cu care se luptau lidetii
politici de la 111ceputul Europei moderne. In al doilea rand, dezvoltarea teun cortegiu de preo~ locali ~i de denmitari imbdica~ In purpura ~i, po ate,
leviziunii a pus din nou accent pe importanta vizibilita~ in sensul restrans
$i ca~va delega~ din ora$ele Inconjuratoare, dar ar:fi fostfoarte improbabil
a1 vederii (adici de capacitate de a fi vawt cu ochii) , de~i vizibilitatea este
sa-1 vada chiar pe imparat
acum desprinsa de imparta$irea unui loc eomun. A~adar, apari~a vizualii a
o data cu dezvoltarea noilor mijloace de comunicare, preeum primele
liderilor politici - modul in care ei se imbraci, se Ingrijese, se comporta etc.
forme de in1primerie, conducatOlii politici au fost nevoi~ sa se ocupe tot mai
mult de propria lor prezentare in fata publicului care nu era fizic prezent . - - devine 0 trasatura importanta a propriei lor prezentarl in fata un or o,aNoile mijloace de comuniqrre erau folosite de ei nu doar ca vehicul penhu
meni care sunt indeparta~ in spapu ~i care pot vedea fara sa fie vazu~. In
plus, televiziunea Ie da indivizilor posibilitatea de a aparea In fata unor oapromulgarea decretelor onciale, ci ~i pentru fabricarea unei imagini de sine
meni aflati la distanta, in moduri care sunt cu adevarat ,Sn direct", crescand
care putea fi tTansmisa celor afla~ in locuri indepartate. Monarhli de 1a in
~ astfel gradul de vlgilentii ~i urnwirea ref1exivii cerute de liderii politici ~i de
ceputul Europei moderne, preeum llidovic al XIV-lea al Frantei sau Filip a1
IV-lea al Spaniei, erau foarte versati in arta producerii imaginii.17 Imaginile ... cei carora Ii s-a Illeredintat managementul vizibilita~i lor.
Atreia diferenta irnportanta prive~te dezvoltarea relativ autonoma a sislor erau construite $1 celebrate nu' numai prin mijloacele tradi~onale, pr~
temelor politice, care in majOlitatea societatilor occidentale-a'dobanditfonna
cum pictura, bronzul, piatra ~i tapiseria, ci $i prill mijloacele mai noi, precum
- democra~or Iiberale, in care partidele polltice organizate concureaza la inimpIimelia, inclusiv plin xilograVUli, graVUli, panlilete $i periodice. In timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, de exemplu, periodice precum Gazette
tervale regulate, in conformitate eu anumite reguli, cu scopul de a c3.$tiga
de France, care apareau de doua 011 pe saptiu:nana, $i Mercw-e GalaJ.]~ care
un procent suficient din votul popular pentru a se instala la putere. De 1a in18
aparea lunar, acordau un spa~u constant ac~unilor regelui. De~i monarhi
ceputul dezvoltarii sistemelor democratice moderne, presa a jucat un rol
ile de la inceputul Europei 11l0derne erau, in principal, societa~ bazate pe
, crucial, ea forum principal in care a avut loc aceasta competi~e, un rol care,
curte, in care activita~e de autoprezentare se COllcentrau in lOCUli destinate
la s:fu~itul secolului al XX-lea, a fost tot mai mult ]uat in pIimire de televiziacestui seop (Louvre, Versailles etc.), imaginea monarhilor ~i deserierea aeune. Astazi, autoprezentarea atenta in fata eelor afla~ la distanta, a caror 10tivita~or lor au capatat 0 disponibilitate extinsa prin imprimelie. Dar impriialitate trebuie sa :fie constant intre~uta ~i al caror spIijin este in mod vital
mella era $i un mijloc prin care ceilal~ puteau construi imagilli ~i descrieri
cerut din cand in caud, nu este amt 0 optiune, cat Ull imperativ pentru lideru
care difereau de proprille imagini pe care conduditorii incercau sa Ie prepolitici actuali sau pentru cei care aspira sa fie astlel $i pentru partidele lor.
zinte. Se produceau pamflete 111 care monarhii erau descri~i ca vanito$i, am
19 condi~i1e sociale ~i politiee de la star~itul secolului al XX-lea, politicienii
ganp, lipsi~ de scrupule ~i nedrep~, $i aveau 0 mare circulape imaginile sadin societa~le liberal-democratice nu pot face altceva decit sa se supuna
lirice. Imprimeria a pennis nu numai extinderea sferei de influenta a eelor
legii vizibilitapi obligatorii. A renunta la managementul vizibilitapi plin masscare incercau sa celebreze imaginea regelui, ci ~i a celor care incercau sa . media ar:li sau ill1 act de sinucidere politica, sau un senUl de slaba incredere
o detracteze.
din partea cuiva care, fiind atat de obi~nuit eu arta autoprezentarii sau amt
In cursul secolelor al XIX-lea si al XX-lea, sarcina de a administra vizibi- , de bine situat intT-{) organiza~e care practici bine aeeasm arm, ar putea pr~
litatea liderilor politiei prin mass-n~edia a capatat 0 tot mai mare importanta.
tinde sa se dispenseze de ea.
Desi managementul vizibilitalli prin mass-media este 0 tIasatura inevitaDe~i exista unele asemanan eu tipurile de strategii folosite de conduditori . "';
precum Ludovic alXIV-lea, condi~e sociale ~i politice ale managementului :' ' . bifcl.a p~Iiticii moderne, strategiile folosite de politicieni, de partide ~i de guvizibilitalli ](1 sfarsitul secolului al XX-lea sunt destul de diferite de cele care
verne variaza mult, ca, de altiel, ~i gradulll1 care aceasta sarcina este transau preva1alla Inc~pulul EUl"opei moclerne. Aceste cliferente Simt in mod sp~
formata intr-D activitatc concertata ~i con~tienta de ea insa~i. Nixon a fost
1
l34
JOHN B. THOMPSON
unul clintre Plimii candidallia pre~eclin?a State10r Unit~ care a. incercat sistematic sa foloseasdi televiziunea in avantajullui. Dupa ce a plerdut alege- .
rile din 1960 in fata lui Kelmedy, in timpul carora a sffu~it prost intr-{) dezba- .
tere televizata m~lt discutata, Nixon a hotarat ea nu are alta alternativa decai
sa foloseasca te1evizitmea ca un mij10c de a-~i construi 0 noua imagine ~i d~
a 0 prezenta e1ectoratului. E1 a ca~tigat alegerile din 1968 Cll ajutorulll~l~1
echipe'de consilieri mass-media care erau farniliarizap cu tehnicile publicI"
tatii si care se adaptau bine 1a fo10sirea politica a te1eviziunii. 19 Prin spotuti .
c~m~rciale si discutii televizate pregatite cu atenpe, ei au cautat sa constru .
iasca 0 imagine a lui Nixon ca om de stat incereand sa comunice cu oamenii; .
ferindu-l toto data de prejudiciul care poate fi cauzat de intrebarue necontrolate ale ziaristilor.
' .
Managel~lentu1 vizibilitapj prin mass-media est~ ?activitate ~anta nu
doar in perioadele intense din punct de vedere politic ale campamilQr electorale este si 0 Darte zilniea a insesi problemei guvernfuii. Aceasta deoarece
cond~cere~ gu~ernului necesita ~n proces continuu de luar~ a deciziei i~ .
privinta a ceea ce trebuie facut public, cui ~i}n seA mod. SafCln~ de ~ lua ~I
de a executa aceste decizii poate:li in parte lasata m searna unel echipe formate dintr-un personal specializat, care este responsabil de condl~cerea relapei dintre guvern ~i mass-media Exarninap, de exe:UP1u, unele ~ntre s~
tegiile folosite de obicei de administrapaReagan 1a mceputul ~nilor 1~80. .
Principalii arhitecp ai modului in care Reagan a abordat relatiile pu~~c~
Michael beaver si David Gergen - erau convin~i de importanta politica a
televiziunii si de ~evoia de a conduce permanent relapa cu presa. Gerg~n
1ucrase pentru Nixon ~i vazuse CUlll, in cazul Wat:rg~te, 0 abordare beligeranta si exagerat de secreta putea avea repercuslUlU catastrofale. Deaver.
Gerge~ ~i colegii lor s-au gandit apoi sa cllltive 0 relape sirnbi?tidi cu ll1~:
media oferindu-le retelelor de te1eviziune lID program continuu de ocaZll
vizual~ bine conduse' ~i de evenimente bine ilustrate, eu care sa-~i umple
schemele de transmisiune.
.
.
Desi incerca sa satisfaea cererea de noi imagini ~i evenimen~e, ee~l~a
Deaver~rgen a Incercat totodata sa controleze aece~ulla pre~dmte ~~,~-l
tina departe de prima linie. Gergen a inventat "teona paratras?etulUl ~n
~e1atia dintre presedinte si presa: avell un singur pre~edinte, ~I el trebUl:
sa e~te pericolul,' dar ave~ 0 mulpme de alti oarneni care yot :Ii pu~i in fata
pentrll a primi artileria atunci cind SUllt ve~ti proas~e. ~upa ~~ spune Gergen, ..tmul dintre aspectele eele mai distrlletive ale adlI~Ill~tra\iel Carter e.s~e
acela ca ei illasa permanent sa iasa in fara ~i sa fie pnnelpalul persona] In .
Media
i modernitatea
135
Olice! 0 mare parte din strategia noasu-a consta in faptul ci Dll il facem pe
; .pre~edinte sa raspunda la intrebari in fiecare zi".21 A$adar, numarul conferintelor de presa ale pre:;;edintelui a fost redus, iar pre9tdintele a fost din ce
i~ ~e mai izolat de reporteri. Deaver ~i Gergen ~i-au concentrat eforturile
in proiectarea imaginilor pozitive ale pre~edinte1ui ~i in cu1tivarea relapilor
amicale eu presa, punandu-i in fa!a pe altii, precunl purtatorul de cuvant al
Casei AIbe, Larry Speakes, pentru a face fata intrebarl10r incomode ale reporterilor.
Mai exista un motiv pentru care Deaver ~i Gergen au considerat important faptul de a-lpne pe Reagan 1a distanta de plima linie: erau speriati
de "proble~a gafelor". Aflat in fata reportelilor ~i avfu1d sarcina de a dlS. punde in mod direct la intrebiiri, Reagan avea tendinta c1econeertanta de a
rosti afirmatii care erau prost iniormate, naive sau pur !?i simp1u gre~ite.
Aceasta tenclinta ameninta sa submineze incercarea de a-l prezenta pe Reagan ca lider h~tarat ~i d~savfu-~it. "Problema gafelor trirnitea direct 1a problema competentei", explica Gergen. "Daca (Reagan ar fi aparut) ca necinslit si incompeten~ ar fi fost 0 problema.22 Peniru a inlahrra aceasm problema,
echlpa Deaver-Gergen a urmarit 0 strategie cu doua aspecte. Pe de 0 parte,
ei au declansat ofensiva si au spOlit ocaziile in care Reagan apfu-ea in fara pdvitorilor 1a t~Ievizor, pre~upunand ci farmecullui personal va prevala asupra liscutilor legate de incompetenta ~i de gre~eala faetuala. Astlel, ei au
mutat seara eonferintele lui de presa de dupa-am.iaza, astlel incat sa poara
fi vazute 1a 0 ora de ~laxima audienta. Pe de alta parte, ei au intensificat
controJul in jllrul pre~edintelui ~i au incercat sa limite~e ocaziile in care putea:li invirat sa faca 0 observape pe care sa nu 0 :Ii citit In primavara lui 1982,
de pildii, Deaver a incercat sa-I lmpiedice pe reporteri sa puna intrebiiri in
timpul fotografierii, 0 restric~e care, de~i initial condanmata de retele, a avut
in cele din urma un anurnit succes.
Desi existau confrtmtiui ocazionale, succesul strategiei Partidului Republican din tirnpul adrninistrapei Reagan a depins de cultivarea relatillor amicale cu cele mai multe dintre institutiile mass-media. Deaver, Gergen ~i coJegii lor au fkut efortuti speciale pentru a ca~tiga noile organizalli ~i pentru a Ie pastra de partea lor, in timp ce noile organiJ~~i, la rfu?dull.o~, ~d~au
S{I fie indatorate atRta vreme cat exista un flux contllluu de Imagull VII ~J de
evenimente interesante. Hertsgaard descrie acest lllcru ca pe"o fonna subtilii de complicitate din partea mass-media", In care ziaI~$tii all devenit, intr-adevar, oratod necritici penfru administra?a Reagan? De~i argume.ntul
lui Hertsgaard poate fi eumva exagera~ el are, ell siguranta, dreptate sa ac-
136
Media
JOHN B. THOMPSON
~i
modemitatea
137
patru tipuri de ocazii nu formeaza 0 lism exhaustiva a sW"selor de neplacere.

.; :: . In pl~s, ele nu ~e <;xclud reciproc: in antunite circumstante se pot suprapUlle,
de pilda, atunel canel 0 scurgere de informaj:ii se poate transforma intr-un
scandal. p~, ~eo~ebind aceste patru tipmi de oCazU ~i analizand unele dintre .condltlile ~I dmLre consecin~ele :fiecareia, putem mcepe sa exploram 0
s~ne de fenomene care trebuie inca sa fie analizate intr-tU1l11od sistematic
~ ..
~I complet 24
Gafele ~i ,dez!~tu.i~l~ SUllt prin~e ~ele mai obi~nuite surse de neplacere pentru lidem polillo. Ele reprezmm un e~ec al individulill de a-si controla pe deplin comportanlentul ~i atesta, prin urmare, un individ c~re nu
stapane~te pc deplin situa~a sau sentimentele, actiunile sau cuvintelc. Dt.'Iimitele controlului: gafele, scandaJuriJe $i celelaJte surse de nepJiiceri
si~, gafele $i dezlantuiJile apar reJativ frec..vent ~ contexteIe interactiunii
soclale de fiecare zi, ~i este neindoielnic ca ele erau destul de obisnuite si
Pana aCtml am urmruit sa analizez unele dintre modurile in care in&
ill cercurile elitelor conducatoare din trecut Ceea ce este nou ac~ nu es~
vizii incearca sa foloseasca mijloacele de comunicare afJate Ia dispozitia lor
prod~~rea g~elor ~! a dezlilll~wri1or. pIintre liderii. p~liq~i, ci m~ degraba
in scopul de a-~i administra vizibilitatea in fat! celorlalti - ~i In special in
f~p.tul ca, cu n?ile.nUJlo~ce?~ comulllcare electromca (~I III SpeCIal eu telefata celor care, in epoca moderna a televiziunii, sunt din punet de vedere
VlZIilllea), gafele ~1 dezlantJ.Urile pot fi transmise in direc~ vazute si auzite de
spatial (~i, poate, $i temporal) indepartati. Dar vizibilitatea mediata este 0
I?ilio~e $i reluate de nenumarate oli in fata unui cere tot mai l~g de dessabie cu doua tai~tui. De~i noile mijloace de comunicare au creat noi oportina~: A$ll~ar, ~a $i dezl~tuirea devin manifestiUi publice ale incompetunitati pentru managementul vizibilitajii, dandu-Ie liderilor politici posibi~ntel ~l ~e ~psel de ~o~trol ill ~ata untt! publie aflat 1a 0 scapi tID'a precedent
litatea de a apm-ea in fat! supw?ilor lor intr-un mod $i la 0 scala care nu au
~I capabi! ~a vada (~l sa re~ada).e~eI1l111entul in detalitl. In plus, astfel de
mai existat niciodata inainte, ele au creat, in acel~i timp, ~i noi Iiscuri. Arena
manifestari pot avea eonsecmte atilt pentru actiunile telor aflati la distanta
mediata a politicii mod erne este deschisft ~ accesibila intr-un mod in care
cat ~i pentru indivizii care au nenorocul sa fie vazuti cand Ie ~omit.
"
nu erau adunilrile traditionale ~i cul\ile. In plus, data fiind natura mijloaceAm comentat deja inelinaj:ia lill Reagan de a cOInite gate si modulfn care
lor de comunicare, mesajele produse de liderii politici pot:fi primite ~i lnteconducatorii Partidului Republican au incerca~ ell oarecare'succes, sa lirnilese in moduri care nu pot fi ill'mante ~i controlate direct ~adar, vizibilitateze consecin!ele negative ale aeestor manifestaIi publiee de incompetenta.
tea creata de mass-media poate deveni sm'saunlu tip nou $i distinct de iraDar Reagan, de~i, poate, mai inclinat decM alp lideri sa comita gafe nu este
gilitate. Olicat de mult ar il1cerca lidelii politici sa-~j conduca vizibilitatea,
in ~ci un caz, singurulin aceasta pzivinra. In prima campanie, din 1976, pr~
$edintele Ford ~i-a manifestat nefamiliaritat:ea cu mancarea mexicana atunci
ei nu 0 pot controla in totalitate; fenomenul vizibilitatii poate ie~i de sub con- '
cand, inl:!'-un tlrrneu de campanie in San Antonio din Texas, a fost servit de
trolullor si, uneoli, poate actiona impotriva lor.
catre gazde eu "hot tamales". Deoarece camerele de televiziune erau conIneap~citatea de a contr~la complet fen01l1enul vizibili Iiljii este 0 sursa
centrate asupra guzii sale, el a iuceput sa mu~te din mancare; dar adul si~
constanta de neplacere pentru liderii politici. Ei trebuie sa. fie penn anent vi- "
bolic
al eonsumiuii a fost imediat cUJma~ pentru ca el nu reusise sa iadegilen~ ~i sa foloseasca un malt grad de reflexivitate pentru a-~i urmilli acpparteze
coaja boabelor care inve1ea mancarea. Ga a fost raspfuldim in tara
unile ~i cuvintele, intrucat un act indiscret sau 0 remarca deplasata pot sa
.. la ~fuile de 1a ora de v;lrf $i a fost prezentata pe pIima pagina a mult.o~ ziale. 25
aiba, daca Silllt hU'egistrate ~i transmise catre milioane de privitOli, conse~:~: De~i gafele in rinclurije liderilor politici sunt destul de obisnuite, dezcinte dezas1J:uoase. Putem cerceta aceste probleme in continuare, coneenlantJ.lilile Silllt mai pu?n obi~nuite. Gafele apar a(unci dind lid~rli nu sunt
b:al~du-ne pe cateva surse clifedte de neplacere. Voi deosebi patru tipUli de
staparn pe situa~ia in care $C gasesc sau pe materialul eu care se confrunt1;
ocazii si voi analiza cateva exemple pentru fiecare: gafa si dezlan(:uirea, acclezlan[illJile apar aiund carrel JideJii nu se controleazel. Exemplul senatorupunea 'care are repercusiuni, scurgerea de informa~i ~i' scandallll: Aceste.
eentueze faptul ci, in societatile in care mass-media nu se afla sub eontrolul direct al statului, s.arcina de a administra vizibilitatea lideruor politici este
W"manta, de obicei, in moduri indirecte, bazandu-se mai putin pe eenzUl!a
deschisa deeat pe cooperarea reciprodi, aceesul atent controlat ~i autocenzura noilor organizajii care au ceva de ca~tigat din adoptarea unei pozijii conciliatoare. Faptul ca acest tip de confortabila colaborare intre manageIii vizibilitatii ~i furnizorii de ~tili reprezinta un lucru pe care suntem mai putin
legitilnati sa-I ~teptIDn de Ia organizatiile mass-media lntr-o societate democratidi., este 0 afirmatie asupra careia vom reveni.
.C
JOHN B. THOMPSON
138
lui Edward Muskie este bine cunoscut. Candidat important 1a pre~edin?e

din partea Partidului Democrat in 1972, Muskie a aparut pe treptele redactiei ziarului Manchester Union Leader pe 26 februarie, foarte furios, peniru a condamna un atac rimtacios pe care ziarul nrncuse 1a adresa sotiei sale.
Muskie I-a numit pe editorul ziarului "un mincinos" ~i tm "la~ lipsit de barba?e", ~i apoi, cfuld a citit titlul care 0 ataca pe so?a sa, vocea lui a tremurat
si el a izbucnit in lacrimi. Dezlantuirea a fost inregistrata si transmisa in
~epetate randuri la televiziune. A~ rezultat de aid acuza?il~ de slabiciune
si de sentimentalism, in special in cercurile republicane, iar campania lui
Muskie si-a pierdut. repede avantul.Z6
Gafeie si dezlantuirile nu au intotdeauna consecinte distructive. Multi
lideri politi~i SUilt c~pabili sa limiteze pagubele, iar unii (precum Reaga~)
pot avea echipe de asisten? care includ limitarea pagubelor printre sarcinile
lor. Dar altor figuri politice - in special celor care diSPlll de mai -putin sprijin >
politic ~i de mai pu1lln expel\i profesionj~ti -li se poate [Jarea dificil sa indeparteze imaginile negative create de gafele carora li se face multa publicitate. Imaginea fostului vicepre~edinte Dan Quayle a fost complet defmmata
de 0 serie de gafe, prinh-e care ~i mult discutata sa incercare de a corecta
ortografia cuvantului "pOtato(e)".27 ~i se pare ci 1n cazul Edwinei Curtie, un
tanar ministru al Sanata?i in guvernul Margaret Thatcher, cariera politica .
a suferit 0 paguba ireparabilii de la nefericitele sale remarci despre OUa,28
Conditiile actiunii cu repercusilUu sunt oareeum difelite de cele ale gafei sau ale' dezl~tuirii. in cazul'actiunii cn repercusiuci, individul care 0 infaptuie~te poate ~ aiba un conb"ol complet asupra comportamentului sau.
Problema provine nu din incompetenta sau din pierderea conb"olului, ci mai
degraba dintr-o proasta judecata privitoare la modurile In care ac?unea va
fi primita sau inteleasa de oamerui care au privit-o sau au ascultat-o. Ca rezultat al acestei proaste judeca?, un mesaj care urmarea sa aiba un anuI}1it
efect poate prod';!ce exact efectul eontrar, ~i astfel se repercuteze asupra
producatorului. In plus, intrucat destinatarii nu sunt prezen~ fizie la locul
producerii ae\lunii, individul care 0 executa este de obieei incapabil sa-~i ;
unnareasca raspunsUtile i?i sa-~i ajusteze comport.amentul in conformitate
cu ele. Prin urmare, individul este lipsit de tipul de feedback care, altfel, i-ar' .~
fi dat posibilitatea sa diminueze consecintele negative ale unei ae~uni cu '; .
repercusiuni.
~
Rlscul repercusiunilor este eu atat mai mare atunci dnd exista 0 mare '
divergenta a intereselor, a valOlilor C;;i a credinte10r intre individu1 care ac~onea7a ~i principaIii destinatari. Un exemplu remarcabil de acest gen a fost
sa
139
inee~~rea lui Saddam.Hussein, i~ avantul Razboiului din Golf, de a folosi

teleVlZlun~ ca pe .~ ffilfioc de a arata Occidentu1ui ca strainii retinuti in Irak
er~u tratap illtr-un mod amabil ~i ospitalier. Pe 24 au~st 1990 ~dd~ Hussem.."aIinscenat
O1"UP de osta
' ti"c.'b
'tan'leI. Sl. cn
.
, 0 eonfetinta
. ..' de presa cu un b'
1 11
copm ?r. Imbracat mCIvil, el i-a mangaiat pe copii i-a intrebat daca' p . '
destu1a'
. "..
'
nmeau
D " .mancare ~lll1gnJlre ~i a apreciat rolul lor in prevenirea razboiului.
e~l a~and, ap~en~ scopul de a-i lini9ti pe privitOlii din Occident si de a face
~ presl~~ m?I mare ~upra guvernelor occidentale pentru a ab~dona ac~~ea
confe~ta de pres~ a fost varuta de mul? oameni din Marea
ntanie 9- ?lI1 ~te par~ ca 0 manlpulare neru~inata a unor cetateni strami
care erau tinuti lffipot11va vointei l o r . .
.
. Sa examinam acum dona lipuri de intfunplfui - scurgerea de informatii
~ scandalul- ~e sunt"?es~ ?e diferite de cele exarninate pana aeum. Atftt
scurgerea de llll:mmatil, ca~ 91 ~candalul pot fi intelese ca 0 ruptura in inc~rcar~a de ~ condu~e relaiia dintre comportamentul din regiunea din fata
~~ ~~l din :egI~ea ?n: spate: Informa?a sau comportamentul pe care indiVlZlI vo: sa Ie lI;J.terzlca sau s~le ascunda - adidi sa Ie rezerve pentru regiunea ~ sp.ate ,a.co~pol~tamentu1ui privat sau pentru aclivitatea ascunsasunt ~ntr-o da~ lI11PI?se ill domeruul public ~ rncute vizibile pentru un mare
numar dey destinataIi. Informa?a sau comportamentul sunt 1n general de
a~a na~"~ inc~~ facute ~bile in acest mod, compromit sau submineaza
potenpalllnagInea
publica pe care individttl sau admim'strati'a mcearcay say
.
~ilprOIecteze
cursul ac?unii pe care vor sa 0 In:fapluiasca"v . +.fue1, SCUI"ged in:t sau"..
l" e e ~rma~~ ~!.scandalurile sunt insopte, de obicei, de masuri defensive
care unnaresc linlltarea pagubei care poate fi cauzata de dezvaIwn""
trolat 1 '~.f

necon
e a e I1J.10rma~el s~nzo~1a1e sau ale comportamentu1ui privat
Fenomenul ~urgel1l de infomlatii este mai restrans ca intindere deeM
~el al sc~ld~ullli. Scurg~rea de infonnatii este 0 dezvruuire intentionata de
mf0l111atii din ~art~ celU1 care este in interior, care alege sa faca p~blic ceva
de~pre car~ ~tie ca este rezervat regitmii din spate" Cel din interior stie ca
~qiunea lllile poa~ prov~~~"neplac~ri celorlal?, ~i ~tie ca, daca el est~ iden~cat. ca sursa a st..urgeru, 11 pot fi Impuse SanC?lUli serioase. Dar aceste
11SCU? ~unt acc~Pta:e ca parte ~ pretul~ ~e trebuie platit in scopul de a face
publIc ?ev~ car e,. ~l? perspectiva celUl dll1 interior, ar trebui sa fie parte a
don~em~ll1! pu?lic" In acest sens, scurgerea poate :Ii distinsa de difuzarea
~v~sl~:ficl~a de infon:la~i de can-e un corp al guvernului sau de can"e 0 agen?~. ~cest tip de ~ezvaIUlre nu este amt 0 sClirgere, cat un plan folosit de ofiCtalil guvernulUl penn-u a administra granitele dintTe vizibil ~i invizibiL
.4m:a,
As'
140
141
Media i modemitatea
Scurgetile de informa\ii pot da na~tere la scandaluri sau pot contribui la

servator, In general, ~i pentru canera politica a lui Parkinson, in particular, a
formarea 10l~ dar scandalUlile se pot produce si in alte modUli. Tennenul de .,
fost faptul d s-a intfullplat intr-o perioada 111 care Margaret 111atcher ~i co"scandal" este Un termen obi~nuit ~i larg ra.spandit, car..dateaJ..a de la star- .' ,; ).aboratoIii ei incercau sa construiasca tll1 program politic in jurul temei unei
~itul secolului al XVI-lea De~i folosirea inip.ala a termenului avea adesea Un - ,: 'rfintoarc~ri la valOlile traditionale, intre care caracterul sacru al nucleului
familial era privit ea valoare dominantii. Aceasta deoarece pregedintele de
substrat religios (comportamentlll care era 0 ofensa adllsa sensibilitap.i realtiidatii al partidului lui Margaret 111atcher, privit ca omul care 9i-a Iasat Inligioase), 1Teptat termenul a dlpatat 0 conotap.e mai generala ~i a fost folosit
sarcmatii
secretara ~i a carui sop.e ~i familie au trebuit sa suporte consecinpentru a exprima sensul de indignare sau de ultraj moral. Comportarnentul
<
teie, cu greu ar fi putut fi considera~ in acel context, drept alteeva deeat un
scandalos era acel comportament dezonorant sau ofensa adusa simtului
ipocrit
scandalos. 3O
decentei. Temlenul pastreaza ~i astazi inca aceastii conotatie, dar condip.in cazul scandalUJilor care ameninta sa submmeze sprijmulliderilor poile in care activitiitile scandaloase se produc s-au schimbat in anurnite prilitici
ai guvernului, se fac incerciri, imediat ce scandalul izbucne~te, sa se
vinte. Desigur, scandalurile se petree in multe stere ale viep.i; dar scandalulimiteze SUl-sa de ueplaceri, sa i se reduca iInplicap.i1e potential pagubitoare
rile care izbucnesc in sfera politica ~i care se disting atat de pronuntat astazi,
~i sa se preintfunpine implicarea oficialilor supeliori in afacere. Aceste exersuot legate de obicei de prabu~iIi in managementuJ vizibilitiip.i prin mass-mecip.i
de lirnitare a pagubei sunt parte integranta din managementul vizibidia. Scandalul este un rise al meseriei in epoca vizibilitaj:ii mediate.
litiijii:
ele sunt raspunsurile nonnale ale indivizilor ~i ale organizatiilor ale
Scandalwile care se bucura de atilt de multa atenp.e astazi - nu numai
caror strategii de management al vizibilitiijii s-au destramat Iutr-adevar, uu
marile scandalUli, precurn Watergate ~i afacerea han-Contra, dar ~i scandaeste ceva neobi~mrit pentru indivizi sa planuiasdi actiuni ascuose pentru a
lwile la scara mai midi, izbucnite cu 0 frecventii aproape stupefianta in presa
construi aranjamente care vor lirnita paguba in cazul in care actiunea este
- pot fi in parte intelese prin limite1e schimbatoare dintre public ~i privat29
facuta vizibila. Astlel de aranjamente au avut loc, de pilc1ii, cu mult timp InaAceste scandaluri apar clnd activitiitile pana atunci tmute ascunse sau seinte c~ acp.Ullea Iran-Contra sa devina 9tire de Plima pagina, In noiembrie
crete, si, care puteau fi duse la bun sffu-sit
, doar in masurd in care erau tinute
,
1986. In martuIia sa ditre Comisiile superioare ale Camerei Reprezentan
ascunse sau sea-ete, sunt dintr-o data dezvruuite sau arute vizibile plin masslilor ~i ale Senahilui, Oliver North a recunoscut ca directorul CIA, William
media. Caracterul secret al activitiip.i este esential pentru existenta sa: claca
Casey, il informase 61 el nu era, probabil, suficient de varstnic pentru a pw-ta
indivizii care executau activitatea ar fi declarat deschis ce mtentionau sa faea,
vina ~i ci superiorul sau, contraamiralul John Poindexter, trebuia de asemenu ar fi putut sa-~i unnareasca planurile. In plus, dezvruuire.a p~blici, de obinea preia vrna Jl Poindexter, in sehimb, Ie-a spus comisiilor el lncercase
cei plin mass-media, a activitap.i pana atunci secrete sau aseunse face parte
sa-i ofere pre~dmtelui "posibilitatea ulterioara de a nega" ca ar ~ti ceva dedin caracterul ei de scandal Aceasta dezvruuire face vizibila 0 activitate care
spre opera~unea Iran-Contra. Fie ca Reagan a 9tiu~ fie ca nu a ~tiut despre
s-ar putea nu fi fost arutii in mod deschis ~i care, devenind vizibila, da na~
operatie, este dar cei il11plicap. au evaluat pe deplin importanta iwlffiii
tere unui tip de protest public care constituie scanclalul.
pre~edintelui in eventualitatea ca acj:iunea ar deveni publica.
Scandalurile presupun de obicei setilli de norme sau de a~teptfui care
Gafa 9i dezlantuirea, aqiunea cu repercusiuni, seurgerea de informajii
sunt contestate sau transgresate de activitfi\ile respective, ~i in raport ru care
~j scandalul- toate sunt intamplfui care indica faptul ca, orieat de l11ult ar
activitii!i1e, 0 datii dezvruuite, sunt c1enuntate. Aceste norme ~i a~teptiiri vaincerca indivizii sa-~i conduca vizibilitatea prin mass-media, ei I1U 0 pot COI1tiazii de la un context social-istOlic la altul. Prin unnare, ceea ce trece drept
trola comple~ 9i ci ei sunt vulnerabili Iloilor tipuri de lise care provrn din acest
scandalos ~i gradul de paguba pe care 0 poate provoca unui individ sau adcaracter cu doua tiii~UJi al vizibilitiitii mediate. Unul di.lltre motivele pentru
ministrap.ei, va depinde de nonnele prevalente ~i de a~teptiiri. Luarea de
care este atat ele dificil sa se controleze fenomenul vizibilitiitii mediate este
rnita ~i delapidarea in l-andUlile oficia1ilor guvernului s~~r~..,atiile extraqm- ,, : pmliferarea e\~denta ast.1z:i a mijloaceJor de a produce ~i de a transl11ite mejugale in randurile membtilor elitei politice nu au aceea~i insemnatate 011- ': ~ . sajele mediate in lume. Desigur, este adeva.rat cit mijIoacele de producere
unde sau in toate timpUlile. Ceea ce a facut ca dezvaIllirea legaturii lui Cecil . . ~i de transmitere sunt organizate in anumite moduli ~i ca exista un grad
semniiicativ de concentrare in inclustriile mass-media, a~a Clun ,-U11 vazut al1Parkinson ell secretara lui sa fie atat de pagt1bitoare pentru guvernul COll-
sa
sa
ca
ca
142
JOHN
B. THOMPSON
terior. Este, fara lIldoia1:1, adevarat ca multe dintre organizap.ile media sunt
eu mult mai putin indiscrete si mai putin doritoare sa sondeze Iatura indecenta a vietii politice decat sugereaza mill dintre cam~ionii din ul~ vren~e
ai presei libere. Dar aeeste consideratii nu ar trebui sa n~ a~da fap~ ca,
o data cu proliferarea continua a mijloacelor de produc1ie ~l de transffiltere
a mesajelor mediate devine tot mai di:ficil pentru liderii politici (~i eehipel~
lor de presa) sa.~i co~troleze propria vizibilitate ~i pe cea ~ a~p.~or ~i a~v~
nimentelor pe care Ie initiaza sau Ie pro due. Este tot 111m di:ficil pentru el sa
arunee till val de mister in jurul anurnitor domenii de acpune ~ sa fie siguri
ca aceste domenii vor ramane invizibile ~i accesibile doar in modUli prede- '
terminate cu grija, A~adar, exercitm-ea puterii politice are astazi Ioc intr~
arena care este tot mai mult deschisa vederii: oricat de mult ar lncerca Itderii politici sa-~i limiteze propria vizibilitate sau pe cea a ~u~tor acp.u~i '
sau evenimente ei stiu ci sunt supusi riscu1ui ca ei sau acfjunile sau everumentele pentru ~ar~ sunt responsabili sa poata fi mitate ~i vazute In moduri
pe care nu Ie intenponeaza, ~i, astfeI, trebuie sa tina seama de posibilitatea
vizibilitatii necontrolate.
Trebcie, de asemenea, sa intelegem ~i intreaga importanta ~i consecintele pe tennen lung ale acestor aspecte ale vizibilitatii mediate. Pe de 0 parte,
~scensiunea vizibilitatii mediate poate face mai dificil pentru cei care exercita puterea politica si 0 faca in secret, in ascuns, in spatele u~ilo: inchise.
Asadar, ea poate sa faca, in anumite conditii instituponale, exefCItarea puterii politice mai deschisa ~i mai responsabila in ~ta ~~~~l~l?r elec~orah~
lui, Dar, pe de alta pm'te, cm'acterul incontrolab~l.alvVlZlbllitatil m~dl?te da
nastere si unui nou tip de iragiJitate in sfera politica. Guverne framantate
de'scandaluri lideri politici luptfmd pentru limitarea pagubei cauzate de
scurgeri ~i de dezvaIuiri de diferite tipuri - acestea nu su~t con~p.~ in care 0
conducere politici hotarata sa se poata manifesta u~r. ~l1:npo~~ra~ a~estea
sunt conditii care pot duce la un guvern s~b ~~ la 0 pm:alizie ~olitica~ ~l care
pot hrani suspiciunea ~i cinismul pe care multi oamem ,Ie res~~t fata de politicieni si de institutiile politice stabilite. Dar ele sunt ~l eond1tll care ar putea, se pare, sa ofer~ un teren fertil pentru pr~lifera~'ca unui nou tip de d~
magogie: ascensiunea brusca la putere a unel fi~ ~r~ est~ apar.ent ne:
atinsa de scandaluri si de actilmile intunecate ale politielenilor ~l ale clIentelel
lor si a carei atracti~ se b~eaza in parte pe un sentiment acut allipsei de ,
afe~tiune si de inc~edere,
Conse~intele posibile ale vizibilitipi mediate sunt, desigur, importante .
si necesita sa 'fie mai mult studiate. Dar, daca vrem sa in~elegem dep~la in,
~enmatate a acestui fen omen, trebuie sa-l situam inn'-un context mm largo
143
Aceasta deom-eee asmzi exercitarea puterii politiee este tot mai mult desehisa vedelii, nu numai in sfera politicii interne, ci ~i la scara globala. Actiuni precum interventiile militare in Golf sau supIimarea demonstrap.ilor din
China, Africa de Sud sau We~t Bank se desta~oara int1'-un nou tip de arena
globala mediata: ele sunt vizibile, observabile, capabile sa aiba ca martOli,
simultan ~i repetat, miliomle de indivizi din roata lumea, Chiar ~i in cazl.1ri1e
, in care se fac efortwi pentru a se restrange vizibilitatea (ca in cazu1 Razboiului din Golf), exista intotdeauna posibilitatea sa fie transmise inlagini cm'e
reflecta evenimentele intr-o lumina diferita (a~ cum s-a intfunplat, de pilda,
ell unele reportaje ale echipei CNN care a ramas in Bagdad ~i care, de~i Iuera sub ceIlZllra Irakului, a ie~it de sub controlu1 impus de comanda coalitiei militare) , Exercitarea putern politice este astfe1 supusa lll1ui tip de investigatie gJobala care nu exista deloc inainte. Data fiilld posibilitatea unei astfel de investigapi, aepunile politiee comporta liscuri fara precedent ~i pot
expune \.ill regim eondamnaru internaponale ~i izoJillii eeonomice ~i politiee, asa elIDl s-a intamplat eu China, ca urmm-e a masacrului din Piata TienAll-Men, sau eu Irakul, dupa invadarea Kuweitului.
'
- Ce fnseamna 0 investigatie globalil? Desemnez prin acest termen regimuI de vizibilitate creat de sistemul tot mai gJobalizat de coll1unicare, III
eare.televiziuneajoaca un ro1 central. Acest sistem Ie da posibilitatea destinatarilor sil-i vadii pe indiVizii care se afia in alte parp ale lumii ~i sa-i vada
intr-un mod care nu este reciproc (adica fiiI-il ca ei sa fie vazuti). Elle da posibilitatea destinatari10r sa fie martori la evenimente care se desta~oara in
Jocuri indepartate, ~i sa fie martOli la ele intr-un mod virtual sirnultan (adici
exact In momentulin cm-e se intillnp1a), Desigur, destinatarii nu au un control deplin asupra propriului lor camp de vedere; ei I1U sunt liberi sa vada
intr-o anumita directie sau in alta ~i sa se concentreze pe diferiti indivizi ~i
pe diferite obiecte, ~a cum pot sa 0 faca in situapi1e de fajil. in fata. Campul
de vedere este strueturat de organizatiile mass-media ~i de procesele fihnaMui, reportajului, editJuii, gruparu, transmitedi etc" care constituie 0 parte
din 'activitatea obisnuita a acestor organizatii. Dar crearea campuriJor globale de vedere, oricum ar fi ele structurdte, reprezinta 0 dezvoltare istOlica
semnifieativa. Pentru c.a inseamna nu numai ca liderii politici trebuie sa actioneze acum intr-o arena care este deschisa vededi la 0 scadi globala, dar
~i ca destinatarii sunt capabili sa vada ~i sa experimenteze indivi~ ~i eveniI~ente 1a distanta in'tr-un mod care nu era deloc posibil inainte. Intr-Ull capitol viitor, yom' cereeta implicatiile aces!ei de~o~tari a~upra naiulii experientei si a sinelui. Dar mai lntill trebuie sa exammam Il1aJ atent procesul de
global~are care a ('reat noile campuri de vedere.
Globalizarea cOlTIuniciirii .:.'
.'
Una dintre h-asatwile cele mai proeminente ale comuniduii din lumea
moderna este faptul eel ea are loc la 0 scam tot mai globala. Mesajele Sunt
transmise la mari d.istante intr-un mod relativ u~or, astfe! incit ind.iyizii au
acces la infonnatia si la comunicarea provenite din SlU'Se indepartate. In plus,
o data cu decup]ar~a spapului de timp adusa de mijloace]e de comunicare
electronice, accesulla mesajele care provin din surse Indepartate spatial
poate :Ii instantaneu (sau virtual instantaneu). Distanta a fost eclipsata de proliferarea retelelor de comtrnlcare elechonica. Indivizii pot interacpona unii
cu altii sau Pot ac~ona in cadre de cvasiinteractiune mediata, chiar daca slmt
situa~, in privinta, contextelor practice ale vietli de :liecare zi, in diferite piirji
ale lumii.
Reordonarea spapului ~i a timpului adusa de dezvoitarea mass-media e
parte dintr-un set mai larg de procese care au transfol1nat (~i inca mai transfomla) lumea modema. Aceste procese SlUlt de obicei nwnite ast'izi "globalizare". Termenul nu este wlUl precis ~i este fol{)sit in difelite modtUi in literatura de specialitate.1 in sensul cel mai general, el se refera la capacitatea
de interconexiune in permanenta cre~tere a diferitelor pillii ale lunm, un proces care da nasterc unor fonne complexe de interac~une $i de interdependenta. Definitii in acest mod, "globalizarea" poate pill"ea di nu po ate fi distinsii de termenii inruditi precUl11 "intemaponalizare" $i "transnaponalizare",
iar acesti termeni sunt deseori folosi~ 1ntr-un mod inte~anjabil in literatura
de spe~ialitate. Dar, de~i aceste diferite noptmi se refedi la fenomene care
sunt strans legate, procesul de globalizare a$a cum il voi inte1ege aici implici
mai mult dedit expansiunea activitatiIor dincolo de grarute1e statelor na~o
nale. Globalizarea apare doar atwlci cand (a) activitatile au loc 1ntr-o arena
care este globala sau aproape globala (mai degraba decat doar regionala,
de exernplu); (b) activitatile sunt organizate,1)I{muite sau coord onate la 0
scat"a globaIa; ~i (c) activitatile implica un anumitgrad de reciprocitate ~i de
interdependenta, astfel incat activitatile localizate in diferite pill\i ale lWl1ii
sunt modelate unele de altele. Putem vorbi de globalizare in acest sens doar
alunci cancl capacitatea de interconexiune aflata incre9tere a difelitelor regiuni si locw-i devine 1111.r-o anumita masw-a sistematica ~i reciproca, ~i doar
atund dmd anvergura interconexiunii este Inh'-adevill" globalti
145
Astfel lLlteles, procesul de globalizare este 0 trasatma distinctiva a lumii
1:::; m~derne ~i este un proces care s-a intensificat semnificativ in ultima peri-
: ;( oa:di Dar globalizarea nu este, in nici un c~, un fenomen nou. Oliginea ei

.: 'r. coboara pani! la expansitmea comert1.11ui de la sfarsitul Evului Mediu si ince2
putul perioadei moderne. Inainte de sfar~itul Evclui Mediu, cea meri mare
parte a comertului avea un caracter local; comelwl pe distante mali care
exista, intr-adevar, precwn comertuJ cu condiment~ 9i matase, ~u era intens
~i era limitat la 0 mici parte a populatiei. Totu~i, 1a ~itul secolului al XV-lea
~i Inceputul secolului al XVI-lea, natura, VOIWllUI ~i extinderea geografid. a
comertului au scazut dramatic. S-au stabilit reJapi de comeli regulat mtre
Europa ~i alte parti ale llmUi, ~i rm mic numar de na~urii europene maritime
- prinh'e care Spania, Tarile de Jos $i Anglia - au format nuc1eul unei eeonomii mondiale.
De~i oliginile globalbjllij coboanl pana in pelioada expansiunii comertu1ill de 1a sfar~itul secolului al XV-lea ~i inceputul secolului al }.'VI-Iea, abia
in secolele :x.''''VI~ 1'VIII $i XIX procesul globalizillii s-a extins si a dobandil
multe dintre caracteIisticile pe care Ie manifesta astazi. Consolidarea putelii
coloniale inso~ta de dezvQltarea industrializaJii a creat un nou model de
cornett mondial, bazat pe apari~a unei diviziuni internationale a I11wlcii. Prin" cipalele tan au importat matelii pllme din colonn ~ au exportat buntui manufacturate in toata lwnea Produe~a illdustJ.iala a devenit tot mai importanta
ca sW'sa a puterii economice ~i politice pentru plincipalele tan, in timp ce
regiuniIe peJifeIice au devenit tot mai dependente de ce1e mai puternice
state coloniale. Bogatiile tillilor plinc.ipale au fluctuat initial, liderul a fost.
Marea Britanie, dar a fost intrecuta de Statele Unite, Germania ~iJaponia.
Dezvoltarea sistemului global a fost sporadici ~i accidentata; ea a reflectat
lluctuaJiile din activitatea economica ~i asimetriile d.istribu~ei putelii.
Nu exista nici 0 mdoiala ca organizarea activitatii economice si concentriirile putelii economice au jucat un rol crucial in proeesul de gl~bali7.,are.
Dar toate formele de putere - economici, politici, coercitiva si simbolici _
au conhibuit ~i, toto data, au fost afectate de aCest proces.;Dac~ reconstiluim
din nou procesul globalizillii, yom observa ca aceste difelite forme de puteee se supraplll1 in modwi complexe, uneOli intill'indu-se, iar alteOli in?'~P in cOlri1ic~ creand 0 interacpune schimbiltoare a fonnelor de putere.
.In acest capitol maovoi concentra In primul rand asupra organizalii sociale
a putcrii simbolice ~i asupra moclUJilor 111 care ea a contribuit 1a si a fost
b'allsformata de procesul de globalizare. Dar acest fapt va implica t~)todata
luarea in disculie a pulerii ecollomice, politice $i coerciLive.
146
JOHN B. THOMPSON
Voi incepe prin a reconstitui aparipa globalizarii in sfera comunicarii.

Cand a inceput aceasta? Cum s-a dezvoltat? Ce forme a luat? In a doua sec~une voi analiza unele dintre caracteristieile strueturate ale proeeselor de
globalizare a comunicani in lumea de astazi. Voi examina apoi mo~tenirea
a ceea ee reprezinta, probabil, interpretarea teoretici eea mai importanta a
globalizarii eomunidrii, ~i consecintele ei - teoria imperialismului cultural. In
sectiunea finala, voi dezvoIta 0 perspectiva alternativa care, desi recunoaste
car~cteruI structurat al fluxurilor comunicaru globale, accen~eaza in m~d
special interacpunea complexii, creativa, dintre difuzarea globalizata a produseIor mass-media ~i aproprierea lor Iocalizata.
Aparifia refelelor de cOInlInicare globaHi
Praetica de a transmite mesaje la mari distante nu este noua. Am vazut

cit retele elaborate de comunieare po~tala au fo~t infiintate de autoritaple
politice ale ImperiuIui Roman si de dtre elitele politiee, edeziastice si comerciale din Europa medievaia. 0 data eu dezvoltarea iinprimeriei de la
sffu-~itul secolului al XV-lea, dl11ile, pamfletele ~i celelalte materiale implimate erau raspandite cu mult clincolo de locurile producerii lor, trecind freevent frontierele statelor-napuni nou-aparute. In plus, intrucat puterile ew'opene au dezvo]tat relapi de come11 cu celelalte parp ale lumii, s-au stabilit
canale de comunicare intre Europa ~i acele regiuni ale lumii C3Te erau induse tot mai mult in sferele expansiunii coloniale europene.
Totu~i, abia in secolul al XIX-lea retelele de comunicare au fost organizate sistematic la 0 scara globala. De aceea, globalizarea comunid'uii a inceput abia in secolul al XIX-lea. Acest fapt s-a datorat in parte dezvoltiirii
noilor tehnologii, care au dat comunicaru posibilitatea de a fi disociata de
transportul fizic. Dar acest fapt era direct legat ~i de consideralii economice,
politice ~i militare. Voi exanuna inceputurile globalizarii comunicaru coricentrandu-ma asupra a trei dezvoltari majore de la sfar$itul secolului al
XIX-lea ~i inceputul secolului al XX-lea: (1) dezvoltarea sistemelor de cablu subacvatic de cltre puterile imperiale europene; (2) infiintarea agenp.ildr
de ~tiri interna~onale $i divizarea de caire ele a Iumii in sfere exclusive de
acpune; (3) formarea organizapilor internaponale care au ca scop alocarea
spectrului electromagnetic.
(1) Telegraful a fost primul mijloc de comunicare care a exploatat cu succes potentialul de comunicare al elecbicitapi. Experimente cu prin1ele fonne
Media i modemitatea
147
de telegraf au avut loc la sfar$itul secolului al XVIII"lea ~i InceputuI secolului al ~-lea, dar j)rimele telegrafe electromagnetice au fost dezvoltate in
anii 1830. In 1831, Joseph Henry din Albany, New York, a reu$it sa transmila semnale pe tm circuit lung de 0 mila, iar ill 1837" Cooke si Wheatstone,
'
in Al1glia, $i Morse, in Statele Unite, au dezvoltat sisteme utilizabile. Sistemul inventat de Cooke ~i Wheatstone, care folosea ace telegrafice care puteau fi citite viZllal, a fost inipal instalat de-a lUl1gulliniei ferate dintre Paddington $i West Drayton, in iulie 1839. Dar sistemullui Morse, care folosea
un cod punct-linie pentru transmiterea mesajelor, s-a dovedit in cele din
a avea eel mai mare sucees. in 1843, Morse a construit prima linie telegrafica practicii dintre Washington ~i Baltimore, din fonduri oferite de Congresul Statelor Unite. Ulterior industJia telegraficii s-a dezvoltat rapid in Statele
Unite $i in Europa, stimulata de cererea venita dinspre ciile ferate, presa si
sectoarele
de afaced $i financiare,
'
"
Primele sisteme de telegraf erau dependente de sol si de aceea limitate
in privinta intinderii lor geografice. Pana ill anii 1850 m~ ~au dezv~Itat metode de telegrafie suhacvatica sigure. Primele cabluri submarine erau de
obicei facute din sarme de cupru captu$ite cu gutaperca, un material natural izolant meut din sapanuI unui copac malaiez.3 L11851-1852 s-au instalat
~u succes cablUli submarine peste Canalul Englez $i intre Anglia si Irlanda.
In 1857-1858 s-a mcut prima incercare d~ instalare a lmui cablu p~ste Ocea" nul Atlantic, care insa.a e~uat Primele incercan de a lega Marea Britanie de
India au e$uat ~i ele. Totu$i, in 1864, un cablu submarin a fost instalat cu sueces intre Karachi $i Golful Persie; lima a fost atunci conectata prin cablwi
de pamant cu Constantinopole ~i cu Europa in 1865 s-a terminat 0 legaturii
teJegrafica 1ntre Marea Britanie $i India. Un an
tarziu s-a instalat cu succes un cablu transatlantic.
Ca w-mare a acestor succese timpurii, industria cablului submarin s-a
dezvoltat rapid. La inceputul anilor 1870, soan instalat cabluri in Asia de SudEst, astfel incat Europa a fost legata de China $i de Australia. S-au instalat
cabluri intre Europa $i America de Sud $i de-a lungul coastelor Africii. Mac
joritatea cablmilor erau.produse, instalate $i utilizate de companii private,
de~i aeeste companii au prirnit adesea de la guverne 0 asistenta financiara
masiva. Londra era centrul acestei retele de comunicare in e~pansiune si
princip~la sursa de finanrare pentru afacelile internationale cu cablu submarin. In 1900, in lume erau deja instalate 190 000 d~ mile de cablu submarin. Firmele blitanice de1llieau 72%din aceste cabllUi, iar till procent substan~al era detffiut de 0 singunl firma - Eastern and Associated Companies,
urma
mai
,.,.
148
JOHN B. THOMPSON
fondata de un negustor din Manchester, John Pender, care fusese implicat

in industria cablului submaJin din anii 1860.
._. .
. Primele retele de cablu submarin erau folosite't~pi~cipai in s~opuri
comerciale ~i de afaceri, de~i interesele politice si militare au jucat si eIe un
.rol important in dezvoltarea lor. Ca lideri a( celci rnai extins imperiu de la
sfar~itlll secolului al XIX-lea, oficialii britanici erau pe deplin conslienli de valoarea strategica a comunicarilor rapide. Ministerul BIitanic ~ M~ei si
al Co!oniilor, Ministerul de Razboi ~i al Afacerilor Externe au presat guve~
nul sa construiasca cablUli submarine aditionale
,
, care nu intersectau teritorii nebritanice ~i care erau, prin urmare, mai pupo vulnerabile in timpuri
de crizi Un astfel de cabIu a fost instalat intre Marea Britanie si Capul Bunei Sperante in 1899-1901 ~i a fost folosit in timpul Razboiului B~rilor. Acest
cablu a fos~ ulterior, eA1ins pana la Mauritius, Ceylon, Singapore si Australia, legand astfel Marea BritaJue de Asia de Sud-Est ~i de Australi~ pIintr-{)
ruta care ocolea Orientul Mijlociu.
Retelele de cablu submatin dezvoltate in a doua jUll1atate a secolului al
XIX-lea au cOIlSPtuit a~tfel pIimul sistem global de comunicare in care capacitatea de transnlitere a mesajelor a fost in mod dar separata de procesele de transport CaJ-e consumau limp. Indivizii Iocalizati in principalele centre urbane din EUl-opa ~i din Arnerica de Nord au dobancUt mijloacele pentru
a comunica aproape llistantaneu cu celelalte pMti ale IUlnii. Contrastul Cli
primele forme de comUlucare bazatii pe transport era inlpresionant. Pani!
in anii 1830, 0 scrisoat-e tIinusa din Anglia facea cinci sau opt luni pentru a
ajUllge in India; ~i, din cauza musonilor din Oceanul IndiaJ1, puteau trece doi
ani pana cand se primea raspunsu1. 4 In aJlll 1870, 0 telegrama putea ajunge
1a Bombay in cind ore, iar raspunsu] se putea intoarce in aceeasi zi. Iar in
1924, la Expozitia Impeliului BIitatlic, Regele George Va tIinus ~llnsu~i 0
telegraJna care a inconjurat globul pe toate liniile britaJuce in 80 de secunde.
Comunicarea rapida la scara globala - de~i prin ni:;;te rute care reflectau
organizarea puterii economice ~i politice - era 0 realitate.
(2) A doua dezvoltare din secolul al XIX-lea care a avut 0 insemnatate
considerabila pentru formaJ-ea retelelor de comunicare globala a fost infi"
intarea agen~ilor interna~oIl~e de~tiri. hlsenmatatea agentiilor in acest COiltext comparta lJ"ei aspecte. In pl1mul rand, agentiile .sf oqlpau de culegerea sistematica ~i de dispandirea ~tili1or ~i a celorlalte informatii pe man
terilorii -la inceput, mai ales in Europa, dar extinzandu-se in cur;lnd si in
celelaIle par(:i ale lumii. In al cloilea dmd, dupa 0 pelioada initiala de ti~a1i-
149
tate cOlnpetitiva, principalele agenlii de ~titi au consimlit In cele din urma

. .~ impartii lumea in sfere de actiune reciproc exclusive, crefll1d astfel 0 r~
-' ordonare multilaterala a retelelor de comunicare, ce avea intr-adevar 0 anvergura globaIa.1n al treilea'rand, agentiile de ~tiIi lucrau in legatura str;msa
Cli presa, furnizfu1du-Ie ziarelor evenimente, extrase ~i informatll care puteau fi tipante ~i difuzate unui public largo A9adar, noile agen!ll erau legate
in retele de comunicare care, PIID imprimerie (~i, mai t:arziu, prin radio ~i
televiziune), vor ajunge la un procent semnificativ ~i in .cre~tere al populatiei.
:. Pdma agentie de stid a fast infiintatii 1a Paris de ditre Charles Havas, in
1835.5 IntrepIi~tor ~stIuit Havas a' achiziponat ceea ce mai intai a fost un
birou de traducere, Correspondance Gamiel~ ~i 1-a transfonnat intr-o agentie care aduna extrase din clifeIite ziaJ-e europene, furn.izandu-Ie zilnie presei
franeeze. In 1840, agenpa se Il1glijea toto data ~i de elientii din Londra ~i
Bruxelles, furnizand ~tiIi cu trenul ~i prin intern1ediul unui serviciu regulat
asigurat de porumbei. La sfar~itul atilior 1840, servicll livale de colectare va
~fuilor s--au infiintatla Lomira, de catre Paul Julius Reuter, ~i la Berlin, de catre Bernat-d Wolff Agen~ile au pro:fitat de dezvoltarea sistemelor de cablu
telegrafic, care au frkut posibiIa transmiterea informatiei pe distante tot mai
mari eu 0 mare viteza. Competitia dintre cele trei agentii s-a intensificat in
anii 1850, deoarece fiecare agentie a incercat sa.-~i asigure noi clien1i ~i sa.~i
extinda sfera de actiune. Tolusi, in scoPul evitarii conflietelor pagubitoare,
agentiile au decis it~ cele din ~na coopereze, separand lumea in teritorii
reciproe exclusive. In virtutea Agency Alliance Treaty din 1869, Reuter a obpnut teritOliile Imperiului Blitanit ~i Extremului Odent; Havas a obtinut
Imperiul Francez, Italia, Spania ~i Portugalia; ~i lui Woff i s-a aeordat dreptul de a actiona exc1usiv in Gennania, Ausuia; Scandinavia si pe teritOliile
ruse~tio D~~i agentiile erau organizatii comerciale independente, domeniile lor de actiune corespundeau sferelor de influenta economici ~i politidi
ale prlllcipa1elor puteri inlperiale ew-opene. FieCaJ-e agen1ie 1uera indeaproape cu elitele politice ~i comerciale ale tarii care Ii servea drept teritoriu de
baza, beneficiind de un anunut grad de patronaj politic ~i furnizand informatii care erau valoroase pentru conducerea come11ului ~i a diplomatiei.
Cartelul ceIor uoei agentii a dominat adunarea ~i dispandirea internaponala a ~tirllor pfma Ia izbucnirea primului razboi mondial. Alte agentii de
~tiri s-au infiintat la sfar~itul seco1ului al XIX-lea ~i inceputuI seeolului al
XX-leao dar cele mm multe se afiliaseI"itla lffia din cele t:rei agen~i principale.
Totll~i, in urma primuIui razboi l11ondial, cartelul celor t::rei agentii s-a clestdullat prin exiinclerea a doua agentii amelicane, Associated Press ~J\P) 9i
sa
JOHN B. THOMPSON
150
United Press Association (UPA, transformatii ultellor in United Press International, sau UPI). Associated Press era 0 asocia~e infiintata in 1848 de
catre sase cotidiene din New York. AP s-a aHiturat eartelului european in
1893, ~cceptand sa furtlizeze agentiilor europelle ~~ri din America In schimbul dreptului exclusiv.de a distribui ~till1e in Statele Unite. United Press
Association a fost fondata de E.W Sctipps in 1907, in parte cu seopul de
a intrerupe domina~a AP pe piata interna de ~tiri a Statelor Unite. Pe lfulga
faptul eli a servit piata Statelor Unite, UPA a deschis biroUli In America de
Sud si a vandut stiri ~arelor sud-americane si japoneze. In timpul pIimului
diZboi mondial ~i dupa aceea, atat AP, eat ~i 'uPA ~i-au extins aetivitaple in
lume, mcind tot mai multe presiuni asupra aranjamentelor de cartel. La inceputu1 anilor 1930, cartelul celor trei agenpi era intr-adevar 1a eapatul istoriei sale' in 1934 Reuters a semnat un nOll acord cu AP, eare Ie dadea agentiilor ameIicane mana libera sa strfmga ~i sa distribuie ~tirile in lume. In
vreme ce agentiile americane s-au extins rapid, iar Reuters men tinea 0 pozitie puternica pe piata globala, eelelalte agentii europene au suferit schimbim majore. Capitul~ea Frantei din 1940 a produs destramarea agenpei
Havas, in cele din urma inlocuim de 0 noua agen~e, Agen~a France-Press
(AFP) , eare a preluat multe dintre avantajele ~i Iegaturile predecesoarei sale.
o data Cl\ ascensiune.a nazismului ~i infrangerea lui ulterioadi, precurn ~i cu
impmtirea Gerrnaniei dupa eel de-al doilea razboi mondial, agentia Wo1ff ~i-a
pierd~t pozitia de influenta in domeniul international ~i, in eele din urma, a
disparut.
De la eel de-al doilea razboi monrual, eele patru agenpi principale - Reuters, AP, UPI ~i AFP - ~i-au mentinut pozitiile dominante in sistemul international de strfulgere ~i de difuzare a ~fuilor ~i a celorlalte infonnapi. Multe
al~ agen1ll au fost inllintate ~i ~i-au extins sferele de acpune; iar unele agentll,
preeum TASS ~i Deutsche Presse Agentur, au dobfmdit (eel pupn temporar) un rol international proeminent Dar cele patru mali agenpi rarnfm actorii principali ai ~rdinii informationale globale. Muite ziare ~i organizapi
de transmisiune din toam lumea depind mult de ele pentru ~tirile interna~
on ale, ea si pentru stirile din propria lor regiune geopolitica, ~i multe agentll
mai mici ie sunt ailliate. Principalele agenpi de ~tiri s-au extins $i ele ~i ~i-au
diversificat aetivimtile, profitand de none dezvoltari ale telmologiei informatiei si comunieani ~i aparand ca actOll centrali pe noua piata globala a infor~atiilor si a datel~r de diferite genuri, printre eare ~i informatia legaril de
tr~ctiiIe financiare si tomereiale. 6
Dorcinatia pl1ncipalelor agenpi de ~tiri, combinata cu alte inegalit1~ ale
fluxului inte~national
. de informatie
. si. de comunieare, a dus la solicitari din
,
Media $; modernitatea
151
cliferite parp de a reorganiza ordinea infOlma~onaEi globaIa. 0 serie de conferinte ~i de comisii sponsorizate de UNESCO In anii 1970 ~i Ia inceputul
anilor 1980 au generato amplit dezbatere pe tema unei "New World Information and Communication Order" (NWICO). Sustinatorii NWICO cautau
o balanta mai echitabila a fluxului international si a continutuJui informational, pl:ecum ~i 0 intffiire a infrastrueturiior tehnologi~e ~i a capacitapl~r
productive ale tffiilor mai pupn dezvoltate in sfera eomuniciirii. Dar inipa~ tivele UNESCO au intampinat 0 rezistenta eonsiderabila din partea unor
. guverne si a unor grupuri de interese di~ Occident In 1984 Statele Unite
. s-au retras din UNESCO, urmate de Regatn] Uni~ in J985; inlpreuna, ele au
, Iipsit UNESCO de aproximativ 30% din bugetul sau $i au limitat mult eficacitatea oricfu"or recomandarl pOlitiee.7 Cu toate aeestea, dezbaterea NWICO
a ajutat la cre~terea con~tientizffiii problemelor ridicate de dominapa plincipalelor agentii de ~tiri ~i, mai general, a inegalitatilor legate de gIobalizarea comuniciirii.. Ea a ajutat ~i la stimularea dezvoltiirii difeIitelor forme de
comunicare pJintre a~a-numitele t<hi ale Lumii a Treia, inclusiv la expansiunea agen!jj}or de ~tiri regionale~! nealiniate din Africa ~i din alte zone. s
"
(3) A treia dezvoltare care a jueat un rol important in globalizarea comunidrii provine, ~i ea, de la s:ffir~itul secolului al XIX-lea: ea prive~te dezvoltarea noilor mijloace de transmitere a infonnapei prin unde electromagnetice si succesiunea incerefuilor de a ordona alocarea spectruhli electromagnetic. intr-un capitol anterior, am examinat pe scurt unele inovapi tehnice
care au sprijinit aeeast:a dezvoltare. 9 Folosirea undelor elect.romagnetice 111
scopul comunicirii a eAws mult c.apacitatea de transmitere a infonnapei pe
mari distante intr-un mod :flexibil si la un cost eficient, inlaturand nevoia de
a instaIa cabluri fixe pe pamant sa~ sub apa. Dar folosirea sporita a wldelor
electromagnetice a ereat ~i 0 nevoie crescuta de a ordona alocarea spapului spectral atat In inteIior, cat ~i intre tari. Fiecare tara ~i-a dezvoltat propriul
cadru Iegislativ pentru alocarea spectrului ~i pentru autorizarea selectiva.
Initial, unul dintre principalele seopuri ale autolitaplor insarcinate cu alocarea spapului spech'al a fost acela de a lasa deoparte un segment run speetru in scopuri militare ~i de securitate, minimizand astfel interactiunea eu
amatorii care utilizeaza radion!' Dar, intrucat. poten~alul comercial al noului mijloc de comunicare a devenit tol mai evident, autOJitaple politice au devenit direct implicate in autorizarea selectiva a organiza~ilor de difuzare, carora Ii s-au acorclat drepturi exclusive de a difuza la anumite frecvente in
diferite regiuni. Practicile de autOl1zare se1ectiva 11U erau produse doar de
152
constrfmgeIile tehnice ale insuficientei spectrului, ci ~i de un set mailarg

de considerapi po1itice, privitoare 1a adevarata natura,~i lil r9lu1 organizatii-,
lor de difuzare, eonsiderapi care variau mult de la 0 tar{da'alta:lO - ' " Cadrele internaponale pentru conducerea spapului spectral erau mai
putin eficace, Principala organizape in acest domeniu era International Telegraph Union, transformata ulterior in International Telecommunications
Union (ITU). Formata initial in 1865, printr-o eonvenpe semnata de 20 de
state europene, uniunea urmarea In plimul rand stabilirea standardelor internationale si solutionarea problemelor tehnice. ll La conferinta de la Berlin di~ 1906, ~a s-a ~onfruntat pentru prima data cu problema'radioului ~i
a aeeeptat sa aloee anumite seepuni din spectru serviciilor specmce, precum frecventele folosite de nave pe mare. Ulterior, ITU a convoeat regulat 0 eonfeIi~ta - World Administrative Radio Conference, sau WARepentru a se c~nsacra problemelor alocfu-ii speetrului ~i chestiunilor legate
de aceasta. hl plirna far1i a acestor activitap internaponale, frecventele erau
de obicei alocate direcez Utilizatopj trebuiau doar sa infonne7,e rru asupra
frecventelor pe care Ie foloseau sau pe care vroiau sa Ie foloseasci, obpnand
astfel un "drept de intruziwle". Dar, intrudit cereIile de spectru radio s-au
mant, 111) a adoptat treptat 0 pozitie mai activa. Secpunile spectrului erau
alocate anumitor servicii, iar lurnea a fost impartita in trei marl regiuni Europa ~i Africa, cele doua Americi, Asia ~i Pacificul de Sud -, care, la randuJ lor, puteau sa-~i st.'1.bileasca, Wl plan mai detaliat Cu to ate acestea, sistemele dezvoltate de ITU au fost supuse in ultimii ani unei presiUni cre~de,
in parte ca rezultat al cererilor utilizatOlilor existenp ~i in parte datorita noilor cereIi venite dinspre tfuile pana atunci in mare masura excluse din domeniul telecomunicatiilor internationale.
Dezvoltarea tehnologiilor capabile'sa transmita mesaje plin unde eleetromagnetice, impreuna eu aparipa organizatiilor naponale $i internaponale
care se ocupa de managementul spapului spectral, au 111arcat un l)fogres
hotarator in globalizarea comwliduii. Era aoon posibil sa se transmita cantitii~ sporite ~e informape pe marl distante $i mtr-un mod eficient~i virtual
instantaneu. In plus, mesajele transmise pe tmde electromagnetice erau potential accesibile Olicui se afla in ganla semnalelor si avea echipamentul
nec~sar pentru a Ie primi - WI fapt care avea 0 insen~atate eno11l1a pentru
exploatarea comerciala a mijloeului. Totu~i, in timpul plimei jumatap a secolului al XX-Iea, cea mal mare parte a comunicirii plin transmisiune electromagnetica a rmnas Jimitata la locurile geografice specifiee, precwn anumite
centre urbane, statele nationale $i regiullile maIitime care Ie apartin. Pana in
153
anii 1960, 0 data eu lansaIea insopta de sucees a plimei cOlmmiciJi prlll satelit cu baza la sol, comunicarea prin transmitere electromagnetici nu a avut
~ :. 0 atlVergura globala. Voi reveni pe scurt asupra acestei dezvoltari.
Modelele comunicarii globale astiizi: 0 privire de ansamblll

De~i originile globalizillii eomunicaru coboara pana la jumatatea secolului al XIX-lea, acest proces este, in principal, un fenomen al secolului al
XX-lea. Aceasta deoarece in cursul secolului al XX-lea fluxul infonnatiei si
al comunicirii la SCat-a globalii a devenit 0 trasahn-a constanta $i persi~tenta
a viepi sociale. Exista, desigur, multe dimensiuni ale aeestui proces; seealuI al XX-lea a fost martorul unei prolifenlli fill'a precedent a can'alelor de difuzare a comwlicarii ~i a infonnatiei. Dezvoltarea rapida a sistemelor de
transmisiune plin radio $i televiziune in toam lunlea a fost W1 aspect important, dar, in nid W} c.az, singurul aspect al aces lui proces. Globalizarea cornunicirii a fost. de asemenea, un proces structurat $i accidentat care a adus
beneficii mai mult unora deeM altora si care a indus in retele de comuni-care globala mai rapid Imele pfu\:i ale 1~,1ii deeat altele. De l~ sfa.r9itul anilor
1960, caracteristicile fluxurilor eomunicani globale au fost studiate in detaliu de eercetatOlii eomwlidrii internationale - Cli mult inainte ca tcnnenul
"globalizare" sa intre in circulatie in stuntele soeiale. 13 k aceasta sectiune
111a voi concenb:a asupra acestei liter~turi: cu scopul de a analiza tmel~ dintre modelele plincipale ale comuniccliii gJobale de astiizi. Nu VOl incerea
analizez aceste modele inn"-un mod detaliat 9i cuplinzator, ci doar sa identific unele dintre principalele dimensiuni ale proccselbr de comunicare glabalizarn; ~i VOl urmari cn precidere sa scot in evidenta caracterullor structurat 9i accidentat. De9i galna problemelor relevante este potential fOal-te
Im'ga, inn voi limita atenpa la pan'u teme: (1) aparlpa conglomeratelor tran&nationale de comunicare ea ac1:Oli plincipali in sistemul global de difuzaI'e
a comunieruii ~i a informatiei; (2) impactul social al noilor tehnologii, in
special al celor legate de cOll1unical'ea plin satelit; (3) fluxul asimenic al
produseJor de infonnape ~i de comunicare in cadrul sistemului global; (4)
variapile ~i' inegalitati1e in privinta accesului 1a retelele glob ale de eomuniCaI'e,
sa
(1) GlobalizaI'ea comunicarii In secolul al XX-lea este Wl proces Cat'e a

fost condus in plimul rand de activitali1e conglomeratelor de comunicare
la scanllarga. OIiginea acestor conglomerate cobQara, dupa cum am Vazll~
154
.fOHN B. THOMPSON
pana 1a transformarea presei din secolul al XIX-lea. I 'l Schimbarea in baza

econornica a ziare!or, grabita ~i promovata de introdueerea noilor metode
de producere. a pus In n1i~eare un proee~ pe tennen lung de acurnulare ~i
de concentrare in industriile mass-media In cursul secolull1.i al XX-lea, acest
proces a dobandit tot mai mult un caraeter transna~onal. Conglomeratele
de comunicare ~i-au extins operatiile ~i In alte regiuni decat t3ri1e lor de
Oligine; iar unele interese indusniale ~i financiare au dobandi~ ca parte a
politicilor explicite de expansiune globala ~i de diversmcare, interese substantiaIe in sectorul infonnaru si al comunicaru. Prin fuziUJ1j, achizitii si alte
fon~e de cre~tere corporativa, ~arile conglomerate. au asumat 0 pre~entii
tot mai mare in arena globala a comertuJui infonnaponal ~i comunicaponal.
Numele unora dintre cele mai mari conglomerate de comlmicare sunt
bine cunoscute: Tune Warner. fonnat PI1n fttziunea dintre Time, Inc. si Warner Commurucations in 1989, acun1 cea mai mare intreprindere mass-media
din lume, are sucursale in Australia, Asia, Europa !?i America Latina.. Grupul
de Oligine gennana Bertelsmann, cu interese puternice in editare, televiziune, muzica ~i sisteme de infonnatie de malta tehno10gie, de~arii acpuni
in Europa, Statele Unite ~i America Latina. News Co11)Oration a lui Rupert
Murdoch; care are interese substantiale in editare, televiziune ~i film, are,
probabil, acoperirea cea mai extinsa, cu sucursale in Europa, Statele.Dnite,
Australia ~i Asia. Acestea ~i alte mari conglomerate de comlmicare acpe}
neaza tot mai mult pe 0 piata mondialii ~i I~i organizeaza activitii~Je pe ba74
strategiilor care au intr-adevar un caraeter global. Dar aproape toate marile
conglomerate provin din America de Nord, din Eui'opa occidentala, Australia ~i Japonia; foarte pu~e provin din t2rile Lumii a Treia, de~i acestea din
unna ofedi piete importante pentru bunurile ~i serviciile 10r.l; Prin unnare,
dezvoltarea conglomeratelor de comunicare a dus la formarea marilor concentran de putere econornici ~i sin1bolici, controlate privat ~i disuibuite neunifonn, ~i care pot desfii~ura resw-se masive pentru a-~i unnan obiectivele
corporative intr-o arena global a. Ea a dus ~i la fonnarea retelelor de cornunicare extinse, controlate priva~ prin care infonnapa ~j continutul simbolic
se pot scurge.
Natura ~i activitatile unora dintre marile conglomerate de comunicare
au fost documentate in literatura, si nu Ie voi examina aici mai mult 16 Este
nevoie. totu~i, de 0 cercetare comparativii adusii 1a zi despre activitii~le
acestor conglomerate, despre modUJile in care ele se adapteaza la circumstantele economice ~i politice In schimbare ale anilor 1990 ~i despre exploatarea lor in privinta noilor dezvoitari tehnologice.
Medfa i modernitatea
155
(2) Dezvoltarea noilor telmologii a jucat un rol important in globalizar;~ cOl11uniciirii la sfar~itul secolului al XX-lea, atat In conjunctie cu activitap Ie conglomeratelor de comunicare, cat ~i independent de ele. Trei dezvoltarl interrelaponate au avut 0 importanta particulara. Prima este desfa~ur:rrea sistemelor de cablu mai extinse ~i ~:fisticate, care ofem 0 capacitate
mm mare de transmitere a infomlatiei codificate electrodc. A doua dezvoltare este folosirea sporitii a satelitilor in scopul comuniciitii la distante marl
adesea asociatii Cll sistemele de cablu de la sol. A treia dezvolta~e - di~
multe punete de vedere, eea mai importanta - este folosirea sporitii a me-t~de~or digitale de proeesare a informapei, de stocare ~i de recuperare. Digttalizarea informatiei, combinata cu dezvoltarea tehnologiilor electronice
Inrudite (microprocesoare etc.), a sporit mult capacitatea de stocm'e si de
trcu:smitere. a iz:tormatiei ~i a creat baza unei convergente a tehnologiilor
de I~onnape ~l de eomunicare, astfel incat informa(:ia poate fi convertita
relativ u~or intre diferitele mijloace de comunicare.
Toate aceste trei dezvoltiiri tehnologice au conUibuit intr-un mod fund~:entalla globalizarea comunicmii.In mod absolut eviden~ folosirea sateliWor de telecomwucapi, pozitionap pe orbite geosincrone si interconecta~, a creat tm sistem de comunicare globam care este virtual ~lstantaneu si
care dispenseaza d~ nevoia releelor terestre ~i a sarmelor de nansrnisiun~.
De la dezvoltarea lor, la Inceputul anilor 1960 satelitii de telecomunicatii au
fostfolosip m scopuri varlate. 17 Nevoile org~izatiil~r militare si ale m~lor
organizatii comerciale au jucat intotdeauna un r~l important ~i multe corporapi multinationale folosesc extins comunicarea p11n satehi. Satelitii au
fost tot mai mult integrap in retelele normale de telecomunicatie, euprinzfind un procent in cre~tere din tra:fi(:ul internationalla telefonie: telex, fax,
po~ta electronicii ~i serviciile de comunicare COllexe.
De 1a inceput, satelipi de telecomul1icatii erau folositi si ca statii de re~eu ~i p~ct.t: de. distIibupe penu'u transmislUlule televizi~. Ei e~u parte
mtegranta din slstemele de re~ele naponale din S.DA, din fosta D.RS.S. si
din alte regiuni, ~i erau folosip ca puncte de disfribupe pentru a ftrrniza si~
teme de cabl~ ~ 0 b~ naponala ~i internaponala. Totu~i, in ultirnii ani, dezv?ltar~a s~tel.*lor mm sonsticap, capabili sa transmitii sernnale mai puterm~, bme .~ntite, a fan!t posibila u'ansmisiunea dire eta pIin satelit (sau DBS).
Pnrnele slsteme DBS au inceput sa transmim programe in S. UA In 1975
iaJ: primele sistel;1e europene au inceput sa acponeze In 1986; la inceputui
amlor 1990, 0 vanet.ate de sisteme DBS acponall sau erall proiectate in alte
156
.. :...~-.........-
~7
".
,.. _ ~_, 1:-
JOHN B. THOMPSON,
, ...
..
157
/t1edia i modernitatea
~'- -
par!i ale lumii. 0 parte din insemriatatea DBS consta in faptul cii ea a-em
noi sisteme de distributie in afara retelelor de transmitere cu bail 1a 501sisteme care sunt ades~a stiiparute si 'controlate privat 81 In care marile conglomerate (Ie comunicare pot avea ~ rol substantial. 6'plus, aceste noi sisteme de disuibutie sunt in mod inerent transnatiomile, deoarece, din punet
de vedere tehnic, nu exista vreun motiv penu-u ca aria de receptare (sau
"urma pasului'') a unui sate1it DBS sa corespunda, chiar ~ intr-un mod aproximativ, granitelor tetitoriale ale unui anumit stat national.
Pe langa crearea noilor retele de distributie transnationale, dezvoltarea
DBS ~i a altor tehnologii (printre care cablul ~i aparatele video) a extins piata
globala pentru produsele mass-media. F1uxul international al fi.lmelOl~ prograJ.nelor lV ~i al <;:eIorlalte materiale a crescut, deoaJ.-ece produciitorii ~i
distribuitorii incearcii sa exploateze pietele rentabile create de canalele plin
satelit si cablu si de inchirierile si vanz&iIe de videocasete. Aceastii expansiune ~ pietei giobale ar trebui ~iizuta pe fundalul primelor tendinte ale fluxului international al produselor mass-media.
(3) 0 trasatura centrala a globalizarii comunicalii este faptul cii produsele media circula inu--o arena internationala. Matelialul produs intr-o taz-a
nu este distribl1it numai pe piata interna, ci ~i - ~i tot mai mult - pe piata globaIa. Totu~i, se acceptii de multii vreme cii fluxul interna~onal al produselor
media este tm proces sb-ucturat in care anumite organizaw au un rol dominant ~i in caJ.e anumite regiuni ale ltUnii sunt foarte dependente de altele
pentru furnizarea bunurilor simbolice. Stucliile realizate ill anii 1970 de Nordenstreng ~i Varis au aratat 0 asimetrie clara ill fluxul international al prograJ.11elor de televiziune: a fost, intr-o mare masura, un trafic unidirec?onat
a1 ~tiri1or ~i al programelor de divertisment de 1a ptincipa1ele tiiri exportato are la restullmnii. 18 Statele Unite au fost (~i raman) principalul exportator al programelor de te1eviziune, vfucind mult mai mu1t material celorla1te
,
tan (in special Americii Latine, Europei, Canadei, Australiei ~i Japoniei) de- '"
cat importa din extetior. Unele tilli europene, precum Marea Britanie ~i
Franta, erau ~i man exportatOli (~i rillnan astfel); dar, spre deosebite de
Statele Unite, ele au importat 0 cantitate insemnata de prograrne din exte_
1ior (in pIincipal din Statele Unite). Studiile ulteJioare ale lui Valis $i ale
altora au tins sa confirme caracteru1 accidentat al fluxu1ui, de~i ele au pro- :
dus ~i 0 imagine l11ai complexa ~i au reliefat il11portant,r'CteScanda a COmer"
tului inb-aregional (de pilda, tfui precum Mexic ~i Brazilia au aparut ca mali
produciitori ~i exportatOli de material penbou programe spre celelalte pruO?
:
ale Americii Latine) .19
I
Caracterul strueturat a1 fluxului international al bunurilor sil11bolice

este rezultatul diferitilor factori istorici si economici. In dOl11eniul stirilor,
modelele de dependenta reflectii l110~t~nirea agentiilor internatio~ale de
stili infiiritate la Lomira, Pads si New York (desi semnificatia precisa a agen~lor de ~tiri care provifl din Occident ral11an~ un sUbiect de disputii~. In
stera divertismentului, puterea economica a Hollywood-ului continua sa
exercite 0 influen majora asupra fluxului interna~onal al fi.lmelor ~i al pro-graJ.11elorlV. Multe posturi de televiziune din tfuile mai putll dezvo1tate nu
au resursele pentru a produce progranle extinse pe cont propriu. Il11portul
seIialelor aJ.11ericane, la pretmi negociate de la taJ.-a 1a tat-a, este un mod relativ necostisitor (~it din punet de vedere financiaJ.-, foarte atragator) de a
umple schemele de difuzaJ.-e. .
Desi tUlele dintre marile modele ale fluxului international au fost documen tate de-a ltUlgul anilor, cercetarea rarnane frag.tne~tara. Exista. multe
sectoaJ.e ale industriilor infonnatiei si comunid.rii care mai u-ebuie studiate in detaliu din acest punct de v~de~e. Dar modUlile ill care modelele existente de flux international vor fi afectate de noile dezvo1tiiri tehnologice preL1lII1 cele legate de sistemele de satelit ~i de cablu sau cele legate inb--un
mod mai general de digitalizarea informatiei - constituie 0 problema carr
cere mult mai multii cercetare. Date fiind complexitatea retele1orglobale de
transmisie ~i de comert ~i vo]umul uria~ de matelial care boece prin ele, este
pupn probabil ca intelegerea lJOastra in p1ivinta mode1elor de flux international sa fie vreodata altfel dedt partiala.
(4) Pe langa analizarea modelelor de fl~'{ international, este esenpal
eXaJ.niniim modelele de acces 1a ~i de intelegere a mateIialului transmis
prin rete1ele globaleo0 parte din cercetarea asupra modelelor fluxului international s-a bazat pe analiza continutului schemelor de difuzare ale te1eviziunii in difeJite tid. Dar, ill unele pmti ale lumij, accesulla serviciile de
difuzare ale televiziunii a fost limitat timp de multi ani la un procent re1ativ
mie din populape, care trilla In malile alii urbane. Pentru populapa rurala, ce
cuprinde 70-90% din totaluI popl1lapei in multe din tJIi1e wmii a Treia, radioul a fost, probabil, un mijloc mai important de comUlllcare deeat televizo..
rul. 21 Desigur, aeea~ta situape se schimba permanent, Intrucat mai multe
resw-se SWlt consacrate clezvoltarii serviciilor de televiziune si intrucat mai
mUlti indivizi ~i mai multe faJ.11ilii sunt eapabile sa aiba acces l~ ele. Dar per. sista inegalitap semnificative legate de capacitatea indivizilor din diferite
pruii ale'lumii, si din difeIite pruii si stratw; soeiale ale aceleiasi tad, de a
ave~ acces la ll1'aterialele care sunt difuzate prin rete1ele global'e ..
sa
158
JOHN B. THOMPSON
Separat de aceste inegalit.a~ de acces, materialele simbolice globalizate

sunt supuse unor modele diferite de in~eIegere. illata ca atare, analiza con- .
Pnutului schemelor de program ne spune relativ puPn despre cine sunt cei
care urmaresc anumite progranle, cat de mult timp Ie LU1na.rese etc., spunand astfel relativ putin despre gradul de intelegere a materialelor global
distribuite. 22 In pIllS, daca dorim sa explorfun impactul globalizaIii comunid'llii, trebuie sa examinam nu doar modelele de intelegere, ci ~i utiJizarile
materialelor simbolice globalizate - adici ce fac destinatatii cu eIe, cum Ie
inte1eg ~i cum Ie incorporeaza in obi~nuintele ~i practicile vie~lor lor de fie:;
care zi. Sunt subiecte asupra carora yom reveni.
.
Teoria imperialismuizIi cultural: 0 reewuuare

Pana acum, am urmant sa reeonstitui dezvoltarea globalizarii comunicani ~i sa examinez unele dintre modelele comunidrii globale din lumea
de astazi. Dar ce tip de descliere teoretici s-ar putea oferi pentru a ne ajuta
sa explicam modelele structurate de comunicare globala ~i pentru a oferi 0
perspectiva asupra consecintelor lor probabile? Diferite descrieri teoretice se
pot gasi in literatura despre comunicfuile interna~onale.23 Totu~i, in timpui
ultimelor decenii, exista 0 singura descriere care a ocupat un rolin mod
particular pro eminent perspectiva potrivit careia globalizarea eomunicarii
a fost condusa de urmihirea intereselor comerciale ale marilor corpor~pi
transnationale provenite din Statele Unite, care acponeaza adesea in colaborare eu interesele politice ~i militare occidentale (predominant amelicane); ~i potrivit careia acest proces a dus 1a 0 noua forma de dependenta,
in care culturi1e traditionale sunt distruse prin patrunderea valoriIor occidentale. Aceasta perspectiva a fost artiClliata ell 0 acuitate particuladi de catre Herbert Schiller in Mass Communications and Ameljcan Empire, publicata pentru prima dam in 1969, iar de atunci argumentul a fost actualizat
~i extins i11 diferite publicatii.Zt Argumentul dezvoltat de Shiller ~i de altii este
numit In general "teza imperialismului cultural".25 EI a fost extrem de influent 0 mare parte din cercemIile despre comunidirile interna~onale din anii
1970 ~i de 1a inceputul anilor 1980 (cuprinzand ~i 0 parte din materialul dezvoltat insectiunea
anterioara) au fost influentate
direct sau indirect de eL
,
,
Dar lUCl"area lui Schiller a fost supusa ~i multor cIitici, ~i SlIDt pu~ni cercetatorii care ar accepta astazi tara rezerve analiza lui.26 eu toate acestea, este
util sa reexamimlm pe seurt argumentullui Schiller. Identllicand une1e dintre principalele sale pfu1i tari ~i slabe, putem avea 0 percep~e mai clara asu- .
159
pra p~oce~elor care trebuie luate in considerape ~i asupra capcanelor care

trebwe eVJtate de 0 teorie a globalizarii comunicarii.
. Schill~r sustine, In linii mari, ca perioada de dupa eel de-a! doilea razbOi mondial a fost caracterizata de cresterea dominatiei Statelor Unite 111
27
arena internationala. Pe maSW"a ce imPerii1e eolonial~ traditionaJe din se c?luJ ~ X!X-Iea. - impe~iul britanic, francez, olandez, spanio( porhlghez _
~~-au durunuat msemnatatea, ele au fost inlocuite de un nou imperiu an1e n~ ~e c:a1e.de a se na~te. Acest nou regim imperial se bazeaza pe doi facton pnnClpali: pe puterea economica, provenita mai ales din aetivitiltile corporatiilor jnternaponale cu originea in Statele Unite; ~i pe comunicfuile
~.ow-h0v:. car:e au dat ~facerilor ameIicane ~i organizatiilor militare posi.
bilitatea sa preIa rolul dIrector in dezvoltarea si controlul noilor sisteme de
~omunicare din lunlea moderna, bazate pe el~ctronica. Schiller sustine ci
sistemul amelican de difuzare - in esenta, un sistem comercial dominat de
marile ~'etele ~i realiza.t din veniturile obtinute din publicitate - exempli:fidi
modulm care unele dintre cele mai importal1te sisteme de comunicare au
fost complet in:li1u'ate de interese comerciale. in plus, sistemul an1erican de
difuzare a servit ca model pentru dezvoltarea sistemelor de difuzare din
alte parp ale lumii, III special in tfu'ile Lumii a Treia. Dependenta de tehnologia ~i investitiile comwlica!lilor amerieane, cuplata eu noua ce~ere de programe TV ~i cu costul intreg al producpei interne, a ereat presiuni enorme
pentru dezvoltarea sistemelor comerciale de difuzare in multe dintre tarlle
Lurnii a Treia ~i pentru importul pe sead larga a programelor strame -.: ce1e
mai multe, americane. Rezultatul este 0 "invazie eleetronidi" ce ameninta
sa distruga tradipile locale ~i sa scufunde mostenirea CuIturaJa a tiitilor m~
putin dezvoltate sub un torent de programe TV si de alte produse' mass-media e~anand de la cateva centre de putere din Occident. Aceste prograrne
sunt Infuzate de valorile consumismului, deoarece sunt dependente cu prec~dere de nevoile fabricantilor care sponsorizeaza televiziunea prin publi.
c!tate. ~dar, atunci cand tarile pe cale de dezvoltare adopt! un sistem comercial de difllzare, ele sunt implicate, toto data, suspne Schiller, intr-un proces de dezvoltare cu1turala ~i de dependenta in care valorile cODsllmismului
nesocotese motivapile tradiponale ~i modelele alternative de fonnare a valorn, ~i pJin care indivizii sunt pJin~i tot mai mult intr-un sistem global de comunicare ~i de producere a bunUlilor, coneentrat In mare parte in Statele
Unite.
..
- Argumentullui Schiller, schitat aid doar pe seurt, are meritul considerabil de a reliefa caracterul global aJ sistemelor de cornunieare cu bail e1eeIronica, de a Ie accentua caracterul structurat ~i de a sublillia faptul ca sis-
. - :~-:-~ ... :.-;~ . .
160
:-
:--:'
JOHN B: THOMPSON .
~
-:.
._. - , '
...
,"
c'
..
temele de comunicare sunt legate intr-un mod fundamental de exercitarea

puterii economice, militare !?i politice. In plus, argumentullui Schiller a~u~e
cu acuitate in atentie constrangerile financiare enorp~~ infruntate de tartie
Lumii a Treia care incearca s&~i dezvolte propriile sistefi1e de comunicare;
constrangeri care fae foarte atragatoare importarea program:lor.p~odus~ in
extelior. Totusi, chiar daca suntem de acord en abordarea mlinii man teoretid si cu p~rspectiva sa clitica, exista multe privinte in care argumentu1lui e~te profund nesatisfacator. Nu voi incerca sa abordez toate dificultatile aicL Vreau, mai degraba, sa nm concentrez pe trei probleme principale,
to~te strans legate de temele pe care Ie urmaresc in acest capitol ~i de celelalte.
Mai intili. sa exarninam putin mai detaliat descrierea pe care Schiller 0 .
face struclurllor globaie ale p~tetii din petioada de dupa eel de-al doilea ~
razboi mondial. Argumenlullui Schiller a fost initial dezvoitat Intr-o vreme
in care hegemonia americana in sistemul global pfu'ea a :fi - eel putin pentru unii observatori - de la sine evidenta !?i certa. Statele Unite, ca putere
industriala majora !?i casa a multora dintre eorpora~ile transnationale cele
111ai marl au parut a:fi domeniul central militar-indusbial al sistemului glo,
d
bal de dupa razboi; teza imperialismului cultural era intr-a evar un argument in plivinta extinderii ~i consolidfuii la nivelul comunica?ilor ~j al ~'
fonnatiei a unei puteIi care avea in mod fundamental un carader econorruc.
Totllsi acest argun1ent ofera eel mult 0 descliere foarte partiala a rela?ilor
compl~xe ~i schimbatoare ale pute~ii ec?nomic~, p~li~ce, ~nili~re ~i simboliee care au caractelizat perioada tmediat ultenoara razbOlulul. El tIne relativ pU?n seama, de pilda, de conflictele po~tice ~i simb~lice fuI~d:une~ta1e
din perioada Razboiului Rece ~i de insernnatat~a comumsmulLU ~I ?a?on~
lismului ca sisteme de mobilizare a credil1tei. In plus, oticare ar fi mSuD.Clentele argttmentului lui Schiller cu privire 1a perioada imediat ulterioara
r~boiului, este, intr-adevar, foarte indoielnic ca el ar putea:fi apli~t cu ~anse . .
de a fi convingator contextului global schimbator de 1a sHrr~itu1 s~colului al
XX-lea Numai in domeniul economic, ultime1e cateva decenii au fost mar- ,
torele wlui proces profund de restructurare globala, care a erodat pozi1ia
Statelor Unite ca putere indusbiala dominanta. Economia globala a devenit
tot mai multipolara; Europa (in special Germania), Japonia ~i recent-indu&
trializatele tan din Asia de Sud-Est ~i-au asurnat un rol tot mai important2R Relatiile puterii politice, coercitive ~i simbolice ~i-au ~hi~bat ~i ele forma In:
b'-un mod complex. Colapsul regirnwilor comumste dm Europa de Est ~l
desb'funarea Uniunii Sovietice au creat 0 situape geopolitica complet nOlla
v
Media $i modemitatea
161
. - nu numai In Europa, ci In toata lumea. Organismele supranationale ca

Na~uni1e Unite ~i Comisia Europeana joaca un rol tot mai important il1 afaj :e.ri1e internationale - de~i inca re1ativ limitat Noi fonne de putere simbolieri, in tmele cazuri legate de resurgenta nationalismului si a credintelor
religioase fundanlentaliste, au aparut in difelite pam ale l~mji.
'
Acest proces de restructurare globala a afectat ~i diferitele industrii care
se ocupa de inforrnatie ~i comunicare. In ptivinta producelii componentelor eleetronice (semiconductoare ~i microproeesoare etc.), ascendentul de
dupa razboi al Statelor Unite a fost erodat in mod dran:tatic, intrucat producJia s-a mutat tot mai mult spre Europa occidentala, Japonia ~i marginea Pacificului, Statele Unite ~i-au pierdut, in mod similar, pozipa dominanta 1n fabricarea bunUlilor de consum electronic; in fabricarea .televizoare1or, de
exemplu, Asia este astazi regiunea conducatoare din lume, iar China este
ea singtu'a celmai mare producator. fabJicand In 1987 19% din productia totala a Imuii.29 Schimbarea gIobala a puterii econoniice se refiecta, d~ asemenea, in rolu! crescand al capitalului strain de pe piata americana. Desi
HQ1lywood-ul ramane Ull producator important al filmel~rsi al divertismel;rului de la televiziune, Wl nun1ar tot mai mare de studiowi' Hollywood sunt
proptietatea unOI' corporatii de oIigine strama. in noiembIie 1989, Columbia
Pictures ~i Ttistar Pictures au fost cumparate de Sony Corporation penb-u
3,4 miliarde $- mai mult decat 0I1care alt pret pliitit antel10r de vretU1 concern japonez pentru 0 companie a Statelor Unite.30 Sony achizitionase antetior CBS Records, astfel incit cumpararea lui Columbia ~i Tristat, a reprezentat inca 0 patrwldere in sectorul de divertisment a unei companii cat'e
avusese bail puternica in fabl1carea articolelor audio ~i video. La putin timp
dupa preluat-ea de catre Sony, 0 alta corporape multinaponala de ongine
japoneza., Matsushita, a achiziJionat MCA pentru 6,9 miliat'de $. MCA conduce Universal Stuslios ~i are 0 gama de alte interese in divertismen~ vanzarea en detail, editare ~i aetivitali pentru timpulliber; Matsushita este cel
mai mare producator de,bunUli delat'g consunl din Japonia ~i unul dintre
cele mai man din lume. In plus, in pofida importantei continue a Hollywood-ului, alte indusllii in afat'a eelor Ilord-americane devin tot mai importante
ca produditori regionali ~i exportatoJi de filme ~i de programe de teJeviziune. Aeeasta cuprincle indusbii care provin clin Europa de Vest 9i din Aus. b'alia, dar cuptinde $i inclustrii provenite din alte pfu'p ale lumii, precwn
Mexie, Brazilia 9i India. Ar fi cleslul de implauzibil sa se Sl.lgereze di acest
domeniu complex $i schimbator de relaw de putere gJobaJa ar putea fi a11alizat in termenii tezei impcrialis1l1ului culll1ral. Teza este pur ~i simplu prea
162
JOHN B. THOMPSON
rigida ~i unidimensionala pentru a face dreptate unei situatii care se afiii

intr-o mi~care considerabilii
Reflectfu1d asupra lucrarii dupa 25 de ani, Schiller recunoaste ca teza
imperialismului cultural nu mai poate fi sus\inuta in forma ei Oligmara.31 El
recunoa~te ca de la star~i1ul anilor 1960 relatiile globale de putere s-au sehimbat intr-un mod semni.:ficativ ~i ca, 'drept urmare, teza ar trebui astizi modificata. Ascendentul global al culturii americane ~i al produselor mass-media nu a sciizut, daca aeeasta s-a intfunplat, intr-un mod considerabi1! sustin~
Schiller, el a devenit mai pronuntat 0 data cu colapsul regimurilor stateloJ.
socialiste.din fosta Uniune Sovietica ~i din Europa de Est ~i 0 data eu abarr
donarea incercanlor prin UNESCO de a crea 0 nouii ordine a informatiei.
Dar baza eeonomica a aseendentului s-a schimbat Corporatiile transn~tio
nale ~i-au asumat Un rol tot mai important in industria eomunicajiilor globale, iar capitalul de investitii a rezultat dintr-0 serie tot mai clivel-sa de surse.
Astfel, de~i aseendentul cultural ramane american in privinta forrnei ~i conpnutului produselor mass-media, baza economica a ascendentului s-a internaponalizat Imperialismul cultural american a devenit, eu cuvintele lui Schiller, "ascendent cultural corporativ transna\ional".32
Desi revizuirea tezei are in vedere schimbiirile care au avut loe in ultimele d~eenii, ea nu merge destul de departe. Schiller prezinta inca 0 perspectiva prea uniforma asupra culturii mass-media americane (de~i 0 cult:urii
care nu mai este in mod exc1usiv la dispozitia capitalului arnerican) ~i asupra
aseendentului ei global. EI sustine inca faptul ca cuItura mass-media americana este definita de obieetivul precumpanitor al promovfuii eonsumismului ~i ca aeest obiectiv este eel care 0 face atilt de folositoare pentru sistemul capitalist global. Dar eomplmerea, fluxul global ~i folosirile produselor
mass-media sunt mult mai complexe deeM ar putea sa 0 sugereze aceasta
caracterizare. Revizuirea lui Schiller in privinta tezei impelialismului cultural
este, intr-adevar, un mod de a recunoaste globalizarea aetivitiitii eeonomice,
eu toate ca insista inca asupra persist~ntei ascendentului culturu mass-media americane. Ar :Ii mai bine sa aceeptam ca, in sfera inforrnatiei ~i a c.omunicitii, ea ~i in domeniul activimjii economiee, modelele globale ~j relatiile '
de putere nu se insereaza lntr-un mod ordonat in cadrul teoriei ascendentului ameIican fara rivali.
A doua problema legata de argumentullui Schiller este aeeea ci el tinde
sa admita ca inainte de invazia electronica a Statelor Unite eele mai multe
dintre tarile Lumii a Treia aveau traditii indigene, autentice si mosteniri cuIturale ~are erau in cea mai mare pa~te nealterate de valo~-i1e i~1puse din ' .
exterior. Ceea ce este In joe 1n invazia eleetromra, explidl Schiller, "este
Media i modemitatea
163
integritatea eulturala a societiitilor slabe ale caror mosteniri nationale regionale, locale sau uibale Incep sa fie amenintate cu disparitia de expansiunea eomunicatiilor eleetronice moderne".33 Dar aceasta p~rspectiva asupra integritalll culturale a tmilor Imnii a Treia este 0 viziune destul de romanO.
ticii, in multe cazuri ea nerezistfuld Ia 0 investigatie atenta. 34 Traditiile si
mo~tenirile culturale ale a~numitelor tan din Lume~ a Treia au fostfo~ate
de un proees lung ~i adesea brutal de conflict cultural, tm proces prin care
multe praetici tradijionale au fost distruse, iar unele dintre valorile si credin!ele puterilor externe Ie-au fost impuse populatiilor indigene. 35 Dar'impunerea valorilor ~i eredintelor a fost rareori 0 chestiune deschisa. Ea a implicat
in general un proces complex de adaptare si de incorporare prin care valorile ~i eredintele externe erau adaptate nollor condijii, apropriate seleetiv
de populatiile indigene ~i impletite treptat eu tradijiile ~i praeticile preexistente. Cueerirea spaniola a Mexicului ~i eolonizarea altor pam din Ametica
Centrala ~i de Sud ofed multe exemple vii ale aeestui proe~s.3G
Problemele tidicate de Schiller ar trebui situate, prin urrnare, intr-o perspectiva istorici mult mai larga. Mai degraba deeat sa adi11item ca inainte de
importarea programelor TV occide~ta1e multe tan din Lumea a Treia aveau
traditii indigene ~i mo~teniri culturale care erau In cea mai mare parte neafectate de presiunile externe, ar u-ebui, in sehimb, sa vedem di globalizarea eomunicirii pJin mijloaeele de eomunicare eleetronice este doar eel mai
recent dintr-o selie de confliete eulturale, in tmele cazuri strabatfuld multe
secoIe, prin care valorile, credintele ~i fonnele sin1bolice ale diferitelor grupurl au fostsupraimpuse, adesea In eonjunetie cu folosirea puterii eoercitive,
politice ~i eeonomiee. Majoritatea formelor de culturil din lumea de astazi
sun~ in grade diferite, cultwi hibride, in care diferite valori, credinte si practici au devenit adfmc impletite. Aceasta nu implica, desigur, faptul'ca' globalizarea c.omunicirii prin mijloaeele de comunicare eleetronice nu ar putea da
na~terevunor noi forme de ascendent cultural ~ de dependenta. Dar implica
faPt:ll ca nu putem intelege aeeste fOlme, nici nu putem obpne 0 perspectiva
dara asupra consecintelor lor daca porninl de la presupozipa cit cultllrile anterioare erallin mare masura neatinse de valorile impuse din extelior.
Atreia problema legam de argumentulilli Schiller priveste modwile in
care produsele mass-media importate Slll1t considerate ca afe~tandu-i pe destinataJ-ii din Lumea a Treia ~i din alte zone. Schiller sustine ca, In esentii, programele TV care Slll1t meute pentru 1111 sisteil1 de televizilll1e comerci;Ua vor
exprima inevitabil valori consumiste, amt in programe, cat ~i in recJamele
care constituie baza finaneiadi a sistemului, ~i ca aceste reprezentari vor
t
. '164
JOHN B. THOMPSON
crea in schimb dorinte $i vor stimula motivapile consumiste ale destinatarilor IOI~ intr-un astfel de mod ineat ace$ti destinatari devin legap de un
sistem occidental de producere a bunurilor $i de schimb. Fara indoialii,
acest argument cam grab it, io scopul sau de a reliefa cooexiunea dintre
mijloacele de difuzare $i un sistem capitalist de producere a bunurilor $i de
schimb, a accentuat prea mult rolul valorilor consumiste $i a neglijat diversitatea enorma a temelor, a imaginilor $i a reprezentatilor care caracterizeaza
produsul industriilor mass-media. Dar mai exista 0 slahiciwle a acestui argument, care are 0 relevanta particulara pentru problemele care ne preocupa aici: argumentul presupune 0 descriere mult prea simplificata a ceea
ce este implicat in receptarea $i aproprierea' produseior mass-media.37 C.a
multe a.rgumente influentate de marxism, argumentuilui Schiller produce
o versiune a ceea ce am descris in alta parte drept "eroarea internalismului'.:l8: Schiller incea.rca sa deduci, dintr-o analiza a organizarii sociale a indushiilor mass-media, care sunt consecintele posibile ale mesajelor massmedia pentru indivizii care Ie primesc. Dar astfel de inferente trebuie Iratate cu scepticism. Nu numai ca slmt foarte speculative, ci, inca $i mai important, ele nu acorda aten\ie modurilor complexe, vruiate $i contextual specifice in care mesajele sunt interpretate de indivizi $i incorporate in vie?le
lor de fiecare zi. Pe scw't, argumentullui Schiller ignora procesul hermeneutic de apropriere, care este 0 parte esentiala a circulatiei formelor sunbolice (inclusiv a produselor mass-media).
In ultimii run, mai multi cercetatori au aratat - plm studii etnografice, in
contexte care sunt in mod special polIivite pentm a evalua plauzibilitatea tezei impelialismului cultural- di procesele de receptare, de interpretare ~i
apropIiere a mesajelor mass-media sunt mult mai complicate decat 0 presu,
pune ru-gumentullui Schiller. AstfeL llebes $i Katz, inlI'-un bine Clmoscut studiu, au examinat receptru'ea serialului Dallas printre grupwi ehlice,cliferite
din Israel, comparand raspunswile lor cu cele ale grupurilor din Statele
Unite si din Japonia.:19 Ei arata di difetitele grupuri au gasit diferite moduri
de a ch un sens programului, difelite moduri de a-i "negocia" continutul simbolic, Acest proces de receptare nu afost 0 h'ansmitere unidirecponata a sen"
sului, ci mai degrabii un conflict creativ inh'e 0 forma simbolidi structurata
~i complexa, pe de 0 parte, $i, pe de alta parte, indivizii care apar(in grupurilor particulare ~i cru-e fac ca rulwnite resurse $i presupozi\ii sa splijine aetivitatea de interpretru'e. Astlel, Uebes ~i Katz au gasit, de pildii, ca existau
diferente sistematice inlre modurile in cru-e grupurile repovesteau programele ~ care Ie vazusera. Grupu] arabilor din Israel ~i evreii marocani au ae'
165
centuat relapile de rudenie, interpretand motiva~a personajelor in principal

in funclle de ordinea ierarhidi a familiei si de continuitatea dinastiei. Gru-' ptuile ~rnigrantilor rtt$i, in schimb, au acordat relativ pu!ina atentie relatii.. ,~ lor de rudenie ~i erau mai inclinali sa aibii 0 perspectiv~ critica, considerand
cit personajele sunt manipulate de scriitOlii ~i producitorii programului. Grupul kibbutzilor ~i eel al runericanilor erau, de asemenea, inclinate sa aiba 0
perspectiva critica, dar ele interpretau programulin termeni mai psihologici,
ea pe 0 saga permanenta de relatii interpersonale $i de intriga.
Studiile asemanatoare aeestuia au ru"atat intr-un mod convingator ca
. receptru-ea ~i aproprierea produselor mass-media sunt procese sociale C0111., plexe in care indivizii - mteracponand unii cu aJ.tn, ca ~i cu personajele por" tretizate in programele pe care Ie reeepteaza - dau sens mesajelor intr-un
mod activ, adopta atitudini vmiate fatJ!. de ele ~i Ie folosesc in difelite modtUi
in cursul viefij lor de :fiecare zi. Pur $i simplu nu este posibil sa se deduca trasatulile variate ale proeeselor de receptru'e din caractelisticile mesajelor
mass-media considerate ca atru'e sau din conslI'angerile comerciale cm'e ac"
"' ?oneaza asupra producitorilor de programe TV. In aceasta ptivinta, argu'. mentullui Schiller implica un sCw"tci.rcuit teoretic $i metodologic, Invazia
eleclI'onica a iilmelor americane ~i a programelor TV ru- servi la extinderea
~i 1a consolidarea noului regim imperial dom- dad s-ar putea admite inh"-un
mod sigur ca destinatarii acestor progrmne vor internaliza valorile consumiste presupuse eXPI1mate in ele; dar toemai aceasta presupozipe trebuie
sa:fie pusa la indoiala.
Aceasta linie a criticii atinge cenh'ul tezei imperialismului cultural. Ea
arata cii aceasta teza este nesatismcatoru'e nu numai pentru di este depa~ita
~i din punct de vedere empmc indoieInica, ci $i penh"u ca ea se bazeaza pe
oconceppe despre fenomenele culturale care este in mod fundamental vi~. ciata Ea nu tine seama de faptl.l.l cii receptru'ea ~i aproprierea fenomenelor
.- '~. culturale sunt procese fundamental hermeneutice, in care indivizii dezvoltiI
- . mateIialul $i resurseIe simbolice care Ie sunt disponibile, precum ~i asis"
, tenta interpretativa ofetita de cei cu care interactioneaza in vietile lor de
. . . fie~are zi, eu scopnl de a da un sens mesajelor p~ care Ie ptimese ~i de a
gasi un mod de a le Iega de ei. Pentru teza imperialismului cultural, proee;" su,1~~ receptare este in mod esentiaJ 0 "cutie neagra" in care produsele
~ mass-media, patnmse de valorile consumiste, sunt v3rsate, ~i din care se
presupWle ca apm" indivizi OIientap spre consllmul personal. Dar, in mod
dar, acest Iucru nu se va intfunpla.
De$i argumentul1ui Schiller este in ultima instanta nesatisfacator, el
este totu~i important ca incercare - de !apt, probabil singI.lI~a incercare teo;l(
166
JOHN B. THOMPSON
" : Media i modernitatea
167
retici sistematica !?i destul de plauzibili - de a gandi globalizarea comuilicirii

siluati in contexte social-istOlice particulare ~i care dezvolta resursele care
!?i impactul ei asupra lumii moderne. Dar, daca argumentullui Schiller !?i teza
Ie stau ]a dispozitie cu scopu1 de a da un sens mesajelor mass-media ~i de
mai generdla a imperialismului cultural nu ofedi 0 cadru teoretic satisfacaaIe incorpora in vietile lor.. Iar mesajele sunt adesea transformate in procetor, ce alternative exism? In partea care a mai ramas din acest capitol, VQi
' sul de apropIiere, intrucat indivizii Ie adapteaii contextelor practice ale vie1ll
incerca sa dezvolt un cadru alternativ care tine seama totodata de carac' de fiecare zi. Globalizarea comuniduii nu a eliminat caracterullocalizat al
terul structurat al comuniciuii globale ~i de ~aracterul contextualiza~ heraproprierii, ci a creat, mai degJ'aba, un nou tip de axa simbolid in lumea
meneutic al procesului de receptare.
!
. moderna, ceea ce voi numi axa diftllNii globalizate ~i a aproprierii localizate.
, Deoarece globalizarea comunicarii devine mai intensa ~i mai extinsa, insem" natatea acestei axe cre~te. Importanta ei crescinda atesta dublul fapt ci eirDifuzarea globalizata, aproprierea locaJizata:
. eulatia infof111apei ~i a comunicaru a devenit tot mai gIobala, de~i, in ace)a~i
spre 0 teorie a globalizam mass-media
limp, procesul de apropriere rrunane inerent contextual si hermeneutic.
Am oferit deja" 0 perspectiva asupra axei deopotriva globale si locale
odescriere satisfiicatoare, inforrnata din plmct de vedere teoretic, a gloexaminand unele dintre modelele difuiuii globale. Vreau acum sa ~ontinuu
baliz3rii comuniciirii ~i a impactului ei trebuie sa se bazeze, voi sustine, pe
doua seturi de consideratii Mai Intai, trebuie sa reconstruim din punet de .- dezvoltarea acestei analize concentrandu-ma asupra procesului de aprovedere istoric modurile in care procesul de globalizare s-a desfa~urat, re- . priere ~i urmiiIind trei teme interrelaponate. Prima tema este aceasta: dat
constituind dezvoltarea in privinta fiecareia dinh'e cele patru fonne de pu- ~ fiind caracternl hermeneutic a1 aproprierii, rezulta ca semnificatia pe care
tere ~i a interrelafiilor lor. Am schitat luainte, in acest capitol, inceputurile ~ o'au mesajele mass-media pentru indivizi ~i folosiIiIe la care sunt supuse rnaunei astfe1 de descrieIi, concentrandu-ma pe puterea simbolici ~i pe diferitele
terialele simbolice mediate depind in mod crucial de contextele de recepinstitutii ~i tehnologii care, de 1a jumatatea secolu1ui al XIX-lea, au facilitat . tare ~i de resursele pe care destinataJii Ie aduc in splijinul procesului de reprocesul de globalizare. Dar avem nevoie de 0 desc:riere mult mai elaborata, ' ceptare. Acest fapt este bine ilustrat de studiullui Iiebes ~i Katz in privinta
una care sa acorde mai multa atentie modalitatilor multiple, schimbatoare,
receptarll serialului Dallas. A fost, de asemenea, demonstrat, in mod strain care puterea simbolica se suprapu!le eu puterea economica, politica ~i
, luci~ prin descrierea patrUIlJ,atoare facuta de Sreberny-Mohammadi ~i Mocoercitiva in procesul de globalizare. In aceasta privinta, insuiicienta tezei
hamrnadi a rolului mediilor de comunicare in Revolupa din Iran. 40 In timpul
impeIialismului cultural nu consta in faptul ca neglijeaii interac~unea dintre
anilor 1970, limbajul ~i imageria religioasa tradiponala au fost folosite in Irdll
variatele forme de putere: insuiicienta eonsm in faptul ci ea ofera 0 deseri,
ca arme simbolice in lupta Impohiva $ahului, care era asociat cu importaere saracitoare ~i, in ult:irrlli instan\ii, reductionista a acestei interacpuni. Ca '
rea corupatoare a culturii occidentale. De~i Khomeini era In exil, mscursumulte argumente influentate de marxism, teza in1peIiaJismului cultural a dat '
prioritate puterii economice ~i a privit puterea simbolidi, in mare masura, -.' ~ rile ~i predici1e lui erau inregistrate ~i introduse prin contrabanda ill Iran,
ca pe un instrument al intereselor comerciale (combinate cu intereSele pu- '" . pe casete audio care erau reprodusG Cll u~urinta ~i Iarg difuzate. Dar, 0 data
cu dezvoltarea regimului islamic din perioada postrevoluponara, produsele
terii politice ~i militare). Dar interactilmea dintre aceste fonne de putere a
cu1turale
occidentale au inceput sa capete 0 semnificape foarte diferita penfost intotdeauna mai complexa si mai plina de conflicte decat ar sugera-<J 0 ' '
~u
mulp
iranieni.
Casetele video cu :lihne occidentale $i inregistranle cu muastfel de descriere.
'
,;;
AI doilea set de considerapi prive~te relapa dintre modelele structurate ~\ zici occidentala pop au circulat ca parte a unei organiJ.api populare culturale
de comunicare globala, pe de 0 parte, ~i, pe de alta parte, conditiile locale in ' clandestine, luand lID caracter subversiv; ele au ajutat la crearea unui spatiu
care produsele mass-media sunt apropriate. De~i eomunicarea ~i informa' _ cultural alternativ, in care indivizii puteau sa ia 0 anwnita distanta fata de un
regim resimpt de mulp ca opresiv.41 Exemple ca acestea ilustreaza bine catia sunt tot mai mult difuzate la 0 scara global a, aceste mateIiale simbolice
racterullimitat contextual al procesului de apropriere. Deoarece materiasunt intotdeauna primite de indivizii care sunt situati ill locuri spapo-temper
rale specifice. Aproptierea produselor mass-media este intotrleauna un fener ' . lele simbolice circulii pe 0 scara tot mai mare, locurile devin pozitii unde,
men localizat, in sensu] ca el implica intotdeauna amm1ili indivizi care sunt
intr-o masura 111 permanenta cre~tere, produsele mass-media globalizate
'>
,'
..
JOHN B. THOMPSON ..
168
Media i modemitatea
169
~...:
sunt receptate, interpretate ~i incorporate in vietile de fiecare zi ale individau 0 impresie - cu toate ca una rapida ~i parpalii - asupra modului in care
zilor. Prin procesullocalizat de apropliere, produsele mass-media stmt inarata viata in alte plli-\i. Cand oamenii se uita la $fuile internationale, de pilda,
troduse in seturi de practici care Ie modeleaza $i lealtereaza semnificapa.
ei pot acorda tot atat de multa atentie scenelor de pe strada, caselor $i imexarrn'namv
acunl
cea
da.a
doua
tema:
cum
putom
t'I1telege
un'
pac!,ll
':
bracimintei
ca ~i comentariilor care insotesc imaginile din zonel~ strillne.
Sa
LL
Imaginile altor moduri de viata. constituie pentru indivizi 0 resursa de
social al aproprierii localizate a produselor mass-media globalizate? Aici
vreau sa accentuez 0 trasatw-a principala a acestui proces. Vreau sa sugerez . ~ a-~i gandi critic propriile viepj $i condipi de via. Chiar daca sistemul de did aproprierea matelialelor simbolice globalizate implica ceea ce voi numi ' fuzare chinezesc este controlat soict, ill comparatie cu sistemele occidenaccentuarea rlistanfNii simbolice de contextele spapo-temporale ale viefii
tale, elle furni7.eaza cu toate acestea telespectatOlilor materialul amplu pende necare zi. Apropierea matelialelor simbolice Ie da indivizilor posibilitatru a se angaja in distantarea simbolid. Pl1n aceasta, elle da telespectatotea sa ia 0 anumita distanta fata de conditiile vietiJor lor de :liecare zi _ nu lirilor posibilitatea de a-~i compara propriile conditii de viata cu cele care par
teral, ci simbolic, imaginativ, prin substitutie. Indivizii sunt capabili sa dohansa domine in alte pru-p.; elle da totodata posibilitatea sa-$i formeze perspecdeasca 0 anumita conceppe, oricit ar :Ii e~ de parp.ala, asupra modUlilor de
tive atat asupra propriilor conditii de viata, cat ~i asupra celor din alte pill-p,
viara $i asupra conditiilor de viata care difera senmificativ de ale lor. Ei sunt
care pot diferi de interpretillile guvernului o:licial, care Ie sunt de obicei precapabili sa dobandeasca 0 anumita conceptie despre regiunile lumii care
zentate. A$3 cum a remarcat un telespectator din Beijing, "rnainte de Revosunt foarte indepill-tate de propliile lor locUli.
lupa culturala guvernul exagera situatiile interne ~i sb-aine. Ei spUlleau cii
Fenomenul distantluii simbolice este bine explimat de James Lull in
niJ)llc din ceea ce este in afara Chinei nu are valoare. Dar atunci cimd ne
studiullui asupra impactului televiziunii in China.42 Televiziunea a devenit
uitiim la programele TV vedem ca Occidentul nu este chiar atat de rau".45
Ulll11ijloc larg raspandit in China nunlai in cursul anilor 1980. In anii 1960Si ~. .'~ -Indivizii se distantea711 de propriile lor conditii de viata ~i, in acela$i timp, ei
1970, relativ pu\ine televizoare erau vandute in China; ele erau foarte SCUln~ a. dobandesc 0 putere cIitica asupra interpretillilor oficiale ale realitiitii sofata de salarille normale ~i erau, in general, limitate la elitele urbane mai pli- . ciale $i politice, atat din proplia lor tara, cit ~i din alte pru-~.
.
vilegiate. Totu$i, in anii 1980, productia interna de teJeviziune a crescut in
Accentuand fenomenul distantiit-ii simbolice, nu vreau sa sugerez, deo--un mod dramatic; in 1990, majoritatea fan1iliilor urbane aveau eel pupn un
sigur, ca acesta este singumJ aspect al procesului de apropliere care metelevizor, iar la scara nationala exista aproximativ Ull televizor la opt oameni.4.1 , tita examinat DimpotIiva, in circumstantele actuale ale vietii de fiecare zi,
Difuzarea este donllnata de reteaua nationala, Televiziunea Centrala Chi- ... este de presupus cii aproprierea produselor mass-medi~ globalizate va interneza (CCTV), care furnizeaza'un mar~ procent din programe diferitelor '" acpona cu practicile localizate mo'-un mod complex, ~i poate, in anul111te plistatii regionale ~i locale care functioneaza in tara.
. vinte, sa serveasca la consolidarea relatiilor stabilite de putere sau, de fapt,
Ce sens dau telespectatorii chinezi programelor pe care Ie ptivesc? J - . sa creeze noi forme de dependenta. Voi exanlina unele dintre aspectele eele
I..ul1 url11rue~te aceasta intrebare de-a lungul unei serii de interviUli extinse .~ . ~. mai negative ale aproprierii produselor mass-media intr-un capitol viitor. Aici
eu familiile din Shanghai, Beijing, Guangzhou 9i Xian. PIino'e altele, el arata ,: . vreau doar accentuez faptul ca, dat fiind caracterul contextualizat al aproca, de9i multi telespectatori chinezi sunt critici eu programele aflate la dis- :"'" . prierii, nu putem determina dinainte care aspect (sau aspecte) va (vor) fi
pozi~a lor, ei pretw ese televiziunea pentru fap!ID ca ofera noi perspective, t c, implicat(e) in receptarea unei fonne sinlbolice particulare. Semnificatia renoi stiluri de viata $i noi moduri de gandire. "In vietile noastre de fiecare , \ ' lativa a difetitelor aspecte poate :Ii evaluata doar plino--o investigatie atenta,
zi, nu facem decat sa mergem 1a serviciu ~i sa venim acasa, a$a incat vrel11 , '" etnograficii.
sa vedem ceva care este diferit de propria noastra vi~1i Televizorul ne cIa .
- Acest fapt ne conduce 1a a b'eia tema pe care vreau sa 0 examinez pe
un model pentru restullUlnii,,44: acest comentariu acut de un contabil in
SClll-t aproprierea localizatii. a produselor mass-media globalizate este, de
varsta de 58 de ani din Shanghai surpIinde bine efectul distantiirii simboasemenea, 0 $ursa de tensiune ~i de potential corrflict. Este 0 sursa de tenlice In epoca comunidlrii glob ale. TelespectatoIii chinezi sunt captiva? de
siune in parte din cauza faptului ci produsele mass-media pot transmite meprogramele inlportate din japonia, Taiwan, Europa $i din Statele Unite, nu
saje $i imaguli care se ciocnesc eu sau care nu sprijirkl in intregime valorile
doar peno-u valoarea informatiei ~i a divertismentului, ci ~i pentru ca ele
v
<:0-
\:..
sa
170
JOHN B. THOMPSON
asociate cu un mod de viata tradiponal. In anumite contexte, aceasta discordanta poate :Ii parte din lnsa~i atractivitatea produseior mass-media: ele
Ii ajuta pe indivizi sa ia 0 distantil, sa-~i imagineze alternative ~i, astfel, sa
puna sub semnul intrebiirii practicile traditionale. Astlel, de pilda, se pare
ci telenovelele egiptene sunt interesante pentru beduinele din De~rtul de
Vest, tocmai pentru cii ele prezinta un set de stiluri de viata- ca posibilitatea de a se cisatori din dragoste ~i (ie a trru separat de marea familie - care
sunt in divergenra eu setul de optiuni care Ie stau in mod traditionalla dispozitie. 46
'
.
Tensiunile si conflictele provenite din aproprierea localizata a produ-, "
selor mass-media pot:li, de asemenea, experimentate ea 0 forma de conflict
interior, in masura in care procesul formam de sine este afectat de continutul simbolic al produselor mass-media. Din nou, yom reveni asupra acestei
teme mai tarziu, clnd yom e;xamina modul in care, 0 data cu dezvoltarea
mijloacelorde comunicare, indivizii capata acces la noi tipuri de material
simbolic care pot:li incorporate intr-un mod reflexiv in proiectul de formare
a sinelui. Aici va :Ii suficient sa reliefez faptul ca, deoarece aceste materiale
simbolice rezulta din surse mai diverse, este mai probabil ca indivizii sa resimta prabu~irea valorilor ca un conflict personal- adici drept un conflict
intre cereri concurente care Ie sunt adresate, sau intre scopuri opuse Ia care
aspira. Indivizii sunt implicati in mod constant in incercarea de a reconcilia,
sau doar de a mentine IntJ.--un echilibru dificil, mesaje care sunt in conflict
uneIe cu altele, sau' cu valorile ~i credinte1e introduse in practicile obi~nuite
ale vietiior lor de :liecare zi.
Ar ':Ii imprudent sa se pretinda ca aproprierea localizata a produselor
mass-media globalizate a fost un factor major in stimularea fOrrhelor mai
largi de conflict social ~i de schimbare sociali din lumea moderna; cele mai
multe dintre formele de conflict social sunt extrem de complexe ~i implica
multi factori diver~i. Dar soar putea sustine intr-un mod plauzibil cit diftlZarea tot mai globalizata a produselor mass-media a jucat un rol in prevenirea
celor mai dramatice conilicte din anii reeenti. Lull argumenteaza cit ctirentul programelor televiziunii interne ~i interna\ionale transmis in China in anii
1980 a creat lID rezervor cultural de viziuni alternative, incurajandu-i pe oameni sa puna la indoiala valorile tradiponale ~i irrterpretarile oficiale ~i ajuffindu-i sa-~i imagineze moduri de viata alternative. Prin el insu~i, acest fapt
nu a dus, desigur, la demonstratia curajoasa din Piata Tien-An-Men. nici nu
a determinat cursul confruntiirii ulterioare. Dar in absenta televiziunii pare
neverosimil ea evenimentele din Piata Tien-An-Men sa se :Ii desfa~llrat In
Media' i modernitatea
171
modul in care s-au petrecu~ sau sa.fi avut ca martOli milioane de indivizi in
China si in toata lumea.
In ~cest capitol am explorat unele dintre contururile globaliziirii comunicaru, un fenomen care a alterat'natura schimblilui simbolic si a transformat in anumite privinte conditiile indivizilor din toata lumea. Dar distruge oare disponibilitate~ tot mai mare a produselor mass-media globalizate llitimele reziduuri ale traditiei? Dare dezvoltarea mass-media nu face
deeM sa pecetluiasca dispruitia ~ui ~od de viara traditional, a carui soarra
s-a decis deja plin impactul transformator al modernitapi?
~-
173
distanta tata de continuiuI simboIic al hiteractiunii tata in tata si tata de formeIe de a~toritate ~are au prevalat in IacuriI~ vietii de fiec~e'zi. fu scapu1
.' .. ':de'a fanna un sens al sine1ui ~i al posibilita1iJor ce'Ii se deschideau, ihdivizii
Reancorarea tradjtj~t~' ~..' '.
au ajuns sa se sprijine tot mai putin pe materialeIe 'simbolice transmise plin
o
interactiunea tara in tara ~i pe fomlele localizate de autoritate. Procesul de formare a sineIui a devenit mai reflexiv ~i deschis, in sensul ci indivizii s-au apleUna dintre mo~tenirile cele mai puternice ale gandirii sociale clasice 9 cat din ce in ce mai mult asupra propliiIor resurse ~ asupra'materialelor SinIeste ideea ca 0 data eu dezvoltarea societatilor moderne insenmatatea trabolice transmise prin mass-media, pentru a-~i forma identimp coerente.
ditiei se afla treptatin declin ~i, In cele din ~mlli, inceteaza sa maijoace un
Dar au subminat oare aceste dezvolffiIi u.-adipa? Nu neaparat Pentru ca
ro1 semnificativ in viata de fiecare zi a majorita1ii indivizilor. Traditia, se pre- .. tradi\iile transmise oral au.continuat sa joace un ro1 important in viata de
supune, este un lucru al trecutului (nu doar intr-un singur sens) , iar "socifiecare zi a multor indivizi. In plus, tradi1iile InseIe s-au transfonnat, pe maeta1iJe moderne" contTasteaza in general cu "societatile traditionale" care
sura ce continutul simbolic al traditiei a fost tot mai mult inscris in noile
Ie-au precedat. "Tot ce este stabil se risipe~te ca furnu1", suna faimoasa remijloace de ~omunicare. Mediatizarea traditiei a inzestrat-o cu a viata noua:
marci a lui Marx; ~i mulp aIti ganditori, fie ca au Impru-ta~it, fie ci nu, per- ,
traditia a fast tot mai mult eliberata de constrangerile interacpunii fara in
spectiva lui Marx, au suspnut de obicei ideea pouivit careia dezvoltarea
fat;l ~i a preluat 0 selie de noi uasaturi. Tradi\ia a fost deritualizata; ea ~i-a
societatilor moderne este insotita de un declin ireversibil al rolului traditiei. " pierdut ancorele in contextele practice ale vietii de fiecare zi. Dar dezradaAceastft idee a fost parte intewanta a diferitelor teOlii ale modernizaIii ~are
cinarea traditiiJor nu Ie-a lipsit de subzistenti Dimpouiva, ea a pregatit m!r
s-au dezvoItat in anii 1950 ~i 1960. $i este-o idee eare a fost reinviata in uIdalitatea in care ele vor fi extinse ~i reinnoite, fiind reintroduse in contexte
timii ani, de~i inu'-un mod mai competent, de catre teoreticienii care argunoio ~i reancorate in unitati spapale care au depa~it granitele interactiunii tara
menteaza ca dezvoltarea societatilor moderne implici un proces de "detrain fata
ditionalizare".'
Penu-u a dezvolta acest argument, vreau sa Incep prin a examina na. in acest capitol, vreau sa pun sub senmul infrebalii cIi~eul pomvit dtura traditiei ~i, in particular, unele dintre modalita!iJe in care traditia a fost
ruia tradipa este un lucru aluecutului. Voi incerca sa arat ca, daca suntem
virum in literatura de teorie sociala. Ma voi concentra apoi mai precis asuoarte atenp Ia impactul transfomlator al mijloacelor de comunicare, putem ' pra re1atiei dintre traditie si mass-media: cum au fost afectate traditiile de
O?1ll:e .0 perspectiva ~ar~~n: diferi~ a:u'pr~ caracterului schimba.~or a1 tra- - ~ezvol~e~ I~jIoa~~lor' de' com~:are? Voi ~~~a un S~lrl!U clasic, de~
dltieI SI asupra rolulm eI ill VIata soclala. Inamte de dezvoltarea nUJIoacelor .
'fa~urat, mlinii man, 10 cadrul teonel mOderlllzaIll, care a raspuns 1a aceasta
d~ co~unicare, perceppa majorita1ii oamenilor asupra trecutului ~i asupra .: :~ intrebare intr-un mod ce avea sa fie foarte influent, ?i care a fixat termenii
1umii aflate dinco10 de mediu110r imediat era modelata in principal de con- ", . o dezbaterii pentru mulp ani. Voi dezvolta apoi 0 descriere alternativa, care
tinutul simbolic schimbat in interactiunea fata in fata. Pentru majoIitatea
aGcentueaza faptul ci traditia nu a fost di~trllsa de mass-media, ci mai de~cunenilor, perceptia asupra trecutul~, asupr~ lumii 'aflate dincolo de 10m '0' . ",graba u-ansfonnam sau "dislocata" de ele. In sectiunea finala, voi incerca sa
rile imediate si as~pra comunitatilor deIinutate din punet de vedere sociaL/' Jt ;~ arat CunI aceasta descliere alternativa a caracterului schimbator al tradipei
carora Ie apcu1ineau, s-a constitult in pIincipal prin u'adipi orale, care erau ..;:
poate a~uce 0 clarificare vasupra unora dintre fenomene1e cele mai tulbudiproduse ~i reproduse in contextele sociale ale vietii de fiecare zi. Totu~i, 0
to are dm vremea noastra.
data cu dezvo1tarea mijloacelor de comuniccu'e, indivizii erau capabili sa re- '
Natura tTadi{iei
simta evenimentele, sa-i observe pe ceilal? ~i, in general, sa invete despre .
Imni - amt reale, cit si imaginare - care se Intindeau cu mult dincolo de sfera
intaInililor de :fieccu-~ zi. Ei au fost introdusi tot mai muit in retele de cornu .~ c.;;'Ce este traditia? Cum ar trebui sa-i intelegem natura ~i rolul in viata S!r
nicare care nu aveau caracterul de fata in futa.In plus, pe mastiJ-a ce indivizii " ciaJi1? No!iwlea de traditie s-a bucurat de re1ativ pupna atentie dirccta in
1
au dobandit acces 1a produsele mas;medi~, ei erau capabili sa ia 0 anumita ~ ~~ literatura de teoIie sociala. Nu este nici 0 indoiala d. aceasta neglijare se
'i \ .. ;.
..
174
JOHN B. THOMPSON
Media 'i modernitatea
175
datoreaza, in parte, presupozi~ei celor mai !pulp dintre teoreticienii sociali ' lume. Spre deosebire de Marx, Weber a suspnut ci anwnite schimbfui ale
clasici ca dezvoltarea societatilor moderne ar fi insotita de declinul rolului
ideilor ~i practicilor religioase erau precondip.i pentru aparipa capitalismutraditiei in viata soeiala. Aceasta presupozitie se b~a pe cateva seturi de '
lui in Occident Dar, 0 data ce capitalismul se stabilise ca fonna predominanconsiderapi co~vergente. Primul set avea, in principal, un earacter intelectual.
ta de activitate economici, el a cipatat un inlpuls propriu ~i s-a dispensat de
Teoria sociala clasica a fost in multe privinte un produs al gandirii ilumi: ,
ideile ~i practicile religioase care fusesera necesare pentru aparitia lui. Dezniste; iar iluminismul avea ca premisa r~spingerea traclitiei, care era privita
,. voltarea capitalismului, impreuna cu ascensiunea statului biroc~atic, au ra.
de mulp. ganditori ilumini~ti ca 0 sursa de rnistificare, ca un du~man al raponalizat progresiv acpunea ~i au adaptat-{) eriteriilor de eficienta tehnica.
tiunii si un obstaeolin calea progresului uman. AI doilea set de eonsidel1l~
Elementele pur personale, spontane si. emotionale
traditionale
,
, ale actiunii
,
.
avea Un caraeter mai substantial. Multi !eoreticieni sociali clasici au sustiau fost eliminate de exigentele calculului cu scap rational. Aceastii "dezvdinut ca dezvoltarea societatilor moderne a implicat 0 dinamica inerent dis. jir,e" a lumii moderne a tkut parte din pretlli care trebuia platit pentru ratiotructiva in privinta tradip~i. Nu numa,i di traditia era du~manu1 gandirii
nalizarea Occidentului; Weber a privit-{), cu un oarecare regre~ ca:fiind ,,~ar.
iluministe , 0 mostenire
a trecutului care trebuia criticata si, inlaturati'i in
,
ta timpurilor moderne".3
numele rapunii, ci era ~i condarrmata de insa~i dinamica pusa in rni~care
Perspectivele lui Marx ~i Weber, printre aljii, au avut un impact fonnade aparitia societatilor moderne.
tiv asupra modalitatilor ulterioare de gandire a destinului traditiei. Teoriile
Con~ergenta a~estor doua seturi de eonsiderap.i este evidenta in seriedespre modernizare din anii 1950 ~i 1960 au luat de obieei drept sigura oporile lui Marx. Pe de 0 parte, Marx a fost foarte influentat de antipatia iluzipa larga dintre societaple "tradiponale" ~i cele "moderne", ~i au admis in
minista tara de traditie: pentru Marx, traditia era in principal 0 sursa de misgeneral ci, fntrunite fiind condip.ile potrivite, trecerea de la primele la cele
tificare, un viii care acoperea relapile socialelii Ie masca adevarata natura.
din unna va fi un proces unidirectionat de schimbare sociala. In ultimii ani,
Pe de alta parte - si aceasta a fost una dintre temele centrale ale operei lui -,
teoreticieni sod ali precuni Ulrich Beck ~i Anthony Giddens au avansat 0
Marx a identifieat in modul capitalist de producpe 0 dinamicii ee urma sa
4
perspectiva
mai competenta. Ei susj:in cii in primele faze ale modernizarii
destrame tesatura vietii sodale. Spre deosebire de sodetiitile precapitaliste,
multe institupi au depins in mod crucial de tradi\iile care caracterWiu sociecare erau fundamen~ conservatoare in modullor de producpe, societatea
tiltile premoderne - de exemplu, prin taptul ci multe dintre primele organicapitalista moderna se extinde, se schimba, se transfonna constan~ econozalii producitoare moderne depindeau de continuarea formelor traditionale
mia capitalista este seena aetivitatli agitate, intrucat ea poate continua sa
de
viata familiala Dar, pe masura ce procesul de modernizare intr~ Intr-o
existe doar printr-() revolup.e pennanenta. ~i, plio aceasti'i activitate neintrefaza
mai avansata (ceea ce Beck numeste "modernizare reflexiva" si ceea
rupta, rela\ille ~i tradipile sociale ale societap.lor pr~capi~ste ~~mt scindate
ce Giddens nume~te "modernitate tade'?, traditille preexistente s~t tot
si dizolvate. Prin unnare, "Tot ceea ce este feudal ~l stabil se nSlpe~te ca fu,
mai
subminate: societ.atile moderne sunt "detraditionalizate". Practicile tra~ul, tot ceea ce e sfant este profanat, ~i oamenii stmt In st.ar~it siliP. s~ pridiponale
nu dispar complet din lumea moderna, d~r statutullor se schimbi'i
veasca cu luciditate pozitia lor in viara, relaliile lor reciproce".2 Derrustificain anunlite privinj:e, Ele sunt considerate mai pu!ill garantate ~i mai pupn sirea relittiilor sociale este ~stfel tm aspect inerent al dezvoltiirii capitalismului.
gure pe masura ce sunt tot mai mult expuse impactului corosiv ell examiSuprim~d ,,~irul prejudecap.lor ~i opiniilor vechi ~i venerabile", care aconarea publici ~i cu dezbaterea Deoarece lradi(iile sunt chemate sa se apere
perea rela\iile sociale in trecut, capitalismulle da ~n?ivizil~: posibilitatea de
a-si vedea relatiile sociale drept ceea ce sunt - adlca rela?l de exploataresingure, ele l~i pierd statutul de adevaruri care nu pot:li puse 1a indoiali Dar
~i 'pregate~te drumul pentru tipul de transformare revolujionara iluminista,
pot supravietui in forme variate - de exemplu, fiind transformate fntr-un tip
inll'evazuta de Marx.
de fundanlentalism care respinge apelulla justificarea discursiva si incearca,
Argumente oarecum similare se pot gasi in scrieIile celorlalj:i te9retipe un fond de indoiala generalizata, sa reafirme caracterul invio'Iabil a1 (radeni sociali clasici. Desi Weber nu impru-ti'i~ea optimismullui Marx in plidipei.
. ,',
vinta transformarii capitalismului, a considerat ~i el ca dezvoltarea capitaNu voi examina aid mai in detaliu perspeetivele anunlitor teoreticieni.
lisn~ului industlial va:fi inso\ita de abandon area vizimllior tradi\ionale despre
Vreau sa ma concentrez, in schimb, asupra intrebaIii generale riclicate de
'.
]76
Media 'i modemitatea
177
opera lor: a fost inso~ta d~zvolta:ea so~ie~~lor m~derne de ~e~li~ul r<;

tradi~ei. ~ voi n~j "aspectul hermeneutic",."aspectul normativ", "aspeelului traditiei In viata sociala? De~l se obl~nille$te, pnntre teoretiClenu SOCl,~ de legltimare ~l "aspeetul de identitate". In praetidi, aceste patru eIeali clasici 'si eonte~porani, sa se dispunda afirrnativ Ia acea~tii intreb~e,,;;
mente se suprapun adesea sau se contopese. Dar, distingandu-le. putem
exista, in opinia mea, doua probleme rnajore lega.te de. acest raspW1S. P1U~a
avea 0 perceppe mai clara asupra a ceea ce este implicat in exist~nta l:raproblema este di el face ~:iIa in~:legerea m?ti~~ p.el~tru care a~tul1lte
di~ei.
'
traditii $i sisteme de credin~ tradi\ionale c~ntin~ ~ aJ.~a 0 prez~~ta s:m~ examinam mm intai aspectul hermeneutic. Un mod de a Intelege
nificativa la SidfSitul secoluhn al XX-lea Daca era meVItabil ca traditllle sa fie
tradlpa este aceIa de a 0 vedea ca pe un set de presupozitii fundal11entale
date la 0 parte d~ dezvoltarea SO?~tii?lo: :noderne,c a~~i d: ce ram~ tradiconsiderate drept sigure de indivizi in comportamentul vi~tii lor de fiecare
tiile - inclusiv credinte1e ~i practiCIle religlOase -.trasitturl atat de perslst~nte
zi'$i transmise de ditre ei de la 0 genera~e la alta. In aeea~tii privinta tra~e vietii sociale de astazi? Pentru eei care adera Ia teza generala a dec~udi~a nu este un ghid normativ pentru acpune, ci mai degraba 0 schein'a inlui traditiei este dificil sa se inteleagii persistenta, sau resurgenta credmteterpretativa, un cadru pentru intelegerea lumii. Pentru cii, a$<l cum au aceenlor si a pra~tici1or tradiponale in alp termeni decat ~1 cei .de re~esiune sa~
tuat filosofii hermeneu~, precum Heidegger $i Gadamer, orice intelegere
de l:eactie. Pentru sustinatorii tezei generale a declinullli, perslstenta tradise bazeazil pe presupozitii, pe un set de afurnapj pe CaJ.-e Ie luam dr~pt celie
tiei poate fi inteleasa ~ 0 intoarcere spre trecut, un :e~gi~ pe~tru sufl:tele
~i care formeaza 0 parte a tradi~ei careia ii aPartinem.6 Nici 0 intelegere nu
;-etrograde, un refu'l de a ceda ceva c~e este s~r~t sa dispara. ~otu~~, ne
poate :fi complet lipsita de presupozitii, A$adru~ eritica iluminista a traditiei
putem intreba daca nu cumva aceasta p.erspeetiva est~ pr~~p~a~a; ea
trebuie, in opinia lui Gadamel~ sa fie moderata. Juxtapwland notiunile de'rapoate vedea tradipa doaJ.- ca pe 0 mO$t~~e a trecu~Ul, 0 r.an1a~1~ dmtr-o
~une, cttnoa~tere $tiinPfidi ~i emancipare eelor de tradipe, aut~litate si mit,
epoca anterioara, excluzfmd as~eI poslblhtate.a ca, m anUtnlte pnvll1te, traganditorii ilumini$ti nu se dispensau de tradipe ca atare, ei mill degrab3.
clipa sa poata fi parte illtegranta a prezentul~.
..
articulau un set de a:fil1na~i ~i d~ metode CaJ.-e formau nucleulunei alte iraA doua problema legatii de teza generala.a declin~llli ~s~e aceea ca, ill ! ditii, cea a iluminismului insu~i. In sensul hermeneutic al tradijiei, ilumini&
majoritatea versiunilor acestei teze, se aeorda 0 ate~\ie ~lli~ sa~ deloc f?'
mul nu este antiteza tradipei, ci, dimpouivii, este 0 tradipe (sau un manunehi
lului mijloacelor de comunicare. Este iIlde~b$te a~lls ea dinanll~pro~ne
de traditii) plintre altele - adica W} set de presupozipj luate drept certe, care
societatilor mod erne - fie ca este inteleasa ca actiVltate econonuca .caplta:
ofera un cadru penu'u intelegerea lumii.
lista, fi~, mai general, ca raponalizare a acp~ - a avut un .imp~ct ~fect ~l
Multe tradipi au ~i ceea ee putem nunu un aspect normativ. Prin aeeasdaunator asupra formelor tradiponale de via~ ~ar ceo ~01 Joaca llliJloacele I ' ta vTeau sa spun ca setwile de presupozitii, de forme de credinta si de mode eomuniCaJ.-e in transformarea formelor de VIata tradi~onale? Putem oare . . . . dele de acj:illile lasate mo~tenire de trec~t pot servi ca ghid nO~ll~ativ penintelege aceastii transformare tara sa examin.iim mod~il~ In ~: dezvolta- .~ ~ tru acpunile $i credintele din prezent Putem distinge doua modllii in CaJ.-e
rea mijloacelor de comlliliCaJ.-e a afectat orga111zarea ~cla1a a VIepi ,de ~ecal'~ t ~ acest fapt se poate intfunpla. Pe de 0 paJ.te, matelialul Iasat mo~tenire de
zi? Acestea sunt Intrebilli in cea mai mare parte negli]ate de suspl1a~oru tezel , 'f , trecut poate servi ca ghid normativ in sensul cii anumite practici sunt rodgenerale a declinului. Dar aceste intreban sunt centrale ~i VOl' ofen punctuJ ,
nate- adica sunt infaptuite ca ceva care intra in rutina, reflectand relativ
de porrure pentru analizele mai detaliate CaJ.-e lli-me~a, .
.
~ .,. putin la motivul pentru care Ie-am faeut Marl p;kp din vietiJe de fiecare zi
Inainte de a incepe aceste analize, vreau sa eXaJ.11111ez ~ :on~inu~e noale oamenilor apaJ.1in, in acest sens, rutinei. Pe de alta parte, mateJialul tran&
tiunea de tradipe. Ce este tradipa? Cum sa-i Intele~em t:rasa~11e? In sen- ~, . nus ~ !recut poate servi ea ghid normativ in sensul ci anunute practici pot
~ul ei eel mai general, "tradipe" inseamnii
un tradltum - adica once este :: '#in mod tradi{ional intemeiate, adicii fundrunentate ~i justificate prin refe5
u-ansmis sau Hisat mOl?tenire din trecut Tradipa poa~J~p~ca .elel~entf , ~ iiJ~J~ tradipe, Acesta este un sens mai puternic al normativitapi, tocmai
de tip normativ (de pildii, faptul ca practicile trecute vor C~~l acpunea : ._:' 'pelftiu cil temeiwile pentru aepune SWlt facute explicite ~i lidicate la niveviitoare), daJ.- acesta nu este neaparat un aspect al tuturor tradltiil~r, ~ent:ru .. :: -luI justificiuii autorefIexive, Problema temeiwilor poate fi lidicata inlreband
a clarifica acest punet, este folositor sa distingem pau-u aspecte difente ale :~~. de ce cineva crede ceva sau se compo1"ta lntr-ul1 aJ.1Umit mod; iar aceste
v
.. ~.
' c
178
JOHN B. THOMPSON
179
credinte sau practici sunt fntemeiate fntr-tm mod traditional dara cineva cis~i s:ntimentul apartenen(:ei sW1t, ambeJe, modelate -In grade diferite, care
punde~ "a~a am crezut intotdeauna" sau "a~a am tacut intotdeauna", sau
depmd de contextul social- devalori, credinte ~i forme de comportament
vreo varianta a unui astfel de raspuns.
~e s~t ~aAnsmis: din trecut Procesul de formare a identit:a~j nu poate
AI treilea aspect a1 tradi~ei este ceea ce.am putea numi aspectul de IemClOdata. sa mceapa pe un teren gol; el se construie~te illtotdeauna pe un
gitimare. Vreau sa spun prin ac~asta ca.~-adjjia poate, In .anumite cir~u~
~et p:~~stent de materiale simbolice, care formeaza principille de baza ale
stante sa serveasca drept sursa de spnjIn pentru exefCItarea puteru ~l a
Identitajii. Dar se poate foarte bine intampla ca, 0 dam cu dezvoltarea mijloaautorit1ttii. Acest aspect este bine reliefat de Max Weber.1 Potrivit lui Weber,
celor de comunicare, natura acestui set preexistent de materiale simbolice
exista trei moduri principale in care legitimitatea unui sistem de dominape
sa ~e schimbe intr-un mod semniiicativ, iar acest lucru poate avea implipoate fi stabilim. Pretentille de legitimitate se pot baza pe temeiuri rajionale,
~jii ~sup'ra procesului de formare a identimpi. Acestea sunt chestiuni asuimplicand 0 credinta in legalitatea regulilor adoptate (ceea ce Weber num~te
pra carora Yom reveni.
.
autoritate legahl'~; ele se pot baza pe temeiuri charismatice, implicfuld de- .
. Distin~and aceste variate aspecte ale tradipei, avem acum posibilitatea
~otiunea tam de sacralitatea sau caracterul excepjional al unui individ ("aude a exarnma modurile in care rolul trnditiei s-a schimbat 0 dam cu dezvoltorltate ch~smatica"); sau se pot baza pe temeiuri tradi~onale, impli~d
tarea societaplor mod erne. Sa rezumiim' aspectele cele mai proeminente
credinta ill sacralitatea tradijiilor imemoriale G,autoritatea tradijionala',);.In
ale argumentului pe care il voi dezvolta.
cazul ~utorimtii legale, indivizii asculm de un sistem impersonal ~e reguli.
In cazu1 autoritatii tradijionale, dimpotriva,' ascultarea este datorata persoaA - ~ d~~ cu ?:zvoltarea societatilor moderne, exism un declin treptat al
nei care ocupa Pozijia ill mod tradijional adoptata de autoritate ~i ale ~a:~!
mtemeleru u'adlj:ionale a acpunli ~i al rolullli autOlitatii u'aditionale - adica
actiuni sunt limitate de tradijie. Descrierea pe care Weber 0 face autontapj .
:al as~ctelor normative ~i de legitimare ale traditiei.'
,
tr~ditionale este folositoare pentru ca ea Teliefeaza faptul ca, in anumite con .
-.In alte privinte, totu~i, traditia l~i pastreaza m'semmltatea in lwnea mer
text~, traditia
ea poate
servi
nu numai
, poate avea till caracter politic evident
v
.
.
.
derna, in special ca mijloc de a da un sens lumii (aspectul hemleneutic) si
ca ghid normativ pentru aC~llne, ci ~i ca baza pentrll exercltarea putem
ca mod de creaI'e a sentimentului apartenentei (aspectul de identitate) . ,.
asupra celorlalti si pentru asigurdrea supunerii la comenzi. Tocmai in acea- De~i tradi~a I~i pastreaza insemnatatea, ea s-a transformat intr-o mata privinta traditiile pot deveni "ideologice": adici, ele pot fi folosite pentru
nienl cru~iaUi: u'ansmiterea materialelor simbolice, care cuprind traditii
a stabili ~au pe~tru a sustine relapi de putere care SW1t strudurate in moa devenit tot mai desprinsa de interacpunea sociala intr-un spatiu com~:
duri sistematic asimeuice.
Traditiile nu dispar, ci j~i pierd ruJcorarea ill spatiul comun al vietii de fie~~
"
In starsit, sa examinam natura traditiei in relajie cu formarea identitaJii
- ceea ce ~ numit aspectul de identitate al u-adipei. Exista doua tipuri de
- Deznidacinarea tradijiilor din spajiile comune ale vietii de fiecare zi nu
formare a identitatii care sunt relevante aici - ceea ce putem numi "idenimplici circulajia libera a tradij:iilor; dimpotIiva, traditiile ~ vor mentine in
titate de sine" si "identitate colectiva". Identitatea de sine se refera la sentimp doar daci sunt permanent reintroduse In contexte noi si reanco~ate in
timentul cuiva ~iizut ca individ 1l1Zestrat cu anumite caractelistici ~i poten~
~oi tip~ de unita~ teritoriale. InseIIlI:tatatea naponalismului ~ate fi, in parte,
tialitiiti si ca individ situat pe 0 anumita traiectorie de viatii. Identitatea .
mteleasa in ace~ti termeni: najionalismul implicii, de obicei, reancorarea
~olecti~a' se refera la sentimentul cuiva ca membru al unui grup social sau
,t:adi?ei in terito~ul contiguu al unui stat-najiune actual sau potenjial, un teal unei colectivitati; este un sentiment de apartenen~'1, sentimentul de aface .
ntonu care cupnnde, dar ~i depa~e~te Iimitele spatiilor comune.
parte dintr-un g;up social care are 0 istorie pl:o~rie .$i un destin c~lecti~.
Care este relevanta traditiei pentru aceste dOlla tipun de formare a IdentiDar, dara traditia ramane 0 trasatudi importanm a Iunlii moderne este
. tiitii? Ca seturi de 'presupozitii, cremnte ~i modele de comportament mo~- . . oare plauzibil sa vorbim de dispaIijia societatii u"adiponale? Nu este'oare
te~lite din trecut, traditiile furnizeaza unele materiale simbolice pentru for
,contrastul mare dintre societajile "t:raclitionale" si cele mod erne" oarecum
marea identitapi atat l~ nivel individual, cat ~i colectiv. Sentimentul sinelui
in~elator In aceasm p1ivinta? Fadi indoiala ca e~te, ~i ;oi-urmari sa arat ca
'j
180
JOHN B. THOMPSON
relatia dintre traditie si modernitate este mai dificlla si mai paradoxala decat ~ sugera 0 op~zi~e acum de acest tip. Putem int~lege paradoxul traditiei si al modernitatii concentnmdu-ne asupra acestei consideratii: declinul
~ut;ritatii tradition~e si al intemeierii traditionale a actiunii nu ~plici abandonare~ ttadi~ei, ci l~ai degrabil semnal~aza 0 schi~nbare in natura ~i in
rolu1 ei, pe masudt ce indivizii ajung sa se bazeze tot mai mult pe traditille
mediate ~i delocalizate, ca pe un rnijloc de a da un sens lurnii ~i de a crea un
sentiment al apartenentei.
Pana acum am distins anurnite aspecte ale tradipei ~i am schitat un argument despre rolul schirnbator al tradipei in lumea inoderna, dar nu am
examinat inca in detaliu relatia dintre traditie si mass-media Voi face aceasta
in sectiunile urrna.toare. Voi 'sustine ca ~sf~rmarea traditiei este legata in
mod fundamental de rnijloacele 'de comunicare. Legatura ~e doua aspecte:
pe de 0 parte, dezvoltarea rnijloacelor de comunicare faciliteaza declinul autoritatii traditionale si al intemeierii traditionale a actiunii; pe de alta parte,
nolle ~jloac~ de co~unicare furnizeaza ~i ele rnijloc~ de a separa transmiterea tradipei de imparta~irea unui spapu comun, creand astfel condipile
pentru reinnoirea tradipei la 0 scara cm'e depa~e~te cu mult tot ceea ce a
existat in trecut.
Traditie
dist111sa?
. si. mass-media (1): traditia
'
Pentru a explora impactul mass-media asupra naturii ~i rolului 1J..adi~ei,
vreau sa incep prin a reexamina argumentele unei lucrrui c1asice: cartea lui
Daniel Lerner The Passil1g of Traditional Society (Disparipa sociempi iraditionale).8 Aceasm lucrare este un studiu detaliat al procesului de modern~are din Orientul Mijlociu. Ea este bine cunoscuta in domeniul studiilor ;
despre dezvoltare ~i, in particular, printre cele care se ocupa de comunicare .
9
~i de dezvoltare; impreuna eu lucrarea lui Wilbur Schramm , ea stabile~te
cadrul principal in care problemele de comunicare ~i de dezvolfare au fost .
dezbatute timp de cateva decenii. Lerner este privit de mul? ca suspnator
al unei teorii a moderniziirii oareeum demodata si etnocentrici, 0 teorie care
se baza pe prototipurile occidentale ~i care ave~ in mare masuia un caracter endogen. Aceste rezerve nu sunt lipsite de substanta; tara indoiala, teoria despre modernizare a lui Lerner a fost Intr-o anurnita masura produsul
timpului sau, ~i abia daea a fkut dreptate complexitapi ~i intereonexiunii
lumii moderne. Cu toate acestea, lucrarea lui Lerner i~i pastreaza interesul
penlTu lumina pe care 0 arunca asupra problemei rela~ei dinlJe tradi\ie ~i
181
mass-media. The Passing of Traditional Societyeste unul dintre putinele

studii care urmare~te aceasta problema intr-un mod detaliat, orienta't empiric, WIele dintre analizele lui Lerner fiind valoroase si pline de perspicacitate, in pofida evidentelor insuficiente ale abordfuii'sale. in acest spirit
vreau sa reexaminez unele aspecte ale lucrarii sale.
Lerner adrnite 0 distincpe larga lntre societap tradiponale ~i societa~
moderne, cele din unna fiind modelate dupa societaji1e occidentale contemporane, si incearca sa determine conditiile care stall la baza tranzitiei de la
primele ia cele din urn'ill. Care sunt ~cteIisticile societatii traditi~nale din
pve~pectiva lui Lerner? Societaji1e tradi~onale sunt fragnl~ntate in comumtali lZOlate unele de eelelalte ~i in care relatiile de rudenie joaca un rol predominant Orizonttuile oamenilor sunt limitate de spapu, iar interacpwlile
lor cu ceilal~ se limiteaza :n mare masura. la persoanele cunoscute cu care
lmpartiisesc mediul imediat Viata de fiecare zi in societatile traditionale este
rutinata 'potrivit modelelor tradi~onale; nu este nevoie ~ fie apar'ate sau jus.ti:ficate aceste modele tradiponale tocmai pentru ca, pentru majOlitatea indivizilor, nu mai exista alte pasibile alternative. Individul din societatile tradi,~onale Ol! este preocupat de prob1eme care nu-i afecteaza in mod' direct
\~ata de zi cu zi. Exista 0 absenta a curiozitatii si 0 absenta a cunoasteIii
ev~nimentelor care se intfunpla in 10curi lnd~pa;.tate. Exista relativ p~pna
autoexperimentare, intrucat indivizii lsi realizeaza vietile de fiecare ,zi in
aeord cu 0 rutina care este In mare m~sura necontes~ta. Sinele in societatea tradi~ollala este un "sine comprimat": ell~i are radacinile in ceea ce
II este familiar ~i in rutina, iar traiectOlia sine1ui este organizata cu 0 minima
con~tiinta a alternativelor la practicUe existente.
Dimpotriva, individul din societaple moderne se caracterizeazii printr-un
;grad de :flexibilitate si de mobilitate care Ii este destul de strain lurnii inchise
'asinelui comprimat. Cresterea numarului de ciiHitorii si a mobilitatii fizice
-;a indivizilor ~ incluzand 0migrape la scara larga - a spont, cu sig'uranta,
flexibilitatea indivizilor ~i capacitatea lor de a se imagina in noi situapi, COIl- '
fruntap cu noi posibilitap. Dar aceasta dezvaIuire a sinelui a fost stimulata
~i de difuzarea experientei mediate prin comunicarea in masa. in aceasta
privintii, mass-media reprezinta "un multiplicator de mobilitate": ele pun la
dispozitia indivizilor 0 vasta gama de experiente, care altminteli nu ar fi fost
la dispozi~O;.lor, ~i fac acest lucru preinliunpinand totodata nevoia de deplasare :fizica. In plus, tocmai pentru expelienta mediata este 0 experienta
. delegata, ea cultiva facultatea imaginativa a individului. Inclividul devine tot
mai capabil sa se vadit in locul altuia - iI1U'-O situatie noua, care poate fi radical difelita de a sa. Ri~ditatea modurilor tradi1ionale de viata incepe sa s.e
ca
182
JOHN B. THOMPSON
destrame, intrucat indivizii se confrunta cu alternative care nu puteau fi imaginate inainte. Viata sociala incepe sa para mai nesigura, deoarece indivizii
incep sa se intreb~ ce se va intampla in continuare, mai degraba deeat sa
admi1il cit viitorul va semana eu trecutul, a~ cum s-a inmmplat mereu.
Lerner'foloseste
tennenul de ,'empatie" pentru a desemna capacitatea
,
_ stimulata de expunerea Ia mass-media - de a se imagina in locul altuia, ~i
prive~te aceasta capacitate ca pe 0 trasatura fundamentaIa a vie1ll sociale moderne. Empatia da indivizilor posibilitatea de a se distanta imaginativ de
circumstantele lor imediate si Ii face sa se intereseze de subiecte earenu
se refera in ~10d direct Ia vietlle lor de fiecare zi. 0 data cu dezvoltarea empatiei, sinele devine mai expansiv, mai doritor, mai deschis; mai degraba
dedt sa ne vedem localizati intr-un punet fix, intr-o ordine neschimbata a
lucrurilor, ne vedem viata ~a pe un punet rni~cator de-a lungul unei traieetorii. de lucruri imaginate. ea bilcanul din Balgat, sinele empatic. i!?i poate
imagina 0 lume dincolo de locul imediat, 0 lume a riscurilor ~i a opottunimtilor
,
, in care 0 noua viam
, poate fi construita printr-o asimilare continua a
experientei actuale si delegate.
Expu~erea la m~ss-media afecteaza ~i mudurile in care indivizii intra ill
rela?e cu puterea ~i cu autoritatea. Acest lUcru este bine reliefat de ~E'.scri
erea faeum de Lerner irnpactuiui mijloaeelor de comunicare asupra Ubanului rural. In reteaua traditionala de comunicare, sursele umane erau mult
mai importan~ decat ma~s-media: satele i~i aveau ~tiri1e lor l?i Ie raspandeau
in'mare masura prin intalniti cu cei pe care Ii ClIDol?teau in interac?uneafata
in fam. Conducatorii satelor, capii comunim?i locale, preo\ii l?i batrfulii erau
fOIlI~atorii traditionali de opinie; amt timp cat satul a ramas re1ativ izolat de
restullurnii, ei hnpuneau respeetul. Dar, intrudt izolarea a cedat 10eul unui "' .
trafic crescut 0 data cu orasele l?i cu metropoIe1e, respectul acordatin mod
traditional batrfuillor satultri a inceput sa intre in declin. Un nou grup de in- .~ . ~.
term~diari - tinerii care cilatoreau in ora~ ~i metropole ~i aveau contaGt Cli , .:.
mass-media - a jucat un rol tot mai mare in transmiterea informa?ei, foro ;; :'
mand opiriia si interpretand ~tirile. Fiind 1ipsi? de mobilitate ~i de alfabeti- ~ ~
zare, Mtrfuili ~tului si-au pierdut treptat influen~l asupra tinelilor, care erau f
prin~i in noi rete1e d~ comunicare l?i capabili sa transmim celorlalti ~tirile~i .~. t
informatia.
'
.
. Desi' studiullui Lerner este acum, din multe r,uncte de vedere, datat (eer- :
cetare~ initiala s-a realizat la inceputul anilor 1950, inainte de dezvoltarea '
televizhmii'in Otientlll Mijlociu si de revolu\iile care au caracterizat regiu- "
nea in ultimele decenii), cu toat~ acestea, studhll reliefeaza un numar de .' '
c';'
.I
183
aspecte care i~i pastreaza insenmatatea ~i astazi. Poate cel mai important
in aceasta pIivinta este accentul pe care Lerner il pune pe faptul ca minoacele de comunicare joaca un rol crucial in transfonnmile cu1turale asoclate
ell ascensiunea.societatilor moderne. Se poate ea ~rner sa fi interpretat
a~~t ro1 intr~.t mod care este prea'lipsit de ambiguitate, prea detemrinat
~e 0 teorie a ~6derilliuii orientata spre un anumit scop (ceea ce el numeste
"soeietate~" partidpativa'~ i dar accentul pe care Lerner 11 pune pe caracteruJ central ~ mass-media este un antidot salutar pentru mostenirea teoriei
sodale c1asice. AI doilea aspect allucrmii lui Lerner care isi m~ mentine inca
interesul.~ste qrracterizarea rnijloacelor de comunicare ~ "multipli~tor de
lllobilitate": mijloacele de comunicare Ie dau indivizilor posibilitatea sa resimm prin delega?e evenimentele care se desfa~oara in locuri indepm-tate,
stimulan4u-le astfel capacitatea de a-~i imagina alternative 1a modurile de
viata caracteristice spatillor'ior iniediate: Din nou, putem sa nu :fun pe deplin convin~i de interpretarea pe care Lerner 0 da acestui fen omen, vazut
ca un tip de "empatie" care'da indivizilor posibilitatea de a prelua punetul de
v~dere al celuilal~ pregatind astfel terenul psihologic pentru apari?a unei
societati participative. Dar ideea principala, pohivit em-eia mijIoaceIe de comunicare dau indivizilor posibilitatea de a capata experienta in spa?u ~i tinlP,
prin forme de interactiune care nu au un caracter de tam in tam este eu siguranta, coreeta, ~i este doar accerituata de aparitia te1eviziunii.
A treia tema a lucrarnlui Lerner, care merita s1 mai fie examinam este
sugestia ca, prin expunerea Ia mass-media, sinele devine mai expansiv si
mai deschis, mm putin constrans de preeedentele fraditiei si mai deschis e~
perimentaru, ciutarll noilor oportunitati si noilor stiluri' de ~iata. Aceasta sugestie este, in opinia mea, plina de substanta, de~i se poate ~tfunpla ca aspectul.sa.e oarecum exagerat ~i ea el sa neglijeze poten~alul mobilizator
al tradi?ilqr, care au fost transfonnate in anUl11ite privinte. In sf~it, Lerner .
ati"age atentia asupra unora dintre moduriIe in care, 0 data eu dezvoltarea
m)ilQr retel~ pe comunicare, formele traditionale de putere l?i de autOlitate
pot nprovoCate;'puse Ia illdoiala sau chiar evitate, asa cum erau in satele din
liban ~i dill Artcitolla
'
.Ceea ce reZulta illtr-un mod mai pupn cIar dirt studiullui Lerner este Wl
raspuns pIauzibil Ia illtrebarea de ce Isianlul rmnane 0 fOl~ amt de puterni~ in OIientuI.Mijlociu, ill po:fida tendin\:elor modernizatoare pe care a fost
atat de preocupat sa le_respinga. Desigur, I.erner nu sugereaza ci tranzifia
de Ia 0 societate "tn;lditionala" la una ,;moderna" va:fi un proces lin ~i neproblematic; el a admis posibilitatea ca schimbarea sociala sa devina "defazata",
'
Media i modemitatea
184
185
ile dran1atice din Iran, care au culminat cu abdicarea Sahului si cu 'In:fiintadupa cum spunea el, creand 0 situa~e instabila, care ar putea sa degene. ~ea Republicii Islamiee $iite, au fost oareeum exeep~o~)ale, ~i ~u indieau 'in
reze in violenta. Dar aeeasta apreciere ofem eu greu un mod satisfaditor de
, ~10d necesar evolutiile care aveaq loc in tfuile sunnite din Olicntul Mijlociu_
a da seama d~ insemnatatea persistenta a Islamului in sarile din OrientuJ
. .. In aeestea din urma, cUc.e11rea puterii de stat de citre misci'uile revolutioMijlociu (!?i, de fapt, ~i in alte pm-p ale lumii de astazi). . '.
. nare islamice a fost in mare masw-a lipsita de succes; a fo~t, totu!?i, un proDe ee acest esec? Cum putem explica eeea ce pare, retrospeetiy. sa:fie
ces treptat a ceca ee Gilles Kepel nume!?te "reislamizarea ineeputa de joS".12
un defect fatal al ~nalizei lui Lerner? 0 parte din explica~e consta, fan1-1nCredintele si practicile islarniee au fost reinnoite si adfmcite in cadrul codoiala, in teoria oarecunl simplista asupra modernizaru, folosita de Lerner,
munita~or '~i retelelor locale, adesea pdn interl11~diul organizatiilor care
o teorie care privea modernizarea ca pe 0 cale in mare masuni unidirec~
furnizau totodata servieii sociaJe ~i forme de sptijin pentru indivirii si famionata.de la 0 societate traditionaHila una moderna, "participativii". 0 alta
liile care trebuiau totu~i sa vada fructele dezvoltiuii economice, Pentr~ ace.qti
parte din explicatie consta in faptul di aceasta teorie a modernizfuii s-a bazat
indivizi, Islarnul era 0 modalitate de reconstruire a unei idcntitati si a un~
pe un model enclogen de schimbare sociala ~i, prin urmare, ca majoritatea
sentiment
al apartenentei 1ntr-o lume care promisese mult, dar ~ierise remodelelor endogene, a acordat relativ pu~nii insenmatate rela~ilor dintre
lativ
pu~.
La star~itul anilor 1980, l11i~e de reislamizare inceputa de jos
state si rolului conflietului militar. Totu~i, nu ne putem indoi di in Orientul
infiintasenl retele puterruee care, in unele cazuri, eontrolau arii mmi ~i serMijlociu conflietul militar a jucat un rol extrem de important in a doua jurna..
veau ca intermedim-e intre autoritatiJ.e de stat 9i grupurile marginalizate,
tate a secolului al XX-lea ~i a accentuat, in anumite privinte, insemnatatea lsDeoarece bazele pute11i lor s-au intari~ eei afIati la eonducerea acestor mislamului ca 0 ehemare la regrupare, ca un rnijloc de unificare !?i de mobilican
~i retele au inceput sa intervina mai activ in ~ta politidi. Rezultatul aces..
zare a oarnenilor in urmanrea scopurllor politiee ~i militare.
tei
evolupi
poate fi viizut nu nwnai in truile islmllice din Olientul Mijlociu,
Dar mai exista un motiv pentru care Lerner a e!?uat in anticiparea mci ~i in tfuile din Europa occidentala, ca Marea Britanie ~i Franta, in care
semnatatii persistente a Islamului, un motiv care este mai strans legat de inexista un procent insenmat de populatie musulmaml.
teresele ~oastre curente. In opinia lui Lerner, persiste~ta modurilor u'adiNu exist:a nici 6 indoiala di renasterea islarnidi din ultimele decenii are
tionale si adoptarea stilurilor de viata moderne erau opj:iuni reciproc excluunele caracteristici cm'e 0 fac wlic~; exist:a aspecte cloctlir;are ale Islamu~
~ive, iar'trecerea de la primele la eele din urma era mai mult sau mai Pl1~
lui, alaturi de unele conditii sociale ~i politice, care nu pot :Ii in mod direct
inevitabila: "Simbolurile rasei ~i ale ritualului au devenit irelevante atunci
comparate cu dezvoltarile din alte parp_ Este, cu toate acestea, surplinzator
du1d au impiedicat dorintele puterniee de prune ~i cunoa!?tere."IO Dar este
.
cii rena!?terea crediJ}te1or ~i practicilor religioase nu eSte, in nici lID caz, unica
dar di acest mod de pre~ntare a problemelor este nesatisHie~tor. Pentru
in lumea isJamidi. In Europa ~i in Statele Unite, in ti3,rile din fosta lume comulti oanleni, optiunea de a mentine modurile tradi1ionale sau de a adopt?
rnunista, in America Latina ~i in alte par~, mi!?dilile religioase de clitelite
stiluriIe moderne'de viata nu se prezinta ca 0 op~une exc1usiva. Dimpot:nva,
credinte au dobandit forta ~i au inceput sa-~i atirme puterea in sfera poliei sunt capabili sa-9i organizeze vie1i1e de fiecare zi ino'-O asem~nea maru.- .
tid. Cum ar trebui sa intelegem aceasta evoltl?e remarcabilii, cm-e pare a
era indt sa integreze elemente din tradij:ie' alatwi de noi stilun de viata
~:lida teoriile dasice ale modernizarii? Ar o:ebui sa interpretam acest fapt
Traditia nu este in mod necesar abandonata in eererea de ;,p3in~ ~i cunoar
doar
ca pe un tip de suprimare culturala, 0 intom'Cere 1a certitudinile adetere",' ci este, dimpotliva, remodelata, transformat:a, poate chiaf 'intarita ~l
vatului
scriptural ca modalitate de a face fata indeterminani radicale a vietii
revigorata de intalnirea eu alte moduri de via.
-' ' " .
in
epoea
moderna?
.
,
Dezvoltarea lslamului in anii 1970 si 1980 ofed un exemplil instructiv
~ Poate. Poate di exista ceva adevarat in opinia ca, in epoca modema, repeno-u aeest proces. Revolu~a din Iran 'din 1979 este in mod special 0 marfigia
supraviet1Jie~te ca un refugiu pentru indivizii care nu pot sau nu vor sa
turie vie a pute11i revolu?onare a Islamului: atunci, mobilizarea ' credinte~or
tduasca
intr-o lume din care certitudinile traditiei au f'Ost inlaturate. Dar este
religioase traditionale, facilitata de nispalldirea audioca:setelor~i a materidificil sa credem di nu estr nimic mai mult deeM acest [apt Avedea reJllalelor inlprimate care circula prill rete1e infonnrue de corriimicare ~i in afara .
noirea
credintei religioase doar ca pe 0 reac~e defensiva la procesul de 1110sferei mass-media cono-olata de sta~ a ajutat la discreditarea politicilor prodernizare
lnseamna a rata sa vezi cii exista anwllite aspecte ale tradi~ei care
occidentale ale Sahului si la subminarea regimului monarhic.1l Dqr evolujioO
'
,;";.-
... ";' . '
'.~
- . ';'-
~'Ii ~:. ~.
_..
,l.'~
]86
JOHN B. THOMPSON
nu sunt nici eliminate, nici devenite redundante prin acest proces - aspeete
care ofera un punct de sprijin pentru cultivarea continua a credintei religioase ~i a celorlalte forme de credint;i m lumea moderna.
Contrar a ceea ce au gandit aW comentatori, dezvoltarea societaplor
moderne nu elimina nevoia de a formula un set de concepte, valori 9i eredinte, pentru a da un sens lumii 9i locului individului In ea. Daca dezvoltarea societap.lor modeme a parut ca distruge acest aspect hermeneutic al
tradip.ei, aceasta s-a mtamplat doar pentru ca ascensiunea societatilor moderne a fost msoptade aparipa wlUi nou set de concepte, valori 9i credin~e
- care implici 0 combinape de progres, cunoa9tere 9tiinpfica 9i umanism
secular - care Ie-au parut unora ca de la sine evidente. 13 Dar ceea ce Ie-a parut unora de la.sine evident era pentru alpi nimic mai mult decat 0 alegere;
era 0 privilegiere a anurnitor concepte, valori 9i credinte in detrimentul altora, 0 privilegiere care a avut ni9te ca9tiguri de necontestat, dar 9i, in ochii
criticilor, anumite pierderi. Printre pierderi se afla una pe care anl putea sa
o numim "deficitul moral" - adica incapacitatea de a face fara unor probleme
fundan1entale privitoare la viara 9i la moarte, la dreptate 9i la nedreptate etc.
Acest deficit moral i-a ajutat pe mulp oan1eni pastreze vie 0 credinra in
pennanentarelevanta a traditiei religioase. Credin~le religioase 19i pastrea71i
relevanta tocmai pentru ca, pentru multi oameni, valorile umanismului secular s-au dovedit a fi inadecvate ca rnijloc de a face fara problemelor etice
fundan1entale ale viepi umane. Umanismul secular este insuficient din punct
de vedere moral- sau chiar, In ochii unora, ruinat din punet de vedere moral.
Mai exista un motiv pentru care credintele 9i practicile religioase persista m lumea modema. Ca 9i alte forme de t::radipe, credintele 9i practicile
religioase se impletesc adesea cu activitatile viepi de fiecare zi intr-un mod
care Ie ofera indivizilor un sentiment al apartenentei 1a comunitate, un sentiment al identitapi ca parte integranta a unei colectivitati mai largi de indivizi care impartagesc eredin~ similare 9i care au, intr-o anurnita masura, 0
iStOli~ comuna 9i un destin colectiv. Acest aspect de formare a identitapi
pe care i1 comporta traditia nu a fost elirninat de dezvoltarea societatilor moderne; el a fost, eel mult, remodelat (in parte de mass-media) si relativizat
inspre 0 autonomie sporita a individului ca agent reilexiv, capabil sa-~i remodeleze propIia identitate. Acestea sunt probleme asupra carora yom reveni.
Vreau aici doar sa accentuez insemnatatea persistenta a tradipei (inclusiv
a t:raclitiei religioase) ca mijloc de intretinere a unui sentiment al identita!ll
~i ca mijloc prin care Ii se ofera indivizilor un sentinlent al apartenentei, Uil
sentiment de a face. parte dintr-o comunitate.
187
.. Am unmlrit sa suspn ca, daci vrem sa intelegem impactul cultural a1

mlp~acelo~ ~e <:o~unicare in lumea modema, ar trebui 1asam deoparte
oplIl1a potriVlt carela expunerea 1a mass-media va duce invariabilla abandonarea ,~odwi1or "tradiponale" de. viata ~i 1a adoptarea stilwilor de viata ,,rnoderne . Expunerea 1a mass~medla nu are ca rezultat in ea si plin ea insasi
vr~o pozipe particulara fa de tradipe. Mijloacele de com~icare potfi i~
IOSlte nu doar pentru a provoca 9i submina valorile si credintele traditionale
~i ~i ~ntru a ~~e ~i consolida traditiile. Nu est~ dificil sii dam e~empl~
ill pnvmta modulw ID care mass-media au fost folosite chiar in serviciul tradijiei, de la raspandirea Bibliilor tipante 9i a carpIor de rugaciuni de la meeputul Europei moderne 1a teleevanghelismul de astazi.
Dar dadi dezvoltarea mass-media nu a dus la abandonarea traditiei, ea
a transformat totu~i tradipa sub anurnite aspecte fundamentale. 0 data Cll
dezvoltarea rnijloacelor de comunicare, formarea si transrniterea traditiei
au devenit tot mai dependente de formele de com~care ce nu mai au 'un
caracter de fara in tara, iar acest tapt a avu~ in schimb, cateva consecinte. Voi
accentua trei dintre acestea.
.
sa
sa
;:
,,.
(1) inlrucat multe forme de comunicare mediata implici un anumit grad

de fixare a conj:inutului simbolic pe un substrat material, ele inzestreaza
acest contiilut cu 0 pennanenta temporrua care, de obicei, lipseste din schimbwile comunicative ale interacpunii tara in fara. in absenta fuciru materiale
menpnerea tradipei de-a lungul timpului cere 0 reconstituire continua a con~
pnutului ei simbolic m activitatile viejii de fiecare zi. Repetitia practica este
singw-ul mijloc de asigurare a contimritapi temporale. Dar, ~ data cu 1ixarea
continutului sirnbolic pe lID substrat matelial de un anurnit tip mentinerea
traditiei de-a 1ungul timpului poate fi separata, mtr-o anwnita m~sura' de nevoia reconstituirii practice 9i continue. Cultivarea valoriJor si credint~lor traditiona1e devine tot mai dependenta de formele de interac~une care implica
produsele mass-media; fixarea eontinutului simbolic in produsele mass-media (dirti, fihne etc.) asigura 0 forma de continuitate temporala care dirninueazanevoia de reconstituire. A9adar, declinul unora dintre aspectele ritualizate ale tradipei (frecventarea bisericii etc.) nu ar trebui in mod necesar
sa fie interpretat ca un declin al traditiei ca atare; el ar putea dGar sa exprime
faptul ci meniinerea tradi?ei de-a lupgul timpului a devenit mai putin dependenta de reconstituirea ritualizata. Intr-adevar, traditia a devenit tot mai de-
rituaiizata.
'
Deritualizarea tradipei nu implica faptul ca toate elenientele de ritual vor
fi eliminate din traditie, nici nu implica faptul ca tradi~a va deveni In intre-
.;~)~ H~:;.:~~.~";v~~
JOHN B ... THOMPSON .
188
gime desprinsa de interacpunea fata in fata care se desfa~oara intr-un spatiu comlm. Desi continutul simbolic aI traditiei poate fi tot mai mult fixat in
produse1e mas~media, multe tradipi rdman 'strans legate ae intalnirile practice din viata de :fiecare zi din cadrul familiei, aI scolli sau al altor asezluninte
institu?onaie.ln plus, produsele mass-media s~t de obicei apropri~te In contexte de interacpune fata in fata ~i, prin urmare, reinnoirea tradipei poate
implica 0 combinape in permanenta schimbare Intre interactiunea fata in
fata ~i cvasiinteractiunea mediati Acest fapt este evident pentru parm\ii ~i
profesorii care au ajuns se bazeze tot mai mult pe carp, pe filme ~i pe programe1e de televiziune pentru a Ie transmite eopiilor principaIe1e teme ale
unei tradipi religioase sau ale unei aIte tradipi, ~i care l~i vad tot mai mult propriullor rol mai curand in termeni de elaborare ~i de explicare, decat in termeni, de cultivare a tradipei pe un teren gol.
sa
(2) In masura ill care transmiterea tradipei devine dependentii de formele mediate de comunicare, ea se ~i desprinde de indivizii c~ care interactionam in viata de :fiecare zi - adica devine depersonalizata. Inca 0 data,
ac~st proces d~ depersonalizare nu este niciodata comp1et, intrucat transrniterea tradipei continua sa se intrepatrundii cu interactiunea fata in fara.
Dar., asa
, cum forme1e mediate de comunicare dobandesc 00 rol tot mai mare,
tot asa autoritatea traditiei se desprinde treptat de indivizii cu care interactionfun in viata de fiec~e zi. Traditia dobandeste 0 anumita autonolnie si 0
~utoritate pr~prie, deoarece un set de valori, ~redinte ~i presupozipi exista
~i persista independent de indivizii care pot fi implicati in transmiterea lor
de la 0 generatie la alta.
Depersonalizill-ea traditiei nu este, totu~i, un proces uniform ~i lipsit de
anlbiguitate, ~i putem vedea ca, 0 data cu dezvoltarea rnijloace10r de cornunicare electronice ~i in special a televiziooii, SWlt create condi\iile pentru rena~terea legatUlii dintre autoritatea tradipei ~i indivizii care 0 transmit Dar
natura acestei 1ega1:wi este noua 9i fara precedent este 0 legatura stabilit.a
si sustinuta 111 mare parte in cadrul cvasiinteraepunii mediate. Pentru rnaiOlitat~a oamenilor, evangheli~ti ca Billy Gral1am ~i Jerry Falwell sunt cunoscuti doar ca personalitiiti TV. Ei sunt indivizi pe care ii putem asista ~i
obser~a, ii putem privi ~i asculta (fie eu incredere, :fie ffu-a), dar nu sunt indivizi cu care este de presupus ca yom interac~ona in viata de fiecare zi.
Asadar desi astfel de indivizi pot reusi sa ,lepersonalizeze" traditia, este un
tip destw de cliferit de personalizare: 'pentru rnajolitatea oameni1or, lipse~te
reciprocitatea interactiunii fata in fata ~i este disociata de indivizii intalni~
189
in locUIile impartasite ale vietii de fiecare zi. Este 0 forma a ceea ce voi nun1i
in capitolul urmat~r "intin1itatea nonreciproca la distantil".
(3) Intrucat transmiterea tradipei devine tot mai legata de rnij10aeele de

cornunicarel tradi~e sunt ~i e1e tot mai despriJlse de ancorWe lor in anumite spapj. Inainte de dezvo1tarea mij10ace10r de comullicare, tradipile au
avut 0 anumitii inddiicinare: adica erau 10calizate in spa~e in care indivizii
i~i desfa~urau viata de :fiecare zi. Tradipile erau pru1i integrante din comunitatile indivizilor care interacponau - actual sau potenpaI- unii cu al\ii. Dar,
odata cu dezvo1tarea mi~oacelor de comunicare, tradipile au fost treptat dbr
radacinate; 1ega1:w-a care tacea tradilille depinda de situarue speci:fice ale
- interacpWID fata in fara a fost sliibita treptat eu aIte cuvinte, traditii1e au fost
treptat ~i partial deJocaJizate, pe masura ce au devenit tot mai dependente
, de fonnele mediate de comunicare in privinta mentinerii ~i a transmiterii lor de 1a 0 generape 1a generatia urmatoare.
, Dezdidacinarea sau "deloca1izarea" traditiei a fost plilla de consecinte
pe care vreau Ie urmfu-esc in secpunile care au mai ramas-din acest capi, tot Ea Ie-a dat trac1ipilor [X>sibilitatea de a fi despIinse de 10cwile particulare
~i eliberate de constrangerile impuse de transmiterea orala in eircumstantele interacpunii tara in fata. Sfera de influenra a tlClditiei - atat in spapu, cat
~i in timp - nu a mai fost restrans~ de eondipile transrniterii 1ocalizate. Dar
dezradiicinarea tradipilor din locurile particu1are nu Ie-a dus 1a dispaIipe, ~i
nid nu a distrus complet legatura dintff~ Ullitap1e traditionale ~i ce1e spapale. DimpotIivii, dezradiicinarea tradipilor a fost conditia pentru reintroducerea trac1itiilor in nolle cOlltai:e si pentru reancorarea traditiilor in nolle tipmi de unitate telitoriaIii, care d~paseau limitele spatillor c~mulle_ Traditiile au fost de1ocalizate, dar nu au f'Cst 'deteritorializate: ~Ie au fost remodelate
in maniere care Ie-au Ingaduit sa fie reintroduse intr-o mu1time de locuri $i
r~onectate 1a imitatile teritOliale care depa~esc lin1itele interac~unii fata in
sa
sa
tap.
Traditie
, si
, mass-media (2): traditia
, dislocata
Am sus~nut eil, pe rnasw-a ce tradi~ile se Imp1etesc ll1ult cu mijloacele
de comunicare, ele SUIlt treptat dezriid;kil1~te din 10cwile particulare ~i de\~n tot 111ai dependente de 0 fonna de interactiwle care nu are un caracter
de tat.a in fata. Traditille care soot in acest mod dezradacinate sunt 111ai usor
adaptate, tr~sfonnate sau codificate de indivizii care au acces la I1lijloac~le
JOHN B. THOMPSON
190
Media 'i modemitatea
191
decat par, dar ele abundii In mitwi ~i jumatati de adevarwi ale caror origini
de producere si de distribuire a formelor simbolice mediate. Dar traditlile
sunt amt de obscure incat nu mai sunt recunoscute ca atare. Dar aceasta
care au devenit mediate intr-o anumita masudi. nu sunt, cu toate acestea, .
literatura reliefeaza totodata si 0 alta tema care prezinta un interes particupuse in circulatie in mod liber. Pentru ca aceste tradipi sa fie suspnute In
lar pentru probIemeIe pe care'le examinmn aici: ea atesta rolul jucat de masstimp, ele trebuie reintroduse in contextele practice ale ~epi de fiecare ;i.
media in reinventarea traditiei si reancorarea traditiei in unitatile teIitoriale
Tradipile care nu sunt reintroduse in acest mod vor scadea treptat ca In- . " de diferite tipuri. Cfu1ile fia:tilo~ Allen, care au falsificat legiiturlle (aproape
semnatate.
t ' sigur contratacute) dintre modelele tartane ~i clanurile din Highland ~i care
Ce anume este implicat in dezdldacinarea ~i reancorarea tradi\iei? Cum ,,~ . au tijutat Ia stabilirea fustanelci ca simbol national al Scopei, atesta capaciar trebui sa analizam procesul prin care tradipile sunt dislocate din locurile
tatea produselor mass-media de a prelua continutul simbolic al tradipilor ~
particulare ~i reintroduse in contextele practice ale vi~pi ~e fi~care z~, eu; .
de a-l adapta in cliferite moduri, permi!fu1d ca el sa fie reancorat in anumite
toate ca, acum, intr-un mod care Ie reconecteaza la nolle tipun de umtate t , regiuni ~i 10curi. sa exan1infun aeum un alt exemplu care ilustreaza efectiv
spapala?
.
.
acest aspect
Putcm analiza mai profund acest proces exan1llland ceea ce uneon se
Multe dintre h-aditiile asociate monarhiei britanice sunt co mult mai
numeste ,inventarea traditiei"_ Dupa cum au aratat Eric Hobsbawm ~i al~i14,
puJin vechi decat par_ Desigur, ritualurile regale au fost 0 trasatw-a comuna
unele'mr{tre traditille car~ sunt asti'tzi privite ca mergfmd pana in urma ell
aCw1ilor Tudor ~i Stuart, a~a cum erau ~i ale vie\ii de Curte din alte parp
cateva sute de ani, sunt, de fapt, invenpi relativ recente, dat:and adesea de
ale Europei. Dar, a~ Cun1 a aratat David Cannadine, multe dintre practicile
la sfarsiiul secolului al XVIII-lea. Astfel, de exemplu, tradipa Highland din
cerernoniale asociate cu monarhia bIitanica de astazi sun~ de fap~ 0 creatie
Sco~a: explimata de cimpoiul ~i de fustanela din tartan tesuta In sW0rile.~i
.de ia sffrrsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea. 16 inam'te
modelele earesemnifica difeIitele clamui, este adesea prezentata ca eXl8de sfar~ihu secolului al XIX-lea, ceremoniile regale se desta~urau in mare
timd din vremuri imemoriale; dar se pare ca a fost In mare masura
0 invenmasura in beneficiul altor membri ai CmID si ai aristocratiei; ele erau, In ge15
tie a sffrrsitului de secol XVIII si a inceputului de secol xrx. Fustanela, d~
neral, rituri de grup, In care elitele londo~e~-e i~ reafirm~u solidaritatea de
parte de ~:fi un costum tradipo~al din Highland, a fost inv~,tata de ~ 9uaker
corp social. In timpul primelor trei sferturi ale secolului al XIX-lea, prineienglez din Lancashire, care a proiectat-o pentru a 0 folos1 1I1tr-o uzm~. metapalele ceremonii ale monarhiei britanice erau pe larg relatate in presa melurgid pe care 0 infiintase lfulga Inverness In 1727. Ca. urmare a maru rebetropolitana ~i de provincie. Dar atitudinea presei era In mare masura ostila,
liuni din 1745, Iocuitorii din Highland au fost dez~rma~ de Guvernul engl~z,
iar monarhia era un obiect obisnuit al criticii si al caricatuIii. Ceremoniile .
iar fustanela, printre alte lucruri, a fost interzisa In jurul ~ului 17~O, e.~ ~sinsele erau conduse de obieei i~tr-un mod teribil de incompetent "In 1817,
paz-use In cea mai mare parte. Reaprui~a fustanelei ~i stab~rea le?a~~ ~rn1a lnmormantru-ea pIintesei Charlotte, fiica printului regent, antreprenorii
tre modele ~i clanuri, a fost In cea mai mare partevopera catorva u:di~.~e:
de la pompe funebre erau be~. Cand a murit ducele de York, cu zece ani mai
losi. in Londra si Edinburgh s-au tnfiintat societap consacrate pastrar:! ~!
tarziu, Capela Windsor era atat de racoroasa incM cei mai mulp dintre Indoc..ultivfuii traditiilor din Highland. S-au publicat carp - plintre care Vestiarium
liati s-au imbolnavit, Canning a contractat 0 febra reumatica, iar episcopul
Scoticum si The Custome of the Clans, de catre fra\ii Allen - care pretindeau ". Lo~drei a murit ,,}7 lncoronarue lui George IV; William N ~i Victoria au fost
cii stabile~ 0 legatura, care cobora pana in Evul Mediu, tntre modelele tarslab conduse ~i nepregatite, ~i au fost supuse unor critici sarcastice din partane si clanurile din Highland. Treptat s-a modelat 0 traditie In ~are fu~tatea comentatorilor regali Ii vremii.
nela din tartan - presupunandu-se ca culOlile ~i modelele sale diferen~ate
Totusi, tncepand de Ia sfar~itul anilor 1870, Iitualurile regale ~i imaginea
se refera la vechile c1anuri - a devenit un simbol a1 integritapi Scotiei, care
publici ~ monru-hiei bIitanice au ineeput sa se serumbe. Un mult mai mare
trebuia sa fie expus In ocaziile in care sco(ienii se adunau pentru a-~i celebra
efort a fost investit in pI{muirea ~i organizarea plincipalelor everumente ale
identitatea nationala.
, statului, Incepand eu jubileul de aur al reginei Victoria, din ~887. Ceremonio ~are parte din literatura despre invenpa tradipei a u~ilrit sa a~c.en- ile, care fuseseci pana atunci afaced destul de nemdemanatice, au fost treptueze gradul de fablicare implicat d~ c~tivarea re~?spectiva ~ pr~cticilo~
tat transfonnate In parade de 0 splendoare fara preccden~ meticulos planuite
si, a credintelor
traditionale.
Nu
uuma!
ea
fnulte
tndlpl
sunt
rna!
pu\m
vech!
,
'
v
192
193
si pregatite cu griji hI plus, 0 data cu 'apaliti-a, la starl?itul secolului al XIX-lea"

De~i titualLUile regale se desfa!?urau odinioal-a in beneficiul memblilor lmei
circulatiei in masa a presei populare, s-a produs 0 schimbare semnifi.- .' : ' elite, care erau prezenti din punet devedere fizic la evenimentul desfasucativa in portI-etizarea publica a monarhiei. Carica~ile batjocoritoare ~i ~~ ',; r~ii lor, ele au fost tot mai mult desprinse de contextele fati in fata ale vi~tii
editorialele cIitice din petioadele antetioare au fost inl6cuite de reprezen-" ;': -de Curte ~i tacute disponibile, plin mass-media, unei seIii extin'se de de~tarea tot mai plina de respect a monarhiei in presa populara, iar maJ.ile.ceretinataJi. Astlel, inte1esul ~i scopul acestor IitualLUi s-au schimbat Astazi, ele
monil regale au fost desctise intr-lUl mod sentimental ~i rever~ntios, J:1tr{)
nu mai SlUlt preocupate de reafinnarea solidarita~i de corp social a elitelor
vreme cfu1d puterea politica reala a monarhiei era intr-wl declin semni:ficametropolitane; mai degraba, fmuile eveninlente ceremoniale ale monarhiei
tiv, pozitia monarhului in calitate de conducator al statulu~ !?i si~bol al uni- >
au devenit celebciri mediate ale identitapi nati-onale, la care top cetatenii, olimpi nati-onale a fost sporita prin reinn?irea ~~ ~laborar~a ?tua}wilor rve~aI~ ,
unde s-ar afla, pot fi martOli, ~i la care SlUlt invitap sa ia parte prin delegape.
!?i prin celebral-ea lor in presa populara_ TraditiiJe care 1I1amte,~sesera _fumNu este surprin.zator cit traditille, care au deyenit atat de dependente de
tate in principalla elitele 10ndoneze e:au aClUll remo~elate, ~1 facute dis~~
mass-media, ar trebui sa fie ~i vulnerabile 1a e1e. lntr-0 epoca a vizibilitatii menibile, prin mijloacele tipatite, wlei clie?tele mult mal largr_. Aceste tradl\ii I'- diate, monarhia se afla intr-o pozi~e precara. Pe de 0 parte, atrac~a n~onarnu au fost numai transformate, de fapt mvelltate, sub ,an~t~_aspecte fun:
hiei ~i a ritualU1ilor regale asociate ei rezulta din capacitatea ei de a sta deadalnen~e: e1e a~ ~ost ~i des?linse de cadrul_lor iSto~l,~ al ~etti d~ Curte ~l
supra 1wnii partidelor politice ~i de a se preY..enta ca lffi corp a: carui integriau devemt acceslbile pentru 11l1reag~ P?P~~~~. Trac?~ll~ ~tu~u1Ul re~al au
tate ~i probitate este dincolo de olice repro!? un corp 1mbdicat in costume
fost reintroduse in viap d~ fiecare Zl a mc1i~or Obl~llU1\1 pr:n apro~ne~ea
vechi ~i guvernat de obiceiuri cOllsfinpte de vreme care, cand SU1lt reeO])produselo: m~ss-medi~; !?~ ele, au fo?~ legat~ dm nou de, graru\~le tent~~ale
stiruite 1n tata noasb=a, a tuturor, in ceremoniile conduse cu gIija care apar
ale statulw-~a~lUle, :- carUl Ul~tate !?1 mtegntate aceste ntualUll erau d mpe enanele noastre de te1eviziune, confera monarhiei 9i reprezentan~lor ei
nat~ tot m.'ll mult sa 0 r~pr~zmte,"
_,
.,.
'. tempotali 0 lunlina din alta lume_ Pe de alta parte, lntr-o lume tot mai medil~ peno~d~ ~e dupa p~muldrazb01~~ondl~~~lUl ~o~arl11~l ~~ mtru- .~ ata, este dificil pentru reprezentanpi temporali ai monal-hiei impiedice
a
~are Impal)iala din p~ctA:~,~~.-:;redi~o J cma lUll'th' 1 n~, ulndrr.eec
toOS1- gil enCeOrilal- .~ : apara ca indivizi obi!?nui~, ca 'barbap ~i femei care sunt putin difeliti de eeitinuare extins de apalltia UllLUAJ llfa o. 0 1 Rel , pnrn
lalti - d- , ,
-d tul'
,- 1 1'
al BBC era devotat m~narhiei si a rec~oscut repede potentialul radioului ~.: " UtI lta~' cu edxc~PdtIa accli e~ld ~ na9~ern or,_ 9 cal-e s:m1tyb:-a?a ~celo:
'"1' d
't
til:
tal '\i'C'lParu"-'la malile evenimente ce- _, ra~l en Ill, con U!?l e ace ea~1 onnte!?1 SUpU~l ace1ora!?] s a ICllUll ca !?l
ca Ill1J oc e a tranSffi1 e un sen l1en pal
'
't ,- d .. ' d Chi di
'
.
'al al tatul' 18 Pr- 'al I cerelnonn'" regale erau difuzate in direct
mun am e an - al aceasta tensllUle ntre ceea ce aparpne altor lUllll
remoru e e s ill, :map e e
. d dintr - 1 1- - , , til re b"
al
la radio Incepfmd cu casatoria din 1923 a ducelui de York S-a avut mare . .', Sta,l mtilun ~n,
_e ~zo al ea ndIa10~~~ llel!?1 Vle, e Pd ?0 l~nwt~ e re?r~~en~
~.
' f anele sa' fie pozitionate intr-un mod care da asculta- " ., 'n, or el, sti mmrma scan W lior care au zgu wt monarhia m ultimti am
gI1Ja penu u ca 11ncro 0
.
_
-t
I' 1
d .. - 1 '
tmilor posibilitatea sa auda sunetele c1opotelor, callor, carutelor ~l multimr , . ~J a~lnremnOl "spec,u alla egata 1 e VlltOl u edi~'
"
, ..
' e I' tr..., el)oca de schimbare rapida,v anacronismul ceremoniilor ! ,
aceasta sec~une, am exp orat unelentre modunle 111 care b-aditIile
.
fIt
d la ','
,"
1or VOloas , n -v
dOal-Ie-a intensificat gr-andoarea, Ele au dobandit un caracter de basm.'O,'. >~ au: ost pI~e ~~.e',rerno : _~e ~l, mb--o anurruti mas~ I~emventate de-a lundata cu dezvoltarea televiziunii in al1ii 1950, grandoarea anacronica a cere- : gul constit~ l?l elabo:aru 10:, ~cum se po~te sU~llne ca exemp!ele pe care
moniilor regale a fost mcuta disponibila in toata splendoarea ei. Acum era ' I je-~ ~xall1m~t ~cmal datonta. caracterulw lor ,,mve~tat", SUilt mstante ale
posibil pentru un procent substan~al din popula~e nu num~ sa,au~a, ci ~i _/
"~-~dip,Hor ar,tifi~lale", Cal-e s~t unpuse de sus Oal~enilOI~ in.c?~trast cu "trasa vada ceremoniile asa cum se intfunplau, Incoronal-ea regmel Elisab,eta .
dl!ille autentice ale trecutlllw, care, se poate pretinde, se ndica spontan de
in 1953 a fost plima oc'azie in care incoronarea unui s~vel:an bJitanic pu~ea . i?s:~_poate sus~e"ca: ~pre d;o~bire de acestea ~ Ul:n~,_ aceste "pseudofi vazuta nestingherit de public,19
..
tradl\11 nu sunt mradacmate m Vlaja de fiecare Z1 a mdJVlzIlor; ele nu SUllt
EXalninand modmile in Cal-e ceremoniile regale s-au schimbat de-a lun- '. create ~i .sus?nute de ei plin .~eti\~tatile lor practice, ci, in schimb, Ie slmt imgul timpului, plltem ob~ne lul sens mi n~mai,al ~aracterului inventat ~ mul- :; . p~s~ de elitele politice, ?e ,alflttre~r~nori, de promotOJ.ii !nclusrliei ~lliSmlllO
tor tradipi, ci !?i a1 masUlii in Cal'e semnificatIa ~l anvergura s-al,l schlmbat ~ jw ~l de 0 alegere strame a pazmcIlor autoprOclalUatl aJ trecutlllUl_
sa
sa
v.
'" v
'
_.
,-
"
"
194
JOHN B. THOMPSON
195
Desi acest gen de argument nu este lipsit de interes, el nu atinge, in opinica:e ofem un mod de a sus~ne continuitatea culturala in pofida disIocfuii
rna me~, miezul problemei. Insistand asupra distinc~ei dintre traditiile ausp~~ale, un mod de reinnoire a traditiei in contexte noi ~i diverse plin aprotentice si cele artificiale (si incredintandu-le pe pnmele, in mare masudi, tre~nerea f0rI?e1?r simbolice mediate. ~adar, mijloacele de comunicare pot
cutului), acest gen de ~gument ~u reu~e~te sa surprinda insemnatatea '
JU?i un rol rrnpOl'tant in mentinerea ~i reinnoireatradi~ei prin tre grupurile
faptului ca tradipile au devenit tot mai impletite cu fonnele simbolice meIIUgI-atoare sau dislocate. Este de presupus ci acest rol este deosebit de indiate. Atunci cand continutul simbolic al tradi~ei este articulat in produsele
semnat atunci cfu1d grupurile sunt stabilite in tan in care se vorbesc limbi
mass-media, el este i~ mod necesar ~i intr-o anumita masura distantat de
?iferite ~i in care traditille 9i obiceiurile difera d~ ale lor. Acest fapt este bine
contextele practice ale vie~ de fier...are zi; stabilirea ~i men~erea tradi~OI;
d~strat, de exemplu, de popularitatea filmelor hindi printre familiile de oJide-a lungul tinlpului devine tot mai dependenta de formele de interac~une
gme sud"asiatica stabilite in Marea Britanie ~i in aIte pam ale lumii. 2!
care nu au un caracter de fata in fata. Dar traditiile care se sprijina puternic
,.
Dispersarea traditiilor prin mass-media ~i prin m.i~arile popula~or mipe formele simbolice medi~te nu ~unt ipso fa~to mai putin auteptice decat
gratoa!,e a ~reat in Iumea moderna un peisaj cultural de 0 complexitate ~i
cele care sunt transmise exclusiv prin interac~unea fata in fata,. Intr-o lume
de 0 ?1V~rsltate enorme. Ea a dat na~tere ~iunor forme de tensiune si de
tot mai patrtinsa de mijloacele de comunicare, tradi~le au devenit tot mai .
conflict care suut, in anumite privinte, noi. Putem discerne aceste ten~iuni
dependente de formele simbolice mediate; ele au fost desprinse de locurile
~ e~n~exte.~i 1a ~ve1Uli diferite.ln cadrul eonte1.1ului familial, de pilda, paparticulare ~i reintroduse in noi moduri in viata sociala. Dar dezradacinarea
D?~ ~l copm elrugranWOr pot avea opinii clivergente asupra melitelor trasi reancorarea traditiilor nu insearnna in mod necesar nici ele devin neditiilor care. sunt legate de locul indepartat de OIigine. Pannpi pot acorda 0
~utentice, nici ca su~t complet abandonate.
va~oare mal m~re agstor ~adi~i $i mentinerii unui anumit grad de continUltate cultUl-ala cu trecutul indeparta~ copili care pot fi mai asimilati ill coPopulatil migratoare, tradipi nomade: cateva surse de conilict cultural
munitaWe in care s-au stabilit, pot:li mai incfuati sa pJiveasca aceste'traditii
eu s~epticism, sau chiar eu dispre~ ~dar, ap~oplierea produselor mas~
Am examinat citeva dintre modurile in care tradi~e au fost dezradaeimedia - pr~cum pri~rea in ialnilie a tmui :film la video - poate fi 0 ocazie
nate, prelucrate ~i reancorate in noile tipuri de unitate teritorial3.. Dar dezoarecum di~cordant:a, ~eoareee pann~i pot privi activitatea de apropriere
radacinarea si reancorarea traditiilor se impletesc, de asemenea, intr-ull
~. ca pe 0 ocazle valoroasa de reinnoire a ]egaturilor traditionale in vreme ce
mod comple~, cu aIte tendinte ~i caractelistici ale dezvoltarii societatilor
copiii 0 pot pJivi ca pe 0 obliga~e mai mult deeM deza~eabi1~.
moderne. 0 caracteristici deosebit de importanta in aceasta privinta, este
. Acest tip de tensiune ~i de conflict intre generatii poate fi resimtit si sumigra~a, dislocarea ~i rea~ezarea populatiilor. Deoarece oamenii se mi~~
?le~tiv, ~~ ~ i?divid particul~, ca seturi de valori ~i de crediute c~re' trag
(sau sunt miscati in mod fortat) de Ia 0 regitme sau parte a lumii la aIta, el
m.~n:cpI d~ente. 0 persoana poate simp 0 anUlnita atractie spre ~i 0 anuduc adesea ill ei seturi de va10ri ~i de credinte, care fomleaza 0 parte a tra~ta.sJmpatie,pe?tru traditille legate de un Ioc illdepartat de origine, putfuId
ditiilor. Aceste tradijii mobile, nomade, pot:fi sus~ute, in parte; prin resta- . SImp totodata ca aceste tr~di~i au pupna fnsemnatate asupra circumstanbmrea rituala ~i respunerea pove~tilor in contexte de interacpune fata in fa~.
telor aetuale ale vietii sale. In pofida reconstituirii ritualizate a traditiilor si a
o data cu trecerea timpului, tradi~e nomade i~i pot altera treptat caraeteaproprierii continue a produselor mass-media, poate fi dificil sa se'reintrorul, deoarece au devenit tot mai indepartate de contextele lor de origine ~i
duea aeeste tradijii in contextele practice ale vietii de fiecare zi. Individul se
tot mai i:rnpletite eu conpnuturile simbolice derivate din noile circumstante
po~te simp sta~i~t intr~ un set de valori ~i de cl:edinte care asigura 0 Iegain care sunt n~stabi1ite.
tura C? un treeut indepartat atat in spapu, cat ~i in tirnp, pe de 0 parte, si, pe .
De~i traditiile nomade pot:fi suspnute, in parte, prin reconstituirea ritud.~ alta parte, un nmnunchi de valoIi ~i de credinte care par a indica i~spre
VIltor.
alizata, ele pot deveni totodata S!n111S impJetite cu materialele simbolice mediate, tocmai pentru ci rnijloacele de comunicare lind sa dezradacineze tradi. ~i~.a~est ~un~tv ~~ vedere, putem objine 0 anumita evalual-e a completiile din locurile particulare ~i sa-i confere continutului lor simbolic illl anumit
~t~lll 7,1 a ~blgult:a~ a ceea ce ar putea:fi desemnat drept "cautarea riidacmdor . Ca tip de prOlect cultural care poate :Ii exprimat 111 anumite produ5e
it-ad de pennanenta, temporal a ~i de mobilitate spa?aJa. Mijloacele de cornu-
ca
196
197
mass-media ~i legat de aproprierea lor, cautarea radacini1Ol~ dar ambivalenta,

anumite regiuni sauloeUli intr-o maniera care in mod f0l1at ii exclude pe
pentru populatiile rnigratoare. Atractia cautani eonsta in faptul,di ea Qfera
ceilalp. 0 regiune devine 0 "pattie" care este privita de unii ca ingaduind 0
relape plivilegiata cu un grup de oameni a diror identitate colectiva este
un mod de a redobandi ~i, de fapt, de a reinventa tradipile care Ii leaga din
nou pe indivizi de locurile de origine (reale sau imaginare). Cu cat este mai
inodelata, in parte, de un set persistent de uadipi. $i ~tim prea bine cum
acest tip de activitate de definire a granitelor - in special atunci cand se
mare distanta aeestor origini in timp ~i in spatiu, cu atM poate fi mai atraga:.
ware cautarea radaeinilor, pentru ca poate ajuta Ia remodelarea unui aspect
combina eu rnijloacele aeumulate de putere politici ~i coercitiva - se poate
al sinelui care a fost suplimat, ignorat sau stigmatizat intr-un anumit mod.
maIlifesta in formele cele mai brutale de violenta.
Am incereat sa cercetez unele dintre rn()d~le in care mnestecul de
Indivizii pot simti totodata 0 ambivalenra profunda fara de proiectul de areeupera traditiile asociate eu un presupus loe de origine. Aeeasta deoarece
populatii ~i de traditJi poate :fi 0 sursa de tensiune ~i de conflict Dar ar treei pot sunti ci, oricare ar fi factOlii emigrfuii ~i ai dislocaru, aeeste traditii au
bui sa se aceentueze di aeest proces de amestec este si 0 sm-sa de creaputin de-a face eu tipul de via pe care vor sa ~i-o construiasca "Pannpi fotivitate eulturala enorma ~i de dinamis111. in sfera litemtulii sau a rnuzicii
losesc... filme pentru a Ie reprezenta coplior eultura lor", observa un tanar
populare, a artei sau a cinematografului, amestecarea temelor luate dill tralondonez de origine sud-asiatica, "dar acest lucru nu va merge, deoarece ace- 1~ .. ditii
diferite - aceasta hibridizare continua a cultulii - este baza unora dintre
lea nu sunt radiicinile me1e, acelloc [India] nu mai are nici 0 legatura cu
~. operele eele mai Oliginale ~i mai captivante. Ea creeaza un tip de nelini~te
mine. ,,22
culturala cmoe l~i schimbfconstaIlt directille, asmnand noi forme ~i abatanExista ~i alte moduri in care mentinerea ~i reinnoirea traditiei printre
du-se in modwi nea~teptate de la convenliile stabilite.Z! $i ea atesta faptul ca,
grupurile de emigranti sau cele dislocate pot fi 0 sursa de tensiune ~i de
intr-o lume tot mai traversata de rnigratii culturale ~i de fluxwile de cornuconflict. Traditiile diferitelor grupuri sunt din ce in ee mai mult puse in Ie-- .- nicare, traditiile sunt mai pu\in deeat oridmd ferite de consecintele potengatura unele en celelalte, in parte ea rezultat al migratiilor eulturale, ~i in
pal revitalizate ale inta1n.iIilor eu cel~llalt.
parte datorita globalizruii produselor mass-media Dar eontactul sporit dintre traditii nu este in mod necesar insopt de 0 sporire a intelegerii reciproce
dill pm-tea indivizilor care aparpn unor grupuri diferite. Dimpotriva, eiocnirea tradipjlor poate da na~tere Wlor forme intense de conflict, care se baze.aza pe grade variate de neintelegere ~i de intoleranta - conflicte care sunt
cu amt mai intense atunei cand sunt legate de relatii mai largi de putere ~i
de inegalitate. Macerea Salman Rushdie este un exemplu deosebit de viu
pentru acest tip de conflict cultw-al. Ca produs mass-media care eirculii inu--un domeniu global, Versetele satanice au provoeat 0 priibu~ire violenta
a valOlilor care sunt inradacinate in diferite traditii; ~i, de~i bmierele spapale dUlu-e uaditii au fost erodate de migraliile culturale ~i de fluxwile comunieruii, pdlpastia intelegelii rrul1fme.
Contactul dintre u'adipi poate toto data sa elea na~tere unor forme intensificate de activitate de definire a granitelor. Se pot face ineercrui pentru
protejarea integlitatii tradiliilor ~i pentru reafirmarea formelor de identitate
coleetiva legate de traditii, prin excluderea celorlalti din mijlocul nosuu.
,.
Aceste activita~ de definire a gl'anitelor pot fi amt simbolice,_cat ~i teritOliale
a:.:. .
- simbolice in sensul ca principala preocupm'e poate fi protejarea tradi~ilor
de incursiwlea continutului simbolic stram, telitOliale in sensul ca protejarea tradi\iilor poate :fi combinata eu incercarea reancodllii acestor tradipi in
Sinele $i experienta fntr-o lume nJediata

In acest capitol, vreau sa ma concentrez asupra naturii sinelui, a experientei si a vietii de fiecare zi intr-o lume mediatii. Punctul meu de pornire
este 'pe~pecti~a potrivit careia, 0 data cu dezvoltarea societiitilor moderne,
proeesul de formare a sinelui devine mai reflexiv ~i mai deschis, in sensul
ca indivizii recurg tot mai mult la propriile lor resurse pentru a-~i eonstrui
o identitate coerenti in acelasi timp, procesul de formare a sinelui estetot
mai mult sustinut de materiaiele simboliee mediate, care extind eonsiderabil gama d~ oppuni aflate la dispozipa indivizilor ~i Iargesc - fara sa 0 distruga -legatura dintre forrnarea sinelui ~i locul irripar~it Aeeasta legatura
este mrgitii in masura in care indivizii au tot mai mult acees la fonnele de infom1are si de eomunicare ee rezu1ta din slrrsele indepartate si care sunt puse
la dispozitia indivizilor prin retelele extinse de comunicare ~lediata; eu alte
. cuvinte, indivizii au tot mai mult acces la ceea ee putem numi in mod general "cunoa~tere nonlocala". Dar legatura dintre formarea sinelui ~i locul 1mparta~it nu este distrusa, intrucat eunoa~terea nonlocaIa e intotdeauna apropIiatii de catre indivizi in loculi specifice, iar semnificatia practidi a acestei
cunoa~teri - ceea ce inseamna ea pentru indivizi ~i modul in care este f01osita de citre ei - este intotdeauna dependentA de interesele destinatarilor
si de resursele pe care ei se sprijina in procesul de apropriere.
, Dezvoltarea mass-media nu numai ca imbogate~te ~i transforma procesul formalii sinelui, ci produce toto data 1m nou tip de intimitate, care nu
exista inainte si care difera in anumite privinte fundamentale de formele de
intimitate car~ctelistice interactiuhii fam in fata.. in contextele interactiunii
fata in fata, indivizii SWlt capabili sa realizeze f~nne de intimitate care ~u in
mod esential un caracter reciproc; adica relatiile lor intime cu ceilalti implica un fl~ dublu direction at al actiunilor ~i al cuvintelor, al ca~tigurilor ~i
al pierderilor, al dreptwilor ~i al obligatiilor. Desigur, reciprocitatea nu este
acelasi lucru eu egalitatea. Relatiile intime pot fi reciproce, ~i totu~i pot fi ~i s~t, adesea - struct:urate asimetric. Totu~i, 0 data cu dezvoltarea f~rme
lor mediate de comunicare, noi tipuri de rela~e intima devin posibile. In cazul interactiunii mediate, precum eea sus\inuta prin schimbul de scrisori sau
prin conversa~a telefonidi, indivizii pot stabili 0 forma de intimitate care are
199
" un caracter reciproc, dar care este lipsita de wlele dintre trasaturile in mod
caracteristic asociate cu imparta~irea unui IDe comun. Dimpobiva, in cazul
. cvasiinteractiunii mediate, indivizii pot crea ~i stabili 0 forma de intimitate
care are in mod esential un caracter nonreciproc. Chiar aceasta forma noua
de intimitate mediata', nonreciproca, extinsa in timp ~i in spapu, fundamen.'. teaza, de exemplu, relapa dintre fan ~i star. Ea poate fi relaxanta. tocmai pentru ca este eliberata de obligatille reciproce caracteIistice interactiunii fata
in fata. Dar ea poate toto data sa devina 0 forma de dependenta in care indivizii 'ajung se bazeze pe altii, a caror absenta ~i inaccesibilitate ii transforma intr-un obiect de veneratie.
Asa cum dezvoltarea mass~media produce 0 forma noua de intimitate
non-r~ciproca, tot a~ ea creeaza un amestec nou ~i distinct de experien!a
care merge impobiva altor tendinte caracteristice societatilor moderne. In
" contextele spatio-temporale ale vie~i de fiecare zi, societa.tile moderne implica un grad relativ inalt de segregare institutionala ~i experientiala: anumite fenomene sociale (boala, nebunie, moarte etc.) sunt separate de conteAiele sociale de fiecare zi ~i sunt manevrate de instituj:iile specia1izate ~i de
personalul ca1i:ficat Pentru multi dint::re indivizii de a~tiizi, experienta mOl1ii
cuiva sau a suferintei de 0 boala fizica cronica, sau de 0 boala mintalii, este
mai degraba 0 intfunplare rara deeM 0 trasatura obi~nuita, de rutina, a viepi
de fiecare zi. Dar, alaturi de aceasta segregare sau "sechesb'are" a experi~ entei, sMa produs 0 dezvoltare paralelii: dezvoltarea mijloacelor de comunicare a sporit capacitatea indivizilor de a face experienta, prin cvasiinteractiune mediata, a fenomenelor pe care este de presupus ca nu Ie vor intruni
ciciodata in locurile vietii Jor de fiecare zi. Este de presupus ci putini oameni
din Occident VOl' mtaIni pe cineva care sufera de 0 deshidratare sau de 0
foame extrema, pe cllleva impu~cat de un tragator 1a linta sau mutilat de un
:', r proiecti1; dar multi vor:fi fost martOlii unei astiel de sufeIinte infap~a1:e pe
; f ecranele de teJeviziune. Astazi triiim intr-0 itm1e in care capacitatea de a avea
.~ ~ 0 experienta este desprinsa de activitatea intalnirii. Sechestrarea experientei in locurlle spatio-temporale ale viepi noastre de fiecare zi merge mana
in mana cu pro~unea experientei mediate ~i cu amestecu1 rutinier a1 experientelor pe care majOlitatea indivizilor Ie vor intaIni rareori fara in fata.
. !
Cu'm fac fata indivizii influxului de expeIienta mediata In viata lor de
fiecare zi? Ei Ii fac fata selectiv, clesigur, concentrandu-se pe aceJe aspecte
care prezinta un inte~es particular pentru ei, ~i ignonlndu-le sau eliminandu-le pe celelalte. Dar ei 1upta, de asemenea, pentru a da un sens ~enom?~e
lor care nu se 1a&1 u~or l11teJese $i pentru a Ie lega de contextele $1 condl~11e
sa
I<
:~
.-;t:~ ~~,~. ,.::..3.~r:;:1-:~ '~~,
~~~.
JOHN,B.; THOMI?SON
.;;;
.'-
200
,,~
201
propliei lor viep.. Nu se poate spune di indivizii sunt pierdup. intr-un vartej '
in acest capitol, voi dezvolta 0 descriere a sine1ui care difera fund ameninfonnational, incapabili sa-~i gaseasca drwnul ~i paraliza~ in inactivitate de
tal de tipul de abordare schitat mai sus. Desclierea pe care 0 voi dezvo1ta
bogapa imaginilor mass-media ~i a puncte10r de vedere. Mai degraba, proaid se datoreaza in principal tradip.ei hermeneutice1, dar are 0 afinitate ~i
blema cu carese confruntii majoritatea oamenilor de 'astazi este problema
Cli lucme centrate pe interactiunea simbolici, precum ~i cu alte1e. Pouivit
dislocilii siInbolice: lntr-o lume in care capacitatea de a face 0 expeiienra
acestei descrieri, sinele nu este privitnid ca tUl produs al unui sistem simbonu mai este 1egatii de activitatea intalnirii, cum am putea lega experientele
lie extern, nici ca 0 entitate fixatii, pe care individul poate sa 0 perceapa imemediate de contextele practice ale viepi noastre de fiecare zi? Cwn am pu- ' diat ~i direct; sine1e este mai degrabii un proiect simbolic pe care individul n
tea sa fun legap. de evenimente care se desfa~oara in locUli indepartate de
construi~te actiVo Este un proiect pe care individul il consu-uie~te din matecontextele vietii noastre de fiecare zi ~i cum am putea asimila experienta .' riale1e simbolice care se afIa 1a dispozip.a sa, materiale pe care individuI Ie
evenimentelO1: indepartate intr-o traiectorie de viata coerentii, pe care tre- - implete~te intr-o descriere coerenta din care el insu~i face parte, 0 narapune
buie sa ne-o construim pentru noi In~ine?
aidentitiipi sinelui. Aceasta este 0 narap.une care pentru majoritatea oameVoi reveni la aceste intrebfui in cursul acestui capitol. Vreau sa ineep
oil~r se va schimba de-a lungul ti111pului, pe masura ce ei se apropie de mateprin a examina mai in detaliu modmile in care formarea sinelui s-a unpleriale simbolice noi, intalnesc experiente noi ~i redefinesc treptat identitatea
tit tot mai mult C'U formele simbolice mediate. Voi explora apoi noul tip de
de-a lungul traieet0I1ei unei vie~. A ne repovesti noua sau altora cine sunintirnitate ~reat de mass-media, folosind relatia dinu-e fan ~i star ca un caztern fnseamna a spune din nou pove~ti1e - care sunt in pem1anenta modilimita al intimitapi nonreciproee. In a lreia secp.Ulle, voi examina natura exficate in procesul repovestllii - despre cum am ajUi1s uncle suntem ~i unde
petientei mediate si relatia ei eu experienta trmta, inainte de a reveni 1a Invom merge de aicL SUlltem propriii no~1:Ii biografi neoficiali, pentru ca, doar
trebar~a privitoare 'la modulin care indivizii fac fata influxului de experienta
construind 0 poveste, OIicit de nearticu1ata, sUlltem capabili sa ne formam
mediatii in viata lor de fiecare zi.
0 percepp.e despre ceea ce suntem ~i despre ceea ce poate:li viitorul nosU-u.
A accentua caracterul activ, creativ al sinelui nu inseamna a sugera
Sinele ca proiect simbolic
sinele nu este condip.onat din punet de vedere social. Dimpouivii, materialele simbolice care fonlleaza elementele identitiitilor pe care Ie construim
Una dintre mo~teni1i1e cele mai pu1in fericite a unei marl parp. din teo- sunt ele insele dis1:Iibuite inega1. 2 Aceste resurse simbolice nu sunt dispol1a sociala critici a ultimelor decenii - in special aeele forme de teOIie sodnihile :liecaruia intr-Ull mod similar, iar accesul1a ele poate necesita abilitiip
ala care au avut cel mai mare impact asupra studiilor entice despre media
, pe care unii indivizi Ie posedii, ~i alpi, nu. In plus, modwile in care indivizii
- a fost 0 concepp.e saracitoare asupra sinelui. Pentru autorii care luerea7,a ,' dezvoltii resursele simbolice pentru a-si construi perceptia lor asupra sinein cadrul unei traditii in linii mari "su-ucturalista" sau a caror abordare a fost '"":: lui vor depinde inu--o anumitii masura'de conditiile mat~Jiale ale viep.i lor,
influentatii inu--un ~10d semnificativ de presupozipile lingvisticii structural11trucat indivizii i~i ajusteaza in mod tipic a~teptiiri1e ~i evaluarile po1:Iivit
liste sll~e1e este in genere plivit ca un produs sau un construct al sistemelor
aprecierilOl~ care pot fi revizuite in permanenta, in plivinta a ceea ce, date
slmbolice care 11 preced. Afost int::roilusa 0 varietate de tenneni, de la "infiind circUlllstantele vietii lor, ei ar putea spera in mod real sa intaptuiasci.
terpelarea" lui Althusser 1a "tehnicile" sa\! "tehnologiile" sinelui ale lui FouDaca adop~ acea~ta abordare generala a natUlii sinelui, atunci putem
cault, pentru ase lncerca sa se specifice mod wile in care indivizii SWlt trans- "( vedea ci dezvoltarea mijloacelor de comunicare a avut un impact profund
forma~ in subiecp. care gandesc ~i ac~oneaza in acord cu posibilitiitile care
asupra procesului de formare a sine1ui. lnainte de dezvoltarea mijloacelor
sunt disponibile dinainte. Desigur, sistemele simbolice dominante (ceea ce . F de cOl11unicare, matelialele simbolice folosite de majOlilatea indivizilor in
unii obisnuiesc sa numeasca "ideologii", dar ceea ce mul? prefera acum sa .; ~~. scopul formmii slllelui erau .dobandite in contexte de interacp.une fata in fati
numeascl "discursuri") nu vor defini OI1ce mi~e a unui individ. ea un joc ;~. : .Pentru majOlitatea indivizilor, fonmrea sinelui era limitata de locwile in care
de sah sistemul dominant va defini mi~cfui1e ce sunt deschise indivizilor ~i
. ei tniiau si interactionau cu ceiIa1ti. Cunoasterea lor era 0 "cul1oastere lope ~el; care nil SWlt - cu dlferenta care nu este lipsitii de impo~tantii ca, spre . l cala"'!, t:r~nsmisa din genera~e in gellerati~ pl1n schimbul oral ~i ~daptata
deosebire de sah, viata sociaIa este un joc pe care nu putem sa nUel alegem. -
ca
J"'~
__
,....:.";. ~ .~-:
-:-.
.,'
"
~'~~. ~
..
202
JOHN B. THOMPSON
necesitatilor practice ale vietii. Orizonturile intelegerii majorita~i indivizilor erau limitate de modelele'interactiunii fata in fata, prin care circula informatia-in unele cazuri, aceste modele erau extinse cu mult dincolo de loeurile'imediate ale vietii de fieeare zi, datorita aetivitatilor ciHitorilor, negustorilor ambulanti si a~ mai departe. Dar, ehiar ~i in asemenea cazuri, este
de presupus ci ~te;-Pretarea informatiei car.e rezu1~ ~ su:-:e in~epartate
si care era transmisa prin retele ex:tinse ale mteraetiunu fata mfara, era puternic modelata de indivizii care aveau autoritate in cadrul comunitapi lo~e.
Aeeste conditii variate sunt fundamental alterate de dezvoltarea n11)loacelor de comuni~are. Procesul formam sinelui devine tot mai dependent de
accesulia formele mediate de comunicare - atat la cele tipante, cat ~i la formele mediate electronic. Cunoasterea locala este suplimentata $i tot mai mult
inlocuita de noile forme de cun~a~tere nonlocala, care sunt ~ate pe su~
strat material, reproduse tehnic ~i transmise prin m~s.s-me~~. Exper~men
tarea se desprinde treptat de relapile de putere stabilite Pm: mterae~un~a
fata in fata pe masura ce indivizii sunt capabili sa. dobar:~ea~ ae~s la no~e
forme de cunoastere, care nu mai sunt tr$lnSffil~e fata III fata-, Onzonturile
de intelegere al~ indivizilor sunt largite; ele nu mai ,sunt limitate de n;odelele interaetiunii fata in fata, ci slmt modelate tot mat, mult de :et~lele ill e~~
tensie ale comunicirii. mediate, Mijloaeele de comurucare devll1, mtennenu
lui Lerner, un "multiplieator de mobilitate", 0 form~ sub~~tu?~a de cila~er
rie care Ie da indivizilor posibilitatea de a se indeparta el U1~1~1 de loemile
im~diate ale vietii lor de fiecare zi.
, . "
Deschizand sinele ditre noile forme de eunoa~tere nonlocala ~l catre
celelalte tipuri de material sim~olic m~dia~ dezvol~ea I?ass~me~a inlb<:gate$te ~i, totodata, aceentu~aza or~am7~re~ re~~.va a :ll1elU1. Ea lffibogateste organizarea in sensul ca, pe masura ce mdiVlZU dobandesc acces la, f~r:
~n~le mediate de comunicat'e, ei sunt capabili sa dezvolte 0 retea, extenslbl1a
de resurse simboliee in seopul construirii sinelui. Ca ~i materialele simber.
lice schimbate prin interactiunea fata in fata, materiale1e me~ate pot,fi Incorporate Intr-un proees de formare. a s~elui; d~n c,e .in c~ mat mult s:nele
devine organizat ca un proiect reflexlV pnn care mcliVldul :ncorpore~ materialele mediate (printre altele) intr-o nat-atiune biografiea coerenta ~~ permanent revizuitii. 4 De asemenea, dezvoltarea mijloaeelor de com.umcan;
adanceste si aecentueaia organizarea reflexiva a sinelui in sensul ca, 0 data
eu expa'nsi~nea resurselor ~imbolice disponib~le pen~u pro~~~~ ~e f~nnare
a sinelui, indivizii sunt permanent confruntati cu nOlle ?Dslbl.litati, Ol1Zo~tu~.
lile lor sunt tntr~ pennanenta schimbare, pooctele lor s1l11bolice de refennta
w:
203
sunt permanent schimbate. Devine din ce in ce mai dificil sa coborfun in

cadrele relativ stabile ale intelegerii care sunt incorporate ultraditiile orale
~i legate de locwile particulare. Organizarea retlexiva a sinelui devine tot
mai importanta ca trasatura a viepi sociale - nu pentrU ca nu exista inmnte
(tara indoiala, exista intr-un anumit mod $i intr-0 anumita masura), ci pentru ca expansiunea uria~a a materialelor simbolice mediate a deschis noi
posibilitati pentru formarea sinelui $i a plasat noi exigente asupra sinelui,
intT-un mod ~i la 0 scara care nu au existat inainte.
Aeeentuarea mediata a organizarii reflexive a sinelui poate avea eons~
cinte ne1ini~titoare atat pentru indivizi, cat ~i pentru comunitatile din care
ei fac parte, Abundenta materialelor tipillite Ie poate oferi indivizilor mijloacele de a explora formele alternative de viata intr-un mod sirnbolic si imaginar; Ie po ate oferi indiviziIor 0 privire rapidii asupra alternativelo~, dandu-le astfel posibilitatea de a ref1eeta critic asupra lor ~i asupra circumstantelor actuale ale viepi lor. Printr-un proces de distantare sirnbolici, indivizii
potfolosi materialele mediate pentru a-si vedea propriile vieti intr-o luminii
noua - ca telespectatorii ehinezi din studiullui Lull, pentru ~are atraetia de
a privi stirile internationale la televizor nu sta amt de mult in continutul explicit al' ~tirilor, ci nicrl degI-abii in ocazia de a vedea scene de pe ~trada din
ora~e strame, scene domestice din case str"aine ~i, in general, de a dobandi
o percePtie asupra modului in cat-e oamenii trmesc in alte pfu1i ale lwnii, 0
percePtie care Ie va da un punet de eomparatie pentru a reflecta critic asupra
propliilor lor conditii de viata.5
Pana aCUll1 a.m ~nnant l:eliefarea unora dintre modurile in cat-e dezvo1tarea mass-media a inlbogatit ~i a accentuat organizarea reflexiva a sinelui,
dar nu am examinat inca aspectele mai negative ale aeestei relatii. Vreau
acum sa observ cateva aspeete in care rolul in ere~tere al produselor mas&media poate avea consecinte negative asupra formani sinelui. I.e voi numi
(1) intruziunea mediata a mesajelor ideologice; (2) dubla legattu-a a dependentei mediate; (3) efeetul de dezorientare al incirciiturii simboliee; (4) absorbtia sinelui in cvasiinteractiunea mediata. Le voi examina pe rand pe
fiecare.
(1) Notiunea de ideologie a fost mult dezbiituta ~i mult cri6.catii in ultimii ani, atat de mult ineM unii anali~ti ar prefera sa lase notiunea complet
deopar1.e. Nu aceasta este ~i opinia mea. Am incercat sa at-at ill alt.ii parte ci
nop1mea de ideologie at-e de jucat Inca 1m rol folositor ~i important in analiza
ton11elor simbolice, eu condipa ca aceasta nopune sa fie lipsita de unele din-
204
JOHN B.
fl10MPSO,N
tre presupozitiile care au impovarat-o ill trecut Am propus 0 conceptJedinarnica, pra~atidi asupra ideologiei, care sa ne concentreze ateniia asupra
modurilor in care formele simbolice servesc, in drcumstante particulare,
1a stabilirea si sustinerea re1atii1or de dominatie. Potrivit aeestei eoncepiii,
formele simbolice' specifice n~ sunt ide6Iogic~ ca atare: ele sunt ideologice
numai in masura in care servesc ill circumstante particulare Ia stabilirea
si sustinerea relatiilor de putere sistematic asimetrice.
, D~ci yom codceptualiza ideologia ill acest mod, yom putea vedea ca dezvoltarea mass-media a sporit mult capacitatea de a transmite mesaje poten~al
ideologice pe marl illtinderi de spatJu ~i timp ~i de a reintroduce aceste mesaje intro{) multitudine de locuri particulare; cu alte cuvinte, ea creeaza conditiile pentru intruziwlea mediata a mesajelor ideologice in contextele practi~e ale vietii de fiecare zi. Totusi, este crudal sa accentuam caracterul conf
textual al ideologiei: dad me~ajele mediate sunt ideologice, aceasta va
depinde de modurile in care sunt preluate de indivizii care Ie primesc ~i incorporate reflexiv in viejile lor. Textele ~i programele mass-~edia ce abun~
in imagini stereotipe, in mesaje lini$titoare etc. pot in fapt sa fie preluate ~I
folosite de destinahni in modwi destul de nea$teptate. Pentru a intelege caracterul ideologic al mesajelor mass-media, trebuie sa exanlinam modul'ile
in care aceste mesaje sunt incorporate in vietile destinatarilor, modul in care
ele devin parte a proiettelor lor de fonnare a sinelui, $i modul in care SUIlt
folosite de ei in contextele practice ale vietti lor de fiecare zi..
Nu este aici locul pentru a discuta problemele metodologice ridicate de
aceasta conceptie asupra ideologiei $i utilitatea ei pentru analiza formelor
simbolice medi~te - am exarninat aceste probleme, in detaliu, in alta parte,7
Aici vreau sa ma concentrez asupra aspectelor mai largi $i mm substan~
ale ale acestei descried. Desi dezvoltarea mass-media a imbogaiit $i a aceentuat organizarea reflexiva ~ sinelui, $i de$i aproprierea reflexiva a mesajelor mass-media poate avea consecinte nelini~titoare, atilt penlru individ, cit
$i pentru reIa1ille de putere stabilite, aJ::fi in~elator $} nepotrivit sa sugeram
ci aceste consecinte sunt intotdeaWla nelini$titoare. In mod eviden~ nu SUIlt
astfel; pare dar ca'in anumite contexte aproprierea mesajelor mass-media
serveste mai degrabil la stabilizarea ~i intarirea relapilor de putere, deeat la
scind';.1'ea sau subminarea lor. in plus, atunci cand fo1'111ele sir~.bolice mediate sunt incorporate reflexiv ill proiectele de fonllare a sinelui - a~a cum
sunt, de exemplu, concep~ile despre masculinitate $i feminitate, con~epp <
ile despre identitatea etnica $i a~a mai departe -, mesajele mass-media pot ~ .
asuma WI rol ideologic destul de puternic. Ele dcvin adc1nc il)Ea~acim~tein
... .,..
. "t
205
sine ~i nu SWlt explimate atat de mult in credinte ~i in opinii explicite, ci in

modwile in care indivizii se poarta in lwne, intra in rela~e eu ei ln$i$i ~i cu
allii !?i, in general, ajung sa inreleaga conturwile ~i limitele propriului lor sine.
(2) sa examinam aCWll al doilea aspect plio care dezvoltarea mijloaeelor
poate avea consecinte negative pentru procesuI de fonnare a sinelui. De~i
disponibilitatea produselor mass-media serve$te la inlbogatirea $i accentuarea organiillii reflexive a sinelui, in acela~i timp ea face aceasta organizare
reflexiva tot mai dependenta de sistemele asupra carora individul are reIativ pupn control. Aceasta este ceea ce nunlesc dubla Iegatura a dependentei mediate: cu cat procesuI de formare a sinelui este llnboga~t cu forme
simbolice mediate, cu atat sinele devine mai dependent de sistemele massmedia care se afla dincolo de controlullui. In aceasta privinta, reflexivitatea
~i dependenta nu se opun in mod necesar una alteia. 0 adancire a organi. zani reflexive a sinelui poate merge mana in mana cu dependenta spOlita
de sistemele care ofenl materialele sinlbolice pentru formarea sinelui.
Dubla legatura a dependentei mediate este parte dintr-o tendinta mai
generala, caracteristid societatilor mod erne. Am descris cum, 0 data cu
dezvoltarea societalilor mbdern~, indivizii SWlt tot mai obligap sa se apIece
asupra lor in~ile $i construiasca, cu resursele sinIbolice ~i materiale aflate
la dispozipa lor, un proiect de viatil coerent Sinele devine tot mai organizat
ca proiect reflexiv prin care individul construieste, sub forma wlei naratiuni autobiografice, un sens al identita~i de sine'. In acela9i timp, totu9i i~
divizii sunt tot mai dependen~ de 0 serie de institutii $i de sisteme sociale
care Ie asigura mijloacele - atilt materiale, cat ~i simbolice - pentru conslruirea proiectelor lor de viata. 8 Intrarea in sistemul educational, pe piata
mundi, in sistemuI bunastarii 9i a~a mai departe, sunt mi~cali posibile rno'-un proiect de viatilla care un individ poate aspira, dar ocaziile de a face
aceste mi~diIi sunt distdbuite diferentiat ~i depind de deciziile celorIalti.
Accesulla aceste sisteme ~i la aItele este guvernat de agenp.i !?i de procese
pe care majoritatea indivizilor ar fi incapabili sa Ie influenteze in mod semnificativ, $i totu~i aceste agentii $i procese pot avea un impact semnificativ
asupra $anselor de viata ~i asupra autopercepelii indivizilor. Aces1'? este paradoxul eu eaie indivizii sunt tot mai mult confrunt:l~ la sfar~itl.lrsecol1.11ui
a1 XX-lea: accentuarea organizadi reflexive a sinelui are Ioc in conditii care
il fae pe individ tot mai dependent de sistemele sociaIe asupra caroni el are
relativ pupn control.
Acest paradox aI reflexivitalii ~i al depenclentei - siu, in tennenii lui Beck,
a1 individualizlliii!?i al institu~onali.zarii - este 0 tdlsa,t11ra patrunzatoare a
sa
206
JOHN B. THOMPSON
vietii sociale moderne; ea nu este deloc limitam la domeniul mass-media.

D~, daca ne concentram atenjia asupra relapei dintre dezvoltarea mijloacelor de eomunicare ~i proeesul formru.ii sinelui, putem aprecia lnsemnatatea acestui paradox. ~ cum disponibilitatea sporim a produselor massmedia Ie asigura indivizilor mijloacele simboliee de a se distanta de contextele spapo-temporale ale viejii lor de fie care zi ~i de a construi proiect:e de
via care lncorporeaza in mod retlexiv imaginile mediate ~i ideile pe care
Ie primese, tot a~a indivizii devin tot mai dependenji - in privinta formam
sinelui lor ~i a ceea ce putem numi, in linii mari, viata imaginajiei - de sisteme complexe pentru producerea ~i transmiterea formelor simbolice mediate, sisteme asupra carora majoritatea indivizilor au relativ putin control
(3) Disponibilitatea sporim a materialelor simbolice mediate nu doar imbogate~te procesul formaIii
sinelui: ea poate avea ~i un efeet de dezorientare. Varietatea si multitudinea enorma a mesajelor facute disponibile de
mass-media pot da na~tere unui tip de ,,incarcatura simbolica". Indivizii se
eonfruntinu numai cu alm naratiune de formare a sinelui, care Ie da posibilitatea de a retlecta ctitic asup;a propriilor lor vie?, nu numai cu alta viziune asupra lurnii, care contrasteaza cu viziunea lor Iuata drept sigura, d se
eonfrunta cu nenumru.ate naratiuni de formare a sineIui, cu nenwnarate vizinni asupra lumii, eu nenum~rate forme de informare ~i de comunicare,
care nu pot fi toate asimilate in mod efeetiv ~i coerent Cwn fac fata indivizii
acestui flux in permanenta crestere al materialelor simboliee mediate?
In parte, ei Ii fac fa fund f~arte seleetivi in legatura eu materialul pe
care il asimileaza. Doar 0 mica portiune din mateIialele simbolice mediate
aflate la dispozijia incJivizilor sunt asimilate de catre ace~tia Dar inclivizii dezvolta. totodata sau servesc sisteme de expertiza care Ie dau posibilitatea sa
urmeze 0 eale pIin padurea tot mai deasa a formelor simbolice mediate.
Aeeste sisteme de expertiza pot ele insele sa fie parte din retelele massmedia - de exemplu, atunci cand indivizii ajung sa se bazeze pe opiniile cliticilor de :film sau TV pentru a se ghida in alegerile lor legate de ceea ce privesco Totodata, indivizii se bazeaza de obicei pe persoane importante, eu care
interaetioneaza in viata .lor de fiecare zi si ale carol' opinii au ajuns sa Ie respeete e~ pe 0 sursa d~ sfatuIi eompetente in plivinta materialelor simbolice
care meIita sa fie asimilate ~i a celor care nu melita, ~i in privinta modului
in care astfel de materiale trebuie interpretate.
Faptul de a te baza pe oameni importanp ca pe 0 sursa de sfatuTi competente cu ptivire la mesajele mass-media a fost bine documentat in diferite
Media i modemitatea
207
st~?ii, ~e la l~l~~area tit:1~wie a lui Katz 1?i Lazarsfeld la 0 vatietate de studii
n:~ r~~ente. .)(l e~un~! de, ~x~mplu, studiullui Janice Radway despre
cltitoru. rom~~lor. .Adep~l ~V1Z1 at romanelor se eonfrunta cu 0 multime
co~ de carp. Zecl de nOl titluri sunt publicate sau reimprimate in :fie~e
luna C~1 fae ,~ta !ndivizii acestei avalan~e de material nou? In parte, ei lsi
d,ezvoIta p:oprille slsterne de expertiza, care Ie dau posibilitatea de a-si exe~ elta sele.CtiVltatea - de pilda, ei lnva care autori ~i care editii sunt de pre, s~pUS ca Ie v?r placea, ~i lnvata cum sa interpreteze reclatn~le editorilor si
~a.deco~eze lc~n~grafi? cope!tei. Dar indi~ cauta totodata un stat de fu
eel al~ caror OPillll au aJuns sa Ie aprecieze. In caZu1 cititoriIor lui Radway
r?lul Jucat de vanzatoarea librfuiei Ioca.le, Dorothy G,Dot") Evans, a fost eru~
c~al. Dot c~o~tea fom:te bine literatura romanesca, ~i multe dintre femeile
~n c,o?'lul11tatea loeala au ajuns sa se bazeze pe ea ca pe 0 sursa de sfaturi
ill pnvmta romanelor care merita citite ~i care nu merita citite. Dot oferea
~,sfat cornpete~t care era independent de orice editor, ea fi ajuta pe cititori
'. ~ ~~erce aut.o~l ~.oi 7i ,genutj" noi intr-un mod care minimiza riscul decep. I.
tl:1 ~J a.l.cheltUleli, pler~ut:: In pl~s, Dot ineepuse un buIetin, "Dorothy's
D1a:y of Ron:an~~ Readin~ ,c~e facea sfatul ei disponibil cititoIilor care nu
o.~~a~ d,e}a libz:an~. p~ ~sura ce reputajia ei a crescu~ editorii au inceput
sa-l trimi.tiI ,~pa.lturi!e carplor in curs de aparipe, in speranta ca vor ca~tiga
o recenzte ill buIetin. Dot a preluat tot mai mult rolul intermediaruJui cultural care Ii ajuta pe cititori sa examineze in detaliu productia editurilor si
Ie diidea posibilitatea sa gaseasca - cu ajutorul sfatului cornp~tent al lui D~t
- acele romane care urmau sa Ie satisfaca cerintele.
Acest exemplu ilustreaza bine modul in care'indivizii se construiesc si
se pun !a dispozipa .sistemelor de expertizii practica, in scopul de a face fatii
fiuxul~ de forme sunbolice mediate in continua cre~tere. Desigur, dezv~I
tarea sistemelor de expertlza practica nu, este limitata Ia sfera ap~oplierii
'r produselor mass-media de catre indivizi. hl celelaIte sfere ale vietii -in in',j viitarea ~odului de a face fata, sistemelor de bunastare, de exemplu, sau a
mod~IUl de a te descurca in relaj:iile personale, sau de a te acomoda eu 0
boala sau cu un prejudiciu gray -, indivizii construiesc de obicei sisteme de
expertiii practica ce Ie dau posibilitatea de a analiza in detaliu optiunile si
de a cal1tan opiniile profesioni~tilor ~i ale r.elorlalp.lJ Iar in construiJ~ea ace~
to; s!steme indivizii trateaza adesea produsele mass-media ea pe 0 reswsa.
C<Utile, manuaIele, progranle]e de radio ~i de tele~une etc. ofed 0 sursa
constanta de statuI1 in legatura eu modu] de a face fata diticultittilor si complexitatilor viepi. Din nou, eititotii de literatudi rOl~nesca ai lui Radway
~,#
.- :..... . . .~ ......~.:.~;.: .... ".
208
".:";
JOHN E{:THOMPSON .
; ::!:f~' .~ ~~..... .'~~' ;'~ "/~: .
Media i modernitatea .
ilustreaza bine acest aspect dezvoltfu1d expertiza lui Dot de se1ectare a r~

mane10r dintre nenumaratele titluri aflate 1a dispozitia lor, ei incorporeaza
apoi mesaje1e pe care Ie extrag din texte i~tr-un ~iste~ ~e expertiil ~ra~
tid pentru a face fata re1ap,ilor personale ~I cererilor VIetTI de fiecare Zl. Cttitu.11iterauuii rom~1esti este 0 lectie practica in privinta modului de a con. duce 0 relatie care pr~mite mult, dar infaptuie~te cu mult mai pu~n. ~i in
care calea spre fericire este presarata cu obstaco1e chinuitoare, cu care trebuie sa ne confruntam pe care trebuie sa Ie induram ~i, in cele din unna,
sa Ie depa~im. Este, a;a cum ar spune Geertz, 0 forma de educatie sentimentali 12
,
Dezvoltarea rnij1oace10r de comunicare e astfel 0 parte mtegranta dintI'"O
caracteristica dinamica mai 1arga a societaplor moderne, 0 dinamica pe care
o putem descde ca jonctitmea dintI"e complexitate ~i expertiza. Pe mas~"a
ce mediul inconjurator al indivizilor devine tot mai complex (in parte, pnn
cresterea masiva a formelor simbolice mediate), indivizii construieSc sisteme
de ~xpertiza practica (tratfu1d 0 parte din~"e mate?alele me~i~~ ~a 0 re~W"
sa) care Ie dau posibilitatea de a face fata acestel compleXlta~ ~1 cererilor
vietii in llUnea moderna Mass-media contribuie astfel amt la cre~erea comple~tatii sociale, cat ~i la a Ie ofel; indivizilor 0 sm-sa constanta de sfaturi in
ptivinta modului de a-i face fata
;
de formare a sinelui, e~ueazii aproape imperceptibil in altceva: sinele este

absorbit intr-o forma de (:vasiinterac~une mediata.
Absorb~a sinelui nu implica in mod necesar suspendarea reflexivimtii;
ea poate:li vazuta, mai c1..ll-and, ca un tip de extensie $i de accentuare a caracterului reflexiv a1 slllelui. Tocmai pentru ca individul este capabil sa incorporeze reflexiv materialele simbolice mediate in procesul de forrnare a sinelui, aceste materiale pot deveni scopuri in sine, constructe simbolice in
jw-ul carora individul incepe sa-$i organizeze viata ~i perceptia de sine. P1in
W"mare, absorbtia sinelui in cvasiinteracpunea rnediati nu este un fenomen
care este difetit calitativ de organizarea reflexiva a sinelui: este 0 versiune
a sa, extinsa pana in punctulin care rnatedalele simbolice mediate sunt l1U
nunlai 0 resursa pentru sine, ci ~i preOl.1lparea sa centrali
De ce ar trebui sa aiba matetialele simbolice mediate aceasta putere de
detenninare asupra indivizilor? Ce anun1e din natrn-a cvasiinteractiunii mediate face po sibil ca ea sa devina nu doar 0 forma de implicare so~iala plintre altele, ci mai degraba 0 fonna principala de implicare, injUI"ul careia SUIlt
organizate alte aspecte ale vietii sociale ~i ale perceperii de sine a individului? Pentru a raspunde ]a aceste intrebilli, trebuie sa examinilln in continuare caracterul distinctiv al cvasiinteracpunii mediate ~i formele de implicare, la nivelul intimimpi personale, care 0 fae posibili
(4) Sa examinam al patrulea aspect Pl1n car~ dezvoltarea m~ss-~edia

poate avea consecinte negative asupra procesulUI de f?rmare a sm,elUl. Am
incercat sa arat ca dezv01tarea miiloacelor de comUIllcare creeaza un nOli
tip de situatie interactiva - ceea ce am nmnit cvasiintera?iUI1ea ll1e.di~ta Pen"
tru majOlitatea indivizilor, participarea la cvasiinterac~unea me~ata e ~lil
dintre mu1tele aspecte ale activitatii sociale de fiecare zi; matenalele slmbolice mediate sunt 0 resursa bogata ~i variata pentru procesul de fonnare .~
a sinelui dar ele nu sunt singura resUl-sa, ~i nici macar cea principalii Indivizii se a~ropie mult de rroterialele sinlbolice schimbate prin interactitmea
fata in fata cu membrii familiei, cu prietenii $i cu cei pe care Ii intalnesc in
c~rsul vi~tii lor de fiecare zi. Totu~i, este dar ca in unele cazUl1 inclivizii pot
ajunge sa ~e bazeze foarte puterni~ pe mate~ial~l~ .~llnbolice I?e?ia~e; aceste materiale devin nu atat 0 resursa pe care mdivizii 0 dezvolta ~l 0 mcorporeaza reflexiv in proiectele lor de fonnare a sinelui, ci mai degraba un obiect t
de identificare de care indivizii se ata~eaza puternic ~i emotional. Caractercl reflexiv a1 sinelui, In care indivizii sunt capabili sa incorporeze reflexiv
materiale simbolice (mediate sau de altgen) intr-un proces};~lC!~ .a':1.!2.nom .: .
;41~?~.~~' ~:._<: ~:~=
....
209
"
Intimitatea nOl1reciproca 1a distal1{B

Exista doua aspecte ale cvasiinteracpunii mediate care au 0 llllportanta
particulara pentru natura relapilor personale care se pot forma prin massmedia Mai intai, deoarece cvasiinteractiunea mediata este lntinsa in spatiu
~i tn timp, ea face posibilil 0 forma de intimitate cu cei care nu imp'lr~esc situarea spapo-temporaIa proprie cuiva; cu alte cuvinte, ea face posibil ceea ce a
fost desemnat in mod potrivit Pl1n ,,intimitatea la distanta"" 13 In al doilea rand,
deoarece cvasiinteractiunea mediata este nondialogica, forma de intirnitate
stabilitii prin ea are un caracter nonreciproc. Aceasta inseanma ca este 0 forma de intirnitate care nu irnplica tipul de reciprocitate $i de mUlualitate caracteIistic interactiunii fata in fata.
.
Acest tip distinct de intimitate nonreciproca 1a distanta prezinta cateva
atractii pentru indivizi, dar $i clteva costuri. ElIe da indivizilor posibilitatea
de a se bUl1lra de unele dintre beneficiile colectivitapi fara exigcntele Ia care
se expun de obicei In contextele interacpunii fata in fata. EIle ofera indivizilor ocazia de a exp19ra relapile intel1)ersonale plin delegape, fEu"a sa intre
210
JOHN B. THOMPSON
intr-o tesatura de obligatii reciproce. Cei afla~ la distanta, pe care cineva

ajung~ sa-i 9tie prin cva~iinteractiunea mediata, pot ~ strec~ra~ in ~gele .
spatio-temporale ale viepi cuiva mai mult sau ~a: pu~ dupa VOle. E1 sunt
insotitOli constanti si de incredere, care pot ofen divertisment, stat, pot repovestl eveni~enteie 'din locurile indepartate, pot servi ca subiect de conversatie si asa mai departe - toate intr-un mod care elimina exigentele re~i
pr~c~~i~mplexitati1e ce caracterizeaza relatiile sustinute prin interac~unea fata in fata
.... .
Caracterul nonreciproc al relap,ilor mediate nu Implica faptul ca destinatarii sunt la discretia celor aflati la distanta 9i incapabili sa exercite vreun
control; dimpotriva, insu9i faptul ci ceilalti nu sunt situati in acelea9! ~OcUl~
spatio-temporale prec'UlTldestinatarii 9i nu sunt in mod nomlal particlpan~
1a ~terac?unile fata in fata cu destinatarii insearnna ci destinatarii au ~ mare
libertate de actiune in modelarea tipului de relatie pe care doresc sa 0 stabileasca si sa ~ sustini'i cu cei aflati la distanta-. 0 parte din atractia acestui
tip de infumtate cr~t prin cvasiinteracti~e? Ill:e~ta consm t~mai in ~ceas
ta: este un tip de intimitate care Ie pernute mdiVIzilor 0 mare lib~rtate mdefinirea termenilor angajamentului 9i in modelarea caracterulUl eelor apropiati. Indi~ pot 8&9i fad 0 i~ee despre ?el pe ca:e vaju~r sa-i ~o~sci prin
mass-media mtr-Ul1 mod re1ativ neconstran~ de trasaUlTIie defimtoru ale realitatii interactiunii fata in fata.
'intr-o for~na sau ~ta, e~i mai multi indivizi din sociemtile moderne stabilesc si sustln relatii nonreciproce de intimitate cu cei afIap 1a distanta. ActOli si ~ctrit~, preze~tatori de 9tiri 9i moderatori de talk-show-mi, starUll de
muzica pop 9i alpi devin figUli fanilliare 9i recog?oscibile, care sunt adesea
discutate de indivizi in cursul vietii de fieeare ZI, care pot fi desemnate de
obicei cu prenumele, 9i a9a mai d~parte. Dar este cl~ !otodam ci in. unele
cazuri aceste relatii nonreciproce de intimitate pot capata 0 mult maJ mare
importanta in vie~le anUl11itor indivizi. ~le pot deve~ un aspect amt de i~
portant al viepi indivizilor incit lncep sa umbrea~ca .alte aspe<:~e, astfel m~
cat formele interactiunii de fiecare zi sunt redefil11te 111 tel111e11l1lor, uneon
cu rezultate chinuitoare 9i confuze. Sa examinam povestirea Joannei, 0 femeie de 42 de ani~ mali tam $i cu trei copii:
v
'
Cand fac dragoste Ctl sotul meu, imi imaginez ca este Barry Manilow. Tot
timpul.
.
~i apoi, dupa ce am facut dragoste, cfu1d irni dau seama ca sotul meu nu este
Bany Manilow, tmi vine sa plang.
211
lnaceste momente este de obicei intuneric, ::;i atunci reu~esc sa-rni ascund
laerimile.
U se intampia ~i fomie multor al~ oarneni. Nu am realizat la cat de mul~
pana nu am intrat in Iegatura ell fann lui Bany. Multi dintre ,ei slmt cisatori~ ~i
au aproxirnativ varsta mea, se simt Ia fel ~i fac acela~i lucru. Este reconfortant
sa ~tiu ci nu sunt singura.
.
Dar, eu toate acestea, uneori nu este usor. Poate :fi fomie, foarte tulburator.
Pentru ca. uneori, pe Ifulga toate acestea, am lm sentiment teribil de vinovatie ...
Cred ci este aceIa~i gen de lucru pe care oamenii il ob(in din religie. Nu
pot sa explic acest fapt mai mult decM atM. Dar ei obtin in mod evident ceva
de la Dumnezeu care II ajuta in viej:i1e lor. $i Bany est~ - poate ci nu ar trebui
sa 0 spun, dar asta e ceea ce Sinlt - acela~i gen de lucru. El rna ajuta in viata
mea.
Dar nu este numai asta, pentru ci suntin acelasi timp atrasa de el eu siguranta, sunt atrasa de el. Este eeea ce a~ numi 0 iubire neimpiirt1t~itii. in imaginatia mea, el este iubitul meu. Esteprietenul meu atunci cfu1d sunt deprimatii.
Este
acolo ~i pare a sluji drept ceva de {'-aTe am nevoie pentru' a rna descurca in
;. 14
Vla!4'
Aceasta povestire descrusa 9i deconcertanta este, tara indoiala, una exceptionala, dar este LTlteresanta pentru lumina pe care 0 revarsa asupra nqturii relatiiJor de intimitate nonreciproci cu cei aflap la distanJi Dragostea
nelmparmsim
, aJoannei pentru Barry Manilowa devenit parte integranm din
viata ei amt de muIt, incit nu 0 poate exclude din relapile intime pe care Ie
intretine prin interacpunea fata In fata. Mat la distanta, intalnit in plincipal
prin mass-media, Barry Manilow este un obiect maleabil al afecpunii, un partener chemat mai mult sau mai pupn dupa voie 9i care poate :Ii modelat conform propriilor a9teptari, sentimente 9i dorinte ale Joannei. Este un partener in legatw'a eu care Insa~i distanta fajii de contextele practice ale ,~etii
de fiecare zi este una dintre sursele atractiei sale persistente, deoarece toemai aceasm distanta il ridici, ntine deoparte, facindu-l in acela9i timp permanent disponibil Intr-o fonna mediam sau imaginara, 9i care ii da Joannei
posibilitatea de a 9i-l imagina a9a cum i-ar placea sa :fie. DaI~ in aeela~i timp,
intruziunea acestei rela(ii nonreciproce in conte1.1ele vie(ii de :fiecare zi poate
fi 0 slITSa de confuzie, 9i chiar de durere. Poate:li dificil sa supo~ Vinovapa
faptului de a ~ti duci 0 viata dubhi, jucand 0 relatie intima prin interacpunea fata in fata ~i imaginandu-p in ace]a9i timp ci e~ti cu altcineva - de fap~
ell cineva cu care riu ai putea niciodata sa intrepi a1tceva dedt 0 relatie de
intimitate non~ecipr.pdi 1a distanta.
.
>
'
ca
JOHN B. fHOMPs6N '
212
Media i modemitatea
213
Joanne dezvoltase 0 rela~e de intimitate nonreciproca cu Barry MaIneli deeupaje din ziare, mersulla concerte, la filme, la meciLU1 etc., scrierea
low inainte de a intra in legatura cu faIDi lui Barry, dar aceasta legatura ell
unOI' SCl1SOri catre ceilalp fani, abonarea la buletine ~i la "fanzine", intrarea
fanii lui Barry a fost un important pas nou. Ea i-a dat ingaduit sa se simta
in c1ubUl1, participarea la adunarue fanilor 9i, poate eel mai importartt, anparte dintr-o coleetivitate de indivizi cu care impa.rta~ea interese similare,
gajarea in conversape regulata - fata in fata, plin telefon, sau cmar, pentru
iar acest sentiment al apartenentei a fosto sursa de secUlitate - "Este recoll'
.' fanii eei mai devota1i, prin retelele de calculator - cu alti indivizi cu care perfortant sa \'tiu nu sunt singura". Ce este un fan? Termenul nu ne este de
soana respectiva poate sa aiba pupne lueruri in eomun, in afara in1parta~irii
prea mare fo10s, pentru ca el evoca prea multe imagini stereotipe (mulpfaptului de a fi fan.
mea adolescenplor zgomoto~i luptfmdu-se pentru a fi intrezarip de starul
Cei care i-au studiat pe fani au reliefat faptul ca lumea fanului este adelor favorit, singuraticul obsedat care 0 unnare~te ~i care anleillnta sa 0 uci.da
sea 0 IUlTIe socialii complexa ~i foarte structmata, cu propriile ei convenpj,
pe persoana pe care 0 adora -etc.). Termenul este el insu~i 0 prescurtare a
ell propriile ei reguli de interac~une ~i forme de expertiii, eu propriile ei ielui ,,fanatic" ~i a fostfolosit, probabil, pentru prima data, la sfar~ituI secolurarhii de putere si de prestigiu, cu praeticile ei de canonizare, Cll diviziunile
lui al XIX-lea, pentru a-i desemna pe speetatOIii entuziasti ai sportu1tii. Desi
ei intre cognoscente ~i anlator, fan 9i nonfan, ~i a~a mai departe. 15 Lumea
termenul ,,fan" este adesea folosit astazi intr-un mod l~rg desc11ptiv, el n~
fanului poate fi dependenta de produsele industriilor mass-media care sunt
~i-a pierdut in intregime conotatia de fervoare religioasa, de frenezie ~i de
in general disponibile, dar aceste produse sunt pre1uate, transfonnate 9i inpasi}.me demonica, transmisa de de11vapa lui etimologica.
corporate intr-un univers sirnbolic structurat, locuit doar de fani. Prin fanii
In descrierea pe care 0 voi dezvolta aici, a fi fan este un aspect complet
cei mai devotap, acest proces transformator poate deveni ext:rem de elaboobi!?nuit !?i de rutina al viepi de fiecare zi. A fi fan inseamna a-p organiza
rat, s:ffir9ind prin crearea unOI' intregi genUl1 noi de carp, de casete video,
proplia viata de fiecare zi astfel incc1t faptul de a urman 0 anUlTIita activitate
de opere de arta etc., care, d~i parazitare in raport eu produse1e mass,me(ca privitu1 sportu1ui) sau cultivarea Ullei relapj cu anUlnite produse sau gedia oIiginale, Ie depa~sc adesea cu mult 16 Dar participarea 1a lUlnea fanunurl mass-media devine 0 preocupare centrala a sinelui 9i serve9te la guverlui admite, adesea, fomle mai putll elaborate. Scrisorile scllimbate inlre ani
narea unei parp semnificative din activitatea ~i din interacpunea unui indisunt adesea pline de cuvi.nte codificate ~i de 0 cunoa~tere ezoterica ce trans,
forma lUlTIea fanului in ceva special: 0 lume care este separata de lunlea covid cu ceilalli Afi fan este un mod de a-p organiza reflexiv sinele ~i comportamentullui zilnic. Privit astfel, nu exista 0 linie clara de separatie intre un
muna a l1ol1fanilor, care, de~i se pot uita 1a ac.elea~i programe 9i pot asculta
fan 9i un nonfan. Este doar 0 problema de grad - a gradului in ~are un inaceea~i muzica sau citi acelea~i carp, nu 9i-au organizat propliiIe viej:i in jurul
divid se orienteaza spre anUl1lite activitlii, produse sau genuri, ~i ineepe ~i
ace~tor activitati 9i nu Ie-au facut tm aspect integrant al perceppei de sine.
remodeleze viata conform lor.
In ce consta atractia faptului de a fi fan? De ce ar putea dori cineva sa
io multe Ca~1l1, 0 parte importanta a faptului de a fi fan consta in cultidevina fan? Procesul prin care devii fan poate fi inteles ca 0 strategie a sinevarea relapilor de intimitate nonreciproce cu cei aflap 1a distanta. Exista
lui - adici un mod de dezvoltare a proieetului sinelui prin incorporarea remulp indivizi, ca Joanne, pentru care activitatea de a fi fan este inradacinata ." :fiexMi a fonnelor simboliee asociate cu faptu1 de a fi fan. Pentru indivizii care
au stabilit 0 relape de intimitate nonreciprodi cu cel aflat la distanta, a deintr-o relatie de intimitate nonreciproca, 9i tocmai aceasta relatie este eea
veni fan este un mod de a extinde si de a consolida aceasta relatie; este un
care da un sens 9i un scop aetivitajilor asociate ale fanlior. Dar exista forme
mod de a stabili 0 rela~e care nu p~ate fi in mod Bonnal stabili~ in contexde a fi fart care nu implica in mod neeesar cultivarea intensa a rela1iilor de
tele reciproee ale interac~unii fata in fa!a. (Chiar ~i in situaj:iile ill care dis,
intimitate nonreciproce; multi fani sportivi, de exemplu, pot dezvolta mai
tanj:a care sepam in mod normal fanul de star este temporar incalcata - a9!l
degraba legatLui de loialitate eu anumite eehipe, decat rela1ii de intinlitate
ClUn se llltarnpla, de ex.emplu, la lID concert -, nonreciprocitatea relapei este
cu anumi1i jucatori. In plus, a fi fan implici il1 modcaractet1stic cu mult mai
de obicei mentinuta; un concert este pentru fani 0 ocazie de a stabili 0 remult decat 0 Olientare afectiva citre eel aflat la distanta. Fanii se angajeaza,
. lape de intiJ.ni~te nonreciproca Cll cei indepartap, distanj:a dintre star 1?i fani
de obicei, intr-o multilne de aetivitati sociale practice, precum eolecponarea
fiincl temporal" suspendata.) Oferindu-Ie indivizilor nlijloacele de a stabili 0
discmilor, a casetelor audio, a casetelor video ~i a altor produse massmeclia, rela~e sau de a forma 0 legatura, faptLu de a deveni fan are foarte mult de
forma rea unor colectii de lucruri memorabile sau de albtune cu fotografii si
ca
..
;.
.'
JOHN B. THOMPSON
214
oferit Elle permite indivizilor sa patrunda intr-o sursa de materiale simbolice care pot:fi folosite penlru a dezvolta 0 relape de intimitate nonreciproca
sau pentru a cUltivao legatura, ~i care poate fi astfel incorporata reflexiv
intr-un proiect de formare de sine.
Faptul de a fi fan mai prezinta ~i alte atracpL Cel mai important este ca
el ofera posibilitatea de a deveni parte dintr-un grup sau dintr-o comunitate,
de a dezvolta 0 retea de relatii sociale cu cei care Imparta~esc 0 'Olientare
similara. Comunitatea fanilo~ este un tip destul de distinct de comunitate.
E 0 comunitate care nu este limitata, in cea mai mare parte, 1a un anumit
loco Fanii se pot aduna din cfu1d in cand, ea atunci cfu1d se intalnesc la coneerte sau la reuniuni, dar asocierea lor nu se bazeaza pe lmparta~irea unui
loc comlm. Asadar formele de comunicare mediata - scrisorile, buletinele,
telefonul, calcu1atoarele etc. - sunt crudale pentru dezvoltarea comuruta~1
fanilor. Aceasta este 0 comunitate in care indivizii pot, ell toate acestea, sa se
sirota profund implicati 1a nivel personal ~i emoponal. in parte, aeeasta implicare provine din faptul ca a fi fan este privit de mulp oameni ca 0 ocupatie oarecum lipsita de valoare. Este 0 aetivitate stigmatizata care, in anumite
~ontexte, poate da nastere sentimentelor de vinova~e ~i de indoiala de sine.
Ate gasi in compania'simpatizan1i1or poate fi 0 sursa de enorrna u~urare de
vinovatia si de indoiala care apasa asupra sinelui stigmatizat.
D~ p;ofunda implicare personala ~i emoponala a indivizilor in comuni:
tatea fanilor este inca 0 marturie a faptului ca a fi fan este parte integranta
a unui proiect de formare a sinelui. Toemai datoritil faptului ca indivizii 9i-au
absorbit 0 parte semnificativa din identitatea lor in experienta de a fi fan,
actul asocielii cu ceilalti fani poate fi e}..1:rem de pikut. A te asocia eu alp
fani inseamna a desco~1i ca alegelile pe care le-ai tacut in construirea proiectului propliu de viatfl nu sunt complet idiosincratiee.lnseanma a ?esc?"
peli ca traiectOlia de viata pe care ai ales-o converge in mod se~ifica?v
cu traiectOliiIe de viata ale altora, astfel ineat anumite aspecte ale smelUlprintre care, in unele cazuti, sentimentele ~i doIinJ:eIe cele mai intime - pot
fi imparta~ite fara rll!;)ine cu aWL
.
Daca intelegem faptul de a fi fan in aeest mod, putem intelege 91de ce
pentru unii'indivizi expelienta de a fi fan poate dobandi 0 insemnatate tot
mai mare. Pentru multi indivizi, a fi fan este doar unul dintre multe alte aspecte ale proieetului de viata pe care ~i-l construiesc. Ei se mi~ca rel.ati~
usor intre lumea fanului si contextele practice ale viep.i lor de fieeare ZI. EI
n~ au pierdut din vedere ~anita simbolica ce separa aceste lumi; ~e fapt, insasi existenta acestei granite si capacitatea de a treee peste ea mal mult sau
v
..
'
215
mai pu~n dupa voie, intra in placerea de a fi fan. Dar, pentru unii indivizi,
atrac1ia faptului de a:fi fan poate deveni cople~itoare. Experienta faptului de
a :fi fan poate deveni un tip de inc1ina1ie - adica 0 forma de activitate care
devineobligatorie ~i din care individul nu poate scapa dupa voie. Individul
devine tot mai preocupat de cultivarea unei relap.i de intimitate cu eel aflat
1a distantfl (sau de dezvoltarea unei legaturi similare); sinele devine tot mai
absorbit in lumea fanului. Gand se intampia acest luem, individului i se poate
parea difieil men1ina distincp.a dintre lumea fanului ~i contextele practice
ale vietii de fiecare zi. Aceste lumi devin inextricabil amestecate, iar proiectul sinelui devine inseparabil de ~i tot mai mult modelat de experienta faptu~ lui de afifan.
odata Cu aeeasta contopire a sinelui cu eelaIalt, a lumii fanului cu lunlea
vietii de fieeare zi, individul poate incepe sa simta ca viata li scapa de sub
control. Faptul de a:li fan poate il1eeta treptat fie 0 aetivitate care e aleasa,
o aetivitate printre numeroasele aetivitati care euprind angajamentele practice ale sinelui; ea poate deveni 0 activitate tll-a de care cineva nu poate trill.
Istoria sinelui devine impletita cu istotia celuilalt intr-un asemenea mod 111cat ele nu mai pot fi evaluate separat "Starul exprima ceva care e foarte real
pentru tine ~i, astfel, iei aeellucru drept tine. $i ajungi prins in viata lui"l7 aceasta perspeetiva, exprimata de 0 fosta fana a lui David Bmvie, surplinde
modul in care aproprierea reflexiva a materialelor simbolice mediate poate
.' deveni 0 preocupare obligatorie pentru ce1aJ.alt, 0 preoeupare in care sinele
i~i pierde treptat controlul. ,,Dar e~ti alta persoana" - continua sa spuna ea,
refleemnd asupra experientei ei de fan -, "CU 0 alta istorie de povestit,,18
sa
sa
DeseclJestJ:area ~i medierea experientei

Formarea relatiilor de intimitate nonreciproca cu cei aflap. la distanra
nu este singurul mod de expeIienta pe care indivizii 11 praetica prin massmedia. Mai general, mijloacele de comunicaI-e fae disponibile 0 selie de experiente pe care indivizii nu ar putea in mod normal sa Ie dobandeasca In
conte~le practice ale vietii lor de fiecare zi. Putem evalua insemnatatea
acestui fenomen dad 11 pIivim dintr-o perspectivii istOlica larga. Dezvoltarea societatilor moderne a implicat 0 reordonare eomplexa a sferelor expelientei. 0 data eu aparij:ia sistemelor specializate de cunoa~tere, precum
medicina ~i psihiatIia, ~i a institllj:iilor specializate, ca spitalele, ospiciile ~i
. azilurile de clifedte tipuri, anumite forme de e)..'Perienta au fost treptat deplasate din loeUlile vietii
ce in ce mai mult concentrate in
, de fiecare zi si'din
,
.
JOHNJL tflbivtpsbM
~'~" ~'::'.:~'i!"'-i~~,"'~.a:."."""':t:-= .
.
2]6
"i-~,r:4 ~!"", ,:":.
. ,-,.!! .:,o;f.;.!
anumit:e a$ezfuninte institu?onale. Expelienta bolii a-orlice (fizica ~ mintaJa),

de pilda, sau a moJ1:ii cuiva drag sunt experiente care, pentru majoritatea
oamenilor, sunt tot mai mult modelate de 0 serie de institutli care se specializeaza in ingIijirea bolnavului sau a muribundului. Acestea si alte forme
de experienta. sunt desprinse de contextele practice ale vie~i de fiecare zi
$i reconstituite in institutli specializate, la care accesul poate :fi restrans sau
controlat in anumite moduri.
,
Poate ca exemplele eeIe mai dramatice ale acestei "sechestrari" a experientei potfi gasite in dezvoltarea inchisOlilor ~i azilUlilor de nebuni, 0 data
cu inceputul secolului al XIX-lea Acest:e institutii izoleaza in mod fortat anumite categorii de indivizi de restul populatiei s1 Ie inchid intre ziduti inalte
cu por? sigure.!9 in secolele antelioare, indi~ vinovap de clima erau ad~
sea supu~i unor forme de umilire ~i pedepsire publici, precunl pedeapsa
corporala, arderea cu fierul ro~u, stalpul infamiei ~i spfu1Ztrratoarea; delinevenpi erau Insemna~ fizic ~i expu~i in fata tuturor. Dar, de la inceputul secolului al XIX-lea, vinovatii de crima erau din ce In ce mai mult inchisi in
institu1Jj In care unnau sa fie in mare masura exclu~i de sub privirea publica.
Astazi, pedepsire;l criminalilor condamnap, ca $i tratamentul bolli mintale,
nu mai este un fenomen pe care oamenii sa-I intalneasca de obicei in cursul
viepi lor de fiecare zi. Este un fenomen care a devenit domeniul speciali~
tiJor $i pe care majoritatea indivizilor ilintalnesc, daca totu$i i1 intalnesc, ca
pe ceva extraordinar.
Dar sechestrarea instituponalIt a experientei a mers mana In mana Cll 0
alta dezvoltare, care, intr-un anumitfel, i se opune: ex.pansiunea masiva a formelor de experienta. care au un caracter mediat Tocmai atunci cfuJ.d multe
forme de experienta. sunt desprinse de contextele practice ale vieW de :fie~:are zi $i reconstituite in cadrul unor a~zam.mt:e lllstitujionale specializate,
indivizii se corrfrunta cu 0 explozie a formelor mediate de expeIienta. Si
unele dintre formele de expeIienta care au fost desplinse de flmrul no'rm~
al vietTI de fiecare zi sunt reintroduse - poate chiar intr-un mod anlp1i:ficat ~i
accentuat - pliu mas&media. De$i putem rareoti sa intillnim anumite fomle
de boala $i de moarte In contextele practice ale vieW Iloastre de fiecare zi,
putem foarte biue sa dobandim prin mass-media 0 anun1ita ex.perienta ~i 0
anumiti't cunoa~tere a lor.
,
Desechestrarea expeIientei plio mass-media este 0 dezvoItare semnificativa, dar ea nu spune decat 0 parte a pove~tii. Pentru ca mijloacele de
cOll1unicare fac disponibile forme de expenenta care sunt complet noi, indiferent dadi ele au fost treptat despIinse de -fluxul normal al vietii
, de fiecare
a"",
.f"
.:.;.;
217
zi..OJ,icine se u..ita astlzi la televizor destul de regulat a fost martorul a nen~~arate cazuri de m?arte $i de crin"ill. (atflt simulate, cat $i reale), a vawt
:C?pu care mol' de boala ~i de foamete, a vazut r5.zboaie, conflicte $i repIiman
_~olente de demonstra(1i, a$a cum se petree ele in diferitele parti ale lumii
a vawt asasinate ~i incercan de asasinate, puciuri si puciuri e~uate rev;"
lupi $i contrarevolupi - a vazut multe alte eveniment~ desfasurate in tata lui
pe ~~rane~e ~ evenimente care, inainte de aparipa televiziunii, nu p~teau
fi IllclOdata vazute de majoritatea oanlenilor. Miloacele de comunicare produc U? anlest:ec continuu al diferitelor fonne de ex.pelienta., un amestec care
face Vlata de fiecare zi a majorit:api indivizilor de astazi destul de diferita de
eea a generatlilor anterioare.
Cum am putea intelege acest anlestec distinctiv de forme difelite de experienta.? Cum ar trebui sa-i analizam trasaturile constitutive si consecinte1e?y V:0i in~epe sa ra~p~d 1a aceste intrebilli 1rasand 0 distinc1i~ larga in1Te
doua tipun de expenenja. Potrivit lui Dilthey si altor autori din cadruI tra~i!:ieiyhe~~:neutice~! ~ celei fen~:n~no!ogic~, voi folosi'termenul "expenenta traIta (ErJebrus, III termenu lUl Dllthey) pentru a desenma expelie!* a$a cum 0 resim?m in cursul vietii noastre de fiecare zi. 20 Este expenenta pe care 0 dobandim in fluxul temporal al vietii noastre de fiecare zi'
este imediata, continua $i, Inn--0 anumita masun'i, p;'ereilexiva, in sensul c~
ea p:~ede de obi?:i orice act explicit de reflecpe. Experienta trmta, a~ CUlll
o VOlll1terpreta aIC1, este ~i ea 0 experienta situata, in sensul di este expe11enta pe care 0 dobandim in contextele practice ale vietii noastre de fieeare zi. Aceste activitap practice ale vieW de fiecare zi $i intaJnirile cu ceilaJti
in,~ontextele interactiunii fata in fata ofera continutul expeIientei noastr~
tTaIte.
Putem distinge expeIienta traita, in acest sens, de ceea ce voi nUlni experienta mediata". Experienta mediat:a este tipul de expeIienta pe c;e 0
dobandim prin interacpunea mediata sau prin cvasiinteractitme' si ea difera
de experienta trruta in mai multe privinte. Ma voi concenb-a ai~i ~supra experientei dobandite prin cvasiinteracpunea mediata $i voi examina patru
asp~cte sub care ea difeci de experienta traita.
.
In plimul rand, a expeIimenta evenimentele prill mass-media inseamml
- a.experimenta evenimentele care, in cea mai mare parte, stint indepartate
din punet de vedere spap.al ($i, poate, $i temporal) de contextele practice ale
. . vietii de fiecare zi. Stint evenimente pe care ntl este de presupus ca Ie yom
r intalni direct in cursul activita~i de fiecaI'e zi. ~adar, SUlIt evenimente eaI-e,
pentru indivizii care le experimenteaza pIin mass-media, au un anumirca-
218
MedJa i modernitatea
JOHN B. THOMPSON
racter refractar: adica, nu este de presupus ca aceste evenimente vor:fi afectate de ac~unile acestor indivizi. Ele nu sunt ,Ja indemana" sau "accesibile"
~i, a~adar, nu sunt supuse acpunilor destinatarilor. Ele sunt totodam evenimente care, in virtutea distantei lor spapale (~i, poate, ~i t:emporale), nu este
de presupus ca vor influenta direct ~i perceptibil vieple indivizilor care ]e
experimenteaza prin mass-media. Pot exista conexiuni cauzale intre evenimentele experimentate prin masS-media ~i contextele practice ale vietTI cuiva,
dar este de presupus ca aceste conexiuni implidi multi intermediari si cit
sunt atat de extinse incat sunt imperceptibile.'
,
A1 doilea aspect al experientei mediate este aeela ca expelienta are loc
intr-un context care este difelit de contextul in care evenimentul se intfunpla de fapt Experienta mediata este intotdeauna 0 experienta reCOlltextualizata; este experienta evenimentelor care se intfullpla in loam indepartate ~i care soot reintroduse, prin receptarea ~i aproprierea. produselor
mas~media, in contextele practice ale vietii de :fiecare zi. Caracterul reCODtextualizat al experientei mediate este 0 ~ursa atat a farmecuhri ei, cat ~i a
capacitatTI ei de a ~oca ~i de a deconcerta. F81111ecu1 ei: mijJoacele de comunicare Ie dau indivizilor posibilitatea de a se deplasa relativ u~or, ~i fara a-~i
altera contextele spatio-temporale ale \~eiii lor, pe domenii destul de diferite
de experienta. Domeniiie de experienta nu sunt delimitate de contextele
spaiio-tempprale, ci soot, a~a cum s-a intfunplat, suprapuse, astfel incat ne
putem mi~ca intre ele tara a altera contextele practice ale vietii de :fiecare zi.
Dar caracterul recontextualizat al experientei mediate este in acela~i timp
o sursa a capacitiitTI sale de a ~ca ~ de a deconcerta, tocmai pentru ca aceastii experienta are loc intr-un context care poate :fi foarte indepartat - in spatiu, poate ~i in timp, ~i chiar in privinta condipilor sodale ~i materiale ale
vieiii - df contextul in care evenimentul insu~i s-a petrecut Caracterul ~ocant, deconcertant al imaginilor de televiziune din Sudan, Bosnia, Somalia,
Rwanda ~i din alt:e pm1i rezulta nu munai din conditiiJe de viata disperate aJe
oamenilor reflecta~ in acele imagini, ci ~i din faptul cii conclitiile lor de viata,
sunt atat de dramatic diferite de contextele in care aeesLe imagini sunt reintroduse. Prabu~irea contextelor, a lumi10r divel~gente aduse laolalta dintr-o
data in experienta mediata, este cea care ~ocheaza ~i deconcerteaza. Cine
nu a sin*tnevoia, din cfuld in cand, sa se indeparteze de imaginile care apar
pe ecranul TV, sa Inchida temporal" domeniul experientei deschise de acest
mijloc de eomunicare ~i sa se intoarca la realitaple familiare, lini~titoare ale
vietii de fiecare zi?
'Al treilea aspect al experientei mediate are de-a face cu ceea ce putem
numi "structura sa de relevantJi",21 Daca intelegem sinele ca un proiect shn-
,
.,
f.
.)
219
bolic pe care individul il modeleaza si nremodeleaza In cursul vietii sale

atunei trebwe sa vedem ~i faptul ca a~est proiect implicit tin set pen~anent
mo~eabi1 de prioritap, care determina relevanta sau lipsa de relevanta a
~xpenentel~r sau .a poten~alelor experiente. Setul de prioritap este parte
mt:~aIJta ~m ~r01e~tu1 de viata pe care ni-l constrwm. Nu Intram in legatur~ m egal~ masu:a c~ toa~ experienteJe sau pot:en~alele experiente, ci,
mal degraba, ne ?nen~ catre aceste experiente in funcpe de prioritiitile
cp-e1 s~t par~e dm pr.OIectul.sineIw. A~~dar, din punttul de vedere al indiVldwUl, expenentele ~l poten~a1ele expenente sunt structurate in functie de
relevanta lor pentru sine.
'
,
Atat experienta trmta, cat ~i experienta mediata sunt structurate in acest
mod, dar caracteristicile experientei mediate 0 inzestreaza cu 0 strucnrra
de relevantii oareCWll diferitii. sa ~xaminam mai intai experienta trmta. Pe
masura ce pal'curgem emle spa~o-temporale ale viepi de :fiecar~ zi, suntem
p,ermanent irnersaii In experienta traitii; aceastii experienta este continua
imediata ~i, eel. pup.n intr-o anurcita masura, de neocolit. EA'Perienta trmt~
fonneaza un mediu inconjurator al sinelui; este expetienta evenin;entelor
care se. n:tampI~ (sau a eelor care sunt situate) in acela~i iDe spaiio-temporaJ ca ~l smele, ~l pe care sinele Ie poate influenta potential plio actiunile lui
(cu ~al"~. sinele i~tera~ii~neaza poten~a1), Relevanta p~ntru sine 'a expelien.tel.tralte e.ste direc?i ~l, in mare masurii, nepusa la indoiala, 'pentru ea, in
pnnelpal, pnn aceasta expetienta proiectul sinelui este format si reformat
de-a lungul timpu]ui.
'
. ~ cazul experientei mediate, structura de relevantii est:e oarecum diferita. Intrucat expelienta mediata implicit de obieei e~enimente care sunt
Indepru:tate in spa~u (~i, poate, ~i in timp) ~i care sunt refraetare fatii de indivizii care Ie experimenteaza, este mai degraba de presupus ca ele'intretin
cu sine1e 0 relape tragila, intermitentii ~i selectiva. Experienta mediata ~u
este tU1 flux continuu, ei mai degraba 0 secventa discontinua de experiente
care au grade variate de relevanta pentru sine. Pentru mUl\i indivizi, ale citror contexte de viara sunt inradacinate in eontextele practice ale vieiii de :fiecare zi, multe forme de expeJienta mediara pot fntretine 0 legatud fragila
ell vieti1e lor: ele pot fi intermitent interesante, ocazional distractive, dal' nu
sunt probleme1e care II intereseaza eel mai mult Dal"fn ace1a$i timp indivizii
se ap!,opie selectiv de experienta mediam, impletind-o cu expeJienta traitii
carefornieaza tesatura conectiva a vietilor lor de :fiecare zi' si In masura In
care experienr~ ~ediatii a fost Incorporat1 reflexiv in proi~ctw sinelui, ea
poate dobandi 0 relevan1ii profunda $i persistenta.
220
Pentru Olice individ, putem in principiu sa construim 0 harta a struetwii de relevanta, a diferitelor iom1e de experienta, pe masura ee el pareurge
caile spatio-temporale ale vie?i de fieeare zi. Li unul din capetele speetrului, se afia individul care valorizeaza doar experienta triiita ~i care are WI
contact relativ mic cu formele mediate. Pentru aceasta persoana, proiectul
sinelui este modelat eu precadere de expelienta triiita ~i, de~i expedenjele
mediate se pot petreee la diferite puncte de pe traiectoria spatio-temporalii,
aceste experiente au putina legatura eu sinele: ele pot fi observate, poate
rearnintite in scopulindeplinirii tmei sarcini Ia indemana, dar eIe raman periferice fata, de principaleIe interese ale sineIui, La celaIalt capat al spectrului, exista individul pentru care expelienta mediata a devenit centrala pentru proiectul sinelui. Ca ~i fanul devotat, aeeasta persoana i~i organizeaza
viata astfel ineat experienta mediata este 0 trasatudi regulata ~i integrala a
ei. Impinsa la extrem, experienta mediata poate ehiar inlocui sau se poate
confunda eu experienta b'iiita, astfelincat indivizilor Ii se poate parea dificil
sa distinga intre eIe, a~a cum am vazut.
Pentru majoritatea indivizilor, sb'uctw-a de relevanta, a diferirelor forme
de expeIienta, se afia oarecum in1re ace~ti doi polio Pe masura ce parcurg
traiectoriile spatio-temporale ale vie?i lor de fiecare zi, ei doMndesc amt
experienta, triiita, cat ~i experienra mediat:a, incorporandu-le intr-un proiect
de viata in permanenta desf~urare. Ei l~i organizcaza traiectOliile spatiotemporale astfel incat anumite experiente mediate sunt trasatUli planificate
ale lor - buletinul de ~tiri seara, de pilda, sau episoadele UlIui selial televi~
zat, sau teIenoveleIe, sau transmiterea in direct a unui eveniment sportiv.
Planificarea experientelor mediate este Ull indiciu al relevantei lor pentru
sine: cu cat ele sunt resin1tite ca mnd mai relevante, cu atat este mai de presupus cii un individ Ie va u;,tegra in schemele sale. Plin rutinizare, ele devin
trasaturi stabile ale viepi de fiecare zi. Dar, chiar ~i atunci cfmd expeIientele
mediate sunt rutinizate in acest mod, ele au adesea 0 relatie oarecum fragila eu sinele, toemai pentru ca evenimentele expeIimel)tate prin mass-media se desfasoara
in locUli care sunt indepartate de contextele practice
ale
,
.
vietii de fiecare zi.
.Sa examinmn acum al patrulea ~i ultirnul aspect, al experientei mediate,
ceea ce voi nllmi "caracterul comUll despatializat". In cazul e'xpelientei traite, caracterul comun al expeIientei este legat de imparta9irea unui loc comUll ~ de suprapUllerea p-aiedoriilor de viata in cirCUlllstanjele imparta~ite
ale vietilor de fiecare zi. In masura in care indivizi difeIiti au expeIienteln
comUl~, in sensul de expeIientii tdlita, acest caracter c~mlU1 este ad~sea
inradacinat in faptul ca contextele practice de viata, ale acestor indivizi sunt
221
acele~i sau foarte similare: caracterul comun al expeJientei triiite este inradacinat in proximitatea spaj:iala Acest caracter comun al expelientei triiite
formeaza baza multor tipwi tradi~onale de organizare politica, precUlll sindicatele sau partidele bazate pe clasa Desigw-, aeeste tipUli traditioriale de
., organizare politica au folosit adesea pe scam larga-comunicarea mediata,
sub fOl11Ia ziarelor pru-tizane, a pruufietelor etc, Dru-, in final, ele erau inddacinate fntr-un ru1Umit caracter comun al expeJientei trrute, al experientelor
<
implli-ta~ite, bazate pe condipi de viata, impa.rta~ite, iru- c0111unicarea mediata
a fost folosita pentru a atrage atentia asupra acestei baze comune.
T'otu9i, dezvoltarea comuniciirii meciiate creeaza un nou tip de expeJienta" care submineaza intr-o anumita masura aceste tipUli traditionale de
organizare politica, pentru cii este un tip de experienta, in care eru-acterul comun nu mai este legat de implli,ta~irea tmui spatiu comun_ Indivizii pot dobfuIdi expeIiente sinillru'e prin mass-media, flli-a sa implli,ta~eascii contexte
de viam sirnilru-e. Aceasta nu inseanma ca contextele de viata ale indivizilor
sWlti.J:e1evante pentru natura ~i semni.:ficatia expeIientei mediate: dimpotrivii,
a~ CUlIlrull accentuat in mod repeta~ contextele de viata ale indivizilor joaca
un rol crucial in modetarea manierelor in care indivizii i~i apropIie produsele media ~i Ie Incorpdreaza in viepJe lor. Dar, spre.deosebire de expetienta
triiita, caracterul comun al experientei mediate nu se inradkineaza in pro, ximitatea spatiala. Faptul iI).wvizii impllita~esc aceea!?i expelienta sau
experiente similare, In sensul de experienta mediata, are mai putin de-a
face ell proximitatea ~i suprapunerea traiectoriilor de viata deeat cu accesul comun la formele mediate de comUl1ieare. Voi urmmi implicapile politice ale acestui aspect in capitolul urmator. Dar mai intai vreau sa exruninez
intr-un mod mai general w1ele dintre consecintele faptului de a trai intr-o
.' lume in care expeJienta mediata a devenit tot mai patrullzatoru-e.
ca
. Oppuni 11oi, raspunderi noi: a trm infJ--o lume mediatli

Ce inseanma a triii intr-o lume tot mai patrunsa de formele mediate de
informare ~i de comunicare? Ce se inmmpla cu sinele intr-o 1ume in care
expeIienta mediata a ajuns sa joace un rol substantial ~i 111 expansiune in vietile de fi(:care zi ale indivizilor? 0 prute a literaturii recente despre teoria sociahl ~i t:ulturala sugereaza un rulUmit mod de a raspunde la aceste intrebllii:
abunch:~nta mesajelor mediate ~i a imaginilor, se sustine uneOIi, a dizolvat
efectiv sinele ca entitate coerenm. Sinele a fost, Intr-aclevar, absorbit 11111'-0
multime de-<:onectata de sel11ne mediate. Pe masura ce individul devme din
ce in ce mai deschis cab-e mesaje1e mediate, sineJe devine tot mai dispersat
222
JOHN B. THOMPSON
Media
~i mai descentrat, pierzand orice unitate ~i coerenta va fi avut Ca ~i imaginile refractate Intr-o camera eu oglinzi, sinele devine un joe fara sta~it de
semne care se schimba 0 data cu fiecare mi~care. Nimic nu este stabil, ni- '
mic nu este fix, ~i nu exism vreo entitate separata a carei reflectie sa fie aceste
imagini: in aceasta epoci de saturare mass-media, imaginile multiple, schimbatoare sunt sinele.22
Cat de convingator este acest fapt ca descriere a sinelui ~i a impactului
comuniciJ.ii mediate? Cu siguranta, este 0 descriere care a fost influentii: ea
se ascunde in mare parte din lite~atura asociata pos1modernismuluf3, chlar
daca este rareori afirmata illtr-o forma explicita. Dar, ca 0 caracterizare a
sinelui in epoca mass-media contemporana, aceasta descriere este, in opinia mea, gre~ita. Sinele nu a fost dizolvat de abundenta mesajelor mediate,
iar metafora camerei cu oglinzi nu surprinde bine categoria sinelui m lumea
contemporana. Sinele a fost tran~orma~ condip,ile de formare a sinelui au
fost alterate; dar trebuie sa gandim aceasta 1ransformare intr-o modalitate
diferita.
o data cu disponibilitatea spOlita a materialelor mediate, sinele, inteles
ca un proiect simbolic organizat reflexiv, a devenit tot mai neconstrans de
situarea sa'ln contextelepractice ale vie?i de fiecare zi. De~i inca situati in
aceste contexte ~i organizandu-~i 0 mare parte din viej:ile lor in ftmc?e de
cererile venite dinspre eIe, indivizii pot experimenteze totodata evenimente indepartate, sa interac?oneze cu cei aflati la distanta, ~i sa se lni~te
temporar in lnicrolumi mediate care, depinzand de interesele ~i de priOlitatile lor, exercita grade diferite de detinere a puterii. Pe masura ce aceste
expeIiente sunt incorporate reflexiv in proiectul de formare a sinelui, na- ,
tura sinelui este transformata. Ea nu este dizolvata sau dispersam de mesajele mass-media, ci mai degraba este deschisa de ele, in grade variate, spre
influentele care provin din locuri indepartate.
A trai mtr-o lume mediata implica 0 impletire permanenm a diferitelor '
forme de experienta. Pentru majoritatea indivizilor, pe masura ce striibat
traiectoriile spatia-temporale ale vietilor eotidiene, experienta traim continua sa exercite 0 influenra puternica asupra proiectului de formare a sinelui: ne gandim la noi ~i la traiectoriile noastre de viata, in principal in relatie
cu'cei care ~i cu evenimentele pe care Ie intalnim (sau este de presupus sa
Ie intrunim) in contextele practice ale vietii noastre de fiecare zi. Totu~i, dara
comparam vie1iJe noastre de astiizi cu vie\iIe indivizilor care au trait cu doua
sau trei secole in Ulma, este cIar ca struc:tura experierrtei s-a schimbat mtr-lm
mod semnificativ. De~i experienta trmta ramane fundamentalii, ea este tot
sa
iOdemitatea
223
mai mult completata de, ~i in anumite privinte in10cuita de, experienta mE..'un rol tot mai mare in procesul de formare a sineJui. 1n., . diata, care
divizii se apropie tot mai mult de expeIienj:a mediata pentru a prelucra ~i a
remodela proiectul sinelui.
_
Disponibilitatea sporita a experientei mediate creeaza astfel noi plilejuri, noi oppuni, noi Irene de expelimentare a sinelui. Un individ care citeste
W1 roman sau se uim la 0 telenovela nu ?sista doar la 0 fantezie; el explareaza posibilitati, irnagineaza alternative, ex~rimenteaza proiectuI sinelui.
Dar, intrucat biografiiIe noastre dunt afectate de expeIienta mediata, noi intrrun in acela~i timp in probleme ~i relaiii sociale care se extind eu mult
dincolo
de vietile noastre de fiecare zi. Ne surprindem nu doar ca observa.,
tori ai celor aflati la distanta ~i ai evenimentelor indepartate. ci ~i implicaji
In ele intr-un anunut mod. Suntem eliberati din Iocurile vietilor noastre de
fiecare zi doar pentru a ne gasi aruncap mh-o lume de 0 co~plexitate in~
Uitoare. Stmtem chemap ne forum 0 perspectiva, ltiam 0 pozitie, cIuar
ne asumrun 0 anunuta responsabilitate fa de problemele ~i evenimentele care au loc in pm-p indepartate ale unei lumi tot mai interconectate.
Viata il1tr-o lume mediata poru-ta astfel ell sine 0 noua povara a responsabilirnp,i care apasa puternic pe umerii ul1ora. Aceasta da nastere unei dinamici noi, in care imediatetea experientei traite ~i exigentele morale asodate interacpunii fata in fara sunt constant puse in umbra de exigentele ~i
responsabilitatile care rezuWi din experienta mediata. Unii indivizi se indeparteaza de exigentele din urma si incearca sa-si mentiml distanta fam de
evenimentele care ~lmt, in orice caz, departe de ~erinteie presanh~ ale ~etii
lor de :fiecare zi. A1pi, agitap de imaginile ~i relatarlle mass-media, se arunca
in campanii in numele grupurilor sail al cauzelor cu care nu au nici 0 legatura. Cazullui Graham Bamford, care ~i-a turnat benzina ~i ~i-a dat foe in
;
. 1 Piata ParlanlentuIui pentru a protesta fmpotriva e~ecu1ui Guvernului bIita
; rue in a interveni In tragedia din Bosnia, este cu siguranta un exemplu extrem; dar el ilustreaza cu putere gradulin care un simt al responsabilitiitii
. j pentru cei aflap. la distanta, dobandit pIin experienta mediata, poate infnillge
',' proiectul sinelui. 24 Majoritatea indivizilor incearca, cum pot mai bine, sa-~i
croiasca un drum printre exigentele ~i responsabilitatile care provin din
"
contextele practice ale vietiloi-lor de fiecare zi, pe de 0 parte, ~i cele care
:~ I rezlIlta din expelienta mediata, pe de alta parte. Ei tHceard! sa gaseasca
.' , un echilibru cu care 'sa poata h'm ~i cu care sa se poata justifica.
Aceastii circumstanra l11oralii, fn care expeIienta mediata poate da na$;,' .1'
tere unor exigente asupl-a sinelui ~i unui simt a1 responsabiJjta~i fata de cei
afjap la distanra sall fara de evenimentele indepartate, este relativ noua ca
capam
sa
sa
sa
224
JOHN
B'". ~-:r~~b1pso
.,._,
.. ~'.
"
'
fenomen larg raspandit Ea a reliefat un set de probleme - privind, plintre

altele, impactulla scara larga al ac~ullii umane ~i mizele de mare lisc ale
'unei lwni tot mai interconeetate - care nu pot fi dintr-o data aeomodate eu
cadrele morale ~i politice ale gandirii traditionale. In capitolul fillal, voi explOla unele dintre aeeste probleme ~i voi unnmi sarcina de a reganc1i w1ele
dintre no?unile pe care cadrele traditionale ni Ie-au Iasat mo~tenire.
Reinventarea caracterului public

; :
in capitolcle anterioare, am ridica~ dar nu an1 continuat, intreban cu un

caracter mai normativ, care plivesc mijloacele de comunieare ~i rolullor in
societatile moderne. Cum ar trebui sa fie organizate mijloaeele de comurucare la nivel institutional? Ce contributie ar trebui sa aduca ele la viata sociala ~i politica? Ce'tipwi de ocazii de~hid mijloacele de comwucare'~i ce
limitali impun de asupra formelor de comwlicare posibile in Iumea moderna? Aeestea SW1t unele dintre 1utrebanle pe care vreau sa Ie urmarese
,
in acest capitol final. Astlel, ma va interesa sa dezvolt un anun1it argwnent
voi sustine ca astazi trebuie sa cautam noi moduri de a reinventa earacterul public. Dar ce inseamna a reinventa earacterul public? Cum ar trebui sa
concepem aceasta sarcina ~i cum putem sa 0 tradueem in tenneni prnctici?
Putem incepe sa dispundem 1a aceste intreban reamil1tind clistinctia, f-acuta
In capitolul4, dintre doua sensuri ale dihoton1iei public-privat Conform primului sens, dihoton1ia public-privat are legalura cu relapa dintre stat, pe de
o parte, ~i acele acti\~tati ~i sfere ale vie\ii aflate in afara lui sau separate de
eI; de cealalta parte. eel de-al doilea sens al dihotomiei are legatura eu relatia dintre vizibilitate si invizibilitate. Daca avem 111 minte aceasta distinc~~, atunci putem intelege ca argwnentul pri~tor la reinventarea caracterulul public trebuie sa fie unn{uit pe doua nivehrri separate.
La un nivel, reinventarea caracterului public implidi crearea unor noi
fonne de ~ata publica ce se afii=l dincolo de stat ACE'-3sta a fost, desigur, tema
pe care Haberri.1as a dorit sa 0 reliefeze ili argumentul sau pli~tor la aparitia sferei publiee burgheze: el a susp,nut ca aceasta sfedi a fostimportanta
pentru ca a fost separata de stat ~i pentru ca s-a aflat intr-o relajie de critica
potenj:iala tap de exercitarea puterii statului. Aceasta tema i~i pastreaza
inserrmiitatea astazi, cu toate ca trebuie sa fie ganditii in relatie cu tendintele
de dezvoltare care au transformat conditiile in care funcj:ioneaza organiza, f
tiile mass-media. Reinventarea caracterului public trebuie sa aiba astiizi loe
intr-w1 mediu simbolic care este deja modelat de concentrmile substantiale
de reswse si care se extinde mult din colo de granitele statelor nationale.
;,
Exista totusi W1 al doilea nivella care trebuie u;mant argume;ltul pd~ .' ~tor la reinven~ea caracterului public. Modtuile noastre d~ gandire asupra politicii au fost profund t]'an~fonnate de un anwnit moclei a ceea ce ar
{ .
'. :a
-',
226
JOHN B. THOMPSON
trebui sa fie viata publica. Este un model derivat din adlmarue ora~~lor-state
ale Greciei c1asice, un model in care indivizii se intalnesc in acee~l a~e~e
spa\io-temporaill penu"u a ~scuta problel;:e de interes comun: Dar ~"e?me
sa ne intrebilln serios daca mode1ul tradl~onal al caracterulm public, mt~
les drept coprezenta, este adecvat eondi\iilor so~aIe ?i ~o.1itice de 1a sfar~l- ; i
tu1 secolului al XX-1ea. Problema nu este doar ca sOCleta?1e moderne 8-au
dezvoltat la oscara care face modelul tradi\ional destul de impracticabil ca l' .
mijloc de a concepe implicarea majorita\ii indivizilor in ~ulte dinn:,e deeiziile politice care Ie afecteaza vie\ile. Mai exista 0 problema: aceea ca ?ezvol"
tarea mijloacelor de comunicare a creat un nou tip de caracter public, care
este foarte diferit de concep\ia tradiponala despre viata publici. Acest nou
tip de caraeter public mediat nu implica fuptul ca indivizii sa fie.laolalta ~tr-un
Ioc comun pentru a discuta probleme de interes comun. MaJ. degraba, este
un caracter public al deschiderii ~~ al vizibilita\ii, al fap.tului. d:,a fa~e ~~po
nibil ~i de a face vizibil, iar aceasta vizibilitate nu mall1nplica unparta~lfea
unui loc comun.
Care sunt consecintele acestui nou tip de CaJ."acter public mediat asupra
modului in care gfmdil~ comportamentul ~i con\inutul politidi? Ce ocazii
deschide el in lumea moderna ~i ce risenri comporta? Ce lirnirnri impune
formelor de activitate politica posibile 1a sfar~itul secolului al XX-lea? Aces"
tea sunt unele dintre intrebari1e pe CaJ."e voi incerca sa Ie pun.. Voi incepe prin
a situa sarcina reinventarii caracterului public in eadrul unui set mai larg
de dezbateri plivitoare 1a natura politicii ~i a statului; ~"ei!wen~:a caracte:
rului public implica aid crearea unor noi forme de Vlata publica ce se afla
dincolo de institutiile statului. in sec\iunea a doua, voi dezvolta argumentul .<
potrivit caruia reinventarea caracterului public ne cere sa treee~ djnco10
de notiunea traditionala de Cal"acter public inteles drept eoprezenta In sec"
tiune~ a treia, voi' explora mai in detaliu no\iunea de earacter public mediat
~i voi examina unele dintre consecintele vizibilita\ii mediate. Unind aceste ..
iinii ale argumentului, voi ineheia cu examinare~ u~ora dintre ocazi.il<: ~~
limitele rena~terii politicii $i gandirii moral-practice ill epoca comumcaru
globale.
Caracterul public din colo de stat

lnu"-un capitol antetior, am exarninat modul in care, 0 vdata cu formare~
statului modern, termenul "public" a ajuns tot mai mult sa desernne7R. acti"
vitatea legata de s~at, 111 timp ce "privat' desernna ariile activita~i economice
227
$i relatille personale care cadeau in afara eontrolului direct al statu1ui. Acest

sens al dihotomiei public-povat a avut un impact profund asupra modurilor in care au fost intelese'viata publica ~i politica, A devenit ceva obi~nuit
sa gandinl viata publica $i politica drept coextensive en .activitapIe statului
$i - in regimurile democratiee occidentale, in orice caz- eu eompeti\ia reglementata pentru controlul statu1ui de cio"e partidele politice, care TImeponeaza in cadrul regulilor stabilite ale jocului.
Dar tendinta de a identifica viata publici eu aetivitatea legata de stat nu
a ramas neprovocata. Daca ne intoarcem 1a inceputurile societatilor moderne, putem reeonstitui dezvoltarea activita\ilor sociale ~i politice care au
contribuit 1a formarea unei cu1tuIi politice vibrante dincolo de stera statului,
Acestea se intindeau de 1a saloane1e, cafenele1e ~i "societatile de mas{l" ale
yie\ii sociale burgheze 1a 0 vaIietate de organiza\ii populare 9i muncitore~ti.
In plus, a~a cum a aratat, printre alj:ii, Habermas, dezvoltarea mi]loacelor de
comunicare bazate pe imprimerie a jucat un rol important in aparitia acestor forme de viata publica ~i in aJ.ticularea unui tip de "opinie publica" distinct si potential critic fata de docuinele oficiale ale statului.
fu acest c~ntt$, put~m aprecia insemnatatea apararii liberale c1asice a
liberta\ii presei. Scriind 1a inceputul seco1u1ui al XIX-lea, inu"-O vreme in
care industria ziarului din Marea BIitanie orgaruza 0 campanie impotriva
obligatillor de tiparire, primii ganditori liberali, preeumJeremy Bentham,
James Mill 9i John Stuart Mill, au sus~nut 0 aparare elocventa a libertaj:ii
presei si 0 descriere incitanta a rolu1ui ei in cultivarea \~etii publice dincolo
de stat.'1 Ei au vazut in libera exprimare a opiniei prin org-anele unei prese
independente tm mijloc principal prin care putea fi exprimata diversitatea
puncte10r de vedere, putea fi formata 0 opinie publica luminata, iar abuzurile putelii statului exercitate de cau"e guverne corupte sau tiranice puteau
.Ii verificate. 0 presa libera $i independenta aJ." fi jucat rolultmui cline de paza
critic; nu numai ca ar fi articu1at 0 diversitate de opinii ~i ar fi rrnbogapt prin
aceasta stera cunoa~terii $i a dezbateIii, ci ar fi expus ~i ar fi Cliticat activita\ile celor care conduc ~i pIincipiile pe care se bazeaza deciziile lor.
Ca set de argumente privitoare la eultivarea vie\ii publice independente
de puterea statului, mai sunt inca multe de Hiudat In apararea liberala cla"
sid a liberci\ii presei. Iibertatea de exprimaJ."e a gandurilor ~i a opiniilor in
public, oricit de inconfortabile ar putea fi ele pentru autOlitilple in exerci~u,
este 0 trasatura vital:i a ordinii democratice moderne - 0 triisatura care nu
este deloe caraeteristica tuturor regimurilor din Iumea de astazi. In aeela~i
timp insa, lumea de 1a sffu"$itul secolului al XX-lea este foarte difelitii de
.;:"
228
Anglia de la rnceputul secolului al XJX.:lea, ~i ar fi in~elator sa sugeram ca

teoria liberaUi traditionala despre libertatea presei ar putea fi transpusa in
conditiile de la sfar~itul secolului al XX-lea tadi 0 modificare substantiala.
Doua'dezvoltari ca;e distanteaza lumea no astra de astazi de inceputcl secoItllui ai XIX-lea sunt deos~bit de semnificative in aceasta privinta Una dintre dezvoltlrl este concentrarea sporita a resurselor in industriile media, ducand la formarea eonglomeratelor de comunicare la scara
larga, eu interese rntr-o multitudine diversificata de activitaji mass-media.
Dupa cum am vazut, originile acestei dezvoltari pot urca pana la inceputul
secolului al XIX-lea, dnd noile metode de produeere ~i de distribujie au
creseut cu mult capacitatea indusniei ziarului ~i au pregatit calea pentru
transformarea ~tirilor ~i a celorIalte organizajii mass-media in conceme comerciale la seara larga. A doua dezvoltare este intensificarea procesului de
gkibalizare. Astazi lumea este mult mai interconeetata dedt era acum doua
sute de ani. In sfera comunicirii, originile proeesului de globa1!zare pot urea
pana la jumatatea seeolului al XIX-lea, a~a cum am vazut rntr-un capitol antelior. 0 data cu dezvoltarea retelelor de cabluri submarine si, mai recen~
cu desfa~w-area sistemelor in~grate desatelit ~l a sistemel~r de cablu capabile sa transmita mari cantitaji de inforrnajie pdn lume, 0 data eu cre~te
rea conglomeratelor de cornunicare transnajionale, care i~i desfa~oara activit'ijile comerciale pe 0 arena globala, ~i cu comertul global al produselor
informani ~i ale comunicaru in expansiune, globalizarea cornuniduii a continuat nestinghedta.
Ca 0 conseeinta a acestnr doua dezvolt3ri, configurarea problemelor cu
care ne confruntfun la sfarsituI secolului al XX-lea este destul de cliferita de
cea pe care 0 mtampinau ganclitorii liberali de acum doua seeole. Pentru
primii ganditori liberali, principala amenintare pentru libertatea individuala
~i libertatea de exprimare era 0 amenintare care provenea de la stat drepturile individului t:rebuiau sa fie protejate de folosirea excesiva a putelii statului. Primii ganditori liberali luau drept sigur cit libera intreprindere era
fundamentuIlibertajii de exprimare. Libera exprimare a gandwilor ~i a
opiniilor putea fi practic infaptuita, potIivit lor, doar in masura in care institutiile presei erau independente de stat ~i situate in domeniul priva~ unde
i~i p~lteau desta~w'3. activita1i1e eu 0 constrangere mini~ in teOlia libelala
tradijionala, 0 abordare de tip laissez-faire a activita~ economice era contra2
ponderea naturaIa a libertiitll de gandire 9i de expIimare a individului. Primii
ganclitOli liberali au luat drept sigw- 9i faptul potIivit caruia eadrul natural
ill suveranitit\:ii ~i al responsabilitatll pentru 0 societate democratica moderna .
.~~/ .r
j; ~
_.
,~
~
'. i
i::
229
era statuI naponallimitat tedtorial.3 Uderii politici ai'wmi stat erau responsabili fata de cetatenii sID, iar statuI era autOlitatea suprema ~i suverana pe
teritoriul jurisdicjiei sale.
Dar astazi aceste presupozipi nu mai pot :fi Iuate drept sigure. 0 data cu
transformarea organizajiilor mass-media in organizapi comerciale la scadi
larga, libertatea de exprimare s-a confnmtat tot mai mult cu 0 noua amenintare, 0 amenintare care nu rezulta din folosirea excesiva a puterii statului,
ci mai degraba din cre~terea neimpiedicata a organiza1iilor mass-media qua
conceme comerciale. 0 abordare laissez-tahoe a activitatii economice nu este
in mod necesar eel mai bun garant allibertajii de expri;11are, inb.llcat 0 piat;l
nereglementatii se poate dezvolta intr-un mod care ar reduce efeetiv diversitatea ~i ar limita capacitatea majoritajii indivizilor de a-9i face auzite opiniile. 1stmia industliei ziarului din tfuile occidentale ofen! un important exemplu al acestei legi a diminuadi di~ersita1ii.In Marea Britanie,' de pilda., cre9terea circulapei generale in timpul primei jumataji a secolului al XX-lea a fost
insoptii de un declin al numru-ului de ziare publicate ~ de 0 tot mai II1re concentrare de resurse in mainile mcuilor conglomerate mass-media. Intrucat
cireulapa generala a inceput sa intre In deelin incepfmd .de 1a jun1atatea anilor 1950, competijia dintre ziarele ramase s-a intensificat, ducand la abandonarea titlwilor care nu erau capabile sa produca un tiraj destul de mare
sau un venit din publicitate suficient pentru a-~i aeoperi costwile. 4 Uisata
singura, piata nu cultiva in mod necesar diversitatea ~i p1w-alismul in sfera
comunic.uii, Ca ~i alte domenii ale industriei, induslriile mass-media sunt
conduse in principal de logica profitului 9i a aC"lll1ulillii de capital, ~ nu existii
o corelape necesara Intre logiea profitabilitapi 9i cultivarea diversitatii.
~ cwn teOlia libel-ala tradijionala subestimeaza pericolele care ar rezulta din dependenta institu1iilor mass-media de un proees foarte competitiv
de acumulare de capital, tot a;>a primii ganditnIi libelali nu au anticipat gradul
in care autonomia 9i suveranitatea Wlor state-napuni vor fi limitate de dezvoltali1e retelelor transnajionale de putere ~i de activitaj:.ile 9i politicile institu1iilor eare funcp.oneaza la 0 scara tot mai globala. Statele-napuni nu au
fost niciodata entitaji izolate; ele au facut intotdeauna parte dintr-un sistem
interconectat de state-najiuni, legat~ de aliante schimbiltnare 9i dependente
de procesele de acumulare care s-au extins cu mult dincolo de granitele lor
telitoriale. Dar, in cursul secolelor al XIX-lea ~i al XX-lea, gradul de intercohexiw1e a creseut semnificativ. Acest fapt este adevarat In sfera informapei 9i a co~nunicruii, a~a cum este 9i in ee1elalte sectoare de producere a
bumllilor. IntI-o epoca in care conglomeratele de comunic:are globala. sHnt
230
JOHN B. THOMPSON
231
actorii principali ai produc~ei ~i ai distribuirii bunurilor simbolice, 0 reflec- . ganditori liberali, institu~ile mass-media ar trebui sa fie libere sa-si articutie asupra conditiilor libertiitli de exprirnare nu se poate limita 1a cadru1 te-. I. leze opiniile_critice despre politicile ~i oficialii statului, si oricarei ~cercfui
ritorial al statului-natiune.
' de a restrange aceasta libertate - fie prin forme deschi~ de cenzura, fie inCum am putea, ~s, adar, 1a sfu~itu1 seco1ului al XX-lea, sa aearn, condidirec~ prin presiune iinanciara, amenintfui, incurajfui sau descurajfui de dj._
ferite
feIwe - ar trebui sa-i reziste cu f~rmitate.
tiile pentru reinnoirea vietii publice? Cum putem stimula un tip de caracter
public care nu este nici p~te din sta~ nici complet dependent de procesele
Aceste aspecte ingemanate ale pluralismului regulat - deconcentrarea
autonome ale pietei? In opinia mea, putem eel mai bine sa urrnarim acest
resurse10r din industriile mass-media, separarea institutiilor mass-media de
seop incerclnd sit implementiim ceea ce am nurnit in altii parte principiul
stat - definesc un spatiu instituponal1arg pentru dezvoltarea organizatiilor
JuraJismuiui
re'"""at5
Ce
este
p1uralismul
regulat?
Este
stabilirea
cadrului
mass-media,
dar ele nu specifica ill detaliu formele de proprietate si de 'conP
}5 w,
trol care ar trebui sa prevaleze ill industriile mass-media Acest a~osticism
institutional care, in acela~i timp, ar adapta ~i ar asigura existenta unei pIucu privire la formele de proprietate ~i de control este intentional, pentru c~
ralitiiti de organizatii mass-media independente. Este un principiu care ia
mi se pare atat impracticabil, cat ~i indezirabil sa se illcerce prescrierea forin serios accentulliberal traditional pus pe libertatea de exprimare ~i pe immeIor cele mai potrivite de organiJ..are. Este impracticabil pentru ca, ill cirportanta sustinerii institutiilor mass-media, care sunt independente de pucumstantele actuale, de la-sfar~itu1 secolului al XX-lea, un procent substanterea statultn'. Dar este u~ principiu care recunoa~te totodatii ca piata Iasata
pal din produsele mass-media este produs ~i distribuit de marile conglosinguril nu va asigura in mod necesar condi~ile libert:a?i de exprirnare ~i nu
merate de comunicare. Este posibil sa se regularizeze aetivitiitile aces tor
va promova diversitatea ~i pluralismul in sfera comunicirii. Pentru a as~gura
conglomerate, sa se limiteze achizi?ile lor ~i sa se lncerce crear~a unui meaceste conditii si a promova aceste seepuri, ar.putea:ti necesar sa se mter~u li~conjurator simbolic, ~n care marile conglomerate nu sunt singurii juei
vina ill piata ~i ~ se regularizeze procesele piet astfel incat diversitatea ~i
caton. -Dar a presupune ca dezbaterile savante despre formele ideale de
pluralismt~
~a
nu
:tie
subminate
de
concentrarea
puterii
economice
~i
simproprietate
~i de control din industriile mass-media vor avea un impact sem6
,
bolice.
nificativasupra activitaplor marilor conglomerate este, dupa toate probabiPrincipiul pluralismului reglementat stabile~te anumip parametri largi j Iitatile, 0 iluzie.
pentru dezvoltarea institutlilor mass-media Pe de 0 parte, principiul cheama
Existii totodata serioase temeiuri pentru a ne illdoi de caracterul dezila 0 deconcentrare a resurselor din industIiile mass-media: tendinta spre 0
rabil a1illcercirii de a prescrie ill detaliu forrnele cele mai ponivite de orgaconcentrare sporita a resurselor ar trebui diminuata ~i ar trebui create connizare a industriilor mass-media Problema principala fatii de mice astfel de
ditiile, pe cat posibil, penn'u 0 inflorire a organizatli1or mass-media indepen- incercare este aceea di forma de proprietate si de control in indusniile massd~nte_ Acest fapt necesitii nu doar 0 legislape restrictiva - arudi 0 legislape
media nu este ill mod necesar Wl indicator sigur pentru continutul si Oliencare limiteaza fuziunile, preluarue ~i marile posesiuni din industriile masst:area materialului produs. In Marea Britanie, de exemplu, ~eIe dm'u"e pro. media - ci ~i 0 !egislatie permisiva care sa conduca la crearea condi~i1or t:r
gramele de televiziune cele mai critice ~i mai inovatoare au fost produse de
vorabile pentru dezvoltarea organizatiilor mass-media care nu fac parte din
sectoru! privat (atat de companiile rrv, cat ~i de companiile independente
marile conglomerate. Interventia legislativa ill industriile mass-media artrede productie insarcinate de Channel Four), In vreme ce BBe a ramas relabui asadar sa fie vazuta nu numai ca un mijloc de a diminua puterea excetiv prudent in programarea sa. Similar, ill sfera editiirii, unii dintre pa~ii cei
sivi a'marlIor conglomerate: ea este ~i un mijIoc de a facilita dezvoltarea
mai inovatori din ultimii ani, precum publicarea nQilor opere ale femeilor,
noilor centre de putere simbolica ce s~ afla in afara sferelor conglomerateau fost facu~ de edituri mici, independente. Organizarea institutillor masslor si a retelelor lor rami:ficate de produclie ~i de schimb. Pe de altii parte, ( media pe baza comerciala nu conduce in mod necesar Ia 0 reducere a clidesi plin~ipiul pluralismului regulat necesita 0 interventie legislativa in in ' ticli, Ia 0 degradare a calitatli ~j la 0 deiw-nare a discursului public In scopuri
du~t:J.iile mass-media, el cere totodatii, in masma in care avem in vedere _ comerciale.8
,
functionarea de rutina a institutiilor mass-media, 0 separare clara a institu, -.
PJin urmare, in scopuJ cultivaru diversita\ii ~i plw"alismului 111 mass-metillor-mass-media de exercitare~ puterii statlllui. ~a cum au sustinut priinii - ~ dia, pare ponivit ~i dezirabil sa se permita 0 vaJietate de forme organizapov
232
nale. Plincipiul pluralismului regulat define~te un spapu institu1ionallarg,

care permite acest tip de varietate. Dar acest spajiu nu e fara limite. Este
un spapu intre piata ~i sta~ sau, mai precis, este un spajiu dincolo de stat,
care este regulatizat urmatindu-se cultivat'ea diversitatii ~i a pluralismului.
Mai exista un sens in care spatiul institutional al mijloacelor de cornunicare se afla dincolo de stat: astazi, principaJii actori ai industriilor massmedia sunt corpora\lile transnajionale, iar produsele mass-media circu1a ell
mult dincolo de granitele statelor-natiuni. Spajiul institutional al mijloacelor
de comunicare are un caraeter tot mai u'ansnational, iar orice incerCat'e de
a regandi problemele regularizarii' 9i ale diversitapi trebuie, a~adar, sa fie
situata ia un myel care se extinde dincolo de politicile interne ale statelor individuale. Modul traditional de a pune problema regulatizfuii mijloacelor de
comunicare -Ill functie de relatia dinu'e stat ~i societate, in care "societatea" este illteJeasa, explicit sau imp1ici~ ca societatea definitil de granitele
teritoriale ale unui stat-natiune dat - nu mai este satisfacitor intr-o lume in
care granitele na1ionale Sl~t tot mai pel1llisive fata de iluxul bunurilor s1mbolice. Astazi nu mai este posibil (daca a fost vreodata) sa gandim mmensitinea ilrterna\i6nala a comunlcarii ca suplimentara fata de 0 politici naponala de reglenientare mass-media; dimpolliva, dimensiunea internationalii
trebuie plasarn in centrul Olid'u-ei reflectii despre ceea ce ar u'ebui sa fie 0
politici nationalS. coerenta ~i viabila.
Exista, desigur, 0 istorie a incercanlor de a regulariza mijloacele de comwucare la nivel international, 0 istOlie pe care am examinat-o pe scurt inb--un capitol anteIior. D~' majoIitatea incercarilor antelioare au fost preocupate de Wl set relativ resb'ans de probleme, care implica alocarea resurselor rat'e, preCUlll spatiul spectral de tratlsmitere radio ~i desdudetile 01'bitale pentru satelip., sau de problemele regulati.Zcl1ii transmiterii fluxurilor
de comunicare. De~i aceste probleme SWlt importatlte, exista 0 nevoie spolita de largire a seliei problemelor ridicate de organismele inteina~onale
si de reexanlinare a prob1emei modului in care, 1a nivel international, acti~tati1e conglomeratelor internationale de comwlicare pot :Ii regulatizate
intr-ul1 fel care va cultiva diversitatea ~i pluralismul. Astazi, crearea unei sfere
. publice pluraliste in oricare societate este tot mai dependenta de cultivarea
diversitatii si a pluralismului 1a nivel international, pentru ci toate societatile sunt tot ~ai afectate de fluxUliJe de informatie ~i de comUlUCat'e, asupra
~arora orice stat na~onal are cloar un controllimitat
233
V1ZibiIitatea dincolo de loc

~.
Pami aeum am urmant problema reinventillil caracterului public la ni. vel institutional, adidi 1a nivelul cream institutiilor mass-media care se aflii
dincolo de stat ~i care conhibuie ]a 0 cultura mass-media diversa si pluraIista. Dat mai exista Wl sens al caracterului public pe Cat'e trebuie ~a-l examinam la acest luve1: nu sensul caracterului public Cat'e are legatuJ.-a cu relapa dintre stat ~i arele aspecte ale viej:ii sociale Cat'e sunt sepat-ate de el, ci
mai degt'aba acel sens Cat'e at'e legatw'a cu vizibilitatea versus invizibilitatea. Ce poate insemna, 1a sf~itul secolului al XX-lea, reinventat'ea caracterului public in acest sens?
ModalitatiJe noastre de a gandi viata sociala ~i politica au fost fornlate
destul de profund de un anumlt model al caracterului public Cat'e provine
din 1umea atltica, din adunfuile ~i piete1e ora$elor-cetiiti din Grecia c1asica.
Acesta este modelul traditional al caracterului public inteles drept coprezenta" ideea ca. viata publica constii in adunarea indivizilor intr-un spatiu
comlll, intr-un loc imparta~it, pentru a se angaja 111 dezbateli despre p~'o
bleme de interes general. Es!e un model care define9te caraeterul public in
termeni spatiali ~i dialogici. Insa9i esenta vietii pub lice, pobivit acestei descrieri, este pendularea argumentului intre indivizii care se confrunm unii
Cli altii farn in fati
Asfui trebuie sa recunoastem di acest model traditional al caracterului public nu mai ofera Wl mod adecvat de a gandi natura'vietii publice. Dezvo1tarea nlijloacelor de comurucare - incepand cu imprimeri~ dar incluzand
~i forrnele mai recente de comunicare electronici - a creat noi fOlme de caracter public, cat'e nu Imparta~esc b'asallirile modelului badi~onal. Aceste
forme noi de Cat'acter public mediat nu sunt localizate in spatiu ~i in timp:
ele desprind vizibilitatea actiunlor ~i a evenimentelor de fmpartii~irea unui
loc comWl. Nolle forme de caracter public mediat au ~i ele, majoritatea, Wl
caracter nondialogic. Rolurile de producator ~i destinatat sunt diferenpate,
iar procesul schhnbului simbolic prin mass-media dobandeste earacterlstici
care II disting, in multe cazuri, de interactiunea dialogica. '
Cum at' trebui sa dispundem acestei discrepante dintre modul traditional de gandire asupra viej:ii publice, pe de 0 parte, ~i noile forme de Cat~c
ter public, create de mass-media, de cealalta parte? Exista doua tipwi de
I-aSPunS care, in opitua mea, at'trebui ocolite. Un raspuns consta in a sustine
. rnodelul tradi~ona19i In a lupta pentru el ca pentru singura clescliere legitima a ceea ce ar trebui sa fieviata publica. Se poate In1.flmpia.acum ea mo~elul h'aditional sa ramana rele~ant in anumite pli.vin~e pentru condijiile
JOHN B. THOMPSON
234
235
sa
sociale ~i politice de la sf~itul secolului al XX-lea Se poate intfunpla existe

n~u ti~ ,de ca.rac~er public, care consta in ceea ce putem numi spapul vizianumite contexte ale viej:ii sociale ~i politice de astazi - precum mitingurile
bilulw: e~te sp~j:iul no~-loca1izat, non dialogic, deschis al vizibilului, in care
~i adunarue publice de diferite tipUli - care mai prezinta inca 0 anumita ase~or:n~l~ slI11bolice mediate pot:fi exprimate ~i primite de opluralitate de alti
manare cu adunanle din ora~ele-state ,ale Greciei c1asice. Dar, in cea mai . ", m~VlZl nonprezen~. Unele aspecte ale acestui spa~u merita sa :fie discutat~
malpelarg.
mare parte, acest model al caracterului public este foarte indepfu. tat de contextele de viafii practica ale majoritatii indiviziIor de astazi. Daca luptam pen- Ca.racterul public mediat este'un spapu nonlocaJizatin sensul ca nu e
tru acest model ca pentru idealul nostru, atunci yom fi Inclina~ sa avem 0
legat d~ antmlite locUli spa?o-temporale. Este un "spatiu" in sensul ca este
perspectiva destul de confuza asupra ca1ita~ viej:ii publice de la star~itul seo ~eschidere, 0 sfera de posibilitati in care formele si~bolice mediate pot
colu]ui al XX-lea. $i vom:fi obliga~ sa reinterpretam rolul tot mai mare al coap~rea; da: nu e~te un ,)oc", adicii un loe anUlne in care indivizii actioneaza
municani mediate ca pe 0 tendinta a unui declin puternic.
~l mteratponeaza. ~a CUln dezvoltarea mijloacelor de comtmicar~ da forAl doilea raspuns posibil-Ia tel de nesatis:f.acator, in opinia mea - consta
melor simbolice posibilitatea de a circula dincoio de contexteJe producerii
in a prestipune ca comunicarea mediata poate :fi inteleasa doar ca 0 extenlor, tot a!?<l ea desplinde fenomenul caracterului public de impart:asirea unui
sie a modelului tradi~onal. Astfel, se poate presupune ca tipul de comuriiloc comun: stera caracterului public mediat este extinsa ill timp si spatiu si
are anvergura potential globalii. .
.
.' .
care mediati'i care se desf~oara la radio sau Ia televizor, in cat1i ~i ziare etc.,
este doar 0 eonversatie, ~i ea-ea difera de eonversatia obi~nuiti'i din situa~arac~~rul public mediat este nondialogic In sensul ca producatorii si
tiile fata in fata doar in functie de scara ei: comunicarea mediata este 0 conde~tma~ fonnelo:. ~~bolice mediate nu sunt, de obicei, angajati ill dialog
~ersa~e-care'cuprindemii ~i, poten~al, milioane de oameni, nu doar doi sau
~nu cu al~. !1"0ducatoni produc de obicei mesaje mass-media pentru 0 setrei. Dar aceasta imagine a comuniduii mediate ca 0 conversatie este, in cea
ne nedefinirn de potentiali destinataIi, iar destinatalii primesc de obicei acesmai mare parte, 0 iluzie. Desigur, exista forme de comunicare mediata; pret~ m,esaje in conditii care nu Ie permit sa raspUlldii producatoIilor intr-o rnacum comurucar~a prin telefon, care au un caracter conversational. Dar forrnera directa ~i discursiva. RoluriIe producitorului si destmatarului sunt dimele de comunieare ce inlplica radioul, televizorul etc. nu sunt conversrl~er;ntia~, iar re1atia dintre ei este asimetrica. ,,Dar';, se poate spune, "ce se
tionale in acest sens, deoarece majoritatea ascultatorilor ~i privitorilor nu
mtfunpIa cu talk-show-uri1e de Ia radio ~i TV; programele de telefoane in care
sunt participanti la un dialog, ci mai degraba destinataIi ai mesajelor care
ascul~tprii ~i p~vitorii sunt invitap sa puna intrebiiri participantilor la dezbaten, ~I a!?<l mal departe: nu arata oare aceste exempJe ca poate:fi dialogic
sunt produse ~i transmise, independent de rasplmsullor actual sau poten9
caracterul public mediat?" Nu, nu arata. Un talk-show este fonna hibridii
tial.
Exista un al treilea mod - in opinia mea, mult mai promitator - de a ras- ~, de interacpune, in care indivizii implicati In producerea show-ului sunt anpunde discrepantei reJiefate mai sus: putem lasa la 0 parte modelul traditio~ajati In~-o intera~ti~e fata in fata intr-~ studio (sau, In unele cazmi, intr-o
mteracpune medIata cu un mic nUlnar de indivizi care au scris sau au telenal, eu accentul ~au pus pe comunicarea dialogica lntr-un loc imparta~it, ~i
sa Incercam sa ne eliberam modul de gandire asupra vietii publice de sub :, i!. fonat), in timp ce mal-ea majoritate a indivizilor, care se uita sau asculta talkshow-uI, sunt angajap doar intr-o fonna de cvasiinteractiUlle mediata.lndiimperiul abordani tradi~onale. Ne putem concentra atentia asupra tipului .
de caracter public creat de mass-media ~i putem incerca sa-i analizfun ca- , ~ care privesc ~a~ ~sculta ~n talk-show privesc sau ~sculta, desigUl~ un
racteristicile - puterile ~i limitele, ocaziile deschise de el ~i riscurile asoci- ~ ~ dialo?, dar.nu.p~tiClpa Ia un dialog ea interlocutori. $i, cu exceptia lllui mic
n~ar de ~diVliI autoseIectati, care au la dispozipe un alt mijloc de comuate lui. Putem incerca sa ne remodelam modul de gandire asupra vie~i pu- ~
rncare (scnsoarea sau telefonul) pentru a pune 0 intrebare intr-o dezbatere
blice reflectand totodata Ia noul tip de caracter public creat de mass-media.
sa~ ~ntru ~-~i. e~?rima opiniiJe Intr-0 anmnim privintii, este de presupus ca
A~adar, cum trebuie ganditn natura caracterului public mediat? Sa ne
majontatea
mdivizilor nu participa la vrewl alt ro1, in afala celui de destinatar.
concentnlm aten~a pe tipul de caracter public creat de materialele impri,
. C~cte:ul public mediat este un spa?u desc1lls in sensul ca este un spamate, precum ciirtile ~i ziareJe, ~i de mijloacele de comunicare electronice,
~u
creativ ~I necontrolabil, un spatiu in care noile forme sin1bolice pot 11 exprecum radiotil ~i televizorul. Aceste mijIoace de comunicare creeaza un , '
sa
.
.
. ~. :-~-~;..";.!.:.:~:~ ~.;;. '~: ~~ :
~~-
236
, JOHN $::.;THGMP.SON
~ -' :..~:-"t.; ::
. . r: J.~,r~~
primate, in care noi cuvinte ~i imagini pot aparea dintr-o data, in care informa~a inainte ascunsa privirii poate deveni disponibila, ~i in care consecintele fuptului de a deveni vizibil nu pot fi complet anticipate ~i controlate.
Caracterul public mediat este deschis in sensul ci continuturile materialelor mediate nu pot fi complet delimitate dinainte - de~i gradul in care aceste
continuturi sunt delimitate va depinde de organizarea institutiilor mas&media
~i de relatia lor cu formele de putere economica ~i politica, $i, cand mat~
lialele simbolice devin disponibile in mass-media, consecin~ele lor simt nedeterminate, Cateva propozitii care apar initial pe contrapagina unui ziar
local pot fi culese de presa nationala ~i transformate intr-un mare eveniment; 0 imagine surprinsa de un fotograf amator poate fi culeasa de retelele de televiziune si. transmisa in toataltmlea; consecintele
. acestor procese
~i ale altora similare nu pot fi determinate dinainte,
. Daca avem in minte aceste trasatwi ale caracterului public mediat, putern aprecia insenmatatea pe care iupteie pentru vizibilitate au ajuns sa 0
.~e1IDa in viata sociala ~i politici a societap.lor de la sf~itul secolului al XX-lea,
In fOlmele anterioare de societate, dmd vizibilitatea depindea de impar-tasirea untu loc comun, nu exista 0 arena publici ce se putea extinde dincolo
de sferele interactiunii fata in tata: daca indivizii doreau sa-si exprime nemulturnirile sau iI~teresel~, ei tr~buiau sa faci acest lucru (fi~ in persoana,
fie prin intermediari) fata in fali Nu exista alt mod plin care sa obp.na recunoa~terea interesele lor, nid un altul de a se face auzip. decat expl1mandu-~i interesele, prin cuvinte sau acpuni, tata de cei cu care interacp.onau in
contexte de coprezenta, Luptele erau, in cea mai mare parte, lupte localizate, iar problemele Ie deveneau cunoscute celor din
doar daci Ie erau
transmise prin mesageri sau pe cale orala.
Astazi situatia este destul de clifeIita, De Ia dezvoltarea imprimeriei si, ill
special, a mijlo~celor de comunicare electronice, luptele pentru rec~oa~
tere s-au constituit tot mai mult ca lupte pentru vizibilitate in spa~lIl non1Ocalizat al caracterului public mediat Lupta de a te face auzit sau vamt (~i de
a-i impiedica pe al?i sa 0 fuci) nu este un aspect peliferic al n1i~carilor sodale ~i politice din lumea moderna; dimpobiva, ea Ie este cenbala. Dezvoltarea mi~lor sociale, precum mi~cfuile femeilor ~i mi~ea cirepturilor
civile, ofera 0 martUlie anlpla asupra faptului ca pretentiile grupwilor pana
acum subordonate sau marginalizate sunt avansate prin lupte pentru vizi"
bilitate in mass-media. Dezvoltarea unor astfel de mi~citi atesta totodata
faptul ci, dobandind un anurnit grad de vizibilitate in mass-media, pretenpile ~i interesele anumitar indivizi pot dabfl11di 0 anumita recunoa8tel~ din
afm
237
partea celorlaiti ~i pot servi, ptin urmare, ca un stJigat de adunare pentru

indivizii care nu imparta$esc acela~i context spa?ertemporal.
Aceasta descriere a caracterului public mediat ne da totodata posihilitatea de a in~elege de ce realizarea vizibilitilpi poate pune in mi~care un 1ant
de evenimente care se desta$oara in madwi impredictibile $i necontrolabile,
Imaginile ~i mesajele mass-media pot duce la scindari $i sentimente prer
funde de injustitie care sunt experimentate de iIldivizi In cursul vietii lor de
fiecare zi, Mijloacele de comunicare pot politiza Jiec:u'e zi fiidmd-o vizibila
~i ohservabila in moduri care nu erau posibile inainte, transformand astfel
evenimentele zilnice intr-un catalizator a1 ac?unii care se revarsa cu n1Ult
dincolo de locurile imediate in care se petrec evenimentele. Acest fapt e
puternic ilustrat de evenimentele care inconjoara procesul ofiterilor de per
litie acuzati eel I-au atacat pe Rodney King, automobilistul de culoare care,
pe cand conducea noaptea in Los Angeles, in 1991, a fost opIit de poli~e,
tras din ma~iJla ~i lovit, biitut cu bastoane :;;i impll$Cat eu un pistol pe rand
zacea la pamant Evenin1entele au fost fihnate de un fotograf anlator, care
se intarnpla sa fie plin preajma Videocaseta a fostfolositil ultelior ca proba
in procesul ofiteriJor care a urmat, dar ea a fost in repetate randUJi aratatl
~ la televizor ($i diteva cadre au fost reiInplimate in ziare :;;i reviste) in Statele Unite ~i, ele fapt, in toata lumea, Cand ofiteIii de politie au fost, in cele
din urnm, achitati de jurdP, in plimavara lui 1992, anuntarea verdictului a fost
urmata de 0 revo1ta violenta in Los Angeles ~i in celelalte ora~ amerieane.
Caseta filmata de un amator atinsese 0 eoarda sensibili Ea sUl]JI1nSese un
eveniInent dureros, dar, eu toate acestea, complet obi~mlit, 11 dislocase din
cadrul sau spapertemporal ~i 11 tacuse 0 mar-turie vizibila, repetabila ~i aparent incontestabila a unui tip de brutalitate care era resimpt de multi inruvizi din comunitatea neagra ca 0 parte obi~nuita a vietii 1Qr de fiecare zL
Mama resimtim de multi 1a auzul verdictului era inradacinata nu doar in sentimentul ci ~ acest ccd nu se facuse dreptate: anuntarea verdictului mi ar
:fi ~dezliintuit astfel de evenimente dramatice dad nu ar fi fost inclusa intr-un
sentiment mult mai"larg de nedreptate cu privire la pozipa negrilor in societatea anlericana ~i la tratanlentul diferentiat a1 grupurilor etnice din partea
politiei si a sistemelor juriclice. Caseta cu bataia lui Rodney King nu a dat sin@r~ n~:;;tere la revoltele din L. A $i din alte parp. Dar ea a transformat expeIienta de fiecare zi a unui inclivid intr-o mill-turie vizibila a expelientei mul. tora; ~i acest tapt, juxtapus unui verdict care p{u"ea inl.r-aclevar nedrept,. a servit Ia provocarea uilei derulilli inconb"olabile de evenimente, care s-au raspandit ell mult dinc910 de regiunea din jurul ora~uh~i L. A.
238
JOHN B. THOMPSON
.- ;,
Media $; modemitatea
239
Acest exemplu ilustreaza 1?i faptul ca, in em caracte:~l~ public me~ia~

vedem cum dernocratia a putut fi practic implementata in Jumea moderna
problemele de justipe - ~i, mai general, problemele politiCll - nu pot:li linualtfel dedit intr-o fom;a reprezentativa. In plus, dezvoltarea institutiilor detate usor la institutiile si 10000ile particulare. OIicit de mult ar fi incercat auter
moa-ajiei reprezentative la aparipa statelor nationale a mers mana in mana
ritati1~ din Los Angele~ sa menpna cazul Rodney King in granitele sistemului
cu dezvolfarea une1 economii de piata si a unor institutii eeonomice auter
juridic, Videocaseta i-a confelit cazului un grad de vizibilitate care a Impins
nome, organizate pe 0 baza capita1is~. be$i legatura clliItre demoerapa reevenimentele in afara controlului lor. Cazul a ridicat probleme de cireptate
prezentativii si eeonomia capitalista poate fi 0 contingenta istorici, astazi a
si de nedreptate care prezentau interes nu numai pentru membrii comunidevenit tot mai dificil sa se lntrevada eum poate un regim democratic sa
tatii locale: ele au devenit chestiuni de interes naponal, ~i chiar internapona!.
funcgoneze efeetiv 1?i durabil fua un anumit grad de dezvoltare autonoma
I~- modul in care aceste probleme au fost tratate de sistemul jUlidic existent
1?i orientata spre piaj:.il In economie.
a fost supus unei critici extinse de catre indivizi care nu erau nici participanti : ;
Triumful aparent aJ democratiei in lumea moderna este as1fel 0 victorie
1a procesul juridic, nici martori ai evenimentelor inipale, dar .car~ ~i-~u for- .,' In care, deoarece lupta a lnceput acum aproximativ 2 500 de ani in urma, amt
mat opinia pe baza unei casete filmate de un amator. In aceasta prlVll1~, dez. cfunpul de baillie, cat ~i adversarii s-au sehimba~ astfel fncM stmt aproape
voltarea '~cterului public mediat a contribuit la 0 transformare mal gene- " de nereeunoscut De~i idealul clasic grecesc al cetatenilor autonomi, care
rala a nai.Ulii putelii ~i politicii in societiftile mod erne. Sa examinam mai in
se condue pe ei in~i~i, continua sa ofere 0 sursa de inspiratie pentru imagi. detaliu aceasta transformare.
natia politici de astazi, fonna actuala in care democratia a tIiumfat in lumea
moderna este 0 reflectare slabii a acestui ideal: este, in general, forma de.: mocra~ei reprezentative, instituponalizata in pIincipalla nivelul statului naSpre 0 reinnoire a politicii democratice
, pona! ~i cuplata cu 0 economie de piaj:.il relativ autonoma, asupra careia 1?i-a
asumat un anumit grad de control regulat 11 De~i nu este, cu siguranj:.il, 0
Democratia a devenit ideea, aparent singura idee, care este capabila sa
victorie
ala Pyrrhus, triwnful democratiei in acest sens a fost mtaptuit nwnai
garanteze ex~rcitarea legitnna a puterii politice la ~it~ ~lul~. al ~lea
ell
un
anumit
cost Dezvoltarea democrapei reprezentative a creat, intI--o
Istoria triumfului remarcabil al acestei idei - de la onglmle ellimltate la
anumita masurii, noi probleme, care ameninta sa submineze insa$i legitiAtena secolului al VI-lea pana la atracpa aproape universala de ~st:azi - a fost
lO
mitatea pe care ideea de democratie a parut ca 0 acorda. Sa examiIlam pe
repovestita de multe ori. Este 0 istorie eu atM mai remar~b.ilape.ntru tapseurt
patru dintre aceste probleme.
tul ca in cea mai mare parte din istoria celor 2 500 de am al sal, Ideea de
Mai intai, dezvoItarea democrajiei reprezentative a fost Insojita de nivedem~rape a fost privita de majOlitatea comentato~~r ~ ~ rete~ d~stul de
luri
semnificative ~i spOlite de cinism $i deziluzie din partea indivizilor obi~
nepl:icuta de administrare a chestiunilor ome~e~ti. In linn m~, abla de la
nuiti
fata de institutiiJe politice in functie. Acest fapt se refleeta in polii de
sfarsitul seeolului al XVIII-lea idealul democratic a fost reluat 1?! avansat seopiJ.~e,
in ratele fluctuante (~i, in unele ~azuri, foarte scizute) ale adunffiilor
rios'ca un prin~ipiu de organizare a putelii politice..Dar in acest eonte~
adica in contextul aparipei soeietaplor moderne - ldeea d~ deI?ocrape a , votantilpr $i in sprijinul aflat In declin pentru maliIe partide politice. Aceasta
tendintti nu e~te nici noua, nici deosebit de surprinzatoare. Conditiile ei ser
fost adoptata in rnoduri care s-au indepartat destul de sernnificativ de pra~
dale
~i politice au fost analizate eu multe decenii in urma, printre alpi de
tici1e vechilor atenieni. Pentru multi dintre primii ganditoIi politici moder~:
12
citre Max Weber. 0 data eu profesionalizarea politicii ~i etl birocratizarea
democratia a fost coneeputa in plincipal ca un mod de organizare a pUtelll
partidelor politice, participal-ea activa Ia procesul politic a devenit tot mai
politiee 1~ cadru} statului national care ~ra pe cale ?e a se na~te. Ea nu ~ fo.st
restransa
la bficialii profesionisti, care au tIansformat politica Intr-o caliera.
un sistem CaJ."e tintea la asigurarea unUI grad maxIm de autoeonducel e din
Pentrl.l
marea
majoIitate a indi~izi1or, participarea 1a acest proces reprezinta
partea cetateancltri, ci mai degraba un mecanism care !nte?jiona ,sa asi~Ire
putin maiinult decat 0 alegere exerdtata la fiecare patru sau cind ani intI-e
un cmumit grad de responsabilitate din partea eonducatonlor fa~ de eel pe
c~didalicare ~par tot mpi greu de djstins 111 privinta politicilor lor generale
care ii conduceau. Data fiind dimensiunea precisa a statel~r napon~Ie ~no:
~i tot mai ine~cienli In privinta capacitatll lor de a schin1ba cW"sul evenimenderne ~i mmimea populatii1or pe care Ie contin, a fost, in once caz, dificil sa
telor. Deoal'ece partidele politiee depind de suportul electoral pentru a ca~
k
_.
240
JOHN
",.
_
B.!THOMP.SOt{:
~;,~~.F:; J~~~:l. :"!r"':'!
tiga puterea, eIe cauta in permanenta sa se distinga de alte partide ptin reiterarea sloganwilor distinctive, denuntarea tivalilor lor etc. Dar, pentru multi
indivizi, aeeste activitati apar ca mu1iui foarte previzibile intr-un joe fata de
care au putina simpatie sau empatie, ~i fata de care i~i exprirna lipsa lor de
simpatie declinand invitatia ocazionala de a juca
Adoua problema provine din eoexistenta democratiei reprezentative eli
o multime eomplexa de inegaliffiti generate de piata. Din punct de vedere
istorie, institujiile demoeratiei reprezentative s-au dezvoltat lntr-o relatie
su-ansa ~i reciproca eu organiza\iile producatoare de bunastare ale unei economii de piata private. ~ CUl11 au accentuat Marx ~i altn, aceste organizapj
economice au generat nu numai bunastare, d ~i mari inegalit11ti in privin~
disuibuitii resurselor si a sanselor de viati Dar difelitele expelimente care
s-au desfasurat in a.u-s~ s~olului al XX-I~a in vederea eliminaru acestor ine~alitati prln abolirea eeonomiei de piata plivate - fie sub forma programelor de nationalizare 1a scara larga, desfa~urate 111 uneIe tfui occidentale, fie
sub forma economiei cenu'alizate de comanda, incercata in fosta Uniune
Sovietica si in alte pam - s-au dovedit succese echivoce, in eel mai bun caz,
sau e~ee~i il1grozito~e, in eel mai rau. hlcerdirile mai putin radicale de a
interveni in economie prin politica fiscaIa, organisme regulatoare ~i mecanisme de protectie sociala au reu~it mtr-o anwnita masura sa reduca inega
litatile generate de piata, dar In nici un caz nu Ie-au eliminat Data fiind climensiunea precisa ~i complexitatea probiemelor implicate de conducerea
economiei moderne, ~i nesiguranta cu privire 1a gradul in care redueerea
inegalitatilor poate fi reconciliata cu mentinerea unei activitiiti economice
dinamice, pare lndoielnie faptul ca regimurile democratice reprezentative
pot reu~i sa elimine inegaliffitile generate de piata Aceste regimuIi sunt dependente de eeonOlniile de piata, pe care Ie pot reglementa, dar pe care nu
1e pot controia eomplet niciodata; !?i, ptin urmare, ele sunt intotdeauna vulnerabile 1a critica urmatoare: de!?i formal i-au eliberat pe top. cetatenii, a8igw'andu-le dreptul de vo~ eIe au consimpt cu toate acestea Ia procesul prin
care indivizii sunt inzestrap. in mod inegal cu putere, in p1ivinta resw-selor
economice ~i a ~anselOl-lor de viata, prin operatiile relativ autonome ale
pietei.
Atreia problema este aceea ca., traducfuJd practicile democratice intr-un
set de reguli care definesc conditiile In care partidele politice pot concura
~i exercita puterea, democratia reprezentativa limiteaza efectiv anvergura
acestor praetici. Deoarece partidele sunt angajate mai intai ~i in plincipal in
luptele dinu'f; ele, eoncW'and pentru sustinerea e1eetorala in caclrulul1ui
camp politic clefinit de regu1i1e jocului democratic, ele pqt;~~?~4~~~Qf.dij
_: . ~ ~'.:J
."' .
4.
- :
241
contactul eu interesele indivqilor obi~nuiti ~i pot raspunde ineet schimbadlor care Ie aiecteaza vietile. In plus, daca praeticile clemocratice sunt restrfmse la sfera politicii institup.onalizate, ahmci exista multe sfere ale vietii
sociale - de 1a locul de mWlc8. acasa, de 1a relatiile de autoritate dintre p~
troni ~i angajap la relatiiJe de il1titnitate dinu-e prieteru - care sunt efeetiv excluse de la functionarea proeedurilor democratice de luare a deciziilor.
Este semnificativ ca unele dint:re provociirile cele mai serioase aduse
in ultimii ani democratiei reprezentative au fost lndreptate ln1potriva acestei reduced efectiv istorice a practicilor democratiee Ia sfera politicii institutionalizate. Aceste provodiri sunt incireptate nu amt impouiva ideii de democratie ca atare, ci mai degraba lmpotriva lntruparu aproape exclusive a
principiilor democratice in institutille parlamentare ale statului modern.
Ascensiunea mi~citilor sociale exllClparlamentare ~i a grupwilor de presiune - inclusiv a milrii dreptwilor civile, a mi~v1rii femeilor ~i a grupwilor eeologice - este un indiciu al faptului ca multi indivizi simt ci institutiile politice ill funcp.e nu au aratat illl grad su:ficie~1t de urgenta fata de pr~
blemele care Ii privese eel 111ai mult Organizfmdu-se in lni~citi ~i grupuri
extraparlamentare, ace~ti indivizi au plasat noi probleme pe agenda politici ~i au deschis arii de viata sociala - pilla acum, in mare masma neglijate
de partidele in functie - eXIDninarii eritice. Ele au pus totodata In mi~care
procese de democratizare dincolo de sfera politicii institutionalizate - de
exemplu, la nivelul relatiilor dintre sexeu -, ale ('.3ror consednte nu s-au manifestat inca pe deplin.'
.
Apatra problema rezulffi din faptul ca democratia reprezentativa a fost
institup.onalizata in principalla nivelul statului national, ~i teoreticienii democrapei reprezentative au luat in general drept sigur faptul ci statuI na~o
nallimitat teritOlial a fost cadrul cel mai propriu pentru aplicarea regulii democratice. Dar tendintele globalizante ale vieW socia1e moderne au facut
aceasta delimitare teritOIiala tot mai problematica. 14 Statele nationale sunt
tot mai implicate in retele de putere (eeonomica, politica, coercitiva ~i sim~
bolica) care se extind U1 mult dinco]o de granitele lor ~i care limiteaza, intr-o
masura ce vIDiaza 1l1ult de la 0 J.ara la alta, spap.ul de manevra al guvernelor na~onale alese democlCltic. In plus, exista 0 serie de ehestiuni - plivind.
ge pilda, activiffip.Ie corporatiiJor transnap.onale. problernefe poluiirii ~i ale
degrad3di mediului lnconjw-ator, rezolutia conflictului armat ~i proliferarea
armelor de disu'ugere In masa - care I1U pot fi exprimate satisfiicator in cadruI politic al statului national.
Este elar ca problemele cu care se confnmta institutiile democratiei reprezentative de astazi sunt enol1ne; 0 data ce a fost inlaturata rct.olic~ auto-
242
JOHN B. THOMPSON
feliciGlIii campionilor celor mai gruagio~i ai democratiei, motivele de celebrare par a fi destul de inconsistente. Ceea ce este mult ~ai putin elar ~s~
ceea ce poate fi facut, daca se poate face ceva, penb:u rectificarea acestel SItuatii. Exista oare un mod fezabil de a trece prapastia dintre eleetori ~i repre~ntantii lor, de a inainta .1mpotriva cinismului ~i a deziluzie~, ?e a crea
o forma mai activa si mai participativa de guvernare democratica?
Este, tara Indoi~a, tentant sa raspundem la aceste mtrebfui intorcandu-ne 1a modelul c1asic al poli8oului ca sursa de inspirape ~i incercand sa ne
imaginam 0 noua lume, in care problemele care au afectat vietile oamen?0r
ar fi activ discutate de ei, in care oricine este preocupat de 0 problema a1"
avea dreptul de a4 exprima opinia despre ea ~i in care deciziile &ar baza pe
consimtamantul (poate chiar consensul) celor implicap. Din punct de vedere
moral ~e mai poate inca vorbi mult in favoarea acestui model direct, participati~ al democrapei. E1 ii recunoa~te pe top indivizii ca egal! ~i ca agenp
autonomi care sunt responsabili de soarta lor. E1 accentueaza llTIportanta
dialogului ~i a argumentului, mai degraba decat pe ~ea a.vi~le~t~i ~i a fortei ca miiloc de rezolvare a conflictelor. E1 reduce nscurile mdlVlZllor sau
;U~ grup~ri1or care i~i unnaresc interesele pe socoteala celorlalti ~i fara sa
ia in consideratie opiniile celorlalti. $i Ii inzestreaza pe indivizi cu statutul
de agenp care ~ai degraba i~i modeleaza activvieple ~i istoria, ~i nu ii priveste doar ca pe niste corpuri pur tate de curent.
, Desi modelul d~mocratiei directe, participative este atractiv din serioase
ratitmi ~ora1e, eu greu se poate impune ca raspuns practic la dilemele politiclIor democratice ale epocii modeme. Pentru ca modelul presupune anumite conditii sociale si simbolice care stmt arareori intrunite de circumstantele in care' au loc cel~ mai multe dintre procesele de decizie. 15 EI presupune
~ai int~ 0 amplasare spapo-temporala pe care indivizii sa 0 aiba iq com~
si in care sa se adune pentru a discuta probleme de interes comun. In alA dOliea rand el presupune 0 anumita egalitate de statut a participanplor. In al
treilea nlnd, presupune un proces dialogal Plin care indivizii sa. poam sa-~i
exprime punctele de vedere, sa puna in discuti~ puncte~e ~elO1'I~tt d~ vedere:
sa se angajeze in argumentare ~i dezbatere, 91 astfel sa ajtmga lei 0 Jud~cata
formata discursiv, Pe scurt, modelul presupune un proces de eomumcare
dialogici intre indivizi cu statut mai mu1t sau mai pu~n ~gal, car.e ~e aduna
pentru a forma,prin argumentare ~i dezbatere, 0 vomta colectiva.
Desigur di pot exista ast1tzi circun1stante in care ~cest model al ~em?"
cratiei direete participative ar putea fi aplieat cu anUlmte ~anse de efiClenta,
de pilda, in a~ocjatii $i comunitap locale, 1a scadi relativ redusa. D~r: la .nivelulla care multe dintre cele mai importante decizii sunt luate astilzl ($Ila
_i
.~
: ;'
'.
.;
_,
;~
;,
'.
.~
.J
'
.
-.
243
nivelul la care, data:fiind cresterea

interconectaru Iumii moderne, mai multe
'
decizii vor trebui sa fie luate in viitor), modelul democratiei directe, participative este 0 foarte slaM speranta. E1 nu are, practic, p~tere in fata problemelor ivite din nevoia de a lua decizii, care vor afecta vietile a nenurnarati
indivizi care sunt larg raspandip in spapu ~iln timp. Nu este yorba doar d~
o dificultate de implementare, ca ~i cum modelul in sine ar fi bun, dar procesul de plmere in practici ar intampina niste obstacole. Dificultatea este
mai fundamentala: modelul se bazeaii pe ~umite conditii care date ilind
scara ~i compl~tatea societatilor modeme, precum ~i intercon~ctarea din
ce in ce mai mare a 1umii moderne, slmt tot mai indepartate de circumstante1e in care multe dintre deciziile de astazi trebuie sa fie lmite.
Dar daca modelul democrapei directe, participative are 0 va10are limitam, c~ alternative exista la eI? Exism oare di practice ~i efective de revigorare a IdealuIui democratic astazi, tara a renunta 1a institutiile' existente ale
democrapei reprezentative, care par a face pr~a pupn, ~i fat'a a ne lasa sedll~i de modelul cIasit, care pare a promite prea muIt? Aici imi pare a fi de
ajutor examinarea ideii de "democratie deliberativit" - nu amt ca 0 alternativa Ia institupile reprezentative, cat ~a 0 cale de a Ie dezvolta ~i imbogap.16
Prin "democTape deliberativa" inteleg 0 conceppe despre democratie care Ii
trateaza pe toti indivizii ca pe agenp autonomi, capabili sa formeze judecati
rationale prin asimiIarea informapei ~i a diferitelor punete de vedere, si car~
institupona1izeaza 0 diversitate de mecanisme pentru a incorpora jud~cati1e
individuale in procese de decizie colectiva. Conceppa deliberativa despre
democrape 1$1 c.oncentreaza atenpa asupra proceselor prin care se fomleaza
jtideciiple ~i se iau deciziile. Indivizii sunt chemap sa examineze alternativele, sa cantareasca motivele ~i argumente1e oferite in sprijinul propunerilor particulare ~i, pe b~ examinani diferitelor puncte de vedere, sa formeze judecap raponale. Intr-o conceppe deliberativa despre democrape,
Iegitimitatea unei deeizll este intemeiata pe faptul ca decizia este rezultatul
~nui proces de deliberare generdlizata. 0 conceppe deliberativii nu presupune ca fiecare individ are deja 0 vointa predeterminata ori un set de preferinte, ~i nici nu de:fine~te legitimitatea doar ca pe insumarea aJitmetici a
preferintelor individuale. Mai degraba, procesul deliberativ insu$i este a'udal, caci prin acest proces, prin punerea in balanjii a difelitelor argumente
~i pllllcte de vedere, indivizii pot sa-si formeze vointele. 17
Procesul deliberativ este in mod ~ecesar deschis. 'eu cat este clisponibiUi
mai multa inionnape ~i eu cat indivizii eXaJ11ineaza argumentele si pretenPile avansate de ceilalp, cu amt mai rnult ei au posibilitatea de a p~e In dis-
'."
).
"
JOHN'a:}iToMPSON
244
, "'"=t.J;>';i-;:;'~ ~;;'~~.t~~. ' .
cu?e ~i de a-~i modifica treptat punctele de vedere ini?ale. Olizonturile comprehensiunii lor pot fi extinse, din moment ce ei incearca sa ia in considera~e propuneli1e celorlal~. Acest proces deschis al argumentiuii ~i contraarglUnenm, al revendicarilor ~i al contrarevendiciirilor, poate fi Incheiat
temporar printr-un vot care ofera la un moment dat un indiciu al opiniilor
indivizilor, care s-au angajat in grade diferite, fm'a Indoiala, in procesul de
deliberare generalizati Prin lU1nare, in cadrul democratiei deliberative, principiul majorita~ asigura 0 bazii justificafivii pentru l~ea deciziei; pentru
ca, data fiind posibilitatea diferitelor alternative, daca rnajoritatea este can"
vinsa de meritele unei anumite propuneri, atunci acea propunere este legitima pana cand (daea aceasta se va intampla vreodatii) majOlitatea va do- . .,
Mndi 0 convingere diferitii. IS
Daca ideea democra~ei deliberative ne permite sa pastram l?i sa elaboram an ,.mite idei-cheie transmise de tradi~a gandirii democratice, ea ne
permite de" asemenea sa evitam cateva poten~ale peticole. Mai intai, este
important sa subliniem ca concep\ia deliberativa despre democra\ie nu este
in mod necesar una dialogica. Fonnarea judeca\ilor ra~onale nu pretinde
ca indivizii sa participe Ia un diaIog. 19 Nu exista motive selioase de a pretinde ca procesul eitirii unei cm"ti sau al pri'~rii la televizor este in el insu~i
mai pu\in potrivit pentru a conduce la deliberare decat angajarea unei cooversaW fata in fata cu ceilal~. Dimpouiva, oferind indivizilor forme de cunoa~tere ~i informare Ia care nu ar fi avut aitiel acces, cvasiinterac\iunea
mediata poate stimula deliberarea la fel de bine, dara nu mai bine, ea inter~.
acpunea fara in fata mu'-un spa\iu comun. Aceasta nu inseamna ca toate formele de comunicare mecliata vor provoca practic deliberarea - ceea ce, desigur, ar fi fals. Dar Inseamna di trebuie sa ne eliberam. de ideea cii procesul
deliberiirii ~i al formiirii judeca\ilor rationale comporta 0 relatie privilegiata
cu forma dialogicii a schimbului simbolic.
.
Separand ideea de democratie deliberativa de com1..lniearea dialogici ~i
de interac\iunea fata in fata intr-un spa\iu comun, putem de asemenea sa
intelegem de ce ideea de democratie deliberativa este distincta de - ~i, intr-adevar, nu are vreo legatura necesara cu - modelul democra\iei directe, participative. Angajarea intr-un proces de deliberare nu cere indivizilor sa se
intalneasca intr-un spa~u comun pentru a-~i expIima opiniile ~i a Ie asculta
pe cele ale celorlal\i; aceasta nu presupune cii adunaru.! cetatenilor, sau OIice
alt tip de intrunire, este singurw legitim (sau eel mai adecvat) forum pehtru
deliberare. Dimpouivii, se poate ca, In anumite imprejurmi ~i sub anumite
aspecte, adunfuile cetatenilor sa impiediee, mai degraba decat sa faciliteze,
procesul deliberalii ra~onale. Mai degraba decat sa incuraj~~t~~r~~
-
.. ..
-:~ (';" ~.~

-
'I"
.,.
::-~~~;,
::..~.~?--:
_
.. .,::: -:: ..:.::
-~
245
atenta a alternativeIor, adunmile pot sa swneasca pasiuni l?i sa determine

indivizii sa. ia decizii pe baza Ullor considera?i care nu prea au legatura cu judecata raponalii. 20 De aceea, ideea de democra\ie deliberativii nu este vuIner~bi1a 1a criticile care pot:fi adresate modelului democra\iei directe, participative. A argumenta in favoarea procesului deliberiirii llU insearnna obligatoriu a asuma ideea ca formele democra\iei directe, participative sunt mecanismele cele mai adecvate in vederea institutionaliziirii procesului deliberatiY.
Atunci, care sunt implica\iile practice ale ideii de democra~e deliberativa? Se poate spune ceva mai concret despre condi~le institu\ionale care
ar favOliza dezvoitarea ei? Din punct de vedere practic, provocarea adusa
de ideea de democra\ie deliberativa consta in a gasi noi di de extindere ~i
de institu\iona1izare a proceselor deliberative ~i noi mecanisme pentru a susline rezultatele deliberiirii in procedmile decizionale. eu cat indivizii vor putea sa participe mai mult la deliberarea care prive~te problemele care Ii
afecteaza, si cu cat rezultatele unei astfel de delibermi vor :fi mai mult sustinute In p;oceduriie ele decizie, eu atat cea mai importanta rruza democraticiia lor va fi in organizatille sociale ~i politice care Ie modeleaza vietile. Provocarea constii in a gasi cm de a aprofunda miza oonocratid. plin extinderea
orizontului proceselor deliberative, spolind calitatea lor ~i asigurand di vor
avea consecinte vizibile asupra deciziilor luate la difeIite nive1uri ale viepi
sociale ~i politice.
Din aceasta perspectiva, putem Intelege ca institu?ile mass-media au de
jucat un ro1 cu totul special in dezvoltarea unei democra\ii deliberative, penb.-u cii ele sunt mijloace1e priucipale prin care indivizii dobandesc infollna~e
~i intalnesc di(erite puncte de vedere despre probleme asupra carora ei pot
forma judeca\i rationale. Ele ofera de asemenea indivizilor tm posibil mecanism de artirulare a opiniilor care au fost marginalizate sau exc1use din sfera
vizibilitatii mediate. Cuitivarea diversitatii si a pluralismului in mass-media
este, asdel, 0 condi~e esenpala a dezvoltarli democra1iei deliberative, ~i nu
una op\ionaIa sau dispensabilii.
Deliberarea se dezvoitii pe baza infruntatii opinii1or coucurente; nimic
nu este mai disb:uctiv pentru proeesul deliberiirii decat un cor orchesu'at
al opiniei care este acceptata ffu'a dezacord. Asigurand condi\iile lU care puterea poate fi provocata ~i diversitatea opiniilor poate fi exprimata, plincipiul pluralismului regulat ofera 0 parte a cadrului instituponalin care ideea
de democratie deliberativa ar putea sa se dezvolte practic.
In condi@e actuale ale societiitilor moderne, 0 democratie cleliberativa
ar fi, prin m~are, inb"-O n,asw"fl sel~u1i:ficativa, 0 democratie l~ediatii, in sensuI ca procese1e de deliberare ar depinde de institll~ile mass-media atat ca
JOHN B. THOMPSON
246
de ni~te mijloace de inf0TI11are, cat ~i ca de mijloac~ de e~rim~~. ~u este

nevoie sa presupunem ci relatia dintre den:ocratia de~bera~vav~~ mass- .
media i~i va afla expresia ei cea mai adecvata intr-un S~l de pnmane ele~
tronici sau intr-o alta forma fantezista de "teledemocra~e", care au deverut
trasilturi principale in sctierile futllrologilor?l Mai degraba, aplicarea viguroasil a principiului plura1isniului regulat, dublata de dezvoltarea noilor mecanisme care ar perrnite incorporarea ref1exii a j~de01i1or :atio~al~ ale .oamenilor obisnuiti in procesele de decizie de 1a difente ruveluri ale VIe1ll soclale
~i politice, ~ c~nduce curnva la reinnoi:ea ~liti~i1or d.e~oc~tice. Ace~sta
ar ajuta la dispersarea puteIii spre extenor ~Ila ruvelunle ~eno~e, creand
multiple centre de putere~i ret.ele diversificate de comUIUcare ~l de flux de
informatie. Ea ar ajuta 1a implicarea indivizilor obi~nuip inyr~cesele ~e ?e:
liberare ~i, astfel, la aprofundarea mizei lo~ democratice 111 Vtata ~~CtaIa ~l
politici. recunoscind insil in acela~i timp ~, in l~mea cO.l1;plexa ~l mterconectata a s.farsitului de seeol xx, difelitele ruvelun de declZle care presupun
corpuri repr~zentative sunt indispensabile.
.
.
Ar :Ii ingenios sa presupunem ca aeeste propunen l~ vede:ea un~l democratii deliberative ar reusi sa solutioneze sau doar sa amellOreze mtr-o
masur~ senmificativa probl~mele cu 'care se confrunta politicile demoeratice in epoca moderna. Aceste prob1eme i~i au riidacinile in caracteIisticile
fundamentale ale organizarii sociale ~i ale proceselor pe tern;en h:ng d:
schimbare sociala, ~i nu comporta solutii u~oare. Dar el~ ~t.sa ne aJute.s~
rezistam seductiei inlediatetii pe care mode1u1 democratIel directe, par.belpative continui sa 0 exerdte asupra imaginatiei politice moderne. $1 ne
poate perrnite imaginam 0 fOlma d~ viata dem?::ratica ~~ reclll1oa~te
in toti indivizii niste actanti autonorni ~l responsabili, capabili sa formeze JUdecati rationale tara a as~pta ca ei sil fie, presupunand ci ar putea fi, intr-adevfu.-, par teneri intr-un dialog.
.
247
guranta. Dnii au sustinut ca intrebfuile mordI-practice pot:li puse 111tr-un mod
adecvat ~i se poate raspunde la ele doar in situ, ca parte a unui proces prin
care membrii unei comunitap reinnoiesc legaturile care Ii unesco Altii au
sugerat ca, mai degraba decit sa incercam sa reducem scopUlile investiga~ei etice recunoscandu-i caracterul situat, istoric, ar fi mai bine sa-llasam
complet la 0 parte: preeeptele etice, oricit de limitate ca anvergura, pot servi
doar la impovararea sinelui ~i la restrangerea formam creative a sinelui. Etica
ar trebui sa dea na~tere unei estetici a sinelui, unei concep\ii despre sine ('.<1
opera de arta, care este in mod liber ~i permanent recreata in deCUl'Sul timpului.
De~i problema daca exista 0 dimensiune normativa sau etidi a caract~
ru1ui public mediat Ie poate parea unora demodata, altora Ie poate parea ciudat de nepotrivita. Pentru ca, se poate spune, mass-media reprezinta un domeniu din care preocuparue etice serioase au fost inlaturate cu mult timp
in urma. 0 data cu comercializarea sporita a instituPilor mass-media, idea- s lurile morale $i politice sustinute de unii dintre primii antreprenori massmedia au fost tot mai mult in10cuite de criterii de eficienta_~i pro:litabilitate.
f Produsele mass-media insele - sau, eel putin, a~a se argumenteaza - au d~
venit tot mai standardizate ~i stereotipe; ele s-au trivializat ~i s-au aplecat
asupra senzaponalului, s-au preocupat de evenimente trecatoare ~i ~i-au diminuat orice capacitate pe care au avut-o VI-eodata de a transcende banalirolile viepi de fiecare zi. De asemenea, receptarea produselor mass-media
adevenit doar 0 alta forma de conSUln, 0 sursa de excitatie, divertisment si
placere. Desigur, receptarea produselor mass-media poate avea anurnite c~
racteristici distinctive (poate neeesita anumite abilitap pentru a fi decodificata, poate da na~tere anurnitor tipuri de gratificare etc.); dar, in privinta
semnificapei sale etice, poate parea putiu cliferita de consumul de fIigidere
sau de carton, sau al altui tip de bunuri. Ascensiunea mass-media, dupa cite
se pare, nu a fost 0 veste prea buna pentru etica.
oparte din atrac~a persistenta a descrierii ini~ale a lui Habermas in priSpre 0 etidi aresponsabilitilpi globale
vinta transformarii sferei publice consta in faptul ca ea ofera 0 perspectiva
Exista 0 dimensiune normativa sau etica a noului tip de caraeter public :~, t critici ascujita asupra a ceea ce am putea numi golirea etica a vie~i publice.
creat de mass-media? Aceasta intrebare Ie poate parea lll10ra extrem de .de: :, ~ Apari~a sferei publice burgheze in Europa secolului al XVIII-lea nu a fost
modata. Pentru di a devenit ceva obi~nuit In unele cercud de teorie S?Cla1a . doar 0 dezvoltare instituponala: ea a avut ~i 0 dimensiune moral-practica.
si eulturala ca reflec~a etici sa fie privita ca 0 preocupare a tre~~tuIUl, ca a ~ Sfera publica burghezii a fost realizarea - de~i foarte partiala - a ceea ce
expresie reziduala a unei ra\iuni legislatoare care.a In~ercat.- f~ re~tate . { Habennas num.~~te uneOli "principiul critic al publidtapi" (sau al "caract~
si, In unele Cazut1, ell consecint.e dezastruoase - sa denv~ pnnc~pll ~ve~l .' rului public" - OffentlichkeiO. Aceasta este 0 idee pe care Habennas 0 Oligineaza in scrierile lui Kant despre ilu1l1inism22 ; este ideea ca opiniile per~b1igatorii ale comportamentului uman. Prabu~irea pro:ectulUl u~lversa1i~t
a lasat natura ~i anvergura investiga\i~i etice inconjUl'ata de un val de neSlsonale ale indivizi10r se pot dezvoita intr-o opinie publica plintr-un proces
a:
sa
"
-: -::\~~:~'~:'~~.t~-'~'~':~'-~~lt:.: '" ::::'
248
JOHN B~ '::tf:l6Mps6'N.!', ~!:

. ,~ '" ~\, !~~,,~,,,: t,/= "~LL":....I=1.;_~z ~..
de dezbatere rationakritica ce este deschisa tuturor si eliberata de dominatie. Habenna~ a sustinut ca, in pofida declinului sfer~i publice burgheze,
cat~e a ofeiit 0 realizar~ par\iala ~i imperfecta a acestei idei, principiul critic
al caracterului public i~i pastreaza valoarea ca ideal normativ, un fel de masura critidi pIin Cat-e imperfectiunile institutiilor existente pot:li evaluate ~i
contururile formelor alternative de orgatlizat"e sociala pot fi schitate.
ProbIemeIe normative pe care Ie pune Habermas In Transfonnarea
stmclw-aia au continuat sa-l preocupe de-a Iungul anilor, dar modulm care
pune aceste probleme sMa schimbat in at1Umite privinte. Habennas a devenit tot mai convins di abordat'ea sa aJ.1telioara - in care problemele nonnative erau puse in mat-e masura prinb-:.o critica nnaJ.1enta a unui set istoric de
idei - a fost nesatisfucatoare. Ea nu a ofelit 0 descriere suficient de convingatoat'e a motivului penb-u care pIincipiile, 0 data exprimate msfera publica
burgheza, at- trebui sa continue sa aiba un impact asupra noastra astazi. Habei'mas a padisit, a~adat-, tipul de clitici inlatlenta dezvoltat in Transfonnarea st111cturala si a incercat sa arate - in cele din urma, cu ajutorul teoriei
sale despre acti~ea comunicativa ~i al notiunii sale de etica a discursului ca problemele nonnative cu care se confnmta 0 teorie critica a societapi ar
putea fi tratate in tennenii unei c6nceppi despre rationalitate care are 0 anumitii universalitate si un caracter inconturnabiI.23
Reelaborarea lui Habermas in privinta dimensiunii normative a sferei
publice in termenii teOliei sale despre acpunea comunicativa ~u a ramas
neprovocatii. Exista 0 intinsa literatura clitica ce trateaza concepjia lui Haberrnas despre etica discursiva 9i analiza lui asupra problemelor moral-practice. 24 Multi comentatori s-au indoit de ceea ce ei considera a fi 0 incercare
de a reinvia, intr-0 forma oarecum modificata, principiul kantiatl al universalizabilitiitii - 0 incercare care, in opinia lor, nu este de presupus a avea
mai mult s~cces decat multe alte incercmi aJ.1terioat"e. Alp comentatOli, de9i
mai comprehensivi fata de proiectul global allui Habermas, s-au indoit de
faptul ca, data fiind pluralitatea punctelor de vedere evaluative ~i interpretative caractelistice societiitilor moderne, ar avea sens sa incerci sa construiesti 0 teorie morala ~i politica pe ba7..a nopunii de COBsens rational. Aceasta
d~oarece afinnatia lui Habermas e ca 0 norma ar fi valida sau justa (richtig)
sau 0 institutie ~r .fi legitinla doar daca, atunci cand 110nna sau institupa ar
:Ii deschis di~cutate de oricine este afectat de ele in conditii lipsite de COllstrangere, at intruni consimtillnantullor; dar aceastii celinta pare mult prea
puternidi, .9i este dificil sa vedem cum at putea :fi aplicata, cu .?anse de succes, 1a problemele morale ~i politice conb0.versate ale vr~mll nQastJ:e~
i
',-'
.,
249
Pe lfmga aceste obiecpi, care au fost bine expuse in literatura criticit, mai
exista 0 problema legata de abordarea lui Habermas, Cat"e nu a fost Iuata in
{:onsidera\ie de cliticii sm, dar care atinge direct preocuparue noastre. Asa
t cum am sustinut intr-un capitol anterior, concep'pa lui Habermas despI~e
sfera publici - fie sub forma sferei publice burgheze care a aparut in secoluI al XVIII-lea, fie sub forma propriului sau model de discurs practic, mai
I elaborat din punet de vedere filosofic - este 0 concep\ie spapalii ~i dialogica
Ea se bazeaza pe ideeaci indivizii se mtalnesc intr-un spatiu comun pentru
a se angaja in dialog lUlul'cu celaJal~ ca participanti egall la 0 conversatie
fata in fata. Totu~i, problema este ci aceastii conceppe are pujina legatura
cu tipurile de actiune si de comunicare ce au devenit tot mai comune in Iumea moderna Astazi, 'acpunile pot afecta indivizi care sunt foarte ciispersaj:i
in spajiu ~i in timp; ~i mijloacele de comunicare au creat forme de contact
ce nu implicit conversapa dialogica intr-un spajiu comun. Modelul discw-stllui practic elaborat de Habennas este, in esenta, 0 extensie (desi una foarte
elaborata) a concePtiei tradij:ionale despre ca:racterul public, ~teles drept
coprezenti Ai?adar,~ste dificil sa legam acest model de tipurile de actiune
~i de comunicare - ~i de tipiil distinctiv de caracter public creat de massmedia - cu catoe suntem astazi atat de familial1.
Din aceasta perspectiva, putem vedea prin irealitatea necIara care inconjoarii opera lui Habennas; In principiu, poate parea plauzibil sa sugeram
di 0 ac~une ar fi corecta sau 0 nonna ar .fi justa daca ~i riumai daca fiecare
individ afectat de ea, avtmd ocazia sa 0 discl1te in condipi lipsite de dominatie, ar consimti liber la aceasta. Dar ce ar putea insemna practic acest lucru
intr-o lume in'care lImIte actiuni si norme afecteaza mii sau chiat- milioane
de indivizi CaJ.e sunt foatte dispe~~ in spatiu (~i, poate, ~i in tinlp)? Actiunile care conduc la distrugerea padurilor sau la diminuarea stratului de ozon,
de exemplu, pot afecta populapi de pe intregul glob ~i pot deteriora serios
condipile de viat;l ale generatillor viitoare. Ce ar putea sa insemne, practic,
'sa sugerezi cii corectitudinea sau incorectitudinea unoI' astfel de actiuni ar
fi'detenninate derezultatul unei dezbateri omcare odcine este afectat de ele
, ar putea participa ca partener de discutie liber ~i egal? 0 astfel de dezbatere
.este pur si simplu nerealizabila, si orice mcerCaJ.-e de a pune in scena 0 dez'batere la' aceasta scara nu ar:fi ~tceva decat 0 prezumpe. MilioaJ.1e de oameni ar fi redti~i 1a tacere, il1 timp ce altii ar vorbi in numele lor, iar interesele generapilor viitoare nu 9i-ar gasi Ioc pe agenda ceIor in viata.
Exemplele de acest tip evidenj:iaza faptul ca modurile de a gfmcli problemele moral-practice nu au j:inut pasul cu dezvolt1.rile care au transfomlat
(~i continua sa transforme) lumea noastra. A$a Clm1 a -aratat Hans Jonas,
JOHN B. THOMPSON
250
Media $i modemitatea
251
modwile noastre de gandire sunt innldacinate intr-o concep~e tradi~on~a
de gandire care trebuie sa recunoasca faptul responsabilitatea noastra
despre etica, orientata fundamental B?t~opoc~ntrie ~i ,care e~a ystnlns ~Irsubstan~ata se extinde ell mult dineolo de sfera proxima a celor cu care in, eumserisa spatial si temporal.25 Chestiurule eu msemnatate etiea, confO! m
teracponam in viata noastra de iiecare zi; intr-o lume tot mai interconectata,
acestui model traditional, aveau' un caraeter in esenta interurnan: ele aveau ,; orizoilturile responsabilitap.i se extind tot mai mult la cei care sunt indeparlegatura cu rela~i1e'dintre fiintele umane (S&U Cll relapa in~vidului ?I el intap in spapu ~i in timp, ca $i la 0 lume non umana a natwii, al carei destin
le
su~i). Modul .rn care iiinte umane tra~u lumea nonum~a ~,n~turti a fost,
este tot mai lrnpletit cu al nostru. $i, in ~it, este un mod de gandire care
cu toate inten1Jile ~i scopUlile, neutru din punct de vede~e ~tic: Inylu~, antrebuie sa ia in considerape gravitatea mizelor, deoarece cre~terea puterii
vergura spapala ~i temporala a re:t1~ctiei e~ce a fo?t ~'elativ ~n~ta~. Etica a
aIlate la dispozipa fiintelor umane a atins un punct in care supravietl.lirea
fost prinsa in forme de ae\iune a car~r. sene, :fecti~a er~ rruca, ~I.m forme
speciei ~i a planetei nu mai poate ii garantata.
de interactiune care erau in mod esenp.al fata ill fata Uruversul etic e~ forNu rie putem indoi di diferitele mijloace de comunieare au jucat si vor
mat din c~ntemporani, din indivizi situap aici $i acum, iar reflecpa etica era
continua sa joace lID roI crucial in cu1tivarea unui sentiment al respo~sabio morala a proximitatii.
.
litapj fara de destinul nostru colectiv. Ele au ajutat la erearea Wlui sentiment
Astizi nu mai putem gandi chestiunile moral-practice m acest mod. Asal respoI?-sabilitapi care nu se limiteaza la comWlitatile locale, ci este impartizi datorita dezvoltarii tehnologiilor $i concentrani masive a resurs~lor,
m~it 1a 0 Scaci mult mai larga. E1e au ajutat la pWlerea in miscare a unei anuacti~i1e pot avea consecinte care se intind cu mult dincolo de locul ~emite "democrat:izari a responsabilitapj", in ~nsu1 ci preocuparea pentru cei
diat Universul etic nu mai poate fi gandit ea 0 1ume d~ contempora~l1 ~oaflap la distanta devine 0 parte tot mai mare din vieple de fiecare zi ale tot
prezenp. Condipile de apropi.erey~i de, eo.ntemp~ra~eltat: nu se m~1 pas~
mai mulfor indivizi. Este dificil privim inlagini eu civiIi afIati in conflict mitreaza, iar universul etic trebUie sa iie 1argJt pentru a-I cupnnde pe C~I afIap
litar sau cu copii c~ mor de subnutIitie fara sa simtim ~ituatia acestor
1a distanta, care, de~i indepartap in spapu ~i in timp, pot face t~tu~l parte
indivizi este -intr-un anumit sens ~i i~tr-o anumita ~asura _ 0 'problema
dintr-o ~cventii interconectata a actiunilor $i a consecinte10r lor. In p1u~, ~
CaI'e ne prive~te. Este dificil citim rapoarte despre specli de animale arnemasura ce crrn' devenit tot mai constienti de impactul devastator al acp.unll
nintate cu disparitia de activitatile braconierilor:tara sa simtim Wl anumit
urnane asupra mediului inconjllrato~, a devenit tot mai indoieInie daci lUlll~a
seiltiment de resp~nsabilitate -'arnestecat, poate, cu sentim~nte de tristete
nonUlTIana a naturii poate fi. tratata dOal' ca ~eutra.din Pvunct ~e vedere e~~
~i vinovatie - pentru SOal"fa lor. Desigur, astfel de sentimente nu constituie
in niport cu actiunea ~i interac~unea Ulr:ana.. Se par~ ca p.Ult~ 0 an~nll~
prin ele insele un proces de gandire moral-practici, dar insemnatatea lor nu
responsabilitate fara de lmnea nonwnana, chiar daca .10cUltoru acestel !t~
ar trebui subestimata. Ele atesta posibilitatea ca difuzal'ea sporita a infonua(ca si generatiile succesive de iiinte care vor m09teru lumea) nu SUllt ill Slgei ?i a imaginilor prin mass-media sa ajute la stimularea ~i la adancirea unui
tuatia de ne impune pretentiile lor.
sentiment aI responsabilitatii fata de lumea nonumana a naturii si fam de
'Trebuie sa ciutam dezvo1tam un mod de a gandi probleme1e rnor~universul eelor aflap la dis~ta, ~are nu lrnparta$Csc propriile noa~tre' conpractice care sa tina seanla de circumstantele noi ~i, din PU?~t de vedere IS- '- , dipi de viatii.
tOlic,
precedent sub care se ivesc aeeste problem~ astazi. Es~e u~ mo?,
Ar fi naiv presupunem ca, in calitate de baza a reinnoiIii gandirii moralde gandire care trebuie se bazeze pe recunoa~terea mte!COneXlUnll !un~
practice de la s:far~itul secolului al XX-lea, acest sentiment incipient al resmod erne $i pe faptul ca proximitatea spapala ~i temporala a In~eta! sa mm
ponsabilita1ii este altfel decat preear. eu topi ~tim cat de fragil poate fi senfie relevanta ca masura a semnificapei etice. Este un mod de gandlf~ ~~r~
timentul responsabilitapi fata de cei atlap la distantii, cat: de trecatoare pot
tm
trebuie sa se bazeze, eel pupn in parte, pe sentiment al re~p?~~abili~~1
fi remuscarile constiintei; cu totii stirn cat de lIsor este; dnd ceilalti sunt
fam de ceilalp - nu doar pe sentiment111Jorm~ aI responsa?llitapl, po~~t
foarte l~departa~ de ch~cUllls~tel~ vie~i noastJ:e de iiecare zi, sa n~ indecar
v' uia un individ responsabil este unul raspunzato.r de pr.op.I~~ sal,e.ac~~n~ ,
u~~ illdIVlZI.1 :,', partaIn atenpa de la situapa lor, in timp ce ne preocupam de cei care beneCi' pe un ~enti'Inent In"; puternl'c $1' rnai su.bstanti,al ,potri.VI,.t car.
w .
ficiaza de imediatetea interacpunii fata In fara. $tim cum scara ~i frecventa

POalta
0 anumim responsabilitate fap. d~ billel~ eelo:lalli $llmFta~esc obJi. ; . clara a calamitaPlor Cal'e au loc astazi in lwne ne pot ari1eninta sa ne c.oplega~a reciproca ele a-i trata pe ceilalll cu del1)l1ltate $i respect Este un mod
ca
sa
sa
sa
tara
<)
sa
sa
ca
...
'
JOHN ?~ i&OMPSON -:;,;

. .~i~.~~~:;~~J.~;~~~~.~ ~:~~
;
~easca, dand na~tere unui tip de obosea1a morala, care poate neutraliia ca- "'.,:
252
Note
pacitatea noastra de a simti compasiunea. $tim Cunl irnagini dramatice pot

fi manipulate cinic ~i exploatate }n sc.opUll de mobilizare a simpatiei saua
sprijinului din partea publicului. In plus, ~tim ci exista 0 prapastie deschisa
intre sentimentul responsabilita}ii, pe de 0 parte, ~i dOlinta ~i cap~citatea de " ~.~
Introducere
a face realmente ceva, de cealalta parte. Indivizii pot simti 0 profunda. preo;
1. Carlo Ginzburg, The Cheese and the Womls: TIle Cosmos ofa Sixteenth-Cent.wy
cupare fata, de situatia celof aflati la distanta sau fata de distrugerea mediuMiller, trad. de John si Anne Tedeschi (london: Routledge and Kegan Paul, 1980), pp.
lui rnconjura.tor global; dar, data :fiind complexitatea enorma a proceselor
&-G (pentl1l versilme~ romaneasc.1: Brlli:Jza $i viennii. Universul unui moral' dill sec. al
care au produs crizele ~i situa\iile grele cu 'care ne confruntam asrnzi, ~i
XVl-Iea, trad. de Claudia Dumitru, Nemira, 1997, p. 42.) Discu~a mea pe marginea acesdata fiind dificultatea de a inteFveni efectiv in procesele care de multe ori
tui exemplu se baze<ci pe reconsbuc~a sb-ruucita faeuta de Ginzburg, in maniera detecsunt prost inte1ese, multi oameni pot ~ovm sau pot fi incapabiIi sa.;~i traduca ., tivista, viejii ~ viziunii despre lume a lui Menocchio, un morar care a fast judecat de doua
preocuparea intr-un demers activ howat.
.
, OIi penbu credintele lui eretice ~i, in cele din um1a, ars pe mg din ordinul Inchizitiei.
Precar, desigur; ne~mnificativ, cu siguranta nu. Dezvoltarea mijloaeelor
2. Vezi in special Max Horkheimer ~ Theodor W. Adorno, "The Culture IndustJy:
Enlightenment as Mass Deception", in Dialectic of Enlightemnent, trad. de John Cumde eOIrunicare a a1imentat 0 con~tiinta sporita a intereonexiunii ~i a interming (New York: Seabury Press, 1972), pp. 120-167; l11eoclor W. Adorno, The Culture
dependentei, la crearea carora a ajuta~ plintre altele, ~i aceasta dezvoltare.
Industry: Selected Essays on Mass Culture, ed. deJ.:rvL Bernstein (London: Routledge,
Ea a intretinut un sentinlent al responsabilitatli, Ollcat de fragil, fara de 0
1991).
umanitate imparta~ita ~i fata de 0 lume loeuita coleetiv. Tocmai. acest sen3. Penbu aprecieri critiee despre eontribu?a primilor teoreticieni clitici la studietiment al responsabilitatli este eel care poate forma 0 parte a noului tip-de
rea mass-media, vezi Douglas Kellner, Critical 711eolJ~ Marxism c'Uld Modernity (Camreflec\ie moral-practica ce s-a eliberat de limitele antropocentrice ~i spatiobridge: Polity Press, 1989), cap. 5 si 6; John B. Thompson, Ideology and Modem CLlItemporale ale eoneeppei tradi\ionale despre etica, un tip de refleepe care
tw'e: Critical Social 71JeOlyin the E~ ofMass Communication (CambJidge:Polity Press,
1990), cap. 2.
se poate a:f1a intr-{) relatie destul de eoerenta eu realitatile unei lurni tot mai
4. VeziJiirgen Habennas, The Simctural Transfonnation of the Public Sphere: An
interconectate. Este 0 iume in care, a~ CWll remarea Hans Jonas27, capaciInquiry
into a Category ofBowgeois Society, trad. de lhomas Burger ~i Frederick I.awtatea noastra de a acpona la distanta, de a pune in mi~care procese care pot
renee (Camblicige: Polity Press, 1989).
:fi pline de conseeinte ill spapu ~i in funp, depa~e~te cu mult capacitatea noas5. Vezi Harold A Innis, Empire and CommwllcatiOJlS (Oxford: Oxford University
tra de a intelege ~i de a judeca: sfera de influenra cauzala a actiunilor noastre
t'ress, 1950) ~i The Bias of Communications (Toronto: University of Toronto Press,
depa~e~te permanent prevederea noastra. Este dificil de spus daca putem
, 1951). Pentru 0 evaluare plina de in~elegere a contribuliei lui Innis, vezi James w. Carey,
ne dezvoltam sentimentul responsabilitatii intr-{) forma de reflectie moral"Space, Tl.lTIe, and Communications: ATribute to Harold Innis", in lucrarea sa Communication as Culture: Essays on Media and Society (Boston: Unwin Hyman, 1989), pp.
praetica ee va ofed 0 ghidare rationala a pr~blernelor Ulnane, ~i dad putem
142-172.
dobandi 0 intelegere suficienta a proeeselor complexe create de om, pentru
6. Vezi Joshua Meyro",~tz, No Sense of Place: The Impact of Electronic Media on
a interveni efectiv in ele. Dar a incerea sa facem asUe! ar putea fi cea mai
Social Behavior (New York: Oxford University Press, 1985).
buna - ~i singura - optiune pe care 0 avem. .
7. Vezi in special Hans-Georg Gadamer, 7111t11 and Method (London: Sheed and
> "
sa
Ward, 1975); Paul Ricoeur, Henncneutics and tile HWllan Sciences: Essays OIl La.nguage, Action and I[jtclprefBtion, ed. ~i trad. de 101m B. Thompson (Can1bridge: Cambridge University Press, 1981); Clifford Geertz, TIle hlteJpretation of Cultures (New
York: Basic Books, 1973). Despre relevan!a acestei tradipi asupra studierii mass-media,
vezi Peter Dahlgren, "The Modes of Reception: For a Hel111eneutic of 1V News", in
Phillip Dmmmond ~i Richard Patterson (ed.), Television in Transition (London: British
Film Institute, 1985), pp. 23&-249; lllOrnpsoIl, Ideology and Modem Cult.lIre, cap. 6.
254
JOHN B. THOMPSON
Capitolul1. Connmicare ?i context social

1. Pentru elaborarea acestei noliuni de analiii culhlrala, vezi John B. Thompson,
Ideology and Modem ,Culture: Critical Social TIleOlY in the Era of Mass Communication (CambIidge: Polity Pi-ess, 1990), cap. 3.
2. Clifford Geertz, The Inte1]JJ'etation of Cultures (New York: Basic Books, 1973),
p.5.
3. Vezi J.L Austin, How to Do Things ",ith Words, a doua edipe, ed. J.O. Urmson
~i Marina Sbisa (Oxford: Oxford University Press, 1976).
4. Aceastii descriere este detaliata tn John B. Thompson, Critical Henneneutics: A
Study in the Thought ofPaul Ricoeur and liirgen Habemlas (Cambridge: Cambridge
University Press,1981), cap. 4; ~i Ideology and Modem Culture, cap. 3.
5. Despre concephll de camp, vezi PielTe Bourdieu, Distinction: A Social Critique
oftheludgementofTaste, trad. de Richard Nice (Cambridge: Hmvard University Press,
1984); The Logic of Practice, trad. de Richard Nice (Cambddge: Polity Press, 1990) ~i
"Some Properties of Fields", in cartea sa Sociology in Question, trad. de Richard Nice
(London: Sage, 1993), pp. 72-77.
6. Vezi tn special Michael Mann, The Sources of Social Power, vol. 1: A History of
Power1i'om the Beginning toAD 1760 (Cambridge: Cambridge University Press, 1986).
Vezi ~i Ernest Gellner, Plough, Sword and Book: The Structure ofHuman HistOlY (London: Collins Harvill, 1988); Anthony Giddens, TIle Nation-State and Violence: Volume
Two of a Contemporary Critique ofHistorical Materialism (Cambridge: Polity Press,
1985).
Atat Mann, cat ~i Giddens disting patru tipuri principale de putere. Punctul tn care
analiza mea difera in modul cel mai semnificativ de lucrarue lor este analiza a ceea ce eu
numesc, um1andu-l pe Bourdieu, "puterea simbolica". Folosita tntr-un mod general, notiunea de putere simbolica este mai potrivirn pentJll a surplinde unele dintre trasatuJile
generale ale activitapi simbolice, decat notiunea lui Marm de "putere ideologici", sau ce~
a lui Giddens (derivatii de la Foucault), de "supraveghere". Problema principaIalegata
de notiunea lui Mann de putere ideologica este ca ea extinde prea mult sensul termenului :,ideologie" ~i pierde astfel conexiunea dintre ideologie, dominaj:ie ~i critica. in
opinia mea, este mai bine sa folosim ten:nenul "ideologie" tntr-un mod mai restrans (vezi
Ideology and Modem Culture, cap_ 1), ~ sa folosim no\iunea mai generala de putere simbolica pentru a smplinde modurile tn care fom1ele simbolice sunt folosite pentl1l a influenta ~i a modela cursul evenimentelor. Problema plincipaIalegata de notiunea lui Giddens de supraveghere este di ea reliefeaza doar un set deshll de limitat de folosui ale
putelii simbo1ice - adica modurile tn care stahll ~i celelalte organizatii aduna infOlmatia ~i 0 folosesc pentru a controla populatiile. Dar aceasta notiune pune prea mult accenhll pe activitaWe de monitorizare ale stahllui ~i nu este suficient de larga pentru a surprinde muite alte modalita~ in care sunt folosite informatia ~i comunicarea
Este, de asemenea, semnificativ di autori precum Mann ~i Giddens au acordat 0
relativ midi i111pOl1an(a du-ecta si sustinuta nahlrii ~i in1J)actului mijloace1or de comunicare in lLUl1ea ll1oden~a Primul'volu~l din istOlia lui MarUI c1espl:e putere menponeaza
255
in trecere tipal1l1 (pp. 442-443), dar nu-i discuta dezvoltarea, ~i nici nu-i cerceteaza implicatiile, de~i in jurul anului 1760 (data Ia care se teI1l1inii primul volUll1 allui Mann)
unpIimeria ~sta de 300 de arli ~i tiparituril~ aveau 0 circulatie general in Europa ~i
in alte pfu1i. In cel de-al doilea volum, care acopera perioada 1760-1914, Mann atIibuie
. un rol mai sernnificativ di.fuzfuii tipiiriturilor si dezvoltiuii a ceea ce e\ nun1este ulstruirea discursivii"; tohl~i, analiza sa despre mijioace\e de comunicare este inc~~~ta si limitata de preocuparea sa teoretica generalii, care este aceea de a explica ascensiu~ea
c1aselor ~ a statelor-natiuni ~i de a examina conexiunile dintre ele. (Vezi Michael Mann,
The Sources of Social Power, vol. 2: The Rise of Classes and Nation-States, 1760-1914
. (Cambridge: Cambridge University Press, 1993).) Comentarii oarecum similare ar putea fi ficute in legatura cu opera lui Giddens, Bourdieu, Foucault si multi alti teoreticif
eni sociali, anali~ti sociali ~i sociologi ai istoriei, de~i nu voi dezvolta ace~te directii clii
,:
.
,
~~ .
'
7. Vezi Pierre Bourdieu, ,;The FOims of Capital", trac!. de Richard Nice, in J.G. Richard, I
,
son (ed.), Handbook OfTIleory and ResearcJJ for tile 'Sodology olEducation (Westport,
Conn.: Greenwood Press, 1986), pp. 241-258; ~i Distinction, p.114 sq.
8. Temlenul "putere simbolica." este imprumutat de la Bourdieu; vezi tn special Iu,
crarea sa Language and Symbolic Powel~ ed. JolUl B. 11lOmpson, trad. de Gino Raymond
~i Matthew Adamson (Cambridge: Polity Press,1991). Cu toate acestea, modul in c,are
folosesc acest termen difera in mai multe privinte de modul in c.are il folose~te Bourdieu.
eel mai important aspect este acela ca eu nu doresc sa implic, a~ cum 0 face Bourdieu,
faphll ci exercitarea putelii simbolice presupune ill mod necesar 0 forma de ,,necunoa!T
tere" (meconnaissance) din partea celor care 0 suportii. Exercitarea putelii simbolice
in1plici adesea 0 credintii imparta~jta sau 0 complicitate activii, ~i in lmele Caztlli aceste
credinte pot fi eronate sau inradiicinate intr-o intelegere limitatii a bazelor sociale ale
puterii, dar acestea ar trebui sa fie privite mai degraba ca posibilitiiji contingente decM
ca presupozipi necesare.
9. Vezi I. J. Gelb, A Study oflVIiting: The Foundations of GrammatoJogy (London:
,;. ! Routledge and Kegan Paul, 1952); DaVid Diringer, Writing (London: Thames and Hud. son, 1962); Jack Goody, The Domestication ofthe Sa\rage Mind (Cambridge: Cambridge
University Press,1977).
10. In Anglia, protecpa copyright-ului nu a fost formal stabilita priIllege pana Ia tnceputul secolului al XVill-lea, dar acorduri penbu protejarea dreptului de a impJ1n1a ciirp
au existat de la inceputul secolului al XVI-lea. Aceste acorduri au avut doua surse principale: ulteresul Coroanei de a SUpl1n1a tipma materialelor revolujionare ~i eretice, ~i
interesul tipografilor si al vanzatorilor de carte de a-si proteja drephtllor unie si exclusiv de a tipari anunut~ lucrfui.ln timpul plimei junlatati a secolului al XVI-lea, Coroarla
a pretins dreptw:i prerogative peub'll arlUmite categOlii de c.ir\i l?i l?i-a asigurat UIUcu! plivilegiu de a Ie tipiiri pe cheltuiala ei. De la jumatatea secolului al XVI-lea, sarcina de a
reglementa activitatile tipograii.lor ~i ale vfmziitorilor de calte a,fost tot mai mult preluata de Compania Ubrarilor, creata plintr-un decret al Camerei Instelate In 1556 ~i tnregistTata in anul UI1l1ator. Compania Iibrarilor era formata din 97 de persoane numite,
care erau autorizate sa inl]xime cal11. Compania tinea un registl1l al tipografilor care au
< ,
- . .;
:,.' .ii:.::::~'~~- i'... ~.;. '_
\
256
JOH"[J3#TJjJ!Nr;..~g!l.
.t~
j ...
.o . .
,,~.
dobandit dreptul de a copia dir\i ~i alte materiaIe; orice tipanre neautorizata, facuta de
catre un tipograf pirat, puteo. fi Oprit:1 de companie, care avea puterea de a retine si de
a distruge carple ~i de a controla ~ inchide tipografiile. "Copylight-uIU Ubrarllor (de~i
tennenul nu era folosit in acea vreme) a fost efectiv un mccanisfn de a reglementa comertul cu carti in intercsul anumitor tipogra:.li ~i vanzatori de ca:te-~i in parteneliat cu
Coroana; a fost 0 modalitate de a proteja dreptul intreprinderiior comerciale de a tipfui
$i de a "iude co pille unei lucrfui tara teama de piraterie. Ideea modema de copyright co.
drept al autorului nu s-a dezvoltat pana in secolu! al XVIII-lea, pana la adoptarea acehil
Statute ofAnne din 1709. Pentru mai multe detalii, vezi TI10mas E. Semtton, The Laws
of Copyright (London: John Munay, 1883), cap. 4; Lyman Ray Patterson, Copyrightin
HistoIical Perspective (Nashville, Tenn.: Vanderbilt University Press, 1968); Sir Frank
Mackinnon, ,,Notes on the HistOlY of English Copyright", in Margaret Drabble (cd.),
TIle Oxford Companion to English literature, edipa a :ro. (Oxford: Oxford University
Press, 1985), pp.1113-1125.
11. Impactul reproductibilitatll sponte asupro. statutului operei de arta tradition ale
a fost examinat de Walter Benjamin in eseul sau cJasic, "The Work of Art in the Age of
Mechanical Reproduction", in lucrareasa illuminations, bad. de Hany.Zohn (London:
Fontana, 1973), pp. 219-253.
12. Telmenul "distantare" este derivat de la Paul Ricoew-; vezi in special lucrarea sa
Henneneutics and dIe Human Sciences: Essays 011 Lmlguage, Action and hltelpretatioIl,
ed. ~i bad. de John B. TIlOmpson (Cambridge: Cambridge University Press, 1981). Totusi, modul in care folosesc acest tClmen nu coincide cu modul in care il foloseste Rico~w. Pentru Ricoew-, "distan~1fea" se refed la proce~ul prul care discursurile ~ctise
sau textele sunt separate de contexteie Oliginare de producere; Ricoew- pliveste acest
fapt ca pe 0 trasatura distinctiva a discursului sClis, in opozitie cu cel oral. Tdtu~i, ma
indoiesc cii estc folosilor sa tram aceasta distincpe larga inb-e discw-sul vorbit ~i eel
scris $i sa restrangem notiunea de dist:mtare la cel din urma. Cum putem, in cadlUl
o.cestei descrieri, sa trat1m fOTIl1ele nesaise de discurs mediat, precum cele transmise
de televiziune? b1 opinia mea, este mai folositor sa plivim toate tipwile de producpe $i
de schimb simbolic ca implicand diferite grade de distantare in spapu $i in timp. Olice
proces de producpe $i de schinlb simbolic - ca $i aIle tipuri de acpune - implici un anumit grad de mi$care in timp $i in spapu, odcM de lirnitatii ar fi ea. Aceasta nopune mai
generaIa de distanj:are spapo-temporala a fost elaborata in detaliu de Anthom. Giddens;
vezi in special cfu1ile sale C'()lltemporaryCritique ofHistorical MateIialism, vo!'l: POlVer,
Propert.y and the State (London: Macmillan, 1981); lIle Constitution of Society: Outline
ofille Theory of Structuration (Camblidge: Polity Press, 1984) ; $i 771e Nation-State and
Violence.
13. Harold Innis a fost pru1tre primii care au atras atcnpa asupra modului in care myloacele tchnice de comwlicare Ie clau indivizilor posibilitatea de a exercita puterea in spatiu $i in timp: vezi carpJe sale Empire and Communications (Oxford: Oxford University
t
Press, 1950) $i TIle Bias OfCOll11J1LUlicatiol1 ([oronto: University of Toronto Press, 1951). . ,
14. Pentl1J 0 discuJ:ie mai ampla asupra acestui aspec~ vezi Thompson, Ideology and
Alodern Culture, pp. 154-1G2.
-:Rr-::'''; ., :,_ ..;,.,,:- ._?:t
..
.~ ,.>
.;' _"....
~.
257
15. Vezi Derus McQlIail, "Uncertainty about the Audience and the Organization of .
Mass ComlTItmication", in Paul Halmos (ed.), TIle Sociology ofMas. ".-Media Communicators, Sociological Re\~ew Monograph 13 (Keele: Keele University, 1969), pp. 75-84.
PentlU 0 discutie mai extinsa aSlipra modurilor in care organizatiile de televiziune lsi
monitorizeazii audienta. vezi len Ang, Desperately Seeking dle Audience (LOndon: Routledge, 1991).
16. Vezi Helga Nowotny, TIme: TIle Modem and Postn1Odem ExpeIience, bad. de
Neville Plaice (Cambridge: Polity Press, 1994).
17. Vezi Eviatar ZelUbo.val, "The Standardization of Tune: A Socio-historical Perspective", Americanloum8I ofSocioiogy, 88 (1982), pp.1-23.
18. Vezi Stephen Kem, TIle Culture ofTmle and Space 1880-1918 (London: Weidenfeld and Nicolson, 1983); Marshall Bem1an, All ThatIs Solid Melts into Air. TIle Expelience of Modernity (London: Verso, 1983) .
19. Acest tennen estc explicat in capitolu! 7.
20. Vezi ]. Crofts, Packhorse, Waggon and Post Land Can1age and Communications under tile Tudors and Stuarts (London: Routledge and Kegan Paul, 1967), p. 123:
..CaJatoriile ell trasura crall atM de plictisitoare si de obositoare indl.t ciilatorii se l11ultumeau sa se deplaseze In etape sClllte ~i sa-~i s~coteasca avansul in zile."
'
21. Vezi Da\~d Hmvey, TIle Condition of Postn1Odemity: JID EnquiI)' ill to the 011gins of Cultural Change (Oxford: Blackwell, 1989), p. 240 sq. Vczi si discutia lui Janelle
despre nopwlea oare~un1 similara de "convergcnta temporalo-sp~palii": Donald G. Janelle, "Global Interdependence and its Consequences", in Stanley D. Brunn si TI10mas
R Leinbach (ed.), Coflapsing Space and TI11le: Geographic Aspects of Calm;lunication
and Infonnation (London: HarperColIins Academic, 1991), pp. 47-8l.
22. Vezi E.P. Thompson, "Tune, Work-Discipwle andlndustrial Capitalism", reluat
in cmtea sa Customs in Common: Studies in Traditional Popular Cultllre (New York:
New Press, 1991), pp. 352-403.
23. Vezi NowoblY, TIme, cap. 2.
24. Exemplul dasic al acestui tip de critica culturalii este cartea lui Roland Barthes,
MytlJOlogies, trad. de Annette Lavers (St Albans: Paladin, 1973). Vezi si JUClitl1 WillianlSOil, Decoding Advertisements: Ideology and Meaning ill Advertising (wndon: Mation
Boycu's, 1978).
25. Vezi, de pilda, Elmu Katz si Paul F. Lazarsfeld, Personal Influence: The Part
Played by People in tbe Flow ofM;ss Commw}ications (Glencoe, ill: Free Press, 1950);
J. Klapper, TIle Effects ofMass C0111l1lunic<JtiOIl (New York: Free Press, 1960); ].G. Blumer $i E. Katz (ed.), TIle Uses ofMass COlmmmicatioJJs (London and Beverly Hills:
Sage, 1974). Pentru 0 privire generalii asupra audicntei $i a efedelor mass-media, vczi
Denis McQuail, Mass Communication TheOlY: An hltToduction, a doua editie (London
and Beverly Hills: Sage, 1987), cap. 8 ~i 9.
.
.
26. PentJu 0 selec\ie a studiilor reccnte, vezi Janice A Radway, Reading the Romance: Womell. PatJiarchy, 8ndPopular literature (Chapel Hill: University of North
Carolina Press, 1984); Tamar Liebes ~i Elihu Katz, TIle EXjJOIt ol kfeaning: Cross-Cullural Readings ol"Dallas" (New York and Oxford: Oxford University Press, 1990); James
258
JOl-lN B. THOMPSON
Lull, China TW1Jed On: Telel1sioIl, Reform, and Resistance (London: Routledge, 1990).
Pentru discujii despre relevanta investigapei etnografice penuu studiile mass-media, vezi
James Lull, Inside Family VielfiIlg: Ethnographic Research 011 Telewsion's Audiences
(London: Routledge, 1990); David Morley, Telet1sion, Audiences and Cultural Studies
(London: Routledge, 1992); Roger Silverstone, Telewsion and Everyday life (London: _
Routledge, 1994).
27. Ve'li Michel de Certeau, The Practice of Everyday ljfe, u-aet de Stephen Randall
(Berkeley: University of California Press, 1984), in special cap. 3 ~i 12,
28. Ve'li James Lull, Inside Family Viewing; cap. 5; David Morley, FanJily Television:
Cultural Power and Domestic Leisure (London: Comedia, 1986).
29. "CititOlii sunt cilatori", remarca Michel de Certeau, "ei se mi~ca prin terenuri'
care aPartin altcuiva, asemenea noma1iIor, care i~i croiesc drumul prin cimpuri pe c:'U'e
nu Ie-au scris, prcidand boga~a EgiphIlui penUu a se bucura de ea" (TIle Practice ofEveryday we, p.174).
30. Diferen~erea sociala a abilitalilor ~i a competentelor, precum ~i schemele judecatii ~i ale gustului, au fost puse in cvidenfii de Pierre Bourdieu in numeroase studii.
Vezi in special Pierre BOUl'dietl, Alain Darbel ~i Dominique Sclmapper, T1J.e Love of
Art European Museums and Tlleir Public, tract de C. Beattie ~i N. Merriman (Cambridge: Polity Press, 1990); Pien'e Bourdieu, The Field of Cultural Production: Essays
on M and Literature, ed. Randal Johnson (Cambridge: Polity Press, 1993); ~i Bourdieu,
Distinction.
31. Vezi Hans-Georg Gadamer, Troth and Method (London: Sheed and Ward, 1975),
p. 235 sq.
32. Vezi Paul Ricoeur, HernJeneutics and the Human SCiences, cap. 7. .
4. Vezi Poggi, The State, p. 42 sq.; Mann, The Sources oiSocial Power, p. 475 sq.
5. Ant~lOny~. Smith, National Identity (Harmondsworth: Penguin, 1991), p. 14.
.6. Vez~ PoggJ, The Sm.te, p. 40 sq.; Mann, The Sources of Social Power, p. 379 sq.
7. Vezl Thomas FranCIS Carter, The Invention ofPrinting in China and its Spread
~e~a:d ~ew 'York: Ronald Pre.ss Company, 1955); Joseph Needham, Science and
CJ~'1li~tlOn III ~h1lla, vol. 5: ChenJJSIIy and Chemical TecJUJology, partea 1: Paper and
Printmg, ?C TSI~n Tsuen-Hsuin (Can1bridge: Can1bridge University Press, 1985); Lucien
Febvre ~I Henn-Jean Martin, The Coming of the Book: The hnpact ofPrinting 145()'
1800, trad. de David Gerard (London: Verso, 1976), cap. 1.
.. ~. V~zi ~arter, The Invention olPrinting in China, cap. 22; Needham, Science and
CIVilisation III China, pp. 201-203.
9. Vezi Carter, The Invention ofPrinliIJg in China, cap. 19 5i 24' Needham Science
and Civilisation in China, pp. 303-319.
,"
10. Ve'li S.H. Steinberg, Five HUiJdred Years ofPrinliIJg (Hannondsworth: Penguin,
1974), p. 17 sq.; Feb-vre ~i Martin, The Coming of the Book, p. 45 sq.
l~. Febvre ~ Martin, TIle Coming of' the Book, pp. 186, 248-249. Estimarea adinite
o I?e~e de 500 de copii la 0 edipe. Cifrele pentru secolul al XVI-lea sunt inca si mai surpnnzato~e. Febvre ~i Maliin estimeaza ca intre 1500 ~i 1600 au fost procluse intre
150 000 ~I 200 000 de editii. Admitand 0 edipe medie de 1 000 de copii, rezulta in
seeolul al l'VI-lea au fost prod use IS0-2oo de milioane de copc (ibid., p. 262) .
12. Ibid., p. 249 sq.
.
~3. ~ezi Elizabet11 L Eisenstein, lIle Printing Press as an Agent of Change: Com.
m~l1lJcations ~d Cultural Transionnations in Early-Modem Europe, vol. 1 ~i 2 (Canlbndge: Cambndge University Press, 1979), p. 12 sq.
14. Febvre ~i Martin, The C'omingoftlle Book, p.126.
15. Ibid., pp. 125-126. Vezi ~i Eisenstein, The Printillg Press as an Agent of Change
PI). 408409, 443445.
'
16. V~zi Steinberg, Five Hundred Years ofPrinting, pp. 26().272; Febvre si Martin,
The COlmng of the Book, p. 244-24'1, 297 sq.
'
.
17. Pentru relapa di'1tre implimerie $i Reforntl, vezi Eisenstein, The Printing Press
as an ~gen~ of Change, cap. 4; Febvre ~i Martin, The Coming ofthe Book, pp. 287-319.
18. VeZl Margaret Aston, The Fifteenth Century: TIle Prospect ofEurope (London:
Thames ~l~. Hudson: 19(8), p. 76; :.r:admd. pen~ Luther ceea ce copi~tii facuserii pentnt Wycliffe , observa Aston, "ma~UlIle de unpnmat au transfOlmat domeruul comunica~or ~i au dat na~tere unei revolte internationale. A fost 0 revolutie".
19. Febvre ~i Martin, The Coming of th~ Book, p. 291.
.
20. Ibid., p. 197.
.
~l. ~ez! Peter Burke, The Renaissance {London: Macmillan, 1987), pp. 46-47.
",2. \ eZl Eisenstein, The PJinting Press as an Agent of Change, p. 181 sq.
23. Despre relapa dinu'e impl1merie ~i revolupa ~tiil1tillca, vezi ibid" cap. 5-8. .
24. Ibid., p. 430.
25. ~ezi Natalie Zemon Davis, "Printing and the People", in cartea sa Society and
CuJIl~'e UJ.~'ly Modem France (Stanford: Stanford University Press, 1975), p. 210. Pentm dlscuj.ii generale despre alfabctizarea de la inceputul Europei mocierne, vezi Carlo
ca
Capitolll12. Mass-media ~i dezvolrn.rea societaplor modeme

1. Pentru descIieri mai detaliate ale transformfuilor economice asociate eu ascensiunea societa~lor moderne, ve'li Immanuel Wallerstein, The Modem WOlid-System L
CapitalistAgricuiture and the Origins of the European World-Economy in the Sixteenth
Century (New York: Academic Press, 1974) ~i The Modem World-System II: Mercantilism and the Consolidation of the European World-&onomy, 16()o'1750 (New York:
Academic Press, 1980); ve'li ~i Michael Mann, TIle Sources ofSodal Power, vol. 1: A
History of Power from the Beginning to AD 1760 (Cambridge: Cambridge University
Press, 1986), cap. 12-1S.
2. Vezi, de exemplu, Charles Tilly (eeL), The Formation of National States ill WestemE'urope (Princeton: Princeton University Press, 1975); Charles Tilly, Coercion, Ca
pital, and EW'O[Jean States, AD 99()'1990 (Oxford: Blackwell, 1990); Mann, TIle Sources
of Social Power; Anthony Giddens, The Nation-State and Violence: Volume Two of a
Contemporary Critique ofIflstorical MateJialism (Cambridge: Polity Press, 1985); Gian
franco Poggi, The StEte: Its Nature, Development and Prospects (Cambridge: Polity
Press, 1990).
3. Vezi Tilly, Coercion, Capital and European Smtes, pp. 14-15 ~i passim.
259
"
"
260
JOHN B. THOMPSON :.:" ~ Media $i modernitatea
261
M. Cipolla, Literacy cJ]]d Development in the West (Harmondsworth: Penguin, 1969);

38. Identificarea a ceea ce s-ar putea num.i "primul ziar" este un subiect de disputa,
.RA Houston, Literacy in Early Modem Europe: Culture a.nd Education 1500-1800
de;;i majoritatea istoricilor ar cidea de acord ceva care semana cu ziru1U modem a apa(London: Longman, 1988).
rut pentru prima data in jurul rulUlui 1610. Vezi Eric W. Allen, "Intemational Origins of
26. Vezi Peter Burke, Popular Culture in Early Modem Europe (London: Temple
the Newspapers: TIle Establishment of PeJiodicity in Print", joumalism Quarterly, 7
Smith, 1978), pp. 253-254.
(1930), pp. 307-319; Joseph Frank, TIle Beginnings of the English Newspaper, 1620-1660
27. Davis, "Printing and the People", p. 211. (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1961), cap. 1.
28. Vezi Laurence Fontaine, Histon-e du colportage en Europe, XVe-XlXe siixle
39. Frank, TIle Beginnings olthe English NewspapeJ~ p. 3.
(paris: Albin Michel, 1993).
40. Folke Dahl, A Bibliography of English Corantos and Periodical Newsbooks,
29. Vezi Davis, "PIinting and the People", pp. 213-214; Roger Chartier, ,,Figures of
1620-1642 (London: Bibliographical Society, 1952), p. 22.
the Other: Peasant Reading in the Age of Enlightenment", in cartea sa Cultural Hi41. Frank, The Beginnings olthe English Nev.'Spaper, pp. 21-22.
story: Between Practices and Representations, lrad. de Lydia G. Cochrane (Camblidge:
42. Anthony Smith, TIle Newspaper: An hltemationaJ History (London: TIlal11es ruld
Polity PI-ess,1988), pp. 151-171; Roger Chartier, ,,Leisure and Sociability: Reading Aloud
Hudson, 1979), pp. 56-57.
in Early Modern Europe", in Susan Zimmennan ~i Ronald F.E. Weissman (ed.), Urban
43. Pentru disculli mai dctaliate despre istoria controlului politic ~i cenzura presei,
life in the Renaissance (Newark: University of Delaware PI'ess, 1989), pp. 105-120; Rovezi F.S. Siebert, Freedom ofthe Press in England, 1476-1776 (Urbana: University of Illibert Damton, ,,History of Reading", in Peter Burke (ed.), New Perspectives on Historical
nois Press, 1952); A Aspinall, Politics and the Press, c. 1780-1850 (Brighton: Harvester,
Wiiting (Cambridge: Polity Press, 1991), pp. 140-167.
1973); Smith, The Newspaper, cap. 3-5.
30. ?ebvre si Martin, The Coming ol the Book, pp. 319-322.
44. Vezi in special James Mill",liberty of the PI'ess", in cartea sa Essays on ('ravem31. in pofid~ acestei mari tendinte de,declin, latina nu a disparut di.ntr-{) data: era inca
. ment, jurisp111dence, liberty oltile Press and Law ofNations (New York: Kelly, 1967);
destul de mult vorbita ~i scrisa in unele contexte din secolele al XIX-lea ~i al XX-lea. Vezi
lohn Sturut Mill, "On Ubelty", in Utilitarianism, On liberty and Considerations on RePeter Burke, ,,Heu Domine, AdsWlt Turcae: A Sketch for a Social HistolY of Post, presentative Govenlllent, ed. H.B. Acton (London: Dent, 1972). Voi reveni asupra acestor
Medieval Latin'';1n lucrarea sa The Att of Conversation (Camblidge: Polity Press, 1993),
, chestiuni in capitolul 8.
pp.34-65_
45. Vezi Jlirgen Habennas, The Structural Transt<J1mation of tile Public Sphere: All
32. Hugh Seton-Watson, Nations and States: Atl Inquiry nlto the Origins ofNations .
fuquiry into a CategOJ}" of Bourgeois Society, bad. de Thomas Burger, cu asistenta lui
,md the Politics of Nationalism (London: Methuen, 1977), p. 48.
.
Frederick Lawrence (Cambridge: Polity Press, 1989). Pentru 0 expuncrc detaliata ~i' pen33. Vezi Eugen Weber, Peasants into Frenchmen: The Modemization of Rural
tm
0 discu(ie critica a argumentului lui Habemlas, vezi Craig CallioWl (ed.), I-Iabennas
France: 1870-1914 (London: Chatto and Wmdus, 1979), in special cap. 6; Pierre Bourand
the Public Sphere (Can1bridge, Mass.: MIT PI'ess, 1992); John B. Thompson, "The
dieu, Language and Symbolic Power, cd. John B. Thompson, trad. de Gino Raymond
TI1eolY
ofthe Public Sphere", 171eory, Culture and Society, 10 (1993), pp. 173-189.
~i Mattllew Adamson (Cambridge: Polity Press, 1991), p. 46 sq.
46.
Vezi
Oskar Negt ~j Alexander Kluge, Offentlichkeit wld Edal111llg. Zur Orga34. Vezi Benedict Anderson, hnagil1ed Communities: Reflections on the OIigin and
nisationsanalyse
VOIl biirgerlicher und proletEJisciJer Offentlidlkeit (FrankfUlt SuhrSpread ofNationa/ism, ed. rev. (London: Verso, 1991), mai ales pp. 43-46. Desigur, Ankrunp,
1972);
Gunther
Lottes, Politische Auiklarung und plebejisches Publikum. Zur
derson nu este prinlUI care sa indice 0 posibila legatura intre dezvoltarea imprimeriei si
"
Theone
Wld
Praxis
des
englischen. RadikaJi~JJUS im spaten 18. jalJrlJundeJt (MUnchen:
asccnsiunea naponalismului. Pentru disculli anterioare, vezi, plintre allli, Harold A Inni~,
Oldenburg,
1979);
Geoff
Eley, "Nations, Publics, and Political Cultures: Placing I-laberEmpire and Communications (Oxford: Oxford University PI-ess, 1950), p. 211 sq.; Marmas in the Nineteenth Century", in Calhoun (ed.), Habemlas and the Public Spilere,
shall McLuhan, TIle Gutenberg Galaxy: The i'vlaking of Typographic Man (Toronto:
pp. 289-339; Arlette Farge, Subversive Words: Public Opinion in Eighteenth-CentUI}'
University ofToronto Press, 19(2) , p. 216 sq.
France, trad. de Rosemruy Monis (Can1bridge: Polity Press, 1994).
35. Vezi Howard Robinson, TIle Blitish Post Otiice: A Histow (Princeton: Princeton
47. Vezi in special E.P. 'Thompson, TIle lvIaking ol the English Workillg Class (HarUniversity PI'ess, 1948), p. 4.
mondsworth: Penguin, 1968); Cluistopher Hill, The World TW11ed Upside Do'rt-TI (Har36. Penllu 0 descriere a serviciului po~tal "TIlUm Wld Taxis", a~a clIm a devenit el
mondsworth: Penguin, 1975).
cu.noscut, vezi Martin Dallmeier, Quellen zur Geschichte des Europaischen Postwesens,
48. Eley, .. Nations, Publics, and Political Cullmes", pp. 306, 321. '
1501-1806, Prutea I: Quellen-Literatw~Einleitullg (KallmUnz: Michael Lassleben, 1977), .
49. Vezi Jiirgen Habennas, "Further Reflections on the Public Sphere", trad. de
pp.49-220.
1110mas
Burger, in Calhoun (ed.), Habennas and tlJe Public Sphere, pp. 421-46l.
37. Robinson, TIle British Post Ot1ice, cap. 1-3; J Crofts, Packhorse, Waggon and
SO.
Vezi
prda\a lui Habemlas ]a 'Ine StJ1lctw"a/ Trc1Jlsfol1JJatiOIrof the Public SjJiJere,
.Post Land Carriage and COlmnwlications under tlJe Tudors and Stwuts (London: Rout.
p.XVIII.
ledge and Kegan Paul, 1967), cap. 8- 17.
ca
262
JOHN B. THOMPSON
263
51. Penlru 0 scurta ~i oarecum criptica aluzie la aceasta chestiune, vezi Jilrgen Ha58. Pen411 mai multe detalii despre inovajlile tehnice, vezi M. Maclaren, The Rise
bermas, "Concluding Remarks", in Calhoun (eeL), Habermas and the Public Sphere,
of dIe Electrical Industry during the Nineteendl CentuJy (Princeton: I1inceton Unipp. 464-465.
versity Press, 1943); D.G. Tucker, "Electrical Communication", in T.I. Williams (ed.),
52. Vezi, de exemplu, Joan Landes, Women and the Public Sphere in the Age of
A History ofTechnology, vol. 6: The Twentieth CentulYc. 1990 to c..l950 (Oxford: Oxthe French Revolution (Ithaca, N.Y.: Cornell University Press, 1988); Mary P. Ryan,
ford University Press, 1978).
Women in Public: Between Banners and Ballots, 1825-1880 (Baltimore: Johns Hopkins
59. Vezi W.R Madauren, Invention and Innovation in the Radio Industry (New
University Press, 1990); Carole Pateman, The Sexual Contract (Cambridge:'Polily Pi-ess,
York: Macmillan, 1949); S.G. Sturmey, The Economic Development of Radio (London:
Duckworth,1958).
1988); Catherine Hall, White, Male and Middle Class: Explorations in Feminism and
History (Cambridge: Polity Press, 1992).
60. Vezi Peter Hall ~i Paschall Presron, The Carrier Wave: New Iniomlation TedJ53. Habermas, "Further Reflections on the Public Sphere", p. 428.
nology and the Geography ofInnovation, 1846-2003 (London: Unwin Hyman, 1988), in
, special partea a patra.
54. Vezi Alan J. Lee, The Origins ofthe Popular Press in England 1855-1914 (London: Croom Helm, 1976).
55. Penlru 0 scurta selectie a unor lucciri re1evante, vezi George Boyce, James CurCtipitoJu13. Ascensiunea interacp.unii mediate
ran si Pauline Wmgate (ed.): Newspaper History from the.5eveJJteenth Century to the
Pre~ent Day (London: Constable, 1978); 1ames Curran ~i 1ean Seaton, Power 'Without
1. Acest termen este similar expresiei folosite de Horton si Wohl: intr-un articol
Responsability: TIle Press and Broadcasting in Britain, a patra edi1ie (London: Routroai vechi ~i plin de profunzime, ei au sugerat ca comunicarea U; masa da na~tere lmui
ledge, ~ 991); Ben H. Bagdikian, The Media Monopoly, a patra editie (Boston: Beacon
nou tip de relape sociala, pe care I-au numit ,,interacplme parasociala". Vezi Donald HorPress, 1992); Jeremy Tunstall ~i Michael Pahner, Media Moguls (London: Routledge,
ton ~i R Richard Wohl, "Mass Communication and Para-Social Interaction: ObselVa1991); Alfonso S3nchez-Tabernero, Media Concentration in Europe: Commercial Entions on Intimacy at a Distance", PsychiatIy, 19 (1956), pp. 215-229.
terprise and the PUblic Interest (Dusse1dorl: European Institute for the Mec1ia, 1993).
2. Desigur, exista diferite moduri in care un citiror ii poate raspunde unui autor: Ii
Pentru un rezumat al principalelor tendinte, vezi 101m B. Thompson, Ideology and Mo- _ poate scrie aurorului (daca autorul este inca in viata), sau poate scrie 0 recenzie a ciJiii
dem Culture: Critical Social Theory in the Age of Mass Commwlication (Cambridge:
pe care aurorul, probabil, 0 va vedea, sau chiar p~ate sa refuze sa mai citeasca altce~~
Polity Press, 1990), mai ales pp. 193-205.
'. scris de autorul respectiv. Dar aceste modalitati de raspuns au un caracter Iimitat si
56. ,,From Press Baron to Media Mogul", Labour Research (Nov. 1993), pp.1H2.
sunt destul de diferite de tipul de schimb c1ialog;'c, caracteristic interactiunii fata In fata
~ interactiunii mediate.
.
.
.
Cele patru grupuri sunt News International allui Rupert Murdoch (care este proprie3. Folosirea tehnologiei caIculatoarelor combinata cu sistemele de telecomunicatii
tarullui Sun, The Times, TodaJ~ News of dIe World ~i Sunday T111Ies); Minor Group
poate da nastere unor forme de corounicare si de interactilme care difera in anumite
(inainte imperiullui Robert Maxwell, acest gJUp are in stapanire Daily Mirror, Sunday
~rivinte de ~aracteristicile interacpunii ~i cva~iinteracpunii mediate. De exemplu, reMirror, People, Sporting life, Sunday Mail ~i Daily Record); United Newspapers (Daily
~elele de caIculatoare fac posibila comunicarea in ambele sensuri, care nu este orienExpress, Sunday Express, Daily Strll]; ~i Daily Mail ~i General TJUst (Daily Mail, Mail
tata spre anumite alte persoane, care are insa un caraeter "de la mai multi la mai multi"
on Sunday) ale lui Viscount Rothermere.
(conferinte, discutii televizate etc.). Pentru 0 discutie mai extinsa a ace~tora si a alt~r
Modelele de concenlrare variaza de la 0 tara la alta si de la un sector al indusbiei la
fOnlle
de :,comuni~e mec1iata de calculator" sau d~ interactiune, vezi contrib~tiile linaltul reflectand diferitele conditii in care s-au clezvoltat industriile media in Statele Unite,
dei
S.
Harasim,
ale lui John S. Quarterman ~i Howard Rhe~gold, in Linda S. Harasirn
de ~ilda, sunt putine (daca nu ~umva nici unuD ziare na~onale, dar sunt in jur de 1 600
(ed.),
Glooal
Networks:
Computers and Intemational Communication (Cambridge,
de cotic1iene locale ~i regionale. La ~itul anilor 1980, 14 mari corporalll controlau mai
Mass.:
MIT
Press,
1993),
partea intfti.
mult de jumatate din ziareJe de afaceri din Statele Unite. (Vezi Bagc1ikian, TIle Media
4.
Vezi
Roger
Chartier,
TIle Order ofBooks: ReaderS, Authors and libraries in EuMonopoly, p. 17 sq.)
.
rope
between
the
Fourteenth
and Eighteenth CentuJies, trdd. de Lydia G. Cochrane
57. Industria televiziunii britanice ofem un blm exemplu penlru aceasta coexistenta.
(Can1bridge: Polity Press, 1993), in special p. 8 sq.
in vreme ce BBC ~i principalele companii ITV raman organizajiile dominante ~i con
Q:Vezi Paul Saenger, "Silent Reading: Its Impact in Late Medieval Script and Sotroleaza mare procent c1in resurse, exista multe companii de producjie mici, indepen
ciety"; Viator: Medieval and Renaissance Studies, 13 (1982), pp. 364-414; Robert Damdente, situate in primul rand in Londra; care produc programe pe baza de brevet penton, "HisrolY of Reading", in Peter BW'ke (ed.), New Perspectives OIl HistoricE! Writing
Iru Channel Four ~i, din ce in ce mai mult, penbll BBC !?i ITV. Vezi Jeremy Tunstall,
(Cambridge: Polity Press, 1991), pp. 140-167.
Television Producers (London: Routledge, 1993); Scott Lash ~i 10hn Uny, Economies
6. Vezi in special ElVing Goffman, .The Presentation of Self ill Eve/yelay J..jje (Harof Signs and Space (London and Thousand Oaks, Calif.: Sage, 1994), cap. 5.
mondsworth: Penguin, 19(9). Opera lui Coffman a fost aplicata de diferip aulori analizei
un
264
II
I,
!
265
mediilor intr-un mod plin de imaginape_ Vezi Joshua Meyrowitz, No Sense ofFiace: The
obicei, t~l~viziunea mai degraba a Ul111at deeM a condlls: reportajele televizitmii n-au inImpact of Electronic Media on Social Behavior (New York: Oxford University Press,
ceput sa-~l schimbe orientarea inainte de a se produce eolapsul consensului' si rand
1985); David L Altheide, Media Power (Beverly Hills: Sage, 1985); Richard V. Ericson,
aeesta s-a produs, ele n-au mcut dedit atat" (p. 163).
' .,
Patricia M. Baranek si Janet B.L Chan, Negotiating Confml: A Stndy ofNews Sources .
. 16. Pentru 0 aJlaliza detaliata a reportajelor televiziunii despre R.iizboiul din Golf
(Toronto: University'ofToronto Press, 1989). .
vezzP?uglas KeI1n~r, TIIC Persian GuU'1VWaI' (Boulder, Colo.: Westview Press. 1992):
7. Goffman, The Presentation of Selfin Evelyday Life, p.100 sq. Vezl ~I BlUee Cummgs, WaI' and Television (London: Verso, 1992), cap. 4.
8. Vezi AAL Reid. "Comparing Telephone with Face-to-face Contact", in Ithiel de
17. Astf:l, Ia ineeputul R.iizboiului din Golf, fostul director al Comullicatiilor al exSola Pool (ed.), The Social Impact of the Telephone (Cambridge, Mass.: MIT Press,
pre~edmt:IUl Reagan, Pat ~u:hanan, a indemnat administrat-ia Bush ~i Pentagonul sa
1977), pp. 38&-414.
ll~ ar~te sange pe e~an: ,,Pana aeum anl fost scuti~ de inlaginile macelului provocat de
9. Vezi Horton ~i Wohl, ,.Mass Communication and Para-Social Interaction", p.
raJdUllle noaslTe aenene. Nu ar fi rau daca aceasta aJ' continua in al doilea l-azboi mon216 sq.
dial nu anl suferit din lipsa reportajelor in direct ale ororilor din Guadalcanal Anzio sau
10. Ronald Reagan a fost, desigur, unul dintre cei mai desii~ip practicanp ai acesNOlwandia" (New YOlk Post, citatde TIle Guardian, 24 ianuarie 1991). '
tei fom1e conversationale de discurs public. Pentru 0 analiza patrunzatoare a stilului sau
18. Pentm 0 discu~e serioasa a rolului mijloacelor de eomunicarc in revolutiile din
retoric, vezi Kathl~en Hall Jamieson, Eloquence in an ElectronicAge: TIle Transfomw
1989, vezi Deirdre Boden, ,,Reinventing the Global Village: Communication and 'the Retion ofPolilical Speechmaking (New York: Oxford University Press, 1988), in special
volutions of 1989", in Anthony Giddens (ed.), HUJllaII Societies: An hli1'Oductorv Reader
cap. 6 ~i 7. jamieson sustine ca aparipa televiziunii a extins ~ a consolidat 0 mare schiroin Sociology (Cambridge: Polity Press, 1992), pp. 327-331.
bare in natura vorbitului in public: ,,Daca altadata a~teptam mesaje lansate eu 0 atracpe
nestapfulita, aeum raspundem pozitiv unei arte mai reci, mai cOllversaponale; daca odiCapiloluJ 4. TIansformarea vizibiHtiitil
nioara publieul a~tepta sa fie eueerit de 0 arn inelinata spre lupta, spectatorii de astazi
ai televizillnU asteapta, in schimb, 0 retorica intima a eonciliern" (p. 44).
11. Unele dinITe aeeste exemple sunt inIT-un mod plin de inteligenta discutate de
1. Pentru descrieri mai detaliate ale istoriei distincpei public-pl1vat, veziJilrgen J-laMeyl'owitz, mai ales in relaJie eu rolul ~i perceplia sehin1batoare a liderilor politici; vezi
bermas, Th~ Sau,cturaJ TransfOJ711ation of the Public Sphere: An Inquiry into a CategOJY
No Sense of Place, cap. 14.
of.Bourgeo~s Society; trad. de 1110mas Burger cu asistenta lui Frederick La"'Tenee (Canl12. PentrU 0 analizii mai detaliata a dezbaiclilor televizate ~ a fOlwe1or asemanato,u'e
bndge: Polity ~ss, 1989), cap. 1; Norberto Bobbio, Democracy and Dictatorship: TIJe
de programe de disLlIpc eu publieul, vezi Sonia Iivingstone ~i Peter Lunt, Talk on TeNature and limits of State Power, trad. de Peter Kellnealy (CambJidge: Polity Press,
icvision:Audience PaIticipation and Public Debate (London: Routledge, 1994).
1989), cap. 1.
13. Vezi Daniel Dayan ~i Elihu Katz, Media Events: The IJve Broadcasting ofHi
2. Vezi Bobbio, Democracy and Dict''ltorship, cap. 2; vezi si Jobn Keane DC11lostory (Camblidge, Mass.: Harvard University Press, 1992).
cracyand Civil Society (London: Verso, 1988), in special cap. 2.'
,
14. Pentru 0 analiza mai detaliata a evenimentelor mass-media, vezi descrierea pa. 3. Pentru 0 analiza mai detaliata a organizajiilor intermediare si a crestern insemnatrunzatoare a lui Dayan ~i Katz. Voi l'evenj la unele dintre aceste chestiuni in capitolul
tatii lor in societalile modeme, vezi Alan Ware, Between PIVfit ~d StUtc~ InleI1l1cdiate
6, In care examinez transformarea IitualUlilor regale de catre mijloacele de comunicare.
_Organizations in Bntaill aIld the United States (Cambridge: Polity Press, 1989).
15. A spune aeeasta nu inseaJmla, desigur, a pretinde ca reportajele mass-media \>i
,
4. Vezi Bobbio, Democracy and Dictatorship, p. 17 sq. Vezi ~i Norbelto Bobbio, TIle
mi~carea in1potJ-iva razboiului au fost principalele eauze ale schimbfuii -in politica GuFuture of D~mocracy- A Defence of the Rules of the GaIne, ed. Richard Bellamy, tad.
Vel11ullli anlelican fata de razboi, nici a sugera - asa cum au rueut unii cOmentatOll de-a ~ de Roger Griffin (Cambridge: Polity Press, 1987), p. 79 sq.
lllngul anilol' - cii reportajele mass-media "au pi~rdut razboiul" dus de Statele Unite; .
5. Vezi Simon Homblower, "Creation aJ1d Development of Democratic Institutions
Exista 0 mul?me de motive pentru a ne indoi de aserbenea pretenjii ~i sugestii. De pildil, '( in Ancient Greece", in John Dunn (ed.) , Democracy: 171e Unfinished .JoumeJ~ 508 BC
- este dar ca, eel putin in perioada anterioara ofensivei Tet din 1968, reportajeIe teievizi ~ to AD 1993 (Oxford: Oxford University Press, 1992), pp. 1-16.
.
unii aJnericane clespre VietnaJ11 sprijineau puternic politica SJatelor Unite ~i cortducerea " ' 6. Bobbio, Democracy aIld DictBtorshjp, p. 19; ~i 17Je Future ofDemocracy, pp. 86an1clicana a l'iizboiului. (Vezi Daniel C. Hallin, TIle "Uncensored War": TIle Media and ~ 89. SClierile tinlptuii despre raison d'etat cupJind lucrrui de Machiavelli, Botero si alti
Vietnam (OAiord and New York:. Oxford University Press, 1986.) 0 schimbare 1n pre- '. autori italieni din secoiuJ al XVI-lea PentlU 0 cli~cutie mai detaliata, vezi Friedrich MeU;zentarea razboiului de caITe televiziwle a inceput sa apara in timpul ofensivei Tet Dar ; : ecke, Macfllayrellis111: l1Je Docbinc ofR'lisol1 d'Etat (lnd its Place ill Modem HisIOJ}~ trad.
pare c1estul de probabil ca aceasta schimbare sa nu sefi datorat prea mult acloptiiJii WJei . ' de Douglas Scott O..ondon: Routledge and Kegal] Paul, 1957).
atitudini mai ostile din paltea mijloacelor de difuzare, ci mai degraba faptullli ca insa~i ";:
7. Habennas, 171~ StJ1Jctural TransfOlmaiiolJ at' the Public Sphere, p. 42.
adminislTatia
era
tot
mai
imparWi
in
pJivinta
razboiului.
Alia
qlll1
,.obs~rv~
Hallin,
"de,,!,
.
~
8.
Ibid., pp. 163-165.
,
- ... ,-.
i
'"
266
.JOHN B. THOMPSON
9. Ibid., p. 164.
10. 0 critici similara se poate face In privinta operei altor teoreticieni ai socialului,
ale caror descrieri despre caracterul schimb:'itor al vietii publice converg In anumite
privinte cu viziunea lui Habennas. Vezi, de exemplu, Richard Sennett, The Fall ofPublic Man (Cambridge: Cambridge University Press, 1974), In special p. 282 sq; Alvin
W. Gouldner, TIle Dialectic of Ideology and Technology: The Origins, GranJmar, and
Future of Ideology (London: Macmillan, 1976), in special cap. ()'8.
11. Vezi Michel Foucault, Discipline and Punish: The Birth of the Prison, trad. de
Alan Sheridan (Harmondsworth: Penguin, 1977), in special p. 170 sq. Pentru 0 discu!ie
extinsa a rolului viziunii ~i vizibilita!ii In opera lui Foucault, vezi Martin Jay, Downcast
Eyes: The Denigration of Vision in Twentieth-Centwy French TIlOught (Berkeley: University ofCalifomia Press, 1993), pp. 381-416.
12. VeziJeremy Bentham, Panopticon; or the Inspection House (London:T. Payne,
1791); Foucault, Discipline and Punis~ p. 200 sq.
13. Pentru discutii mai detaliate despre opera lui Foucault In legatura cu fonnele
contemporane de supraveghere, vezi Mark Poster, The Mode ofInfOlmation: Poststruc,
turalism and Social Context (Cambridge: Polity Press, 1990); David Lyon, TIle Electronic
Eye: The Rise of Surveillance Society (Cambtidge: Polity Press, 1994).
14. Asa cum a aratat Kantorowicz, fuzionarea elementelor muritoare cu cele M~ne
In perso~a conducatorului a fost 0 trasatura principala a gandirii politice medievale !Ii
de la inceputul modemitapi (vezi Emst H. Kantorowicz, The King's Two Bodies: A Study
in Mediaeval Political Theology (PriJ,1ceton: Princeton University Press, 1957). De exemplu,ln pamfietele lui Norman Anoniinul, scrise In juml lui 11 00 cLHr., regele era portreti7..at ca 0 persona mixta, care combina elemente temporale cu elemente spirituale. ,Jrebuie, asadar, sa recunoastem lin reg-e) 0 dubla persoana, una care descinde de la natura,
alta de'!a har ..." (citat in' ibid., p. 46). In descrierea lui Kantorowicz, doctrina despre persona mixta a fost un prectrrSOr teologic al fic~unti jutidice, ulterior elaborata de juri~tii
englezi In perioada dinastiei Tudor ~i In cele ulterioare, a "celor doua corpuri ale regelui",
tn care "corpul natural." ~i "corplll politic" fuzionau indivizibil,,intr-o singurii persoana".
15. Vezi Clifford Geertz, "Centers, Kings, and Charisma: Reflections on the Symbolics of Power", in cartea sa Local Knowledge: Further Essays in Interpretive Antlrropology (New York: Basic Books, 1983), pp. 121-146.
16. Vezi S.R.F. Price, Rituals and Power: The Roman Impelial Clllt in Asia Minor
(Cambridge: Cambridge University Press, 1984), in special cap. 1,5!1i 9.
17. Vezi Peter Btrrke, TIle FabriG:ation of Louis XIV (New Haven, Conn., and london: Yale University Press, 1992); J,H. Elliott, "Power and Propaganda in the Spain of
Philip IV", in Sean WiJentz (ed.) , Rites of Power: Sj7nbolism, Ritual, and Politics since
the Middle Ages (philadelphia: University of Pennsylvania Press, 1985), pp. 145-173.
18. Burke, TIlt" Fabrication ofLouisX1\~ p.17.
19. Consb1.I1rea imaginti lui Ni:{On in campania din 1968 a fost analizata de Joe Me
Guinniss In studiul sau, deja clasic, The Selling of the Presjden~ 1968 (London: Andre
Deutsch,1970) ..
20. Aceste strategii au fost bine documentate de Mark Hertsgaard, de a canll opera
ma apropii aici: vezi Mark Hertsgaard, On Bended Knee: The Press and the Reagan Pre-
267
sidency (New Y~rk: Farrar Straus Giroux,1988). Vezi ~i John Anthony Maltese, Spin
~ontrol: The White House OfJice of Communications and the Management ofPresidentIal J:Vews, a doua editie (Chapel Hill: University of North Carolina Press, 1994),
21. David Gergen, citat In Hertsgaard, On Bended Knee, p. 32.
22. Ibid., p. 140.
23. Hertsgaard, On Bended Knee, p. 52.
~4. G~ffrn~ analizeazii cu perspicacitate unele dinfre sursele de neplaceri In eonvorbrrea difuzata, dar analiza lui vizeazii In primul rand g:re~elile de conversatie; el nu exploreaui as~ctele,,~ciale ~ polince mai largi ale neplaceIilor mediate. Vezi Erving Goffinan, "RadiO Talk, ill cartea sa Fonns ofTalk (Oxford: Blackwell, 1981), pp. 197-327.
25. ~cest exemplu este discutat Intr-~ mod interesant de Samuel L Popkin In The
,. Reasonmg Voter. Communication and Persuasion ill Presidential Campaigns (Chicago:
University of Chicago Press, 1991), pp, 1-6.
.~6. Pentnlo discupe mai detaliata a acestui exemplu, vezi Colin Seymolll'-Ure, The
Palib~ Impact ofMass Media (London: Constable, 1974), p. 59.
. 27. In iunie 1992, Dan Quayle a fost illvitat sa supervizeze 0 ,,intrecere de ortogra?e" la 0 (>Coalli primaril din Trenton, New Jersey. Coplii de 12 ani fl.lsesera Invatati dinamte ~~~le pe .care urmau sa Ie scrie, iar lui Quayle i s-a dat un set de cartoan~ Pc care
er~u tipante cuvll1tele. Quayle I-a pus pe unul dintre eopti sa sClie "potato", iar acesta a
scns P-O-T-ATO pe tabla. ,,Este corect fonetic", a spus domnul Quayle, "dar ai uitat ceva".
Ia dat 0 sugestie copilului nedumerit, !Ii copilul a adaugat un "E" final. Reporterii din
spatele c1asei au izbuenit in ras neputand sa creada seena la care asistasedi. Gafa Ito
Ql~ayle le~ata de cuvantul"potato" a oferit material pentru nenumarate glume, desene
annnate !II comentarii depreciatoare, ~i a alimentat dezbaterea despre adecvarea lui
Quayle pentru postul de vicepresedinte.
28. Edwina Currie era Inclin~ta sa faca observatii nepob'ivite despre mass-media.
Dar, pe 3ftecembrie 1988, ea a fi'iCtIt un comentariu care a dus In cele din unna la caderea ~. ~ timp .ce .era intervievata la !ltitile de Ia televizlune, ea a spus di majoritatea
produe\lel de oua din Marea Britanie era contaminata cu salmonella. ComentariuI a
~ondus Ia 0 sdidere brusca a vanzanlor de oua ~i a provocat un protest public furios _
lI~clusiv 0 as?r~ critici din rfuJciUJile proprillltti guvem. Numeroase citafll de despagublJ'e au fost ndicate Impobiva doanmei Currie de producatorii de owl. Pe 16 decembrie
ea a fostfortata sa demisioneze . ,Membrii Partidului Torry au vazut plecarea ei ea 0 con:
sec~~ inevitabila a gatei care a ruinat aviculttrra ~i industria de oua ~i a lidicat pretentii
costisltoare asupra Guvemului" (Guardian, 17 decembrie 1988, p. 1). Guvemul a fo~t
obligat sa lidice la 40 de milioane de lire operapunea de indemnizatie care includea
cumpararea unei mari ci:lntitii~ de oua pe cheltuiala eontribuabililor. '
29. 0 analiza mai completa a scandalului ar ii trebuit sa ia in seama 0 selie de alte
consiclerajii, incIusiv variajiile culturale in codtUile de comportamen~ diferentele dintre
sistemele politice ~ interesele comerciale ale organizatiilor mass-media. Ar fi necesarii
~i ??ITeren~~r~ m~ atenta int:re ~lifeIitele tipuri de scand~. Anthony King clistinge In mod
util ~lTe ~:I tiptU1 de scandal- cele care implica sexul, cele care implid banii ~i cele
care unplica puterea -, recunosc~d In acela~i timp cii aceste frei categorii se supraptU1
'.
268
JdHt?B:': T~6MPSC;5N :;;" ~

~.!~~r",:~~:,.'-.:. ~."'., f::~ .. ~. '"t.:~. :~.-.!"'".
269
Media i modemitatea
adesea. (Yezi Anthony King, "Sex, Money, and Power", in Richard Hodder-Wt1liams ~i
6. Cre~terea ~i ?iversificarea agenpei Reuters in anii 1970 ~i 1980 a fost in mod parJames Ceasar (ed.}, Politics ill Britain and the United States: Comparative Pespectives
ticular pronuntata. In 1963, doua treimj din venitul Reuters de 3 milioane provenea de
(Durham, N.C.: Duke Un.iversity Press, 1986), pp.173-222.)
.la contribuabilii mass-media. in 1989, mijloaeele de comWJ.ieare atingeau abia 7% din
De~i scandaluri1e sunt a trasatuci patrunzatoare a vietti politiee contemporane, lip- _ . .venitul Re\lters; 55% prove~ea din piata 1110netara, 19% - din asigur@i, 8% - din bunuri, ~i
seste 0 buna literaiura aitica despre acest subiect StudiuI comparativ al scandalurilor _.
11% - din seJviciile c\iente. In 1990, venituI global al Reuters se ridicase la 1,369 milioane
polltice este, a~a crun observa coreet King, inca la inceputurile sale. Ca'o completare la -'-" .de lire, dintre care 82,5 %era ca~tigat in striiinatate. (Yezi Jeremy Tunstall ~i Michael
importantul articol allui King, vezi Manfred Schmitz, TIleorie und Praxis des politis- ' Palmer, Media Moguls (London and New York: Routledge, 1991), p. 56.)
chell Skandals (Frankfurt Campus Verlag, 1981); Andrei S. Markovits ~i Mark SilveI~
7. PentJU 0 descriere detaliata a dezbaterii NWICO si a roluIui UNESCO, vezi Th0'
stein (ed.), The Politics of Scalldal: Power and Process ill liberal Democracies (New
mas L McPhail, Electronic Coionialism: The Futw'e ofkternational Broadcasting and
York: Holmes and Meier, 1988).
. Communication, a doua edi~e (Newbury Park, Calif.: Sage, 1987).
30. Se pot cita nruneroase alte exemple din categoria lui Parkinson. eonsideram,
8. PentlU dezvoltarea agen!iilor de ~tiIi ~i a altor mecan.isme de schimb de infonnade pilda, cazullui Tim Yeo, un membru conselvator al Parlamentului ~i tanar minisbu
~e in tame Lurn.ii a Treia, vezi Oliver Boyd-BalTett ~i Daya Kishan l11Ussu, Contra-F1ow
al Mediului in guvemullui John Major. in ianuarie 1994 el a fost fO$t sa demisioneze in Global News: International eJ1Jd Regional News Exchange Medulllisms (London:John
din functia de ministru al Mediuiui, la scurt limp dupa ce fusesedemascat intr-o tableta
Libbey, 1992).
de ziar c:a tam al unui copil dinb--o legatura extraconjugala. Aceasta descoperire a venit
9. Vezi mai sus, pp. 7&79 .
10. Pentru 0 discu~e mai detaliatii asupra cadrelor institu~onale ale difuzillii, vezi
. intr-o perioada in care guvemuI lui John Major unniirea'0 politica de "intoarcere la bClditie" s; aceentua in mod deosebit "valorile familiale tradiponale". De~i capva membri ! 10hn B. l1lompson, Ideology and Modem Culture: Critical Social TIleolY ill the Era oj'
ai isuv~muIuilau sprijinit public pe Yeo in momentuI in care ~tirea despre aeeasta afa- . Mass Commullication(Cambridge: Polity Press, 1991), pp. 183-192.
cere abia aparuse, poten~alul iPOClit al situapei a fost de a$a natura, ineat pozitia lui a
11. Vezi McPhail, Electronic Colonialism, cap. 5; John Hawkins, ,;The Management
devenit, la sfar~it, de nesusPnut
of the Spectmm", lnterMedia, 7.5 (sept 1979), pp. 10-22.
31. Hertsgaard, On Bended Knee, p. 323.
12. Howkins, "TIle Management ofthe Specoum", p. 14.
13. Printre cde mai importa.nte ~i mai influente studii til.l1purii au fost exrulliniuiIe
sponsorizate de UNESCO ~i fina1izate de Nordenso'eng ~i Varis in 1971-1973 ~i de Valis
Capitolu15. Globalizarea comunicirii
in 1983. Vezi Kaarle Nordenstreng ~i Tapio Varis, Television Traffic - A Olle-Way Street?
ASurvey and Analysis of the hltemational F10w ofTeJevisioll Progra.mme MateLial, Re1. Penbu 0 trecere in revista a diferitelor utiliziui ale termenului, vezi Roland Robertports and Papers on Mass Commwllcation, no. 70 (paris: UNESCO, 1974); Tapio Vruis,
son, GlolJalmltion: Social TIJeoI}T aJld Global Culture (London and Newbw), Park, Calif.:
. .International Row of1Elevision Programmes, Reports and Papers on Mass CommuSage, 1992), in special cap.!.
nication, no. 100 (pads: UNESCO 1986). Nruneroase a1te studii au fost :fi.nalizate. Penuu
2. Vezi Immanuel Wallerstein, TIle Modem World-SysteJJJ I: CapitaIistAgricuItw-e
discupi utile despre literatura reievrulta, vezi JereJny TWIStall, The Media are American:
and the Origins ofllle European World-Economy ill tile Sixteenth Century (New York:
.Anglo-AmericaJl Media in the lVorJd (London: Constable, 1977); Elihu Katz ~i George
Academic Press, 1974); Michael Mann, TIle Sources of Social Power, vo!.l: A HistOIY
'Wedell, Broadcasting in the Third World: Promise and PeIiOl1JJanCe (Cambridge, Mass.:
ofPower from the Begi1ll1ing to AD 1760 (Cambridge: Can1bridge Uni?ersity Press,
~Harvard University Press, 1977); Smith, The Geopolitics ofinfomlation; Ralph Negrine
1986), cap. 12-15; Peter Dicken, Global Shift The Internationalization ofEconomicAc~i S. PapathanassopouIos, The Intemationalizatioll ofTel~vision (London: Pinter, 1990);
tivitv a doua editie (London: Paul Chapman, 1992), in special pp. 11-14. .
" Preben Sepstrup, TransnationaIizatioll ofTeievisioll in Europe (London: John Ubbey,
-3. Vezi Dani~l R. HeadJick, TIle Tools of Empire: Technology and EuropeaIl Im- 1990); Annabelle Srebemy-Mohrunmadi, "lhe Global and tlle Local in International
perialism in the Nilleteenth C~l1f1.lry (Oxford: Oxford University Press, 1981), cap. 11;
Coinrnunications", in James Oman ~i Michael Gure\~tch (ed.) , Mass Media aIld Society
Bernard S. Finn, SubmaJ1ne Telegraplw: TIle Grand VictOlian Tecimology (l'vlargate: . . (London: Edward Arnold, 1991); Geoffrey Reeves, CommunicatioJ1s aIld /he" TIlird
.World" (London: Routledge, 1993).
1hanet Press, 1973). .
14. Vezi mill sus pp. 76-78.
4. HeadI1ck, The Tools oiEmpire, p. 130.
" I,
15. 0 relatare recentii UNESCO despre comWJ.ic..'l.tiile mondiale a aratat c1intre
5. Penou descrieri mai detaliale ale dezvoltiirii pIincipaielor agenpi de ~tiri., vezi Gra.
cele
78 cele mai maJi conglomerate de eOI11wucatii apreciate in confonnitate eu cifra t0'
ham Storey, Reuters' Century 1851-1951 (London: Max Parrish, 1951); Oliver Boydtala
de
afaeed mass-media, 39 se aflau in Statele Unite, 25 in Europa de Vest, 8 in jap)Bru'ett, The International New'S Agencies (London: Constable, 1980); AntllOny Smith,
nia,
5
ill
Crulada ~i 1 in Australia; luci lUl3 nu se afIa in Lumea a Treia. (Vezi World COlllTIle Geopolitics of InfoJ1JlatiolJ: How Western Culture Dominates IlJe Worid (l..onclon:
,lllUllication
RepOIt (paris: UNESCO, 1989), pp. 104-105.)
Faber, 1980).
..... ,::" , ,:"'::-.;~ ::.; ... "'J.:'.:: ..-:,,~ :- ~ ,;,.: .
sa
ca,
270
JOHN B. THOMPSON
271
16. Vezi, de exemplu, BenH. Bagdikian, TIle Media Monopoly, a patra edi~e (BosSystems", in James CUlTan, Michael Gurevitch $i Janet Woollacott (eel.), Mass Comn1l1ton: Beacon Press, 1992); Anthony Smith, TIle Age of Behemoths: The Globalization of
nication and Society (London: Edward Arnold, 1977), pp. 11 6-135.)
Mass Media Fmns (New York Priority Press, 1991); Tlmstall si Palmer, Media Moguls.
26. Uteratura critici este exfu1sa. Pentm comentarii folositoare, vezi TW1Stall, The
17. Pentru 0 discupe detaliata a aspectelor istorice ~i tehruce ale comunidirii prin
Media
are American, cap. 2; John Tomlinson, Cultural lnJpeFialism: A Critical Introducsatelit, vezi Abram Chayes, James Fawcett, Masami Ito, Alexandre-Charles Kiss et al.,
tion
(London:
Pinter, 1991); Reeves, Communications and the" Third World': cap. 3.
Satellite Broadcasting (London: Oxford University Press, 1973); Jonathan F. Galloway,
27.
Aceasta
reconstruire a argumentului lui Schiller se bazeaza pe editia originalil
TIle Politics and Technology ofSatellite Corrummications (Lexington, Mass.: D.C. Heath,
din 1969 a lucraru Mass CorrulJunications and American Empire.
'
1972).
28. Vezi Dicken, Global Slllft, in special cap. 2.
18. Nordenstreng ~ Varis, Television Traffic - A One-Way Street?; vezi ~ Tapio Varis,
29. Ibid., p. 316.
"Global Traffic in Television",Joumal of Communications, 24 (1974), pp.102-109.
30: Vezi Janet Wasko, Hollywood in the Infonnation Age: Beyond the Silver Screen
19. Vezi Varis, International F70w ofTelevision Programmes; Annabelle Sreberny(Cambridge: Polity Press, 1994), cap. 4.
Mohanlffiadi, "The World of the News,. Study: Results of International Cooperation",
31. Vezi Schiller, ,,A Quarter-Century Retrospective".
Journal ofCommunic<ltions, 34 (1984), pp. 121-134; Sepstrup, TransIlationaJization of
32. Ibid., p. 39.
Television in Europe.
33. Schiller, Mass Communications andAmerican Empire (1969 ed.), p.I!l09.
20. Unii comentatori au argumentat ci infIuenta agen?i\or de ~tiJ.i occidentale a fost
34. Vezi Tunstall, The Media areAmclican, pp. 5759.
cxagerata. Vezi, de exemplu, Robert L Stevenson, "The World of the News Study:
35. Pentru 0 c1escriere patrunzatoare a diferitelor fonm~ de ciocnire culturala si de
Pseudo Debate", Joumal of ConUJlUnications, 34 (1984), pp. 134-138; Michael Tracey,
conflict asociate cu expansiunea europeana, vezi Urs Bitterli, Cultures in Conflict En"The Foisoned Chalice? International Television and the Idea of Dominance", Daedacounters Between EuropeaJl and Non-European Cultures, 1492-1800, trad. de Ritchie
Robertson (Cambridge: Polity Press, 1989).
lus, 114 (1985), pp. 17-55.
21. Vezi Katz \li Wedell, Broadcasting in the Third Vi'orld, cap. 1.
36. Vezi, de exemplu, studiul c1asic aI lui Nathan Wachtel despre rncerirea spaniolii
a Peru-ului, The Vision of the Vanquished: The Spanish Conquest of Pen! l1lroUgh In22. Pentru 0 discujie a lmora dintre chestiunile in1plicate in studierea modelelor de
consum in relajie rn globalizarea comunicaru, vezi Sepstrup,Transnationalization ofTe- ,. dian Eyes, 1530-1570, trad. de Ben ~ Sian Reynolds (Hassocks, Sussex: Harvester Press,
1977); vezi ~ Serge Gruzinski, TIle Conquest ofMexico; The Westernization of Indian
levision in Western Europe, cap. 4.
Sodeties from the Sixteenth to the Eighteenth Ceni:wy, trad. de Eileen Corrigan (Cam23. Penlm 0 scurta vedere de ansamblu asupra dczbaterilor teoretice, vezi $rebernybridge: Polity Press, 1993).
Mohan1!Uadi, "The Global and the Local in International Communications", pp. 119-122.
37. Pentru 0 discupe mai detaliata asupra acestui aspect, vezi Tomlinson, Cultural
24. Vezi in special Herbert I. Schiller, Mass Conmlwllcations andAmerican Empire
lnJperialism,
pp. 45-U4; Sreberny-Mohammadi, "The Global and the Local in internatio(New York: Augustus M. Kelley, 1969). Adoua ediJie a acestei cir~ a aparut in 1992, cu
nal
Communications",
pp. I:-10-134.
un capitol nou substantial allui Schiller, in care el reflecteaza asupra relevanrei lucraru
38.
Vezi
Thompson,
Ideology and Modem Culture, in special pp. 24-25, 105, 29l.
in condi?i\e globale schimbiitoare ale star~itu1ui de secol XX; vezi Schiller, ,,A Quarter39. Vezi Tamar liebes ~i Elihu Katz, The Export of Meaning: Cross.culturaJ ReadCentury Retrospective", in Mass Communications and American Empire, a doua editie
ings of"Dallas': a doua edilje (Cambridge: Polity Press, 1993). Vezi ~i disrnpa lui Daniel
(Boulder, Colo.: Westview Press, 1992), pp. 1-43. Pentru 0 Iucrare de aceea~i inspirape,
Miller despre il1semnatatea telenovelei in Trinidad, in cartea sa Modernity - An Etlmovezi, de exemplu, AF. Wells, Picture Ttlbe Imperialism? The Impact of US Television
graphic Approach: Dualism aJJd Mass Consumption in Trinidad (Oxford: Berg, 1994),
on lAtin America (New York: Orbis, 1972); A Dorfman ~i A Mattelart, How to Read
pp. 247-253.
Donald Duck: Imperialist Ideology in tile Disney ConllC (New York: International Ge40. Vezi Annabelle Sreberny-Mohanumdi ~i Ali Mohammadi, Small Media, Big Reneral Editions, 1975); Herbert I. Schiller, ConID1Wlicatioll and Cultural Domination
volution: Communication, Culture, and the Iranian Revolution (Minneapolis: University
(White Plains, NY.: International Arts and Sciences Press, 1976); Kaarle Nordenstreng
of Minnesota Press, 1994).
~i Herbclt 1. Schiller (ed.), National Sovereignty <lllel hlternational Communication (Nor41. Ibid., pp.186-188.
wbod, N.J.: Ablex, 1979); Cees]. Hamelillk, Cultural Autonomy in Global Communica
42. VeziJames Lull, China TW1Jed On: Television, Refornl, and Resistance (London:
tions: Planning National InioI1nation Policy (London: Centre for the Study of ComnluRoutledge, 1991).
43. Ibid:, p. 23.
nication and Culture, 1988).
44. Citat in ibid., p. 171.
25. Se fa(:e adesea 0 distincpe intre ,,impel1alisll1ul cultural" ~i ,,impcrialismul mass45. Citat in ibid., pp. 174-175.
media", dar nu voi Ul111a aici aceasta distinClie. (Vczi, de exemplu, Oliver Boyd-Banert,
46. Vezi lila Abu-Lughod, "Bedouins, Cassett.es and Technologies of Public Cul"Media Imperialism: Towards an International Framework for the Analysis of Media
ture", Middle East Report, 159.4 (1989), pp. 7-11,47.
.
~~.~ .~I'-,r.'~ ~-~:"
272
"':- ..-t
.....
JOHN
B:,:TA(jMPSON ~.!
-.:' : " ~.. .. i
. . :' . .
Media :ji modernitatea
273
. 14. Vezi E~c Hobs~a~ ~i Terence l{anger (ed.), TIle Inventi~1l ofTIadition (Cam.
bndge: Cambndge Umverslty Press, 198:3).
L Cea mai semnificativa excepjle este, probabil, lucrare~ lill Shils; vezi F,dward Shils,
~5: l~u~h Trevor-Roper, "The Invention ofTladition: The Highland TlCldition of Scotland, m lbld., pp. 1541.
Tradition (London: Faber and Faber, 1981). a lucrare mai recenla ~ care explima, Cll
toate acestea, multe dintre modurile de gandire "tradijlonal~': despre tradilie - este car- ..
. 16. David Cannadine, "TIle Context, PeIionnallce <md Meaning of Ritual: TIle Blitea lui David Gross, TIle Past in Ruins: Tradition and the Critique ofModemity (Amherst
tish MOll,:rchy and the "Invention ofTradition, c.l820-1977", in ibid., pp. 101-64.
17. IbId., p. 117.
..
University of Massachusetts Press, 1992). Desigur, nopunea de bpclipe a fost discutata
mai pe larg de antropojogi; pentru un exemplu recen~ vezi P. Boyer, Tradition as lil1/ll
/18. Ibid., p.142; vezi ~i JC.W. Reith, Into tile }f''ind (London: Hodder and Stoughand Commlmication (Cambridge: Cambridge University Press, 1990).
to~, 1949); Av-drew Boyle, On~v the Wind Will li$ten: Reid1 oftllC BBC (London: Hut.
2. Karl Marx ~i FriedIich Engels, l'vIanifesto of the ComInrmist p(lIfJ~ in Selected .. dunson,1972).
Works ill Olle VolJ1me (London: Lawrence and Wishart, 1968);p. 38. Pentru 0 e1abo19. Pentru 0 discutie a incoronaJii ca ritual mediati7..a~ vezi David Chaney ,A Symrare a acestei teme, vezi Marshall Bennan, AllTIlat is Solid Melts Into Air: TIle Expebolic MUTor of Ourselves: Civic Ritual in Mass Society", Media, Cult.l.Ire and Society 5
rience ofModemily (London: Verso, 1982) a<arJ Max, Friedrich Engels, "Manifestul
(1983), pp. 119-135. Vezi ~i Daniel Dayan ~j Elihu I{atz, Media El'ents: The live Bro~d
Partidull!i COImmist"; ed. ingrijitii de Cristian Preda, text preluat din ed. a opta, Bucu,
casting ofHistOIY (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1992).
resti Ed. Politica, 1962, revazut de Teodora Petre, Nemira, 1998, p. 14).
20. Pen~u ~ versiune recenta a acestui argumen~ vCzi Gross, TIle Pastin Ruins,
. 3. Vezi in special Max-Weber, The Protesfllnt Ethic and the Spitit ofCapitalism, trael.
cap. 4. SUl1JTUlzator, toiu~i, Gross nu se refera l~ lucrarea lui Hobsbawm si a colabora. ;
de Talcott Parsons (London: Unwin, 1930), pp.180-183. G,Etica protestant.a ~i spiritul ; torilor siii despre inventarea baditiei.
capitalis111ului", trad. de Thor Lemnij, postJata de loan Mihailescu, HWl13uitas, B\lCllre~ti, 1
21. V.ezi Man.e. Gil.lespie, "Tecllllology and Tradition: Audio-Visual Culture ~10ng
1993.)
So~th ASIan Fa~lllJ~s.m West London", Cultural Studies, 3 (1989), pp. 22&239; vezi si
4. Vezi in special Ulrich Beck, Risk Society: Towards a New lvlodemilY. trad. de
~Jlln Appadural, ,,DIsJlmcture and Difference in the Global Culuire Economy", in Mil~e
Mark Ritter (London and Newbury F-drk, Calif.: Sage, 1992); Anthony Giddens, Moder
Fcatllerstone (ed.), Global Culture: Nationalism, Globalization and Modemily (London
nity and Self-Identit.y: Self and Society in the Late Modem Age (Cambridge: Polity Press,
and NewbUlY Park, Calif.: Sage, 1990), pp. 295-310.
1991); Uhich Beck, Anthony Giddens ~i Scott Lash, Reflexive Modemization: Politics,
22. Citat in Gillespie, "Technology and Tradilion", p. 238.
Tradition and Aestlletics in the Modem SodalOrder (CambIidge: Polity Press, 1994).
23. Ve~ Nestor Gal'cia Canclini, ClIltr.u-as hlblidas: Esuategias pilla enu-ar y salir de
5. Vezi Shils, Tradition, p. 12.
la lllodermdad (Mexico, D.F.: Grijalbo, 1989); Jesl:1s MartinBarbero, Communication.
G. Vezi Martin Heidegger, Being and Time,. bad. de John Macquanie ~ Edward RoCulture and Hegemony: From the Media to Mediations, !rad. de ElizabetJl Fox si l<obert
binson (Oxford: Blackwell, 1962), in special paragrafele 31-33; HansGeorg Gariamer,
A White (London and Newbury Park, Calif.: Sage, 1993), cap. 9; Stuart Hall, ,:rhe Local
]}utll and Method (London: Sheed and Ward, 1975), in special pp. 235-274.
I
and tlle Global: Globalb..ation and Etlmicity" ~i "Old and New Identities Old and New
7. Vezi Max Weber, Economy and Society: An Outline oflntclpretive Sociology,
Etllllicities", in Anthony D. King (ed.), Culture, Globalization and the 'World.Svstem
vol. 1, ed. Guenther Roth ~i Claus Wittich (Berkeley:'University of Califomia Press, 1978),
~asingstoke: Macmillan, 1991), pp. 1~39 ~i 4168; ]anles Lull, Media, COJml1uni~ation,
p. 212 sq.
.
.
l;l1lture: A Global ApproadJ (CambIidge: Polity Press, 1994), cap. 5.
. 8. Daniel Lerner, The Passing of Traditional Society: Modemizing the Middle East.
(Glencoe, TIl.: Free Press, 1958).
Capitoiul7. Sinele 'i expelienta fntr-o lwne media til
9. lilbur Schran1li1, Mass lI,fedia alld National Dcye]opment (Stanford, Calif.: Stanford University Press, 1964).
1. Vezi in special Paul Ricoeur, "TIle QuestioIl of tile Subject: TIle Challenge of
10. Lemer, The Passing ofTI'aditiona! Society, p. 405.
Semiology", bad. de Kathleen McLaughli.tl, in cartea sa 711e COIl11ict ofIl.lterpretations:
11. Vezi Annabelle Sreberny-Mohammadi ~iAli MohammacU, SmrJI Media, Big Re
Essays in Henneneutics, ed. de Don Ihde (Evanston, IU.: Northwestcm University Press,
vo!u(jon: ConIDlwiication, Culture, and the IraIiian Revolution (Ivli.tUlcapolis: University
1?74),
pp. 23~266. Mil. apropii inlinii mali ~ de alte sClieJi ale lui Ricocm, plintre care
of Minnesota Press, 1994).
Freud and PhJJosophy: An Essay 011 /lltelpretation, trad. de Denis Savage (New Haven
12. Vezi Gilles Kepel, TIle Re\Tenge of God: The Resurgence ofIslam, Cluis(janity
and Judaism in the Modem Wodcl, trac\. de jlJan Braley (CambIidge: PoUty Press, 1994), ' and London:Yale University Press, 1970) (p. Ricoew', Despre interpretare. Esell despre
. Freud, trad. de Magdalena Popescu ~i Valeoli.tl ProtopopeSCll, Ed. Trei,1998); Hennecap. 1.
nelltics aIJd the Human Sciences: Essays on Language, Action .'Inri InleI]JrelatioJl, ed.
13. Contunllile acestui set impliciL de concepte, valori ~i credinte all fost schitate
piitnul71itor (~i provocator) ,I)rintre al\ii, de Zygmunt Balunan; vezi in special carlea sa
$i trad. de.Tohn B. 'lllOlllpson-.(Cambdc1ge: Camblidge University Press, 1981); si Oneself
. as Another, tract. de Kathleen Blamey -(Chicago: University of Chicago Pres~, 1!192).
Ji10clemiiy and Ambivalence (Cambridge: Polity Press, 1991). , ..
Capitolu16, Reancorarea tradifiei
<
...:
- .
274 ..
JOHN B. THOMPSON
2. Acest aspect es(c accentuat ~i bine documentat, pnlltre altH, de Bourclieti. 0 tema
cenuCllii in teoria despre practicii a lui Bourdieu este aceea cii dispozipjle (sau "habitus")
care l1lodeleaza modurile de acpune, de perceptie ale indivizilor etc.; sunt structurate
de conditiile sociale diferentiate in care au fost dobandite. (Vezi in special Pien-e Bourdieu, TII~ Logic of Practice; trad. de Richard Nice (Cambridge: Polity'Press, 1990), p.
52 sq.) Accentul pus pc conditHle sociale ale plClcticii este important, dar este de asemenea import1l1t sa se conceplwlli7..eze aceste condipi inu'-un mod care mai mult imbogateste decM submineaza notiunea sinelui en proiect creativ, consbllctiv.
. '. ''-3. Clifford Geeltz, Loc;U Knowledge: Further E..<;says in IntcI1Jretivc Anthropology
(New York: Basic Books,1983).
4. Caracteml reflexival sinelui este inb"lUJ mod incitant explorat de Anthony Giddens; vezi cartea sa Modemily and SelJ.'Jdcntity: Sclf and Society iIJ tJlC Late Modem Age
(Cambridge: Polity Press, 1991), in special p. 75 sq.
5. James LIll, China TU11lcd On: 1l~/evisiol1, Refon)), aIld ResislBnce (london: Rout:
ledge,1991), p.170 sq.
6. Vezi Jolm B. TIlOmpsoll, Jdeology and Modem Cl1ltw-e: Critical Social TIleory iIJ
the Era of Mass C01l11llwlication (Cambridge: Polity Press, 1990).
7. Ibid., cap. 6; !;ii John B. Thompson, "Depth Henl1eneutics and the Analysis of
Symbolic Fonns", Sociology, 25 (1991), pp. 395-401.
.
8. PenUl] 0 analiii pauun.zatoare a accstui paradox, vezi Uhich Beck, Risk Society:
Towards a New Mode17lifJ~ trad. de Mark Ritter (London and NewbulY Park, Calif.:
Sage, 1992), in special cap_ 5_
9. Vezi Elihu Katz si Paul F. Lazarsfeld, Personal Influence: 'TIle Part Played by
People in tile Flow ofJ\liass COllul1unications (Glencoe, ill.: Free Press, ]955). Desigur,
acest stucliu este aew]} destul de invechit si existii mlilte aspecte ale analizei care pot fi
pllse la indoiala. Dar ideea eenb'ala a mod~lului lor de flux al comlUlicfuii in doua etape
- cii mesajele mass-media sunt de obieei filtrate plin arlwl1iti indivizi, care acponem ca
o sW'sa de sfat competent pentru ceilal? - mai pasTI'em ~i astazi 0 anumitit relevanta.
10. Vezi Janice A Radway, Reading /lIe Romance: Women, Patriarchy, and Popular
literature (Chapel Hill: University of North Car'olina Press, 1984).
11. Vezi Anthony Giddens, 'TIle Conseql1ences olModel7lity (Carl1bridge: Polity
Press, 1990), p. 27 sq.; Zygrmml Bauman, Moclemity and Ambivali;!nce (Cambtidge: Po
lity Press, 1991), p. 199 sq.
12_ Clifford Geeltz, TIle 1I1telprelBlion of CultJl1-es (New York: Basic Books, 1973),
p.449.
B. Donald Hoiton si R Richard Wohl, "Mass Communication and Par'aSociaIInteraction: Observations ~n Intimacy ata Distance", Psychiatry, 19 (1956), pp_ 215-229.
14. Aceasta este una dintre multele descJieri relatate de Fred ~i Judy Vennorel in
Starlust- 'TIle Secret Life ofFans (London: W.H. Allen, 1985). pp. 11-12.
15. Vezi, de exemplu, Hemy Jenkins, Textual Poachers: Television Fans and Pal~
ticipatory Culture Q.ondon and New York: Routledge.l~2). Vezi ~i diferitele contribupi
din Usa A Lewis (ed.). The Adoring Audience: Fan Cui1l1re and Popular edia (Lon
don and New York: Routledge,1992).
Media i l1lodern[tatea
275
. 16. P~nIJU 0 descriere detaliatii a practicilor transfol1natoare ale [,milor SalI' Ii'e/(,
veZl ]enkms, Textual Poachers, cap. 5-8.
'
.
17. Citat ~ VennoreJ ~i Vermorel, St1l17ust, p. 106.
18. Ibid.
.
, 1~. Aceastii dezvoJ~e a !ost arlalizatii foarte util de Foucault ~i de' altHo Vezi in speC!al M.ichel Foucault, DISCipline aIld Prmish: TIle BiIth oftile Prison, tIctd_ de AJan She1~c1~1 (Harrnondsw~rth: Pel;gttin, 1977); David Rotlmlan, TheDiscoveIYoftheAsy!um:
Order and DIsorder ill (Jle New RepUblic (Boston: little, Brown, 1971); Michael
Igllalleff, A.Tust Measure ofPain:.11le Penitentimy in tile Industrial Revolution 175()"
1850 (London: ~Iacn~lan, 1978); Stanley Cohen ~i Andrew Scull (ed.), Socia! Control
and the ~1B~e: ~ilstOl1Ca! and Compm-alive Essays (Oxford: Blackwell, 1983).
. 20. Vezl ~IJheJm Diltlley, Selected Writings, ed. ~i trad. de H.P. RiCknl~l1 (Cam.
bndge: Carnb~dge University Press, 1976), p.l84 sq.:210 sq. Vezi ~i Hans-GL'Org Gadamer, Trut11 ~ld MetllOd ~ndon: Sheed and Ward, 1975), pp. 55-63; Richard E. Palmer,
Hel1l1eneullcs: hllerprelBtJoll TIleOl), ill Schleiel1l1achel; DiltJiey, Heidegger, arJd Gadam~r lEval~ston, Ill.:. NOI~westem University Press, 1969), pp. 107-111.
L,~_ Anal17..3 expe.nentel in tel"?~eni de.structUli de relevanta a fost dezvoltata, pImae al\.1l, de Husserl ~l Schutz. VeZl m specmlAlfred Schutz, Reflections 011 the Problem
,~fRe~evmlce, ed..de.Hichard M_ ZaneI' (New Haven, Conn.: Yale University Press, 1970);
~I AIfi eel Sc~1Utzr ~1.111Omas lucknlarlfl, TIle Sl11Ictw'es ofthe life l-fforJd, bad: de IGchar'd
M. ~~1er ~l II. In~trar1l EngelhardtJr a.o,ndon: Heinemmm, 1974), pp. 182-229.
. 2~. Je~1 Baudrill~d es~, p~ate, cel mai bine ClU10SCUt suslinator aI aceslei perspec.
tive. Daudnllard pretinde ca astazi mn intratintr-o HOUa fazii In istoria subiectului 0 taut
pe. em'e 0 desaie ca 0 l10ua f0I111<1 de schizofrenie: ,,Fiirii sa vrea, schizoE'enieuJ ~te deschIS spre ~Iice .~i b-aie~te ill cea mai mare confuzie... lipsit de 0 scena si trecind de par~ea ~ealalta fara ~ea mai mica dificultate, schizofrenicul nu-~i poate pr~duce limilele fimtel. sale autentIce, el n~ mai poate se produeil pe s41e nici ca 0 oglindii. EI devine
d.om nn eCTall, 0 suprafata de abS<!rblie sau resorbpe a retelelor influente". Gean Baudnlla\d, TlIe ~cslasy of COIllI'llUnication, b-ad. de Bernard ~i.Carolille Schulze ed. de
Sylvere Lotnnger (New York: Semiotext(e), 1988), p. 27.)
,
23. V~zi'. de exemplll, Fredric Jarneson, Poslmodem.ism, 01; TIle Cultural Logic of
L1te CapItalIsm (London: Verso. 1991), In special cap. I.
.
_ 24. Graham Barnfo:d. a fost un !lofer de camioll, in v,Jrsla de 48 de ani, care locuia
111 ~Ia~clesfi:ld. EI uml~ls~ r,elatfuile televiziunii despre razboiul civil din fosta lugoslaVle ~l, dup~ spusele tataltu sau, iusese "foiute afectat de filmul masacrului din Vitez".
, Im:~at d~pa ~ra 4 ~.m.~ pe 29 aprilie 1993, pe dnd Canlerd Comunelor dezbatea ce sa
faca ~ ~ega~a c~ Bosma, "Gral1am mergea calm inspre Piata Par'lamentului, stropif cu
benzlIl~ , ~I a aprms un chiblit. Dupa ce ambllianta aeriana I-a dus ia Spitaiul Queen
Mary tIm R~ehar;lPt~I1, ul1d~ avea sa moara in sem'a aeeea, mai lL1rziu, ofi~eIii de politie
au descopent pe tarba un glud al ora~ullii Sarajevo .in limba germana. Pe foaia alba GraharT) s~lisese ca a crezut cii Mar'ea Blitanie ar Ii trebuit faeil mai mult deeM sa stea ca
garcia de onoare in fata tragediei din BaIcani" (GiJardiml, 12 mai 1993).
Socia!
sa
.~
sa
276
JOHN
B..ri. ioMPSON
;"
Capitolu/8. Reil1ven/area caractem/ui pllblic

I
1. Ve:iJ in special James Mill, ,.Liberty of the Press", in cartea sa Essays on Govern- .
ment, ]l11ispmdence, liberty of tile Press elld Law of Nations (New York: Kelly, 1967);
Jolm Stuart Mill, .,On liberty", in cattea sa Utilitarianism, On libeltyand Considerations
on Representatil'e Govemment, ed. de H.B. Acton Qondon: Dent, 1972).
2. Vezi John Stuart Mill, "On Uberty", p. 150.
3. Acest aspect este bine argumentat de David Held. Vezi CaItea sa "Democrac'Y, the
Nation. State and the Global System", in David Held (ed.) , Political Theory Today (CaIl1bIidge: Polity Press,1991), pp. 197..235; ~i "Democracy: From City-St<ltes to a Cosmopolitan Order?", in David Held (ed.) , Prospects for Democracy. NOJ1h, South, East l-Vest
(Cambridge: Polity Press, 1993), pp. 13-52.
'
.
4. Vezi GI<ihanl Murdock ~i Peter Golding, ..TIle Stl.1lcture, Ownership aIld Control
of the Press,1914-76", in George Boyce,]anles Curran ~i Paulliie Wllgate (ed.) , Newspaper History from the Seventeentil CentllIY to the Present Day U.ondon: Constable,
1978), pp. 130-148; ]aJ11es Curran ~i Jean Seaton,'Power Vi'itlwut RespollSilbility: The
Press and Broadcasting ill Britain, a pah'a edij:ie Qondon: Routledge, 1991), in special
cap_ 7; jeremy TUllstall, The Media in Britain (London: C0l1st1ble, 1983), cap. 7; Ralph
NegIine;Politics and tile Mass Media in Britain Qortdon: Routledge,1989), cap. f
5_Vezi John B. Thompson, ideology <lIld Modem CllltlU-e: Critical Social 17leOlY ill
the Era of Mass COllIDJUIlicatioJ] (CambIidge: Polity Press, 1990), pp. 261-262.
6. Principiul pluralisl11ului ref,'1.tlat se opune astfel acdor sus9natori ai "dereglementarii" ~i celor1al~, CaI'e susj:in 0 abordare de piata libcra a industriilor de infrjrmare ~i de
comWlicare. Vezi, de exemplu, ItJliel de Sola Pool, TechiJOJogies ofFreedom (Camillidge,
Nlass.: Harvard University p!;ess, 1983) .
7. Este important sa acccntuam faptul cii statuI poate infiuenta organiza\iile rnassmedi"a nu doar prin fom1e deschise de cenzura ;;i de conlrol, ci, in l110duri diverse ~i
subtile. Examinaj:i,.de pilda, observapile lui Greg Dyke, fostul condurator al London
Weekend Television, care argumenteaza relaj:ia dintre guvem ~i organizapile de di[uzare in Marea Britanie a devenit, in anii recenp, din ce in ce mai dependenta, cland
na9tere unui tip de "cultura a dependentei, in care cei care difuzeaza Stlllt din ce in ce
mai dependenj:i de acptmile guvemului, in une1e cazuri, penal.! insa~i existen\illor, ~i,
ill sectoml cOll1ercial, penlru slIccesullor :financiar" (Greg Dyke, MacTaggett Lecture
at the Edinburgh Television Festival, relatat in Guardian, 27 august 1994, p. 27).
. 8. in ace~sta pri~l0: ~reatt dis~lg plincipi~tl J:lural.~sll1ului .rr~llat cle !)ers~c:
tiva - .avansam de UIlll cntin de staIlga aJ mass-media tim aIJ1I recent:! ca 0 sfera pubhca
nu poate fi reconstituit2. astki doar prin maxima "decomercializare posibila a mijloacelor de comunicare. Aceasta este 0 perspectivii dezvoltatii, de pilda, de John KeaJ1e in The
Media and Democracy (c<mlbridge: Polily Press, 1991). KeaJle pleclcaza penlru III ,,model revizuit al serviciului public de eomunicaW', care "implidi dezvoltarea lllei societi9
civile fonc1ate public;cosmopolite ~i care se organizeaza singura, care este intr-ac1evar
pluralisla tocmai pentru cil nu este dominata de produeerea bUllltlilor ~j de schimb. Serviciile ptlblic-e mass-media necesit~ 0 sodetate eivilii postcapitalist,1 g~u(\ntala de illstilutiile
ca
:a
,:.
277
Media i modemitatea
l este ca el preslIpune 0 opozitie prea putemicalntre pluralism, pc de 0 pmte, ~i produc, (ia de bunuri ~i schimb, de cealalta paIte . .cultivarea pluralismului poate necesita reglementarea industriilor mass-media in diferite modlUi, dar nu rezult2. de aici ci organizaJiile mass-media pot conbibui la 0 cultura "CtI adevarat phll~alista" doar dad slint .. post..
.: capitaliste" intr"un aI1ttmit sens.
. 9: ~e~tJ~ a ~e~lea 0,iluzia conversagei conti~lua 8<1 e~ercite ~ J:utere co~siderabil~
~lsupra I.ma~n.a\lel politice contemporane: tr:.~Uie doar s~ ~xalmnaI~ ate~l1:ia a:ord.ata
mdemnulUl Jw Ross Perot de a erea 0 ..pnmane electrolUca". Perot lllagl.11eaza 0 slllt a(ie in viitorul apropiat In CaI'e, in virtutea interactivitaJii media, decloratul poate ina-a
destul de libel' in conversape cu c;ll1elidatii i?i Ctl fil",'1.uiie politice. P1in um1are, ,fara sa-~i
1 parase~ti vreodata casa, iIi pop inregistra opiniile, iar agcntii electorali pot literalmente
1 vedea ceea ce giindesc oamenii" (Ross Perot, inh:wjevat de Martin Jacques, Guardian,
25 octombtie 1993).
10. Vezi in special David Held, Models o/De1llocracy (Cambridge: Polity Press,
1987) (David Held, Modele ale democrapei, aad. de Cipriana Peh-c, cuvant inainte de
ClistiaJ1 heda, Ed. Un ivers, Bucure\lti, 2(00); David Held (eel.), Prospects tor Democracy;Jolul Dwm (ed.), Democracy: TIle UllfinisiJedjoumey, 508 BC toAD 1993 (Ox..
fonI: Oxford University.Press, 1992) ..
11. VeziJohll Dunn, "Conclusion", in Democracy, p. 248 sq.
12. Vezi in special Max Weber, "Politics as a Vocation" si Bureaucracy" in From
Max Weber: Essays in Sociology, trad. ~i ed. de Illl GeJ1h ?i Wtight Mills 'O:.onclon:
~ Routledge ,md KegaJl Paul, 1948), pp_ 77-128, 196-244. Pentru 0 analiza mal recenta, care
~ are 0 anumita a1i.l1itate ell desoierea lui Weber, vezi PietTe BOUl-dietl, "Political Hepresent:ation: Elements for a TIJeory of the Political FicJd",in lucrarea sa LclJlguage and
$lJlliJolic Power, ed. de John B. l11Ompsol1, trad. de Gino Raymond ~i Mat!11ew Adamson (Camblidge: Polity Press, 1991), pp.171-202.
13. Vezi Anthony Giddens, TIle Transiomlation ofiilti1llacy: Sexuality, uJl/e and
Eroticism ill Modem Societies (Cambridge: Polity Press, 1992); Uhich Beck si Elisabeth Beek-Gerusheim, TIle Nonnal Chaos of Love, trac!. de Mark l<itter si Tane 'Vv'iebel
(CaIl1briclge: Pulity Press,1995).
..
14. Vezi Held, ,,Democracy, the Nation-State aI1d tJle Global System" ~i ,.DemocrdCY:
From City-States to a Cosmopolitan Order?".
15. Iimiteie modelului clasic $i inaplicabilitatea lui la organizarea socialil la scara
laI'ga au fost discutate, desigur, de rnl1l~ autOll di.1I tradi~a gi'lllclitii.liberal-Jerriocratice;
vezi, de exemplu, John Stumt l\1ill, "Representative Government", in cmtea sa Utilitariaj
nism, in special pp. 217-218. Pentru 0 discuj:ie mai recenta, CaI'e reJiefeaza insemnatatea
:1. mo?eluluiinterac~unii fa~a 1nfata implici: tn ~~ldirea polilica greaca !\li ~1 mo~ten.irea ~i,
. vell Peter Laslet~ ,,111e Face to Face Society ,111 Peter lasleft (ed.), PluJosophy, PohtJcs
. and Society (Oxford: Blackwell, 1956), pp. 157-184.
, .
16. Ideea democratiei deliberative a fost Jisclltati'i in ldtimii aIli de numerosi autOJi.
, Vezi, ,de. ex~mpht, Ben;~Il-~l Manin, .,,~n ~gitil11ac~ and Polilic~1 D~li~)eratiun" ,' tJ:acl. cle
Elly Stem $I.JaJ1e Mansbndge, PolitJcal TheOIY,l::> (1987), pp. 338..3(j8; Joshua Cohen,
C.
.~
JOHN B. THOMPSON
'278
279
"Deliberation and Democratic Legititllacy", itl Alan Hamlin ~i PIlilip Pettit (ed.), TI~e 1
Good Polity; NOl1l1ative Analysis of tl Ie Stnte (Oxford: Black'Well, 1989), pp. 17-34; DaVid j Polity Press. 19S4); "Discourse Ethics: Notes on a PrOgJ(llll of Philosophical JustificaLion", in cartea sa Mural COJlsciousness alld COIlIDlUllicative Action, tract de Christiall
Miller, "D~liberative Democi'al)' and Social Choice", in David Held (ed.), Prospects for .
Lenhardt ~i Shieny Weber Nicholsen (CambIidge: Polity Press, 1990), pp. 43-155; Ju~
Democracy, pp. 74-92; Jolm S. Dlyzek, Discw'Sive Democracy: Politics, Policy, and Potiiic.ation and Application: Remaiks on Discowse Ethics, trad. de Ciaran P. Cronin (Cunlitical Science (Cambridge: Cambridge University Press, 1990); Jrul1es S. Fishkin, De- . ~
blidge: Polity Press,1993); ~i FaktizitM und GeJtung: BeitIiige ZlIJ'Diskllrstheoric des
m~cnlCY and Deliberation: New Directions for Democratic Reiorm (New Haven and j
Rechfs und des demokratischcn Rcchtsstaats (Frrulkfi.nt Suhrkarnp, 1992).
Londo~: Yale University Press, 1991); Seyla Benhabib, "Deliberative Rationality and
24. Vezi, de exemplu, Seyla Benhabib ~i Fred Dallmayr (ed.), TIle Communicative
Models of Democratic Legitimacy", COJ1stellations~ 1 (1994), pp. 26-52: mare part: 1 Etllics Controversy (Cambriclge, .Mass.: l\1IT Press, 1990); 'nlOmas McCartlw, "Pracdillliteratura despre democra~a deliberativa i~i atla Stlrsa de illspiraJ:ie in opera recenta
DiscolU'se: On the Relation of Morality to Politics", in lucrarea sa Ideals and Illu.
a- lui Habermas despre ra~ona1itatea comurucativa :;;i eLica discursului, dar voi amana dis- 11 tical
sions: 0]) Rec.onstruction and Deconstlllction ill COJJtcmjJoraI}, CJiticaJ I1Jeol), (Cruncutarea operei recente a lui Habermas pana la secpunea urmatoar~. .
...
'. bJidge, Mass.: MIT Press, 1991), pp.181-199.
17. Bernard Manm exprima bme acest punet de vedere: ,,0 declZle legltima nu re25. Vezi HaI1sJonas, "Technology and Responsibility: H.et1ections on the New Tasks
prezinta vointa tuturor, ci este ~na cru'e rezul~ din d~libe~a:e~ tuturor. Proc~sul ~rin
of Ethics", in lucrarea sa Philosophical Essays: From Ancient Creed to TecJmolorncal
care vointa fiecaruia este fornlata este cel care II confera legltmutate produsulUl, mal de'"
MeUJ (Eaglewood Cliffs, N.].: Prentice-Hall, 1974), pp. 3-20; ~i cruiea sa The hl1perafive
grabii de~at suma vom~eIor deja fonnate" COn LegitUmcy and Political Deliberation",
ofRespollsibility: III SearciJ ofan Eillies fortlle Technological Age, tra(1. de Hans Jonas
p.352)'.
..
.
."
.
eu colabOl(lrea lui David Hm (Chicago: University of Chicago Press, 1984). Vezi ~i Zyg18. Ve7i Manm, "On Legitimacy and Political Deliberation, p. 359; Benhablb, "Demunt Bauman, PostmodeJ11 Etllies (Oxford: Blackwell, 1993), in special p. 217 sq.
liberative Rationality and Models of Democratic Legitimacy", p. 33.
26. Pen1Ju distincpa dintre responsabilitatea fonnala ~i cea substanpala, vezi Jonas,
1~. hl aceasta pJivi.n~, putem avea rezerve fa~ de.proPlmeti~e, de altf~l reflectate
TIJC Imperative :)fRespollsjbilil}~ p. 90 sq. Vezi ~ Richard.T. Bernstein, ,,Rethinking Ressi movatoare, ale lui James Fishkill in vederea refonnci democratice. Fish~ ~ropune
pOl1sibili~l', Social Reseai'ch, 61.tt (1994) , pp. 833-852; Bernstein ofera 0 analizil percudezvoltarea "voluIilor de opinie deliberativa", in care un e~al1tion ~:e~rezentativ ~ ~unct
tmta a vittuJ:ilor ~i lim..itelor op~rei lui Jonas, a anali71i care a iniluentat descrierea Inea.
de vedere statistic dill populatie ar fi pus laolalta ~i i s-ru' pennite sa dlscute chestiulll spe27. Jonas, "Teclmology and ReRponsibility", p. 18; TIle Imperative ofResponsjbilitJ~
cifice pe 0 perioadii de timp ~xtil1sa. Voturile ar cauta sa creeze 0 fomla. direcm, participp. 21-22, 117-122.
pativii de democratie in cadrul unui grup de participanji care "ca un ffilcrocosmos statistic aI societiitii r~prezinta sau sustme deliberfuile intregului" (Democracy and Deli
beration p. 93)'. Astle1, voturile de opinie cleliberativa ar "asigura posibilitatea recrearu
conditiil~r societatii fata in fata intr-o maniera care ii serve~te dcmocrajiei in statul-natiune ia
lru'g~"
92-93). Dar, in afara presupunerii cii deliberfuile unui e:;;antion
~eprezentativ din p~nct ~e v~der~ sta~stic pot itlloc~ ~e~berfuile.~tre~~ui, de ce aI11
msista asa cum 0 tace Fishkin, ca deliberarea neceslta dialog fata m fata.
Asa Clml obselVa in mod just Joshua Cohen, "in absenta unci descrieri rea1iste ,
a function1ii adumirilor de cetateni, nu putem sa presuplmem cii mati ac\tmrui cu agende
deschlse vor produce in final vreo deliberare sau cii ele Ii vor incllraja pe participru* sa
se pJiveasca lmul pe celitlillt.('.a egali inu'-{j procedura deliberativa libera" G,Deliberation .
and Democratic LegitUllacy", p. 30).
21.penuu 0 u(ltaI'e adecvata a unora dintre chestiunile rielicate de folosiIile polentiale ale noilor tehnologii de comunicare pentru 0 ref0l111a democratica, vezi F. Cluisinpher Anterton, Teledemocracy: Can Tec1ulOlogy Protect DemoCJ-acy? (Newbury Park,
Calif.: Sage, 1987).
.
.
.
, .
22. VeziJilrgen Habennas, TIle.St11lC~wal TransfO~111alJon of the Puolic SpheJl AI~
Inquuy UltO a Category ot Bowgeols SocIety, trad. de nlOma: Burger cu aSlsten~ lw
FredeJick Lawrence (CambJidge: Polity Press, 1989), in speCial p: 1O? sq. .
23. Vezi in special ]i.irgen Habernlas, TIle TIle01Y of CommunIcative Action, ~ol. 1:
Reason alld the Ratiollalization olSociety, tract. de TIlOmas McCarthy (Canlbndge:
1.1
scara
(pp.
20.
..

(Thompson (1998) ) - Media & Modernitatea 2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

(Thompson (1998) ) - Media & Modernitatea 2 PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Polity Press

Editura ANTET pentru prezenta versiune 111 limba romana.

Jntl'oc/l/cere .................................................................... :....................................7

John B. Thompson (1998, [1995]): Media si modernitatea: o teorie

1. Comunic.are $i context social .................................................................... 15

2. Mass-media $i dezvoltarea societaplor moderne !.....................................47

Publicul nelocalizat: ascensiunea caracterului public mediat .........121

Tiparul a fast executat de tipografia

Umitele confrolului: gafele, scandalUJile ~i

5. Globalizarea comuniciJrii ......................................................................... 144

StT. Max Heberlin, nr. 677

ApaJitia rer-e]plor de comunicare g]obaUi ........................................... .146

Difuzarea globalizati, apropIierea localizati:

7. SineJe ~i experienta intr-o Jume mediata ...............................................198

8. Reillvelltarea caracte11Ilui public ............................................................225

Note ................................................................................................................. 253

o bogam literatura Cal'e trateaza despre dezvoltlliile recente din indusbiile

determinat din punct de vedere social al interpretluii, hermeneutica con-

v~r~e cu'op~ra etnografica recenta despre receptarea produselor mass-mc"- .

dla, 1mbogatmd-o ~ acela~i timp ~i facand-o sprijine resmsele unei traditii

COIDunicare $i context social

AcpUlle, putere ~i comunicare

prime, instnllnentele de produe?e (unelte, ma~ini, pamfmt, Chldiri etc.),

I;' aceeasi lUi:isura ca activitatea produetiva, coordonarea indivizi10r ~i coercit

~a. Indivizii sunt angajap constant in activitatea de a se exprima in forme

8i respectul acordate anumitor producatori sau mstitulii G,capital simbolic"}.

Tn producerea fonnelor simholiee ~i In transmiterea lor" celorlalti indivizii

forme de scrie{e - cele dezvoltate de surnetieni ~i de vechii egipteni in jl1~

viabilitatea comerciala a organiza\iilor mass-media depinde ~i de faptul ca

CUeva caracteristici ale.,comunicam in masii"

de-a face cu caracterul actual al activitalilor de receptare ~i eu modurile

trivit pentru noile tipun de retea de informape ~i de comunicare, care devin

Aceasta caractelistici a comuniciuii in mas~ are consecinte importante .

Toate formele simbolice, fie ~i doar in virtutea faptului ca sunt schimbate

Reordollarea spa{illll.li $i a timpului

vedere spa~allndepartate. in contrast cu concretetea lUi j,aici ~i aClUn", s-a

d~l~~e de forrnele s~bolice. mediate. Difuzarea produselor media ne da po-

slbj]l~te~. d~ ~ expenmenta mtr-un anumit sens ever$l1entele, de a-i obsel:va

pe cedalp ~~, l~ ~eneral, de a invata despre 0 lum~ care se extinde dincolo

unui viitor mai bun. Nopunea de pro~-es, elaborata in filosofiile ilwniniste

in acest capitol, am accentuat in cateva randwi importanta fC}-pluiui de

unui mesaj transmis de media uu este un fenomen static, de:finitiv fixat ~i

poate asigura un cadru narativ in care indivizii i~i repovestesc gandurile,

Giteva dimensiul1i inS.titu(iolla1e ale societatilor modeme

rela~i comerciale eu EI.ITopa. Metropole ea Amsterdam, ~i mai tarziu l.ondra,

111 caclrul unei retele de relatii comerciale care au dohandit 0 anvergura

tot mai mult mijloace efective de impozitare ~i de administrare, spIijinite pe

in faze1e timpurii ale fOlmfuii statului european, se creau de obicei aliante :

Ca ~i in cazul hartiei, tehnicile tipografice &au dezvoltat initial in China.

nu fusesera .aprobate inainte de

1)o\j.flux de date, schite, h3.r(i ~i teOlii, care puteau fi consult:lte, discutate ~i

Ascensiunea comertului Cl1 ~tiri

Publicatii1e peliodice de $tiri ~i informa~i au inceput sa apara in a doua

ca 1m domeniu al relatiilor economice pJivate care erau stabilite sub egida

dezbateIilor lui. Parlamentul a deveriit, de asemenea,.mai sensibil fata de ... '

el,- !=am In grabilso. 0 descIiere satisfacatoare a mi~carilor sociale populare

(2) Dintr-o perspec.tiva similara, putem pune Ia indoiaUi accentuarea

JOHN B. THOMPSON '

parea, eel pupn la prima vedere, asemanatoare eu tipul de "caracter public

D~i argwnentullui Habermas in privinta destinului sferei publice este i

Cresterea industriilor mass-media: 0 perspectivii de ansamblu

A9 vrea inchei acest capitol relieffind unele dintre tendintele centrale