Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
T Columna Dacică
T Columna Dacică
impresionant monument
ridicat vreodată în cinstea vreunei
victorii.
Columna Dacică
Inauguratã la Roma la 12 mai 113, a fost amplasatã
între Biblioteca Graeca si Biblioteca Latina. Cel care a
proiectat-o a fost arhitectul Apollodoros din Damasc.
Înãltimea, fãrã statuie, este de 39,83 m. Deasupra unui soclu
paralelipipedic cu latura de 5,48 m si înãltimea de 5,37 m si a
unei plinte în formã de cununã de lauri, se ridicã fusul
coloanei (înalt de 26,62 m), format din 18 tamburi din
marmurã de Carrara, un capitel doric si o bazã cilindricã
având rol de suport al statuii imperiale. Banda sculptatã se
întinde pe 200 m si reprezintã 125 de episoade din rãzboaiele
dacice (anii 101-102 si 105-106) în care apar aproximativ
2500 de figuri.
Invatatul german Th. Birt intuia la inceputul secolului nostru ca spirala sculptata
a Columnei trebuia sa constituie o ilustrare a acelor "Comentarii" pe care Traian,
imitandu-l pe Caesar, le scrisese despre razboaiele sale purtate impotriva Daciei. Textul
"Comentariilor" nu s-a pastrat, dar ilustratiile au ramas.
Spre deosebire de coloanele tardive de la Constantinopol, inchinate imparatilor Teodosiu
(sfarsitul sec. al IVlea) si Arcadiu (inceputul sec. al Vlea), columna Traiana nu e un
monument dedicat doar imparatului. Imaginile de pe ea proslavesc efortul colectiv al
armatei romane. Poate ca in proiectul initial, Columna nici nu trebuioa incununata de
statuia lui Traian. O moneda de bronz, datand din vremea celui de-al V-lea consulat al
imparatului (103-111), ne infatiseaza coloana, pe atunci in lucru, incununata de imaginea
unei acvile, inlocuite apoi cu figura lui Traian.
Imaginile raman totusi un cantec de slava inaltat soldatilor romani si
comandantului lor suprem, imparatul; cu toate acestea ele sunt strabatute de un
incontestabil respect fata de dacii invinsi intr-o lupta inegala.
Caracterul oficial, de curte, al Columnei, face din ea un act de propaganda pentru
Imperiu si pentru imparat. Bazandu-ne pe teoria conform careia reliefurile reprezinta
ilustratia Comentariilor lu Traian, este vizibil caracterul de de versiune oficila asupra
evenimentelor pe care il are Columna. Un exemplu in aceasta privinta il ofera felul in care
reiefurile oglindesc (sau, mai bine zis, nu oglindesc) pierderile romane din timpul
razboaielor. Intr-o singura scena apar soldati romani raniti - si atunci din trupele auxiliare,
si nu din legiuni. In timp ce Dio Cassius spune despre lupta de la Tapae ca a fost atat de
sangeroasa, incat insusi Traian a trebuit sa-si rupa vesmintele pentru a face ranitilor
pansamente, nici un soldat roman mort sau ranit nu apare in scena care zugraveste (dupa
parerea aproape unanima!) aceasta batalie.
Semnificativa este si contradictia, observata de E. Petersen, intre textul lui Dio
Cassius, principala sursa literara, si reliefurile Columnei in ceea ce priveste inceputul
razboiului din 105-106. Autorul antic spune ce Decebal nu respecta conditiile pacii
impuse de romani in anul 102: strangea arme, primea dezertori din armata imperiala,
ridica fortarete noi, trimitea soli la popoarele vecine in vederea incheierii unei coalitii
antiromane, devasta tinuturile celor care i se impotriveau si ocupase un teritoriu
apartinand sarmatilor iazygi. Afland toate acestea,Senatul l-a declarat a doua oara pe
Decebal dusman al Romei, iar Traian a luat personal conducerea operatiunilor militare.
Columna, spre deosebire de Dio Cassius, nu infatiseaza aceste incalcari ale conditiilor
pacii de catre Decebal, ci ni-i prezinta pe daci atacand cateva fortarete romane si
deschizand astfel ostilitatile. E greu de crezut ca lui Dio Cassius i-ar fi putut scapa un fapt
de o asemenea importanta; contradictia dintre imaginile Columnei si izvorul literar se
explica prin caracterul oficial si, deci nu totdeauna exact, al imaginilor de pe Coloana.