Teste Forma Aprobata

TESTE PENTRU EVALUAREA
COMPETENTELOR PROFESIONALE
CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
VALABILE PENTRU
SCOLILE POSTLICEALE SANITARE DIN
JUDETUL PRAHOVA
ANUL 2013
SCOALA POSTLICEALA SANITARA DR. DINU CAMPINA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA FEG PLOIESTI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA LOUIS PASTEUR CAMPINA
SCOALA POSTLICEALA SANITARA REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIESTI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. APOSTOL ANDREI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. VASILE CEL MARE PLOIESTI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA THOMA IONESCU PLOIESTI
MODULUL 13- BAZELE TIINEI NURSING-ULUI

TESTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau
adevarat sau cu F fals .
1. Datele necesare cunoaterii pacientului se obtin numai prin interviu.
2. Interviul este un instrument care permite personalizarea ngrijirilor.
3. Obsrevaia, ca metod de culegere a datelor, determin antrenarea tuturor simurilor.
4. Analiza i interpretarea datelor, a doua etap a procesului de ngrijire, presupune
formularea diagnosticului de ngrijire.
5. Planificarea ngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor i a interveniilor ce vor fi aplicate
n ngrijirea pacientului.
6. Pentru aplicarea interveniilor de ngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, ali
membri ai echipei de ngrijire.
7. n timpul aplicrii interveniilor de ngrijire asistenta medical se concentreaz numai
asupra tehnicii pe care o execut.
8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacii ale pacientului ce pot aprea n cursul ngrijirii.
9. Evaluarea ngrijirilor este o judecat a progresului pacientului n raport cu interveniile
aplicate.
10. Evaluarea ngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de ngrijire.
TESTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane
1
Manifestare de
A
orienteaz asistenta spre intervenii autonome
independen
2
Problem de
B
flexie/extensie
dependen
3
Surs de dificultate
C
orienteaz practicianul spre tratament medical
4
Diagnostic de ngrijire
D
alimentaie inadecvat prin deficit
5
Diagnostic medical
E
alterarea parenchimului renal
B. Asociati notiunile din cele doua coloane
1
Culegerea datelor
A
analiza rezultatului obinut
2
Analiza i interpretarea B
observaia, interviul
datelor
3
Planificarea ngrijirilor
C
utilizarea planului de intervenii elaborate
4
Executarea ngrijirilor
D
elaborarea diagnosticului de ngrijire
5
Evaluarea
E
stabilirea obiectivelor i a mijloacelor de realizare
a obiectivelor
TESTUL III
Indicati raspunsurile corecte
1. Asistenta medical este profesionista
care:
a. respect fiina uman ca entitate
bio-psiho-social n interrelaii cu
mediul nconjurtor, cu valorile i
principiile sale de via;
b. acord ngrijiri ntr-un mediu

terapeutic securizant;
c. realizeaz cu familia i aparintorii
o relaie funcional de
colaborare.
2. Pregtirea pluridisciplinar a asistentei
presupune:
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
a. pregtire social, tehnic;

b. nsuirea componentelor de baz i
a atitudinilor potrivite fa de
pacient;
c. pregtire comportamental.
Asistenta medical:
a. rspunde de propria ei activitate, de
practica ei;
b. supravegheaz ngrijirile auxiliare i
pregtirea elevilor;
c. ambele.
Responsabilitile care definesc
direciile importante, descrise de,,
Codul pentru asistentele medicale"
sunt:
a. promovarea sntii;
b. prevenirea mbolnvirilor;
c. restabilirea sntii;
d. nlturarea suferinei.
Nursa generalist presupune:
a. o pregtire pluridisciplinar;
b. nsuirea competenelor de baz i
nu numai cunotinele;
c. s aib cunotine de psihologie;
d. s aib atitudine pozitiv fa de
pacient i familia sa ;
e. s aib capacitate de empatie.
Fenomenele urmrite de asistenta
medical sunt reaciile :
a. individuale ;
b. familiale ;
c. de grup.
Funciile asistentei medicale sunt de
natur :
a. independent;
b. dependent;
c. interdependent.
Funcia asistentei medicale, de natur
independenta, presupune:
a. stabilirea relaiilor de ncredere cu
persoana ngrijit i cu
aparintorii;
b. aplicarea metodelor de observaie,
de tratament sau de readaptare;
c. promovarea unor condiii mai bune
de via i sntate.
Funcia asistentei medicale, de natur
dependenta, presupune:
a. observarea, la pacient a
modificrilor produse de boal sau
tratament;
b. asigurarea ingrijirilor de confort;

c. actiuni de rezolvare a problemelor
psihosociale.
10. Funcia asistentei medicale, de natur
interdependenta, presupune:
a. actiuni de depistare a tulburrilor de
ordin fizic, psihic sau social;
b. aciuni de educaie pentru sntate;
c. actiuni de rezolvare a problemelor
psihosociale.
11. Funciile specifice asistentei medicale
i care se regsesc in cadrul funciilor de
natur independent, dependent i
interdependent sunt:
a. funcia profesional;
b. funcia educativ;
c. funcia economic;
d. funcia de cercetare.
12.Elementele de competen pentru
practicarea unor ngrijiri de calitate
constau n:
a. cunoaterea unui model de ngrijire
(nursing);
b. cunotine acumulate i cunoaterea
demersului tiinific;
c. cunoaterea pacientului.
13. Cadrul conceptual al ngrijirilor
cuprinde urmtoarele elemente:
a. scopul profesiei i beneficiarul ei;
b. rolul asistentei medicale;
c. natura interveniilor aplicate
beneficiarului i consecinele
acestor intervenii.
14. Cunotinele nsuite de asistent n
procesul educativ sunt de natur:
a. tiinific, tehnic, relaional;
b. etice, legislative;
c. ambele.
15. Demersul tiinific al ngrijirilor
constituie pentru asistent:
a. un instrument de investigaii,
analiz;
b. un instrument de planificare i
evaluare a ngrijirilor;
c. un scop n sine.
16. Relaia asistent-pacient reprezint un
proces bazat pe:
a. ncredere, demnitate, respect;
b. comunicare afectiv, colaborare;
c. aplicarea sarcinilor care nu-i
depaesc limitele de competen.
17. Empatia calitate esenial n

nursing, se definete ca fiind:
a. identificarea asistentei cu persoana
ngrijit;
b. transpunerea ,,n pielea pacientului"
pentru a-i nelege problemele,
fr a pierde condiia ,, ca i cum";
c. identificarea total psihic, afectiv
cu persoana ngrijit.
18. Funciile autonome ale asistentei
medicaleconstau n:
a. asigurarea confortului fizic i psihic
al pacientului;
b. administrarea medicaiei;
c. stabilirea relaiilor de ncredere cu
pacientul i aparintorii;
d. transmiterea de informaii i
nvminte pacientului pentru
pstrarea sntii.
19. Rolul asistentei medicale este:
a. s asigure ngrijirea pacientului
numai n raport cu indicaiile
medicului;
b. s ajute persoana bolnav s-i
recapete sntatea;
c. s suplineasc persoana bolnav
pentru satisfacerea nevoilor sale.
20. Asistenta trebuie s ofere o orientare
real unui pacient internat prin:
a. luarea deciziilor n numele
pacientului;
b. ignorarea pacientului care nu
vorbete clar;
c. oferirea de informaii pentru
orientarea pacientului n timp i
spaiu;
d. apostrofarea pacientului
necooperant.
21. n elaborarea unui cadru conceptual
privind ngrijirile, orientarea nou este
ctre:
a. ngrijiri centrate pe sarcini;
b. ngrijiri centrate pe persoana
ngrijit;
c. ambele.
22. Scopul ngrijirilor dup modelul
conceptual al Virginiei Henderson este:
a. pstrarea independenei individului
n satisfacerea nevoilor sale;
b. suplinirea individului n ceea ce nu
poate face singur;
c. ambele.
23. Nursingul, ca parte integrant a
sistemelor de sntate cuprinde:
a. promovarea sntii i prevenirea
mbolnvirilor;
b. ngrijirea persoanelor bolnave;
c. promovarea sntii, prevenirea
mbolnvirilor, ngrijirea
persoanelor bolnave fizic i psihic,
precum si a persoanelor
handicapate, in orice tip de unitate
sanitar.
24. Modelul conceptual al ngrijirilor dup
Virginia Henderson precizeaz:
a. individul este un tot;
b. individul este un tot prezentnd 14
nevoi fundamentale;
c. individul este un tot prezentnd 14
nevoi fundamentale pe care
trebuie s i le satisfac.
25. Modelul de nursing privind
autongrijirea este elaborat de:
a. Dorotheea Orem;
b. Carista Roy;
c. Nancy Roper.
26. Clasificarea nivelurilor de dependen
(I-IV) se face n funcie de:
a. punctajul obinut actualiznd
satisfacerea fiecrei nevoi;
b. durata problemelor actuale;
c. apariia problemelor poteniale.
27. Procesul de ngrijire reprezint:
a. metod care permite acordarea
ngrijirilor;
b. un mod tiinific de rezolvare a
problemelor pacientului pentru a
rspunde nevoilor sale fizice,
psihice sau sociale;
c. un mod de asigurare n serie a
ngrijirilor acordate pacientului.
28. Interviul reprezint:
a. forma special de interaciune
verbal;
b. metod de culegere a datelor
variabile i stabile;
c. instrument de personalizare a
ngrijirilor.
29. Abilitile asistentei medicale pentru a
facilita un interviu sunt:
a. capacitatea de a formula ntrebri
inchise sau deschise;
b. capacitatea de a evalua obiectiv

observaiile i de a le sintetiza;
c. disponibilitatea de ascultare activ a
pacientului i de a-l readuce la
subiect;
d. disponibilitatea de a comenta cu
pacientul datele obinute.
30. Aezai n ordine etapele procesului
de ngrijire:
a. culegerea datelor assesmentul;
b. planificarea ngrijirilor;
c. analiza i interpretarea datelor;
d. evaluarea rezultatelor;
e. implementarea planului.
31. Componentele eseniale ale unui
model conceptual sunt:
a. postulatele;
b. valorile;
c. elementele.
32. Postulatele sunt:
a. suportul teoretic i tiinific al
modelului conceptual;
b. enunuri pentru susinerea altor
enunuri;
c. recunoscute i acceptate (nu trebuie
demonstrate).
33. Modelul Virginiei Henderson este
susinut de urmtoarele valori:
a. asistenta posed funcii care sunt
proprii;
b. cnd asistenta preia din rolul
medicului, ea cedeaz o parte din
funciile sale unui personal
necalificat;
c. socientatea ateapt un serviciu
din partea asistentelor, pe care nu
poate s-l primeasc de la nici un alt
personal.
34. Dificultile ntlnite la pacient sunt
cauzate de o lips:
a. de for;
b. de voin;
c. de for, de voin, de cunotine.
35. Independena n satisfacerea nevoilor
fundamentale e reprezentat de:
a. satisfacerea unei nevoi
fundamentale prin aciuni proprii;
b. satisfacerea unei nevoi
fundamentale cu ajutorul altei
persoane;
c. satisfacerea uneia sau mai multor

nevoi fundamentale prin aciuni
proprii n funcie de gradul de
cretere i dezvoltare al persoanei.
36. Manifestarea de dependen este:
a. semn observabil care permite
identificare strii de dependen;
b. incapacitatea persoanei de a-si
satisface una din nevoile sale
fundamentale;
c. lipsa de cunotine a persoanei
asupra modului n care s-i
satisfac nevoile fundamentale.
37. Problema de dependen este definit
ca:
a. semn observabil defavorabil n
starea pacientului;
b. schimbare defavorabil de ordin
biopsihosocial n satisfacerea unei
nevoi fundamentale care se
manifest prin semne observabile;
c. nesatisfacerea unei nevoi
fundamentale prin aciuni proprii;
38. Pacientul poate sa prezinte
urmtoarele forme de depenten:
a. actual, potenial;
b. descrescnd, permanent;
c. ambele.
39. Sursele de dificultate pot fi cauzate
de:
a. factori de ordin fizic, psihologic,
social, spiritual ;
b. factori legai de insuficiente
cunotine ;
c. ambele.
40. Sursele de dificultate de ordin fizic
cuprind :
a. toate obstacolele fizice de natura
intrinsec;
b. toate obstacolele fizice de natura
extrinsec;
c. toate obstacolele fizice de natura
intrinsec sau extrinsec ce
influeneaz negativ satisfacerea
uneia sau mai multor nevoi
fundamentale.
41. Sursele de dificultate de ordin social
cuprind problemele generate persoanei n
raport cu:
a. anturajul su;
b. partenerul de via;
c. familia sa;
d. prientenii;
e. colegii de munc.
42. Cunoaterea pacientului presupne:
a. cunoaterea deficienelor
pacientului;
b. cunoaterea ateptrilor acestuia n
ce privete ngrijirea, sntatea i
spitalizarea sa;
c. cunoaterea propriilor resurse
pentru a face fa nevoilor de
sntate.
43. Mijloacele principale cele mai
eficace de a obine informaiile
dorite despre pacient sunt:
a. observarea pacientului;
b. interviul pacientului;
c. consultarea surselor secundare.
44. Elementele de evitat n utilizarea
observaiei sunt:
a. subiectivismul;
b. judeci preconcepute;
c. rutina i superficialitatea:
d. lipsa de concentraie i continuitate.
45. Interviul:
a. este o form de interaciune verbal
ntre asistent i pacient;
b. permite depistarea nevoilor
nesatisfcute ale persoanei;
c. este un instrument de personalizare
a ngrijirilor.
46. Pentru ca datele culese s poat
orienta asistenta spre intervenii
individualizate este important ca ele s fie:
a. analizate;
b. interpretate;
c. analizate i interpretate.
46. Dificultatea n alaniza i
interpretarea datelor provine din:
a. numarul mare de date culese,
varietatea surselor de informaii;
b. caracterul schimbtor al unui
numr mare de date;
c. subiectivitatea persoanei care
culege datele.
47. Diagnosticul de ngrijire cuprinde:
a. descrierea procesului patologic;
b. enunul problemei de dependen, a
sursei de dificultate i a
manifestrii de dependen;
c. enunul manifestrii de dependen.
48.
Diagnosticul de ngrijire poate fi:

a. actual;
b. potenial;
c. posibil.
49. Prima parte a diagnosticului de
ngrijire const n:
a. enunul problemei;
b. enunul sursei de dificultate;
c. ambele.
50. Diagnosticul de ngrijire:
a. orienteaz asistenta spre intervenii
autonome; ine cont de problema
de sntate n sine a pacientului;
b. orienteaz practicianul spre
tratament.
51. Planificarea ingrijirilor, a treia etap
a procesului de ingrijire, presupune:
a. stabilirea unui plan de intervenie;
b. prevederea etapelor i a mijloacelor
de desfurare;
c. prevederea precauiilor care trebuie
luate.
52. Planul de intervenie :
a. ine cont i de prescripiile medicale;
b. cuprinde dou componente:
obiectivele i interveniile;
c. nu ine cont de toate sursele de
informaie.
53. Planul de intervenie permite
asistentei medicale :
a. s judece urgenele i importana
problemelor de dependen ;
b. s decid prioritile de respectat n
cursul unei zile de munc;
c. ambele.
54. Obiectivul de ngrijire poate fi definit
astfel:
a. descrierea comportamentului pe
care l ateptm de la pacient;
b. activitatea pe care asistenta i
propune s o ndeplineasc;
c. ambele;
55. Obiectivul de ingrijire vizeaz:
a. atitudinea;
b. comportamentul sau aciunea
pacientului nsui;
c. ambele.
56. Obiectivele de ngrijire se
elaboreaz pe baza sistemului
SPIRO:
a. specificitate, performan, realism;
b. idividualizare;
c. implicare, observabilitate.
57. Pentru a fi aplicabil, obiectivul
trebuie s fie realist:
a. din punct de vedere al capacitii
persoanei;
b. din punct de vedere al abilitii i
disponibilitii asistentei pentru a-l
ajuta s ating obiectivul;
c. ambele.
58. Pentru fiecare problem de
dependen se pot formula:
a. un obiectiv;
b. mai multe obiective;
c. unul sau mai multe obiective.
59. Obiectivele pot fi formulate pe
termen:
a. scurt;
b. mediu;
c. lung.
60. Asistenta care ntocmete planul de
ngrijire trebuie s se gndeasc la
intervenii care:
a. rspund nevoilor specifice ale
pacientului;
b. conduc la realizarea obiectivelor;
c. ambele.
61. Interveniile trebuie s fie:
a. novatoare, personalizate;
b. observabile, msurabile
(evaluabile);
c. ambele.
62. Pentru ca interveniile s fie
evaluabile trebuie:
a. s indice la ce or, n care moment
al zilei i la ce interval, pe ce
durat;
b. s aibe performan maxim;
c. s se aplice o singur dat, s nu fie
repetabile.
63. Aplicarea ngrijirilor:
a. este strns legat de planificarea
ngrijirilor;
b. are ca scop s ajute pacientul s-i
menin sau s-i recapete
independena su orice alt nivel de

independen;
c. ambele.
64. Realizarea interveniei reiese din
evaluarea strii pacientului:
a. nainte de intervenie;
b. nainte, n timpul i dup
intervenie;
c. dup intervenie.
65. n formularea interveniei se va
indica:
a. cui se adreseaz aciunea;
b. orarul;
c. natura aciunii cu verb activ,
observabil, msurabil;
d. semntura asistentei care planific,
execut ngrijirile;
e. toate.
66. In executarea ngrijirilor se implic:
a. pacientul;
b. asistenta medical;
c. echipa de ngrijire;
d. familia.
67. Fiecare plan de ngrijire va fi
completat cu:
a. intervenii constante;
b. elemente de supravegheat;
c. intervenii cu rol delegat.
68. n munca sa pentru pacient,
asistenta trebuie s comunice cu el
n multiple circumstane:
a. cnd acesta ajunge la spital;
b. cnd se face interviul pentru
culegerea datelor;
c. cnd se execut ngrijirile zilnice.
69. Evaluarea ngrijirilor:
a. este o condiie absolut a calitii
ngrijirilor;
b. trebuie s se fac cu regularitate, la
diverse intervale;
c. aduce o apreciere asupra
progresului pacientului n raport cu
interveniile asistentei medicale.
BAREM CORECTARE - BAZELE TIINEI NURSING-ULUI

NR.
NTREBARE
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
RASPUNS
F
A
A
A
A
A
F
A
A
F
A
1
2
3
4
5
d
e
a
c
1
2
3
4
5
b
d
e
c
a
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
TESTUL I - ADEVRAT / FALS

BIBLIOGRAFIE
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
TESTUL II- ASOCIERE
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri
corespunztoare nevoilor fundamentale, L.
Titirc, 2002
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
TESTUL III- INTREBRI TIP GRIL
a,b,c
a,b,c
c
Titirc, 2002
a,b,c,d
idem
a,b,c,d,e
idem
a,b,c
idem
a,b,c
idem
a,c
idem
a
idem
a,b,c
idem
a,b,c,d
idem
a,b
a,b,c
c
a,b
a,b
NR.
PAGIN
23
23
23
24
24
24
24
24
24
24
33-34
33-34
33-34
33-34
59
38
38
38
38
38
7
7
14
14
14
14
16
16
16
17
17
8
8
8
8
8
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
b
a,c,d
b,c
c
b
c
c
c
a
a
b
a,b,c
a,b,c
a,c,b,e,d
a,b,c
32
33
34
35
36
37
38
a,b,c
a,b,c
c
c
a
b
c
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
c
c
a,b,c,d,e
a,b,c
a,b,c
a,b,c,d
a,b,c
c
a,b,c
b
a,b,c
a
a
a,b,c
a,b
c
a
c
a,b,c
c
c
a,b,c
c

Titirc, 2002
idem
idem
idem
Titirc, 2002
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
10
8
21
21
21
21
22
21
21
23
23
22
23
23
23
27
27
28
28
22
22
22
35
36
30
36
40
41
41
42
48
48
52
53
52
59
60
60
60
60
61
62
62
64
64
65
62
63
64
65
66
67
68
69
70
c
a
c
b
e
a,b,c,d
a,b,c
a,b,c
a,b,c
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
65
65
66
66
66
66
68
70
72
11
MODULUL 14 : FIINTA UMANA SI NURSING-UL

TESTUL I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
Respiratia este influentata de postura, somn,exercitiul fizic;

Respiratia la copii este tip costal superior.
Apneea reprezinta accelerarea respiratiei.
Cianoza este un semn grav,care arata lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor.
Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.
Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.
Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.
Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.
Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h.
Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.
Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.
Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.
Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod
independent.
Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile.
Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.
In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi
valori.
Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.
Climatul influenteaza temepratura corpului.
Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului
intre 370- 380C.
Copilul febril poate prezenta convulsii.
In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.
Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.
Escarele sunt distrugeri fisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala.
Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura..
TESTUL II
1
2
3
4
5

Subfebrilitate
A
Afebrilitate
B
Febra ridicata
C
Hiperpirexie
D
Febra moderata
E

1
Tulburari calitative ale urinei
2
Tulburari de emisie urinara
3
Tulburari cantitative ale urinei
4
Independenta in a se misca
5
Dependenta in a se misca
A
B
C
D
E
12
36-370C
38-390 C
37-380 C
Peste 400 C
39-400C
Poliurie
Hematurie
Polakiurie
Atrofie musculara
Miscari de flexie si extensie
C. Asociati notiunile din cele doua coloane

1
Alterarea vocii
2
Alterarea tegumentelor
3
Eliminare inadecvata
4
Limitarea miscarilor
5
Alimentatie inadecvata in deficit
A
B
C
D
E
Escare
Vomica
Disfonie
Anorexie
Anchiloza
TESTUL III
1. Frecventa respiratiei la persoana
adulta este:
a) 14-16 respiratii/min;
b) 16-18 respiratii/min;
c) 18-22 respiratii /min.
2. Concentratia O2 in aerul inspirat este:
a) 21%;
b) 15-16%;
c) 24%.
3. Hipoxia reprezinta :
a) scaderea cantitatii de O2 in sange;
b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI;
c) scaderea cantitatii de O2 in sange.
4. Respiratia este influentata de postura
persoanei si este favorizata de:
a) pozitia ortostatica si sezand;
b) pozitia sezand si clinostatica;
c) pozitia decubit lateral.
5. Declansarea hemoptiziei este
precedata de :
a) senzatie de caldura
retrosternala,jena respiratorie;
b) senzatie de voma;
c) varsatura.
6. Eliminarea sangelui provenind din
arborele bronsic se defineste ca:
a) hematemeza;
b) hemoptizie;
c) hematurie.
7. Factorii biologici care influenteaza
pulsul sunt:
a) varsta, alimentatia,inaltimea
corporala;
b) emotiile si plansul;
c) varsta.
8. Pulsul dicrot se manifesta astfel:
a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale;
b) se percep doua pulsatii,una

puternica, alta slaba, urmata de pauza;
c) pulsatii abia perceptibile
9. In starile de hipertermie nevoile
energetice ale organismului cresc cu:
a) 20-30%;
b) 13% pentru fiecare grad de
temperatura peste 370 C;
c) 10%.
10.Tulburarile de mictiune sunt:
a) poliuria,oliguria,disuria;
b) anuria,polachiuria,nicturia;
c)
nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,incon
tinenta urinara.
11. Incontinenta urinara reprezinta:
a) incapacitatea vezicii urinare de a-si
goli continutul;
b) eliminarea inconstienta,involuntara
a urinei;
c) mictiuni incoluntare nocturne.
12. Globul vezical este o formatiune
tumorala:
a) suprapubiana,dura,mobila la
palparea bimanuala;
b) ovala,elastica,localizata in
hipogastru;
c) suprapubiana,intens dureroasa la
palpare,aderenta la peretele
abdominal anterior.
13. Hipostenuria reprezinta:
a) urina in sange;
b) urina cu densitate scazuta sub
1010;
c) urina in cantitate redusa/24h.
14. Varsaturile alimentare cu continut
vechi sunt manifestari de dependenta
intalnite in:
13
a) stenoza pilorica;
b) la gravide;
c) in colecistite.
15. Vomica reprezinta:
a) varsatura cu continut alimentar;
b) eliminarea unor colectii de puroi
sau exsudat din caile respiratorii;
c) varsatura fecaloida.
16. Hemoragiile menstruale prelungite se
numesc:
a) menoragii;
b) oligomenoree;
c) hipermenoree.
17. Nevoia de somn la persoana adulta
sanatoasa este de:
a) 7-9h/24h;
b) 12-14h/24h;
c) 6-8h/24h.
18. Prin masurarea temperaturii in
cavitatile inchise valorile ei pot creste
cu:
a) 0,8- 10C;
b) 0,5- 0,80C;
c) 0,3- 0,50C.
19. Subfebrilitatea reprezinta:
a) scaderea temperaturii corporale
sub 360C;
b) mentinerea temperaturii intre 37 si
0
38 C;
c) mentinerea temperaturii intre 38 si
390 C.
20. Starea de hipotermie este
determinata de:
a) pierderea excesiva de caldura;
b) cresterea arderilor din organism;
c) intensificarea metabolismului.
21. Pacientul cu hipertermie prezinta:
a) tegumente palide;
b) frisoane,piele calda,rosie;
c) ambele.
22.Echilibrul intre termogeneza si
termoliza - homeotermia se realizeaza
prinmecanisme fizice:
a)
evaporarea,radiatia,conductia,convectia;
b) vasodilatatia,vasoconstrictia;
c) reducerea proceselor metabolice
din organism.
23. Factorii biologici care influenteaza
satisfacerea nevoii de a se imbraca si
dezbraca sunt:
a) clima, emotiile,cultura,credinta;
b) varsta, activitatea,cultura;
c) varsta,activitatea,talia,statura.\
24. Functiile pielii sunt:
a) de protectie si termoreglare,de
depozit,de excretie;
b) de absorbtie,de respiratie;
c) toate.
25. Alterarea integritatii pielii si
mucoaselor se manifesta prin:
a)escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,esc
are;
b) alopecie;
c) vitiligo.
26.Urmatoarele manifestari de
dependenta sunt la nivel senzorial,in
afara de:
a) hipoacuzie,anosmie;
b) paralizie;
c) cecitate,hipoestezie.
27.Afazia este manifestarea comunicarii
ineficiente care priveste:
a) scaderea masei musculare;
b) tulburarea sensibilitatii pielii;
c) incapacitatea de a pronunta
cuvintele.
28. Amnezia reprezinta:
a) tulburarea memoriei;
b) tulburare de gandire;
c) tulburare de perceptie.
29. Hemiplegia se defineste ca pierderea
totala a functiei motorii a:
a) membrelor inferioare;
b) unei jumatati laterale a corpului;
c) unui membru.
30. Coma este o pierdere totala sau
partiala a:
a) constientei;
b) constientei cu alterarea functiilor
vegetative;
c) a constientei, mobilitatii
sensibilitatii cu conservarea celor mai
importante functii vegetative.
31. Pacientul cu comunicare ineficienta
la nivel afectiv se poate manifesta
prin:
a) agresivitate, euforia,egocentrism;
b)fobie,apatie;
c) disartrie,dislalie.
32. Pacientul care-si satisface autonom
nevoia de recreere prezinta
14
urmatoarele manifestari de
independenta:
a) satisfactie,placere;
b) destindere, amuzament;
c) ambele.
33.Frecventa respiratiei variaza in functie
de:
a) varsta, sex;
b) pozitie,temperatura mediului
ambiant;
c) starea de veghe sau somn.
34. Dispneea Kussmaul este:
a) o respiratie in patru timpi, o
inspiratie profunda urmata de o
scurta pauza si o expiratie scurta,
zgomotoasa, dupa care urmeaza o
alta pauza scurta;
b) o respiratie accelerata;
c) o perturbare ritmica si periodica a
respiratiei.
35. Dispneea Cheyne- Stockes este:
a) o respiratie accelerata;
b) o perturbare ritmica si periodica a
respiratiei;
c) o respiratie cu amplitudini
crescande pana la maximum si apoi
scazand pana la apnee, ce dureaza
10-20 secunde.
36. In obstructia cailor respiratorii
pacientul prezinta urmatoarele
manifestari de dependenta, cu
exceptia:
a) respiratie dificila pe nas;
b) secretii nazale abundente;
c) respiratie ritmica.
37. Pulsul este influentat de urmatorii
factori biologici, cu exceptia:
a) varsta;
b) emotiile;
c) inaltimea corporala.
38. Factorii care determina tensiunea
arteriala sunt;
a) debitul cardiac;
b) forta de contractie a inimii;
c) elasticitatea si calibrul vaselor.
39. Factorii biologici care influenteaza TA
sunt urmatorii, cu exceptia:
a) varsta;
b) activitatea;
c) climatul.
40. Valoarea normala a TA la adult este:
a) 100-200 max;60-75 mm Hg min;

b) peste 150max;peste 90mm Hg
min;
c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min.
41. Urmatoarele manifestari de
dependenta reprezinta tulburari de
emisie urinara, cu exceptia:
a) polakiuria;
b) disuria;
c) hematuria.
42. Izostenuria reprezinta:
a) densitatea crescuta a urinei (urina
concentrata);
b) densitate mica a urinei (urina
diluata);
c) urina cu densitate mica ce se
mentine in permanenta la aceleasi
valori, indiferent de regimul
alimentar.
43. Ischiuria reprezinta:
a) incapacitatea vezicii urinare de asi elimina continutul;
b) eliminarea urinei cu durere si cu
mare greutate;
c) senzatie de mictiune frecventa.
44. Deformarile coloanei vertebrale se
pot manifesta astfel:
a) cifoza,lordoza,scolioza;
b) lordoza,genu varum;
c) cifoza,lordoza.
45. Obiectivele asistentei medicale in
ingrijirea pacientului care
expectoreaza urmaresc:
a) pacientul sa nu devina sursa de
infectie nosocomiala:
b) pacientul sa aiba caile respiratorii
permeabile;
c) pacientul sa beneficieze de
microclimat optim.
46. Pacientul care satisface nevoia de
recreere prezinta ca manifestari de
independenta :
a) destindere,satisfactie ;
b) plictiseala ;
c) placere,amuzament.
47.La adult temperatura normala a
corpului masurata in axila este :
a) 36,1- 37,80 C;
b) 36- 370 C;
c) 36,3- 36,50 C
15
48.Temperatura cea mai crescuta a

corpului se inregistreaza:
a) dimineata intre orele 3.00-5.00;
b) la pranz intre orele 12.00-14.00;
c) seara intre orele 20.00-23.00.
49.Pentru cresterea temperaturii la nounascut , se pot folosi:
a) termoforul;
b) paturile calde;
c) impachetari cu parafina.
50. In planul de nursing al bolnavului cu
hipertermie,se va evalua zilnic;
a) temperatura corporala;
b) scaunul;
c) aspectul tegumentelor.
51. Anxietatea reprezinta:
a) stare de neliniste, disconfort;
b) stare de incetinire a gandirii;
c) pierderea memoriei.
52.Bolnavul care comunica ineficient la
nivel afectiv prezinta:
a) agresivitate;
b) atitudine receptiva si de incredere
in alte persoane;
c) fobie.
53.Paraplegia se defineste ca pierderea
totala a fortei musculare motorii:
a) a jumatatii drepte a corpului;
b) a membrelor inferioare;
c) a unui singur membru.
54. Manifestarile de independenta
privind comunicarea pacientului
sunt:
a) expresia nonverbala;
b) functionarea normala a organelor
de simt;
c) reactiile afective in exces.

55. Frustrarea reprezinta:
a) de sensibilitate a pielii;
b) conditia de individ refuzat sau a-si
refuza satisfacerea unei nevoi;
c) incapacitatea de a pronunta
cuvintele.
56. Enurezisul este:
a) pierdere de urina in timpul noptii;
b) pierderea involuntara de urina in
timpul noptii la copii peste 3 ani;
c) inversarea raportului dintre
numarul mictiunilor emise ziua fata
de cele emise noaptea.
57. Hipostenuria reprezinta densitatea
urinei:
a) normala;
b) crescuta;
c) scazuta.
58. Anuria reprezinta:
a) absenta urinei in vezica;
b) scaderea cantitatii de urina;
c) eliminarea urinei cu dificultate.
59. Poliuria reprezinta:
a) mictiuni frecvente in cantitati mici;
b) eliminarea unei cantitati mai mari
de 2500ml;
c) sete exagerata.
60. Vomica este:
a) varsatura alimentara;
b) senzatie de varsatura;
c) eliminarea unei colectii masive de
puroi,sau exsudat din caile
respiratorii.
16
BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINTA UMANA SI NURSING

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR.
RASPUNS
BIBLIOGRAFIE
INTREBARII
1
A
L Titirca Ghid de nursing 1998 Ed. Viata
Medicala Romaneasca
2
F
Ghid de nursing
3
F
Ghid de nursing
4.
A
Ghid de nursing
5
F
Ghid de nursing
6
A
Ghid de nursing
7
F
Ghid de nursing
8
F
Ghid de nursing
9
A
Ghid de nursing
10
A
Ghid de nursing
11
F
Ghid de nursing
12
A
Ghid de nursing
13
A
Ghid de nursing
14
F
Ghid de nursing
15
A
Ghid de nursing
16
A
Ghid de nursing
17
F
Ghid de nursing
18
A
Ghid de nursing
19
A
Ghid de nursing
20
F
Ghid de nursing
21
A
Ghid de nursing
22
F
Ghid de nursing
23
F
Ghid de nursing
24
A
Ghid de nursing
25
A
Ghid de nursing
TESTUL II- ASOCIERI
A
1
C
Ghid de nursing
2
A
Ghid de nursing
3
E
Ghid de nursing
4
D
Ghid de nursing
5
B
Ghid de nursing
B
Ghid de nursing
1
B
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
17
NR. PAGINA
109
109
109
109
109
145
145
145
145
145
145
145
159
159
159
159
186
186
186
186
186
186
196
196
196
183
183
183
183
183
159
12
2
3
4
5
C
1
2
3
4
5
C
A
E
D
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
b
a
b
a
a
b
a
b
b
c
b
b
b
a
b
a
a
c
b
a
b
a,b
c
c
a
b
c
a
b
c
a,b
c
a,b,c
a,c
b,c
c
b
C
A
B
E
D
Medicala Romaneasca,
idem
idem
idem
idem
idem
L titirca Ghid de nursing 1996
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
TESTUL III GRILA
1150 teste nursing-cap.1.2
18
12
12
12
12
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
a,b,c
c
c
c
c
a
a
a,b,c
a,c
b
c
a,b
a,c
a
a,c
b
a,b
b
b
c
a
b
c

L Titirca Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
19
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
187
187
187
187
215
215
215
216
221
146
146
146
146
146
MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAII

TESTUL I
1. EKG, exploreaz activitatea bioelectronic produs de inim i vase.
2. Oxigenoterapia se utilizeaz n toate formele de insuficien respiratorie dup
permeabilizarea cilor respiratorii.
20
3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul.

4.Ritmul rapid de administrare a soluiilor poate determina accidente
grave,stop cardiac.
5. Cistoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare.
6.Splarea minilor este cea mai important procedur pentru prevenirea infeciilor.
7. Acele i instrumentele ascuite trebuie depozitate n containere dure
dup utilizare
8. Dup execuia unei proceduri mnuile vor fi aruncate nainte de
contactul cu un nou pacient, iar minile splate.
9. Riscul contactrii unei infecii nosocomiale este acelai pentru toi pacienii internai.
10.Fr o curire adecvat instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregtete: canula traheal i
aspiratorul mecanic pentru secreii.
12. n ngrijirea pacientului cu traheostomie, o ngrijire important o constituie meninerea
permeabilitii cilor respiratorii.
13. Dup interveniile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menine
timp ndelungat.
14. Presiunea venoas msurat periferic are valoare de 110-140 mm Hg.
15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesit o pregtire sumar n
dimineaa examenului.
16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de
infecie urinar.
17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore.
18 . Msurarea temperaturii bazele (msurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulaiei.
19. Colposcopia = explorare prin care se msoar cavitatea uterin.
20. n vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregtit cu o spltur vaginal.
TESTUL II
1
Injectia i.m
A
crearea unei cai false
2
Sondaj vezical
B
hiperhidratare
3
4
Perfuzia
Injectia s.c
C
D
neformarea papulei caracteristice

flegmon
Injectia i.d
lipodistrofie

1
2
3
Spalatura gastrica
Sondaj duodenal
Injectia intravenoasa
A
B
C
sonda Einhorn
sonda Faucher
garou
4
5
Gastroscopie
Spalatura auriculara
D
E
seringa Guyon
endoscop
21

1
2
3
4
5
Sondajul traheo-bronic
Sondajul vezical la
brbai
Sondajul duodenal
Sondajul gastric
Injectii i.m.
A
B
durere vie, paralizia nervului sciatic

tuse,intoxicaii
C
D
E
crearea unei ci false

nfundarea sondei cu alimente
greuri,vrsturi
D. Asociati notiunile din cele doua coloane

1
2
4
5
Administrarea medicamentelor
pe cale i.v. este aleasa pentru
Avantajele administrarii
medicamentelor pe cale
parenterala sunt
Scopul administrarii
medicamentelor pe cale
parenterala
Complicatiile unei injectii i.m.
sunt
Scopul inhalarii
medicamentelor cu
ajutorul vaporilor de apa este
A
B
Dezinfectia si descongestionarea
mucoasele inflamate, fluidificarea sputei
Dozarea precisa a medicamentelor si
obtinerea unui efect rapid
Durere vie, paralizia nervului sciatic
Este explorator si terapeutic
Efectul rapid al medicamentelor
22
TESTUL III
1. Infecia se definete astfel:
a) reacia local sau general
rezultat din ptrunderea i
multiplicarea agentului microbian n
organism;
b) reacia local determinat de
ptrunderea microbului n organism;
c) boala rezultat ca urmare a
ptrunderii microbului n organism
2. Sterilizarea ca metod de prevenire a
infeciilor reprezint:
a) totalitatea procedeelor prin care
sunt distruse toate formele de
existen a microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care
sunt distruse toate formele de
existen a microorganismelor, de la
suprafaa sau profunzimea unui
obiect;
c) totalitatea procedeelor de
distrugere a microbilor din mediul
nconjurtor.
3. Care din urmtorii termeni poate fi
definit ca absena tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
4. Mnuile din cauciuc se sterilizeaz n
vederea folosirii pentru o intervenie
chirurgical astfel:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel, 60 min-180C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
5. Materialul moale pentru efectuarea
pansamentului se sterilizeaz astfel:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel 60 min-180C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
6.Pentru manevrarea materialelor i
instrumentelor sterile se poate utiliza:
a) mna acoperit cu mnua steril;
b) mna splat cu ap i spun;
c) pensa de servit.
7.n urma controlului umiditii materialelor
sterilizate la autoclav s-a nregistrat:
a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate;
care este umiditatea admis?
8. Sterilizarea prin metode fizice
utilizeaz:
a) cldura,radiaiilegamma;
b) radiaiile ultrascurte;
c) ultrasunetele.
9.ncrctura casoletelor introduse n
autoclav este important pentru a obine o
sterilizare eficient:
a) nu depete 120 g/dm3;
b) este de 150 g/dm3;
c) este de 175 g/dm3.
10.Dezinfecia este operaia:
a) de distrugere a agenilor infecioi
de pe tegumente, mucoase, obiecte i
din ncperi;
b) de distrugere a paraziilor de pe
obiecte;
c) de distrugere a insectelor
transmitoare de microbi.
11. Ortopneea se definete ca o:
a) expectoraie seroas;
b) respiraie in poziie vertical a
corpului;
c) respiraie in poziie orizontal a
corpului
12.Splarea de decontaminare a minilor
se face astfel:
a) splare cu ap i spun;
b) splare cu ap, spun, fiecare cu
periu, uscare i aplicare de alcool 2x5
ml;
c) splare cu ap, spun, frecare cu
periua, uscare.
13. Drenajul postural inseamn:
a) eliminarea secreiilor bronice prin
tuse;
b) utilizarea gravitaiei pentru
drenarea secreiilor de la nivel pulmonar;
c) o incizie la care se aplic un tub
de dren.
14. Dezinfecia termometrelor se face prin
submerjarea lor n soluie de:
a) cloramin 5-10 g
b) alcool 70
c) bromocet 1 g
15. Poziia bolnavului pentru tracocentez
este:
a) ezand cu trunchiul semiflectat,
braele pe coapse;
b) ezand cu braul ridicat deasupra
cefei pan la urechea opus de
partea unde se practic puncia;
c) ezand cu braele pe lang corp.
16.Pentru manevrarea unor soluii
dezinfectante, personalul medical
respect msurile de protecia muncii:
a) utilizarea mnuilor de cauciuc;
b) utilizarea mtilor de protecie;

c) utilizarea ochelarilor de protecie.
17.Pentru eficiena utilizrii soluiei de var
cloros se are n vedere:
a) preparare zilnic;
b) depozitare n recipiente din metal;
c) depozitare n recipiente nchise la
culoare din material plastic.
18.Dezinsecia reprezint:
a) distrugerea insectelor;
b) distrugerea insectelor care pot
transmite boli infecioase;
c) distrugerea pduchilor.
19.Circuitele funcionale n unitile
sanitare respect urmtoarele elemente:
a) circuitul aseptic indic sensul de
circulaie pentru protecia mpotriva
infeciilor;
b) circuitul septic asigur condiii de
protecie mpotriva infeciilor;
c) ntre circuitul septic i cel aseptic
funcioneaz principiul neseparrii
circuitelor.
20.Infeciile intraspitaliceti se definesc
astfel:
a) mbolnviri de natur infecioas
contractate n spital;
b) mbolnviri de natur infecioas
care se manifest dup externarea
pacientului
c) mbolnviri de natur infecioas
contractate n spital i care se
manifest n timpul internrii sau dup
externare.
21. Sunt expui mai frecvent infeciilor
nosocomiale:
a) pacienii vrstnici, tarai;
b) pacienii supui manevrelor
invazive;
c) pacienii internai de urgen n
spital.
22. Oxigenoterapia este un act terapeutic:
a) etiologic;
b) simptomatic;
c) de urgen
23. Cand calea natural eficient in
administrarea alimentelor nu poate fi
folosit pentru bolnavul chirurgical, cel
puin in primele zile postoperator, putem
folosi urmtoarele ci:
a) gastrostomia;
b) calea intravenoas;
c) sonda nazogastric sau
nazojejunal.
24. Recoltarea sngelui capilar pentru
examenul hematologic se face prin:
a) nepare n pulpa degetului:
b) nepare pe faa plantar a

halucelui;
c) puncie venoas.
25. Odat cu varsta, eficacitatea
mecanismelor de termoreglare
diminueaza.
In jurul crei valori se situeaz
temperatura normal la o persoan
varstnic:
a) 36C;
b) 37,4C;
c) 35,1C.
26.Recoltarea sngelui pentru examenele
biochimice se face prin:
a) puncie venoas - dimineaa,
bolnavul fiind ,. jeune1';
b) nepare n pulpa degetului;
c) ambele.
27.Recoltarea sngelui pentru examene
bacteriologice se face:
a) cnd se suspecteaz o
bacteriemie;
b) cnd se suspecteaz o septicemie;
c) ori de cte ori pacientul are febr.
28.Recoltarea exsudatului faringian se
face pentru:
a) depistarea purttorilor sntoi de
germeni;
b) depistarea germenilor patogeni de
la nivelul faringelui;
c) depistarea unor afeciuni digestive.
29.Pentru recoltarea exsudatului faringian
avem nevoie de urmtoarele materiale cu
excepia:
a) eprubet cu tampon faringian sau
ans de platin:
b) spatul lingual;
c) sering i ace de unic folosin.
30.Recoltarea urinei pentru urocultur se
face:
a) la jumtatea miciunii;
b) prin sondaj vezical;
c) din urina colectat timp de 24 h.
31.Recoltarea urinei pentru urocultur se
face:
a) nainte de administrarea
antibioticelor;
b) concomitent cu administrarea
antibioticelor;
c) ambele.
32.Pentru efectuarea tubajuiui gastric
avem nevoie de:
a) sonda gastric Faucher;
b) sonda duodenal Einhorn;
c) sonda Metras.
33. Trebuie s efectuezi un exudat

faringian pacientului D., de 3 ani; cu
portamponul steril tergi:
a) amigdalele;
b) orofaringele;
c) valul palatin.
34.Sondajul duodenal efectuat n scop
terapeutic se face pentru:
a) drenarea cilor biliare;
b) alimentaie artificial;
c) evidenierea unor boli parazitare
ale duodenului sau cilor biliare.
35.Pentru drenarea cilor biliare prin tubaj
duodenal pacientul este aezat n poziie:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral stg;
c) decubit lateral dr.
36.Sondajul vezical efectuat n scop
explorator se face pentru:
a) recoltarea unei cantiti de urin
pentru examenul de laborator;
b) depistarea unor modificri
patologice ale uretrei i vezicii urinare;
c) evacuarea coninutului
(cnd aceasta nu se face spontan).
37.Complicaiile imediate ale sondajului
vezical sunt:
a) lezarea traumatic a mucoasei
uretrale:
b) crearea unei ci false prin forarea
sondei;
c) boli infecioase, prin introducerea
germenilor patogeni prin manevre i
instrumente nesterile.
38.Spltura gastric este indicat n:
a) intoxicaii alimentare sau cu
substane toxice;
b) pregtirea preoperatorie n
interveniile de urgen;
c) ulcer gastric n perioada dureroas.
39.Spltura gastric este contraindicat
n:
a) intoxicaii cu substane caustice;
b) hepatite cronice, varice esofagiene;
c) staza gastric nsoit de procese
fermentative.
40.Efectuarea clismelor n scop evacuator
se face pentru:
a) evacuarea coninutului intestinului
gros;
b) pregtirea pentru intervenii
chirurgicale asupra rectului;
c) pregtirea pacientului pentru
alimentare sau hidratare.
41.Antibiograma este metoda de laborator
care:
a) determin prezena microbilor;
b) arat sensibilitatea microbilor fa

de antibioticul respectiv;
c) nu arat decat creterea
germenilor.
42.Pentru pregtirea copiilor in vederea
explorrii radiologice a colonului se
efectueaz:
a) clism evacuatoare;
b) pauz alimentar de 12 ore;
c) administrare de purgative.
43. Pentru ca msurarea pulsului s duc
la valori corecte, pacientul se va afla:
a) in decubit dorsal;
b) in repaus fizic i psihic timp de 510 minute;
c) in cadrul intim, alturi de familie.
44. Indicai tehnica corect a recoltrii
sputei pentru examinri bacteriologice i
antibiogram:
a) pacientul va respira adanc, va tui
i expectora intr-un recipient steril, oferit;
b) pacientul va tui i expectora intr-o
tvi renal;
c) in cursul zilei va bea lichide multe
i sputa va fi recoltat inainte de culcare.
45. Efectuarea punciei pleurale
exploratorie poate determina urmtoarele
accidente vitale:
a) tromboflebit profund a
membrelor superioare;
b) stop cardio-respirator reflex;
c) riz de astm bronic;
d) anurie.
46. Dup ce ai obiectivat hemoptizia, ce
explorri considerai utile i imediate:
a) radiografie baritat gastroduodenal pentru excluderea unei
cauze digestive;
b) radiografie toraco-pulmonar;
c) determinarea grupei sanguine, TC,
TS, pentru o eventual intervenie
chirurgical;
d) citologia sputei.
47. Pacientului i se prescrie administrarea
de O2. Prima responsabilitate a asistentei
este:
a) s explice pacientului de ce este
necesar;
b) s previn formarea dependenei
fa de O2;
c) administrarea O2 ca i a restului
medicaiei;
d) s observe atent reaciile
pacientului i s adapteze debitul in
funcie de colorarea cianotic a
acestuia.
48 Pacientului i se prescrie drenaj

postural. Scopul este s:
a) creasc aportul sanghin la plmani;
b) intreasc musculatura
respiratorie;
c) indeprteze lichidele din activitatea
pleural;
d) indeprteze secreiile acumulate in
arborele respirator
49. Valorile normale ale pulsului la copilul
de 5 ani pot fi intre:
a) 120-140/min.;
b) 80-100/min.;
c) 90-100/min.
50. Dup efectuarea punciei, venoase
supravegherea bolnavului presupune cu
excepia:
a) urmrirea locului punciei, mai ales
dac bolnavul este sub tratament
anticoagulant;
b) compresie eficient de minim 5
minute, la locul punciei;
c)hrnirea imediat a bolnavului.
51.Prin injecia subcutanat se pot
introduce n organism:
a) substane medicamentoase
izotonice lichide nedureroase;
b) substane medicamentoase
hipertonice;
c) substane medicamentoase
uleioase.
52.Locurile de elecie ale injeciei
subcutanate sunt:
a) faa extern a braului;
b) faa supero-extern a coapsei;
c) regiunea deltoidian.
53.Prin injecia intramuscular se pot
introduce n organism:
a) soluii izotonice;
b) soluii hipertonice;
c) soluii uleioase.
intramusculare sunt:
a) regiunea supero-extern fesier;
b) faa extern a coapsei, treimea
mijlocie;
c) regiunea subclavicular.
55.Pe cale intravenoas se pot introduce
n organism:
a) substane izotonice;
b) substane hipertonice;
c) substane uleioase.
56.Accidentele injeciei subcutanate
sunt urmtoarele, cu excepia:
a) durere violent prin lezarea unei
terminaii nervoase;
b) hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgia.
57.Accidentele injeciei intramusculare
sunt:
a) durere vie prin atingerea nervului
sciatic;
b) paralizie prin neparea unui vas;
c) embolie prin introducerea
accidental ntr-un vas de snge a
unei substane uleioase.
58. Pentru evitarea uscrii i formrii
crustelor de mucus in tubul de
traheostomie este important s se:
a) umecteze aerul respirat de bolnav;
b) pun cateva picturi de ap
distilat periodic in tub;
c) acopere deschiderea traheostomiei
cu o compres umezit cu ser fiziologic.
59.Incidentele oxigenoterapiei sunt
urmtoarele, cu excepia:
a) distensiei abdominal prin
ptrunderea gazului prin esofag;
b) emfizemului subcutanat prin
infiltrarea gazului la baza gtului
datorit fisurrii mucoasei;
c) emboliei gazoas.
60. Cortizonul se administreaz la
nceput:
a) n doze mari, scznd apoi
cantitatea pn la doza minim de
intreinere;
b) n doze mici, care cresc treptat,
pn la doza maxim;
c) aceeai doz, pn la sfritul
tratamentului.
61.n timpul tratamentului cu cortizon,
regimul alimentar va fi:
a) desodat;
b) hipersodat;
c) normosodat.
62. Prin care din urmtoarele investigaii
de laborator se poate pune in eviden
trichomonas vaginalis:
a) frotiu;
b) leucograma;
c) R.B.W.
63.Paracenteza abdominal reprezint:
a) ptrunderea cu ajutorul unui trocar
n cavitatea peritoneal;
b) ptrunderea cu un ac n cavitatea
pleural;
c) ptrunderea cu un ac ntr-un organ
parenchimatos.
64.Paracenteza abdominal
seefectueaz:
a) n fosa iliac stng, linia Monroe Richter;
b) n fosa iliac dreapt;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic i

simfiza pubian.
65.Toracocenteza reprezint puncia:
a) cavitii peritoneale;
b) cavitii pericardice;
c) cavitii pleurale.
66. Examenul endoscopic al mucoasei
vaginale se face prin:
a) salpingografie;
b) colposcopie;
c) gastroscopie;
67.Toracocenteza efectuat n scop
terapeutic se face pentru:
a) evacuarea unei colecii de lichid
pleural;
b) introducerea unor medicamente n
cavitatea pleural;
c) stabilirea prezenei unei colecii de
lichid pleural.
68.Natura lichidului pleural (exsudat sau
transsudat) se determin prin reaciile:
a) Pandy;
b) Rivalta;
c) Nonne-Apelt.
69.Accidentele toracocentezei sunt
a) lipotimiei i colapsului;
b) hematemezei;
c) pneumotoraxului.
70.Puncia pericardica se efectueaz n
scop terapeutic pentru:
a) stabilirea naturii lichidului;
b) evacuarea lichidului acumulat;
c) introducerea substanelor
medicamentoase.
71.Accidentele punciei pericardice sunt
a) ptrunderii acului n miocard;
b) ocului pericardic;
c) edemului pulmonar acut.
72.Puncia articular este indicat n:
a) artrite acute i cronice,
serofibrinoase i purulente;
b) hemartroza;
c) coxartroza.
73.Dup puncia articular se recomand:
a) mobilizarea ct mai precoce a
articulaiei puncionate;
b) imobilizarea articulaiei n poziie
fiziologic timp de dou-trei zile;
c) nu necesit ngrijire special.
74.Pentru efectuarea reaciei Rivalta, sunt
necesare urmtoarele materiale, cu
excepia:
a) pahar conic, ap distilat;
b) lichid pleural extras prin puncie;
c) hrtie de turnesol.
75.Apariia papulei cu aspect de coaj

de portocal " este caracteristic pentru
injecia:
a) intravenoas;
b) subcutanat;
c) intradermic.
76. Pe care din urmtoarele ci de
administrare a medicamentelor, absorbia
se face cel mai puin:
a) calea intravenoas;
b) calea intramuscular;
c) calea oral.
77.Locul punciei osoase este:
a) sternul;
b) creasta iliac;
c) tibia, calcaneul.
78.Accidentele punciei osoase sunt
a) hemoragie i hematom;
b) perforarea lamei posterioare a
sternului;
c) edem pulmonar acut.
79. Studiul funciei renale de meninere a
echilibrului acido-bazic se face prin:
a) determinarea pH-ului sanguin;
b) determinarea punctului crioscopic al
plasmei;
c) determinarea rezervei alcaline.
80.Pentru efectuarea punciei renale,
pacientul se aeaz n poziie:
a) decubit lateral stng;
b) decubit ventral cu o pern tare
aezat sub abdomen;
c) decubit lateral drept.
81.Dup punctia hepatic, pacientul se
aeaz n poziia:
a) decubit lateral dr;
c) decubit dorsal.
82.Punctia rahidian se execut n scop
terapeutic pentru:
a) decomprimarea n cursul sindromului
de HIC;
b) introducerea de substane
medicamentoase, anestezice;
c) recoltarea LCR i executarea
mielografiilor.
83.Pentru efectuarea punciei rahidiene, n
funcie de starea general, pacientul se
aeaz n poziie:
a) spate de pisic;
b) coco de puc;
c) pleurostotonus.
84.Accidentele punciei rahidiene sunt:
a) ameeli, tulburri vizuale, cefalee,
grea, vrsturi;
b) contractarea feei, gtului sau a

unuia din membre;
c) paralizie prin atingerea nervului
sciatic.
85.Pentru puncia vezicii urinare, pacientul
este aezat n poziie:
a) decubit lateral drept;
b) decubit lateral stng;
c) decubit dorsal, cu o pern tare sub
bazin.
86.Accidentele punciei vezicii urinare
sunt:
a) puncie negativ;
b) hemoragie intravezical;
c) hematemeza.
87.Antibioticele sunt:
a) substane organice provenite din
metabolismul celulelor vii (mucegaiuri,
bacterii);
b) substane obinute prin sintez,
avnd proprieti bacteriostatice,
bactericide sau antimicotice;
c) ambele.
88. Pacientului i se prescrie drenaj
pleurall. Scopul este s:
a) creasc aportul sanghin la plmani;
b) intreasc musculatura
respiratorie;
c) indeprteze lichidele din cavitatea
pleural;
d) indeprteze secreiile acumulate in
arborele respirator.
89. Examinri pentru evidenierea
calculilor renali sunt:
a) urografia i echografia;
b) laparoscopia i sumarul de urin;
c) colecistocolangiografia i
endoscopia.
90. Pentru examinare EEG:
a) pacientul va fi sedat;
b) pacientul trebuie s fie cu scalpul
curat;
c) poziia pacientului va fi in
ortostatism
91.Hidratarea i mineralizarea
organismului are drept scop:
a) administrarea medicamentelor la
care se urmrete un efect prelungit;
b) depurativ - dilund i favoriznd
excreia din organism a produilor toxici;
c) completarea proteinelor sau altor
componente sanguine.
92. Poziia pacientului pentru puncia
lombar este:
a) decubit lateral;
b) ezand;
c) copii sunt inui pe genunchii

asistentei medicale.
93. Dup puncia lombar pacientul are
voie:
a) s se mobilizeze dup 15 minute
de repaus;
b) nu are voie s se mobilizeze
aproximativ 24 h;
c) s fumeze i s consume buturi
alcoolice
94. Asistenta medical ofera medicului
pentru efectuarea punctiei
a) manusi de unica folosinta nesterile
b) manusi sterile
c) manusile nu sunt necesare
95.Stabilirea necesitilor hidrice i
minerale ale organismului se face prin:
a) stabilirea felului deshidratrii;
b) simptomatologia deshidratrii;
c) investigaii de laborator.
96.Volumul deficitar de fluid deshidratarea - se datoreaz:
a) pierderilor excesive (vrsturi,
aspiraie, diaforez, diuretice);
b) micrii fluidului (acumulare
anormal de fluid n diferite zone ale
organismului (ascit, edem periferic);
c) ambele.
97. Cand un medicament prezint o
modificare de aspect, culoare, miros,
asistenta medical trebuie s tie c:
a) acest lucru se va intampla frecvent
cu unele medicamente i este un fapt
lipsit de importan;
b) medicamentele se administreaz
dar se consemneaz in foaia de
observaie c era modificat;
c) medicamentul nu trebuie
administrat ci returnat farmaciei in
schimbul unuia corespunztor calitativ
98 In care din urmtoarele situaii injecia
intradermic se efectueaz in scop de
diagnostic:
a) infiltraia intradermic cu
novocain;
b) I.D.R. ;
c) desensibilizare in reacii
99. Printre metodele de evaluare morfofuncional a sangelui i a organelor
hemato-formatoare se afl:
a) numrarea leucocitelor i stabilirea
formulei leucocitare;
b) numrarea hematiilor;
c) stabilirea valorilor hemoglobinei.
100. La atingerea nervului sciatic, tradus
prin durere violent se:
a) se retrage aerul;
b) se alege alt loc de injectat;

c) se continu injectarea
101.Prin introducerea accidental de aer
intr-un vas de sange se produce:
a) embolie gazoas;
b) hematom;
c) paralizie.
102.Explorarea organelor hematoformatoare se poate realiza prin :
a)punctie osoasa
b) punctie splenica
c) scintigrama hepatica si splenica
103. Audiograma se efectueaz cu:
a) vocea optit la diferite distane;
b) diapazonul;
c) audiometrul.
104. Pentru determinarea grupelor
sanguine n sistemul OAB i Rh este
necesar ca:
a) determinarea s se fac prin
ambele metode (Beth - Vincent i
Simonin);
b) determinarea s se fac de doi
tehnicieni;
c) s se foloseasc dou serii de
seruri test.
105.Efectuarea probelor de compatibilitate
trasfuzional are drept scop:
a) reducerea la minimum a riscurilor
accidentelor imunologice;
b) evitarea hemolizei intravasculare
acute;
c) asigurarea c pacientul
beneficiaz de transfuzia pe care o
primete.
106.Incompatibilitatea transfuzional se
previne prin urmtoarele msuri:
a) determinarea grupei n sistemul
OAB i Rh la primitor;
b) alegerea unui snge de donator
izogrup OAB i Rh;
c) executarea probelor de
compatibilitate direct (Jeanbereau) i
biologic Oelecker.
107.Prin transfuzie nelegem:
a) administrarea sngelui direct de la
donator la primitor;
b) administrarea de la donator la
primitor dup o faz intermediar de
conservare a sngelui;
c) ambele.
108.Transfuzia de snge are drept scop:
a) restabilirea masei sanguine i
asigurarea numrului de globule roii
necesare transportului oxigenului n
caz de hemoragii, anemii, stri de
oc;
b) stimularea hematopoezei;
c) corectarea imunodeficienelor.
109.Accidentele transfuziei sunt:
a) incompatibilitatea de grup n
sistemul OAB, manifestat sub forma
ocului hemolitic;
b) transfuzarea unui snge alterat,
infectat cu germeni viruleni care
provoac frisoane puternice
c) hemoliz intravascular prin
transfuzarea sngelui nenclzit.
110.Incidentele transfuziei sunt
urmtoarele cu excepia:
a) ieirea acului din ven;
b) perforarea venei;
c) embolia pulmonar cu cheaguri.
111.Alimentaia pacientului trebuie s
respecte urmtoarele principii, cu
excepia:
a) nlocuirea cheltuielilor energetice
de baz ale organismului;
b) favorizarea procesului de
vindecare prin cruarea organelor bolnave;
c) satisfacerea n exclusivitate a
preferinelor alimentare ale pacientului.
112.Regimurile dietetice urmresc:
a) punerea n repaus i cruarea unor
organe, aparate i sisteme;
b) echilibrul unor funcii deficitare sau
exagerate ale organismului;
c) ndeprtarea unor produse
patologice de pe pereii intestinali.
113. Debitul O2 ce se administreaz prin
sond endonazal la un pacient cu
hipoxie moderat este de:
a) 6- 8 l/min.;
b) 3- 6 l/min.;
c) 6-10 l/min.
114. Dup efectuarea punciei venoase
supravegherea bolnavului presupune in
ordine:
a) urmrirea locului punciei, mai ales
dac bolnavul este sub tratament
anticoagulant;
b) compresie eficient de minim 5
minute, la locul punciei;
c) hrnirea imediat a bolnavului.
115.Alimentarea activ la pat se face
aeznd pacientul n poziie:
a) decubit lateral dr;
c) decubit dorsal.
116.Reuita unei investigaii radiologice a
tubului digestiv cu administrarea unei
substane de contrast impune in prealabil:
a) nimic deosebit;
b) o evacuare complet a tubului

digestiv;
c) un regim alimentar lacto-fainos
117. n testul Addler se determin
prezena:
a) unor hematii si leucocite de tip
special;
b) unei hemoragii microscopice in
diagnosticul hemoragiei digestive;
c) leucocitelor la nivelul tractului
digestive.
118. Ritmul circadian reprezint:
a) ritmul zilnic al proceselor biologice
din organism;
b) ritmul aproximativ al funciilor
vitale;
c) modificrile ritmice ale circulaiei
sanguine.
119.Un bolnav n repaus absolut la pat
necesit:
a) 25 cal./kg corp/24 h;
b) 30 cal./kg corp/24 h;
c) 35 cal./kg corp/24 h.
120.Alimentarea artificial prin sond
gastric se face la bolnavii:
a) incontieni;
b) cu stricturi esofagiene;
c) intoxicai cu substane caustice.
121. Pentru recoltarea de secreie in cazul
unei otoragii abundente folosim:
a) o sering cu un ac scurt;
b) o compres steril i o pens;
c) un porttampon intr-o eprubet
steril.
122.Corectarea deficitului de sodiu se va
face cu :
a) ser fiziologic
b) ser glucozat
c) solutie Ringer
123.Temperatura se msoar n:
a) caviti seminchise (axil, plic
inghinal, cavitatea bucal);
b) caviti nchise (rect, vagin);
c) ambele.
124.Hiperpirexia reprezint:
a) temperatura corpului peste 40-41
C;
b) temperatura corpului ntre 39-40C;
c) temperatura corpului ntre 37-38C.
125. Prin examenul macroscopic al
materiilor fecale se pot aprecia:
a) cantitatea, forma, culoarea,
mirosul;
b) prezena resturilor alimentare
nedigerate;
c) prezena produselor patologice
puroi, sange, parazii.
126.Pentru msurarea temperaturii n

cavitatea bucal termometrul se menine:
a) 3 min;
b) 5 min;
c)10 min.
127. Spalatura auriculara pentru dopul de
cerumen se efectueaza cu solutie de :
a) rivanol 1%
b) alcool 70 grade
c) bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20
128.Pentru evaluarea corect a frecvenei
respiraiei:
a) se anun pacientul i se linitete
din punct de vedere psihic;
b) se prefer perioada de somn
(pentru msurare - observare);
c) nu se anun pacientul.
129. Printre materialele necesare
efecturii sondajelor gastro-duodenale se
afl:
a) sonda vezicala;
b) sonda gastric i duodenal steril
- de unic folosin;
c) pensa hemostatic
130.Calitile pulsului depind de:
a) frecvena i ritmicitatea inimii;
b) debitul sistolic;
c) elasticitatea i presiunea arterial.
131.Pulsul de poate msura manual
(digital) la:
a) artera radial, cubital;
b) artera carotid;
c) vena jugular.
132.Modificrile de frecven ale pulsului
sunt urmtoarele, cu excepia:
a) tahicardie;
b) bradicardie;
c) puls filiform.
133. In spalatura gastrica la extremitatea
libera a sondei se aseaza o :
a) seringa de 2 ml
b) seringa de 20 ml
c) palnia
134. Care din urmatoarele analize ale
sangelui sunt examene biochimice :
a) hemoleucograma
b) grupul sanguine
c) ureea sanguine
d) creatinina
e) bilirubina
135. Poziia bolnavului pentru
toracocentez este:
a) ezand cu trunchiul semiflectat,
braele pe coapse;
b) ezand cu braul ridicat deasupra
cefei pan la urechea opus de
partea unde se practic puncia;
c) ezand cu braele pe lang corp.

136. Pentru efectuarea testului AddisHamburger se recolteaz urin:
a) din 24-48 h;
b) dup 180 minute de la prima
miciune de diminea;
c) dup ingestia a 1,5-2 1 de lichide.
137. Urina pentru efectuarea unui examen
bacteriologic se recolteaz:
a) in condiii sterile, in recipient
special;
b) un eantion din cantitatea eliminat
in 12 ore;
c) numai dup administrarea a 2 l de
ceai
138. Asistenta medical il programeaz
pe pacient la un examen prin care medicul
va vizualiza interiorul bronhiilor i a
traheei. Acest examen se numete:
a) bronhografie;
b) bronhoscopie;
c) cistoscopie.
139. Inainte de bronhoscopie, se

efectueaz o anestezie local. Cand au
revenit la salon dup examinare, cel mai
important lucru pe care asistenta il are in
vedere este:
a) s realizeze faptul c pacientul nu
va fi capabil s vorbeasc cateva zile;
b) s-i efectueze splaturi in gat in
scopul prevenirii hemoragiei;
c) s-i interzic alimentaia i
hidratarea pan cand se va restabili
reflexul de deglutiie.
140. Cea mai bun metod de msurare a
tensiunii arteriale este:
a) la ambele brae, dup ce bolnavul
a stat in clinostatism 5 min i
ortostatism cel puin 1 min;
b) la ambele brae stand in decubit
dorsal;
c) la ambele brae imediat dup ce a
luat poziia de decubit i imediat dup
ce a luat poziia in ortostatism.
NR.
INTREBARII
1
BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAII

RASPUNS
BIBLIOGRAFIE
F
2
3
4.
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
A
F
A
F
A
A
A
F
A
F
A
F
F
F
F
F
A
F
F
A
1
2
3
4
5
B
1
2
3
4
5
C
1
2
3
4
5
D
1
2
E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

nursing
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
TESTUL II- ASOCIERI
NR.
PAGINA
65
141
141
147
84
34
34
34
34
34
61
61
61
65
65
84
84
103
103
103
155
A
B
E
C
L. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de

asistentii medicali
"
"
"
"
B
A
C
E
D
"
"
"
"
"
125
112
157
232
124
B
C
E
D
A
"
"
"
"
"
155
120
116
108
112
E
B
"
"
155
145
116
157
155
154
3
4
5
D
C
A
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
b
a
c
a
a,c
a
a,c
a
a
b
b
13
14
b
a
15
16
b
a,b
17
18
19
20
21
22
23
24
a,c
b
a
c
a,b
b
a,b,c
a,b
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
a
c
a,b
a,b
c
a,b
a
a.b
a,b
a,b
c
a,b
a,b
a,b
a,b
a,b,c
"
"
"
TESTUL III -RASPUNS MULTIPLU
nursing
"
"
"
"
"
"
"
"
"
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
nursing
nursing
nursing
"
"
"
"
"
112
156
141

nursing
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
34
30
31
31
31
31
31
31
32
32
32
9
32
9
32
61
33
33
33
33
33
33
208
35
35
35
35
35
35
35
35
36
36
36
36
36
36
36
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
b
a,b
b
a
b
b
a,c
d
c
c
a
a,b,c
a,c
a,b
a,b
c
a,c
c
c
60
61
62
63
a
a
a
a
64
65
66
67
a,c
c
b
a,b
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
b
b
b,c
a
a,b
b
c
c
c
a,b,c
78
79
80
c
a,c
b
81
82
83
a
a,b
a,b
84
a,b

"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
nursing
idem
idem
nursing
idem
idem
nursing
"
"
"
nursing

nursing

nursing
188
10
61
61
64
66
66
187
38
38
38
38
38
38
39
69
39
39
39
175
39
39
40
172
40
40
40
40
40
40
41
41
51
51
41
41
94
41
42
42
42
42
85
86
87
88
89
90
91
c
a,b
c
c
a
b
a,b,c
92
93
94
95
a,b,c
b
b
a,b,c
96
97
98
99
100
101
102
103
104
c
c
b
a,b,c
a,b
a
a,b,c
c
a,b,c
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
a,b,c
a,b,c
c
a,b,c
a,b,c
c
c
a,b,c
a
a,b
a,b
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
b
b
a
a
a
c
a,c
c
a
a,b,c
b
c
b.c
b,c

nursing
nursing

nursing
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
nursing
- 1150 de teste nursing
42
42
42
66
91
105
43
105
106
106
43
43
52
52
147
53
53
149
151
45
45
45
45
45
45
45
46
46
73
73
46
82
82
56
47
47
152
59
47
47
83
47
152
48
83
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
a,b,c
a,b
c
c
cde
b
b
a
b
c
a

48
48
48
85
175
61
92
92
65
65
72
MODULUL 17- PROTECIA I SECURITATEA N MUNC

TESTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat
sau cu F fals
1. Asepsia nseamn ndeprtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plgi, de pe
obiecte, etc.
2. Asepsia este o metod profilactic.
3. Splarea chirurgical (mini + antebrae) dureaz 15 minute.
4. Dup splare, minile se vor ine n jos pentru ca apa s se scurg spre degete.
5. Defectele n sterilizarea instrumentelor chirurgicale determin supuraii postoperatorii.
6. Instrumentele tioase se sterilizeaz la pupinel.
7. Rivanolul are rol cicatrizant i este un bun bactericid.
8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlriei este cel prin cldur uscat.
9. Splarea minilor este cea mai important metod pentru prevenirea infeciilor.
10. Acele i instrumentele ascuite trebuie depozitate n containere dure dup utilizare.
11. Dup execuia unei proceduri mnuile vor fi aruncate nainte de contactul cu un nou pacient,
iar minile splate.
12. Riscul contractrii unei infecii nosocomiale este acelai pentru toi pacienii internai.
13. Fr o curenie adecvat instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.
15. Produsele eliminate de pacieni nu constituie surs de infecie
TESTUL II
1
Sterilizarea prin flambare
A
instrumente optice
2
Sterilizare la pupinel
B
materiale moi (comprese, cmpuri, halate,
mti)
3
Sterilizare la autoclav (la
C
gura eprubetelor cu medii de cultur, anse de
cald)
prelevare
4
Sterilizare la autoclav (la
D
materiale din polietilen
rece cu vapori de oxid de
etilen)
5
Sterilizare prin iradiere cu
E
materiale din sticl
raze gamma
1
Alcoolul 70
A
n contact cu plaga face bule de aer
2
Tinctura de iod
B
are aciune bactericid puternic
3
Apa oxigenat
C
se mai numete soluie Dakin
4
Rivanolul
D
nu se aplic pe plgi
5
Cloramina soluie
E
se utilizeaz cu predilecie n pansamentele
umede
TESTUL III

1.Antisepsia este:
a)o metoda profilactica de lupta impotriva
infectiilor
b)o metoda curativa de lupta impotriva
infectiilor
c) o metoda de indepartare si distrugere a
microbilor de pe obiecte, din incaperi
2.Sterilizarea urmareste:
a) dezinfectarea instrumentelor
chirurgicale, a bailor, plostilor
b) profilaxia infectiilor plagilor
c) distrugerea germenilor, inclusiv a
formelor sporulate si a virusurilor.
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare:
a) prin caldura umeda
b) prin caldura uscata
c) prin mijloace chimice
4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se
va face la temperatura de:
a) 128 C
b) 180 C
c) 100 C
5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor
metatice supuse fierberii:
a) acestea se pun la fiert in apa rece
b) acestea se mentin in apa pana ce se
raceste
c) se adauga in apa bicarbonat sau borat
de sodium
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in
concentratie de:
a) 1-2%
b) 5-6%
c) 10%
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt
urmatoarele, cu exceptia:
a) poate produce arsuri chimice
b) este un foarte bun antiseptic al
campului operator (al pielii)
c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe
plagi
8. Care din urmatoarele antiseptice este un
bun hemostatic:
a) alcoolul
b) apa oxigenata
c) tinctura de iod
9. Materialul moale se sterilizeaza la:
a) 128 si 1,5 atm prin fierbere

b) 133 si 2 atm la autoclav, in mediu de
vapori
c) 180 si 2 atm la pupinel
10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la
autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:
a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu
instrumente
c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
11.Ce importan are splarea minilor n
prevenirea infeciilor cu cale de transmitere
sanguin:
a) nu prezint importan n prevenirea
infeciilor cu transmitere sanguin;
b) uneori este singurul mod de prevenire
a contaminrii i diseminrii agenilor
microbieni;
c) cel mai important mod de prevenire a
contaminrii i diseminrii agenilor
microbieni.
12.n cazul expunerii profesionale cu produse
patologice (inoculare percutan, neptur,
tietur) ce atitudine luai?
a) stimularea sngerrii locale;
b) cltirea cu ap;
c) aplicarea de antiseptice, dezinfectante,
splarea cu ap i spun sau
detergent.
13.Incidena infeciilor nosocomiale este
crescut n serviciile:
a) nou-nscui;
b) terapie intensiv;
c) endocrinologie.
14.Obiectivele permanente n prevenirea
infeciilor nosocomiale sunt:
a) alegerea procedurilor de investigaie i
tratament cu risc minim de infecie;
b) msuri de igien spitaliceasc;
c) utilizarea antibioticelor cu spectru larg
de aciune.
15.Atribuiile asistentei medicale n prevenirea
i controlul infeciilor nosocomiale sunt:
a) pregtirea materialelor pentru
sterilizare i respectarea condiiilor de
pstrare i utilizare a lor;
b) respect i rspunde de aplicarea

regulilor de igien i regulilor de
tehnic aseptic;
c) refuz internarea bolnavilor contagioi.
16.Metodele de prevenire a accidentelor
profesionale prin tiere , nepare cu
obiecte ascuite, constau n :
a) colectarea imediat dup utilizare n
containere rezistente la nepare i
tiere, amplasate la ndemn i
marcate corespunztor;
b) reducerea de manevre parenterale la
minimum necesar;
c) recapionarea acelor folosite.
17.Splarea minilor i a altor pri ale
tegumentelor , cel mai important mod de
prevenire a contaminrii cu ageni
microbieni, se efectueaz:
a) nainte i dup aplicarea unui
tratament pacienilor;
b) numai la intrarea n serviciu.
c) dup scoaterea mnuilor de protecie;
18.Echipamentul de protecie este :
a) bariera ntre lucrtor i sursa de
infecie ;
b) alctuit din halat i nclminte de
spital;
c) utilizat n timpul activitilor care
presupun risc de infecie.
19. Aplicarea Precauiunilor Universale se
refer la:
a) prevenirea accidentelor i a altor tipuri
de expunere profesional;
b) utilizarea echipamentului de protecie
adecvat, complet , corect;
c) personalul infectat cu Hbs.
20.Regulile de baz n aplicarea
Precauiunilor Universale consider:
a) toi pacienii potenial infectai;
b) toi pacienii sunt potenial sntoi;
c) c acele i alte obiecte folosite n
practica medical sunt contaminate
dup utilizare.
21.Atribuiile asistentei medicale n prevenirea
infeciilor nosocomiale cuprind:
a) respectarea regulilor de tehnic
aseptic n efectuarea tratamentelor
prescrise;
b) supravegherea meninerii condiiilor de

igien i a toaletei bolnavilor
imobilizai;
c) supravegherea aplicrii tratamentului
cu antibiotice n funcie de
antibiogram i evoluia clinic a
bolnavului.
22. Infecia nosocomial este:
a) infecia contactat n spital sau alte
uniti sanitare cu paturi;
b) infecia care se refer la orice boal
datorat microorganismelor;
c) infecia dobndit n spital i uneori
diagnosticat dup ieirea din spital.
23. Care din agenii patogeni
( bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pot
produce infecii nosocomiale?
a) nici unul;
b) toi;
c) numai bacteriile.
24. Protecia asistentului medical pentru
riscurile ce decurg din practica
profesional se realizeaz de ctre :
a) fiecare asistent medical prin societile
de aisgurri;
b) angajator, prin societile de asigurri;
c) nu este necesar protecia asistentului
medical.
25. Scopul aplicrii Precauiunilor Universale
este de a:
a) preveni transmiterea infeciilor pe cale
sanguin personalului , la locul de
munc;
b) preveni transmiterea infeciilor
nosocomiale;
c) preveni transmiterea infeciilor pe cale
aerogen , n unitile sanitare cu
paturi.
26. Sterilizarea urmete:
a) neutralizarea agenilor patogeni de pe
toate suprafeele ce vin n contact cu
bolnavul;
b) distrugerea tuturor microorganismelor
patogene i nepatogene inclusiv a
sporilor de pe obiecte cu utilizare
medical;
c) inactivarea agenilor patogeni existeni

pe suprafaa instrumentelor
chirurgicale.
27. Infecia de definete astfel:
a) reacia local sau general rezultat
din ptrunderea i multiplicarea
agentului microbian n organism;
b) reacia local determinat de
ptrunderea microbului n organism;
c) boala rezultat ca urmare a ptrunderii
microbului n organism.
28. Sterilizarea ca metod de prevenire a
infeciilor reprezint:
a) totalitatea procedeelor prin care sunt
distruse toate formele de existen a
microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt
distruse toate formele de existen a
microorganismelor, de la suprafaa sau
profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a
microbilor din mediul nconjurtor.
29. Care din urmtorii termeni poate fi definit
ca absena tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
30. Pentru manevrarea materialelor i
instrumentelor sterile se poate utiliza:
a) mna acoperit cu mnua steril;
b) mna splat cu ap i spun;
c) pensa de servit.
31. n urma controlului umiditii materialelor
sterilizate la autoclav s-a nregistrat:
a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate.
32. Sterilizarea prin metode fizice utilizeaz:
a) cldura, radiaiile gamma;
b) radiaiile ultrascurte;
c) ultrasunetele.
33. Dezinfecia este operaia:
a) de distrugere a agenilor infecioi de
pe tegumente, mucoase, obiecte i din
ncperi;
b) de distrugere a paraziilor de pe
obiecte;
c) de distrugere a insectelor
transmitoare de microbi.
34. Ct timp trebuie frecate minile cu soluie
antiseptic, nainte de aplicarea unei
proceduri invazive (ex. cateterism)?
a) 10 secunde;
b) 1 minut;
c) 2 minute.
35. Splarea de decontaminare a minilor se
face astfel:
a) splare cu ap i spun;
b) splare cu ap, spun, frecare cu
periua, uscare i aplicare de alcool 2 x
5 ml;
c) splare cu ap, spun, frecare cu
periua, uscare.
36. De la sala de pansamente septice ai
primit instrumentele pentru a le pregti n
vederea sterilizrii. Aezai n ordine
operaiunile de execuie a acestei
manopere:
a) splare;
b) sortare;
c) limpezire;
d) decontaminare;
e) uscare;
f) aezare n trus.
37. Dup decesul unui pacient salonul se
dezinfecteaz astfel:
a) tergerea patului, pavimentului, cu
soluie de var cloros 40 g ;
b) prin pulverizarea soluiei de aldehid
formic n salon 10-15g m3;
c) tergerea obiectelor din salon cu
soluie de cloramin 40 g .
38. Dezinfecia termometrelor se face prin
submerjarea lor n soluie de:
a) cloramin 5-10 g ;
b) alcool 70;
c) bromocet 1 g .
39. Soluia antiseptic are urmtoarele
proprieti n comparaie cu soluia
dezinfectant:
a) distruge microorganismele de pe
tegumente i mucoase, fr a le altera
integritatea;
b) nu este nici o deosebire;
c) este mai concentrat dect soluia

dezinfectant.
40. Pentru manevrarea unor soluii
dezinfectante, personalul medical
respect msurile de protecia muncii:
a) utilizarea mnuilor de cauciuc;
b) utilizarea mtilor de protecie;
c) utilizarea ochelarilor de protecie.
41. Pentru eficiena utilizrii soluiei de var
cloros se are n vedere:
a) preparare zilnic;
b) depozitare n recipiente de metal;
c) depozitare n recipiente nchise la
culoare din material plastic.
42. Circuitele funcionale n unitile sanitare
respect urmtoarele elemente:
a) circuitul aseptic indic sensul de
circulaie pentru protecia mpotriva
infeciilor;
b) circuitul septic asigur condiii de
protecie mpotriva infeciilor;
c) ntre circuitul aseptic i cel septic

funcioneaz principiul neseparrii
circuitelor.
43. Infeciile intraspitaliceti se definesc astfel:
a) mbolnviri de natur infecioas
contractate n spital;
b) mbolnviri de natur infecioas care
se manifest dup externarea
pacientului;
c) mbolnviri de natur infecioas
contractate n spital i care se
manifest n timpul internrii sau dup
externare.
44. Sunt expui mai frecvent infeciilor
nosocomiale:
a) pacienii vrstnici, tarai;
b) pacienii supui manevrelor invazive;
c) pacienii internai de urgen n spital.
45. Sursa de infecie poate fi:
a) pacientul i produsele sale patologice;
b) personalul medical i echipamentul
su de lucru;
c) apa i alimente
BAREM DE CORECTARE PROTECIA I SECURITATEA N MUNC

TESTUL I- ADEVRAT / FALS
NR.
RSPUNS
BIBLIOGRAFIE
NR.
NTREBARE
PAGIN
1
F
Chirurgie pentru cadre medii F.
65
Daschievici, M Mihilescu, 2004
2
A
64
3
A
66
4
F
67
5
A
76
6
A
83
7
A
87
8
A
83
9
A
34
10
A
34
11
A
34
12
F
34
13
A
34
14
A
34
15
F
34
TESTUL II- ASOCIERE
A
1
c
F. Daschievici, M Mihilescu -Chirurgie
82-83
pentru cadre medii , 2004
2
e
82-83
3
b
82-83
4
a
82-83
5
d
82-83
B
1
b
87
2
d
87
3
a
87
4
e
87
5
c
87
TESTUL III- GRIL
NR.
RSPUNS
BIBLIOGRAFIE
NR.
NTREBARE
PAGIN
1
b
64
2
c
75
3
a
75
4
b
76
5
c
76
6
a
87
7
b
86
8
b
87
9
b
83
10
a
79
11
b,c
1030 teste pentru examene i concursuri
154
pentru asistenii medicali OAMR, 2004
12
a,c
154
13
a,b
154
14
a,b
153
15
a,b
153
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
a,b
a,c
a,c
a,b
a,c
a,b
a,c
b
b
a
b
a
b
a
a,c
a
a,c
a
c
b
d,b,a,c,e,f
b
a
a
a,b
a,c
a
c
a,b
a,b,c

MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

TESTUL I
110
110
110
111
111
108
108
70
70
68
53
30
31
31
31
31
32
32
32
32
32
32
32
33
33
33
33
33
33
34

adevarat sau cu F fals
1.Administrarea medicamentelor pe cale oral este contraindicat dac pacientul refuz
medicamentele;
2.Oxigenul se administreaz dup permeabilizarea cilor respiratorii superioare;
3.Supozitoarele au numai efect local;
4.Asistenta medical respect calea de administrare a medicamentului prescris;
5.Soluiile injectabile aspirate din fiole se administreaz imediat;
6.Injecia intradermic are numai scop terapeutic;
7.Injecia intramuscular se realizeaz in muchii fesieri;
8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauz injecia intramuscular.
TESTUL II
1
2
3
4
5
soluie uleioas
unguente
penicilin cristalin
preparate cortizonice
perfuzie intravenoas
A.
B.
C.
D.
E.
tegumente
dizolvare in ser fiziologic
alimentaie desodat
branul
injecie intramuscular
A.
B.
C.
D.
E
efect purgativ
papul
solutie hiperton
mucoas ocular
soluii la temperatura corpului

1
2
3
4
5
colir
conduct auditiv extern
supozitoare
injecie intradermic
injecie intravenoas
TESTUL III
1.Administrarea medicamentelor pe cale
oral se face pentru obinerea
urmatoarelor efecte locale:
a)favorizarea cicatrizrii ulceraiilor
mucoasei digestive;
b)protejarea mucoasei gastrointestinale;
c)inlocuirea fermenilor digestivi(cand
acetia lipsesc)
2.Este contraindicat administrarea
medicamentelor pe cale oral atunci cand:
a)medicamentul este inactivat de secreiile
digestive;
b)medicamentul prezinta proprietai iritante
asupra mucoasei gastrice;
c)pacientul refuza medicamentul.
rectal este indicat la:
a)pacienii cu tulburri de deglutiie;
b)pacienii operai pe tubul digestiv

superior sau cu intoleran digestiv;
c)pacienii operai pe anus si rect.
4.Pe cale respiratorie se administreaz
medicamente sub forma de:
a)gaze sau substane gazeificate;
b)lichide fin pulverizate sau sub forma
de vapori;
c) pulberi fine.
respiraorie se face pentru:
a)decongestionarea mucoasei cilor
respiratorii;
b)imbogairea in oxigen a aerului
inspirat;
c) fluidificarea sputei
6. Pe suprafaa mucoaselor se pot
administra medicamente sub form de:
a)soluii;
b)mixturi;
c) unguente.
7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul
de sac conjunctival si pe marginea
ploapelor folosim:
a)ans de platin;
b)baghet de sticl lit,acoperit cu
un tampon de vat;
c)tampon montat pe o sond
butonat,comprese sterile.
parenteral are urmatoarele avantaje:
a)dozarea exact a unui medicament ce
ajunge in snge;
b)evitarea tractului digestiv;
c)posibilitatea administrarii
medicamentelor bolnavilor incontieni.
9.Prin injectia subcutanat se poate
introduce in organism:
a)substane medicamentoase izotonice
lichide, nedureroase;
b)substane medicamentoase
hipertonice;
c)subtane medicamentoase uleioase.
10.Prin injecia intramuscular se pot
introduce in organism:
a)soluii izotonice;
b)soluii hipertonice
c) soluii uleioase.
intramusculare sunt:
a)regiunea supero-externa fesier;
b)faa extern a coapsei,treimea
mijlocie;
c) regiunea subclavicular
12.Pe cale intravenoas se pot introduce
in organism:
a)substane izotonice;
b)substane hipertonice;
c) substane uleioase.
13.Accidentele injeciei subcutanate sunt
urmatoarele,cu excepia:
a)durere violent prin lezarea unei
terminaii nervoase;
b)hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgie.
14.Accidentele injeciei intramusculare
sunt:
a)durere vie prin atingerea nervului
sciatic;
b)paralizie prin ineparea unui vas;
c)embolie prin introducerea accidental

intr-un vas de sange a unei substane
uleioase
15.Accidentele injeciei intravenoase sunt
urmatoarele, cu excepia:
a)flebalgiei,datorit injectrii prea
rapide a unor substane iritante;
b)hematomului prin strpungerea venei;
c)paraliziei, prin lezarea nervului sciatic
16.Incidentele oxigenoterapiei sunt
urmatoarele,cu excepia:
a)distensiei abdominale prin
patrunderea gazului prin esofag;
b)emfizemului subcutanat prin
infiltrarea gazului la baza gtului
datorita fisurii mucoasei;
c) embolie gazoas
17.In timpul tratamentului cu
cortizon,regimul alimentar va fi:
a)desodat;
b)hiposodat;
c) normosodat
18.Antibioticele sunt:
a)substane organice provenite din
metabolismul celulelor
vii(mucegaiuri,bacterii)
b) substane obinute prin sinteza
avand proprieti
bacteriostatice,bactericide sau
antimicotice;
c) ambele
19.Antibioticele se pot administra pe
urmatoarele ci,cu excepia:
a)orala
b)intramusculara si intravenoasa;
c) subcutanat
20.Inainte de inceperea tratamentului cu
antibiotic este necesar:
a)s se identifice germenul patogen;
b)sa se determine sensibilitatea
agentului patogen la antibiotic;
c)s se testeze sensibilitatea
organismului la antibiotic
21.Perfuzia are drept scop:
a)administrarea medicamentelor la care
se urmreste un efect prelungit;
b)efect depurativ-dilund si favoriznd
excreia din organism a produsilor
toxici;
c)completarea proteinelor sau altor

componente sanguine.
22.Introducerea lichidelor in organism pe
cale intravenoas se poate face prin:
a)ace metalice fixate direct in vena;
b)canule de material plastic introduse
prin lumenul acelor(care apoi se retrag)
c)denudare venoasa
23.Prin perfuzie intravenoas se pot
introduce soluii:
a)izotonice;
b)hipertonice;
c)uleioase
24.Accidentele perfuziei sunt:
a)hiperhidratarea prin perfuzia in exces;
b)embolia gazoas prin patrunderea
aerului in curentul circulator;
c)flebit, necroz
25.Stabilirea necesitilor hidrice i
minerale ale organismului se face prin:
a)stabilirea felului deshidratarii;
b)simptomatologia deshidratarii;
c)investigaii de laborator
26.Calcularea ratei de flux in cazul
perfuziilor se individualizeaz dupa natura
si concentraia soluiei astfel:
a)soluiile izotone se administreaz cu
un ritm de 60-150 picturi pe minut(500
ml/ora)
b)soluiile hipertone se administreaz
cu un ritm de 60-150 picturi/minut(500
ml/ora)
c)hidrolizatele de protein se
administreaz cu un ritm de 40-60
picturi/minut(50 ml/or)
27.Avei de administrat la ora 12:00
penicilin i gentamicin unui pacient care
are o perfuzie cu glucoz 5%.Cum
procedai?
a)injectai intramuscular separate cele
doua antibiotice;
b)asociai cele dou soluii de
antibiotice si le injectati intramuscular;
c)introducei soluia de antibiotice in
punga cu glucoz
28.Ce antibiotic asociat cu gentamicina i
scade eficacitatea cu 50%?
a)penicilina;
b)tetraciclina;
c)ampicilina
29.Daca in timpul unei perfuzii

medicamentoase starea pacientului se
modific brusc,asistenta medicala
actioneaza astfel:
a)intrerupe perfuzia,scoate acul de
puncie;
b)intrerupe perfuzia si inlocuiete
flaconul respectiv cu ser fiziologic;
c)anun imediat medicul
30.Riscul mai mare de producere a
tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il
constituie:
a)perfuziile in venele membrului pelvin;
b)perfuziile pe cateter;
c)ambele
31.Efectul medicamentelor administrate pe
cale oral poate fi:
a)local;
b)general;
c)numai local
32.Pentru obtinerea efectului aplicrii
substanelor medicamentoase pe cale
percutanat se utilizeaz:
a)inoforeza;
b)fricionarea;
c)ambele metode.
33.Dac fiola al crui coninut trebuie
administrat,prezint un inscris neclar sau
dup deschidere cad cioburi in interior,
procedm astfel:
a)administrm coninutul fr reinere;
b)filtram coninutul inainte de
administrare;
c)nu administram coninutul
34.Exist riscul de sensibilizare la
antibiotice pentru asistenta medical care
efectueaz administrarea acestora.Pentru
prevenirea sensibilizarii se pot folosi:
a)mnui;
b)masc;
c)este suficient spalarea pe maini
dupa efectuarea administrrii
35.Calea natural,comod si foarte
acceptat de bolnav(calea oral si
bucal)prezint i unele dezavantaje
enumerate mai jos:
a)nu are aciune imediat;
b)se poate folosi cand bolnavul vars;
c)nu se folosesc la bolnavii ce prezint
intoleran digestiv sau trismus
36.Calea rectal permite administrarea

medicamentelor sub forma de supozitoare
sau clisme si este folosit:
a)dupa efectuarea unei clisme
evacuatorii;
b)cand se urmrete o aciune local,in
special;
c)cand bolnavul nu prezint vrsaturi si
greuri.
37.Calea parenteral ofer o serie de
avantaje,dar si un mare dezavantaj,
indicati care este acesta:
a)absorbie rapid,total;
b)dozare precis;
c)necesit instrumentar si soluii
injectabile sterile.
38.Pe cale respiratorie se administreaz:
a)anestezicele volatile;
b)aerosolii;
c)oxigenul
39.Pe calea suprafeelor mucoaselor si
conjunctivelor se pot administra
medicamente ce au aciune:
a)antiseptic;
b)antiinflamatoare;
c)epitelizant;
d) antialgic
40.Dup administrarea
medicamentelor,asistenta medical va
urmri efectele acestora:
a)modificarea comportamentului,a starii
psihice si constipatiei;
b)eruptii cutanate,edeme palpebrale;
c)greuri,frisoane,transpiraii;
d)modificri ale valorilor pulsului,T.A
41.Injecia intravenoas se poate face:
a)numai in venele epicraniene;
b)pstrnd cea mai buna ven pentru
urgene;
c) in venele de la plica cotului
42.Apariia papulei cu aspect de coaja de
portocal este caracteristic pentru
injecia:
a)intravenoas;
b)subcutanat;
c)intradermic
43.Pe care din urmatoarele ci de
administrare a medicamentelor,absorbia
se face cel mai putin:
a)calea intravenoas;
b)calea intramuscular;
c)calea oral
44.Medicamentele pot fi introduse direct n
snge prin:
a)administrare intravenoas;
b)administrare intraarterial;
c)administrare subcutanat
45.Cnd un medicament prezint o
modificare de
aspect,culoare,miros,asistenta medical
trebuie s tie c:
a)acest lucru se va intampla frecvent cu
unele medicamente si este un fapt lipsit
de important;
b)medicamentele se administreaz dar
se consemneaz in foaia de observaie
ca erau modificate;
c)numai farmacistul raspunde de
calitatea medicamentului eliberat;
d)medicamentul nu trebuie administrat
ci returnat farmaciei in schimbul unuia
corespunztor calitativ
46.In care din urmatoarele situaii injecia
intradermic se efectueaz in scop de
diagnostic:
a)infiltraia intradermic cu novocain;
b)I.D.R(excepie la tuberculin);
c)desensibilizare in reacii alergice
47.Injecia subcutanat se efectueaz:
a)zilnic in acelasi loc;
b)alternnd locurile de elecie;
c)nu exist indicaii speciale
48.Prin injecia intramuscular se
administreaz:
a)soluii izotone,uleioase,coloidale;
b)soluii izotone,hipertone;
c)soluii izotone
49.Resorbia medicamentului administrat
prin injecia intramuscular incepe:
a)dup 5-10 minute de la administrare;
b)instantaneu;
c)imediat dup injectare
50.La atingerea nervului sciatic,tradus
prin durere violent se intervine astfel:
a) se retrage acul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continu injectarea
51.Prin introducerea accidental de aer
intr-un vas de snge se produce:
a)embolie gazoas;
b)hematom;
c)paralizie
rectal se face cu pacientul asezat in:
a)decubit lateral stng, cu membrul
pelvin stng ntins si membrul pelvin
drept flectat;
b)decubit dorsal;
c)poziie genupectoral
53.Administrarea oxigenului pe sond
nazal se face cu scopul:
a)aprovizionrii esuturilor cu oxigen n
caz de hipoxie;
b)creterii metabolismului energetic al
organismului;
c) ambele variante sunt corecte.
54.Dup administrarea medicamentelor,n
sacul conjunctival pot aprea urmatoarele
reacii locale:
a)congestive;
b)lcrimare,prurit;
c)ambele variante sunt corecte
55.Dup administrarea medicamentelor pe
mucoasa conjunctival,asistentul medical
va semnala medicului manifestrile ieite
din comun:
a)diplopie;
b)palpitaii;
c)ambele variante sunt corecte
56.Administrarea medicamentelor pe
mucoasa conjunctival respect
urmatoarele principii:
a)se folosesc aceleai tampoane sau
comprese pentru ambii ochi;
b)nu se folosesc aceleai tampoane
sau comprese pentru ambii ochi;
c)administrarea medicamentelor se
face din interior spre exterior
nazal se face cu pacientul aezat in
poziie de:
a)decubit dorsal;
b)decubit lateral stang;
c)ortostatism cu hiperextensia capului
58.Administrarea medicamentelor in
conductul auditiv extern respect
urmatoarele principii cu excepia:
a)se administreaz soluii la
temperatura corpului;
b)se administreaz soluiile

medicamentoase la temperaturi
scazute pentru a preveni lezarea
timpanului
c)se administreaz soluii la
temperaturi ridicate pentru a facilita
procesul de absorbie
59.Pentru administrarea medicamentelor
in conductul auditiv extern pozitia
pacientului se recomand a fi:
a)decubit dorsal;
b)decubit lateral pe partea sntoas;
c)semieznd,cu capul in
hiperextensie
60.Debitul oxigenului administrat pe sonda
nazal in scop terapeutic va fi de:
a)4litri/minut;
b)5litri/minut;
c)6litri/minut
61.Daca in timpul oxigenoterapiei
pacientul se baloneaz ,vom recomanda:
a)retragerea sondei pana aproape de
vlul palatin(in cazul in care sonda a
fost introdus prea profund, oxigenul
poate ajunge n stomac);
b)schimbarea alternativ a narinelor la
introducerea sondei;
c)verificarea funcionrii
umidificatorului.
62.Administrarea medicamentelor n
conductul auditiv extern poate avea drept
scop:
a)obinerea unui efect terapeutic;
b)nmuierea dopului de cerumen;
c)profilactic, n vederea prevenirii
otitei medii supurante.
63.Nerespectarea cilor de administrare a
medicamentelor:
a)nu influeneaz efectul
medicamentelor;
b)are efecte nedorite;
c)duce la complicaii locale la locul de
administrare a injeciilor.
64.Asistenta medical:
a)este nevoit s trezeasc bolnavul
pentru administrarea medicamentelor
simptomatice;
b)trezete bolnavul pentru
administrarea medicamentelor
etiologice;
c)stabilete orarul de administrare

respectnd somnul pacientului.
65.Asocierea mai multor medicamente n
aceeai sering:
a)menajeaz bolnavul de nepturi;
b)duce la transformarea, precipitarea,
degradarea acestora;
c)privete n mod direct medicul.
66.Cnd administreaz tratamentul,
asistenta medical:
a)las la pacient ntreaga doz zilnic;
b)administreaz personal
supozitoarele,picturile pentru ochi i
nas;
c)administreaz nti tabletele,soluiile i
picturile apoi injeciile
67.Asistenta medical are grij:
a)s informeze pacientul despre timpul
n care se va instala efectul
medicamentelor;
b)s atrag atenia asupra efectelor
secundare ale medicamentelor;
c)s corecteze dozele prescrise.
68.Regulile generale de pregtire i
administrare a injeciilor prevd:
a)injectare imediat a coninutului
seringii;
b)verificarea soluiei injectabile;
c)pregtirea cu 30 min.nainte de
administrare.
69.Accidentele survenite la administrarea
injeciilor intramusculare sunt:
a)atingerea nervului sciatic si a
ramurilor sale;
b)atingerea nervului trigemen si a
ramurilor sale;
c)patrunderea cu acul ntr-un vas
sanguin.
70.Accidentele survenite n urma injeciei
intravenoase sunt:
a)flebalgia
b)supuraia aseptic;
c)tumefierea brusc a esutului
perivenos,hematom.
71.Cu ocazia administrrii
antibioticelor,asistenta medical trebuie s
cunoasc:
a)doza total pe zi de antibiotic ce
trebuie administrat unui pacient;
b)durata tratamentului;
c)cantitatea exact a unei doze.
72.Personalul care manevreaz antibiotic
poate s se sensibilizeze fat de aceste
substante,fiind expus la:
a)dermite profesionale;
b)oc anafilactic;
c)urticarie.
BAREM MODULUL 18 -ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

NR.
NTREBARE
1
RSPUNS
A
NR.PAGIN
L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru

asistenii medicali, 2002
L. Titirca-Ghid de nursing ,2001
L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru
asistenii medicali,2002
TESTUL II - ASOCIERI
138
RSPUNS
BIBLIOGRAFIE
NR.PAGIN
1-E
150
2
3
A
F
A
A
F
A
A
5
6
7
8
I
NR.
NTREBARE
1
TESTUL I- ADEVARAT / FALS

BIBLIOGRAFIE
107
140
137
137
150
150
156
2
3
4
5
II
NR.
NTREBARE
1
2-A
3-B
4-C
5-D
L. Titirc -Tehnici de ingrijire pentru

L. Titirc -Ghid de nursing ,2001
RSPUNS
BIBLIOGRAFIE
NR.PAGIN
1-D
139
2-E
3
4
5
3-A
4-B
5-C
L. Titirc-Ingrijiri speciale acordate

pacientilor de catre asistenii medicali
2003
L. Titirc -Tehnici de ingrijire pentru
NR.
NTREBARE
TESTUL III- GRILA

BIBLIOGRAFIE
RSPUNS
1.
a, b, c
2.
3.
146
159
161
134-135
146
140
154
150
NR.PAGIN
37
a, b, c
1150 teste
Editura Viaa medical romneasc
idem
a, b
idem
37
37
4.
a, b
idem
37
5.
a, b, c
idem
37
6.
a, c
idem
37
7.
b, c
idem
38
8.
a, b, c
idem
38
9.
idem
38
10.
a, c
idem
38
11.
a, b
idem
38
12.
a, b
idem
38
13.
idem
39
14.
a, c
idem
39
15.
idem
39
16.
idem
39
17.
idem
39
18.
idem
42
19.
idem
42
20.
a, b, c
idem
43
21.
a, b, c
idem
43
22.
a, b, c
idem
43
23.
a, b
idem
43
24.
a, b, c
idem
43
25.
a,b,c
idem
43
26.
a,c
idem
73
27.
idem
144
28.
idem
144
29.
b,c
147
30.
147
31.
a,b
1555 teste de evaluare continu in nursing,

Editura Carol Davila,Bucuresti 2002
49
32.
idem
49
33.
idem
50
34.
a,b
idem
50
35.
a,c
idem
50
36.
a,b
idem
50
37.
idem
51
38.
a,b,c
idem
51
39.
a,b,c,d
idem
51
40.
a,b,c,d
idem
51
41.
b,c
idem
51
42.
idem
51
43.
idem
51
44.
a,b
idem
52
45.
idem
52
46.
idem
52
47.
idem
52
48.
idem
53
49.
idem
53
50.
a,b
idem
53
51.
idem
53
52.
40
53.
Teste pentru asistenii medicali 1114

intrebri, Editura Bucuresti 2009
idem
54.
idem
39
55.
idem
39
56.
idem
39
57.
idem
39
58.
idem
39
59.
idem
40
40
60.
idem
41
61.
idem
41
62.
a,b
idem
60
63.
b,c
111
64.
b,c
1030 teste pentru examene si concursuri

pentru asistenii medicali,Editura Biroul
executiv al OAMR 2004
idem
65.
a,b
idem
112
66.
b,c
idem
112
67.
ab
idem
112
68.
a,b
idem
112
69.
a,c
idem
112
70.
a,c
idem
113
71.
a,c
idem
113
72.
a,c
idem
113
112
MODULUL 23- PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

TESTULI
1. Obiectivul principal n isuficiena respiratorie acut este permeabilizarea cilor
respiratorii.
2. n obstruciile supralotice, pentru permeabilizarea cilor respiratorii, intervenia de
urgen este drenajul postural.
3. n cazul voletului costal se aplic un pansament compresiv pentru imobilizare.
4. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate.
5. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregtete: canula traheal i
aspiratorul mecanic pentru secreii.
6. n ngrijirea pacientului cu traheostomie, o ngrijire important o constituie meninerea
permeabilitii cilor respiratorii.
7. Dup interveniile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menine
timp ndelungat.
8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectueaz vaccinarea
BCG.
9. Pacientul care prezint tuse cu expectoraie este surs de infecie pentru alte persoane.
10. Pacientul cu afeciuni respiratorii prezint anxietate din cauza tulburrilor de oxigenare
cerebral.
TESTUL II
A. ASOCIATI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE
1
2
3
4
5
astmul bronsic
pneumonia
pneumococica
bronsita cronica
ftizia
primo-infectia
tuberculoasa
A
B
mucolitice
virajul la tuberculina
C
D
E
hepatizatie rosie
caverna
dispnee paroxistica
B. ASOCIATI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE

1
2
3
4
5
tuberculoza primara
pneumonia
pneumococica
pneumotorax
ftizia
astmul bronsic
A
B
caverna
dispnee paroxistica expiratorie
C
D
E
febra in platou 40 C
sancru de inoculare
aer in cavitatea pleurala
TESTUL III
MEDICIN INTERN
1. Pneumonia franc lobar se definete

prin urmtoarele manifestri clinice cu
excepia:
a) frison solemn;
b) tuse seac persistent;
c) febr (39 -41C);
d) junghi toracic.
e) expectoraie mucopurulent
2. n BPOC combaterea obstruciei
vizeaz :
a) drenaj postural, aspiraie bronic,
spalatur bronic;
b) administrarea corticoizilor;
c) tratament antibiotic.
3. Criza de astm bronic are durat

variabil:
a) 15 min- 3 ore;
b) 30 min;
c) 2 ore.
4. Sputa din astmul bronic este:
a) mucopurulent;
b) ruginie;
c) alb- sidefie cu aspect perlat.
5. Conduita de urgen in astmul bronic
vizeaz:
a) administrarea de bronhodilatatoare
, antispastice simpaticomimetice;
b) administrarea de antitusive;
c) drenaj postural.
6. Tabloul clinic al pneumoniei
pneumococice cuprinde urmatoarele
simptome:
a) vomic, febr 37,5 38 grade,
grea;
b) expectoraie mucopurulent ,
febr n platou;
c) frison unic , febr 39-40, junghi
toracic.
7. Antibioticul de elecie utilizat n
tratamentul pneumoniei pneumococice
este:
a) Penicilina G;
b) Tetraciclina;
c) Biseptol.
8. Leziunile caracteristice tuberculozei
primare sunt urmatoarele, cu excepia
a) ancrul de inoculare ,
adenopatiile traheo bronice;
b) leziuni condensate;
c) leziuni cavitare.
9. Tratamentul etiologic al tuberculozei se
realizeaz prin:
a) corticoterapie;
b) tuberculostatice;
c) antibiotice.
10. Complicaiile pneumoniei sunt:
a) bronita cronic;
b) emfizemul pulmonar;
c) pleurezia sero-fibrinoas.
11. Procesul inflamator n pneumonia
pneumococic se desfoar n
urmatoarele stadii:
a) ancru de inoculare, adenopatii
traheobronice, leziuni
condensate;
b) congestie, hepatizaie roie,
hepatizaie cenuie, rezoluie;
c) leziuni infiltrative, cazeoase,
fibrioase.
12. Tratamentul bronitei cronice vizeaz:
a) reducerea iritaiei bronice ,
tratamentul infeciilor rinofaringiene, tratamentul
bronhodilatator;
b) chimioprofilaxia contacilor;
c) administrarea miofilinului i
corticoterapie i.v.
13. Examenul fizic n pneumonia
pneumococic pune n eviden:
a) sindrom de condensare
pulmonar;
b) leziuni cozeoase;
c) leziuni fibro-cavitare.
14. Leziunea primitiv in TBC se numete
a) adenopatie traheo-bronic;
b) tuberculoza miliar;
c) ancru de inoculare.
15. Tratamentul bronhodilatator din
bronita cronic const n urmatoarele,cu
excepia:
a) medicaie simpaticomimetic;
b) tratamentul infeciei bacteriene;
c) medicaie anticolinergic.
NURSING
16. Pentru prevenirea afeciunilor
respiratorii, pacientul este sftuit:
a) s evite mediul poluat, tabagismul;
b) s-i pstreze greutatea corporal
n limitele vrstei/sexului;
c) s evite practicarea sporturilor n
timpul anotimpurilor reci.
17. Pentru culegerea datelor i ntocmirea
planului de ngrijire, asistenta va observa
la un pacient cu o afeciune pulmonar:
a) aspectul abdomenului;
b) culoarea tegumentelor;
c) aspectul toracelui, micrile celor
dou hemitorace.
18. Spirografia exploreaz:
a) volumele i capacitile
pulmonare;
b) volumele pulmonare dup
efectuarea unui efort dozat;
c) arborele traheobronic, folosind
substan de contrast.
19. Bronhografia reprezint examenul:
a) radiologic al aparatului respirator;
b) endoscopic al aparatului
respirator;
c) radiologic al arborelui
traheobronic.
20. n dimineaa bronhoscopiei, pacientul
necesit ca pregtire:
b) administrarea atropinei, cu 30 de
minute naintea examenului;
c) ntreruperea alimentaiei.
21. Interveniile autonome ale asistentei n
hemoptizie sunt:
a) aezarea pacientului n poziie
Trendelemburg;
b) instituirea repausului fizic, psihic i
vocal;
c) aplicarea unei pungi cu ghea pe
regiunea retrosternal;
d) nvarea pacientului s efectueze

inspiraii forate;
e) aezarea pacientului n poziie
semieznd.
22. Pentru ameliorarea respiraiei
pacientului n criz de astm bronic i se
d poziia:
a) semieznd cu spatele sprijinit,
braele pe lng corp;
b) decubit lateral;
c) Trendelemburg.
23. Ca intervenii de urgen n criza de
asm bronic se vor aplica:
a) administrarea medicaiei
bronhodilatatoare i antialergice;
b) educaia pacientului cum s
previn crizele de astm;
c) oxigenoterapie.
24. n afeciunile laringitei , dispariia vocii
se numete :
a) disfonie;
b) afonie;
c) rgueal.
25. Tusea este un act util atunci cnd :
a) favorizeaz eliminarea corpilor
stini;
b) favoroizeaz eliminarea secreiilor
patologice din cile aeriene.
26. Efectul frecvent al fumatului este :
a) bronita tabagic;
b) emfizemul pulmonar;
c) cancer bronhopulmonar;
d) gastrita tabagic.
27. Astmul bronic n criz se
caracterizeaza prin:
a) dispnee paroxistic expiratorie;
b) dispnee inspiratorie i expiratorie;
c) dispnee paroxistic inspiratorie.
28. Disfuncia respiratorie din astmul
bronic este:
a) restrictiv;
b) obstructiv;
c) mixt.
29. n perioadele febrile din pneumonia
pneumococica se recomanda:
a) repaus la pat, regim hidrozaharat bogat n vitamine;
b) regim alimentar desodat;
c) consum excesiv de lichide
30. Primoinfecia TBC se face:
a) pe cale cutanat;
b) pe cale aerian;
c) pe cale sexual.
31. Metoda utilizat n depistarea

tuberculozei primare este:
a) IDR la antimicotice;
b) IDR la tuberculin;
c) IDR la antibiotice.
32. Profilaxia tuberculozei vizeaz
urmatoarele obiective , cu excepia:
a) ntarirea rezistenei nespecifice a
organismului;
b) vaccinare antituberculoas;
c) vaccinare antigripal.
33. Dispneea cu bradipnee expiratorie se
ntalnete n :
a) scleroemfizem pulmonar;
b) corp strin n laringe sau trahee;
c) astm bronic.
34. Pentru descoperirea gradului de
infecie tuberculoas se efectueaz :
a) vaccinarea B.C.G.
b) intradermoreacia la tuberculin
I.D.R;
c) reacia Cassoni.
35. Dispneea, n bolile pulmonare, este
datorat:
a) scderii aportului de oxigen, creterii
cantitii de CO2 i obstruciei cilor
respiratorii;
b) contaminrii cu pneumococ;
c) comprimrii organelor abdominale .
36. Declanarea hemoptiziei este
precedat de:
a) senzaie de vom;
b) caldur retrosternal i jen
respiratorie;
c) vrstur.
37. Durerea toracic poate avea drept
cauze:
a) afeciuni cardiovasculare;
b) afeciuni pleuropulmonare;
c) ambele.
38. Definiia astmului bronic include, cu
excepia:
a) reducere ireversibil a diametrului
bronhiilor;
b) dispnee expiratorie;
c) reducerea reversibil a diametrului
bronhiilor.
39. Spirografia exploreaz:
a) volumele pulmonare dup efort;
b) arborele traheo-bronic, folosind
substana de contrast;
c) volumele i capacitile pulmonare.
40. Depistarea precoce a mbolnvirii cu
TBC se face prin:
a) IDR la tuberculin;
b) IDR Cassoni;
c) IDR Dick.
41. Testul la tubercluin (I.D.R) este folosit
pentru :
a) a stabili amploarea reaciei de
hipersensibilitate la antigene
tuberculinice a unei persoane;
b) a stabili existena reaciei de
hipersensibilitate la antigene
tuberculinice;
c) se citete la locul injectrii
intradermice dup 72 de ore de la
injectare .
42. Dispneea n bolile pulmonare este
consecina:
a) scderii aportului de oxigen,
creterii cantitii de dioxid de
carbon;
b) comprimrii organelor abdominale;
c) obstruciei cilor respiratorii.
43. Expiraia n astmul bronic este
insoit de:
a. suflu amfonic;
b. suflu tubar;
c. wheezing.
44. Profilaxia tuberculozei cuprinde
a) ameliorarea condiiilor de via;
b) depistarea precoce a bolii;
c) vaccinarea antigripal.
45. n pleurezia serofibrinoas pacientul
prezint urmtoarele manifestri de
dependen, cu excepia:
a) febr, frison;
b) transpiraii nocturne;
c) febr de tip remitent, durere
toracic.
46. Astmul bronic este un sindrom
caracterizat prin:
a) dispnee paroxistic inspiratorie;
b) febr i junghi toracic;
c) dispnee paroxistic expiratorie i
bradipnee.
47. Astmul bronic este o afeciune
caracterizat prin crize de dispnee
paroxistic de tip expirator. Ce intervenii
delegate de urgen aplic asistenta
medical n criz :
a) administrarea de miofilin
intravenos;
b) prednison oral;
c) antihistaminice;
d) sedative.
48. Intervenia delegat n criza astmatic
vizeaz:
a) administrarea de
bronhodilatatoare i
corticoterapie;
b) administrarea de antibiotice;
c) drenaj postural.
49. Rolul delegat al asistentei medicale n
tratarea crizei de astm bronic este:
a) tratamentul, medicaia
bronhodilatatoare;
b) administrarea de oxigen pe sonda
nazal sau masc;
c) cortico steroizi
50. Pentru prevenirea afeciunilor
respiratorii pacientul este sftuit:
a) s ntrerup fumatul i s evite
mediul poluat,
b) s- i pstreze greutatea corporala
in raport cu varsta;
c) sa evite practicarea sporturilor de
iarn.
51. Obiectivele de ingrijire in BPOC
vizeaz:
a) combaterea obstruciei , inflamaiei
, spasmului;
b) administrarea penicilinei G;
c) administrarea de lichide calde.
52. Expectoraia n pneumonia
pneumococic este :
a) roie ruginie , vascoas,
aderent;
b) sidefie perlat;
c) spumoas , aerat.
53. Manifestarea de dependen
sugestiv pentru TBC este:
a) febra 39 40 grade C;
b) tuse seac persistent peste 3
sptamni;
c) frison unic 30 40 minute.
54. Manifestrile de dependen frecvente
care pot ridica suspiciunea de cancer
pulmonar la fumtorii cronici sunt :
a) tuse persistent rezistent la
tratament n formele avansate ;
b) hemoptizia ;
c) dispneea .
55. Pentru spirografie, pacientul necesit
urmtoarea pregtire :
a) cu 24 ore nainte se ntrerupe
medicaia excitant sau sedativ a
centrilor respiratori;
b) repaus fizic i psihic cu 30 minute

naintea examenului;
c) nu necesit pregtire.
56. Valorile normale ale parametrilor
cercetai prin spirografie (CV, VEMS i IT)
normali n raport cu tabelele CECO sunt:
a) 50% din valorile ideale;
b) 70-80% din valorile ideale;
c) 100% fa de valorile ideale.
57. Pentru examenul bacteriologic al
sputei se pregtesc urmtoarele
materiale:
a) pahar conic gradat;
b) cutie Petri steril;
c) tvi renal.
58. Semnele caracteristice ale hemoptiziei
sunt:
a) senzaie de gdilitur a laringelui,
cldur retrosternal, tuse iritativ
cu expulzia sngelui, gust de
snge;
b) senzaie de gdilitur a laringelui,

grea, vrstur, gust de snge,
transpiraii profuze;
c) senzaie de grea, vrsturi,
cldur retrosternal, gust de
snge.
59. Insuficiena respiratorie acut poste fi
determinat de:
a) expunerea la frig, cldur;
b) obstrucia cilor respiratorii
superioare;
c) bronhoalveolite de deglutiie.
60. Pentru stabilirea diagnosticului, n
pleurezia serofibrinoas asistenta
efectueaz la recomandarea medicului
urmtoarele examinri:
a) IDR la PPD;
b) testul Schick;
c) IDR Cassoni.
BAREM DE CORECTARE - PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
NR.
NTREBARE
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
A
1
2
3
4
5
B
1
2
3
4
RASPUNS

BIBLIOGRAFIE
A
F
F
A
F
A
F
F
A
A

TESTUL II- ASOCIERE
Medicin intern pentru cadre medii C. Borundel,

2006
c
a
d
b
d
c
e
a
NR.
PAGIN
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
123
128
121
154
149
152
129
161
154
MEDICIN
INTERN
1
RASPUNS
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
a
a
c
a
c
a
c
b
c
b
a
a
c
b
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
a,b
b,c
a
c
b,c
b,c,e
a
a,c
b
a,b
a,b,c,d
a
b
a
b
b
c
a,c
b
a,c
36
37
38
39
b
c
a
c
40
41
a
a,b,c
42
43
a,b,c
c
TESTUL II- GRIL

BIBLIOGRAFIE
Medicin intern specialiti nrudite i terapii
paliative Mioara Mincu, 2004
Urgene medico-chirurgicale L. Titirc, 2012
idem
NURSING
Medicin intern Mioara Mincu, 2004

Medicin intern C. Borundel, 2006

ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali, L. Titirc, 2008
idem
Explorri funcionale i ngrijiri speciale acordate
bolnavului L. Titirc, 2008
123
NR.
PAGIN
90
33
25
278
26
286
288
301
310
287
286
219
232
247
220
58
58
58
59
59
59
60
60
90
90
91
25
278
288
301
299
308
249
91
37
29
251
277
12
59
91
59
278
44
45
46
47
c
c
c
a,b,c
48
49
50
a
a,b,c
a
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
a
a
b
a,b
a,b
b,c
b
a
b,c
a
idem
Idem
idem
asistenii medicali, L. Titirc, 2008
idem
308
60
278
91
91
91
36
33
287
301
92
58
59
59
59
60
60
MODULUL 24- CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE

TESTUL I
1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA
2. Hipertermia nu apare in IMA
3. In IMA intalnim VSH,fibrinogen si transaminaze crescute.
4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud.
5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie capilara
venoasa.
6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang.
7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara.
8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta.
9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga.
10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut
11. Factorii de risc major a aterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA.
12. EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase.
13. FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica.
14. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in
dimineata examenului.
15. Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA.
16. In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci.
17. Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos.
18. Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea repausului
fizic si psihic al pacientului.
19. Asezand membrele inferioare mai sus decat restul corpului, se asigura o circulatie
venoasa mai buna.
TESTUL II
1
2
3
4
5
Flebografie
Oscilometrie
Fonocardiograma
E.K.G
Testul Rumpel- Leede
A
B
C
D
E
fragilitate capilara
activitatea bioelectrica a inimii
vene
zgomote cardiace
pulsatii arteriale
durere precordiala care cedeaza la

nitroglicerina
dilatari ale venelor
claudicatie intermitenta
durere precordiala mai mare de 30
minute
durere occipitala matinala

1
H.T.A
2
3
4
Arteriopatie
I.M.A
Angina pectorala
B
C
D
Varice

1
2
3
4
5
I.M.A
Arteriopatie
Varice
Pericardita
Endocardita
A
B
C
D
E
combaterea infectiei bacteriene

purtarea ciorapilor elastici
evitarea vestimentatiei stramte
evacuarea lichidului
interzicerea
oricarui efort fizic si
psihic
TESTUL III
CARDIOLOGIE- MEDICINA INTERNA
1. Pentru prevenirea complicatiilor
tromboembolice in infarct miocardic se
administreaza:
a) heparina;
b) adrenostazin;
c) xilina.
2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct
miocardic se face:
a) prin inregistrarea tensiunii arteriale
si a pulsului cel putin o data pe zi;
b) prin supraveghere cu ajutorul
monitoarelor;
c) nu este necesara inregistrarea
tensiunii si a pulsului.
3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca se
a) turgescenta jugularelor;
b) cresterea ariei matitatii cardiace;
c) durere abdominala.
4. Digitala este:
a) stimulent cardiac;
b) stimulent cerebral;
c) stimulent respirator.
5. Durerea din infarct miocardic acut:

a)este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii
profunde;
c) cedeaza la antilagice majore.
6. Tabloul clinic in pericardita consta in:
a) durere epigastrica;
b) frecaturi pericardice;
c) bradipnee expiratorie.
7.Xilina este indicata in:
a) convulsii;
b) extrasistole ventriculare;
c) tulburarile de ritm ventricular din
infarctul miocardic.
8. Durerea din angina pectorala:
a) are caracter constrictiv;
b) are caracter difuz;
c) se percepe pe o suprafata de
maxim 0,1cm2 .
9. Tratamentul in insuficienta cardiaca
consta in administrarea de:
a) furosemid;
b) fluocinolon;
c) fasygin.
10.Tratamentul in HTA se face cu:
a) captopril;
b) clotrimazol;
c) cohmicina.
11. Sindromul de ischemie arteriala
cronica se caracterizeaza din punct de
vedere clinic prin:
a) tegumente cheratozice;
b) hipertrofie musculara;
c) tulburari trofice ale fanerelor.
12.Cel mai frecvent agent etiologic in
endocardita bacteriana este:
a) stafilococul;
b)pneumococul;
c) sreptococul viridans.
13.Despre endocardita bacteriana putem
afirma:
a) leziunile caracteristice sunt
vegetatiile valvulare;
b) debutul bolii este brusc;
c) hemocultura este examenul capital.
14. In pericardita cronica constrictiva:
a) tuberculoza este cauza principala;
b) tabloul clinic este de tamponada
cardiaca;
c) examenul radiologic nu este
important
15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se
formeaza in perioada:
a) prodromala;
b)de debut;
c) de stare;
d) de convalescenta
16. Tratamentul crizei de angina pectorala
consta in:
a) orpirea efortului fizic;
b) administrarea de nitroglicerina
sublingual;
c) tratament hipotensiv.
17.Localizarea cea mai frecventa a IMA
este:
a)atriul drept;
b)atriul stang;
c) ventriculul stang;
d) septul interventricular.
18. Leziunea caracteristica in IMA este:
a) necroza ischemica miocardica;
b) fibroza hepatica;
c) inflamatia miocardica.
19.Principala cauza a anginei pectorale
este:
a) afectiuni pulmonare;
b) aterosleroza coronariana ;
c) hipotiroidism.
20.Simptomul cel mai constant in
insuficienta cardiaca stanga este:
a) tuse;
b) dispneea;
c) hepatalgie;
d) edemul pulmonar acut.
21.In insuficienta cardiaca dreapta exista:
a) dispnee de efort;
b) hepatomegalie;
c) hepatalgie;
d) edeme periferice
22. Perioada cea mai critica din IMA este:
a) perioada prodromala;
b) perioada de debut;
c) perioada de stare.
23.Despre varice se poate afirma:
a) sunt dilatari permanente ale
venelor superficiale;
b) produc edeme ale gambelor;
c) complicatia cea mai frecventa este
tromboflebita ;
d) simptomele obisnuite sunt: durerea
si senzatia de greutate la nivelul
gambelor.
24.Tratamentul insuficientei cardiace
globale consta in:
a) administrarea de calciu si vitamine;
b) repaus ,regim dietetic si hiposodat;
c) administrare de diuretice si digitala.
25.Uruitura diastolica se intalneste in:
a) insuficienta aortica;
b) stenoza aortica;
c) stenoza mitrala.
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
26.Care este clasificarea hemoragiilor
dupa sediul sangerarii?
a) arteriale,venoase,capilare,mixte
b) externe,interne,exteriorizate,intersti
tiale;
c) accidentale,chirurgicale,posttraum
atice,medicale;
d) mici, mijlocii,mari,cataclismice.
27.Care din elementele de mai jos nu sunt
caracteristice hemoragiei arteriale?
a) culoarea sangelui inchisa;
b) sangele tasneste sincron cu sistola
cardiaca;
c) exista sansa chiar la arterele mari
ca sangerarea sa se opreasca
spontan;
d) forta cu care se pierde sangele
este in concordanta cu tensiunea
arteriala a accidentatului.
28.In care dintre hemoragiile de mai jos se

pierde mai repede sange?
a)
hemoragie venoasa;
b)
hemoragie capilara;
c)
hemoragie arteriala;
d)
hemoragie venoasa si
capilara.
29.Caror factori se datoreaza mentinerea
sau chiar o usoara crestere a TA in faza
de inceput a hemoragiei?
a) vasoconstrictiei;
b) mobilizarea sangelui din depozite
(ficat, splina,muschi);
c) acumularii de CO2 ;
d) unei oxigenari deficitare a
tesuturilor.
30. Cum este ritmul cardiac si pulsul in
cursul unei hemoragii mari?
a) pulsul este bradicardiac,bine batut;
b) ritmul cardiac este foarte rapid:
120-130 batai/minut;
c) pulsul este aritmic;
d) pulsul este slab batut,filiform.
31.Ce intelegem prin resuscitarea cardiorespiratorie?
a) combaterea si tratarea insuficientei
cardiace;
b) masurile intreprinse pentru
restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea afectiunilor
pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase la
nivelul plamanului,printr-o ventilatie
pulmonara artificiala.
32. Care dintre afectiunile cardiace pot
provoca stop cardiac?
a) infarctul miocardic;
b) hipertensiunea arteriala;
c) tamponada cardiaca;
d) tulburarile grave de ritm.
33. In ce ritm se efectueaza masajul
cardiac extern?
a) 60-80/minut;
b) 16-18/ minut;
c) 20-40/minut;
d) 80-100/minut.
34.Unde palpam in mod normal socul
apexian?
a) saptiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
b) spatiul III intercostal parasternal
stang;
c) la mijlocul sternului.
35.Care este ritmul cardiac normal?
a) 60-80 batai/minut;
b) 40-50 batai/minut;
c) 50-60 batai/minut;
d) 80-100 batai/minut.
36.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din
HTA?
a) apare spre seara,se accentueaza
la miscari de pozitie;
b) se insoteste de paloare a fetei,
transpiratii profuze;
c) este insotita de ameteli,tulburari
vizuale,vajaieturi in urechi;
d) localizata in regiunea
occipitala,apare matinal.
37.Durere toracica cu caracter constrictiv
retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul
stang intalnim in:
a) pneumonie,pleurezie;
b) cardiopatie ischemica
dureroasa,angor pectoris;
c) nevralgie intercostala;
d) afectiuni esofagiene
38.Durerea sub forma de claudicatie
intermitenta apare in:
a) varice;
b) sindrom de ischemie cronica
periferica;
c) sindromul de ischemie acuta
periferica;
d) insuficienta venoasa cronica.
39.In precizarea diagnosticului de infarct
miocardic , de un real folos este
precizarea cresterii:
a) transaminazei (GOT);
b) fosfatazei alcaline;
c) lipidemiei;
d) amilazemiei.
40.Care din metodele de mai jos de
explorare a aparatului cardiovascular
sunt metode neinvazive?
a) examenul radiologic standard al
inimii si vaselor mari;
b) EKG , ecocardiograma;
c) cateterismul cardiac;
d) angiocardiografia.
41.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor
cardiaci urmareste compensarea cordului
prin:
a) regim alimentar cu multe lichide;
b) repaus la pat;
c) oxigenoterapie;
d) medicatie tonicardiaca;
e) administrare preoperatorie de
atropina.
42.Ce medicatie este indicata la arteritici

pentru pregatirea lor pentru operatie?
a)vasodilatatoare,anticoagulante
,antibiotice;
b) anticoagulante
,sedative,antitermice;
c) medicatie antiaritmica,antialgica;
d)coagulante,vitaminoterapie.
43.Claudicatia intermitenta apare:
a) in repaus;
b) la efort: mers,alergat,urcat;
c) dispare rapid dupa oprire si revine
dupa o distanta aproximativ egala cu
cea la care s-a instalat anterior;
d) inceteaza dupa masajul moletului.

44.Punctia pericardica:
a) poate deveni o interventie de
urgenta cand cantitatea de lichid
acumulat pune in pericol viata
pacientului;
b) are scop explorator pentru stabilirea
naturii si prezentei lichidului;
c) are scop terapeutic pentru evacuarea
lichidului acumulat.
45. Accidentele punctiei pericardice sunt:
a) socul pericardic;
b) socul apexian;
c) patrunderea acului in miocard.
CARDIOLOGIE- NURSING
46.Pentru prevenirea bolilor

cardiovasculare se recomanda:
a) evitarea mersului pe jos;
b) alimentatie fara exces de sare, grasimi;
c) evitarea stresului psihic.
47.Boala varicoasa se caracterizeaza prin:
a)tegumente palide ,reci;
b)tegumente cianotice la extremitati;
c)edem dupa ortostatism prelungit, vase
superficiale dilatate
48. Flebografia reprezinta:
a) examenul endoscopic venos;
b) examenul radiologic venos;
c) masurarea presiunii venoase.
49.Oscilometria reprezinta:
a) o metoda de explorare a arterelor
periferice;
b)o metoda de examinare a venelor;
c)o metoda de evidentiere a
amplitudinii pulsatiilor peretelui
arterial.
50. Electrocardiografia consta in :
a) inregistrarea biocurentilor produsi
de miocard in cursul unui ciclu
cardiac;
b) reprezentarea grafica a zgomotelor
produse intr-un ciclu cardiac;
c) curba rezultata din inregistrarea
grafica a socului apexian.
51.IMA apare in urmatoarele
circumstante,cu exceptia:
a) mesele copioase ,efortul
fizic,expunerea la frig;
b)dupa infectii aerogene;
c)dupa imobilizarea prelungita la pat.
52. Durerea in IMA prezinta caracteristicile
urmatoare:
a) cedeaza la administrarea
nitroglicerinei;
b) este violenta,insuportabila;
c) dureaza peste 30 de minute.
53. Obiectivele imediate in ingrijirea
pacientului cu IMA vizeaza:
a) combaterea durerii si anxietatii;
b) prevenirea complicatiilor;
c) recuperarea si reintegrarea sociala
a pacientului.
54. In timpul tratamentului cu
anticoagulante asistenta va avea in
vedere:
a) evaluarea aspectului tegumentelor
in zonele unde se fac injectii;
b) supravegherea sangerarilor
gingivale,nazale;
c) notarea zilnica a diurezei.
55. In socul cardiogen, pacientul prezinta
urmatoarele manifestari de dependenta:
a) neliniste;
b) tegumente reci;
c) poliurie;
d) hipotensiune arteriala;
e)greturi;
f) varsaturi.
56. Persoanele cu risc in aparitia
endocarditei infectioase sunt:
a) cele cu valvulopatii dobandite dupa
RAA;
b) persoanele cu obezitate;
c) cele cu malformatii cardiace
congenitale.
57. Pacientul cu pericardita se plange de
durere cu localizare:
a) retrosternala accentuata de
tuse,inspiratie;
b) retrosternala iradiata in umarul

stang;
c) hipocondrul stang accentuata de
tuse.
58. Manifestarile de dependenta intalnite
la pacientul cu HTAsunt:
a) palpitatii,varsaturi;
b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari
de vedere;
c) dispnee,poliurie.
59. Interventiile autonome ale asistentei
pentru ingrijirea pacientului cu HTA
constau in:
a) asigurarea regimului alimentar
hiposodat,hipolipidic;
b) educatia pacientului pentru
suprimarea fumatului;
c) administrarea medicatiei
antihipertensive.
60. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator
in constructii,afirma ca de doua luni
prezinta dureri la mers in gamba
stanga,care s-au accentuat
,determinandu-l sa intrerupa mersul
pentru a-i ceda durerea. Care poate fi
cauza durerii?
a) alterarea circualtiei venoase;
b) alterarea circulatiei arteriale
periferice;
c) ambele.
61.Unui pacient care prezinta alterarea
circulatiei arteriale periferice se
recomanda:
a) arteriografie;
b) oscilometrie;
c) flebografie.
62.Pacientului care prezinta arterita
obliteranta asistenta medicala ii
recomanda la externare:
a) sa poarte ciorapi elastici:
b) sa pastreze igiena riguroasa a
picioarelor;
c) sa poarte incaltaminte confortabila
din piele,ciorapi din bumbac;
d) repaus la pat.
63. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita
gambei drepte.I se acorda urmatoarele
ingrijiri:
a) repaus la pat in pozitie
Trendelenburg;
b) suplinirea pacientului pentru
satisfacerea nevoilor de baza;
c) repaus la pat,cu membrul inferior
drept ridicat pe o atela Braun.
64. Pacientului cu varice i se recomanda

purtarea ciorapilor elastici pe care ii
imbraca astfel:
a) fiind asezat in pat cu membrul
inferior orizontal;
b) fiind in pozitie sezand pe scaun;
c) in ortostatism.
65. Pozitia pacientului cu insuficienta
cardiaca este:
a) decubit dorsal;
b) sezand in fotoliu;
c) semisezand in pat.
66. In timpul administrarii digitalei,
asistenta va urmari in mod deosebit :
a) pulsul;
b) diureza;
c) aparitia greturilor, varsaturilor.
67. Alimentatia pacientului cu insuficienta
cardiaca urmareste:
a) reducerea cantitatii de glucide /24
h;
b) reducerea numarului de mese /
24h;
c) reducerea consumului de NaCl si a
cantitatii de lichide.
68. Alimentatia pacientului cu insuficienta
cardiaca consta in:
a) mese mici, in numar de 4-5/24 h
b) alimentatie hipolipidica;
c) alimentatie hipocalorica.
69. Interventiile zilnice ale asistentei
medicale in evaluarea starii unui pacient
cu anasarca constau in:
a) notarea cantitatii de lichide
ingerate/24 h;
b) masurarea greutatii corporale si a
diurezei;
c) oxigenoterapie.
70. Palpitatiile ca manifestari de
dependenta apar:
a) in bolile cardiace;
b) dupa abuz de cafea,tutun;
c) ambele.
71. Pulsul:
a) se percepe cu policele
b) se percepe pe vena cava
inferioara;
c) este neregulat in aritmia
extrasistolica.
72. Pulsul:
a) duritatea lui denota hipotensiune;
b) se percepe prin compresiunea
unei artere pe un plan dur;
c) nu se modifica in caz de febra.
73. Accidentele punctiei pericardice sunt:

a) socul pericardic;
b) patrunderea acului in ventriculii
cerebrali;
c) patrunderea acului in miocard.
74. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului rosu se face la:a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
montarea electrodului galben se face la:
a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
montarea electrodului verde se face la:
a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
montarea electrodului negru se face la:
a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
montarea electrodului precordial V 1se
face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea
dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea
stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara.
montarea electrodului precordial V 2 se
face in:
stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara.

montarea electrodului precordial V 3 se
face in:
stanga a sternului;
c) la jumatatea distantei dintre V2 si
V4.
81.In cazul electrocardiografului montarea
electrodului precordial V 5 se face in:
a) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa
de la V4 si linia axilara anterioara
stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa
din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
montarea electrodului precordial V6 se
face in:
a) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa
de la V4 si linia axilara anterioara
stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa
din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
83. Pozitia indicata pentru pacientii cu
edem pulmonar acut este:
a) pozitie Trendelenburg;
b) pozitie decubit dorsal;
c) pozitie sezanda cu gambele
atarnand la marginea patului.
84.Durerea din infarct miocardic dureaza:
a) mai putin de 30 minute;
b) peste 30 minute ;
c) intre 5 secunde si 20 minute.
85.Sunt indicate in infarct miocardic acut:
a) repausul absolut la pat;
b) alimentatia hiperlipidica;
c) administrarea medicamentelor cu
punctualitate
BAREM DE CORECTARE MODULUL CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE

TESTUL I-
ADEVARAT/FALS
BIBLIOGRAFIE
NR.
INTREBARII
1
RASPUNS
2
3
4.
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
F
A
F
A
F
A
A
A
F
A
F
A
F
A
F
A
A
A
1
2
3
4
5
c
e
d
b
a
Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean

146
146
146
146
146
59
2
3
4
5
c
d
a
b
Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor

de catre asistentii medicali
idem
idem
idem
idem
idem
59
I. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor

de catre asistentii medicali,
idem
idem
idem
idem
L Titirca 1150 de teste
1150 de teste
1150 de teste
1150 de teste
1150 de teste
1150 de teste
1150 de teste
1150 de teste
1150 de teste
TESTUL II ASOCIERI
NR. DE PAGINA
53
55
55
55
63
129
129
130
131
132
65
65
65
65
65
65
65
65
65
B
59
59
59
59
2
3
4
5
c
b
d
a
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
b
a,b
a
c
b
b,c
a
a
a
c
c
a,c
a,b
d
a,b
c,d
a
b
b
b,c,d
b
a,b,c,d
b,c
c
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
b
a,c
c
a,b
b,d
b,d
a,c,d
a
a
a
c,d
b
b
a
b
idem
idem
idem
idem
TESTUL III- GRILA

CARDIOLOGIE MEDICINA INTERNA
Teste pentru pregatirea asistentului medical
Liliana Rogozea ed. Aldis
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
Medicina interna- Borundel
Medicina interna
Medicina interna Borundel
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
59
59
59
59
34
34
34
71
71
71
71
71
71
71
71
340
341
355
372
368
371
370
366
376
378
371
414
381
347
247
247
247
248
248
460
465
465
520
520
524
524
524
566
569
41
42
43
44
45
b,c,d
a
b,c
a,b,c
a,c
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
b,c
c
b
a,c
a
b,c
b,c
a,b
a,b
a,b,d
a
b
b
a,b
b
a,b
b,c
b,c
a
b,c
a,c
c
a,b,c
a,b
c
c
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
b
a,c
a
b
b
c
a
b
c
b
c
c
b
a,c
Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean
Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean
CARDIOLOGIE- NURSING
1150 de teste cap.2.2
Teste pentru pregatirea asistentului medical
Liliana Rogozea ed. Aldis
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
574
575
575
145
146
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
9
9
11
22
22
22
22
22
23
23
23
23
32
33
33
MODULUL 25- GASTROENTEROLOGIE I NURSING N GASTROENTEROLOGIE

TESTUL I
1. Regimul alimentar n boala ulceroas este acelai indiferent de faza evolutiv a bolii.
2. Proba de digestie e un examen ce exploreaz indirect pancreasul exocrin
3. Deficitul de volum lichidian se instaleaz la pacientul cu stenoz piloric din cauza diareei.
4. Pacientul cu enterocolit acut nu este surs de infecie pentru alte persoane.
5. Pacientul cu ciroz hepatic poate prezenta gingivoragii i epistaxis.
6. Dup interveniile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricii alimentare din a doua
zi a operaiei
7. Explorarea radiologic gastro-intestinal este contraindicat la pacienii cu hemoragie gastrointestinal acut.
8. Substana de contrast folosit pentru explorarea colonului poate fi administrat pe cale oral
i intravenos.
9. Dup efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestri: disfagie, tumefacia
amigdalelor, subfebrilitate
10. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii i i s-a prelevat un fragment de esut pentru
biopsie, este atenionat s nu consume alimente fierbini dup investigaie.
11. Asistenta medical educ pacientul cu pancreatit cronic s evite mesele copioase.
12. Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte n scaun trebuie s fie precedat de un
regim standard - prnzul Schmidt-Strassburger.
TESTUL II
1
2
3
4
5
Vrsturi cu coninut bilios

Vrsturi cu coninut sanghinolent
Vrsturi cu coninut fecaloid
Vrsturi cu coninut mucos
Vrsturi cu coninut alimentar
A
B
C
D
E
cancer gastric
dischinezie biliar
alcoolici
ocluzie intestinal
stenoz piloric
1
2
3
4
5
Vrsturi matinale
Vrsturi postprandiale precoce
Vrsturi postprandiale tardive
Vrsturi la 24 h dup mas
Vrsturi n jet, neprecedate de greuri
A
B
C
D
E
stenoz piloric
alcoolism
ulcer gastric
sindrom de HTIC
ulcer duodenal
TESTUL III
MEDICIN INTERN
1. Urmtoarele simptome sunt
caracteristice pentru cancerul gastric:
a) durere n flancul abdominal drept;
b) flatulen;
c) anorexie selectiv pentru carne i
grsimi.
2. Ciroza hepatic este cel mai frecvent
cauzat de :
a) alcoolism;
b) parazii;
c) infecii biliare.
3. n ce const tratamentul igieno-dietetic
ntr-o gastrit cronic:
a) alimentaie fracionat 5-6 mese/zi,
cu orar regulat;
b) evitarea consumului de condimente,
tocturi, afumturi, alcool ,tutun;
c) evitarea consumului de
medicamente antiinflamatoare,
nesteroidiene i cortizonice;
d) toate.
4. Colonul iritabil se caracterizeaz prin :
a) diaree postprandial;
b) scaun cu mucus, puroi, snge;
c) epigastralgii.
5. Tabloul clinic n enterocolita acut se
caracterizeaz prin:
a) poliurie;
b) vrsuri alimentare;
c) 5-20 scaune/zi.
6. Tabloul clinic n ciroza hepatic const
n:
a) disurie;
b) stelue vasculare;
c) varice esofagiene.
7. Durerea n colica biliar are
urmtoarele caracteristici:
a) este localizat n hipocondrul drept
i iradiaz n regiunea dorso-lombar;
b) este localizat n hipocondrul drept ,
iradiaz n membrul inferior i cedeaz
la administrare de antispastice;
c) localizare tipic n epigastru i
cedeaz la administrare de morfin.
8. Urmtoarele explorri paraclinice
confirm prezena ulcerului gastric:
a) VSH crescut;
b) endoscopia gastric;
c) hemoragii oculte.
9. ntr-o pancreatit acut , cu evoluie
fr complicaii , tratamentul de baz este
medical i n conducerea tratamentului se

va ine seama de:
a) evoluia strii generale , a febrei, a
leucocitozei, a amilazemiei;
b) evoluia durerii i posibilitatea de
reluare rapid a alimentaiei;
c) sedarea bolnavului i reluarea ct
mai rapid a vieii normale.
10. n cazul unui pacient cu colic biliar ce
prezint vrsturi incoercibile, acestea pot fi
combtute prin administrare de:
a) plegomazin fiole;
b) torecan tablete;
c) emetiral supozitoare.
CHIRURGIE
11. Lipotimia n ortostatism apare la un
bolnav cu hemoragie digestiv superioar ,
n cazul unei pierderi de mas circulant:
a) mic;
b) medie;
c) mare.
12. Sunt cauze de HDS:
a) ulcerul aton;
b) cancerul gastric;
c) traumatismul cilor biliare.
13. Manifestarea caracteristic n ulcerul
gastric perforat este:
a) meteorism abdominal;
b) agitaia extrem;
c) ,, abdomen de lemn.
14. O hemoragie digestiv n care pacientul
a pierdut 1000-1500 ml de snge este:
a) asimptomatic;
b) are semne clinice caracterizate prin
tahicardie, ameeli, vedere ca prin
cea, lipotimie;
c) are semnele caracteristice ocului
hemoragic.
15. Complicaia cea mai frecvent a
ulcerului gastro-duodenal este:
a) cancerul gastric;
b) hemoragia digestiv;
c) gastrita cronic.
16. Care din elementele de mai jos pot
produce hemoragii gastro-duodenale:
a) ulcerul gastro-duodenal;
b) anaciditatea;
c) gastritele hemoragice;
d) medicamentele ulcerogene.
17. Ce regim alimentar dm la nceputul
pancreatitei acute?
a) regim hipoproteic;
b) regim hidro-lacto-zaharat;
c) repaus digestiv absolut, sond de
aspiraie gastric.
18. Ce modificri de laborator se pot ntlni
n pancreatita acut?
a) amilazemia i amilazuria crescute n
primele 2-3 zile;
b) hiperglicemie;
c) leucopenie.
19. Pancreatita acut este un sindrom
abdominal acut caracterizat prin :
a) dureri abdominale violente n etajul
superior i alterarea marcat a strii
generale;
b) durere n hipocondrul drept cu
iradiere n umr , stare general uor
alterat;
c) dureri n fosa iliac dreapt cu
greuri i vrsturi.
20. ntr-o litiaz biliar coloraia icteric
persistent a sclerelor , mucoaselor i
tegumentelor poate fi dat de :
a) inflamaia peretelui colecistic;
b) prezena unui obstacol n coledoc;
c) un proces inflamator al cilor biliare.
21. La palparea abdominal a unui pacient
cu ulcer gastro-duodenal perforat apar
urmtoarele caracteristici:
a) palparea este nedureroas;
b) abdomenul este elastic , nedureros;
c) abdomenul este rigid (de lemn).
22. Care este semnul clinic sigur al ocluziei
intestinale?
a) vrsturile;
b) greurile;
c) oprirea tranzitului pentru materii
fecale i gaze ;
d) meteorismul.
23. Cnd apar mai frecvent colicile biliare?
a) dimineaa pe nemncate;
b) dup amiaz;
c) noaptea;
d) dup mas bogat n grsimi sau
alimente colecistokinetice.
24. Un bolnav cu durere intens
,colicativ , situat n hipocondrul drept , cu
iradiere n umr i spate, cu durat mare,
febr, care este temporar sau deloc
influenat de antispastice i antialgice,
poate fi produs de :
a) colic renal;
b) colecistit acut;
c) colic hepatic;
d) apendicit acut subhepatic.

25. Care din examenele de laborator sunt
utile pentru stabilirea gravitii H.D.S?
a) testele de coagulare;
b) hemoglobina;
c) proteinemia;
d) hematocritul.
26. Hemoragia de la nivelul aparatului
digestiv exteriorizat prin vrsturi se
numete:
a) hemoptizie;
b) hematemez;
c) melen.
NURSING
27. Organele cavitare ale abdomenului se
pot evidenia prin:
a) examinarea cu sulfat de bariu;
b) examinarea cu lipiodol ultrafluid;
c) examinarea cu pobilan.
28. Radioscopia cu sulfat de bariu este
contraindicat la pacienii cu :
a) HDS;
b) peritonit;
c) ulcer gastric.
29. n vederea efecturii irigoscopiei este
necesar s:
a) se administreze regim hidric n
preziua examenului;
b) se evacueze complet colonul prin
efectuare de clism i administrare de
ulei de ricin;
c) se administreze timp de 2-3 zile
alimentaie bogat n celuloz .
30. Irigoscopia este :
a) examinarea radiologic a colonului
fr substan de contrast;
b) examinarea radiologic a colonului
cu substan contrast;
c) examinarea endoscopic a
colonului.
31. Colangiografia const n :
a) radiografierea veziculei biliare
umplut cu substan de contrast
administrat pe cale oral;
b) radiografierea cilor biliare inclusiv a
colecistului prin umplerea cu substan
de contrast administrat pe cale
intravenoas;
c) radiografierea organelor cavitare ale
abdomenului dup adminstrarea
substanei de contrast pe cale oral .
32. Colangiografia este contraindicat la
pacienii cu:
a) afeciuni hepato-biliare acute;
b) reacii alergice la iod;

c) insuficien renal.
33. Pentru efectuarea colangiografiei ,
testarea sensibilitii organismului la
substana de contrast se face:
a) prin administrare ID a 1 ml de
substan ;
b) prin administrare SC a 1 ml de
substan;
c) prin injectarea IV foarte lent a 1 ml
de substan omogenizat cu snge.
34. n cazul colangiografiei , nu se
administreaz prnzul Boyden :
a) pacienilor colecistectomizai ;
b) pacienilor cu icter;
c) pacienilor cu insuficien renal
acut.
35. Dup efectuarea primei radiografii , n
cazul colecistografiei medicul recomand
administrarea de :
a) antihistaminice;
b) prnzul Boyden;
c) razebil.
36. Interveniile cu rol autonom ale
asistentei medicale n cazul gastroscopiei
sunt urmtoarele , cu excepia:
a) asigur pacientului un climat calm ,
de cldur uman;
b) anun pacientul s nu mnnce, s
nu fumeze n seara precedent i n
dimineaa investigaiei;
c) evalueaz gradul anxietii
pacientului i i administreaz o tablet
de diazepam.
37. Pentru determinarea hemoragiilor
oculte se utilizeaz:
a) testul Addis- Hamburger;
b) testul Adler;
c) proba de digestie.
38. Examenul util pentru precizarea unor
diagnostice nesigure cnd este vorba de
malignitatea sau benignitatea unui ulcer
este:
a) examenul radiografic;
b) gastroscopia ;
c) cercetarea hemoragiilor oculte.
39. Examenul endoscopic rectosigmoidian
este contraindicat la pacienii cu:
a) constipaie;
b) diaree cronic;
c) pusee hemoroidale acute.
40. Spltura gastric este contraindicat
n:
a) cancer gastric;
b) intoxicaii cu sbstane caustice ;

c) staz gastric nsoit de procese
fermentative.
41. Paracenteza abdominal se
efectueaz :
a) n fosa iliac dreapt;
b) n fosa iliac stng , linia MonroeRichter;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic i
simfiza pubian.
42. Explorarea funcional a pancreasului
se face prin metode directe i indirecte .
Enzimele pancreatice se cerceteaz n:
a) snge;
b) suc pancreatic;
c) snge, urin, suc pancreatic.
43. n caz de digestie deficitar, la
examenul microscopic al materiilor fecale se
depisteaz:
a) rare fibre musculare;
b) steatoree;
c) celuloz n cantiti mici.
44. Urmtorele explorri ale ficatului au
semnificaie etiopatogenic:
a) determinarea imunoglobulinelor;
b) determinarea AgHBs, IDR Cassoni;
c) determinarea bilirubinemiei.
45. Examenul materiilor fecale pentru
reacia Adler se face dup trei zile de regim
alimentar:
a) lacto-finos;
b) complet;
c) care s conin zarzavaturi verzi i
carne .
46. Vrsturile ce conin alimente ingerate
cu 1-2 zile nainte sunt caracteristice
pentru:
a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat;
b) varice esofagiene;
c) stenoza piloric.
47. Durerea ca i manifestare n ulcerul
gastric apare :
a) la 3-4 ore dup mas;
b) la 30 minute dup mas ;
c) nu are legtur cu alimentaia .
48. Pentru un pacient diagnosticat cu ulcer
duodenal se recomand respectarea unui
regim alimentar compus din:
a) supe de zarzavat,lapte, carne fiart ,
ou fiert moale;
b) ciorba de carne, brnza de vaci;
c) pine veche , soteuri de zarzavat.
49. La externarea din spital asistenta

recomand pacientului cu ulcer gastroduodenal:
a) s respecte orarul meselor ;
b) s evite stresul fizic i psihic;
c) s aibe o alimentaie complet fr
restricii.
50. Durerea care prezint periodicitate i
apare de obicei toamna i primvara este
ntlnit la pacienii cu:
a) ulcer gastro-duodenal;
b) litiaz biliar;
c) rectocolit.
51. Manifestrile de dependen ntlnite
n hemoragia digestiv sunt :
a) senzaia de grea , vrsturi,
cldur retrosternal;
b) paloare, transpiraii reci abundente,
hipotensiune arterial;
c) senzaia de gdilare a laringelui,
vrsturi, hipertensiune arterial.
52. Caracteristicile durerii n ulcerul gastric
sunt:
a) durere n epigastru, violent , ca o ,,
lovitur de pumnal cu iradiere dorsal;
b) durere n hipocondrul drept nsoit
de greuri i vrsturi;
c) durere localizat n epigastru nsoit
de senzaia de arsur.
53. Interveniile cu rol autonom ale
asistentei medicale n ngrijirea pacienilor
cu ciroz hepatic sunt:
a) asigurarea alimentaiei , msurarea
i notarea diurezei i greutii
corporale;
b) pregtirea pentru flebografie;
c) efectuarea examenelor de laborator
ale sngelui.
54. Pacienii suferinzi de hemoroizi i
operai pentru aceast afeciune vor primi
urmtoarele recomandri:
a) toalet local cu ap i spun , bi
cldue de ezut;
b) diet adecvat pentru evitarea
constipaiei;
c) bi fierbini , prinie aplicate local.
55. Dup oprirea vrsturilor , un pacient
diagnosticat cu colecistit este realimentat
astfel:
a) cu cantitti mici de ceai , din or n
or;
b) cu supe strecurate de zarzavat;
c) cu lactate, smntn , pete.
56. Pacientul cu colecistectomie prezint

drenuri prin care se scurge bila. Asistenta
medical va supraveghea:
a) cantitatea zilnic de secreie ;
b) ca drenul s nu se cudeze;
c) aspectul secreiilor.
57. n bolile digestive ora de administrare a
medicaiei antisecretoare este:
a) dup mese;
b) n timpul meselor;
c) naintea meselor.
58. Interveniile autonome ale asistentei
medicale acordate pacienilor cu rectocolit
ulcero-hemoragic sunt urmtoarele:
a) asigur repaus fizic i psihic
complet;
b) asigur igien corporal i de pat;
c) administreaz medicaie
hemostatic i preparate de fier.
59. Pacientul cu rectocolit ulcerohemoragic este educat :
a) s respecte un regim alimentar
bazat pe alimente bogate n celuloz;
b) s consume alimente bogate n
vitamine , uor digerabile;
c) s i asigure un aport suficient
proteic (carne slab fiart , brnza
proaspt).
60. Pacientul cu ciroz hepatic poate
prezenta n perioada de debut urmtoarele
manifestri de dependen:
a) balonri postprandiale, meteorism
abdominal, flatulen;
b) fatigabilitate , inapeten, greuri;
c) subicter, ascit.
61. Vrsturile postoperatorii cauzate de
staza gastric se combat prin:
a) administrarea antivomitivelor;
b) nu se combat, sunt normale
postoperator;
c) introducerea sondei nazo-gastrice
pentru drenarea secreiei, urmat de
spltur gastric.
62. La externarea din spital pacientul care
prezint colostomie va fi educat pentru a se
autongriji:
a) s-i schimbe aparatul colector;
b) s-i protejeze tegumentele din jurul
stomei;
c) s-i menin igiena general.
63. Regimul alimentar al purttorului de
colostom este:
a) bogat n proteine i grsimi;
b) bogat n hidrai de carbon i

proteine;
c) srac n lipide i celuloz.
64. Durerea n afeciunile digestive prezint
unele caracteristici.Durerea cu localizare n
hipocondrul drept ce iradiaz n umrul
drept este ntlnit n :
a) litiaza biliar;
b) ulcerul duodenal;
c) rectocolit.
65. n bolile digestive, substituenii aciditii
gastrice sunt administrai astfel;
a) la 2 ore dup mese;

b) naintea meselor;
c) n timpul meselor.
66. Pentru combaterea durerilor unui
pacient diagnosticat cu colecistit acut i se
administreaz:
a) 1 fiol Morfin;
b) 1 fiol Mialgin;
c) 1 fiol Papaverin i 1 fiol Scobutil
la nevoie.
BAREM DE CORECTARE - GASTROENTEROLOGIE I NURSING N

GASTROENTEROLOGIE
NR.
RASPUNS
BIBLIOGRAFIE
NR.
NTREBARE
PAGIN
1
F
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
71
2
A
71
3
F
71
4
F
71
5
A
71
6
F
71
7
A
Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de
210
asistenii medicali- L. Titirc, 2002
8
F
idem
212
9
A
idem
235
10
11
12
A
1
2
3
4
5
B
1
2
3
4
5
A
A
F
idem
Ghid de nursing L. Titirc, 1998
TESTUL II- ASOCIERE
234
257
257
b
a
d
c
e

139
139
139
139
139
b
c
e
a
d

TESTUL III- GRIL
139
139
139
139
139
Teste pentru pregtirea asistenilor medicali,

Liliana Rogozea 1997
idem
idem
idem
idem
idem
1030 teste pentru examene i concursuri pentru
asistenii medicali- OAMR, 2004
idem
idem
idem
77
Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici,

idem
idem
idem
Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M.
Mihilescu, 2004
idem
idem
idem
Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M.
Mihilescu, 2004
idem
idem
idem
723
8
MEDICIN INTERN
1
2
3
4
5
6
7
a
d
a
b,c
b,c
a
8
9
10
CHIRURGIE
11
12
b
a
a,c
13
14
15
16
c
c
b
a,c,d
17
18
19
c
a,b
a
20
21
b
c
22
23
24
25
c,d
b
b,d
b
b
78
246
80
81
82
5
7
47
71
9
9
10
723
720
720
41
44
120
717
708
715
724
26

107
NURSING
27
210
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
a,b
a,b
b
b
a,b ,c
c
a,b,c
b
c
b
38
39
40
41
42
a,b
b,c
c

idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
bolnavului L Titirc, 2008
idem
idem
43
59
44
45
46
c
a
c
47
48
49
50
51
b
a,c
a,b
a
b
52
53
54
55
56
57
c
a
a,b
a
a,b,c
c

bolnavului L Titirc, 2008
idem
idem
idem
idem
58
a,b
84
59
60
61
62
63
64
65
b,c
a,b
c
a,b,c
c
a
c

asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008
idem
idem
1150 teste nursing L.Titirc , 2008
1150 teste nursing L.Titirc ,2008
210
213
212
214
214
216
217
215
233
59
11
237
126
54
68
54
59
9
9
69
69
69
10
11
70
70
70
72
71
84
85
72
71
71
69
71
66
71
MODULUL 26 -NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE

TESTUL I
1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea dignosticului de infecie
urinar.
2.Pentru evidenierea proteinuriei se va recolta urin din 24 de ore.
3.Creatinina sanguin este de 0.6 1.2 mg%.
4.Cistoscopia reprezint examenul radiologic al vezicii urinare.
5.Pacientul cu glomerulonefrit prezint probleme de dependen : alterarea circulaiei i
alterarea eliminrii urinare.
6.Edemele n bolile renale sunt albe i pufoase.
7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic n I.R.A. se vor msura pierderile de lichide
la care se adaug cte 100 150 ml soluie hidratant pentru fiecare grad de temperatur.
8.Hemodializa reprezint cea mai eficient metod de epurare extrarenal.
9.n I.R.C. alimentaia este normoproteic si normosodat.
10.n perioada postoperatorie n interveniile pe rinichi urina se capteaz numai prin tuburi de
dren.
TESTUL II
1
2
3
4
5
Semnul godeului
Examen bacteriologic
Glomerulonefrit acut
Hematurie
Poliurie

1
Urografie
2
Cistoscopie
3
I.R.C.
4
Pielografie
5
Hipostenurie
A
B
C
D
E
urocultur
snge
streptococ betahemolitic
3000 ml urin
edem renal
A
B
C
D
E
iodura Na 10%
hemodializ
substan iodat injectat i.v.
endoscopie
urin diluat
TESTUL III
MEDICINA INTERNA
1.Durerea de origine renal:
a) se poate prezenta sub form de
durere lombar, durere pelviperineal i
cistalgie;
b) poate fi declanat de trepidaii, mers
rapid, eforturi fizice;
c) este calmat prin gsirea unei poziii
antalgice.
2. Diureza normal este de :
a) 500 100 ml pe 24 ore;
b) 1500 2500 ml pe 24 ore;
c) 1000 2000 ml pe 24 ore.
3. Reducerea diurezei sub 100 150 ml pe
24 de ore se numete :
a) oligurie;
b) anurie;
c) disurie.
4. Glomerulonefrita acut :
a) apare in timpul unei infecii
streptococice;
b) se caracterizeaz prin leziuni renale
datorate reaciei antigen-anticorp, cu
fixare de complement la nivelul

membranei bazale glomerulare;
c) se caracterizeaz prin hematurie,
hipertensiune arterial i edeme.
5. Hematuria :
a) modific aspectul macroscopic al urinii
care devine tulbure, cu depozit pe fundul
vasului i miros fetid;
b) poate fi prezent in purpura HenochSchonlein;
c) se pune n eviden numai prin
examene de laborator.
6. Edemele de origine renal :
a) apar iniial localizate la nivelul
pleoapelor i retromaleolar sunt mai
accentuate dimineaa i au tendina la
regresie n timpul zilei;
b) sunt albe, moi, pufoase (pstreaz
godeu);
c) apar in glomerulonefrite acute i
cronice, n sindroamele nefrotice i in
insuficiena renal cronic.
7. Urografia intravenoas :
a) apreciaz secretia i excreia renal;

b) aprecieaz anomaliile prezente la
nivelul arborelui pielocaliceal i vezicii
urinare (calculii, dilataii, malformaii);
c) presupune testarea obligatorie a
sensibilitii la iod.
8. Glomerulonefritele sunt afeciuni renale
caracterizate prin :
a) afectarea interstiiului renal ;
b) proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de
ore;
c) prezena germenilor n urin ( peste
100.000 germeni pe ml)
9. Sindromul nefritic acut presupune :
a) oligurie;
b) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
c) hipertensiune arterial.
10. Sindromul nefrotic se definete prin :
a) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
b) hipoalbuminemie sub 30 g pe l;
c) hipercolesterolemie peste 3 g pe l.
11.Sindromul urinar din glomerulonefrita
acut se traduce prin :
a) poliurie i polakiurie;
b) leucociturie masiv;
c) hematurie ntotdeauna inferioar
leucocituriei.
CHIRURGIE
16.Care este cifra minim a tensiunii
arteriale sistolice, ca s se poat produce
filtrarea renal?
a) 50 mmHg;
b) 60 mmHg;
c) 70 mmHg.
17. Care este investigaia radiologic, care
ne d datele cele mai precise privind
aspectul anatomic si funcia aparatului
urinar ?
a) cistografie;
b) pielografie ascendent;
c) urografie intravenoasa.
d)uretero-pielografie retrograd.
18. Care dintre factorii de mai jos pot
contribui la litogenez?
a) staza urinar;
b) modificrile de circulaie;
c) infecia urinar.
19. Cum iau natere calculii?
a) prin precipitarea i agregarea srurilor
urinare;
b) precipitarea are loc n jurul unui nucleu
organic;
12. Insuficiena renal acut poate sa apar

n :
a) traumatisme pelviene cu ruptur de
vezic i extravazarea urinii;
b) scderea volumului sanguin circulant;
c) necroz papilar.
13. Dintre factorii de litogenez fac parte i :
a) creterea concentraiei srurilor
urinare;
b) hipertiroidie;
c) solubilitatea crescut a unor
constitueni urinari (oxalat, acid uric).
14. Principalul element diagnostic al unei
infecii urinare l reprezint :
a) febra nalt nsoit de frisoane i
alterarea strii generale;
b) durerea lombar colicativ;
c) bacteriuria semnificativ.
15. Cea mai important msur terapeutic
n hematurie este :
a) tratamentul hemostatic cu vitamina K
3 4 fiole pe zi, etampsilat 2 3 fiole pe
zi, adrenostazin 2- 3 fiole pe zi;
b) tratament etiologic prin descoperirea i
tratarea cauzei care o produce (litiaz,
tumori, corpi strini, etc);
c) inlocuirea pierderilor sanguine prin
transfuzii de snge, plasm, mas
eritrocitar
c) datorit concentraiei crescute de
sruri n urin,
d) precipitarea are loc n jurul unor
microbi, leucocite, epitelii descuamate.
20. n ce situaie se poate produce o
insuficien renal cronic?
a) ntr-o litiaz veche;
b) prin modificarea tensiunii arteriale, cu
scleroz renal;
c) prin fenomene de obstrucie i
infecioase intermitente, se produce o
degradare treptat, dar avansat a
funciei renale;
e) prin tulburri de filtrare glomerular.
21. Colica renal este produs de :
a) calculi mari care stagneaz n bazinet;
b) calculi vezicali;
c) calculi mici, care migreaz din bazinet
n ureter;
d) urini hiperconcentrate n sruri urinare.
22. Incercuii tumora malign care ine de
rinichi:
a) adenocarcinom;
b) limfosarcom;
c) neuroblastom;
d) osteosarcom.
23. Hematuria produs n cancerul renal are
urmatoarele caractere :
a) este terminal;
b) unilateral;
c) este insoit de dureri;
d) este total, spontan, capricioas,
nedureroas.
24. In care din urmtoarele afeciuni globul
vezical apare cel mai frecvent ?
a) traumatism de bazin, cu fractur de
pube;
b) litiaz renal;
c) adenom de prostat;
d) prostatit cronic.
25. Care sunt cele mai eficiente tratamente
ale adenomului de prostat ?
a) tratamentul hormonal;
b) tratamentul fizioterapic;
c) cateterismul vezical;
d) tratamentul chirurgical constnd in
adenomectomie pe cale transvezical
sau prin rezecie endoscopic
transuretral.
26. Tratamentul cancerului de prostat
const n :
a) citostatice si tratament imunoterapic;
b) extirparea prostatei n totalitate
mpreun cu limfatice pelvine;
c) alturi de tratamentul chirurgical
estrogenoterapie, castrare bilateral;
d) citostatice i cobaltoterapie.
27. Care dintre elementele de mai jos
constituie factori locali care pot produce
retenia acut de urin ?
a) adenom i cancer de prostat;
Nursing
31.Pregtirea alimentar a pacientului
pentru radiografie renal simpl se face
astfel:
a) 2- 3 zile alimentaie colecistokinetic;
b) 2-3 zile alimentaie neflatulent,
nefermentescibil;
c) 2-3 zile alimentaie desodat.
32. Recoltarea urinei pentru proba AddisHamburger se face n modul urmtor :
a) prima urin de diminea;
b) urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de ore;
c) urina din 3 ore, obinut dup ce
pacientul a urinat dimineaa i apoi a stat
n repaus la pat.
33. Urografia reprezint :
b) afeciuni neurologice: tabes,

siringomielie;
c) compresiuni medulare;
d) calcul sau cheag care astup colul
vezical, traumatism de uretr, stricturi
uretrale.
28. Care din anuriile de mai jos sunt cele
mai grave i se remediaz extrem de greu?
a) anuriile produse de ocul traumatic
sau hemoragic;
b) anuriile renale;
c) anuriile produse prin sindromul de
deshidratare;
d) anuriile postrenale.
29. Absena miciunilor inseamn
ntotdeauna anurie?
a) da, absena miciunilor este
consecina anuriei;
b) nu, i alte cauze pot produce absena
miciunilor, fr s fie anurie;
c) absena miciunilor poate aprea n
retenia acut de urin;
d) n plgile renale sau vezicale, urina
produs se elimin n afara cilor
urinare sau normale.
30. Hidrocelul este o acumulare de lichid
serocitrin ntre foiele vaginale, testiculare,
care din semnele de mai jos le gsim?
a) creterea de volum a hemiscrotului la
nivelul creia se dezvolt hidrocelul;
b) existena unei formaiuni tumorale,
care se reduce n clinostatism;
c) formaiunea este nedureroas, sub
tensiune, fluctuent nereductibil, mat
la percuie;
d) este opac la transluminaie.
a) examenul radiologic al aparatului renal
folosind ca substan de contrast pe
baz de iod, injectat intravenos;
b) examenul radiologic al aparatului renal
folosind ca substan de contrast iodur
de sodiu 10%, injectat prin cateterism
ureteral;
c) examenul radiologic al vezicii urinare.
34. Dup cistoscopie pacientul necesit
ingrijiri :
a) suprimarea alimentaiei pe cale
natural;
b) clism evacuatoare;
c) aplicarea unui termofor n regiunea
hipogastric, administrare de
antispastice.
35. Proba Volhard exploreaz :
a) clearance-ul la uree;
b) capacitatea rinichiului de diluie i
concentraie a urinei;
c) sedimentul urinar.
36. Sediul hematuriei macroscopice se
precizeaz prin :
a) proba celor trei pahare;
b) proba Adiss Hamburger;
c) proba Zimniki.
37. Caracteristicile durerii n colica renal
sunt :
a) localizare suprapubian, iradiere n tot
abdomenul, este vie;
b) localizare lombar, cu iradiere spre
organele genitale externe, intens,
profund;
c) localizare lombar, bilateral, cu
iradiere n tot abdomenul.
38. Se recomand unui pacient efectuarea
unei radiografii renale pe gol, de urgen,
pentru care este pregtit astfel :
b) spltur vezical;
c) nu se face pregtire.
39. ntr-o calculoz renal, pn la
eliminarea calculului, n planul de ngrijire al
pacientului, vor fi aplicate urmtoarele
intervenii:
a) creterea ingestiei de lichide la 3 l pe
zi;
b) msurarea cantitii de urin pe 6 ore;
c) determinarea cantitii de albumin in
urin.
40. Interveniile asistentei medicale pentru
supravegherea sondei vezicale permanente
la un pacient cu incontinen urinar
constau in:
a) observarea aspectului urinei n vasul
colector;
b) meninerea permeabilitii tuburilor
prelungitoare;
c) golirea sacului colector la 6 - 8 ore, n
funcie de volumul de urin.
41. Pacientul cu glomerulonefrit acut
prezint ca problem de dependen :
a) comunicare ineficient la nivel
senzorial ;
b) potenial de exces de volum lichidian;
c) deficit de autongrijire.
42. Diagnosticul de certitudine n infeciile
urinare este susinut de :
50. Interveniile asistentei medicale la un
pacient cu insuficien renal acut constau
in:
a) examenul sumar de urin;

b) urocultur;
c) valoarea ureei i a creatininei n
snge.
43. Un pacient de 17 ani este internat cu
diagnosticul insuficien renal acut i
prezint :
a) poliurie;
b) anurie;
c) disurie.
44. Obiectivele ingrijirii pacientului cu I.R.A.
sunt :
a) corectarea dezechilibrului
hidroelectrolitic;
b) suplinirea definitiv a funciei renale
prin hemodializ;
c)reechilibrarea funciei renale.
45. Alimentaia pacientului cu
I.R.C.urmarete :
a) creterea cantitii de proteine pe 24
de ore/kg corp;
b) reducerea cantitii de proteine pe 24
de ore/kg corp n funcie de valorile ureei
i creatininei din snge;
c) asigurarea necesarului caloric al
organismului prin glucide.
46. Interveniile autonome ale asistentei n
ngrijirea pacientului cu edeme sunt :
a) msurarea zilnic a greutii corporale
i a diurezei;
b) dezinfecia regiunilor edemaiate i
acordarea poziiei eznd cu picioarele
atrnate;
c) alimentaie desodat.
47. Care din urmtoarele manifestri
sugereaz un traumatism renal in cazul unui
pacient cu politraumatism :
a) durere lombar;
b) hematurie macroscopic;
c) vrsturi.
48. Ca manifestri de dependen n
perioada iniial in cazul adenomului de
prostat ntlnim :
a) incontinen urinar;
b) jet urinar fr presiune, ntrerupt;
c) retenie acut de urin.
49. n litiaza uric, pacientului i se
recomand regim alimentar bogat n :
a) vegetale cu restricie de proteine;
b) sucuri de citrice;
c) produse lactate, carne
a) efectuarea bilanului hidric;
b) diminuarea catabolismului proteic prin

epurarea extrarenal hemodializat i
dializ peritoneal;
c) aplicaii calde n regiunea lombar.
51. Care din urmatoarele manifestri de
dependen sunt semnificative pentru o
insuficien renal acut?
a) oligo-anurie;
b) alterarea echilibrului hidroelectrolitic si
acido-bazic;
c) hematuria.
52. Interveniile asistentei medicale n
insuficiena renal cronic este un element
important al activitii medicale. Educarea
pacieilor se refer la :
a) exerciii fizice intense;
b) necesitatea restriciilor alimentare;
c) igiena riguroas a tegumentelor.
53. Problemele pacientului cu insuficien
renal cronic pot fi :
a) alterarea echilibrului acido-bazic prin
degradarea funciei tubulare;
b) alterarea integritii pielii;
c) insomnia.
54. La un pacient cu hematurie
macroscopic proba celor trei pahare
permite precizarea :
a) sediului hematuriei;
b) intensitii hematuriei;
c) durata hematuriei.
55. n ingrijirea unui pacient cu anasarc,
interveniile autonome ale asistentului
medical sunt :
a) monitorizarea diurezei;
b) administrarea tratamentului;
c) administrarea regimului alimentar
hipocaloric, hiperproteic.
56. Edemele din bolile renale sunt :
a) albe, pufoase;
b) cianotice, indurate;
c) roii, tegumentele prezentnd
teleagiectazii.
57. Postoperator, la un pacient care prezint
glob vezical, se recomand:
a) administrarea de diuretice;
b) imobilizarea la pat;
c) montarea unei sonde urinare.
58. Deteriorarea funciei renale implic
modificarea regimului alimentar al
pacientului, restriciile viznd aportul de:
a) proteine;
b) lipide;
c) glucide.
59. Poliuria reprezint :
a) miciuni frecvente cu cantitate mic de

urin;
b) dureri la miciune;
c) cantitate mare de urin eliminat n 24
de ore.
60. Polakiuria este :
a) cantitate mare de urin pe 24 de ore;
b) incontinen urinar;
c) miciuni dese cu cantitate mic de
urin.
61. Conduita de urgen n caz de retenie
urinar se refer la :
a) administrarea de diuretice;
b) administrarea de antispastice;
c) sondaj vezical.
62. Urina pentru efectuarea unui examen
bacteriologic se recolteaz :
a) n condiii sterile, n recipient special;
b) un eantion din cantitatea eliminat n
12 ore;
c) numai dup administrarea a 2 l de
ceai nendulcit.
63. Stabilii prioritile in efectuarea
sondajului vezical :
a) mbrcarea mnuilor sterile;
b) poziionarea bolnavului pentru sondaj;
c) toaleta organelor genitale externe;
d) pregtirea materialelor necesare
sondajului;
e) introducerea sondei.
64. Ce intelegem prin sond Dmeure:
a) sond fixat, lsat timp ndelungat n
vezica urinar;
b) repetarea sondajelor vezicale;
c) dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul
sondelor.
65. n ngrijirea postoperatorie a unui
pacient cu nefrectomie asistenta medical
are ca prioritate n ngrijire:
a) msurarea debitului urinar, orar;
b) prevenirea ntoarcerii pacientului pe
partea operat;
c) s fixeze bine tuburile de dren.
66. Pacientul B.B. prezint anurie. Asistenta
constat :
a) absena urinei in vezica urinar:
b) scderea cantitii de urin pe 24 de
ore;
67. n ngrijirea postoperatorie a bolnavului
cu nefrectomie, asistenta va asigura poziia
pacientului :
a) decubit dorsal;
b) poziia Fowler;
c) decubit lateral pe partea sntoas.

68. Hipostenuria reprezint densitatea urinei
:
a) normal;
b) crescut;
c) sczut.
69. Anuria reprezint :
a) absena urinei in vezic;
b) scaderea cantitii de urin;

70. Poliuria reprezint :
a) miciuni frecvente in cantiti mici;
b) eliminarea unei cantiti mai mari de
2500 ml;
c) sete exagerata
BAREM DE CORECTARE - NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING SPECIFIC
NR.
NTREBARII
RSPUNS
2
3
4
5
6
7
8
9
10
F
A
F
A
A
F
A
F
F
A
1
2
E
A
4
5
B
1
B
D
MEDICINA INTERN
1
a,b
TESTUL I- ADEVARAT /FALS

BIBLIOGRAFIE
Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir
Nursing 1150 de teste ,2003.
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
TESTUL II- ASOCIERI
NR.
PAGIN
84
84
84
84
84
84
84
84
84
84
L. Titirca -Ghid de nursing ,2001

L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii
medicali,2002
L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali,2003
145
94
L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistenii

medicali,2002
medicali,2002
L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali,2003
medicali,2002
TESTUL III - GRILA
219
N. Crngulescu- Medicin intern.Specialiti
283
112
145
143
239
108
218
145
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
CHIRURGIE
16
c
b
a,b,c
b
a,b,c
a,b,c
b
a,c
a,b,c
b
a,b,c
a
c
b
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
NURSING
31
c
a,c,d,e
b,d
a,c
c
d
b,d
c
d
b,d
a,d
b
b,c,d
a,c
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
c
a
c
b
a
b
c
a
a,b,c.
b,c.
b
b
a,c.
b,c.
a,c.
nrudite i terapii paliative ,tiint & Tehnic

Bucureti 1998
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
283
283
285
284
284
284
284
285
285
285
285
286
286
287
S. Dachievici-Chirurgie ,Specialiti chirurgicale

Manual pentru cadre medii i coli sanitare
postliceale, Editura Medical 2007
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
836
Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir.

Teste gril Nursing 1150 de teste, 2003.
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
81
837
837
838
838
838
840
840
841
841
841
841
842
842
842
81
81
81
81
81
82
82
82
82
82
82
83
83
83
83
47
48
49
50
b
b
a
a,b
Idem
Idem
Idem
1030 Teste pentru examene i concursuri pentru
asisteni medicali. 2004
83
83
83
120
51
52
53
54
a,b
b,c
a,b
a
121
122
122
91
55
56
57
58
59
a
a
c
a
c
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
c
c
a
d,b,c,a,e.
a
a
a
c
c
a
b
Idem
Idem
Idem
Viorel Gherghin, Mircea Timofte, Gheorghe
Nicolae- Teste pentru asisteni medicali 1114
ntrebri, 2009.
Idem
Idem
Idem
Idem
M. MincuTeste de evaluare continu n nursing
1555
Coordonator Dr. Mioara Mincu
Editura Carol Davila Bucureti 2009.
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
idem
L.Titirca-Ghid de nursing
Idem
Idem
105
106
142
189
90
90
91
92
93
93
96
95
94
146
146
146
MODULUL 27- CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA

TESTUL I
1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.
2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri.
3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat doreste.
4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate administra o perfuzie cu
ser fiziologic
5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu capul intors lateral
6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic.
7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a comportamentului,
supravegherea functiilor vitale, supravegherea pansamentului , evacuarea vezicii.
8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea deficientelor
organismului, restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic, prevenirea complicatiilor ce
pot aparea postoperator.
9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face de la haluce spre
radacina coapsei.
10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale.
11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda.
12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in T.
13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios care curge in jet
continuu aplicam garoul dedesubtul plagii.
14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este stafilococul.
15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos.
TESTUL II
1
2
3
4
5
Melena
Hematemeza
Hemoptizie
Hematurie
Epistaxis
A
B
C
D
E
varsatura
sputa
urina
scaun
rinoragie
A
B
C
D
E
flictena cu continut serocitrin

agent etiologic streptococul
inflamatie a aparatului polisebaceu
infectie purulenta bine delimitata
leziune inflamatorie a glandelor
seboreice

1
2
3
4
5
Furuncul
Abces cald
Acnee
Erizipel
Arsura gr.II
Testul III
Indicati raspunsurile corect
1. Bolnavii cu hemoragie mijlocie

prezinta:
a) paloare
b) ameteli in ortostatism
c) transpiratii reci
d) lipotimie in clinostatism
2. Profilaxia emboliei pulmonare
postoperatorii urmareste prevenirea
trombozelor venoase si a declansarii
tromboemboliei in:
a) preoperator
b) postoperator
c) preoperator, intraoperator si postoperator
3. Care este cauza tahipneei in cazul unei
hemoragii?
a. scaderea CO2 din sange si tesuturi
b. cresterea CO2 in sange si excitarea
centrului respirator din bulb
c. vasoconstrictia arteriala
d. scaderea hematocritului
4. Varsaturile care apar imediat dupa
interventia chirurgicala au drept cauza:
a. narcoza si iritatia peritoneala
b. aparitia unui ulcer de stres
c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in
preziua operatiei
5. Cat dureaza etapa hematologica de
refacere a organismului la situatia
anterioara hemoragiei?
a. refacerea este imediata dupa oprirea
hemoragiei
b. dureaza 3-4 luni
c. dupa tranfuzie de sange
d. etapa poate fi scurtata prin tratament
adecvat
6. Cum putem face o hemostaza provizorie
cand avem o sangerare la nivelul gatului?
a. compresiune digitala pe plan osos
(vertebral)
b. pansament compresiv
c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie
d. aplicarea atenta a unui garou
7. Arsura de gradul III se caracterizeaza
prin:
a. interesarea epidermului si partial a
dermului
b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente
c. cicatrizare rapida cu restitutio ad integrum
d. producerea de cicatrici vicioase cu
deficiente functionale
8. Care sunt regulile in ingrijirea
preoperatorie a bolnavului?
a. crearea conditiilor care sa impiedice

producerea de traume psihice
b. cunoasterea temeinica nu numai a
bolnavului, ci si a bolii
c. explorarea clinica si paraclinica in
vederea stabilirii diagnosticului
d castigarea increderii bolnavului in
personalul care il ingrijeste si il va opera
9. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei plagi
murdarite cu pamant?
a. streptococul, stafilococul
b. germenii tetanosului, gangrenei gazoase
c. piocianic, bacil Colli, pneumococ
10. Care din manoperele de mai jos sunt
necesare pentru pregatirea bolnavilor cu
stenoza esofagiana pentru operatie?
a. asigurarea alimentatiei pe cale
parenterala
b. instituirea gastrostomiei pentru
realimentare
c. corecatrea anemiei, hipoproteinemiei,
asigurarea unei bune ventilatii pulmonare
d. spalaturi esofagiene si aspiratie pentru
prevenirea infectiilor pulmonare
11. Ingrijirea postoperatorie, dupa
rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii
intestinale mecanice, consta in:
a. calmarea dureii si reluarea alimentatiei
b. se continua tratamentul de reechilibrare
hemodinamica, de refacere a starii generale
pana la reluarea tranzitului
c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea
alimentatiei
12. In care din afectiunile pulmonare de mai
jos este contraindicata o interventie pentru
afectiuni cronice?
a. pneumonie
b. emfizem pulmonar
c. astm bronsic
d. traheobronsite acute
13. Ce obiective urmareste pregatirea
psihica a bolnavului chirurgical internat?
a. acomodarea cu conditiile de spitalizare si
inlaturarea fricii de spital
b. convingerea ca interventia chirurgicala
este benefica si dupa efectuarea ei isi va
putea relua activitatea anterioara in conditii
mult mai bune
c. obisnuinta cu bolnavii din sectie
d. acomodarea cu personalul spitalului si
respectarea disciplinei spitalicesti
14. In ce afectiuni numarul de hematii poate
fi crescut?
a. soc hemoragic
b. soc in arsuri si deshidratare

c. soc septic si alergii
d. scleroze pulmonare, poliglobulie
esentiala
15. Care sunt avantajele chirurgiei
laparoscopice abdominale, fata de chirurgia
clasica?
a. permite efectuarea oricarei interventii fara
risc
b. evita inciziile mari- laparotomia
c. scuteste bolnavul de unele complicatii
supurative ale peretelui
d. scurteaza mult durata de spitalizare si
convalescenta
16. Cea mai grava complicatie
infectioasa postoperatorie este:
a. septicemia postoperatorie
b. abcesul fesier
c. infectarea plagii chirurgicale
17. In cadrul socului se descriu urmatoarele
stadii:
a. soc compensat, soc decompensat, coma
b. soc compensat, soc ireversibil
c. soc decompensat, coma
18. Care din hemoragiile de mai jos sunt
considerate hemoragii medicale?
a. hemoragia prin ruptura de anevrism
b. hemoragii in cazul trombocitopeniei
c.hemoragii in cazul ulcerului gastroduodenal
d. hemoragii medicamentoase
e. hemoragii datorate unor deficiente ale
factorilor de coagulare
19. Plagile prin muscatura de animal
contaminat cu rabie sunt:
a. contuze
b. infectate
c. atone
d. cu marginile regulate
20. Ce trebuie sa deprindem cand avem un
accidentat cu plaga muscata de un caine
necunoscut?
a. sa cautam cainele si sa urmarim evolutia
acestuia
b. efectuam toaleta, sutura plagii, profilaxie
antitetanica, antibiotice
c. efectuam toaleta minutioasa a plagii,
debridare, profilaxie antitetanica, trimitem
pacientul la serviciul antirabic
d. excizie si sutura a plagii, antibiotice
21. Care din fenomenele de mai jos se pot

produce dupa intepaturile unor insecte
(viespi, albine)?
a. insuficienta respiratorie grava, edem, de
glota
b. anemii hemolitice
c. oligoanurie cu insuficienta renala acuta
d. fenomene anafilactice cu edem al fetei si
gatului, cefalee
22. Care din cicatricile formate dupa arsuri
sunt mai predispuse la malignizare?
a. dupa arsuri prin iradiere
b. dupa arsuri electrice
c. dupa arsuri produse de acizi, baze si
saruri
d. dupa arsuri cu fosfor
23. Care din masurile de mai jos nu se vor
efectua la acordarea primului ajutor?
a. scoaterea victimei din focarul de incendiu
b. stingerea vestimentatiei aprinse
c. indepartarea hainelor si schimbarea lor
cu altele
d. combaterea durerii si linistirea bolnavului
e. ungerea suprafetei arse cu substante
grase sau dezinfectante: albastru de
metilen, violet de gentiana
24. Cum se calculeaza cantitatea de lichide
ce trebuie administrata in primele 3-4 zile
unui ars?
a. necesarul de lichide e de 1ml pentru
fiecare procent de suprafata arsa, inmultit
cu suprafata arsa si si greutatea corporala
b. se calculeaza inmultind suprafata arsa cu
profunzimea arsurii
c. se administreaza cate 50ml pentru fiecare
procent de suprafata arsa
25. Socul cardiogen pote fi produs de:
a. infarct miocardic, tamponada cardiaca
b. leziuni traumatice ale membrelor
inferioare
c. traumatisme de bazin cu rupturi ale
vezicii urinare
d. emfizem mediastinal, fracturi de coloana
dorsala cu compresiune asupra inimii,
leziuni obstructive ale marilor vase.
26. Ce masuri putem lua pentru prevenire
socului anafilactic?
a. sa nu administram medicamentele si
substantele care pot da reactii anafilactice
b. sa testam medicamentele (antibioticele,
substantele iodate etc) inainte de
administrare
c. sa facem o anamneza corecta
d. sa efectuam determinarea grupei

sanguine si Rh, cat si probele de
compatibilitate inainte de transfuzii, sa
evitam transfuzia de sange care nu este
izogrup si izoRh.
27. Care din manoperele de mai jos trebuie
intreprinse in serviciul de terapie pentru
urmariea bolnavilor socati?
a. monitorizarea functiei cordului - EKG
b. instituirea in vezica urinara a unei sonde
permanente pentru masurarea debitului
urinar
c. protezarea respiratiei in toate cazurile si
etapele socului
d. asigurarea functiei respiratorii si o
oxigenare corecta
e. efectuarea de gastrostoma pentru
alimentarea bolnavului
28. Caror factori se datoreste roseata
(rubor) intr-o infectie localizata?
a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar
b. hiperemiei- activarii circulatiei locale
c. exsudatului lichidian si diapedezei
leucocitelor
29. Care este limita de caldura nelezanta?
a. 450C
b. 380C
c. 550C
d. 800C
30. Pentru prevenirea cefaleei
postrahianestezie, cum va fi asezat in pat
bolnavul?
a. decubit dorsal, cu capul pe perna, putand
schimba in anumite limite pozitia in pat,
dupa dorinta
b. decubit dorsal fara perna
c. pozitie Fowler
31. Care din factorii de mai jos cresc riscul
operator?
a. asociatia de boli
b. interventiile de urgenta
c. conditiile de munca si viata
d. imposibilitatea corectarii preoperatorii a
deficientelor
32. Care trebuie sa fie criteriile de
amplasare ale unui bolnav in salon?
a. locurile libere existente in sectie
b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in
saloane cu bolnavi operati in vederea
ajutarii acestora din urma
c. bolnavii tineri sa fie asezati linga bolnavii
in varsta
d. bolnavii de aceeasi categorie, cu evolutie
normala, cu preocupari asemanatoare
33. In ce afectiuni putem avea o scadere a

hematocritului?
a. socul prin arsuri
b. hiperhidratare
c. hemoragie digestiva mare
d. poliglobulie
34. Ce se produce in segmentul de sub
garou?
a. vasoconstrictie arteriala
b. trombozarea vaselor
c. dilatarea paralitica
d. navalirea sangelui central in zona de
dedesubtul garoului la scoaterea acestuia,
cu scaderea brusca a TA
35. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi
in1/3 medie a coapsei drepte, din care
tasneste sangele rosu aprins in jeturi
discontinue.
a. la radacina coapsei
b. deasupra plagii
c. dedesubtul plagii
d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii
36. Care din factorii de mai jos contribuie la
hemostaza spontana?
a. vasoconstrictia
b. formarea trombusului alb
c. transformarea protrombinei sub actiunea
tromboplastinei in trombina
d. trombina actionand asupra fibrinogenului
il transforma in fibrina
e. formarea coagului rosu
37. Cand e este indicata aplicarea uni
pansament umed?
a. in plagile recente
b. in plagile care secreta abundent
c. in contuzii, fara leziuni ale pielii
d. in tromboflebite
38. Care din conditiile de mai jos stau la
baza efectuarii unui bun pansament?
a. sa acopere complet plaga
b. sa aiba o buna putere absorbanta
c. sa fie foarte strans, ca sa nu alunece
d. executarea lui si in perioada mentinerii sa
nu provoace dureri
39. Pentru desprinderea din plaga a
compreselor, atunci cand acestea sunt
foarte aderente, folosim:
a. neofalina
b. eterul
c. apa oxigentata
d. bromocetul
40. Carui factor se datoreste cresterea
caldurii locale intr-o infectie?
a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor

nervoase
b. prezentei germenilor si leucocitelor in
focar
c. activarii circulatiei locale
41. Care din plagile de mai jos se datoreaza
agentilor mecanici?
a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze
gama
b. plagi intepate, taiate, prin muscatura
c. plagi produse de frig, acizi, raze Rontgen
42. Plagile produse prin manopere medicale
se definesc ca:
a. plagi iatrogene
b. plagi accidentale
c. plagi intentionate
d. plagi profunde
43.Ce tipuri de soc se incadreaza in cadrul
socului hipovolemic?
a. socul de garou, socul alergic
medicamentos
b. socul hemoragic, traumatic
c. socul cardiogen, socul electric
d. socul prin arsura, socul operator
44. In ce tip de soc avem valori normale sau
chiar crescute ale hemoglobinei si
hematocritului?
a. soc hemoragic
b. soc traumatic
c. soc septic
d. soc prin arsura
45. Ce efect poate avea injectia de
adrenalina sau alte simpaticomimetice in
stadiul de soc compensat?
a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea
de soc
b. favorizeaza cresterea debitului cardiac si
a perfuziei tisulare
c. agraveaza anoxia si grabeste
decompensarea
d. ridica tonusul bolnavului
46. Care din hemoragiile de mai jos se
incadreaza in hemoragia interna?
a. hemoragia intratisulara
b. hematom la nivelul mezenterului
c. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala
d. hemopericard
47. Tumefactia (tumor) in cazul unei infectii
locale, este produsa de :
a. diapedeza leucocitelor
b. prezenta germenilor, leucocitelor, a
resturilor rezultate din distrugerea acestora
c. exsudatului lichidian ( extravazarea

plasmei)
48. Ce intelegem prin plagi perforante?
a. plagi ale tegumentelor
b. plagi insotite de fracturi deschise
c. plagi care patrund in cavitatile naturale
d. plagi care patrund in cavitatile naturale si
lezeaza unele organe in cavitatea
respectiva
49. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20%
din suprafata corpului poate evolua:
a. cu soc hipovolemic
b. fara complicatii
c. cu soc toxicoseptic
50. Care din manoperele de mai jos trebuie
evitate in cursul tratamentului unui socat?
a. restabilirea volemica si corectarea
acidozei
b. intreruperea timpurie a reanimarii
c. interventia chirurgicala intempestiva
inainte de desocarea bolnavului
d. excesul de desocare
51. Care din metodele de mai jos contribuie
la buna pregatire psihica a bolnavului?
a. inlaturarea tuturor factorilor nocivi din
preajma bolnavului
b. inlesnirea vizitei familiei si punerea la
dispozitie in camera de zi a revistelor,
ziarelor, programelor de televiziune
c. grija ca bolnavul sa se odihneasca, sa
aiba un somn linistit, combaterea
eventualelor tulburari psihice
d. combaterea durerii si a simptomelor care
provoaca disconfort: prurit, greata, varsaturi
e. crearea sigurantei ca interventia
operatorie si urmarile postoperatorii vor
merge bine
52. Bolnavilor cu operatii in regiunea anala
(hemoroizi, fistule, abcese) se va face:
a. regim alimenta obisnuit din prima zi, dupa
operatie
b. regim hidric timp de 4-5zile
c. administrare de constipante 4-5 zile
d. clisma dupa 4-5 zile
e. in seara zilei a 4 a sau a 5 a , oleu de
recin 20g
53. Cand atinge maximum de intensitate
durerea postoperatorie?
a. imediat, dupa trezirea bolnavului din
anestezie
b. in primele 3 zile dupa operatie,
c. in seara operatiei
d. a doua zi dupa operatie
54. Durerea, in cazul unei infectii localizate,

este produsa de:
a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a
resturilor rezultate din distrugerea celulara
b. hiperemie locala
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii
germenilor si actiunea directa a toxinelor
microbiene, asupra terminatiilor nervoase
55. Care este semnul caracteristic al
generalizarii contracturii in tetanos?
a. tulburarile respiratorii
b. contractura maseterina si trismus
c. dureri abdominale
d. tulburari sfincteriene
56. Care din exminarile de mai jos pot sa
dea relatii cu privire la sediul hematuriei
macroscopice? (rinichi, ureter, vezica,
uretra)?
a. examenul macroscopic al urinii
b. proba celor 3 pahare
c. examenul macroscopic al sedimentului
urinar
d. examenul clinic al bolnavului
57. Care din procedeele de mai jos pot
efectua hemostaza definitiva?
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%
b. administrarea de hemostatice: vitamina
K, venostat, adrenostazin
c. ligatura si sutura vaselor
d. asezarea bolnavului in pozitie
Trendelemburg
58. La ce arsura gasim flictene cu continut
serocitrin?
a. arsuri gr I
b. arsuri gr II
c. arsura gr III
d. arsura gr IV
59. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si
cele de
gr III ?
a. sunt de aceeasi intensitate
b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici
decat cele in arsurile de gr II
c. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari
decat cele in arsurile de grII
60. Care din masurile de mai jos nu trebuie
efectuate in cadrul primului ajutor si
transportul unui bolnav socat sau susceptibil
de a face soc?
a. degajarea accidentatului de sub actiune
agentului traumatic
b. asigurarea cu orice pret a hemostazei

definitive la locul accidentului
c. administrarea de analgetice si punctia
venoasa pentru a monta o perfuzie
d. reducerea fracturilor si imobilizarea lor
e. scoaterea si schimbarea hainelor
accidentatilor cu arsuri intinse
f. transportul la spital cu orice mijloc
61. De cele mai multe ori o HDS se
evidentiaza prin hematemeza ca zatul de
cafea si melana neagra ca pacura. In ce
imprejurari atat hematemeza cat si melena
pot fi cu sange rosu?
a. in hemoragii abundente cand sangele
stagneaza in stomac
b. in hemoragii abundente cand sangele nu
are timp sa stea in stomac
c. daca sangele este evacuat foarte repede
d. cand exista o enterocolita
62. In infectiile cronice avem o crestere
a. neutrofilelor
b. limfocitelor
c. eozinofilelor
d. reticulocitelor
63. Care din cauzele de mai jos contribuie
la ruptura splinei in doi timpi?
a. traumatismul splinei cu hemoragie
intrasplenica mentinuta de rezistenta
capsulei
b. infectia splinei
c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu
revarsarea sangelui in peritoneu
d. fragilitatea vasculara
e. deficiente ale factorilor de coagulare
64. In care din arsurile de mai jos avem
certitudinea ca se va produce soc
postcombustional?
a. arsura gr I 40% din suprafata corpului
b. arsura gr II 25% din suprafata corpului
c. arsura gr III 10% din suprafata corpului
d. arsura gr IV 8% din suprafata corpului
65. In pregatirea preoperatorie a bolnavilor
alergici se va avea in vedere:
a. cunoasterea medicamentelor la care
bolnavul este alergic
b. evitarea administrarii medicamentelor
care produc alergie
c. desensibilizare si tratament cu
antihistaminice
d. tratament cu antialgice si anticoagulante
66. Care sunt manevrele la care sunt supusi
bolnavii dupa trezirea din narcoza?
a. sa respire adanc, folosind si bratele
b. sa urineze
c. sa destinda abdomenul
d. sa bea lichide
67. Ce este furunculul?
a. inflamatia acuta a glandelor seboreice
b. inflamatie a aparatului pilosebaceu
c. inflamatia glandelor sudoripare
68. Care din elementele de mai jos pot
defini ca bolnavii arsi au intrat in stadiul de
soc cronic?
a. plagile sunt infectate, fara tendinte de
cicatrizare
b. starea de intoxicare duce la epuizare
fizica si psihica
c. bolnavii prezinta suferinte pluriorganice si
tulburari metabolice grave
d. Hiperhidratare cu fenomene de
insuficienta cardiaca
69. in ce perioada si in ce fel de soc
postcobustional se va produce:
a. soc hipovolemic la 2-3 saptamani de la
producerea accidentului
b. socul hipovolemic se va dezvolta in
primele 3 zile
c. socul septico-toxic la 2 3 saptamani
d. se dezvolta ambele tipuri de soc in
primele 3 zile
70. Necroza localizata a unui folicul pilos
asociata unei mici cantitati de puroi,
caracterizeaza:
a. furunculul antracoid
b. abcesul
c. furunculul
d. foliculita
71. Ce regim alimentar dam bolnavului in
preziua operatiei?
a. regim alimentar obisnuit
b. regim hidric
c. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar
seara regim hidric
d. nu se dau alimente grele cu 24 ore
inaintea operatiei
72. Mobilizarea precoce a bolnavului
urmareste:
a. preintampinarea stazei venoase si
producerea bolii tromboembolice
b. combaterea atelectaziei pulmonare si
preintampinarea infectiilor pulmonare
c. combaterea durerii
d. combaterea tulburarilor hidroelectrolitice
73. La arsii cu leziuni circulare pe membre,
pentru prevenirea fenomenelor de ischemie
periferica, se va practica:
a. excizia copleta a escarelor
b. excizia partiala a escarelor

c. incizii de decompresiune, care
traverseaza regiunea de escara de la un
cap la altul, depasind-o in tesut sanatos in
profunzime
d. pozitii ale membrelor care sa impiedice
ischemia periferica
74. Plagile netratate la timp se pot complica
cu:
a. lipotimie
b. oligoanurie
c. supuratii locale
d. tromboflebite, septicemie, septicopioemie
75. Ce complicatii pot aparea in cazul
soculuitoxico septic postcombustional?
a. ileus paralitic, hemoragii prin ulcer de
stres
b. HTA , cardipopatie ischemica
c. complicatii tromboembolice, insuficienta
renala
d. colecistita acuta, pancreatita acuta,
ocluzie intestinala
76. De ce nu incarcam in primele 2-3 zile
tubul digestiv cu lichide si alimente, in cazul
interventiilor pe aceste organe?
a. la nivelul suturilor miscarile peristaltice
sunt abolite
b. imiedicam staza gastrica
c. la nivelul anastomozelor se produce de
multe ori un edem important care, alaturi de
lipsa peristalticii produce staza
d. prevenim varsaturile
77. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor
cardiaci urmareste compensarea cordului
prin:
a. regim alimentar cu multe lichide
b. repaus la pat
c. oxigenoterapie
d. medicatie tonicardiaca
e. administarea preoperatorie de atropina
78. La bolnavii cu leziuni profunde ale
capului, fetei si care prezinta arsuri ale
cailor respiratorii se va efectua:
a. dezobstructia cailor respiratorii
b. anestezie a cailor respiratorii superioare,
oxigenoterapie
c. traheostomie
79. In care din situatiile de mai jos, alaturi
de tratarea corecta a plagii se va aplica o
imobilizare in aparat gipsat?
a. plagi cu hemoragie mare
b. plagi in care sunt interesate mase mari
vasculare si tendoane
c. plagi supurate
d. plagi cu leziuni osteo-articulare

80. Care este cauza scaderii uneori a
hematocritului si hemoglobinei dupa oprirea
hemoragiei?
a. invazia apei din tesuturi in circulatie
b. vasoconstrictiei
c. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei
d. cresterii diurezei
81. Ce constatam la tetanos?
a. leziuni distructive masive la locul de
inoculare
b. semnele locale sunt neinsemnate
c. gravitatea fenomenelor generale datorita
toxinei tetanice
82. O ascensiune a febrei in ziua a treia,
dupa operatie, poate fi data de:
a. febra de resorbtie
b. supuratia plagii operatorii
c. infectie pulmonara sau urinara
d. afectiune intercurenta
83. Pentru un bolnav cu operatie medie este
nevoie ca aportul caloric sa fie de:
a. 2000-3000 cal
b. 800-1000 cal
c. 1000-1500 cal
d. 3000-4000 cal
84. Intr-o deshidratare mare putem gasi:
a. edem cerebral
b. agitatie, confuzii, halucinatii
c. exagerarea reflexelor cutanate si
tendinoase
d. abolirea reflexului fotomotor la lumina si
distanta
85. Pentru mentinerea pansamentului la
nivelul nasului se foloseste:
a. bandaj lipit cu material adeziv
b. prastia
c. bandaj in T
d. infasarea sub forma de evantai
86. In pozitie ventrala vor fi asezati bolnavii
operati de:
a. coloana vertebrala
b. afectiuni pleuro-pulmonare sau
esofagiene
c. bolnavi cu peritonite ale etajului
abdominal superior
d. bolnavii operati cu rahianestezie
87. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin
provocatoare de soc imediat?
a. plasmoragia nu se produce din cauza ca
sunt mai profunde
b. terminatiile nervoase din derm sunt
distruse
c. plasmoragia nu se mai produce din cauza

ca dermul este carbonizat
d. organismul se adapteaza mai bine la
arsurile de gr IV
88. Cauza aparitiei socului postoperator
dupa un interval liber, poate fi:
a imputabila bolnavului operat ( traumatizat,
vagotonic cu soc tonic) care nu a fost
suficient pregatiti preoerator
b. cauzat de componenta anestezica
c. urmarea unor factori traumatizanti din
timpul operatiei
d. urmarea unor complicatii postoperatorii:
hemoragie, ocluzie, peritonita, dezechilibru
hidroelectrolitic, dilatatia acuta de stomac
etc
89. Aspiratia continua a secretiilor care se
evacueaza prin tubul de dren se poate folosi
in urmatoarele operatii:
a. rezectia gastrica
b. operatii ce se executa in cavitatea
toracica
c. amputatia de mamela
d. tiroidectomie subtotala
90. Pentru fixarea unui pansament la nivelul
capului se poate folosi:
a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fixare capelina
d. fixare cu galifix
91. Care din semnele clinice si de laborator
le intalnim in socul traumatic decompensat?
a. paloare a buzelor si cianoza a
extremitatilor, hemoconcentratie, circulatie
periferica insuficienta si lenta
b. stare de agitatie, hiperrefelexivitate,
hemodilutie
c. cresterea masei circulante, a debitului
cardiac, scaderea ureei si creatininei
d. scaderea marcata a TA, oligoanurie,
starea de prostratie, hipovolemie,
diminuarea debitului cardiac.
92. Cum facem pregatirea preoperatorie a
unui bolnav cu HDS cu anemie severa cu
tendinta la soc?
a. instituim sonda gastrica si administram
pansamente gastrice si trombine
b. transfuzie cu sange, interventie precoce
c. administrare de anticoagulante: vit K, vit.
C, Ca, adrenostazin
d. transfuzie intra si postoperatorie
93. Cand avem o pierdere ponderala de 7%
din greutate, intr-o deshidratare,
consideram deshidratarea:
a. normala
b. moderata
c. medie
d. grava
94. Combaterea durerii in soc se face cu:
a. medicamente indicate de medic
b. xilina 0,5 1%
c. mialgin
95. Ce complicatie poate da furunculul
buzei superioare si al narinei?
a. pleurezie purulenta
b. abcces pulmonar
c. tromboza a sinusurilor cavernoase
96. Tabloul de laborator din socul arsilor se
a. hemoconcentratie
b. hemodilutie
c. scaderea numarului de hematii si
leucocite, a hematocritului
d. cresterea numarului de hematii si a
hematocritului
97. Care din cauzele generatoare de soc se
incadreaza in hemoragii medicale?
a. hemoragii produse in trombocitopenii,
fibrinoliza
b. metroragii, hemotorax
c. hemoperitoneu prin sarcina extrauterina
rupta
d. hemoragii datorate vasculopatiilor si
coagulopatiilor
98. Un bolnav care are o anemie cronica si
necesita interventie de urgenta, cand vom
corecta anemia cronica?
a. corectam anemia cronica si apoi il
operam
b. operam si apoi corectam postoperator;
c. corectarea se va face pe cat posibil
preoerator, va continua intraoperator si apoi
postoerator
d. corectarea se va face in functie de starea
generala
99. In reechilibrarea hidrica, care din
criteriile de mai jos trebuie respectate?
a. mentinerea unei corecte bilante hidrice
b. administrarea sa fie facuta in functie de
bilantul clinic amanuntit, eventual cantarirea
bolnavului
c. cantitatea de lichide sa nu depaseasca in
plus sau in minus 1000 ml, limita pana la
care nu se dezechilibreaza hemodinamica
d. bolnavilor hipoproteici li se va da o
cantitate mai mare de lichide, fata de
pierderi
100. O formatiune pseudotumorala

constituita printr-un perete fibros cu strat
conjunctiv de neoformatie si un strat intern
numit membrana piogena este:
a. chist hidatic
b. abces cald
c. abces rece
d. flegmon
101. Ce complicatii pot aparea intr-o arsura
intinsa?
a. soc hipovolemic
b. enterocolita, dischinezie biliara
c. infectie, nefrita, bronhopneumonie,
hemoragie digestiva
d. colica saturniana, colica renala,
apendicita acuta
e. escare, intoxicatia centrilor nervosi
crebrali, urmata de confuzii, pierderi de
cunostinta, paralizii
102. In pozitie laterala vor fi asezati bolnavii
cu:
a. operatii pentru afectiuni pleuro-pulmonare
b. peritonite ale etajului abdominal inferior
c. operatii esofagiene
d. irigatie cerebrala deficitara
103. Socul hemoragi se poate produce
cand:
a. avem o hemoragiei mica, dar persistenta,
decelabila prin examenul scunului prin
proba hemoragiei oculte
b. hemoragie acuta cu pierdere de 10% din
masa circulanta
c. hemoragii acute cu pierdere ce depasesc
30% din masa circulanta
d. orice hemoragie e susceptibila de a
produce soc hemoragic
104. La ce bonavi trebuie sa fim atenti
pentru a evita hiperhidratarea?
a. bolnavi varstnici
b. tineri si copii
c. hipertensivi, cardiaci
d. bolnavi cu diabet insipid
105. Care din semnele de mai jos
corespund debutului si simptomatologiei
erizipelului?
a. debut lent, stare subfebrila, aparitia
placardului erizipelatos
b. debut brusc, temperatura 39-40 C,
alterarea starii generale, aparitia placardului
erizipelatos
c. dupa aparitia placardului se ridica febra
39-40 C, se altereaza starea generala
106. Care din manifestarile si semnele de

mai jos le intalnim in stadiul I de soc
compensat?
a. bolnav adinamic, nepasator, somnolent
b. bolnav agitat, activitate psihica
exagerata, piele si mucoase palide
c. TA normala, puls rapid, pupile normale
d. debit urinar sub 20-30ml, cianoza
107. Activitatea de monitorizare a bolnavilor
de la terapie intensiva permite:
a. urmarirea evolutiei bolnavilor
b. aparitia eventuala a unor complicatii
c. eficienta tratamentului aplicat
d. necesitatea schimbarii conduitei
terapeutice in functie de evolutie
108. genunchiera se poate folosi in:
a. afectiuni reumatismale ale genunchiului
b. entorse ale genunchiului
c. tuberculoza a genunchiului
d. hidrartroza, laxitate a ligamentelor
genunchiului
109. Care din factorii de mai jos sunt
fazorizanti in aparitia socului?
a. frigul si caldura excesiva
b. antrenamentul la efort fizic
c. denutritia si oboseala fizica
d. moralul si starea psihica buna
110. In majoritatea cazurilor, etiologia
osteomielitei acute este:
a. streptococul hemolitic
b. stafilococul auriu
c. Haemophilus influenzae
d. germeni anaerobi
111. Care din semnele de mai jos le gasim
intr-o hemoragie intraperitoneala?
a. aparare musculara
b. meteorism accentuat
c. matitate deplasabila in flancuri
d. hematemeza si melena
112. Cum pregatim preoperator colonul?
a. regim alimentar bogat in fibre celulozice
b. regim sarac in reziduuri, administrare de
oleu de parafina, clisme repetate
c. administrarea de purgative drastice de
tipul sulfatului de magneziu
d. tratament cu neomicina sau cu
tetraciclina cu 48 h inaintea interventiei
113. La cat timp dupa operatie se reia in
mod obisnuit tranzitul intestinal?
a. in operatiile facute in afara tubului
digestiv, in dimineata urnatoare
b. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu
rahianestezie
c. la 48-78 ore
d. depinde de tipul anesteziei efectuate
114. Cum trebuie sa fie plaga la sfarsitul
pansamentului?
a. sa fie sangeranda
b. sa fie curata, fara secretii
c. sa nu aiba sfaceluri
d. sa aiba tesut de granulatie abundent
115. Prelucrarea primara a bolnavilor cu
arsuri intinse se face:
a. la locul accidentului
b. la dispensarul medical
c. in camera de garda a spitalului
d. in sala de operatie, in conditii de asepsie
si antisepsie
116. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin
arsura?
a. pierderi de masa circulanta in primele ore
de la producerea accidentului
b. pierderea este de sange integral si vom
avea o hemodilutie, scaderea hematocritului
si Hb
c. pierderea este de plasma si vom avea
hemoconcentratie si cresterea vascozitatii
sangelui
d. irigatia deficitara si hipoxia duc la
tulburari metabolice importante si aparitia
acidozei
117. Peristaltica, in cazul operatiei pe colon
va fi stimulata dupa operatie prin:
a. dilatatie anala facuta la sfarsitul
interventiei chirurgicale
b. clisma zilnica
c. administrare de ulei de ricin 15-20 g in
doua reprize zilnic, din prima zi dupa
operatie
d. administrare de purgative saline
118. Cand se executa infasarea sub forma
de spica?
a. Pentru realizarea unei compresiuni
asupra unei articulatii
b. pentru a mentine un pansament in care
se fac miscari ample
c. pentru mentinerea unui pansamen la
nivelul capului
d. pentru mentinerea pansamentului la
nivelul barbiei si nasului
119. In cazul electrocutarii, local, se produc
la locul de intrare si iesire arsuri de gradul:
a. II
b. III
c. IV
120. In cazul unei plagi infectate, cand
bolnavul simte dupa o peroada de timp ca
pansamentul il strange, la ce ne putem

gandi?
a. dezvoltarea gangrenei gazoase
b. neacomodarea cu pansamentul
c. existenta unui hematom
BAREM CORECTARE -CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA

NR.
RSPUNS

BIBLIOGRAFIE
NR.
NTREBARII
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
A
F
A
A
F
A
A
F
A
F
F
A
A
A
A
1
2
3
4
5
B
1
2
3
4
5
a
b
c
e
1
2
a,b
c
3
4
b
a
5
6
7
8
9
10
11
b,d
a
a,b,d
a,b,d
b
b,c,d
b
12
13
14
15
16
a,d
a,b
d
b,c,d
a
c
d
e
b
a

Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
TESTUL II- ASOCIERI
PAGIN
140
140
140
140
51
51
50
49
51
322
323
324
250
134
137

132

TESTUL III - GRILA
OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri
pentru asistenti medicali, 2004
132
133
133
134
342
132
132
132
132
249
37
249
37
250
250
342
563
131
573
48
575
564
564
570
38
17
66
b,b,e
a,b
c
a,d
a,d
c,e
a
a,d
b,c,d
a,b,d
b
a
c
a,b,d
d
b,c
c,d
b
a,b,c,d,e
c,d
a,b,d
c,d
c
b
a
b,d
b,d
c
c,d
b,c
d
b
b,c,d

18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
a,b,c,d,e
b,c,e
c
c
b
b
c
b
b
b,d,e,f
b,c
b
a,c
b
a,b,c
a,c

564
631
630
132
137
250
251
342
342
419
248
565
248
418
577
630
249
321
322
322
342
343
345
419
419
421
131
341
629
563
564
565
251
251
250
323
323
323
131
321
321
414
416
422
248
131
321
342
421
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
b
b,c
b,c
c
c
a,b
c
c,d
a,c
a,c
b,c,d
c
b,d
a
c
b,c
a,d
b
b
a
b
d
b,c
c
a,d
b,d
d
a
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
c
a,d
a,d
c
a,b
b
a,c,e
a,c
c
a,c
b
b,c
a,b,c,d
b,d
a,c
b
a,c
b,d
c
b,c
d
a,c,d

132
345
418
132
577
630
344
322
418
630
574
344
323
250
137
631
638
634
324
630
342
417
632
324
417
574
634
66
133
343
416
573
636
133
342
630
416
634
134
416
632
324
415
134
250
574
631
323
343
418
117
118
119
120
a,c
a,b
c
a

631
324
345
136
MODULUL 32- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

TESTUL I
Notati adevarat cu A sau adevarat sau cu F fals
1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura cominutiva.
2. Sutura per primam a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia.
3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii de
ruptura de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,.
4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament.
5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
6. Fractura in lemn verde este o fractura completa.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. In cazul unui pneumothorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala.
9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat.
10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsat
TESTUL II
1.
F.O.
stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si

simptomelor unor boli
2.
Semiologie
document medical si medico legal
3.
Transfuzie
examen radiologic
4.
Fractura in lemn verde
soc hemoragic
5.
Cefalee
a. E b.
durere de cap
1.
Hematom intracranian
A.
contuzie cerebrala
2.
Abolirea starii de
constienta post traumatism
cranio cerebral
B.
respiratie paradoxala
3.
Volet costal
C.
trepanatie a craniului
4.
Durere in punct fix +

crepitatii osoase
D.
fractura
5.
LCR limpede la punctia

rahidiana
comotie cerebrala
1. Pneumotorax traumatic
A.
capelina
2. Hemotorax masiv
B.
manitol 20%
3. Edem cerebral
C.
punctie exploratorie +radiografie
4. Pansarea unei plagi la
D.
tuse cu fenomene de insuficienta respiratorie

acuta
E.
defribilator electric, stimulator electrosistolic,

electrocardioscop
nivelul capului
5. Trusa pentru reanimare

cardiaca
1. Incizie
A.
imobilizare prelungita
2. Hipotrofie musculara
B.
luxatii
3. Ruptura de ligamente
C.
sectionarea unui tesut
4. Hemartroza
D.
prezenta de sange in articulatii
5. Atele Cramer
E.
folosite pentru imobilizarea provizorie a

fracturilor
E. Asociati notiunile din cele doua coloane
1.
Atele Cramer
A.
pretratamentul socului incepe la locul

accidentului si se continua pe parcursul
transportului
2.
Fractura
B.
intreruperea partiala sau totala a continuitatii

unui os
3.
Soc traumatic
C.
segmentele osoase sunt acoperite integral de

piele
4.
Fracturi inchise
D.
folosite pentru imobilizarea provizorie a

fracturilor
5.
Leziune medulara la
nivelul C6C7
E.
paralizia membrelor inferioare
F. Asociati notiunile din cele doua coloane

G. Asociati notiunile din cele doua coloane
Accidentatii inconstienti (in A.
pozitie semisezanda cu capul inclinat inainte
pierderile depasesc peste 30% din masa
1. 1. Soc hemoragic
A.
stare de coma)
circulanta
Bandaj circular in jurul

pozitie orizontala cu capul mai declin
2. 2. Prevenirea socului operator B. B. poate duce la edem pulmonar acut
fruntii
Utilizarea oxigenului in
anestezie bine aleasa, dozata si condusa
3.
C.
Transportul unui accidentat C.
transportul se face in pozitie laterala sau
3. concentratii
ridicate in
constient cu epistaxis
ventral pentru a prevenii inundarea cailor
oxigenoterapie
respiratorii superioare
Oxigenoterapie
metoda adjuvanta in resuscitarea cardio4.
D.
Ranitii cu lipotimie
capastrul
4.
D. respiratorie,
avand ca scop cresterea
O2 in aerul inspirat
Imobilizarea provizorie a
plagilepartiale
regiuniiafrontale
5.
E. presiunii
mandibulei
5. Dilacerare cerebrala
E.
leziune distructiva, cu lipsa de continuitate a

substantei cerebrale
H. Asociati notiunile din cele doua coloane
1.
2.
Aparat respirator
Pielea
A.
pneumonie hipostatica
B.
tromboze
3.
Aparatul digestiv
C.
deformari articulare
Aparatul circulator
D.
incetinirea tranzitului
Aparatul locomotor
E.
escare de decubit
I. Asociati notiunile din cele doua coloane
1.
Contuzie medulara
A.
la locul rupturii apare o adancitura

determinata de absenta muschiului in
spatiul respectiv
2.
Ruptura musculara
B.
leziune mai grava a coloanei vertebrale, in

care sunt implicate vase si fibre nervoase
componente ale maduvei
3.
Fractura costala
C.
insuficienta respiratorie acuta manifestata

prin cianoza si tahipnee
4.
Fractura pluricostala cu
volet costal
D.
durere ce se intensifica in timpul miscarilor

respiratorii sau ale bratelor
5.
Soc decompensat
tensiunea arteriala scazuta, puls rapid si

depresibil, transpiratii reci
J. Asociati notiunile din cele doua coloane
1.
Plaga penetranta
abdominala
A.
este police in cocos de pusca sau cap de

rata
2.
Luxatie scapulo-humerala
B.
cea mai frecventa luxatie
3.
Luxatia policelui
C.
sunt lezate toate straturile peretelui

abdominal
4.
Scoaterea firelor de sutura

postoperator
D.
cu cat ne indepartam de cord cu atat firele

se scot mai tarziu
5.
Dupa o interventie
chirurgicala bolnavul
urineaza
E.
spontan dupa 4-6 ore
Testul III
1. Examenul radiologic intr-o entorsa este:
a. obligatoriu
b. nu este absolut necesar
c. obligatoriu atunci cand banuim o leziune
mai importanta
2. Leziunile capsulei articulare in cazul
luxatiilor sunt:
a. mai importante decat la entorse
b. mai putin importante decat la entorse
c. nu se produc leziuni articulare
3. Pentru a calma durerea extrem de vie in
cazul unei luxatii:
a. se administreaza analgezice majore
b. se readuce cat mai urgent capetele
articulatiei in pozitia normala
c. se administreaza sedative
4. Aplicarea atelelor se va face astfel incat
sa depaseasca intotdeauna:
a. articulatia de deasupra zonei fracturate
b. articulatia de dedesubtul zonei fracturate
c. articulatia de deasupra si de dedesubtul
zonei fracturate
5. Din urmatoarele leziuni traumatice osteoarticulare mai frecventa la copii si mai putin
grava este:
a. fractura in lemn verde
b. luxatia deschisa a cotului
c. fractura diafizei peroneului
6. Prin fractura deschisa se intelege:
a. fractura acoperita de piele, dar cu leziuni
masive ale muschilor, tendoanelor si vaselor
b. fractura care produce leziuni ale
organelor viscerale
c. fractura in care pielea a fost lezata si
osul ajunge in contact cu exteriorul
7. Din fracturile de mai jos sunt fracturi
complete doar:
a. fractura in varf de clarinet
b. fractura in lemn verde
c. fractura prin infundare
8. Fractura cominutiva reprezinta:
a. fractura mai multor oase ale aceluiasi
membru
b. fracturi multiple ale oaselor
c. fractura cu mai multe fragmente ale
aceluiasi os
9. Sunt semne sigure ale unei fracturi:
a. echimozele si hematomul
b. durerea in punct fix, care se

accentueaza cand miscam fragmentele
osoase
c. deformarea regiunii
10. Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda:
a. numai focarul de fractura
b. focarul de fractura si articulatia de
dedesubt
c. articulatia de deasupra si dedesubtul
focarului de fractura
11. Prin plagi perforante intelegem:
a. plagi ale tegumentelor
b. plagi care patrund in cavitatile naturale
c. plagi care patrund in cavitatile naturale
si lezeaza unele organe din cavitatea
respectiva
12. Prin plagi recente intelegem:
a. plagi produse in ziua respective
b. plagi produse in urma cu 6-8 ore
c. plagi produse in ultimele 48 ore
13. Aplicarea unui pansament umed este
indicata in:
a. plagile recente
b. plagile cu secretii abundente
c. tromboflebite
14. Pentru fixarea unui pansament la
nivelul capului se poate folosi:
a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fixare cu basma (capelina)
15. Atrofierea muschilor si scaderea
tonusului in general poate aparea la bolnavii
imobilizati datorita:
a. pozitiei incorecte
b. din cauza imobilizarii indelungate
c. din cauza aplicarii unui tratament
necorespunzator
16. Entorsa este o afectiune traumatica a
articulatiei caracterizata prin:
a. intindere a ligamentelor si capsulei
articulare
b. rupturi ale ligamentelor
c. afectiune cronica a articulatiei
17. Simptomele entorsei sunt:
a. durerea
b. impotenta functionala
c. febra
18. Hemartroza se defineste prin:
a. prezenta sangelui in cavitatea
articulatiei
b. prezenta apei in cavitatea articulatiei

c. este evidentiata clinic numai in
articulatia genunchiului
19. Masurile de urgenta intr-o entorsa
constau in :
a. calmarea durerii
b. imobilizarea articulatiei intr-o fasa
simpla sau gipsata
c. aplicarea unei atele
20. Luxatia se caracterizeaza prin:
a. durere vie si impotenta functionala
b. echimoza, hematom, deformarea
regiunii articulare
c. febra
21. In cazul unei fracturi, deformarea
regiunii este un semn :
a. extrem de important
b. este vizibil la vasele care se gasesc in
contact direct cu pielea
c. in fractura nu apare deformarea regiunii
22. In cazul unei fracturi apar urmatoarele
semne locale:
a. intreruperea continuitatii osului
b. impotenta functionala datorita lipsei de
continuitate a parghiei osoase
c. hipotermii
23. Masurile de prim ajutor la locul
accidentului in cazul unor fracturi ale
membrului:
a. o fractura trebuie imediat imobilizata
provizoriu
b. se va administra un calmant pentru
combaterea durerii
c. oxigenoterapie
24. Imobilizarea provizorie se face cu atele
care se aplica:
a. de o parte si de alta a segmentului
zonei fracturate a membrului respectiv
b. se vor strange moderat intre ele cu un
bandaj
c. se va face un pansament compresiv
25. In cazul fracturilor deschise se practica
urmatoarele manevre de prin ajutor:
a. curatirea plagii de corpuri straine,
hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu
un pansament steril, se face imobilizarea
provizorie si se trimite de urgenta la spital
b. reducerea focarului de fractura
c. imobilizarea provizorie si trimiterea de
urgenta intr-un serviciu de specialitate
26. In cazul unui pacient imobilizat, EKG ul
se face:
a. la pat
b. la cabinetul EKG
c. la cabinetul asistentelor
27. Care din urmatoarele sunt malformatii
congenitale:
a. varus equin
b. scolioza
c. luxatia de sold
d. lordoza
28. Unei paciente cu osteoporoza, in afara
tratamentului medicamentos prescris de
medic, asistenta ii recomanda:
a. sa efectueze zilnic miscare (mers pe jos)
b. sa se odihneasca cat mai mult
c. sa-si ofere o alimentatie bogata in calciu
si vitamine
29. Bursita se manifesta prin:
a. sindrom inflamator
b. varsaturi
c. ameteli
d. febra
e. limitarea miscarilor in articulatie
30.Care din urmatoarele probleme este
prioritara in cazul unui pacient care a suferit
o amputatie:
a. potential de complicatii
b. anxietate
c. perturbarea imaginii corporale
31.La ce se refera suportul psihic oferit de
asistenta pacientului cu amputatie:
a. incurajarea sa-si priveasca bontul
b. existenta posibilitatii de protezare
c. existenta fenomenului de membru
fantoma,care poate fi ignorat in cazul
protezarii
d. necesitatea tractiunii pentru vindecare
32.Luxatia coxo-femurala congenitala se
intalneste mai frecvent la:
a. persoana varstnica
b. femeia la menopauza
c. fetite
d. baieti
33. Ruptura musculara se manifesta prin
urmatoarele, cu exceptia:
a. durere intensa aparuta brusc
b. impotenta functionala
c. deformarea regiunii la distanta
d. echimoza
34. Deficitul de autoingrijire, ca problema, a
unui pacient cu fractura imobilizata in aparat
gipsat este consecinta:
a. imobilizarii segmentelor corpului
b. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale
c. schimbarii locului de munca
35. Imobilizarea corecta a unei fracturi de
gamba in urgenta se face in:
a. aparat gipsat gambiero-podal

b. aparat gipsat pelvi-podal
c. atela gipsata femuro-podala
d. atela gipsata gambiero-podala
36. Care din urmatoarele semne nu apar in
luxatia scapula-humerala
a. umar in epolet
b. usoara abductie a bratului
c. umar globular
37.O fractura de antebrat se imobilizeaza in
urgenta in:
a. atela gipsata brahio-palmara
b. aparat gipsat brahio-palmar
c. atela gipsata antebrahio-palmara
38. In prezenta unui aparat gipsat asistenta
isi propune urmatoarele cu exceptia:
a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul
aparatului gipsat
b. observarea schimbarii culorii gipsului la
nivelul plagii
c. observarea culorii tegumentelor din jurul
aparatului gipsat
d. sprijinirea precoce pe membrul afectat
39. Pacientul cu aparat gipsat este invatat
sa anunte daca apar:
a. furnicaturi, amorteli
b. cefalee, ameteli
c. presiune la nivelul membrului afectat
40. In cazul unui pacient cu extensie,
tractiune, internat in sectia de ortopedie,
asistenta isi propune ca interventii:
a. verificarea pozitiei membrelor in functie
de tractiune
b. urmarirea culorii si temperaturii
membrelor
c. incurajarea pacientului
d. interzicerea vizitatorilor
e. program de mobilizare la 8 ore
41. Cum se va proceda in cazul unor parti
sectionate la nivelul mainii:
a. se alipesc cele doua segmente
b. se recupereaza imediat segmentele, se
spala cu apa de la robinet, se inveleste intro compresa si se pune intr-un sac de plastic
c. se panseaza cu comprese umede/solutie
cloramina
d. se introduce intr-un recipient cu gheata
42. Examinarea cu izotopi radioactivi a
osului poarta denumirea de:
a. punctie osoasa
b. biopsie osoasa
c. scintigrafie osoasa
43. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu
fractura de membru inferior imobilizata in
aparat gipsat, care din urmatoarele

interventii vor fi aplicate de asistenta
medicala?
a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in decubit
lateral drept sau stang, dorsal sau ventral
b. ajuta la schimbarea pozitiei si protejarea
reliefurilor dure, la ingrijirea pielii, a
tegumentelor
c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30
minute
44.Care din urmatoarele semne releva
aparitia unor complicatii infectioase sub
aparatul gipsat ?
a. edemul , impotenta functionala si cianoza
degetelor
b. senzatia de fierbinteala a anumitor zone
sub gips si miros neplacut
c. impotenta functionala si parestezii ale
degetelor
45 In timpul mobilizarii active asistenta va
urmari daca pacientul:
a. executa miscarile permise
b. este ajutat de apartinatori
c. efectueaza 10 miscari in 8 ore
46. Imobilizarea la pat, predispune pacientul
la urmatoarele complicatii, cu exceptia:
a. greturi si varsaturi
b. escare
c. anchiloze
47. Care este prima masura luata de
asistenta in cazul unui politraumatism prin
accident de circulatie, cu dispnee si o plaga
care sangereaza la nivelul gambei drepte:
a. hemostaza provizorie prin pansament
compresiv
b. examinarea permeabilitatii cailor
respiratorii superioare
c. masurarea pulsului si TA
d. punerea unui garou in 1/3 medie a
coapsei drepte
48. Care din urmatoarele probleme vor face
parte din planul de ingrijire intocmit de
asistenta unui pacient imobilizat la pat cu o
afectiune locomotorie:
a. potential de complicatii
b. deficit de autoingrijire
c. discomfort
d. durere
49. Care din urmatoarele obiective vizeaza
educatia pacientului pentru prevenirea
afectiunilor locomotorii:
a. pozitionarea corecta in timpul unei
activitati
b. evitarea ortostatismului prelungit
c. respectarea unei alimentatii echilibrate

d. evitarea sedentarismului
50. Din planul de ingrijire a unui pacient cu
bursita fac parte urmatoarele interventii:
a. repausul regiunii
b. observarea unor semne legate de
limitarea miscarilor
c. captarea varsaturilor pe 24 h
d. masaj al regiunii
51. Respiratia paradoxala este
caracteristica:
a. traumatismelor cranio-cerebrale
b. insuficientei cardio-respiratorii
c. traumatismelor toracice cu volet costal
d. astm bronsic
52. Diagnosticul de entorsa se pune pe
urmatoarele semne:
a. durere, tumefactie, impotenta funtionala
la nivelul articulatiilor afectate
b. impotenta functionala, miscari anormale
ale articulatiei afectate + creptatii osoase
c. durere, echimoza, pozitie anormala a
segmentelor osoase afectate
53. Impotenta functionala in cazul unor plagi
muscate de la nivelul membrelor se
datoreaza:
a. lipsei de continuitate a pielii
b. introducerii in plaga a virusului rabiei prin
muscatura de animale bolnave
c. scoaterii din functiune din cauza plagilor a
unor mase musculare, distrugerea unor
nervi, tendoane sau a integritatii osoase.
54. Care este ordinea corecta in acordarea
primului ajutor in cazul unor plagi cu
sangerare mare:
a. scoaterea accidentatului din mediu,
oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea
unui pansament protector, transportarea
intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica
tratamentul definitiv al plagii
b. toaleta plagii, antialgice, pansament ,
transportul la spital pentru antitetanos
c. scoaterea accidentatului din mediu,
antialergice, toaleta plagii +pansament
compresiv, administrarea unui antibiotic cu
spectru larg , transport la spital
55. Principiile care stau la baza unui bun
pansament sunt urmatoarele :
a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze
de mediul inconjurator, sa fie steril, bandajul
care fixeaza pansamentul sa fie elastic,
suficient de bine strans dar fara sa produca
constrictie
b. pansamentul sa fie steril sa depaseasca

cu minimum 2 cm marginile plagii, sa fie
acoperit de tifon, care poate fi nesteril dar
infasarea trebuie sa cuprinda neaparat
articulatia cea mai apropiata
c. inainte de a se pune pansamentul steril
trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca cu
un tampon de vata steril ce se arunca, dupa
care se pune alta vata sterila de forma
dreptunghiulara. Pansamentul va fi suficient
de strans de un bandaj pentru a opri si
sangerarea.
56. Primul ajutor in fracturi se acorda in
urmatoarea ordine:
a. imobilizarea provizorie, administrarea de
antialgice, transportul la spital
b. administrarea de antialgice, transportul la
spital, imobilizare in aparat gipsat
c. administrarea de antialgice, reducerea
fracturii , imobilizare provizorie, transport la
spital
57. Contuzia se caracterizeaza prin:
a. leziuni tisulare
b. integritatea tegumentelor
c. hemoragie externa
58.Plagile cu leziuni ale arterelor se
a. hemoragie externa cu sange rosu cu
caracter pulsatil
b. hemoragie externa cu sange negricios
care curge continuu
c. suprainfectie cu germeni patogeni
59. Care din semnele de mai jos nu sunt
specifice unei luxatii:
a. durere, deformarea regiunii, echimoza si
hematomul
b. durerea, impotenta functionala, edemul si
echimoza
c. tumefactie, impotenta functionala,
atitudine vicioasa
d.durere vie, impotenta functionala ,
crepitatii osoase
60. Imobilizarea prelungita a unei fracturi
are urmatoarele consecinte:
a. hipertrofie musculara
b. redoare musculara
c. escare de decubit
d. hipotrofie musculara
61. Profilaxia plagilor tetanigene se face:
a. toaleta plagii cu apa oxigenata,
antibioterapie de preferinta penicilina, 7-10
zile imunizare active cu anatoxina
antitetanica si imunizare pasiva cu ser
antitetanic la persoanele neimunizate in

prealabil
b. toaleta plagii cu apa oxigenata, anatoxina
antitetanica la persoanele imunizate in
prealabil
c. toaleta plagii, antibioterapie de preferinta
penicilina sau la persoanele alergice,
ampicilina sau tetraciclina
62. Calusul vicios se produce atunci cand:
a. fractura nu a fost redusa corect
b. cand in focarul de fractura s-a produs o
infectie
c. la persoanele adulte
63. O pata vinetie bine determinata pe

tegumente aparuta la 2-3 zile de la un
traumatism este data de:
a. un hematom supraaponevrotic
b. echimoza
c. un hematom subaponevrotic
d. un serom
64. Care din fracturile de mai jos nu se pot
reduce corect pe cale ortopedica si prin
extensie continua si este nevoie de
reducere chirurgicala:
a. fractura de rotula
b. fractura de humerus
c. fractura extremitatii distale a radiusului
d. fracturile de olecran
BAREM CORECTARE- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

RASPUNS
BIBLIOGRAFIE
PAGINA
1.
S. Daschievici-Chirurgie 2007
369
2.
308
3.
320
4.
S. Daschievici- Chirurgie 2007
312
NR
INTREBARE
5.
F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a

omului sanatos
72
6.
7.
75
F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a

omului sanatos
8.
9.
770
10.
770
369
768
TESTUL II- ASOCIEREA

A
1.
2.
3.
4.
5.
B
1.
2.
3.
4.
5.
C
1.
2.
3.
4.
5.
D
1.
2.
3.
4.
5.
E
1.
2.
3.
4.
5.
F
1.
2.
3.
4.
5.
G
1.
2.
B
A
D
C
E
488
487
399
369
499
C
A
B
D
E
732
729
752
370-371
728
D
C
B
A
E
754
753
731
317
51
C
A
B
D
E
L. Titirca Urgente medico-chirurgicale
212
379
364
365
350
D
B
A
C
E

350
312
264
312
283
C
E
A
B
D

290
291
291
290
293
A
C
399
401
3.
4.
5.
H
1.
2.
3.
4.
5.
I
1.
2.
3.
4.
5.
J
1.
2.
3.
4.
5.
B
D
E
453
402
280
A
E
D
B
C
Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului

1129
1129
1129
1129
118-119
B
A
D
C
E

745
750
751
752
752
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
c
a
b
c
a
c
a
c
b
c
c
b
c
c
b
a,b
a.b
a,c
a,b
a,b
a
a,b
a,b
a,b
a
a
a si c
28
a,b,d
C
B
A
D
E
TESTUL III- GRILA
S. Daschievici Chirurgie-2007
Mozes Tehnica ingrijirii bolnavului
L. TitircaIngrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
C. Borundel- Manual de Medicina
758
763
764
619
618
364
365
365
376
369
373
369
369
370
376
305
303
309
317
379
362
363
363
364
365
370
371
374
374
374
1131
18
916
29
a,e
30
31
32
33
34
c
a,b,c
c
c
a
35
36
37
38
c
c
d
39
40
41
42
a,c
a,b,c
b,d
c
43
44
b
b
45
46
a
a
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
a,b,c,d
a,b,c,d
a,b
c
a
c
a
a
a
a si b
a
d
b si d
a
a, c
c
d
interna pentru cadre medii

idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
S. Daschievici- Chirurgie
20
22
29
18
359
22
367
763
760
25
25
28
321
137
921
25
25
918
19
22
8
20
752
363
304
307
310
374
357
361
365
379
29
373
380
386
MODULUL 35- BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC

TESTUL I
1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde
agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai.
2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile.
3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii:
- igiena tegumentelor cu apa alcoolizata
- baie numai dupa caderea crustelor
- alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului
- igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A
- educarea pacientului sa nu se scarpine
- supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii
4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru rubeola.
5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina.
6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de:
- 12-36 ore- salmonelle

- 1-4 ore-stafilococ
cu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana la colaps, soc
infectios
7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre
vezicule cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma in
cruste care cad la aproximativ 10 zile de la aparitie.
8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei cu
HIV caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a tumorilor,
afectarea SNC.
9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic
10.
Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta hidrica apoi
va cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de glucide si de
aminoacizi.
TESTUL II
1
2
3
4
Angina streptococica
Perioada de incubatie in rujeola
Masca Filatov
Streptococ hemolitic grup A
Semn Pastia-Grozovici
A
B
C
D
10-11 zile
scarlatina
penicilina
hiperpigmentare liniara la nivelul pliurilor
cotului
c. E d. angina streptococica

1
2
3
Rubeola
Febra+catar oculo nazal+
adenopatie
Eruptie pruriginoasa
4
5
Dizenterie
Risus sardonicus
A
B
C
D
e. E
varicela
varsaturi, colici abdominale, scaune
diareice, muco-sanguinolente
efect teratogen asupra produsului de
conceptie
tetanos
rubeola

1
2
3
Difterie
R. Dick
IDR la PPD
R. Widal
Examene serologice
A
B
C
scarlatina
R. Schick
se utilizeaza pentru diagnosticul
tuberculozei
D
punerea in evidenta a anticorpilor
specifici
g. E h. febra tifoida
D Asociati notiunile din cele doua coloane

1
2
Seroprofilaxie
Produse alimentare intens
contaminate cu bacterii sau
toxinele acestora
Cale de transmitere digestiva
Icter
Test Elisa
3
4
5
A
B
toxiinfectie alimentara
hepatita A
C
D
E
utilizarea serurilor in scop profilactic

test imunoenzimatic
coloratia galbena a tegumentelor si a
sclerelor

1
2
Semnul Koplik
Meningita cerebrospinala
A
B
3
4
Medulocultura
Hidrazida acidului izonicotinic
(HIN)
B.C.G.
C
D
meningococ
recoltare a maduvei osoase de la nivelul
sternului in portiunea de unire a doua
treimi superior cu o treime inferior
rujeola
Mycobacterium tuberculosis
bacilul Calmette-Guerin
Raze ultraviolete
Controlul bacteriologic
(coprocultura) periodic la
personalul ce lucreza la
instalatiile centrale de apa
Cloramina 0,5 %
Imunizare activa
Imunizare pasiva
3
4
5
C
D
a. E
masura ce se ia pentru a evita

transmiterea infectiilor pe cale digestiva
dezinfectarea termometrelor
metoda de dezinfectare a aerului

seruri, imunoglobuline
vaccin , profilaxie
Testul III
1. Tratamentul anginei streptococice consta
in administrarea de:
a. penicilina
b. tetraciclina si cloramfenicol
c. doxicilina
2. Scarlatina este o boala infectioasa
produsa de:
a. streptococul beta-hemolitic din grupa A
b. stafilococul auriu
c. streptococul alfa hemolitic din grupa B
3. Eruptia in scarlatina este:
a.
micropapuloasa, aspra la pipait
b.
micropapuloasa, catifelata la pipait
c.
veziculara
4. Pentru scarlatina distinctiv este semnul:
a.
Grozovici Pastia, cu elemente
purpurice dispuse linear la nivelul plicei
cotului si inghinal
b.
Koplik puncte mici albe inconjurate
de o mica areola rosu-aprins, localizate pe
mucoasa bucala opusa celui de-al doilea
molar
c.
Masca Filatov, semnul Pastia si
ciclul lingual
5. Angina rosie + febra + eruptie

micropapuloasa pe trunchi, respectand fata,
va sugereaza:
a. varicela
b. rujeola
c. scarlatina
6. In rujeola, perioada de incubatie dureaza:
a. 3-6 zile
b. 8-11 zile
c. 14-21 zile
7. Evolutia eruptiei in rujeola:
a. da descuamatie furfuracee precoce, in
lambouri tardive
b. nu lasa urme
c. da pigmentare cafenie si descuamatie
foarte fina
8. Importanta rubeolei este data de :
a.
efectul teratogen asupra sarcinii in
primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii
congenitale
b.
complicatiile
toxice,
septice
postinfectioase
c.
evolutia asimptomatica
9. Eruptia in rubeola are urmatoarele
caracteristici:
a.
macule mici de culoare roz, fara
tendinta la confluare
b.
micropapuloasa, pe fond congestiv
c.
maculopapuloasa, cu tendinte la
confluare
10. Incubatia in rubeola dureaza :
a.
2-3 sapatamani
b.
1-2 saptamani
c.
1 saptamana
11. Febra + catar respirator + adenopatie
sunt simptome care sugereaza :
a.
rujeola
b.
rubeola
c.
scarlatina
12. Eruptia este pruriginoasa in :
a. scarlatina
b. rubeola
c. varicela
13. Parotidita epidemica este cunoscuta si
sub numele de :
a. oreion
b. varsat
c. pojar
14. Tabloul clinic cu varsaturi, colici
abdominale, scaune diareice, defineste :
a. hepatita acuta virala
b. toxiinfectia alimentare
c. scarlatina
15.
Scaune
numeroase,
mucopiosanguinolente, tenesme si uneori
febra, stare toxica, subliniaza sindromul
clinic din :
a. tetanos
b. dizenterie
c. hepatita virala
16.Calea de transmitere a dizenteriei este :
a. aerogena
b. fecal-orala
c. parenterala
17. Rolul principal in transmiterea
dizenteriei il au :
a. contaminarea hainelor
b. mainile murdare
c. mustele
18. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte
mult prin generalizarea vaccinarii cu :
a. anatoxina tetanica
b. verorab
c. anatoxina difterica
19. Debutul, de obicei lent, cu trismus
precedat uneori de tresariri musculare la
nivelul plagii este semn patognomonic
pentru:
a. scarlatina
b. tetanos
c. dizenterie
20. Rasul sardonic apare in:
a. scarlatina
b. rujeola
c. tetanos
21. Rujeola se manifesta clinic in perioada
de debut prin:
a. febra moderata, catar (nazal, bronsic,
ocular), enentem
b. catar nazal, febra inalta, diaree
c. febra+catar+semnul koplick
22. Perioada eruptiva din rujeola se
a. cresterea mare a febrei
b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si

se generalizeaza descendent in 3 zile
c. eruptie micropapuloasa cu fond
congestiv, aspra la pipait
23.Patognomonic pentru rujeola este:
a. semnul Barsieri
b. semnul Koplick
c. catar ocular, nazo-bronsic
24. Rujeola eruptiva :
a. este insotita de prurit
b. nu este insotita de prurit
c. nu produce prurit
25. Manifestarile de dependenta la un
pacient cu rujeola in perioada de incubatie
sunt :
a. febra, frisoane, tahipnee
b. greturi, varsaturi, dureri abdominale
c. apatie, imobilitate
26. Interventiile asistentei medicale la un
pacient cu rujeola vizeaza :
a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii
b. reechilibrarea hidro-electrolitica
c. imobilizarea pacientului in perioada
eruptiva
27. Problemele pacientului cu rujeola pot fi :
a. dispnee cu polipnee cauzata de febra
b. potential de deficit de lichide legat de
varsaturi, transpiratii
c. hipotermie
28. Rubeola este o boala :
a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil,
cu adenopatii, eruptie micropapuloasa
fugace si febra inconstanta
b. cu izolare la domiciliu
c. cu contagiozitate majora ce impune
internarea obligatorie in spital
29. Alaturi de eruptie, un alt simptom
cardinal in rubeola este :
a. poliadenopatia
b. uneori splenomegalie
c.ciclul lingual
30.
Pneumonia
pneumococica
este
caracterizata prin urmatoarele simptome :
a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine
precizat de bolnav
b. frison, febra (pina la 49 de grade) junghi

toracic
c. in zilele premergatoare, exista adeseori o
discreta infectie rinofarigiana
31. Antibioticul de electie, in tratamentul
pneumoniei pneumococice este :
a. tetraciclina
b. penicilina G
c. ampicilina
32. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un
copil cu varicela poate intra in colectivitate:
a. dupa ce febra a scazut la 37,60C
b. dupa ce a terminat tratamentul cu
antibiotice
c. cand toate elementele de pe piele au
cruste
d. cand pielea este curata, intacta si au
cazut toate crustele
33. Care sunt cele 3 elemente care trebuie
sa fie prezente pentru producerea unei
infectii :
a. calea de transmitere
b. gazda receptiva
c. temperatura adecvata
d. sursa de infectie
34. Varicela are acelasi agent etiologic cu :
a. rubeola
b. zona zooster
c. rujeola
d. parotidita epidemica
35. Pentru ameliorarea pruritului, in cazul
imbolnavirii de varicela, se va folosi :
a. ceaiul de musetel
b. alcool iodat
c. alcool mentolat
d. pudra de talc cu mentol
36. Cand ingrijim un pacient cu meningita,
cea mai potrivita interventie de ingrijirenursing este :
a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina
putina, corect hidratati
b. efectuarea de exercitii pasive ale
membrelor inferioare
c. aplicatii calde in regiunea occipitala si a
spatelui
37.In cazul pacientilor cu toxiinfectie

alimentara o problema prioritara este
formulata astfel :
a.
deshidratare
cu
dereglari
hidroelectrolitice din cauza varsaturilor,
diareei
b. durere la inghitit alimente solide
c. nerespectarea regimului alimentar impus
38. Transmiterea infectiilor pe calea aeriana
se face :
a. prin coloane de aer
b. prin picaturile lui Pflgge
c. prin mainile murdare duse la gura
39. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor
infectioase se vor obtine o serie de date :
a. epidemiologice
b. clinice
c. de laborator
40. Calea de transmitere in bolile
infectioase poate fi :
a. directa
b. mixta
c. indirecta
41. Hepatita virala A (HAV) se transmite pe
cale :
a. fecal-orala
b.contact sexual
c.parenterala
42. Hepatita cronica survine in proportie
de :
a. 30% dupa hepatita virala de tip A
b. 40-50% dupa hepatita de tip C
c. 60% dupa hepatita de tip E
43. Essentiale, Metaspar, Aspatofort,
Silimarina sunt medicamente cu efect :
a. laxativ
b. hepatoprotector
c. antialgic
44. Incubatia in hepatita B este de :
a. 2-6 saptamani
b. 1 - 6 saptamani
c. 2-23 saptamani
45. Virusul hepatitei B este prezent :
a. in saliva, lichidul seminal si sange
b. pe tegumente
c. pe regiunile paroase
46. Cunoasterea profilului imun al
bolnavului se realizeaza prin determinarea :
a.hemoleucogramei
b.ionogramei
c. imunoglobulinelor
47. Pentru scaderea amoniemiei, se
administreaza
in
perfuzie
lenta,
intravenoasa, solutii care contin :
a. arginina, sorbitol
b. insulina
c. aminoacizi
48.
Starea confuzionala,
delirul
si
halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa
caracterizeaza :
a. coma de gr.I
b. coma de gr.II
c. coma de gr. IV
49. Dupa diminuarea icterului, pentru
inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui
flux biliar crescut se pot administra :
a. sedative
b. coleretice
c. antibiotice
50. In perioada de ascensiune a icterului
este indicat in toate cazurile :
a. repausul
b. consumul de lipide de origine animala
c. consumul de sucuri carbogazoase
BAREM CORECTARE BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC
NR
NTREBARII
REZOLVAREA
BIBLIOGRAFIA
1
2
3
4
5
6
7
A
F
A
F
A
A
F
8
9
10
A
F
A
PAGINA
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate

pacientilor de catre asistentii medicali
idem
idem
idem
idem
idem
253
277
280
278
279
285
68
L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor

vol III
73
79
291
idem
idem
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate
TESTUL II- ASOCIEREA
A
1.
2.
3.
4.
B
E
5.
B
1.
F. Caruntu- Vademecum de boli

infectioase
335
2.
idem
335

infectioase
L. Titirca- Ingrijiri special acordate
88
idem
278
88

infectioase
281
278
3.
4.
A
B
5.
C
1.
D
B

262
2.
3.
4.
5.
D
1.
2.
3.
4.
5.
A
C
E
D
idem
idem
idem
idem
262
263
262
262
C
A
B
E
D
idem
idem
idem
idem
idem
266
266
267
268
268
1.
2.
3.
4.
5.
F
1.
C
A
B
E
D
idem
idem
idem
idem
idem
271
284
286
288
288
334
2.

infectioase
Gh. Dimache si D. Panaitescu Bacteriologie, virusologie si parazitologie
medicala
3.
4.
5.
B
D
E
idem
idem
idem
135
162
164
3
4
5
6
7
a
c
c
b
c
idem
idem
idem
idem
8
9
10
11
12
13
a
a
a
b
c
a
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
M. Voiculescu- Boli infectioase vol II
338
284
576
TESTUL III- GRILA

infectioase
L. Titirca-Ingrijiri special acordate

infectioase
115
88
277
278
278
278
281
334
335
335
335
335
338
176
14

M. Voiculescu- Boli infectioase
vol II
284
15
16
17
18
19
20
21
b
b
a
b
c
a,c
idem
idem
idem
idem
idem
481
481
572
576
576
281
22
23
24
25
26
27
28
a,b
b
b,c
a,b
a,b
a,b
a,b
idem
idem
idem
idem
idem
idem
29
30
a,b
b,c
idem
31
32
33
34
35
36
a,b si d
b
c si d
a
37
38
39
40
41
a,b si c
a,b,c
a,c
a
idem
idem
idem
42
43
44
45
46
47
48
49
50
b
b
b
a
c
a
b
b
a
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem


infectioase
infectioase
idem
idem
idem
infectioase
C. Bocarnea -Boli infectioase si

epidemiologie-
477
281
281
281
281
282
281
335
335
43
131
280
253
280
280
297
285
266
257
245
167
173
175
169
169
173
175
172
174
174
MODUL 37 BOLI METABOLICE, DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC Diabetul zaharat

TESTUL I
1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat de tip II.
2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din diabetul zaharat.
3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat.
4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale diabetului zaharat.
5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie subcutanata previne
lipodistrofia.
6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa administrarea
insulinei.
7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a 75 de gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie subcutanata cu 1530 de minute inainte de masa.
9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina.
10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange.
TESTUL II
1.
2
A
B
Glicemia
Testul tolerantei la glucoza pe cale
orala
Rezerva alcalina
Glicozuria
Toleranta la glucide
150 ml din urina emisa in 24 de ore

2 ml sange venos intr-o eprubeta cu 4 mg
florura de sodium, sau cu sistemul vacutainer
Se administreaza pacientului timp de trei zile,
in alimentatie o cantitate fixa de glucide, se
recolteaza zilnic urina din 24 de ore si sange
pentru dozarea glucozei, se face media
glicozuriei pe cele 3 zile si se scade din
cantitatea de glucide administrate in 24 de ore.
Sange venos dupa administrarea de 75 gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
Sange venos pe heparina sau cu sistemul
vacutainer
1.
2
3
4
5
Zaharul, fructele uscate, strugurii,

prunele
Painea, cartofii, pastele fainoase
Pestele, ouale, carnea
Insulina
Solutie glucozata hipertona 10-20%
A
B
C
D
E
Alimente permise cantarite in regimul

alimentar din DZ
Alimente interzise in regimul alimentar din DZ
Coma hiperglicemica
Coma hipoglicemica
Alimente permise necantarite in regimul
alimentar din DZ
Testul III
MEDICINA INTERNA
1.Diabetul zaharat poate fi definit ca o
dereglare:
a) acut;
b) cronic;
c) mixt.
2.Etiologia, greu de stabilit, a diabetului
include factori:
a) ereditari;
b) de mediu;
c) numai a i b;
d) hormonali.
3.Diabetul zaharat prezint urmtoarea
triad simptomatic:
a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie;
b) polipnee, poliurie, tahicardie;
c) polifagie, polidipsie, poliurie.
4.Diabetul zaharat se caracterizeaz prin:
a) afectarea metabolismului bazai;
b) hiperglicemie i glicozurie;
c) creterea lipidelor in sange.
5.Tipurile de diabet zaharat sunt:
a) diabet esenial i neesenial;
b) diabet insulinodependent i diabet
insulinoindependent;
c) diabet major i diabet minor.
6.Dintre complicaiile diabetului cea mai
important este:
a) obezitatea;
b) deshidratarea;
c) angiopatia diabetic.
7.Din punct de vedere clinic deosebim:
a) diabet zaharat de tip juvenil (intre
0-20 ani);
b) diabet zaharat de tip adult (de
maturitate);
c) diabet zaharat numai de tip adult
(intre 22-30 ani).
8.Preparatele insulinice pot fii in raport cu
dinamica aciunii lor insuline:
a) cu aciune rapid (scurt);

b) lente;
c) intermediare;
d) premixte.
9.Insulina cristalin are aciune:
a) intermediar;
b) lent;
c) rapid.
10.Insulinele lente, cele care intr in aciune
in 90-120 minute, au o durat a efectului de:
a) 10 h;
b) 24 h;
c) 5 h.
11.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa
absorbtia glucidelor concentrate este
insotita de senzatia de:
a) satietate
b) foame imperioasa
c) sete
12.Glicemia postprandiala poate atinge in
mod obisnuit valori intre:
a) 60-80 mg/dl
b) 130-140 mg/dl
c) 210-230 mg/dl
13.Tabloul clinic in diabetul zaharat se
a) crestere in greutate
b) astenie
c) prurit vulvar
14.Tabloul clinic in diabetul zaharat se
a) arterita
b) anurie
c) infectii cutanate rebele la tratament
15.Coma umeda ce apare la un diabet este
coma:
a) acido-cetozica
b) hipoglicemica
c) hiperosmolara
16.Coma diabetic hiperosmolara se

a) respiratie Cheyne-Stockes
b) halena uremica
c) glicozurie
17.Coma diabetica hiperosmolara se
a) corpi cetonici
b) hipoglicemie
c) hiperglicemie
18.Coma hipoglicemica se caracterizeaza
prin:
a) inapetenta selectiva
b) transpiratii profuze
c) tahilalie
19.Tratamentul de electie in diabetul
zaharat se face cu:
a) izoniazida
b) iodura de potasiu
c) insulina
zaharat se face cu:
a) tavegyl
b) tolbutamid
c) trasylol
zaharat se face cu:
a) maninil
b) manitol
c) marisang
zaharat se face cu:
a) meguan
b) metaspar
c) mecopar
zaharat se face cu:
a) bixtonim
b) bronhodilatin
c) buformin
NURSING
24. Glicoreglarea reprezint echilibrul
mecanismelor hipo- i hiperglicemiante.
Factorii hiperglicemiani sunt:
a) tiroxina, ACTH, cortizonul,
glucagonul;
b) insulina, ACTH, cortizonul;
c) ACTH, cortizon.
25. Semnele de recunoatere a comei
hiperglicemice sunt:
a)
tremurturi, piele uscat;
b)
piele uscat, tremurturi,
greuri, vrsturi;
c)
greuri, vrsturi, piele
uscat, instalare lent.
26.Pacientul cu diabet zaharat este o
persoan care necesit:
a)
ntreruperea activitii
profesionale;
b)
desfurarea activitii
respectnd indicaiile de regim i
tratament;
c)
nu are restricii privind efortul
fizic.
27.n diabetul zaharat insulinodependent
doza de insulin/24 h se stabilete n
funcie de glicozuria exprimat n grame
astfel:
a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi;
b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi;
c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi
28.Care tip de insulina se poate administra
prin injecii subcutanate, intramusculare i
intravenoase?
a)
insulina cristalin, actrapid;
b)
insulina semilent MC;
c)
insulina lent MC.
29.Pacientului cruia i s-a administrat
insulina cristalin i se recomand:
a)
s mnnce n.urmtoarele
15-30 de minute;
b)
s mnnce dup una-dou
ore;
c)
nu are importan cnd va
mnca.
30.Alimentele permise cntrite n diabetul
zaharat sunt urmtoarele cu excepia:
a)
fructele;
b)
brnza;
c)
zarzavaturile;
d) finoasele;
e) carnea;
f) oul.
31.Comei hipoglicemice i sunt
caracteristice urmtoarele manifestri de
dependen:
a) halen acetonic;
b) tremurturi, transpiraii;
c) semne de deshidratare.
32.Forma de depozit a glucidelor in ficat
este reprezentat de:
a) pectine;
b) glicogen;
c) amidon.
33.Glucidele au rol:
a) structural;
b) energetic;
c) ambele rspunsuri sunt false.
34.Necesarul glucidic la aduli este de:
a) 1-1,5 g/kg corp/zi;
b) 2-3 g/kg corp/zi;
c) 4-6 g/kg corp/zi.
35.La un bolnav de diabet zaharat
urmtoarele alimente sunt permise fr
restricii:
a) carnea, petele;
b) merele dulci, stafidele;
c) bomboanele cu alune;
d) cacavalul, branza topit.
36.La un bolnav cu diabet zaharat
urmtoarele alimente trebuiesc cantrite:
a)merele, caisele, portocalele;
b) pastele finoase, mmliga;
c) carnea, mezelurile.
37.Unui bolnav cu diabet zaharat ii sunt
interzise:
a) bomboanele de orice fel;
b) carnea de vit;
c) jeleurile;
d) uleiurile vegetale.
38.La un bolnav cu diabet cantrirea
alimentelor se face:
a) pentru painea prjit, dup
prjire;
b) pentru fructe coapte, inainte de
coacere;
c) pentru legumele fierte, dup
tratamentul termic.
39.Glicozuria este cantitatea de zahr
prezent in:
a) urin;
b) LCR;
c) plasm.
40.Glicozuria se clasific in 2 categorii:
a) glicozuria de 24 h;
b) glicozuria din 8 h;
c) glicozuria din urina spontan;
d) glicozuria din 48 h.
41.Care din urmtoarele semne nu
caracterizeaz hipoglicemia cu cetoacidoz
- cea mai frecvent complicaie a diabetului
zaharat?
a) polidipsie, polifagie, poliurie;
b) greuri, vrsturi, dureri abdominale;
c) uscciunea mucoaselor i a pielii;
d) hipertensiune, bradicardie.
42.Comei hiperglicemice ii sunt
caracteristice urmtoarele elemente cu
excepia:
a) hipotensiune arterial;
b) semne de deshidratare;
c) convulsii, mioclonii, tremurturi;
d) halen acetonic.
43.S.C., elev in varst de 16 ani, este
internat cu com hiperglicemic in spital.
Care este ingrijirea prioritar in cazul lui la
internare?
a) inregistrarea observaiilor fcute;
b) meninerea cilor respiratorii libere;
c) recoltarea sangelui i urinei pentru
analize.
44.Care este motivul pentru care se instituie
tratamentul cu insulina i cu soluii
hidratante pentru un pacient internat in
spital cu coma hiperglicemica?
a) este predispus la infecie i are un
nivel sczut de glucoza in sange;
b) este incontient i prezint acidoz;
c) are un nivel ridicat al glucozei in
sange i prezint deshidratare.
45.La externare mama intreab asistenta
medical dac copilul su diabetic poate
utiliza mierea in loc de zaharin. Ce va
rspunde asistenta?
a) mierea conine glucoza i nu are
valoare caloric foarte mare;
b) mierea este un zahr din plante care
poate fi utilizat pentru indulcire;
c) mierea este un hidrat de carbon care
ridic valoarea glicemiei din sange, i
nu are voie s o foloseasc.
46.Domnul S.I. a fost adus la camera de
gard de ctre soie, care a relatat c soul
ei este suferind de diabet zaharat de mai
muli ani, cu tratament oral - sulfamide i
diet; astzi diminea la 3 ore dup luarea
micului dejun, D-l. S. I. a prezentat o stare
de slbiciune cu grea, nelinite,
transpiraii, tremor. Se apreciaz ca fiind o
criz hipoglicemic. Care sunt posibilele
greeli pe care D-l S.I. le-a fcut:
a) administrarea incorect a
sulfamidelor;
b) reducerea ingestei de alimente;
c) desfurarea de efort fizic neobinuit.
BAREM DE CORECTARE- BOLI METABOLICE, DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC

Diabetul zaharat
NR.
INTREBARE
1.
RASPUNS
CORECT
A
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
BIBLIOGRAFIE
PAGINA
411
A
F
A
A
F
A
A
F
F
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre

asistentii medicali, manual pntru colegiile si
scolile postliceale, sub redactia Lucretia Titirca,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
1.
2.
3.
4.
5.
B
D
E
A
C
idem
idem
idem
idem
idem
412
412
412
413
413
1.
2.
3.
4.
5.
B
A
E
C
D
idem
idem
idem
idem
idem
415
415
415
416
416
415
415
414
415
415
412
415
413
413
TESTUL III- GRILA

MEDICINA INTERNA
1.
b
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
a,b,d
c
b
b
c
a,b
a,b,c
c
b
b
b
b,c
1555 teste de evaluare continua in nursing

coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
Medicina interna M. Mincu
Medicina interna M. Mincu
Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea,
135
135
135
135
135
136
136
136
136
136
430
430
53
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
NURSING
23
a,c
b
a,c
c
b
c
b
a
a
c
24
25
26
27
28
29
30
31
c
b
c
a
a
b,e,f
b
b
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
a,b
c
a,d
a,b
a,c
b
a
a,c
d
c
b
c
c
a,b,c
Editura Romprint, Brasov, 2003

idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
Medicala Romaneasca, 2006
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
Bucuresti, 2002
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
53
53
53
53
53
53
53
53
53
53
75
76
76
76
76
76
76
76
39
39
40
45
45
45
45
137
136
140
141
141
141
141
141
MODUL 41 DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA

TESTUL I
1. A aciona etic nseamn a aciona profesional.

2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei i valori, iar etica nursingului este bazat pe ideea
de ngrijire.
3. Valorile morale reprezint baza codurilor de comportament ce afecteaz deciziile etice.
4. Valorile reprezint motivaia puternic a comportamentului.
5. Prin "drept" se nelege totalitatea normelor juridice care reglementeaz relaiile sociale ntrun stat ntr-un anumit domeniu.
6. ntre comunicarea fireasc i cea intenionat, direcionat, nu exist nici o diferen.
7. In relaia de colaborare, respectul este un sentiment ce exprim o stare afectiv, o
consideraie, o judecat de valoare i este exteriorizat prin gesturi, atitudini i cuvinte.
8. Principiile etice n nursing sunt ghidurin luarea de hotrri morale i aciuni morale, bazate
pe deciziile morale n practicarea profesiei.
9. Autonomia este principiul etic conform cruia individului trebuie s i se dea libertatea de a
hotr asupra propriilor aciuni.
10. Respectarea confidenialitii nu este o necesitate moral.
TESTUL II
1.
Binefacerea
Veracitatea
1.
Deontologia
Suicidul
Clonarea
Euthanasia
Obligatia de a spune adevarul si de a nu-i minti sau

insela pe altii
Obligatie cu caracter implicit de a tine promisiunile si

confidentialitatea
3
Fidelitatea
C
Obligatia de a face bine si de a evita sa se aduca
prejudicii altor persoane.
4
Paternalismul
D
Libertatea individului de a hotari asupra propriilor actiuni.
5
Autonomia
E
Restrangerea autodeterminarii pentru a preveni ca o
persoana sa isi faca rau
5
Avortul
Testul III
Reproducerea identica a unei persoane, fara a trece prin

intalnirea unui ovocit feminin cu un spermatozoid
masculine
Ansamblul regulilor dupa care se ghideaza o organizatie,
institutie, profesie sau o parte a acesteia, prin intermediul
organizatiilor profesionale care devin instanta de
elaborare, aplicare si supraveghere a aplicarii acestora
Provocarea unei morti precoce, nedureroasa, a unui
pacient, bolnav incurabil pentru a-I curma o suferinta
grea si prelungita
Comportamentul prin care o persoana care ar mai putea
trai isi provoaca moartea prin mijloace diverse
Intreruperea prin diferite metode a unei sarcini in evolutie
1. Etica este disciplina ce se ocup de:

a) sistemul valorilor;
b) normele i categoriile morale;
c) coninutul, modul de intercorelare i
realizare n via a acestora.
2. Etica nursingului reprezint analiza
filosofic a:
a) fenomenelor morale ntlnite n

nursing;
b) limbajului moral;
c) fundamentului etic al practicii
nursing.
3. Morala este o form de reglementare:
a) a convieuirii sociale;
b) a comportamentului uman;
c) ambele.
4. Deontologia este definit ca:
a) parte a eticii care studiaz problema
datoriei;
b) doctrin despre bine i ru;
c) reprezentnd normele i preceptele
morale.
5. Valoarea moral este:
a) o credin;
b) un obicei care apare frecvent din
medii culturale sau etnice, tradiii de
familie, filosofii politice, educative i
religioase cu care se identific cineva;
c) ambele.
6. Dilema morala:
a) situatie in care exista doua cursuri
de actiune
b) judecati egal justificate in care
individual nu stie pe care sa o urmeze
sau sa o aleaga;
b) ambele.
7. Reflectia etica implica:
a) cunoasterea valorilor etice de baza;
b) cunoasterea situatiei concrete;
c) ambele.
8. Cand o femeie doreste sa i se provoace
avort, nursa trebuie sa reflecteze la
urmatoarele valori etice:
a) sa nu ucizi;
b) viata este inviolabila;
c) autodeterminarea-dreptul femeii de asi conduce viata si dreptul asupra
propriului corp.
9. Care din urmatoarele principii etice se
defineste ca obligatia de a spune adevarul
si de a nu-i minti si insela pe altii:
a) fidelitatea
b) veracitatea
c) dreptatea
10. Binefacerea este principiul etic care se
traduce prin:
a) obligatia de a face bine;
b) obligatia de a evita prejudiciile;
c) obligatia de a-i ajuta pe pacienti sa
obtina ceea ce le este benefic si a
reduce riscurile daunatoare fizic si
psihic.
11. Factorii interni care ingradesc
autonomia pacientului sunt urmatorii cu
exceptia:
a) abilitatea mentala;
b) nivelul de cunostinte;
c) resursele de ingrijire.
12. Codul de Etica pentru asistentii medicali
cuprinde urmatoarele capitole:
a) asistenta medicala si persoana
ingrijita;
b) asistenta medicala si profesia;
c) asistenta medicala si societatea.
13. Codul de etica arata:
a) acceptarea responsabilitatii
profesionale;
b) increderea pe care o investeste
societatea in aceasta profesie;
c) ambele.
14. Problemele intalnite in practica
nursingului sunt:
a) de ordin legal;
b) de ordin moral;
c) ambele.
15. Pentru realizarea unei relatii functionale
de colaborare cu familia si cu apartinatorii
este obligatoriu ca informatiile oferite
pacientului sa fie:
a) exacte;
b) adecvate situatiei;
c) in limitele de competenta ale
asistentei medicale.
16. Informatiile de natura confidentiala pot fi
dezvaluite in anumite situatii:
a) cu acordul pacientului;
b) in instantele de judecata;
c) cand sunt de interes public.
17. Conform Codului de Etica, asistenta
medicala are abilitatea de a aplica in
practica:
a) cunostintele;
b) deprinderile;
c) atitudinile dobandite pe parcursul
formarii sale ca profesionist.
18. Codul ICN afirma ca nursele sunt
obligate sa:
a) promoveze sanatatea;
b) impiedice imbolnavirile;
c) restabileasca sanatatea si sa
aline suferinta.
19. In ingrijirea paliativa asistenta va
respecta drepturile pacientului:
a) de a nu fi vatamat;
b) informare deplina;
c) intimitate, anonimat,
confidentialitate.
20. Abuzul grava incalcare a indatoririlor
fata de familie se defineste ca fiind:
a) parasirea, alungarea sau lasarea
fara ajutor a uneia sau mai multor
persoane din familie fata de care

persoana care paraseste are obligatia
de intretinere;
b) neindeplinirea cu buna stiinta a
obligatiilor de intretinere prevazute de
lege;
c) supunerea la rele tratamente care
pot duce chiar la crime.
21. Suicidul reprezint:
a) un act contient pe care individul la svrit pentru a se vtma i
care s-a soldat cu moartea;
b) un act intenionat autodistructiv
care duce la moarte;
c) o autovtmare care se sfrete
fatal prin moarte.
22. n decursul vieii fiecare persoan
sufer pierderi:
a)
necesare;
b)
importante;
c)
ambele.
23. Fazele procesului suferinei descrise de
Parkes n pierderile importante sunt
urmatoarele cu exceptia:
a)
durerea acut;
b)
ocul;
c)
construirea de noi
presupuneri;
d)
descurajare, singurtate;
e)
indiferenta
24. Primul cod deontologic pentru medici a
fost:
a)
jurmntul lui Hipocrate;
b)
jurmntul lui Florance
Nightingale;
c)
codul lui Hamurabi.
25. Sunt recunoscute de lege urmtoarele
drepturi ale pacienilor:
a) dreptul la
autodeterminare/consimmnt;
b) dreptul la ngrijiri individualizate;
c) dreptul la solitudine/confidenialitate.
26. Principiile eticii sunt urmatoarele:
a) principiul egalitatii in fata normelor;
b) principiul claritatii si clarificarii;
c) ambele.
27. Cand intr-o comunicare exista
neconcordanta intre mesajul verbal si
mesajul nonverbal, interlocutorul va fi
influentat in mai mare masura de:
a) mesajul verbal
b) mesajul nonverbal
c) ambele
28. Avortul poate fi de mai multe tipuri:
a) avort spontan;
b) avort terapeutic;
c) avort la cerere;
d) avort empiric.
29. Clonarea poate fi:
a) reproductiva;
b) terapeutica;
c) ambele.
BAREM DE CORECTARE - DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA

NR.
INTREBARE
1.
RASPUNS
CORECT
A
2.
3.
4.
5.
6.
A
A
A
A
F
BIBLIOGRAFIE
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
idem
idem
idem
idem
idem
PAGINA
29
29
30
30
30
30
7.
8.
9.
10.
A
A
A
F
idem
idem
idem
idem
30
30
30
30
TESTUL II- ASOCIERI
A
1.
2.
3.
4.
5.
B
1.
2.
3.
4.
5.
A
B
E
D
Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali,

Asociatia de Nursing
idem
idem
idem
idem
B
D
A
C
E
idem
idem
idem
idem
idem
1.
a,b,c
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
a,b,c
c
a,b,c
c
c
c
a,b,c
b
a,b,c
c
a,b
c
c
a,b,c
a,b,c
a,b,c
a,b,c
a,b,c
a,b,c
a,b,c
c
e
a
a,b,c
c
27.
28.
a,b,c,d
TESTUL III- GRILA

1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
37
8
91
155
194
163
45
45
42
39
26
26
26
26
26
27
27
27
27
27
27
27
28
28
28
28
29
28
28
28
29
29
29
29
29
12,13
97
163
29.

155
MODULUL 45 - GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE

TESTUL I
1. Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma fetitei
deprinderi si comportamente igienice.
2. Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei.
3. Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san.
4. Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.
5. Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna anchiloza
si atrofia musculara.
6. Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice zi a ciclului

ovarian.
7. Masurarea temperaturii bazate (masurate bucal sau rectal) poate decela la momentul
ovulatiei.
8. In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura vaginala.
9. In bolile ginecologice pot aparea ca probleme alterarea eliminarilor intestinale si urinare.
TESTUL II
1
2
3
4
Amenoree
Menoragie
Oligomenore
Dismenoree
A
B
C
D
Metroragie
menstruatie dureroasa
intervale lungi intre menstre
absenta menstruatiei
hemoragii neregulate survenite intre 2
menstre succesive
hemoragii menstruale prelungite

1
Colposcopia
autoexaminarea sanului ramas pentru

depistarea unei eventuale
2
3
4
Histerectomie
Mastectomie
Histerosalpingografie
B
C
D
Histerometria
tumori;
examenul endoscopic al colului uterin
masurarea cavitatii uterine;
schimbarea tamponului perineal de 2
ori pe zi;
examenul radiologic al corpului,
istmului si trompelor uterine

1
2
3
4
5
Sarcina extrauterina
Cancer uterin
Fibrom uterin
Cancer mamar
Infectie gonoocica
A
B
C
D
E
sange rosu deschis

sange negricios
sange spalacit
leucoree galben verzuie
secretie memelonara sanghinolenta
Testul III
1.Testul cu Lugol (Lahm- Schiller)

detecteaza:
a) leziuni posibil precanceroase ale
colului uterin;
b) sarcina extrauterina;
c) evidentiaza permeabilitatea
trompelor uterine.
2.Histerosalpingografia reprezinta:
a) examen endoscopic al cavitatii
uterine;
b) examen radiologic al corpului si
istmului uterin;
c) examen cu ultrasunete pentru
evidentierea unor tumori.
3.Examenul clinic general are importanta
pentru stabilirea diagnosticului bolilor
ginecologice si foloseste:
a)inspectia, palparea;
b) inspectia, percutia,palparea;
c)palparea.
4.Durerea in afectiunile ginecologice are
caracteristicile urmatoare:
a) este localizata in hipogastru, nu
iradiaza;
b) este localizata in hipogastru si
fosele iliace, iradiaza catre vulva,
vagin;
c) este generalizata in tot abdomenul.
5.Care sunt semnele de alarma pentru

cancerul de san?
a) retractia pielii sau a mamelonului;
b) prezenta unei secretii mamelonare
unilaterale;
c) aparitia unei secretii lactate.
6. Leucoreea reprezinta:
a) scurgere vaginala albicioasa,
galbuie, in cantitate redusa;
b) scurgere usor rosiatica premestrual;
c) pierdere abundenta de sange
menstrual.
7.Tulburarile de flux menstrual sunt:
a) dismenoreea;
b) hipermenoreea;
c) hipomenoreea.
8.Pacienta cu inflamatii genitale poate
prezenta ca probleme:
a) leucoree, febra,tulburari urinare;
b) dureri in hipogastru;
c) ambele.
9.In vederea recoltarii secretiilor vaginale,
ginecopata este pregatita astfel:
a) se face spalatura vaginala cu doua
ore inainte;
b) cu doua zile inainte se intrerupe
tratamentul local;
c) nu se face pregatire.
10. Repausul la pat este obligatoriu in:
a) chistul ovarian;
b) inflamatiile acute genitale,sangerari;
c) prolaps genital gradul I.
11. Secretia vaginala se recolteaza pentru
examene de laborator:
a) hormonal, bacteriologic;
b) parazitologic;
c) hematologic.
12. Asistenta educa pacienta pentru
prevenirea bolilor transmise pe cale
sexuala:
a) sa respecte controalele medicale
periodice;
b) sa evite contactele sexuale cu
parteneri multiplii;
c) sa pastreze masurile igienice.
13. Tulburari mai frecvente de eliminare
urinara intalnite in bolile ginecologice sunt:
a) disurie, polakiurie;
b) poliurie;
c) anurie.
14. Tratamentul local in bolile ginecologice
se aplica prin:
a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi
vaginale;
b) cauterizare;
c) ambele.
15. Combaterea meteorismului abdominal
in perioada postoperatorie se realizeaza
astfel:
a) alimentatie bogata in celuloza;
b) mobilizare precoce;
c) introducerea tubului de gaze.
16. Alimentatia postoperatorie dupa

interventii chirurgicale ginecologice va fi in
primele zile:
a) bogata in celuloza in interventii pe
perineu si vagin;
b) mai abundenta si variata dupa
reluarea tranzitului intestinal;
c) fara restrictii in toate situatiile;
d) cu multe lichide in interventiile pe
perineu si vagin.
17. Supravegherea eliminarilor in perioada
postoperatorie dupa histerectomie consta
in :
a) verificarea permeabilitatii sondei
urinare permanente;
b) asigurarea unui aport suficient de
lichide;
c) masurarea TA, pulsului.
18. Dupa interventiile chirurgicale
ginecologice pot aparea probleme ale
pacientei:
a) pierderea imaginii de sine;
b) tulburari de gandire;
c) alterarea dinamicii familiale.
19. Prin autoexaminarea sanului se pot
depista:
a) tumori in stadiile incipiente;
b) aparitia unei secretii mamelonare;
c) modificari ale conturului sanului.
20.Aparitia durerilor in timpul menstrei se
numeste:
a) dismenoree;
b)amenoree;
c)menarha.
BAREM DE CORECTARE MODULUL DE GINECOLOGIE SI NURSING IN

GINECOLOGIE
NR.
RASPUNS
BIBLIOGRAFIE
NR. DE PAGINA
INTREBARII
1
A
1150 teste nursing-cap. 2.62
103
2
A
103
3
A
103
4.
F
103
5
A
103
6
F
103
7
A
103
8
F
103
9
A
103
A
1
C
Ghid de nursing
141
2
E
3
B
4
A
5
D
B
1
B
Ghid de nursing
307-317
2
D
Manual de ingrijiri
147-148
3
A
4
E
5
C
C
1
B
1150 de teste nursing
101
2
C
Ghid de nursing
141-314
3
A
4
E
5
D
TESTUL III- GRILE

1
a
1150 teste de nursing-cap.2.62
100
2
b
3
b
4
b
5
a,b
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
a
b,c
c
b
b
a,b
a,b
a
c
b,c
b,d
a,b
a,c
b,c
a
Ghid de nursing
141
MODULUL 46- OBSTETRIC I NURSING SPECIFIC

TESTUL I
1.
2.
3.
4.
Furia laptelui este nsoit de creterea temperaturii pn la 37,5 grade C.

Amenoreea este un semn sigur de sarcin.
n timpul sarcinii gravida nu trebuie s fac splturi vaginale .
Gravida cu risc obstetrical crescut necesit supraveghere din partea reelei de
obstetric , dar i a altor sectoare medicale.
5. Eliminarea placentei urmeaz la 1-2 ore dup expulzia ftului.
6. Expulzia ftului ncepe dup dilataia complet i ruperea membranelor.
7. Prelungirea suptului favorizeaz apariia ragadelor.
8. n luna a cincea de sarcin fundul uterin se afl la nivelul apendicelui xifoid.
9. Gravida cu placent Praevia este cunoscut ca fiind gravid cu risc obstetrical.
10. n tot timpul sarcinii gravida trebuie s ia n greutate mai mult de 12 kg.
11. Gravidele problem sunt examinate frecvent , periodicitatea stabilind-o medicul n
funcie de natura i evoluia sarcinii.
12. Disgravidia tardiv se caracterizeaz prin vrsturi abundente, repetate.
TESTUL II
1
2
Disgravidie precoce
Disgravidie tardiv
A
B
Avort
Placenta Praevia
Infecie puerperal
contracii uterine, dureri pelvine, metroragie

anxietate, hemoragie vaginal ce apare n
repaus ,fr durere
vrsturi abundente , repetate, scdere n
greutate
febr, tahicardie,modificarea aspectului i
mirosului lohiilor
edeme , HTA, albuminurie

1
2
3
4
5
Lohii sanguinolente
Lohii serosanguinolente
Lohii seroase
Retenie de lohii
Infecii ale glandei mamare
A
B
C
D
E
pn la sfritul primei sptmni de lehuzie

pn la sfrsitul perioadei de lehuzie
subinvoluie uterin
conformaie anormal a mamelonului
primele 2-3 zile de lehuzie
1.
a.
b.
c.
2.
a.
b.
c.
3.
a.
b.
c.
4.
a.
b.
c.
5.
a.
b.
c.
6.
a.
b.
c.
7.
Testul III
n timpul sarcinii apar modificri
morfofuncionale ,pe care asistenta
medical trebuie s le cunoasc:
modificri generale ale
organismului;
modificri locale la nivelul
aparatului genital feminin;
ambele.
Metabolismul se modific n timpul
sarcinii astfel:
crete;
scade;
se menine constant.
Aparatul cardiovascular sufer cele
mai multe modificri n timpul sarcinii:
crete ritmul cardiac;
scade volumul sangui;
crete presiunea venoas n
membrele inferioare, crete
coagulabilitatea sngelui , predispunnd
la tromboz.
La nivelul aparatului excretor apar
urmtoarele modificri n sarcin:
oligurie;
polakiurie, oligurie;
poliurie, polakiurie.
La nivelul glandei mamare n timpul
sarcinii se produc:
creteri de volum ale snilor
cu dezvoltarea reelei vasculare Haller i
modificri pigmentare;
apare secreia lactat;
apare secreia de colostru.
Pentru stabilirea diagnosticului de
sarcin prin testul imunologic se
recolteaz :
urina femeii gravide;
5ml snge venos;
snge capilar.
Semnul obiectiv cel mai important
pentru stabilirea vrstei sarcinii este:
a.
b.
c.
8.
data ultimei menstruaii;

nlimea fundului uterin;
primele micri fetale.
Problemele gravidei legate de sarcin
pot fi:
a.
alterarea confortului,
manifestat prin greuri ,vrsturi;
b.
alterarea eliminrilor urinare,
manifestat prin polakiurie;
c.
deficit de cunotine privind
autongrijirea.
9.
La sfritul lunii a III-a uterul este
situat astfel:
a.
ca organ pelvin;
b.
la nivelul ombilicului;
c.
la jumtatea distanei
ombilic- simfiza pubian.
10.
Stabilirea vrstei sarcinii se face lund
n considerare urmtoarele criterii:
a.
data ultimei menstruaii,
nlimea fundului uterin, data primelor
micri fetale, data raportului sexual
fecundant;
b.
data ultimei menstruaii i
aplrimelor micri fetale;
c.
data ultimei menstruaii i
nlimea fundului uterin.
11.
Pentru asistarea naterii n condiii de
asepsie se urmrete :
a.
mediu ambiant dezinfectat,
materiale i instrumente sterile;
b.
dezinfecia persoanei care asist
naterea;
c.
materiale i instrumente sterile,
dezinfecia persoanei care asist
naterea, dezinfecia parturientei.
12.
Cu ocazia consultaiilor prenatale ,
asistenta medical aplic urmtoarele
intervenii autonome:
a.
msoar TA,puls, greutate

corporal , nlimea fundului uterin;
b.
administreaz tratamentul cu
preparate de Fe i Ca ;
c.
educ gravida cu privire la
autongrijire.
13.
n perioada de pretravaliu ,interveniile
asistentei medicale constau n :
a.
asigurarea igienei gravidei;
b.
golirea vezicii urinare, clism
evacuatoare;
c.
urmrirea ritmicitii
contraciilor uterine i a BCF-urilor.
14.
n primele dou ore dup natere,
lehuza poate prezenta ca manifestri
normale:
a.
oboseal, tendin la somn,
bradicardie;
b.
tahicardie,hipotensiune
arterial;
c.
uter dur , contractat.
15.
Mobilizarea lehuzei cu natere
eutocic , fr intervenii obstetricale se
face astfel:
a.
precoce, n primele 6-12 ore;
b.
la 2 zile dup natere;
c.
nu prezint importan timpul
cnd se mobilizeaz.
16.
Pentru alimentaia lehuzei se fac
urmtoarele recomandri:
a.
s consume lichide n primele
24 ore;
b.
s evite alimentele flatulente;
c.
nu sunt restricii alimentare.
17.
Gravidei cu disgravidie precoce ,
asistenta medical i acord urmtoarele
ngrijiri:
a.
supravegheaz pierderile de
snge din punct de vedere cantitativ i
caliatativ;
b.
observ aspectul
tegumentelor , msoar TA, greutatea
corporal;
c.
asigur repausul total la pat.
18.
Pentru prevenirea eclampsiei, n cazul
gravidei cu disgravidie tardiv se
recomand :
a.
regim hiposodat;
b.
asigurarea unui regim
desodat cu reducerea lichidelor;
c.
internarea gravidei n spital

pentru supraveghere.
19.
Manifestrile de dependen : edeme,
HTA, albuminurie se ntlnesc n :
a.
disgravidie precoce;
b.
disgravidie tardiv;
c.
iminen de avort.
20.
D-na M.V, 30 de ani, este luz cu
operaie cezarian de dou zile. Se
constat c involuia uterin este de 1,5
cm. Cum apreciai aceasta:
a.
normal;
b.
subinvoluie;
c.
rapid.
21.
n primul trimestru de sarcin gravida
poate prezenta ca manifestri:
a.
sialoree;
b.
scdere n greutate;
c.
greuri ,vrsturi.
22.
Diagnosticul pozitiv al sarcinii n
trimestrul ise pune pe baza:
a.
micrilor active fetale;
b.
examenului ecografic;
c.
BCF-urilor.
23.
Urmtoarele manifestri ale gravidei
ne pot face s suspectm nceperea
travaliului:
a.
durerile epigastrice;
b.
pierderea dopului gelatinos;
c.
apariia contraciilor uterine
dureroase.
24.
Perioadele naterii sunt :
a.
dilataia , angajarea craniului,
delivrena , luzia;
b.
dilataia , expulzia ftului,
delivrena,consolidarea hemostazei;
c.
angajarea craniului,
coborrea craniului n excavaie,degajarea
la strmtoarea inferioar.
25.
Circumferina abdominal la o gravid
la termen are aproximativ:
a.
75 cm;
b.
95cm;
c.
125cm
26.
Diagnosticul pozitiv al sarcinii n
trimestrul II se pune pe :
a.
micri active fetale;
b.
btile cardiace fetale;
c.
ecografie.
27.
Data naterii se poate calcula :
a.
DUM + 10 zile + 9 luni;
b.
c.
DUM 10zile + 9 luni;

DUM + 280 zile.
(DUM
data ultimei menstruaii)
28.
Consultaiile periodice prenatale
pentru o gravid fr risc obstetrical se
efectueaz n primele 6 luni de sarcin:
a.
bilunar;
b.
sptmnal;
c.
lunar.
29.
Prin hidramnios se nelege o cantitate
de lichid amniotic:
a.
mic( sub 500 ml) ;
b.
normal;
c.
mare( peste 2000 ml).
30.
Prima consultaie prenatal urmrete:
a.
verificarea diagnosticului de
sarcin;
b.
stabilirea bilanului de
sntate al femeii;
c.
pregtirea femeii n vederea
asistrii naterii.
31.
Pentru depistarea activitii cardiace
fetale i pentru msurarea fluxului sanguin
n vasele ombilicale se folosete ca
investigaie:
a.
ecografia;
b.
auscultaia Dopller;
c.
amnioscopia.
32.
Fenomenele specifice perioadei de
lehuzie sunt:
a.
lohiile, secreia lactat;
b.
involuia uterin;
c.
vrsturile.
33.
n trimestrul III , gravida cu sarcin
normal poate prezenta urmtoarele
manifestri determinate de adaptarea
organismului la sarcin:
a.
dispnee;
b.
c.
34.
constipaie;
insomnie .
Interveniile specifice asistentei
medicale acordate gravidei cu disgravidie
precoce sunt urmatoarele, cu excepia:
a.
observarea atent a
tegumentelor i mucoaselor;
b.
meninerea unei stri
nutriionale adecvate, cntrirea gravidei;
c.
reducerea srii din
alimentaie.
35.
n travaliu gravida poate prezenta
urmtoarele semne:
a.
contracii uterine dureroase,
ritmice, cu frecven i intensitate
crescnd;
b.
ruperea membranelor;
c.
contracii uterine dureroase,
rare.
36.
ngrijirea luzei cu operaie cezarian
cuprinde urmtoarele laturi:
a.
ngrijirea snilor;
b.
ngrijirea igienic i urmrirea
evoluiei aparatului genital;
c.
ngrijiri acordate operaiei pe
abdomen.
37.
Furia laptelui se manifest prin :
a.
semne locale;
b.
semne generale;
c.
ambele.
38.
n cazul apariiei ragadelor( fisuri
mamelonare) se recomand:
a.
punerea snului respectiv n
repaus;
b.
aezarea la sn a nounscutului ct mai des;
c.
golirea snului prin muls cu
un dispozitiv special.
BAREM DE CORECTARE- OBSTETRIC I NURSING SPECIFIC

Nr.
ntrebare
Rspuns
Bibliografie
Pagina
1
2
3
4
5
6
7
8
A
F
A
A
F
A
A
F

99
99
99
99
99
99
99
202
9
10
11
A
F
A
12
A
1

220
2
3
4
5
e
a
b
d
idem
idem
idem
221
222
223
123
B
1
Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr.

Georgeta Aurelia Balt, 1988
124
124
3
4
5
b
c
d
idem
idem
idem
1
2
3
4
5
6
7
c
a
a,c
c
a,c
a
b
8
9
10
11
12
a,b,c
c
a
c
a,c
idem
idem
TESTUL II- ASOCIERE


TESTUL III- GRIL
223
205
111
221
124
123
225
94
95
95
95
95
95
115
96
96
96
97
97
13
14
a,b,c
a,c
15
16
17
18
19
20
21
a
a,b
b
b,c
b
a
a,c
22
23
24
25
b,c
b
b
26
a,b,c
27
28
a,c
c
29
30
a,b
31
32
b
a,b
33
a,b,c
34
35
c
a,b
36
37
a,b,c
c
38
a,c

Liliana Rogozea,1997
97
216
idem
idem
132
132
113

idem
idem
idem
idem
idem
MODULUL 47- PUERICULTUR, PEDIATRIE I NURSING SPECIFIC
97
98
98
98
98
98
206
131
131
131
204
131
205
203
123
210
212
213
224
125
225
TESTUL I
1. Reflexul de supt la nou-nscutul normoponderal sntos este prezent la natere.
2. Prima msur de ngrijire a nou-nscutului imediat dup natere este curirea
tegumentelor.
3. n criza de convulsii la un copil, se administreaz fenobarbital asociat cu diazepam.
4. Prima protecie a prematurului trebuie fcut mpotriva tendinei la hipotermie.
5. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-nscut ncep cu dezobstruarea cilor
respiratorii superioare prin aspiraie.
6. La naterea la termen nou-nscutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic.
7. Bontul ombilical secionat se bandajeaz cu comprese sterile nmuiate n soluie de alcool
70 grade.
8. Prima baie a nou-nscutului se face la ieirea din spital.
9. Prima miciune a nou-nscutului nu intr n scorul Apgar.
10. Alimentaia optim pentru nou-nscutul la termen este cea cu lapte praf adaptat
( umanizat).
TESTUL II
1
2
3
4
5
icter fiziologic al nou

nscutului
criza genital
involuia cordonului
ombilical
febra tranzitorie a n.
nscutului
meconiu
glande mamare tumefiate
B
C
urina , scaun normal colorate

scaun verzui eliminat dup natere
mumificarea treptat a bontului ligaturat
ascensiune termic de 1-3 zile, moderat

1
bont ombilical
A
periori fini pe regiunea dorsal i umeri la nounscut
2
lanugo
B
nitrat de Ag 1%
3
vernix caseosa
C
alcool 70 grade
4
scdere fiziologic n
D
substan gras pe tegumente
greutate
5
profilaxia oftalmiei
E
dup eliminarea meconiului
gonococice
Testul III
1. Perioada de nou-nscut este
cuprins ntre :
a) 0-1 an;
b) 0-5 zile;
c) 0-28 zile;
d) 0-3 luni.
2. Prin scorul Apgar nu se urmresc:
a) reflexele arhaice;
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
b) frecvena cardiac;
c) micrile respiratorii;
d) culoarea tegumentelor;
e) greutatea la natere;
f) tonicitatea muscular.
Alimentaia la sn a nou-nscutului
este corect s fie instituit:
a) dup 24 ore;
b) n primele 4 ore;
c) n primele 6-12 ore.
n asfixia albastr a nou-nscutului
se acord urmtoarele ngrijiri , cu
excepia:
a) Se efectueaz respiraie
artificial;
b) Se dezobstrueaz cile
respiratorii superioare;
c) S e aeaz nou-nscutul n
poziie decliv;
d) Se efectueaz intubaie
artificial.
e) Se administreaz oxigen.
Principalul icter al nou-nscutului
este:
a) icterul hemolitic;
b) icterul fiziologic;
c) icterul mecanic.
Imediat dup supt, sugarul trebuie:
a) aezat n decubit ventral;
b) inut n poziie vertical cu capul
sprijinit i tapotat uor pe spate
pentru favorizarea eructaiei;
c) aezat n decubit lateral.
Indicaiile alimentaiei mixte sunt:
a) starea febril a sugarului;
b) curba ponderal descresctoare;
c) hipogalactia real a mamei.
Prima baie a nou-nascutului se face:
a) imediat dup natere;
b) la 2-3 zile dup cderea bontului
ombilical;
c) la 30 zile de la natere.
Alimentaia artificial const n :
a) alimentarea sugarului n primele
3-4 luni cu un alt lapte dect cel
de femeie;
b) alimentarea sugarului cu lapte
de mam i un alt preparat din
lapte;
c) alimentarea sugarului cu sucuri
de fructe.
10. Dezavantajele alimentaiei artificiale

sunt :
a) intolerana la lapte;
b) supraalimentaia;
c) posibilitatea apariiei infeciilor
digestive.
11. Recoltarea scaunului pentru
coprocultur la copil se efectueaz
astfel:
a) din scaunul eliminat pe scutec
sau n oli;
b) cu ajutorul unei sonde Nelaton
introdus prin anus i rect;
c) se administreaz purgativ salin
i se recolteaz scaunul ntr-un
recipient curat i uscat.
12. Indicaiile probei suptului sunt:
a) diareea sugarului;
b) plnsul, agitaia la puin timp
dup supt;
c) curba ponderal staionar sau
n scdere;
13. Meconiul este:
a) o malformaie congenital;
b) scaunul nou-nscutului n
primele 2-3 zile;
c) scaun cu mucoziti i celule
descuamate de culoare verde.
14. Primo-profilaxia TBCse face n
maternitate cu vaccin:
a) BCG;
b) DTP;
c) PPD.
15. Prima vaccinare BCG se face n
maternitate:
a) la toi nou-nscuii , fr
excepie;
b) dup aprecierile medicului;
c) la nou-nscuii sntoi cu
greutate peste 2500 g n primele
4-8 zile.
16. La un sugar de 7 luni n convulsii ,
cu temperatura de 40 grade C, se
acord urmtoarele ngrijiri:
a) hidratare pe cale oral;
b) administrare de Diazepam 0,10
fiol;
c) anunarea medicului;
d) administrare de supozitor
antitermic;
e) administrare de Fenobarbital o
tablet per os.
17. Pot fi pui la sn sau pot fi alimentai
cu biberonul prematurii:
a) de orice grad;
b) de gradul I;
c) de gradul I i II.
18. Reflexul de supt i de deglutiie
lipsete:
a) n prima zi dup natere;
b) la nou-nscuii agitai ;
c) la prematurii cu greutate sub
1500 g.
19. Prematurii de gradul III i IV sunt
alimentai :
a) cu biberonul;
b) la sn;
c) cu linguria;
d) prin gavaj.
20. Carena de vitamina D la sugar i
copilul mic se numete:
a) scorbut;
b) rahitism;
c) pelagr.
21. Msurarea temperaturii la copilul 0-3
ani se face:
a) n rect, cu termometru individual
lubrifiat;
b) n plica axilar;
c) n cavitatea bucal , cu
termometru special.
22. Un copil cu deshidratare acut
prezint:
a) tegumente i mucoase umede;
b) persistena pliului cutanat;
c) deprimarea fontanelei;
d) cianoza peri-oro-nazal.
23. n boala diareic acut sugarul
prezint:
a) tenesme vezicale;
b) scaune lichide i/sau mucoase;
c) colici abdominale;
d) edeme.
24. Temperatura copilului msurat n
rect este:
a) egal cu cea msurat n axil;
b) mai mic dect cea msurat n
axil;
c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C.
25. Eritemul feiser al sugarului se
previne prin:
a) aplicarea de unguente
protectoare;
b) toaleta local de ap i spun;
c) toaleta parial dup fiecare
scaun, aplicare de unguent
protector n regiunea fesier i
schimbarea ritmic a lenjeriei de
corp.
26. Prima vaccinare antihepatitic se
efectueaz :
a) la vrsta de 6 luni;
b) la nou- nscut n maternitate;
c) ambele rspunsuri sunt corecte.
27. Diversificarea alimentaiei sugarului
presupune:
a) introducerea de noi alimente ,n
afar de lapte , la vsta de 3-4
luni;
b) alimentarea sugarului cu diferite
regimuri alimentare;
c) introducerea n alimentaie a
sucurilor de fructe.
28. Regimul de via al femeii care
alpteaz const n:
a) regim alimentar echilibrat, bogat
n lichide i vitamine;
b) somn corespunztor din punct
de vedere cantitativ i calitativ;
c) plimbri zilnice n aer liber;
d) nu prezint importan pentru
sugar.
29. Principiile diversificrii alimentaiei la
copil sunt urmtoarele :
a) selectivitatea ;
b) tatonarea toleranei digestive a
sugarului;
c) progresivitatea ;
d) introducerea a dou alimente noi
o dat;
e) primul aliment este obligatoriu
finosul n late.
30. La nou- nscut i sugarul n primele
luni de via pulsul se poate msura:
a) la artera pedioas;
b) la artera radial;
c) la nivelul fontanelei anterioare.
31. Cauzele diareei acute la sugar pot fi
urmtoarele:
a) infecii acute digestive,
respiratorii;
b) supraalimentaia;
c) alimentaia cu lapte praf;
d) administrarea unor antibiotice pe
cale oral.
32. Cauzele vrsturilor pot fi
urmtoarele , cu excepia:
a) boli ale tubului digestiv;
b) stenoza hipertrofic de pilor;
c) administrarea medicamentelor
pe cale parenteral;
d) ingerarea unor medicamente.
33. Cea mai frecvent form de anemie
nlnit la sugar este:
a) anemie posthemoragic;
b) anemie feripriv prin caren de
fier exogen;
c) anemie hemolitic.
34. Locul de elecie al injeciei
intramusculare la sugar este:
a) musculatura fesier;
b) musculatura coapsei;
c) n muchiul deltoid.
35. Prin vernix caseosa nelegem:
a) prezena unor peri fini;
b) prezena unor puncte albicioase
c) strat grsos.
36. Icterul fiziologic se caracterizeaz
prin :
a) urini hipercrome;
b) tegument galben deschis;
c) scaune decolorate.
37. Supa de legume poate fi primit de
sugar cnd e sntos , de la :
a) 2 luni;
b) 4 luni;
c) 6 luni.
38. n icterul fiziologic :
a) se administreaz obligatoriu
hepatoprotectoare;
b) se administreaz obligatoriu
gamaglobulin;
c) nu necesit tratament special.
39. Criza genital a nou-nscutului
necesit :
a) administrare de hormoni;
b) curarea secreiilor;
c) oprirea alimentaiei la sn.
40. Primii dini apar n jurul vrstei de ;
a) 6 luni;
b) 12 luni;
c) 18luni.
41. O contraindicaie a supei de morcov

este:
a) diareea cu scaune apoase;
b) vrsturile repetate;
c) stomatita micotic.
42. Curirea unui biberon folosit se
ncepe cu:
a) splarea cu detergent;
b) cltirea cu ap rece;
c) fierberea.
43. Pansamentul bontului ombilical l
efectum:
a) la 2 zile;
b) ori de cte ori este nevoie;
c) dup cicatrizarea plgii.
44. Copilul prezint enurezis cnd nu-si
controleaz sfincterul vezical:
a) nainte de 18 luni;
b) dup 2 ani;
c) dup 4 ani.
45. La ce vrst este mai frecvent
debutul rahitismului carenial?
a) la 9-12 luni;
b) la 3-6 luni;
c) la 2-3 ani.
46. Profilaxia cu vitamina D a
rahitismului carenial comun se
ncepe :
a) la vrsta de 2 luni ;
b) n primele zile dup natere;
c) la vrsta de 1 an.
47. Tratamentul etiologic al unei
rinofaringite streptococice se face
cu;
a) paracetamol, ampicilin;
b) tetraciclin;
c) penicilin.
48. Poziia care trebuie asigurat
copilului n convulsii este;
a) eznd;
b) decubit dorsal;
c) decubit lateral.
49. ngrijirile plgii ombilicale care
prezint granulom se realizeaz
prin:
a) badijonri cu tinctur de iod;
b) toaleta plgii ombilicale cu ap
oxigenat;
c) atingeri cu soluie de nitrat de Ag
5%;
d) se introduce pulbere cu
sulfamid n plag.
50. n caz de gangren umed a plgii
ombilicale se indic:
a) toaleta plgii ombilicale cu ap
oxigenat;
b) atingerea bontului cu o
compres nmuiat n tinctur de
iod;
c) se aplic pulbere de sulfamid.
BAREM DE CORECTARE-PUERICULTUR , PEDIATRIE I NURSING SPECIFIC

NR.
NTREBARE
RSPUNS
1
2
3
4
5
6
A
F
F
A
A
F
7
8
9
10
A
F
A
F
BIBLIOGRAFIE
NR.
PAGIN

Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
25
25
25
33
idem
idem
idem
idem
TESTUL II- ASOCIERE
A
1
2
3
4
5
B
1
125
125
125
125
125
25
Puericultur i pediatrie-Manual pentru

colile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr.
Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu, 1997
21
A
D
E
C
idem
idem
idem
idem
21
21
21
25
idem
21
2
3
4
5
A
D
E
B
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
c
a,e
c
d
b
b
b,c
b
a
a,c
b
b,c
b
a
c
b,c,d
b
c
d
b
a
b,c
b,c
c
c
b
a
a,b,c
a,b,c
c
a,b,d
c
b
a
c
36
37
b
b
38
39
40
41
b
a
b
idem
idem
idem
idem
25
19
21
25
TESTUL III- GRIL

Proceduri de nursing
Liliana Rogozea , 1997
113
114
114
114
115
115
115
115
116
116
208
116
117
117
117
117
119
119
119
120
120
120
121
121
121
121
121
122
122
122
123
123
124
124
143
idem
Liliana Rogozea , 1997
idem
idem
144
72
144
144
144
80

42
43
44
45
46
47
48
49
50
b
b
c
b
b
c
c
b,c
a,b,c
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
80
107
107
146
147
163
219
120
137
MODULUL 48- NEUROLOGIE SI NURSING IN NEUROLOGIE

TESTUL I
1.Dizartria este incapacitatea pacientului de a scrie.
2.Pacientul cu epilepsie poate exercita orice profesie.
3.Pacientul cu hemiplegie prezint risc de escare de decubit.
4. Pacientul cu maladia Parkinson prezinta bradikinezie.
5.Aura epileptic avertizeaza pacientul despre iminenta declanrii unei crize .
6 Pacientului cu HTIC i se asigur securitatea pentru a nu se leza.
7.Cu pacientul afazic se poate comunica nonverbal.
8.Deficitul de autongrijire se ntlnete la pacienii cu boala Parkinson.
9.Alegerea unui stil de via sntos previne apariia bolilor neurologice.
10.Asistenta va supraveghea gradul de imbibare a pansamentului cu sange, secreii ,in perioada
postoperatorie.
11.Puncia lombara poate fi efectuat pacienilor n ambulator.
12.LCR normal are culoare uor glbuie.
TESTUL II
1
Pneumoencefalografie
2
EEG
3
Puncie rahidian
A
B
C
LCR
Anosmie
Afazie
Articularea cuvintelor
Aer
Lipsa mirosului
Activitate bioelectric a creierului
A
B
C
D
E
Hemiplegie
Tulburare vizuala
Vrsturi spontane
Convulsii tonico-clonice
Scala Glasgow

1
Epilepsie
2
Com
3
Mers cosind
4
Diplopie
5
Hipertensiune intracranian

1
Paraplegie
2
Obnubilare
3
Epilepsie
4
Cecitate
5
Scotom
A
B
C
D
E
Aur
Cmp vizual
Timp,spaiu
Membre inferioare .
Pierderea vederii
Testul III
1.Pneumoencefalografia reprezint:
a)examen radiologic al spaiilor
subarahnoidiene,folosind ca substan de
contrast aerul;
b)
examen
radiologic
al
spaiilor
subarahnoidiene ,folosind ca substan de
contrast iodul;
c)examen radiologic ce realizeaz imagini
ale circulaiei cerebrale.
2.Pentru
efectuarea
pneumoencefalografiei,asistenta va pregti
urmatoarele materiale:
a)electroencefalograful;
b)seringi,ace,tvia
renal,soluii
dezinfectante;
c)nu sunt necesare materiale.
3.EEG reprezint:
a) nregistrarea biocurenilor produi de
creier;
b)nregistrarea biocurenilor produi de
muchi;
c)examen radiologic al coninutului cranian.
4.Pentru inregistrarea EEG, pacientul
necesit urmtoarele pregtiri:
a)trei zile regim alimentar hiposodat;
b)splarea prului;
c)intreruperea medicaiei sedative sau
excitante.
5.Urmtoarele manifestri de dependen
sunt tulburri ale mersului si ortostaiunii:
a)tremurturile,convulsiile;
b)ataxia static i locomotorie;
c)monoplegia.
6.Tulburrile de sensibilitate,subiective sunt:
a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia;
b)paresteziile;
c)ambele.
7.n leziunile nervului I cranian,pacientul
prezint ca problem de dependen:
a) anosmie,hiposmie;
b)lipsa vederii;
c)midriaz.
8.Vrsturile n cazul HTIC au urmtoarele
caracteristici:
a)au totdeauna coninut alimentar;
b)sunt spontane,n jet,neprecedate de
greuri;
c)sunt precedate de greuri.
9.Problemele pacientului cu maladie
Parkinson sunt:
a)diminuarea mobilitii;
b)eliminri necontrolate de urin;
c)euforie;
d)alterarea comunicrii verbale i n scris.
10.Factorii declanatori ai crizei de epilepsie
pot fi:
a)stimuli din mediu-sonori,luminoi;
b)alimentaia bogat n glucide;
c)nerespectarea tratamentului.
11.Interveniile
asistentei
n
faza
tonicoclonic a crizei epileptice sunt
urmtoarele ,in afar de:
a)se descleteaz dinii,se pune un rulou
ntre dini;
b)se lrgesc hainele prin descheierea
nasturilor;
c)se aeaz apratori laterale la paturi
pentru a prevenii accidentele.
12.Problemele pacientului n timpul crizei
epileptice pot fi :
a)oprirea respiraiei;
b)riscul de traumatizare;
c)depresia.
13.n comoia cerebral,pacientul prezint:
a)stare comatoas profund;
b)pierderea contienei pentru scurt timp;
c)pareze,paralizii.
14.n traumatismele craniocerebrale n care
se scurge LCR prin nas,urechi,plag
cranian,se va proceda astfel:
a)aplicarea unui pansament compresiv;
b)dezinfecia plgii craniene i tamponarea
ei;
c)nu se efectueaza tamponare.
15.n acordarea primului ajutor unui pacient
cu traumatism cranian se fac urmtoarele
manevre,n afar de:
a)ridicarea pacientului pentru a-i observa
mersul;
b)observarea strii de contien;
c)examinarea plgilor craniene;
d)evidenierea parezelor si paraliziilor.
16.Un pacient diagnosticat cu AVC,prezint
ca manifestri de dependen specifice:
a)hipotensiune arterial;
b)ameeli,vrsturi,urmate
de
stare
comatoas;
c)hipotermie;
d)hemiplegie.
17.Recuperarea deficitului motor n cazul
AVC se ncepe astfel:
a)imediat dup producerea accidentului;
b)cu miscri pasive;
c)la 1-2 luni de la debut.
18.Pregtirea local n vederea interveniilor
chirurgicale craniene const n:
a)splarea prului ;
b)raderea prului pe toata suprafaa
craniana;
c)raderea prului numai n zona n care se
va face operatia.
19.Poziia n pat a pacientului comatos
neintubat n perioada postoperatorie este :
a)decubit dorsal;
b)decubit lateral sau semidecubit ventral;
c)Trendelenburg.
20.n stabilirea cii de alimentare a
pacientului operat pe craniu se va ine
seam n primul rnd de:
a)preferinele pacientului;
b)prezena reflexului de deglutiie;
c)starea de contien a pacientului.
21.Pentru reducerea HTIC,asistenta va

aplica pacientului urmtoarele intervenii
autonome:
a)linitete pacientul,l educ pentru a evita
micrile n pat;
b)limiteaz consumul de lichide;
c)instaleaz perfuzie cu soluie de
Manitol,Glucoz.
22.Problemele pacientului n fazele tardive
ale sclerozei in plci sunt:
a)pierderea controlului sfincterelor;
b)hipertermie;
c)alterarea tranzitului intestinal.
23.Pentru stabilirea gradului de com se
utilizeaz scala Glasgow,care const n:
a)examinarea reaciei oculare la diveri
stimuli;
b)examinarea controlului eliminrilor;
c)examinarea rspunsului verbal,motor la
un stimul.
24.ngrijirea mucoaselor oculare la un
pacient comatos const n:
a)instilarea soluiilor de antibiotice;
b)acoperirea ochiului cu o compres
mbibata n ser fiziologic;
c)instilarea lacrimilor artificiale.
25.Aezai in ordine primele ngrijiri ce se
acord pacientului comatos:
a)recoltarea produselor pentru examene de
laborator;
b)curarea cavitii bucale;
c)introducerea pipei Gueddel;
d)msurarea TA,pulsului;
e)instalarea unei perfuzii.
26.Pentru efectuarea punciei rahidiene unui
pacient comatos i se va da poziia :
a)decubit lateral cu membrele inferioare
flectate pe abdomen;
b)eznd,susinut de dou persoane;
c)decubit lateral cu brbia n piept i
membrele inferioare flectate pe abdomen.
27.Starea de com se definete astfel:
a)pierderea parial sau total a contienei;
b)pierderea parial sau total a contienei
cu alterarea funciilor vitale;
c)pierderea
parial
sau
total
a
contienei,motilitii,sensibilitii
cu
conservarea celor mai importante funcii
vegetative.
28.Leziunile nervului II cranian(optic) se
manifest prin:
a)ambliopie,amauroz;
b)ngustarea cmpului vizual;
c)ambele.
29.Pacientul care prezint paralizia nervului

facial are ca manifestri de dependen:
a)asimetrie facial;
b)pacientul nu poate fluiera,sufla;
c)afazie.
30.Obiectivele
imediate
ale
ngrijirii
pacientului cu HTIC constau n :
a)meninerea funciilor vitale si vegetative in
limite fiziologice;
b)prevenirea complicaiilor;
c)reducerea presiunii HTIC.
31.Convulsia reprezint:
a)pierderea contienei;
b)micri neateptate ale membrelor
inferioare;
c)contracii musculare urmate de relaxare.
32.Pareza reprezint:
a)contractur muscular;
b)diminuarea forei musculare;
c)rigiditate vascular.
33.Hemiplegia reprezint:
a)absena forei musculare;
b)paralizie generalizat;
c)paralizia unei jumti de corp.
34.Paraplegia reprezint:
a)paralizia unui singur membru;
b)paralizia prii inferioare a corpului;
c)paralizia celor patru membre.
35.Lezarea nervului acustico-vestibular
produce:
a)lipsa posibilitii de a fluiera;
b)tulburri de echilibru;
c)paralizie masticatorie.
36.Apariia convulsiilor poate fi cauzat de:
a)febr;
b)antecedente heredocolaterale;
c)traumatisme craniene.
37.Tremurtura degetelor minii la un
parkinsonian seamn cu:
a)micarea de pendulare;
b)micarea de numrare a banilor;
c)micarea de ntors ceasul.
38.Tremurtura
picioarelor
la
un
parkinsonian imit:
a)micarea de pedalare;
b)micarea de batere a msurilor muzicale;
c)micarea de balansare.
39.Narcolepsia reprezint:
a)nevoia brusc de somn;
b)somn superficial cu treziri dese;
c)somn cu durat peste limitele normale.
40.Pacientul cu parkinson prezint:
a)tremurtur;
b)rigiditate;
c)mers ncet cu pai mici.

41.Accesul
epileptic
major
are
ca
manifestri:
a)relaxare sfincterian;
b)incontinen de fecale;
c)mucarea limbii.
42.n timpul crizei grand-mall pacientul
prezint :
a)pierderea contienei;
b)risc de accidente;
c)alterarea
percepiei
senzitive
i
senzoriale.
43.n AVC semnele de debut sunt:
a)vertij;
b)cefalee occipital;
c)valori tensionale crescute.
44.La pacienii cu AVC nu efectum:
a)trecerea rapid n ortostatism;
b)micri brute necontrolate ale capului;
c)transport pe distane mari.
45.Pentru examinarea radiologica a cutiei
craniene a pacientului:
a)prul lung l vom lega pe cretet;
b)ndeprtm obiectele radioopace;
c)dezbrcm regiunea de examinat.
46.Asistenta medical menine mandrenul
acului spinal n timpul punciei lombare:
a)steril;
b)nesteril;
c)l depune n sacul colector.
47.Dup efectuarea punciei occipitale:
a)se asigur 8h repaus total pacientului;
b)pacientul se poate mobiliza dup circa 15
minute;
c)se asigur pacientului repaus fizic 60
minute.
48.Unui bolnav cu epilepsie,i se interzic
urmtoarele profesiuni,cu excepia:
a)conductor auto;
b)macaragiu;
c)conductor metrou;
e)economist.
49.Reeducarea tulburrilor de vorbire de tip
afazic se poate efectua prin:
a)asigurarea colaborrii familiei pacientului;
b)stabilirea interrelaiei stimulare-rspuns;
c)nceperea precoce a interveniilor de
reeducare;
d)efectuarea unor exerciii
pentru
denumirea diferitelor obiecte.
50.Capacitatea de autoservire general
const n:
a)igien personal;
b)activiti manuale diverse;
c)mbrcat-dezbrcat.
51.Retraciile musculo-tendinoase pot fi
evitate prin:
a)meninerea
corect
a
membrelor
paralizate;
b)meninerea
poziiilor
de
flexie
a
genunchiului i rsuciri ale trunchiului;
c)evitarea micrii.
52.Pacientul cu deficit motor parial se
imbrac:
a)ncepnd cu membrul sntos;
b)ncepnd cu membrul plegic;
c)nu conteaz.
53.Care din urmtoarele arat ordinea
corect a etapelor crizelor de epilepsie:
a)tonic,clonic,automatism,com;
b)aur,clonic,tonic,somn;
c)clonic,tonic,somn,automatism;
d)aur,tonic,clonic,somn.
54.Pentru a restabili mobilizarea unui
pacient ct mai repede posibil dup un AVC
(parez)cea mai important aciune este :
a)poziionarea
corect
a
membrului
respectiv;
b)efectuarea de exerciii fizice pasive ale
membrului respectiv;
c)schimbarea poziiei pacientului din 10 n
10 ore;
d)aplicarea de atele la membrele afectate.
55.Comunicarea ineficient la nivel motor
se manifest prin :
a)stare comatoas;
b)pareze i paralizii;
c)obnubilare.
56.Coma este reprezentat de urmtoarele
semne:
a)tulburri circulatorii i respiratorii;
b)pierderea contienei cu pstrarea
respiraiei i circulaiei;
c)pierderea imaginii de sine.
57.Paraplegia se definete ca pierdere
total a forei motorii :
a)a jumtii drepte a corpului;
b)a membrelor inferioare;
c)a unui singur membru.
58.Obiectivele ngrijirii pacientului care
comunic deficitar la nivel senzorial i motor
sunt:
a)echilibrarea psihic a bolnavului;
b)orientarea lui n timp si spaiu;
c)folosirea de mijloace de comunicare
specifice deficitului senzorial.
59.Afazia este tulburarea:
a)de sensibilitate a pielii;
b)scderea volumului muscular;

c)incapacitatea de a pronuna cuvinte.
60.Puncia lombar se execut de ctre:
a)asistenta medical de salon;
b)asistenta medical de laborator;
c)medic.
BAREM DE CORECTARE MODULUL NEUROLOGIE SI NURSING SPECIFIC
NR.
NTREBARE
RSPUNS
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
F
A
A
A
A
A
A
9.
10.
11.
A
A
F
12.
BIBLIOGRAFIE
L. Titiric-Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali, 2003
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
S. Dachievici- Chirugie
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali, 2003
Idem
Idem
L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistentii
medicali, 2002
Idem
NUMR
PAGIN
310
319
319-320
320
316
315
106
320
302
325
62
62
A
1
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor

de catre asistentii medicali,2003
302
2
3
4
5
e
a
c
b
idem
idem
idem
idem
305
306
319
318
1
2
3
4
5
d
e
a
b
c
idem
idem
idem
idem
idem
316
328
308
313
313
1
2
3
4
5
d
c
a
e
b
idem
idem
idem
idem
idem
319
320
316
318
311
TESTUL III- GRILA

Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003
104
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
b
a
b,c
b
b
a
b
a,d
a,c
a
a,b
b
c

104
104
104
104
104
105
105
105
105
105
105
105
105
MODULUL 49-PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE

TESTUL I
1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate obiectiva.
2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei, activitatea
psiho-motorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari si nu reactioneaza la
excitatiile din mediu
3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara a unor
insusiri ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare.
4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari anxioase,
depresie etc.
5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat.
6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia- frica de
locuri inchise, hidrofobia frica de apa
7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica stearsa, expresia
fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza deshidratarii
8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de stimulii exteriori
9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica, progresiva ce
distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom frecvent: pierderea memoriei, a
orientarii, a controlului simturilor, tulburari de vorbire etc.
10.
Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de a
gandi, rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la realitate.
TESTUL II
1
Comunicarea eficienta
2
3
4
Respectul
Dialogul cu bolnavul
Gesturi scurte, repetate
involuntar fara necesitate
obiectiva
Mimica
B
C
D
tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si

experientelor pacientului
sursa principala de informatie
ticuri
transmitere de mesaje simple, clare, precise din
punct de vedere al continutului, al timpului si
spatiului alocat
tip de comunicare nonverbala folosind drept suport
expresia faciala si modificarile acesteia

1
2
Hipoestezia
Iluziile gustative si olfactive
3
4
5
Hiperprosexia
Amnezie
Gandirea
A
B
C
D
k. E
perceperea eronata a gustului si mirosului

cresterea exagerata a atentiei intalnita frecvent in
psihopatologie
scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
pierderea totala a memoriei
functia cea mai complexa a creierului
1
2
3
Fuga de idei
Agorafobie
Oxifobia
4
5
Euforia
Anorexie
A
B
C
teama de spatii deschise sau locuri publice

frica de obiecte ascutite
bolnavul nu poate exprima de la inceput pana la
sfarsit o anumita idee si trece de la o idee la alta
fara legatura intre ele
D
scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare
m. E n. stare de veselie exagerata, bucurie, optimism,
asociata de obicei cu logoree mimica expresiva,
mobilitate exagerata

1
2
3
4
5
Instinct de aparare
activitate psihica orientata spre

atingerea unor scopuri propuse
constient prin activitati nervoase
superioare
Vointa
B
impulsivitate
Lipsa de stapanire a comportamentului
C
instinct individual care asigura
prin scaderea controlului voluntar
supravietuirea acestuia
Insomnia
D
transsexualitate
Tulburare in care un individ este genetic sio. E p. scaderea timpului total de somn
anatomic barbat sau femeie crede ca el/
ea apartine sexului opus si ca atare,
traieste ca un membru al sexului opus ori
de cate ori este posibil

1
2
3
4
5
Atacul de panica
Raspunsul la expunerea unui
eveniment traumatic care
implica vatamare corporala,
amenintarea cu moartea etc.
Schizofrenia
Suprimarea voluntara a
cursului vietii datorita unor
tulburari psihice
Risc de suicid
q.
A
B
sindrom de stres posttraumatic

boala psihica caracterizata prin doua sau mai multe
simptome ca: idei delirante, halucinatii, vorbire
dezorganizata, simptome negative
C
D
suicid
dependenta de droguri
este un inalt nivel de anxietate marcat prin

sentimente de teroare, gandire dezorganizata,
neputinta, activitate fara scop

1
Amfetamina
clorpromazin 10 mg i.m. la 6 h, impachetari cu
2
3
4
5
Hiperpirexia la adultii
consumatori de droguri
Violenta
B
C
Probleme de ingrijire ale unui

D
pacient depresiv
Anorexie
s. E
1 Alimentatie inadecvata prin

deficit se corecteaza
2 Combaterea constipatiei
3 Comunicarea eficienta
4 Starea de indiferenta si de
absenta a emotiilor
5 Bulimie
cearceafuri umede
drog psihostimulent al SNC
inapetenta, scadere ponderala, deshidratare,
insomnie, agitatie
manifestari ce reprezinta un pericol pentru ceilalti
lipsa poftei de mancare
se ofera pacientului ocazia sa se exprime, sa

spuna ce-l preocupa
B
se instituie un program de miscare zilnica,
alimentatia trebuie sa fie bogata in celuloza,
legume, fructe, medicamente laxative
C
apatie
D
pacientul trebuie sa consume alimente si lichide in
conformitate cu necesitatile organismului
u. E v. nevoia patologica de a manca mari cantitati de
alimente
G. Asociati notiunile din cele doua coloane
H. Asociati notiunile din cele doua coloane

1
2
3
Pierderea posibilitatii de a vorbi

sau de a intelege limbajul vorbit
in urma unei leziuni corticale
Compulsie
Ecolalie
Impulsivitate
Panica
Testul III
comportament ritualic pe care un individ se simte

obligat sa-l indeplineasca, ce ii patrunde fortat in
constiinta si e contrar dorintelor sale
B
afazie
C
repetarea automata a sunetelor, cuvintelor, frazelor
emise de alta persoana
D
stare de anxietate care este atat de puternica incat
dezorganizeaza personalitatea individului
w. E x. tendinta de a efectua un act violent, imprevizibil,
negandit
1.Vrsta de debut a schizofreniei, este n

majoritatea cazurilor:
a) 18-35 de ani;
b) dup 50 de ani;
c) dupa 65 de ani,
2.Vitaminele B1 i PP, sunt indicate n
tratamentul delirium-ului tremens, fiind
necesare:
a) formrii protrombinei;
b) sistemului nervos;
c) circulaiei sanguine;
d) diurezei.
3.Dieta bogat n proteine i vitamine,
previne distrugerea crui organ care
detoxific alcoolul?
a) pancreasul;
b) ficatul;
c) rinichii;
d) plmnii
4.Pacientul cu delirum tremens, te ntreab,
speriat, dac vezi gndacii care se urc pe
patul su. Rspunsul optim este:
a) dau cu spray i v scap de ei;
b) nu vd niciun gndac;
c) stau cu dvs,, pn suntei mai calm;
d) aceti gndaci, sunt o manifestare a bolii
dvs. ;
e) taci din gur, beivule !
5.Pacientul care umple spaiile albe din
memorie, cu evenimente imaginare, bizare,
contradictorii i lipsite de consecven:
a) confabuleaz;
b) minte;
c) are halucinaii.
6.Sevrajul etanolic se caracterizeaza prin:
a) anorexie, greata, tremor accentuat la
degete
b) transpiratii, tahicardie, HTA
c) iritabilitate, impulsivitate
7.La anamnez, pacientul i exprim
convingerea ferm c va fi omort de ctre
securitate, acest exemplu ilustreaz:
a) halucinaie;
b) idee delirant de autoacuzare;
c) delir de persecuie.
8.Starea timic manifestat cel mai frecvent
de ctre schizofrenic, este:
a) optimism, exaltare timic;
b) tristee, depresie;
c) apatie, detaare emoional, ostilitate,
negativism.
9.Repetarea frazelor pe care ceilali le-au
spus, se numete:
a) autism;
b) ecopraxie;
c) ecolalie;
d) balbism.
10.Fraza sunt bolnav deoarece
prezentatorul de la TV m hipnotizeaz cu
laser, chiar cnd scot televizorul din priz,
exemplific:
a) gndirea autist;
b) iluzia;
c) ideea delirant de influen exterioar.
11.Indicai rspunsul fals:
a) antidepresivele triciclice poteneaz
efectele alcoolului;
b) se indic asocierea alcoolului i a
antidepresivelor triciclice, pentru
accelerarea vindecrii depresiei endogene;
c) fenotiazinele cresc toxicitatea
antidepresivelor triciclice.
12.Ce este comunicarea?
a) activitate complexa intre doua sau mai
multe persoane, in care fiecare mesaj
genereaza o reactie complexa ce poate
deveni un nou subiect pentru discutie
b) o relatie ce trebuie focalizata pe un
anumit subiect
c) o activitate intelectuala in care fiecare
interlocutor isi demonstreaza cultura
generala
13.Comunicarea este eficienta daca:
a) se desfasoara dupa un ritual bine definit
b) mesajele sunt simple, clare si precise
c) se desfasoara verbal
14.Diazepamul este contraindicat n:
a) starea de com;
b) agitaia psihomotorie din demena senil;
c) sevrajul etanolic;
d) tulburrile psihosomatice.
15. Indicai cemedicament are efect
miorelaxantpe musculatura somatic:
a. Antideprin;
b. Diazepam;
c. Meprobamat;
d. Clordelazin.
16.Indicai ce metod contraceptiv ar fi
util la o tnr epileptic, tratat cu
Fenobarbital:
a. contraceptive orale;
b. sterilet;
c. vasectomie.
17. Haloperidolul este contraindicat la
pacienii cu:
a. boala Parkinson;
b. demen senil;
c. boala Alzheimer.
18. Care din urmatoarele principii de
nursing sunt caracteristice nursingului
psihiatric:
a. se ajute la reducerea starii de anxietate a
pacientului
b. sa respecte gradul de confidentialitate
c. sa-si aminteasca faptul ca exista o
explicatie pentru fiecare comportament
19. Atributiile asistentei medicale in sectia
de psihiatrie sunt:
a. informarea pacientului asupra sanatatii
b. prevenirea unor accidente, prin
supraveghere
c. aplicarea unor interventii in situatii de
criza
20. Dementa etanolica este:
a. stadiul final al alcoolismului cronic, ce
determina atrofie cerebrala
b. psihoza polinevritica alcoolica Korsakov
c. scleroza hepatica
21. Tulburarea afectivitii, constnd n
trirea simultan i paradoxal a unor
sentimente i afecte diametral opuse fa de
acelai subiect, semnific:
a. ambivalen;
b. autism;
c. catatonie;
d. negativism
e. i se ntlnete n:
f. schizofrenie (simptom pricipal);
g. paranoia;
h. depresie endogen;
i. nevroza obsesional (impulsiune i
compulsiune).
22. Ce elemente caracterizeaz eclampsia?
a. HTA;
b. edeme periferice;
c. edem cerebral;
d. hipotensiune arterial;
e. apare dup 45 de zile de la natere;
f. apare numai dup a patra sarcin.
23. Notai rspunsul fals: tabesul i PGP
apar n:
a. perioada ancrului cerebral;
b. faza secundar a infeciei luetice;
c. faza teriar a infeciei sifilitice.
24. Care din urmatoarele probleme sunt
specice nursingului psihiatric?
a. mentinerea unei sanatati optime si
prevenirea bolilor psiho biologice
b. deficientele in functionarea unor sisteme
emotionale
c. aparitia unor stari emotionale de tipul :

anxietate, manie, singuratate, tristete
25. Care din semnele urmtoare, nu
caracterizeaz delirium tremens?
a. delir oniric cu halucinaii terifiante;
b. transpiraii i tremurturi;
c. puseu hipertensiv;
d. hipotensiune cu tendin de colaps.
26. Boala Parkinson caracterizata prin
triada neurologica (hipertonie, hipo sau
akinezie si tremor, are si variate modificari
psihice care au la baza:
a. tulburari ale metabolismului dopaminei la
nivel encefalic;
b. sclerozei cerebrale
c. avitaminozei PP si B6
27. Sindromul discordant este
carcateristicpentru:
a. schizofrenie;
b. alcoolism;
c. demen;
28. Ce este respectul?
a. tratarea cu seriozitate a gandurilor,
sentimentelor si experientele pacientilor
b. intelegere empatica intre persoana
bolnava si asistent
c. capacitatea asistentului de a se
transpune in lumea experientelor si trairile
lor
29. Ce presupune observarea de catre
asistenta medicala in sectia de psihiatrie:
a. observarea semnelor si simptomelor
psihopatologice ce ar putea fi importante in
vederea aplicarii ingrijirilor
b. capacitatea asistentei medicale ce
supravegheaza bolnavul de a depista
tulburarile ce il fac pe pacient pasibil de a fi
pedepsit
c. completeaza datele obtinute de la bolnav
in registre speciale, le discuta cu colegii si
elaboreaza un plan de ingrijire
30. In boli depresive, dementa, schizofrenie
pot apare:
a. semne ale unei capacitati deficitare de
autoingrijire (barba nerasa, miros de
transpiratie, haine patate)
b. fuga de idei
c. tulburari ale constientei precum
obnubilare, stupoare
31. Hipoestezia reprezinta:
a. scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
b. perceptia distorsionata a unui obiect
c. aparitia de asa zise dureri migratorii
32. Ce este agorafobia
a. teama de spatii deschise

b. teama de obiecte ascutite
c. frica de apa
33. Ipohondria este:
a. convingerea bolnavului ca sufera de boli
grave, incurabile
b. convingerea bolnavului ca este mai
destept, mai frumos decat altii
c. convingerea bolnavului ca este acuzat
de toate nenorocirile lumii
34. Bulimia este:
a. scaderea pana la lipsa totala a poftei de
mancare
b. ingerarea fara discernamat a unei
cantitati mari de alimente
c. ingestie exagerata numai de alimente
rotunde
35. Ce este impulsivitatea?
a. incapacitatea totala de a actiona
b. scaderea fortei de a se adapta
c. lipsa de stapanire a comportamentului
36. Ce este senzatia:
actul psihic elementar de realizare a
imaginii obiectelor si fenomenelor lumii
inconjuratoare
procesul de reflectare integrala a insusirii
obiectelor si fenomenelor lumii
inconjuratoare
exagerarea perceperii excitatiilor
exteroceptive
37. Percepia senzorial fals, n absena
unui obiect real, semnific:
a. halucinaie;
b. iluzie;
c. compulsiune;
d. stupor.
38. Fobia sociala este:
a. frica de a vorbi in public, teama de a
manca in prezenta altor persoane
b. sentiment de teroare, gandire
dezorganizata, neputinta si activitate fara
scop
c. ganduri repetitive, nedorite, obsesive
39. Interventiile in schizofrenie au ca scop:
a. scaderea anxietatii pacientului
b. diminuarea comportamentului agresiv
c. protejarea pacientului de agresiunile
zilnice atunci cand acesta are tulburari de
perceptie
40. Care din urmatoarele particularitati de
ingrijire sunt specifice in depresie:
a. se determina sustragerea pacientului de
la preocupari negative
b. implicarea pacientului in activitati

recreative
c. se incurajeaza exprimarea verbala si
non-verbala a sentimentelor pacientului, se
evita discutiile in contradictoriu
41. Dementa de tip Alzheimer este:
a. tulburare organica (corticala) intalnita
frecvent la varstnici, caracterizata prin
pierderea memoriei, a orientarii, controlului
asupra impulsurilor si emotiilor
b. determinata de abuzul de alcool
c. determinata de consumul de droguri
42. In postpartumul precoce, pot aprea:
a. stri confuzionale, chiar confuzo-onirice;
b. stri depresive, cu idei de autoliz;
c. idei de infanticid i tendine de suicid n
doi (mama i nou-nscutul).
43. Manifestarile clinice datorate efectului
alcoolului asupra SNC sunt:
a. agresivitate, labilitate afectiva
b. deteriorarea relatiilor sociale si de munca
c. tulburari cognitive
44. Abstinenta alcoolica este:
a. micsorarea sau stoparea consumului
regulat de alcool
b. dificultati de vorbire, de coordonare,
pierderea constientei
c. deficit de autoingrijire
45. Care din urmatoarele ingrijiri sunt
acordate pacientului in abstinenta de alcool:
a. se masoara functiile vitale
b. se monitorizeaza echilibrul
hidroelectrolitic
c. se administreaza sulfat de magneziu
pentru scaderea iritabilitatii si prevenirea
convulsiilor
46. In cazul cenestopatiilor care din
urmatoarele afirmatii este adevarata:
a. cenestopatiile din nevroze nu au
corespondent somatic patologic
b. pacientul acuza: furnicaturi, arsuri,
senzatii dureroase difuze, mutante
c. cenestopatiile sunt halucinatii
visceroceptive ca de exemplu sarcina
fantoma
47. Psihopatiile apar la vrsta:
a. copilriei;
b. adolescenei;
c. adultului.
48.Care din urmatoarele afirmatii este
adevarata in dementa pugilistica:
a. survine secundar traumatismelor
craniene repetate
b. este un sindrom subiectiv al

traumatismului cranian
c. este cunoscut cazul celebrului boxer
Casius Clay care sufera de sindrom
parkinsonian posttraumatic
49. PGP (paralizia generala progresiva) se
datoreaza:
a. afectarii encefalului in luesul tertiar
b. consumului de droguri
c. dementei progresive in boala Alzheimer
50. Ingrijirile medicale psihiatrice includ:
a. promovarea autoingrijirii si dobandirea
independentei
b. construirea si mentinerea unui mediu
terapeutic adecvat
c. dezvoltarea relatiilor interpersonale si a
comunicarii
51. Dementa vasculara are ce substrat
anatomo-patologic
a. se instaleaza secundar consumului cronic
de etanol
b. agiopatia hipertensiva si ateroscleroza
arterelor craniene
c. degencrescenta neurofribriloza
52. Disprosexiile sunt:
a. tulburari ale atentiei
b. tulburari de vorbire
c. tulburari de memorie
53. Ambivalenta afectiva reprezinta:
a. schimbarea sentimentelor pozitive firesti
avute anterior imbolnavirii , fata de
persoana apropiate din familie
b. trairea simultana a doua sentimente
antagonice : dragoste si ura pentru aceeasi
persoana
c. o stare paroxistica de bucurie intensa in
trupul careia subiectul rupe comunicarea cu
medicul
54.Care din urmatoarele semne/simptome
se pot intalni in hipoglicemie:
a. fatigabilitate, tremuraturi, transpiratii
profunde, tahicardie, anxitate, agresivitate
b. crize epileptice, ticuri
c. afazie si dezorientare
55. Teama de microbi se numeste:
a. tanatofobie
b. zoofobie
c. bacilofobie
56. Sindromul oniric este :
a. stare de vis patologica ce invadeaza
realitatea bolnavului
b. usoara dezorientare, apatie
c. dificultate de intelegere si sinteza
57. Rationalizarea este un mecanism de

aparare prin care un individ
a. justifica idei, sentimente, comportamente
si motive inacceptabile
b. o relatie reciproca intre doi indivizi care
sunt dependenti unul de altul
c. proceseaza stimulii din mediul
inconjurator
58. Pedofilia reprezinta:
a. intretinerea de contacte sexuale cu copii
b. dragoste exagerata pentru membri
familiei
c. profanarea cadavrelor
59. Sanatatea mintala este:
a. lipsa oricarei afectiuni neurologice
b. echilibru intre dezvoltarea biologica si cea
neuro psihica a individului
c. o stare de bine in care individul traieste
sentimentul propriei valori, a implinirii de
sine, a integritatii personale, a exprimarii
creative, a sanatatii psiho biologice
60. Frustrarea este:
a. imposibilitatea de a comunica eficient
unei alte persoane dorintele tale
b. tensiunea psihica determinata de un
obstacol care impiedica subiectul de a
atinge un anumit scop sau de a realiza o
anumita dorinta
c. stare emotionala de profunda tristete sau
depresie
61. Fobia este:
a. frica intensa, irationala fata de un obiect,
situatie sau loc care atrage dupa sine
modificari majore in viata subiectului
b. teama cumplita de intuneric
c. teama de a ramane fara baterie la telefon
62. Dementa este :
a. alterarea constientei memoriei
depersonalizare
b. stare confuzionala in care un individ e
incapabil sa se ingrijeasca
c. tulburare mentala grava caracterizata
printr-o scadere progresiva si ireversibila a
functiilor intelectuale
63. Dezorientarea este:
a. stare confuzionala in care un individ e
incapabil sa identifice relatia propriului eu
cu timpul, spatiul, celelalte persoane
b. incapacitatea de a se integra intr-un grup
de persoane, de a se orienta in timp si
spatiu
c. imposibilitatea de a transforma emotiile in
manifestari fizice
64. Angozia este o tulburare cerebrala

datorita careia:
a. pacientul nu poate pronunta corect
cuvintele cu toate ca organele fonatorii sunt
integre morfofunctional
b. pacientul nu poate interpreta corect
senzatiile, obiectele imaginile pe care le
vede cu toate ca organele de simt si nervii
functioneaza normal
c. pacientul nu poate comunica ceea ce
gandeste si simte ci spune contrariul
65. Hiperprosexia reprezinta :
a. cresterea ritmului cardiac
b. cresterea exagerata a unor dorinte
c. cresterea atentiei
66. Sitiofobia este:
a. pacientul refuza sa fie pus intr-o situatie
neplacuta
b. refuzul total de a se alimenta
c. teama de ridicol
67. Starea confuzionala poate fi definita ca:
a. imposibilitatea de a recunoaste o
persoana sau anumite decizii pe care le-a
luat un pacient la un moment dat
b. modificare a comportamentului fara
substrat anatomic
c. tulburare organica acuta caracterizata
prin stare de constienta intunecata, ganduri
dezordonate, perceptii senzoriale gresite
68. In cazul in care la un pacient apar
halucinatii se aplica urmatoarele interventii:
a. se completeaza foaia de observatie luand
interviu la toti membrii familiei referitoare la
debutul simptomatologiei si frecventa cu
care se repeta
b. se instruiesc membrii familiei si
personalul asupra modalitatilor de tratament
c. se promoveaza securitatea pacientului,
indepartand mobilierul in exces precum si
obiectele ce pot produce accidente, se
asigura linistea si calmul prin reducerea
stimulilor din mediul inconjurator
69. Prevenirea izolarii unui pacient psihic
se face prin:
a. stimularea relatiilor interpersonale prin
organizarea de activitati recreative in grup
b. stabilirea unui program de activitati
agreate de pacient pentru a-i alunga
plictiseala
c. identificarea cauzei care a determinat
schimbarea comportamentului
70. Prin ecolalie se intelege:
a. repetarea fazelor pe care le-au spus
ceilalti
b. bilbiiala
c. refuzul de a vorbi
BAREM CORECTAREPSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE

NR
INTREBARE
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
A
1.
2.
3.
4.
5.
B
1.
2.
3.
4.
5.
C
1.
2.
3.
4.
5.
D
1.
2.
3.
4.
5.
E
1.
2.
RASPUNS

BIBLIOGRAFIE
PAGINA
A
F
A
A
F
A
A
F
A
F
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie

TESTUL II- ASOCIERI
33
34
35
36
41
50
60
75
86
103
D
A
B
C
E

21
25
31
33
32
C
A
B
D
E

36
37
39
40
41
C
A
B
E
D

41
50
42
44
45
C
A
B
E
D

45
46
47
47
46
E
A

51
54
1
2
a
b
TESTUL III- GRILA

A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
3
3.
4
4.
5
5.
6
F
7
1.
8
2.
9
3.
10
4.
11
5.
12
G
13
1.
14
15
2.
16
3.
17
18
4.
19
5.
20
H
21
1.
22
2.
23
3.
24
4.
25
5.
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
b
B
d
C
a
D
a,b, c
c
B
c
A
c
D
c
C
b
E
a
b
D
a
b,c
B
b
A
a
a,b
C
a,b,c
E
a
a,e, f
B
a, b, c
A
c
C
a,b,c
E
c
D
a
a
a
a
a,b,c
a
a
a
b
c
a
a
a
a,b,c
a,b, c
a
a,b,c
a,b,c
a
a, b, c
a, b
b
a, c
a
a, b, c
b
a
b
a
c
c
a
a

Crin
Marcean- Ingrijiri
in psihiatrie
A. AnghelescuNeurologie
si psihiatrie
Crin
MarceanIngrijiri
in
psihiatrie
Crin
Marcean- Ingrijiri
in psihiatrie
si psihiatrie
Crin
Marcean- Ingrijiri
in psihiatrie
si psihiatrie
Crin
MarceanIngrijiri
in
psihiatrie
Crin
Marcean- Ingrijiri
in psihiatrie
si psihiatrie
Crin
Marcean- Ingrijiri
in psihiatrie
si psihiatrie
Crin
MarceanIngrijiri
in
psihiatrie
C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
L.TitircaIngrijiriNeurologie
special acordate
A. Anghelescusi psihiatrie
pacientilor
de catre
asistentiisimedicali
psihiatrie
Crin
MarceanIngrijiri
in
psihiatrie
L.TitircaIngrijiriNeurologie
special acordate
A. Anghelescusi psihiatrie
pacientilor
de
catre
medicali
C. Marcean- Ingrijiriasistentii
in psihiatrie
Crin
Marcean-Ingrijiri
Ingrijiriininpsihiatrie
psihiatrie
C. MarceanCrin
MarceanIngrijiri
in
psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie
si psihiatrie
Crin
Marcean- Ingrijiri
in psihiatrie
si psihiatrie
Crin
MarceanIngrijiri
in psihiatrie
A. Anghelescu- Neurologie
si psihiatrie
Crin
Marcean- Ingrijiri
in psihiatrie
si psihiatrie
Crin
Marcean- Ingrijiri
in psihiatrie
si psihiatrie
Crin
MarceanIngrijiri
in
psihiatrie
275
226
221
57
220
68
199
70
220
275
118
275
118
275
120
275
60
275
45
21
21
336
286
286, 265
63
288
337
286
20
131
16
131
222
206
130
236
132
244
133
22
135
220
136
246
274
24
28
32-34
36
42
43
45
47
195
196
50
57
61
86
236
90
90
91
196
214
242
344
98
252
197
206
241
207
213
137
208
MODUL 51 CONDUITA IN URGENTE MEDICO CHIRURGICALE

TESTUL I
1. Colapsul vascular are drept cauz dezechilibrul dintre volumul de snge circulant i
capacitatea vaselor.
2. Permeabilizarea cilor respiratorii n obstruciile supraglotice se realizeaz prin aezarea
victimei n poziie de drenaj postural.
3. Oxigenoterapia se utilizeaz n
toate formele de insuficien respiratorie dup
permeabilizarea cilor respiratorii.
4. Prima msur n cazul ocului traumatic o constituie nlturarea agentului agresor.
5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezint scurgeri de lichid cefalorahidian prin
urechi i nas i se aplic tampoane compresive.
6. Pentru evidenierea fracturilor feei n cazul unor traumatisme faciale se palpeaz simetric
faa, depistnd denivelrile osoase, mobilitatea patologic, durerea.
7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc dup poziia caracteristic de broasc" a victimei.
8. Durerea precordial care cedeaz dup administrarea unei tablete de nitroglicerin este
caracteristic pentru IMA.
9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezint sput rozat.
10. Pentru a reduce dispneea, pacientul n criz de astm bronic ia poziia decubit dorsal.
TESTUL II
1.
2.
3.
4.
5.
Traumatism cranian
Traumatism toracic
Traumatism al coloanei vertebrale
Traumatism al fetei
Traumatism abdominal
A
B
C
D
E
Sezand cu capul aplecat in fata

Decubit dorsal cu capul intr-o parte
Sezand cu spatele sprijint
Decubit dorsal cu genunchii flectati
Decubit dorsal pe un plan dur
Durere retrosternala sau precordiala

care dureaza de la 30 de minute pana
la cateva ore si nu cedeaza la
nitroglicerina
Tuse uscata urmata de eliminare de
sputa spumoasa, rozata, aerata
Junghi toracic violent , apare brusc
dupa un effort, o chinta de tuse,
durere comparata cu o lovitura de
pumnal
Dispnee cu caracter expirator
prelungit , urmata de tuse si
expectoratie mucoasa, filanta,
eliberatoare
Durere retrosternala sau precordiala
care dureaza 2-3 minute pana la 1015 minute si cedeaza la nitroglicerina

1.
Pneumotoraxul spontan
Infarctul miocardic acut
Edemul pulmonar acut
Criza de astm bronsic
Angina pectorala
Testul III
MEDICINA INTERNA
1. Starea de colaps periferic poate fi

recunoascuta datorita:
a) TA 160/90 mmHg;
b) poliurie;
c) extremitatilor reci.
2. Durerea din infarctul miocardic acut :
a) este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii
profunde;
c) cedeaza la antialgice majore.
3. Durerea din infarctul miocardic acut :
a) cedeaza la nitroglicerina;
b) apare dupa un efort fizic, emotii
puternice;
c) dureaza maxim 1 minut.
4. Tratamentul de urgenta in angina
pectoral consta in administrare de :
a) izoket;
b) nitroglicerina;
c) carbocromen.
5. Tabloul clinic in infarctul miocardic
se caracterizeaza prin:
a) hipertensiune arterial;
b) poliurie, polifagie;
c) tahicardie.
6. Diferenta intre astmul bronsic si
astmul cardiac se pune pe
urmatoarele criterii:
a) astmul cardiac este o criza de
bradipnee expiratorie, fata de astmul
bronsic care este o criza de polipnee
expiratorie;
b) expectoratia din astmul bronsic este
perlata fata de cea din astmul
cardiac care este rozata;
c) nu este nici o diferenta.
7. Infarctul miocardic este produs de:
a) indigestie;
b) o scadere a fluxului sangvin in
arterele coronare cauzata de
ischemie;
c) scaderea contractiilor ventriculare.
8.Unui pacient, vechi cardiac, ce
prezinta dureri precordiale cu caracter
constrictive, anxietate, dispnee i se pot
administra:
a) mialgin;
b) nitroglicerina;
c) cofedol.
9. Tabloul clinic in angina pectorala se
caracterizeaza prin;
a) precordialgii sub forma de gheara ce

dureaza peste 30 de minute;
b) precordialgii ce iradiaza in membrul
superior;
c) diaree.
10. Pneumotoraxul se caracterizeaza
prin:
a) prezenta aerului in cavitatea
peritoneala;
b) prezenta aerului in cavitatea
pleurala;
c) prezenta sangelui in cavitatea
pleurala.
11.Pneumotoraxul se caracterizeaza
prin:
a) bradipnee;
b) bradicardie;
c) hipotensiune arteriala.
12. Pneumotoraxul se caracterizeaza
prin:
a) junghi toracic;
b) matitate toracica;
c) la auscultatie apare zgomotul de
porumbar
13. Tabloul clinic in insuficienta
respiratorie acuta se caracterizeaza prin:
a) bradipnee;
b) cianoza;
c) bradicardie.
14. Tratamentul in insuficienta
respiratorie acuta consta in administrare de:
a) oxigen;
b) dioxid de carbon;
c) ambele afirmatii sunt adevarate.
15. Primul element al tratamentului in
insuficienta respiratorie acuta:
a) administrarea de antibotice;
b) administrarea de miofilin;
c) controlarea permeabilitatii cailor
respiratorii.
16. Hemoptizia consta in eliminarea de
sange din:
a) tubul digestive;
b) aparatul excretor;
c) caile respiratorii.
17. La un pacient cu criza de astm
bronsic se administreaza:
a) miofilin;
b) morfina;
c) mincortid.
18. Pozitia caracteristica pentru pacientul
cu astm bronsic este:
a) decubit lateral cu membrele flectate

pe abdomen;
b) pozitie sezanda, cu capul pe spate si
sprijinit pe maini, ochii injectati, narile
dilatate, jugulare turgescente;
c) decubit ventral cu capul in
hiperextensie si membrele in extensie.
19. Hemoptizia poate fi difentiata de
hematemeza prin faptul ca hemoptizia:
a) contine resturi alimentare;
b) sangele este aerat;
c) apare in timpul unui efort de
varsatura.
20. Tratamentul hemoptiziei se face cu
vitamina:
a) D;
b) C;
c) K.
21. Semnele elementare precoce ale
mortii sunt:
a) racirea cadaverica progresiva;
b) oprirea respiratiei;
c) relaxarea sfincterelor.
22. Semnele elementare precoce ale
mortii sunt:
a) suprimarea reflexului cornean;
b) mioza urmata de midriaza;
c) lividitatea cadaverica.
23.Semnele elementare tardive ale
mortii sunt:
a) racirea cadaverica progresiva;
b) oprirea respiratiei;
c) relaxarea sfincterelor.
24. Semnele elementare tardive ale
mortii sunt:
a) suprimarea reflexului cornean;
b) mioza urmata de midriaza;
c) lividitatea cadaverica.
25. Semnele elementare tardive ale
mortii sunt:
a) oprirea batailor inimii;
b) putrefactia cadaverica;
c) disparitia sensibilitatii.
CHIRURGIE
26.Ce intelegem prin ressucitarea cardio
respiratorie:
a) combaterea si tratarea
insuficientei cardiace:
b) masurile intreprinse pentru
restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea
afectiunilor pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase

la nivelul plamanului, printr-o
ventilatie pulmonara artificiala.
27.Cand este indicata ressucitarea
cardio-respiratorie:
a) in insuficienta respiratorie acuta;
b) in congestia pulmonara si
pleurezie;
c) in stopul respirator si respiratie
insuficienta;
d) in orice modificare a amplitudinii
si ritmului respirator.
28.Care din semnele de mai jos nu le
intalnim in stopul respirator:
a) absenta miscarilor respiratorii
toracice si abdominale;
b) extremitatile cianotice;
c) lipsa zgomotelor caracteristice la
auscultatie, produse de
patrunderea si iesirea aerului din
plamani;
d) vizual, o hartie pusa in fata gurii
si nasului se misca.
29.Care din manoperele de mai jos
trebuie prima intreprinsa in cursul
resusscitarii respiratorii:
a) asigurarea si mentinerea libertatii
cailor respiratorii;
b) oxigenoterapia;
c) stimularea activitatii centrilor
respiratorii deprimati;
d) inlaturarea obstacolelor care
impiedica expansiunea
pulmonara normala.
30.Dupa dezobstruarea cailor
respiratorii superioare, ce manevre
trebuie sa facem pentru a impiedica
caderea limbii in faringe:
a) sa fixam capul in flexie
accentuata;
b) sa realizam o hiperflexie a
capului, sa impinge mandibula
inainte si apoi s-o ridicam in sus;
c) sa efectuam oxigenoterapie;
d) sa introducem o pipa Gueddel
pana in orofaringe.
31.In cazul unor traumatisme mari
ale masivului facial, cu fracturi ale
piramidei nazale si mandibulei, cu
insuficienta respiratorie acuta, se

efectueaza:
a) intubatie orotraheala;
b) dezobstructia cailor respiratorii
superioare;
c) traheostomie;
d) oxigenoterapie.
32.Dupa asigurarea libertatii cailor
respiratorii si executarea
hiperextensiei capului, care sunt
manevrele pe care le va face
reanimatorul in respiratie gura la
gura:
a) propulsarea cu mana dreapta a
mandibulei, astfel ca gura
accidentatului sa fie deschisa;
b) sustinerea hiperextensiei capului
cu mana stanga;
c) cu mana stanga, care sustine
fruntea, penseaza nasul ca sa
impiedice fuga aerului;
d) insufla cu presiune aerul expirat
in gura accidentatului si observa
miscarea de expansiune a
toracelui;
e) se departeaza de gura si nasul
accidentatului si datorita
elasticitatii pulmonare, se
produce pasiv expiratia.
33.Care din semnele de mai jos le
avem in stopul cardiac:
a) pierderea cunostintei, care revine
dupa asezarea bolnavului in
pozitie orizontala;
b) absenta pulsului la arterele
periferice;
c) pierderea cunostintei, abolirea
reflexelor;
d) oprirea respiratiei, midriaza
pupilara progresiva.
34.Care sunt etapele tratamentului
stopului cardiac:
a) de instituire a respiratiei artificial
si masajului cardiac extern;
b) de efectuare a intubatiei si masaj
cardiac intern;
c) de restabilire a functiilor cardiorespiratorii spontane;
d) de postresuscitare.
35.Cum se realizeaza masajul

cardiac extern:
a) se apasa cu palma in spatial V
intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
b) se apasa cu podul ambelor
palme in 1/3 inferioara a
sternului;
c) se deprima coastele cu 2-3 cm;
d) sternul se deprima cu 5-8 cm.
36.Care sunt semnele unui masaj
cardiac extern eficace:
a) aparitia pulsului sincron cu
compresiunile sternale;
b) marirea midriazei;
c) recolorarea tegumentelor;
d) scaderea midriazei.
37.Masajul cardiac extern este
contraindicate in:
a) aparitia concomitenta a stopului
respirator cu cel cadiac;
b) la copii si varstnici;
c) tamponada cardiac, embolie
gazoasa;
d) fracturi costale cu volet.
38.Ce complicatii se pot produce in
timpul masajului cardiac:
a) fracturi condro-costale cu
hemopneumotorax;
b) hemoragii ale tubului digestiv;
c) embolii gazoase;
d) rupturi de ficat, splina, inima.
39.Care din elementele de mai jos
sunt caracteristice fibrilatiei cardiace:
a) disparitia contractiei normale a
cordului;
b) aparitia unor puncte localizate in
atrii si ventricule din care pornesc
impulsuri care contracta muschiul
cardiac dezordonat, anarhic,
neregulat;
c) marirea fortei de contractie a
miocardului;
d) cresterea ritmului cardiac si a
tensiunii arteriale.
40.Care sunt indicatiile defibrilarii
electrice externe a cordului:
a) stopul cardiac;
b) tulburarile de ritm;
c) fibrilatia ventriculara;
d) daca dupa 4-5 minute de masaj

cardiac extern eficient, cordul nusi reia bataile si nu avem
posibilitatea efectuarii EKG.
41.Care din semnele de mai jos ne
conduc la abandonarea resuscitarii
cardio-respiratorii:
a) cord flasc dupa 30-60 minute;
b) aparitia miozei;
c) traseu EKG plat, absenta
respiratiei spontane, absenta
pulsului si TA;
d) midriaza persistenta, cianoza
intensa, tegumente marmorate.
42.Dupa masajul cardiac eficient,ce
obiective urmarim pentru
consolidarea tratamentului:
a) restabilirea volemica;
b) combaterea acidozei prin
medicatie alcalinizanta;
c) administratia medicatiei
simpaticolitice si vasodilatatoare;
d) medicatia de restabilire a
activitatii cardiac spontane
(simpaticomimetice,
cadiodepresoare, saruri de Ca,
atropine).
43.Care din simptomele de mai jos le
intalnim in degeraturile de gradul I:
a) flictene sero-sangvinolente;
b) paloare, urmata de eritem;
c) diminuarea sau abolirea
sensibilitatii tactile;
d) cianoza la nivelul regiunii.
44.Care sunt factorii care agaveaza
ischemia la nivelul extramitatilor
degerate:
a) vasodilatatia care urmeaza unei
perioade de vasoconstrictie;
b) cresterea vascozitatii sangelui si
agregarea hematiilor si
trombocitelor;
c) scaderea tensiunii arteriale,
consecutive actiunii frigului;
d) formarea de tromboze
intravasculare.
45.In degeratura de gradul III apar:
a) eritem si edeme la nivelul
degeraturilor;
b) necroza, avand aspectul unei

gangrene umede;
c) gangrene cu aspect de
mumificare a extremitatilor
membrului respectiv;
d) flictene, dupa 2-3 zile.
46.Ce fenomene generale putem
intalni in degeraturile de gradul III si
IV:
a) agitatie, hiperreflexivitate;
b) somnolent, depresiune fizica si
psihica;
c) hipotensiune arterial;
d) scaderea tensiunii arteriale, puls
rapid, apoi bradicardic.
47.Ce fenomene gasim in faza de
reactive in cazul hipotermiei:
a) somnolenta, astenie,
hiporeactivitate;
b) areactivitate, diminuarea
reflexelor tendinoase;
c) excitatie nervoasa, tahicardie;
d) tegumente rosii, tahipnee.
48.Care dintre elementele de mai jos
se aplica in cazul tratamentului
hipotermiei:
a) incalzire rapida in baie de 40-45
grade C;
b) sedative, antialgice;
c) antitermice, vasoconstrictoare;
d) perfuzii, vasodilatatoare,
anticoagulante, corticoterapie.
intervin in producerea socului la arsi:
a) intolerant si aportul insuficient de
lichide;
b) durerea si hipovolemia masiva
datorita plasmexodiei;
c) resorbtia unor produsi
intermediari proteici si
insuficienta hepato-renala
precoce;
d) gradul si profunzimea arsurilor.
50.Gravitatea socului electric
depinde de:
a) intensitatea, tesiunea si natura
curentului electric;
b) locul de intrare si iesire a
curentului electric in corp;
c) locul unde s-a produs accidentul;
d) durata de actiune si starea

sistemului nervos si a
organismului.
51.Ce modificari hemodinamice se
produc in socul decompensate?
a) cresterea patului vascular prin
vasodilatatie periferica;
b) cresterea volumului circulant;
c) scaderea volumului circulant si
staza sangvina;
d) cresterea vascozitatii sangelui
care duce la coagulare
intravasculara diseminata.
52.In ce tip de soc avem valori
normale sau chiar crescute ale
hemoglobinei si hematocritului:
a) soc hemoragic;
b) soc traumatic;
c) soc septic;
d) soc prin arsura.
53.Ce obiective trebuie sa
urmareasca tratamentul socului
hemoragic:
a) administrarea de vasopresoare
pentru a micsora patul vascular;
b) asigurarea hemostazei;
c) compensarea pierderilor prin
transfuzii de sange si
administrare de substituenti
hipovolemici;
d) tratament sedative si hemostatic.
54.Care sunt principalele obiective in
tratamentul socului toxico-septic:
a) antibioterapie bacteriostatica;
b) antibioterapie bactericida;
c) corectarea tulburarilor
hemodinamice si deficitului de
volum circulant;
d) administrarea de
vasoconstrictoare;
e) tratarea chirurgicala a leziunilor si
indepartarea sursei de infectie.
55.Ce fenomene vom gasi intr-un
soc prin arsura:
a) pierderi de masa circulanta in
primele ore de la producerea
accidentului;
b) pierderea de sange integral si
vom avea o hemodilutie,
scaderea Ht si Hg;
c) pierderea este de plasma si vom

avea hemoconcentratie si
cresterea vascozitati sangelui;
d) irigatia deficitara si hipoxia duc la
tulburari metabolice importante si
aparitia acidozei.
56.Ce simptome specifice gasim in
socul anafilactic:
a) scaderea diurezei, hipotensiune;
b) constrictii si spasme glotice,
laringiene, bronsice de tip
asmatic;
c) prurit, senzatia accentuate de
caldura, hipersalivatie;
d) stare de prostratie, areactivitate,
midriaza.
sunt caracteristice socului cardiogen:
a) scaderea TA sb 85 mmHg,
tahicardie cu puls depresibil si
aritmic;
b) agitatie, piele uscata si
congestionata, febra;
c) reducerea perfuziei sangvine cu
scaderea debitului urinar sub 20
ml/ora;
d) tulburari ale constientei,
transpiratii reci, tegumente
umede si cianotice.
58.In ce tipuri de soc este indicate
administrarea de antibiotice:
a) socul toxico-septic, socul prin
arsuri;
b) socul cardiogen, socul anafilactic;
c) socul prin dilatatie acuta de
stomac, socul hemoragic;
d) Socul traumatic insotit de
delabrari mari.
59.In care forme de soc este
indicata profilaxia antitetanica:
a) soc operator, soc anafilactic;
b) soc traumatic, soc prin arsuri;
c) soc cardiogen, soc prin
deshidratare ( termic );
d) in orice traumatism generator de
soc.
60.Care sunt conditiile de incetare a
terapiei antisoc:
a) cresterea TA, regularizarea
pulsului, normalizarea culorii
tegumentelor si mucoaselor care

devin calde;
b) reluarea diurezei, disparitia
midriazei, iesirea pacientului din
starea de stupoare
c) dirureza creste peste 40 ml/ora,
bolnavul este constient,
cooperant;
d) echilibrul acido-bazic si celelalte
valori de laborator revin la
normal.
NURSING
61.Manifestrile de dependent prezentate
de pacientul cu hemoragie intern sunt:
a) stare de lipotimie;
b) tahicardie, tegumente reci, palide,
hipotensiune arterial;
c) hipertensiune arterial,
bradicardie.
62.Imobilizarea provizorie a fracturilor are
drept scop:
a) prevenirea complicaiilor - paralizii,
hemoragii;
b) nlturarea anxietii pacientului;
c) reducerea durerii.
63.Pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor membrului superior putem utiliza:
a) atele Kramer sau din lemn;
b) basma;
c) ambele procedee.
64.Tratamentul de urgent n cazul unei
fracturi de coast vizeaz:
a) imobilizarea ct mai solid a
fracturii;
b) transportul accidentatului n poziie
eznd care s-i favorizeze respiraia;
c) calmarea durerii.
65.Transportul unui accidentat cu fractur
de coloan vertebral se face:
a) pe targa rigid n decubit dorsal;
b) n decubit ventral pe o targa
obinuit;
c) semieznd cu spatele sprijinit.
66.Manifestarile de dependenta ce
caracterizeaz stopul cardiorespirator sunt
a) midriaz, oprirea respiraiei i
circulaiei;
b) relaxare sfincterian, paliditate,
cianoz, pierderea contientei;
c) hipotensiune arterial, tahicardie.
67.Respiraia artificial se poate realiza la

locul accidentului astfel:
a) prin metode interne - gur la gur,
gur la nas;
b) cu burduful Ambu, Ruben;
c) cu aparatul Potain.
68.Pentru masajul cardiac extern pacientul
este aezat:
a) n decubit lateral stng;
b) n decubit dorsal pe un plan dur;
c) n poziie Trendelenburg.
69.Compresiunea sternului cu podul palmei
pentru masajul cardiac extern se face:
a) n 1/3 medie a sternului;
b) n 1/3 superioar a sternului;
c) n 1/3 inferioar a sternului.
70.Controlul eficienei manevrelor de
resuscitare cardiorespiratorie se face la
dou minute de la nceperea reanimrii prin:
a) cercetarea pulsului la artera
carotid;
b) cercetarea pulsului la artera
pedioas;
c) observarea micrilor cutiei
toracice.
71.Semnele sigure de moarte sunt:
a) absena activitii electrice a inimii
timp de 15 min;
b) absena activitii electrice a inimii timp
de 60 min;
c) midriaz, opacitatea corneei;
mioz;
d) cianoz cu lividiti.
72.Arsura electric prezint urmtoarele
caracteristici:
a) este rotund sau ovalar, puin
dureroas;
b) apare la locul de intrare a
curentului electric;
c) ambele.
73.Pentru acordarea corect a primului
ajutor n electrocutare se are n vedere:
a) s fie acordat n primele 5 min de
la producere;
b) sursele de curent nu se ating cu
mna neprotejat;
c) sursa de curent se ndeprteaz
cu orice obiect n timp util.
74.ntr-o ncpere nchis, nclzit cu gaz
metan, sunt gsite n stare de incontien
dou persoane. Care este prima msur
luat?
a) examinarea victimelor;
b) deschiderea ferestrelor;
c) nchiderea surselor de nclzire.

75.Dl I. C. este victima unuia accident la
locul de munc: explozia unei instalaii.
Asistenta sosit cu salvarea constat
prezena arsurilor la fa, mini, antebrae.
Hainele sunt arse pe toracele anterior.
Execut imediat:
a) dezbrcarea hainelor arse;
b) acoperirea suprafeelor arse ale
minilor cu comprese sterile ;
c) transportul pacientului la spital.
76.Parametrii de apreciere a gravitii unei
arsuri sunt:
a) suprafaa ars, cauza arsurii;
b) gradul de alterare a funciilor
vitale;
c) suprafaa ars i profunzimea
arsurii.
77.Toaleta chirurgical primar a arsurii are
drept scop:
a) ndeprtarea zonelor arse i a
corpilor strini;
b) aplicare soluiilor antibiotice;
c) prevenirea infeciilor.
78.Salonul n care e supravegheat i ngrijit
pacientul cu arsuri necesit urmtoarele
condiii:
a) temperatur 23-24 C;
b) temperatur 23-24 C, lenjerie
steril de pat;
c) umiditatea aerului 75%.
79.Pentru profilaxia degeraturilor e necesar:
a) meninerea cldurii corpului;
b) meninerea micrii;
c) ambele.
80.Pentru epurarea toxicului ingerat
voluntar sau accidental se procedeaz
astfel:
a) se provoac vrstura;
b) se administreaz antidoturi
specifice;
c) se efectueaz spltur gastric
n primele ore;
d) se administreaz antidoturi
generale.
81.n intoxicaiile cu substane
necunoscute se utilizeaz pentru
neutralizarea toxicului urmtoarele
antidoturi:
a) alcool etilic;
b) crbune animal;
c) ap albuminoas.
82.Pacientul cu hemoragie acut se
transport n poziie:
a) eznd, cu spatele sprijinit;

b) decubit lateral;
c) Trendelenburg.
83.n
insuficiena
respiratorie
acut
oxigenoterapia se aplic n toate formele
respectnd urmtoarele principii:
a) dezobstruarea cilor respiratorii;
b) introducerea sondei nazale pe o
lungime de 2-3 cm;
c) umidificarea oxigenului;
d) introducerea sondei nazale pe o
lungime egal cu distana dintre tragus
i fosa nazal;
e) stabilirea debitului pe minut.
84.Permeabilizarea cilor respiratorii n
obstruciile subglotice se realizeaz:
a) prin poziie de drenaj postural;
b) aspirarea secreiilor cu seringa
Guyon;
c) aezarea pacientului n decubit
dorsal cu capul n hiperextensie.
85.Obiectivele interveniilor de urgen n
criza de astm bronic constau n:
a) asigurarea i meninerea n poziie
eznd a pacientului
b) oxigenoterapiaterapia
c) asigurarea poziiei decubit dorsal.
86.Conduita de urgen n criza de astm
bronic const n:
a) sngerare 300 ml
b) oxigenoterapiaterapia
c) administrarea medicamentelor
bronhodilatatoare i antialergice.
87.Manifestrile de dependen n
insuficiena respiratorie acut a copilului
sunt:
a) dispnee ,cianoz;
b) acces paroxistic astmatiform;
c) diaree post prandial.
88.Conduita de urgen n colapsul vascular
al copilului const n:
a) comprese calde pe abdomen;
b) permeabilizarea cilor respiratorii;
c) oxigenoterapie;
d) abordarea uneia sau mai multor vene
periferice i instituirea unei perfuzii.
89.Accesul eclamptic n faza de convulsii
tonice se caracterizeaz prin:
a) convulsii cu durata de 30";
b) contractura generalizat - inclusiv a
muchilor respiratori;
c) trismus;
d) hipotensiune;
e) relaxare muscular.
90.n fracturile de coloan cervical se

aplic urmtoarele msuri de urgen:
a) fixare suplimentar pe targa a capului
fa de trunchi;
b) confecionarea unui guler rigid aezat
n jurul coloanei cervicale;
c) asigurarea poziiei semieznd.
91.n intoxicaiile cu substane
organofosforate asistenta medical
pregtete ca antidot specific:
a) crbune animal;
b) atropin;
c) ap bicarbonat 10%.
92.Problemele pacientului cu intoxicaie cu
ciuperci sunt:
a) risc de deshidratare;
b) disconfort abdominal;
c) alterarea contientei.
93.n cazul unui accident colectiv de munc
pentru a evalua ordinea de acordare a
primului ajutor, asistenta medical
folosete urmtoarele aciuni:
a) privete victimele;
b) privete i ascult victimele;
c) privete, ascult, atinge (simte)
victimele.
94.n cazul unui accident colectiv sunt primii
crora li se va acorda primul ajutor:
a) cei care ip, strig dup ajutor;
b) cei ineri;
c) nu au importan aceste elemente.
95.Pentru a interveni n mod eficient n
cazul unei persoane ce pare lipsit de
via" e necesar:
a) s te asiguri c locul e sigur;
b) s nu te supui unui pericol vital, s te
protejezi;
c) s-i riti propria via pentru a salva
pacientul.
96.Pentru a verifica dac o persoan
incontient respir poi aciona astfel:
a) priveti dac toracele se ridic;
b) asculi dac se aude respiraia i
simi respiraia pe obrazul tu;
c) ambele.
97.Semnele specifice prezenei unui corp
strin n cile respiratorii superioare
sunt:
a) pacientul nu poate vorbi, tui, respira;
b) pacientul e cuprins de panic;
c) pacientul duce mna la gt.
98.Primul ajutor n cazul corpilor strini
supraglotici const n:
a) prinderea victimei din spate cu
pumnul n regiunea epigastric i

apsarea regiunii (manevra Heimlich);
b) aezarea victimei
n decubit lateral
stng;
c) aplicarea unei
lovituri interscapular.
99.Ajutorul psihologic in cazul unui accident
const n:
a) minimalizarea situaiei existente a
pacientului;
b) explicarea manevrelor
de prim ajutor aplicate;
c) exagerarea situaiei
existente a pacientului.
100.Dac o persoan accidentat este
incontient trebuie mai intai:
a) s eliberm cile respiratorii;
b) s o punem in poziia de siguran;
c) s-i controlm respiraia.
101.In cazul in care o persoan este gsit
czut intr-un garaj inchis, cu un motor de
main funcionand, salvatorul trebuie:
a) s opreasc motorul;
b) s controleze respiraia;
c) s scoat persoana afar din garaj.
102.Misiunea asistentei medicale la locul
unui accident este:
a) executarea unui baraj de securitate;
b) evaluarea rapid a situaiei;
c) stabilirea prioritilor de prim ajutor;
d) transportul accidentailor cu orice mijloc
de locomoie.
103.Care este atitudinea corect la locul
accidentului in cazul unui traumatism
abdominal inchis:
a) administrare de calmante;
b) transport de urgen la spital;
c) hemostaz local.
104.In cazul unui pacient politraumatizat
prioritatea in acordarea primului ajutor
const in:
a) oprirea hemoragiei externe;
b) permeabilizarea cilor respiratorii
superioare;
c) imobilizarea fracturilor osoase.
105.Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20%
din suprafaa corpului poate evolua astfel:
a) cu stare de oc hipovolemic;
b) fr complicaii;
c) cu stare de oc toxicoseptic.
106.Primul ajutor in caz de arsur const in:
a) administrarea de antialgice;
b) administrarea de antialergice;
c) administrarea de antiinflamatoare
steroide.
107.Degeraturile de gradul I se
caracterizeaz prin.
a) eritem;
b) flictene;
c) gangrena.
108.Care sunt factorii care favorizeaz
degeraturile:
a) frigul umed;
b) frigul uscat;
c) imobilitatea prelungit;
d) inclmintea lejer.
109.Pentru acordarea primului ajutor in
cazul electrocutrii:
a) se efectueaz resuscitarea
cardiorespiratorie ca prim msur;
b) se indeprteaz sursa de curent i apoi
se face resuscitarea cardiorespiratorie;
c) se transport victima la spital.
110.Care din urmtoarele manevre se
practic in cazul mucturilor de arpe
veninos:
a) incizia i excizia esutului cutanat in zona
lezat;
b) aplicarea garoului deasupra leziunii;
c) aspiraie local i administrare de ser
antiveninos.
111.Primul ajutor in cazul unui pacient cu
intoxicaie acut const in:
a) efectuarea unei splaturi gastrice i
provocarea vomei;
b) efectuarea unui tubaj duodenal cu
administrare de antidot;
c) efectuarea manevrelor de respiraie
artificial i administrare de antidot.
112.In cazul intoxicaiilor voluntare pentru a
efectua spltura gastric este strict
necesar:
a) acordul pacientului;
b) s catigi increderea pacientului;
c) s cunoti natura substanei ingerate.
113.In accidentele maxilofaciale, hemostaza
provizorie pentru artera temporal
superficial,se face prin compresiune
direct pe:
a) regiunea preauricular;
b) marginea inferioar a mandibulei;
c) trunchiul carotidian de aceeai parte.
114.In acordarea primului ajutor unui
accidentat cu fractur de coloan vertebral
se evit
flectarea capului pe torace i a toracelui pe
abdomen pentru c se poate produce:
a) oc hemoragie;
b) accentuarea durerilor;
c) contuzia sau secionarea mduvei
spinrii.
115.Un accidentat cu stop cardiorespirator
prezint:
a) respiraie superficial, puls filiform,
hipotensiune arterial contient pierdut;
b) respiraie profund, puls tahicardie, stare
de incontien;
c) respiraie oprit, puls absent, stare de
incontien, paloare midriaz, relaxare
sfincterian.
116.In resuscitarea respiratorie prima
manevr este:
a) administrarea oxigenului;
b) asigurarea permeabilitii cilor
respiratorii;
c) insuflaia aerului gur la gur.
117.Care este timpul limit de aciune in
reanimarea cardio-respiratorie?
a) 3- 4 minute;
b) 8-10 minute;
c) 20 minute.
118.Pentru respiraia gur la gur sau gur
la nas, accidentatul se va afla in urmtoarea
poziie:
a) decubit lateral drept;
b) in orice poziie;
c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in
hiperextensie.
119.Care din urmtoarele semne nu
caracterizeaz moartea biologic,
accidentatul putand fi inc resuscitat:
a) midriaz fix;
b) hipotonie muscular i pete cianotice;
c) prezena activitii cardiace pe EKG.
120.Eficiena msurilor de resuscitare
cardiorespiratorie se apreciaz prin:
a) apariia pulsului la nivelul arterelor mari i
sincron cu compresiunile sternale;
b) dispariia midriazei;
c) recolorarea tegumentelor.
121.In edemul pulmonar acut pacientul se
aeaz in:
a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat
restul corpului;
b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul
corpului;
c) poziie ezand, cu picioarele atarnand la
marginea patului.
122.Pentru interveniile de urgen in
edemul pulmonar acut asistenta medical
pregtete:
a) instrumente pentru sangerare i

oxigenoterapie;
b) medicaie tonic cardiac;
c) trusa pentru traheostomie.
123.In starea de oc indiferent de cauza sa
se produce:
a) perturbarea circulaiei i a proceselor
metabolice la nivelul esuturilor;
b) tulburri renale;
c) tulburri respiratorii.
124.Starea de colaps vascular se
recunoate dup urmtoarele manifestri de
dependen:
a) pacient inert, somnolent, cu tegumente
palide i reci, hipotensiune, puls filiform;
b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;
c) pacient somnolent, transpirat.
125.Criza de angin pectoral dureaz in
general sub:
a) 5 min.;
b) 15 min.;
c) 30 min.
126.Durerea coronarian ce survine la efort,
emoii, frig, are o durat intre 3-15 min. i
care cedeaz la nitroglicerin este
caracteristic in:
a) angina pectoral;
b) infarct miocardic acut;
c) stenoz mitral.
127.Unul din semnele pneumotoraxului
este:
a) sput cu sange;
b) durere toracic surd;
c) absena micrilor toracice in timpul
respiraiei.
128.Pacientul incontient, comatos, poate fi
transportat in poziie:
a) decubit dorsal tar pern;
b) decubit lateral sau semi-ventral;

c) Trendelenburg.
129.In care poziie trebuie transportat un
comatos cerebral:
a) poziia decubit dorsal;
b) poziia decubit ventral;
c) poziia semiezand;
d) poziia decubit lateral (de siguran).
130.Care sunt simptomele caracteristice
care preced coma de cauz meningean:
a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
b) hemiplegie, afazie;
c) agitaie psiho-motorie, sete de aer.
131.Existena hemiplegiei in cadrul comelor
semnific:
a) o leziune meningean;
b) o leziune cerebral;
c) o leziune medular.
132.Semnul caracteristic al sindromului
meningean din cadrul comei este:
a) redoarea de ceaf;
b) hemiplegia;
c) hipertensiunea arterial.
133.Conduita de urgen in cazul corpilor
strini vii auriculari este:
a) instilaii cu ulei sau glicerina i spltur
cu seringa Guyon;
b) extracia corpului cu pensa;
c) spltur cu seringa Guyon - ap
distilat.
134.Conduita de urgen in cazul corpilor
strini esofagieni este:
a) provocarea de vrsturi pentru
eliminarea corpului strin;
b) suprimarea alimentaiei pe cale oral;
c) extragerea sau impingerea corpului strin
prin procedee oarbe.
BAREM DE CORECTARECONDUITA IN URGENTE MEDICO CHIRURGICALE

NR.
INTREBARE
1.
RASPUNS
CORECT
A
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
F
A
A
F
A
A
F
A
F
NR.
INTREBARE
A
1.
RASPUNS
CORECT
2.
3.
4.
5.
B
1.
C
E
A
D
2.
3.
4.
5.
A
B
D
E
MEDICINA INTERNA
1.
c
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
c
b
b
c
b
b
b
b
b
c
BIBLIOGRAFIE
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
TESTUL II- ASOCIERI
BIBLIOGRAFIE
PAGINA
141
141
141
141
141
141
141
141
141
141
PAGINA

idem
idem
idem
idem
137
Urgente medico-chirurgicale Sinteze, Lucretia

Titirca, Editura Medicala, 1999
idem
idem
idem
idem
TESTUL III - GRILA
32
Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea,

Editura Romprint, Brasov, 2003
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
137
137
137
137
42,43
37
25
79,81
54
42
42
44
44
42
42
42
41
41
41
12.
a
13.
b
14.
a
15.
c
16.
c
17.
a
18.
b
19.
b
20.
b,c
21.
b
22.
a
23.
a,c
24.
c
25.
b
CHIRURGIE
26
b,d
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
a,c
d
a
b,d
c
a,c,d,e
b,c,d
a,c,d
b,d
a,c,d
c,d
a,c,d
a,b
c,d
a,c,d
a,b,d
b,c
b,d
b
b,d
c,d
a,d
b,c
a,d
a,c,d
b,d
b,c
b,c,e
a,c,d
b,c
a,c,d
a,d
b,d
a,c,d
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu,
Editura Medicala, 2007
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
41
41
41
38
38
37
39
36
36
34
34
34
34
34
460
460
461
461
461
461
463
465
465
466
466
467
467
467
467
351
351
351
351
348
351
352
352
415
415
415
416
416
418
418
419
419
421
421
422
NURSING
61
a,b
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
a,c
c
b,c
a,b
c
a,b
b
c
a,c
b,c,e
c
a,b
b
b,c
c
c
b
c
a,c
b,c
c
a,c,d,e
a,b
a,b
b,c
a,b
b,c,d
a,b,c
a,b
b
a,b,c
c
b
a,b
c
a,b,c
a,c
b
c
101
102
103
104
105
106
107
c
a,b,c
b
b
b
a
a

idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
Bucuresti, 2002
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
132
132
132
132
133
133
133
133
133
134
134
134
134
134
135
135
135
136
136
136
136
136
137
137
137
137
138
138
138
138
139
139
139
139
139
139
139
140
140
209
209
209
209
210
210
210
210
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
c
b,c
a,b,c
a
c
a
c
c
b
a
c
c
a,b,c
c
a,b
a,c
a
b
a
c
b
b,d
a
b
a
a
b
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
210
211
211
211
211
211
212
213
213
213
213
213
214
214
214
214
214
214
214
214
215
215
215
215
215
216
216
1. CONDUITA DE URGEN N HEMOPTIZIE

BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corect, logic si se utilizeaz terminologia medical 5
puncte.
2. Enumer interveniile autonome i delegate ale asistentei medicale:
Repaus absolut, se asigur poziia semisaznd 2 puncte (pag. 29);
Camer bine aerisit 1 punct(pag. 29);
Repaus vocal absolut, comunicare prin semne 1 punct(pag. 29);
Hidratare prin administrare de lichide reci 0,5 puncte(pag. 29);

nghiituri mici, repetate 0,5 puncte(pag. 29);
Respiraie pe nas, lent, profund 1 punct(pag. 29);
Pentru obinerea vasoconstriciei, se aplic pung cu ghea pe regiunea sternal
(sau alt loc presupus sangernd) 1 punct(pag. 29);
Se masoar funciile vitale (TA, P, T, R) cu un minim de traumatizare a pacientului
2 puncte(pag. 29);
Combaterea tusei, fr indicaia medicului (antitusive, diverse forme de prezentare
tablete, picturi) 2 puncte(pag. 29);
Medicaie hemostatic ( exemple, cale de administrare) i soluii hipertone (exemple,
cale de administrare) 2 puncte(pag. 29);
Igiena pacientului i transportul la spital sub stricta supraveghere 2 puncte(pag.
29).
Bibliografie: L. Titirc Urgene medico-chirurgicale, sinteze pentru cadre medii, Editura

Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.
2.PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA PARACENTEZ

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corect, logic si se utilizeaz terminologia medical 5
puncte.
2. Pregtirea psihic:
Informarea pacientului cu privire la scopul punciei i la poziia n care va sta n
timpul punciei, solicitarea consimmntului scris 1 punct (pag. 54)
Asigurarea securitii i intimitii 1 punct (pag. 54)
3. Pregtirea fizic:
Se invit s urineze (dac este cazul, se va face sondaj vezical) 1 punct (pag. 54)
Se dezbrac regiunea abdominal 0,5 puncte (pag. 54)
Se cntarete pacientul 0,5 puncte
Se aeaz pacientul n poziie de decubit dorsal n pat, peste cearceaful mpturit n

lung, cu flancul stng la marginea patului i trunchiul uor ridicat 3 puncte (pag. 54)
Masurarea circumferinei abdominale 1 punct (pag. 54)
4. ngrijirea pacientului dup puncie:
Se aeaz comod n pat, astfel ca locul punciei s fie ct mai sus pentru a evita
presiunea asupra orificiului i scurgerea lichidului n continuare 1 punct (pag. 54)
Se aplic pansament steril 1 punct
Se asigur o temperatur optim n ncpere i linite 1 punct (pag. 54)
Dup 6 ore se ndeprteaz cearceaful strns n jurul abdomenului 1 punct (pag.
54)
Se msoar circumferina abdominal (sau se cantareste )i se noteaz 1 punct
(pag. 54)
Se suplinete pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale 1 punct (pag. 54)
Se monitorizeaz pulsul, tensiunea arterial, se noteaz valorile nregistrate n
primele 24 de ore 1 punct (pag. 54)
Se schimb pansamentul, in condiii de asepsie perfect 1 punct (pag. 54)
Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali, Editura

3. PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala 5
puncte.
2. Pregtire psihic :
Anunarea pacientului i calmarea acestuia pentru a reduce anxietatea, solicitarea
consimmntului scris 0,5 puncte (pag. 233)
Explicarea necesitii executrii i efectelor dezagreabile ale investigaiei 1 punct
(pag.233)
3. Pregtirea fizic:
Anunarea pacientului s nu mnnce i s nu fumeze n dimineaa zilei de
examinare i n seara precedent investigaiei 1 punct (pag.233)
Evacuarea stomacului prin spltur gastric cu ap cldu, n seara zilei
precedente, dac evacuarea e deficitar 2 puncte (pag.233-234)
Administrarea medicaiei recomandate pentru sedarea pacientului sau pentru
prevenirea unor incidente - accidente 1punct (pag.233)
4. ngrijirea pacientului dup tehnic:
Supraveghere nc o jumtate de or n camera unde a fost examinat 1 punct

(pag.234)
Transportul pacientului la salon 1 punct (pag.234)
Supraveghere atent timp de 2 ore dup terminarea examinrii (s nu mannce, s
nu bea) 2 puncte (pag.234)
Avertizarea pacientului cruia i s-a prelevat biopsie s nu consume alimente fierbini
1 punct (pag. 234)
Introducerea sondei gastrice i eliminarea aerului i mucozitilor, la indicaia
medicului, dac pacientul nu reuete s elimine mucusul i aerul din stomac i
acuz dureri 3 puncte (pag.234)
Inhalaii cu mentol, pentru evitarea senzaiilor neplcute din gt 1 punct (pag. 234).

4. PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)
puncte.
2. Pregtire psihic :
Informarea pacientului, convingndu-l asupra necesitii examenului, asupra riscului
pe care i-l asum refuzndu-l i asupra faptului c, dei neplcut, examenul nu e
dureros n sine, iar incidentele sau accidentele survin foarte rar, solicitarea
consimmntului scris - 1 punct (pag. 227-228)
Creearea unui climat de siguran pentru a asigura cooperarea lui n toate
momentele examinrii, punndu-l n legtur cu ali pacieni crora li s-a efectuat
aceast examinare 1 punct (pag.228)
3. Pregtirea fizic:
Anunarea pacientului s nu mnnce n dimineaa zilei de examinare 1 punct
(pag.228)
Testare la xilin 2%, n ziua premergtoare examinrii, pentru a depista o alergie la
acest anestezic 1 punct (pag 228)
La indicaia medicului, pacientul va fi sedat att n seara premergtoare explorrii,
ct i n dimineaa zilei respective 1 puncte (pag.228)
Pentru anestezie, se aeaz pacientul pe un scaun, n mna dreapt va ine o tvia
renal sau o scuiptoare, iar cu mna stng, dup ce i deschide larg gura, i
scoate limba, i-o imobilizeaz cu dou degete deasupra i policele dedesupt - 2
puncte (pag.228)
ntr-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu xilin 2%, i anesteziaz limba,
orofaringele i hipofaringele, urmnd s anestezieze arborele traheobronic,
instilnd, pictur cu pictur, anestezicul uor nclzit, cu ajutorul unei seringi
laringiene 2 puncte (pag.228)
Conducerea pacientului la sala de bronhoscopie 1 punct (pag.228)
4. ngrijirea pacientului dup bronhoscopie:
Transportul pacientului la salon 1 punct (pag.229)
Pacientul nu va mnca o or 1 punct (pag.229)
Supravegherea parametrilor vitali (puls, TA, etc) 1 punct (pag.229)
Anunarea medicului dac survin modificri ale parametrilor vitali 1 punct (pag.229)
Asistenta va avea pregtit medicaie hemostatic, pe care o va administra n cazul
unei hemoptizii, chiar nainte de a anuna medicul (adrenostazin, E.A.C., venostat) 1 punct (pag.229)
5.PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUP TORACOCENTEZBAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Are scris lizibil, exprimare corect, logic, utilizeaz terminologia medical 5 puncte.
2. Pregrirea psihic:
Informarea pacientului cu privire la scopul punciei i la poziia n care va sta n
timpul punciei, solicitarea consimmntului scris 2 puncte (pag. 50)
ncurajarea pacientului, asigurarea confortului 1 punct (pag. 42)
3. Pregtire fizic:
Administrare de atropin (1 fiol) cu 30 de minute naintea punciei, pentru a preveni
accidentele 1 punct (pag. 50)
Precizarea rolului atropinei (scade excitabilitatea general i a nervului
pneumogastric) 1 punct (pag. 50)
4. Precizarea poziiei pacientului:
eznd la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un
scunel, cu mna de partea bolnav ridicat peste cap pna la urechea opus sau
cu trunchiul uor aplecat n fa, cu antebraele flectate pe brae, cu minile la ceaf,
coatele nainte 3 puncte (pag.50)
Pacienii cu stare buna se aeaz clare pe un scaun cu sptar, antebraele fiind
sprijinite pe sptarul scaunului - 2 puncte (pag. 50)
Pacienii n stare grav se aeaz n decubit lateral, pe partea sntoasa, la
marginea patului 2 puncte (pag. 52)
5. ngrijirea pacientului dup puncie:
Repaus la pat pe o perioad prescris de medic 1 punct (pag. 52)
Supraveghere (puls, tensiune arterial, respiraie, culoarea tegumentelor, periodic)
1 punct (pag. 52)
Informarea imediat a medicului n cazul apariiei cianozei, dispneei, tahicardiei,
secreiilor bronice 1 punct (pag. 52)

6. NGRIJIRILE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE N LUZIA IMEDIAT (definiie,

semne, intervenii)
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Scrisul este lizibil , exprimarea corect , logic si se utilizeaz termeni medicali 5
puncte
2. Definete luzia imediat - 1 punct
luzia imediat = luza n primele 2 ore dup natere cnd se consolideaz
hemostaza
3. Urmrete semnele specifice luzei n luzia imediat 5 puncte
(enumerarea a 5 semne din 7):
oboseal;
tendin la somn;
puls rar, bradicardic;
uneori frison;
uter dur , contractat;
glob de siguran la nivelul ombilicului;
sngerare moderat.
4. Precizeaz interveniile asistentei medicale :
masaj uterin , transabdominal 1 punct , pentru favorizarea retraciei uterine
1punct i formarea globului de siguran 1 punct
supravegheaz faciesul i comportamentul luzei 1 punct
antreneaz luza n discuii pentru a nu adormi 1 punct
administreaz ceai , limonad 1 punct
controleaz funciile vitale 1 punct
depisteaz semnele ocului hipovolemic 1 punct
transport luza la salon 1 punct
Total: 20 puncte
BIBLIOGRAFIE: L. Titirc - ngrijiri speciale acordate paicenilor de ctre asistenii medicali,
Manual pentru colegiile i colile postliceale sanitare, Editura Viaa Medical Romneasc2008
7. AEZAI N ORDINE PRIMELE NGRIJIRI ACORDATE NOU-NSCUTULUI N SALA

DE NATERE
1. Scrisul este lizibil , exprimare corect , logic i se utilizeaz termeni medicali -5 puncte
2. Dezobstruarea cilor respiratorii, prin aspirarea secreiilor din nas i gur cu o sond
Nelaton de dimensiune mic - 1 punct
3. Aprecierea strii ftului la natere 1 punct - (pentru identificarea a 4 din cei 5 parametrii
ai scorului Apgar - 2 puncte) :
respiraia;
ritmul cardiac;
tonicitatea muscular;
reflexul de iritaie;
coloraia tegumentelor.
4. Pensarea i secionarea cordonului ombilical-se aplic 2 pense hemostatice una la 1015 cm de la inseria abdominal a ombilicului, iar a doua nspre vulva parturientei 0,5
puncte i se secioneaz ntre cele 2 pense- 0,5 puncte
5. Ligaturarea cordonului ombilical cu clamp ombilical- 1 punct
6. Pansarea cordonului ombilical cu comprese sterile de tifon- 0,5 puncte , stropite cu
alcool de 70 grade- 0,5 puncte
7. Stabilirea identitii nou-nscutului prin fixarea unei brri sau colier- 1 punct
8. Examinarea sumar a nou-nscutului - se stabilete sexul - 0,5 puncte i se cerceteaz
integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformaii vizibile-0,5 puncte
9. Prevenirea oftalmiei gonococice- se face instilnd n fundul de sac conjunctival picturi
de soluie proaspt de nitrat de Ag 1%-1 punct
10. Determinarea datelor antropometrice- se msoar nou-nscutul -0,5 puncte i se
cntrete- 0,5 puncte
11. Ingrijirea tegumentelor- se usuc tegumentele prin tamponare cu un scutec steril,
nclzit; - 0,5 puncte , se ndeprteaz surplusul de vernix caseosa-0,5 puncte
12. Infarea cu scutece sterile 1 punct
13. Transportul de la sala de nateri n salonul de nou-nscui - se face cu blndee n
condiii de protecie termic. - 1 punct
14. Pentru aezarea n ordine a primelor ngrijiri acordate nou-nscutului se acorda :- 1
punct
Total: 20 puncte
Bibliografie: Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor Manual pentru licee sanitareCoordonator Georgeta Aurelia Balt- Editura Didactic i Pedagocic Bucureti Ediia
1988.
8. NGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII

1. Scrisul este lizibil , exprimare corect , logic si se utilizeaz termeni medicali - 5 puncte
2. Asigurarea unei perfecte liniti ambientale - prin ndeprtarea persoanelor strine
linitirea aparintorilor 1 punct
3. mpiedicarea autotraumatizrii poziie culcat departe de surse de foc, de obiecte tari
sau tioase, va fi supravegheat s nu cad din pat , introducerea unui rulou ntre arcadele
dentare la copilul cu dini - 2 puncte
4. Desfacerea gulerului i nlturarea mbrcminii n exces - 1 punct
5. Meninerea permeabilitii cilor respiratorii , copilul fiind aezat n poziie de securitate :
decubit lateral, semipronaie , evitnd cderea limbii n hipofaringe - 1 punct
6. Aspirarea secreiilor ( 0,5 puncte) prin intermediul unei sonde din material plastic
introdus n orofaringe( 0,5 puncte) -1 punct
7. Administrarea medicaiei anticonvulsivante: diazepam IV lent , diluat n ap distilat sau
IM -1 punct
8. n lipsa diazepamului se administreaz IM fenobarbital 1 punct
9. Nu se asociaz diazepam cu fenobarbital 1 punct
10. n caz de febr msuri hipotermizante- supozitoare antitermice ( paracetamol,
aminofenazon, aspirin) un exemplu 1 punct
11. Nu se recomand mpachetri reci, stropiri cu ap rece, producerea de excitaii asupra
copilului - 1 punct
12. Transportul la spital este obligatoriu pentru precizarea diagnosticului i tratamentul
etiologic - 1 punct
13. Dup terminarea accesului convulsivant asistenta se va ngriji de toaleta parial i va
asigura lenjerie curat-1 punct
14. n tot timpul transportului asistenta medical va supraveghea respiraia , coloraia
tegumentelor, starea de contien, semne neurologice asociate, T.A , puls - 2 puncte
( enumerarea a 4 semne din 6)
Total: 20 puncte
Bibliografie: Urgene Medico- Chirurgicale Sinteze pentru asistenii medicali Lucreia

Titirc Editura Medical Bucureti , 2012
9.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.G

BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali 5 puncte
2. Pregatirea pacientului pentru E.K.G de repaus consta in:
pregatirea psihica pentru a inlatura factorii emotionali (1p);
transportul pacientului in sala de E.K.G. se face de preferinta cu caruciorul cu 1015 minute inaintea examinarii .Pozitia in timpul examinarii va fi decubit dorsal (1 p);
asigurarea temperaturii camerei in jur de 200 C pentru ca frigul poate produce
contractii musculare ,iar temperatura excesiva transpiratii care pot modifica
conductibilitatea pielii falsificand inregistrarea (1p);
in zonele unde urmeaza sa fie montati electrozii , se aplica gel sau solutie salina
pentru asigurarea conductibilitatii electricitatii (1p);
montarea electrozilor se face pe partile moi, de preferinta in regiunile fara pilozitati
(1p);
3. Electrozii de la nivelul membrelor se aplica astfel:
rosu la mana dreapta (0,5 p);
galben la mana stanga (0,5p);
negru la piciorul drept (0,5 p);
verde la piciorul stang (0,5 p);
4. Electrozii de la nivelul peretului toracic se aplica astfel:
v1 (rosu) pe marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
v2 (galben) pe marginea stanga a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
v3 (verde) la mijlocul liniei care uneste v2 cu v4 (1 p);
v4 (maro) in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara (1 p) ;
v5 (negru) pe orizontala care porneste de la v4 pana la intersectia cu linia axilara
anterioara (1 p);
v6 (mov) la intersectia orizontalei dusa din v4 si linia axilara medie stanga (1p).
5. Asistenta medicala va nota: numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea,
greutatea,ora si data efectuarii precum si medicatia cardiaca daca este cazul. (2p).
Bibliografie Manual de ingrijiri pe aparate vol 1 Crin Marcean
Pag 138-139
10. PRECIZATI ACCIDENTELE/INCIDENTELE IN CAZUL TRANSFUZIEI DE SANGE SI

MASURILE CE SE POT LUA
BAREM DE CORECTARE
Accidente si incidente
2. Incompatibilitatea de grup in sistemul OAB manifestata sub forma socului hemolitic (1
p) ;
3. Se intrerupe transfuzia la aparitia semnelor precoce (frison, tahicardie,dispnee,
cianoza,stare generala alterata,dureri lombare,retrosternale) (1p+1p 4 exemple din sapte )
(2p)
4. Transfuzarea unui sange alterat (1 p);
5. Infectat cu germeni virulenti care provoaca frisoane puternice la 1-2 ore dupa transfuzie
se incalzeste pacientul cu paturi, buiote si se administreaza bauturi calde,se incepe
antibioterapie masiva,dupa antibiograma sangelui infectat (2 p din care 1 p pt interventii);
6. Infectat cu virusul hepatitei epidemice , cu plasmodiul malariei,spirochete sau brucele manifestarile apar dupa trecerea perioadei respective de incubatie (1p+2 exemple din patru)
(1 p);
7. Prezenta substantelor piretogene provoaca frison,cefalee,febra (1 p);
8. Embolie pulmonara cu cheaguri manifestata prin agitatie,cianoza,dureri toracice,tuse
chinuitoare,hemoptizie,febra cu aer , manifestata prin alterarea brusca a starii generale
,ciaroza,dispnee,tensiunea arteriala scazuta,puls filiform,se iau masuri antisoc de catre
medicul anastezist- reanimator (3 p);
9. Hemoliza intravasculara cu blocaj renal,soc poate fi provocata de transfuzia sangelui
neincalzit ;posttransfuzional,acidoza metabolica,stop cardiac prin hipotermie (2 p);
10. Incidente (2p)(cel putin 3 din 5)
infundarea aparatului cu cheag- se schimba aparatul;
sangele poate contine cheaguri sau pelicule de fibrina ce se depun pe filtru-se
schimba flaconul si perfuzorul ;
iesirea acului din vena;
perforarea venei;
coagularea sangelui venos refulat in ac- se schimba acul.
Bibliografie Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 183
11. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A IMA

BAREM CORECTARE
2. Interventiile asistentei medicale: - 3 puncte
pozitionarea bolnavului in decubit dorsal 1 punct
interzicerea oricarei miscari 1 punct
psihoterapie 1 punct
3. Sedarea durerii: 4 puncte
morfina s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic 1 punct
mialgin s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic 1 punct
fortral i.v. sau i.m. 1 punct
daca durerea este de mai mica intensitate se incearca linistirea cu algocalmin,
fenobarbital, codeina 1 punct
4. Urmarirea TA ( 1 punct ) valoarea normala se mentine prin linie venoasa cu perfuzii ( 1
punct ) cu un exemplu ( 1 punct ): 3 puncte
glucoza 5%
dextran
marisang
HHC
5. Urmarirea P ( 1 punct ) se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic ( 1
punct ) 2 puncte
6. Caile aeriene se mentin permeabile prin aspiratie 1 punct
7. Oxigenoterapie 1 punct
8. Transportul bolnavului obligatoriu pe targa, insotit de medic si asistenta medicala, cu
unitati coronariene 1 punct
TOTAL = 20 PUNCTE
Bibliografie
Urgente medico- chirurgicale sinteze Lucretia Titirica pagina 44-45
12. PRECIZATI SCOPUL ,TEHNICA SI INTERPRETAREA PENTRU PROBELE DE

COMPATIBILITATE (DIRECTA IN VITRO SI INDIRECTA IN VIVO) IN CAZUL
TRANSFUZIEI SANGUINE
BAREM DE CORECTARE
2. Proba de compatibilitate-directa in vitro Jenbreau
Scop (1 p)
- deceleaza anticorpii din serul bolnavului, care ar putea distruge eritrocitele
donatorului;
pune in evidenta incompatibilitatea in sistemul OAB,prezenta de anticorpi imuni in

sistemul Rh (daca primitorul este Rho(D) negativ si are anticorpi anti- Rho (D),iar
donatorul Rh- pozitiv a fost gresit determinat de Rh- negativ).
Executie (5p)
- recolteaza sange prin punctie venoasa in conditii de asepsie (1 p);
- pune o picatura din plasma primitorului pe o lama peste care adauga eritrocite de la
donator (1 p)
- respecta proportia de 1/10 intre hematii si ser (1 p);
- citeste rezultatul dupa 5 minute , la rece (1 p);
- adauga o picatura de papaina si introduce lama la termostat timp de 30 minute si
citeste rezultatul (1 p);
Interpretare: (1 p)
- daca in picatura se produce aglutinarea, sangele primitorului nu este compatibil cu
sangele donatorului
- daca nu se produce aglutinare, sangele este compatibil si poate fi transfuzat.
3. Proba de compatibilitate in vivo biologica Oelecker
Scop (1 p)
- verificarea obligatorie a modului cum reactioneaza primitorul fata de sangele introdus
prin transfuzie.
Executie
- instaleaza aparatul de transfuzie in conditii de asepsie si lasa sa se scurga prin
picurator primii 20 ml de sange (1 p);
- regleaza ritmul de scurgere la 10-15 picaturi/minut,timp de 5 minute si
supravegheaza foarte atent pacientul timp de 5 minute (1 p);
- daca apar semnele incompatibilitatii de grup (senzatie de frig ,frison, cefalee dureri
lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei) intrerupe transfuzia si anunta medicul
(2p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, introduce din nou 20ml sange in ritm
mai rapid,dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut si supravegheaza
pacientul timp de 5 minute (2 p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, continua transfuzia in ritmul
prescris(1 p).
-
Bibliografie
Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 17713. CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI IMOBILIZAREA PROVIZORIE
puncte.
2. Scopul 5 puncte (pag.349):
Pune in repaus tesuturile traumatizate (impiedica miscarile active si pasive)- 1 punct;
Mentine osul in axa corecta a membrului 1 punct;
Diminueaza durerea 1punct;
Evita complicatiile (sectionari de vase, nervi, perforarea tegumentelor si transformarea
fracturilor inchise in fracturi deschise- specifica doua complicatii) 2 puncte.
3.
Principiile imobilizarii corecte si mijloace folosite 10 puncte (pag.350);
Axarea relativa a segmentului imobilizat 2 punct;
Imobilizarea sa cuprinda obligatoriu articulatiile de deasupra si dedesubtul focarului de
fractura 2 punct;
Imobilizarea se adapteaza reliefului anatomic al regiunii interesate 1 punct;

Imobilizarea sa fie simpla pentru a putea fi aplicata si de persoane mai putin instruite 1
punct;
Mijlocul de imobilizare sa nu ingreuneze circulatia sanguina (sa nu fie fie prea strans,
prea lejer)- 2 puncte;
Mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie 2 puncte
- specifice, un exemplu (atele Cramer, aparat gipsat circular, atela gipsata, atele din lemn,
atele din material plastic simplu sau gonflabil) (1punct);
- improvizate, un exemplu (scandurele de lemn, rigle, placaj, bete, bastoane, umbrele,
coada de matura, schiuri, scoarta de copac) (1 punct)
Total = 20 puncte.
Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali
14. PRECIZATI SEMNELE SI INGRIJIRILE SPECIFICE IN CRIZA MAJORA DE

EPILEPSIE
1. Elevul are scris lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala
5 puncte.
2. Recunoasterea semnelor si simptomelor crizei majore
Faza prodromala poate aparea cu cateva ore sau cu cateva zile inaintea crizei, cu
urmatoarele manifestari: migrena, nevralgii, parestezii, stare de rau nedefinit, tulburari de
comportament (depresie, furie, irascibilitate, agresivitate sau din contra, euforie)- 1 punct
Criza propriu-zisa, care cuprinde: (5 puncte )
- aura epileptica semne care preced criza cu cateva zeci de secunde: mioclonii la
nivelul unui segment, clipitul pleoapelor, furnicaturi, arsuri, halucinatii vizuale, olfactive,
auditive (zgomote), anxietate. (0.5p) Aura avertizeaza pacientul despre iminenta unei
crize, permitandu-i acestuia sa ia pozitii protective (sa se aseze sau sa se culce pentru
a nu cadea). Aura nu apare insa intotdeauna. (0,5p)
- debutul este, in general, brutal cu paloare brusca, pierderea constientei si prabusirea
pacientului- 0,5p
- pierderea constientei- urmata imediat de:convulsie tonica (contractie bilaterala tonica

a tuturor muschilor; picioare intinse; bratele flectate; maxilarul inclestat; ochii se dau
peste cap; pupilele se dilata si devin fixe); oprirea respiratiei, cianoza (faza dureaza 1520 secunde);1p
- convulsii clonice (dureaza 1-2 min); miscari violente ale membrelor, capului, muscarea
limbii, spuma abundenta la nivelul gurii, incontinenta de urina si fecale 1p
- dupa faza clonica- individul pare ametit, confuz, dureri de cap, dureri musculare,
respiratie zgomotoasa, uneori criza este urmata de stare comatoasa sau de un somn
profund, cu reflexe abolite, midriaza.1p
Dupa revenire amnezia crizei este totata.0,5p
3. Interventiile asistentei in cursul crizei- 6 puncte
nu lasa niciodata persoana singura si se aseaza in pozitie orizontala ( pe pat, podea) si
se intoarce corpul sau capul intr-o parte, pentru a ajuta pacientul sa respire
se introduce intre dinti (arcadele dentare), pe partea laterala, un obiect moale (de cauciuc
sau orice material textil), o batista rulata. Nu se forteaza maxilarul.
se desface cravata, gulerul, centura- pentru a nu fi impiedicata respiratia
se indeparteaza obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea
nu se imobilizeaza fortat pacientul pentru ca se pot produce fracturi din cauza contracturii
musculare, eventual se proteajeaza pacientul de accidentari prin ridicarea barele laterale ale
patului, etc
se administreaza tratamentul recomandat de medic
4. Interventiile asistentei dupa criza - 3 puncte
se verifica permeabilitatea cailor respiratorii
se curata cavitatea bucala, se aspira secretiile (saliva, secretiile bronsice)
se monitorizeaza functiile vitale si vegetative
se verifica eventualele leziuni sau limba muscata
in caz de hipotermie se aplica sticle de apa calda iar in caz de hipertermie se aplica
impachetari reci
se asigura igiena corporala (dupa incontinenta)
se ajuta pacientul sa se orienteze in timp si spatiu
Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali- pag 316
Total = 20 puncte.
15.TESTAREA SENSIBILITATII ORGANISMULUI LA PENICILINA (PREGATIREA

PACIENTULUI SI A MATERIALELOR, TEHNICA, INTERPRETARE)
puncte
2. Pregatirea psihica si fizica a pacientului- 2 puncte
- pregatirea psihica: se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe
care le va prezenta in timpul injectiei
- pregatirea fizica: se aseaza in pozitie confortabila
3. Pregatirea materialelor necesare efectuarii testarii- 2 puncte
- seringi sterile de 0,5 ml , gradate in sutimi de ml si ace sterile
- tampoane sterile si eter
- manusi de protectie
4. Pregatirea dilutiei necesare testarii 6 puncte
Testarea sensibilitatii organismului la penicilina se face prin teste cutanate (test intradermic
sau prin scarificare) cu dilutii de 100 u/ml sau 1000 u/ml. 2p
Preparare dilutiei:
se dizolva un flacon de penicilina G cristalina de 1 000 000 u.i. in 10 ml SF.
Rezulta 100 000 u.i./ ml 1p
Se scoate 1 ml din acest flacon si se introduce intr-un flacon gol steril. Se adauga alti 9 ml
SF. Rezulta 10 000 u.i. / ml 1p
Se scoate 1 ml din al doilea flacon si se introduce intr-un al treilea flacon gol steril. Se
adauga alti 9 ml SF. Rezulta 1 000 u.i. / ml 1p
Din acest al treilea flacon se trag intr-o seringa sterila mica 0,2-0,4 ml (=200-400 u.i) care se
injecteaza intradermic 1p
5. Efectuarea injectiei intradermice 3 puncte
- asistenta isi spala mainile si dezinfecteaza locul injectiei
- se intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi
- se prinde seringa in mana stanga (intre policele si mediul mainii drepte) si se patrunde cu
bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului
- se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului
- se observa, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii de portocala,
avand un diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm
- se retrage brusc acul, nu se tamponeaza locul injectiei
6. Supravegherea pacientului 1 punct
- pacientul este informat sa nu se spele pe antebrat, sa nu comprime locul injectiei
- se citeste reactia
7. Interpretarea reactiei- 1 punct
Daca timp de o ora nu apare vreo reactie locala (eritem, papula) sau generala (prurit,
urticarie, edeme), se poate considera ca nu exista alergie la penicilina.
Bibliografie
C. Marcean- Ghid de farmacologie pentru asistenti medicali si asistenti de farmacie- pag 20
Total = 20 puncte
16.CONDUITA DE URGEN N REALIZAREA HEMOSTAZEI PROVIZORII

(METODE, PUNCTE DE ELECTIE, APLICAREA GAROULUI:REGULI, MATERIALE,
COMPLICATII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Enumer corect cele trei metode ale hemostazei provizorii-3 pct. :
compresiunea manual n puncte de elecie -1 pct.
aplicarea de pansament compresiv direct pe plag-1 pct.
hemostaza prin compresiune circular-aplicarea garoului-1 pct
3. Enumer corect punctele de elecie a hemostazei prin compresiune pe un plan osos a
unui vas-4 pct.(se acord 4 pct. la recunoaterea a 4 reguli din cele 8):
pentru plagile din teritoriul arterei faciale se executa compresiunea la nivelul ramurii
inferioare a mandibulei, la aproximativ 1-2 cm de unghiul acesteia;
pentru plagile din regiunea laterala a scalpului, se poate comprima artera temporala
superficiala, deasupra arcadei zigomatice omolaterale;
artera carotida comuna se poate comprima pe marginea anterioara a muschiului
sternocleidomastoidian, aproximativ la jumatatea acestuia;
artera subclaviculara se comprima in cazul hemoragiilor membrului superior
regiunea proximala (umar, brat), prin apasarea acesteia in depresiunea
subclaviculara, caz in care o comprimam de prima coasta;
artera humerala se comprima pe humerus la nivelul santului bicipital intern (intre
reliefurile muschilor biceps si tricpes brahial);
arterele radiala si ulnara se comprima pe radius respectiv pe ulna la nivelul
articulatiei radiocarpiene, pe fata anterioara a antebratului in cazul hemoragiilor de la
nivelul mainii;
artera femurala se poate omprima la nivelul arcadei inghinale;
artera poplitee se comprima la nivelul fosei omonime;
in partea posterioara a maleolei mediale se poate comprima artera tibiala

posterioara iar artera pedioasa in primul spatiu intermetatarsian ;
4. Explic realizarea hemostazei prin aplicarea garoului.-4 pct.
enumer materialele necesare: garou,pansament steril(fa sau sul),pix,hrtie pt.
bileelul ataat la garou-(se acord 2 pct . la enumerarea a cel puin 2 elemente) -2
pct
5. Cunoate regula de aplicare a garoului ,n funcie de locul, modul de scurgere a sngelui
i culoarea sngelui-2 pct. :
*In cazul hemoragiei arteriale (sngele nete i este rou-aprins), garoul va fi pus
deasupra leziunii. -1pct
*n cazul hemoragiei venoase (sngele curge cu debit constant i este rou-nchis), garoul
se pune sub leziune. -1 pct.
6. Cunoate regulile de meninere i ntreinere a garoului pe timpul transportului spre
spital-2 pct.
timpul total ct poate fi meninut garoul este de 2 ore, cu condiia ca intermitent, la
15-30 de minute, acesta s fie ridicat cteva minute, pentru a permite vascularizaia
esuturilor situate sub garou. In timpul ct garoul este ridicat se va face compresiune
digital, pentru a preveni pierderea de snge.-1 pct
dup aplicarea garoului, se va ataa de acesta un bilet pe care se va nota
ora/minutul aplicrii i bolnavul va fi dus imediat la spital.-1pct
7. Enumera complicaii post aplicare a garoului-2 pct. (se acord punctajul la enumerarea a
cel puin 2 din cele 3 enunuri).
compresiunea asupra nervilor
gangrene membrului,prin lipsa circulaiei sanguine
dilatarea paralitic a vaselor sanguine-,,ocul de garou
Total 20 puncte
BIBLIOGRAFIE
CHIRURGIE- SPECIALITI CHIRURGICALE
- Editura Medical, Bucureti 2005
- Redactor de carte dr. SILVIAN DACHIEVICI

-pag.240-245
17.NGRIJIRILE ACORDATE PACIENILOR CU PLGI RECENTE PRIN TIERE DE

ASISTENTA MEDICALA (SEMNE LOCALE,EXAMINAREA PLAGII, MASURI DE PRIM
AJUTOR, TRATAMENT CURATIV AL PLAGII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Exemplificarea semnelor locale,prezente la plgile prin tiere (se acord punctajul la
enumerarea a cel puin 3 din cele 5 semne locale) -3pct (lipsa de continuitate la nivelul
pielii,plaga prin tiere are marginile regulate,sngerare,durere,impoten funcional)
3. Examenul obiectiv al plgii -1 pct
cunoaterea agentului traumatic-0,5 pct
examinarea pacientului din punct de vedere al integritii organelor interne i-al strii
generale -0,5 pct.
4. Acordarea primului ajutor ,la locul accidentului n caz de plag prin tiere-5 pct
scoaterea pacientului din mediul traumatizant,evaluarea funciilor vitale,evaluarea strii
generale-3 pct.
oprirea provizorie a hemoragiei-1 pct
Aplicarea unui pansament protector-0,5 pct.
Transportarea pacientului ntr-un serviciu de specialitate-0,5 pct.
5. Tratamentul curativ al plgilor prin tiere (se acord punctajul maxim la enumerarea in
ordine corecta a cel puin 5 din cele 9 intervenii) - 5 pct
Calmarea durerii-se administreaz Algocalmin,Piafen
Testarea la anestezice i efectuarea anesteziei locale
Efectuarea toaletei locale miniioase,dezinfecia tegumentelor din jurul plgii:
- Raderea pilozitilor pe o distan de cel puin 10 cm de marginile plgii
- Splarea regiuneii cu ap oxigenat,degresarea tegumentului
- Badijonarea circular din jurul plgii,cu betadin
- Realizarea hemostazei definitive,ligaturarea vaselor lezate
- Sutura plgiilor recente(pn la 6h de la accident)
- Pansarea plgii.
6. Administrarea vaccinului antitetanos (A.T.P.A) 0,5 ml subcutanat-1 pct
18.PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA

BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 puncte
2. Pregatirea consta in:
se vor instala una sau mai multe linii venoase -1pct
se vor urmari si masura TA, P, R, T, SpO2 - 2pct
se va recolta sange (1pct) pentru HLG completa, glicemie, timpii Quick si Howell,
determinare grup sanguin, Rh, uree sanguina (1pct) -2pct
se va administra medicatia recomandata de medic- 1pct
se va monta sonda vezicala permanenta -1pct
eventualele plagi prezente se vor pansa (1pct) si se vor proteja foarte atent (1pct) 2pct
se vor spala cu apa calda si sapun numai zonele cu risc -1pct
se va rade regiunea supusa interventiei, cu atentie, pentru a nu produce excoriatii 1pct
se va badijona zona cu antiseptic -1pct
daca este cazul , la indicatia medicului se monteaza sonda gastrica (1pct )si se
goleste continutul stomacal (1pct) , prin spalatura gastrica(1pct). - 3pct
19.INGRIJIRI MEDICALE POSTOPERATORII DUPA RAHIANESTEZIE

BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Transpotul pacientului din sala de operatie se efectueaza in decubit dorsal.- 1pct
3. Bolnavul va fi asezat in pat in decubit dorsal cel putin 24h (1pct), fara perna (1pct). 2pct
4. Ingrijirea consta in :
dac perfuzia se continu se supravegheaz ritmul perfuziei -1pct
se vor supraveghea functiile vitale si vegetative (1pct); pulsul poate fi usor bradicardic
(0,5pct), TA poate fi usor scazuta (0,5pct) - 2pct
se va urmari revenirea sensibilitatii in membrele inferioare (1pct), aceasta reapare treptat
de la radacina la extremitati (1pct)- 2pct
se va supraveghea mictiunea (1pct) care poate sa apara spontan (0,5) sau prin sondaj
vezical (0,5pct).-2pct
pentru a umidifica mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite. -1pct
se va supraveghea pansamentul care trebuie sa ramana uscat, nu trebuie sa se imbibe de
sange sau serozitate -1pct
daca apare cefaleea se combate prin aplicare de comprese reci pe zona frontala 1pct
aparitia gretei, redorii cefei trebuie anuntate medicului -1pct
pentru a asigura un somn de noapte linistit la indicatia medicului se poate administra un
hipnotic usor. - 1pct
20.MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA ACUTA CU MONOXID DE CARBON
BAREM DE CORECTARE
2. Aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor-1 punct
3. La nevoie se sparg geamurile- 1 punct
4. Scoterea imediata din mediul toxic- 1 punct
5. Asezarea victimei in decubit lateral- 1 punct
6. Degajarea cailor aeriene- 1 punct
7. Capul in hiperextensie- 1 punct
8. Respiratie artificiala daca este cazul- 1 punct
9. Oxigenul este antidotul intoxicatiei cu CO ( 1 punct )
10. Se administreaza imediat ( 1 punct ) prin orice mijloace (sonda nazala, masca faciala,
ochelari de oxigen, izoleta pentru copii ) ( 1 punct pentru precizarea a cel putin 2 mijloace )
11. Debitul este de 10-15 l/minut iar concentratia de 100% in primele 30 de minute
( 2 puncte )
12. Transport de urgenta la spital- 1 punct
13. Supravegherea starii pacientului, functiilor vitale pe timpul transportului- 1 punct
14. Continuarea masurilor de resuscitare pe timpul transportului daca este cazul - 1 punct
21.COMELE DIABETICE SEMNE DE RECUNOASTERE, CONDUITA DE URGENTA

BAREM DE CORECTARE
2. Interventii autonome si delegate ale asistentei medicale

Coma diabetica 8 puncte
Recunoasterea semnelor de coma diabetica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- tegument uscat
- extremitati reci, de aspect violaceu
- pliu cutanat persistent
- uscaciunea limbii, a mucoaselor
- facies supt, nas ascutit
- hipotonia globilor oculari, infundati in orbite
- hipotensiune arteriala, colaps
Administrarea de insulina 20 unitati i.v. ( la domiciliu ) ( 3 puncte )
Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
Coma hipoglicemica 7 puncte
Recunoasterea semnelor de coma hipoglicemica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- transpiratii profuse
- agitatie psihica
- contracturi musculare
convulsii
- hiperflexia osteo-tendinoasa
- hipertonia globilor ocular
- semnul Babinski bilateral
Administrarea de glucoza hipertonica, 20 -30 ml, 20 40% ( 2 puncte )
Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
22.CONDUITA DE URGENT IN CRIZA DE ASTM BRONSIC

BAREM DE CORECTARE
1.
2.
3.
4.
5.
Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
Pozitie sezand ( 1 punct )
Pozitia cea mai comoda, sters de transpiratie ( 1 punct )
Anuntarea medicului imediat ( 1 punct )
Pana la venirea medicului se administreaza: ( 6 puncte )
medicatie antispastica ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
bronhidilatatoare ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
simpatico mimetice ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )

6. Contraindicatii ale simpatico-mimeticelor: ( cel putin 2 contraindicatii ) ( 2 puncte )
primul acces
hipertensivi
coronarieni
hipertiroidieni
7. Oxigenoterapie ( 1 punct ) ( 3 puncte )
- mod de administrare, exemplu cale ( 1 punct )
- umidificat, debit 6-8 l/minut ( 1punct )
- administrarea la indicatia medicului HHC i.v. ( 1 punct )
23.CONDUITA DE URGENTA IN HDS MASIVE

BAREM DE CORECTARE
2. Interventiile autonome si delegate ale asistentului medical:
repaus strict al pacientului ( 1 punct ), pozitia Trendelenburg ( 1 punct )si interzicerea
oricarui efort fizic ( 1 punct ) 3 puncte
asigurarea suportului psihic al pacientului si al apartinatorilor si educarea acestora
privitor la importanta respectarii repausului fizic atat la domiciliu cat si pe timpul
transportului - 3 puncte
colectarea sangelui eliminat de bolnav intr-un vas ( 1 punct ) si prezentarea medicului
( 1 punct ) - 2 puncte
asigurarea igienei cavitatii bucale ( 1 punct ) fara deplasarea bolnavului prin orientarea
capului acestuia intr-o parte ( 1 punct ) - 2 puncte
prevenirea socului ( 1 punct ) prin instituirea unei perfuzii ( 1 punct ) cu solutie de

glucoza 5% sau ser fiziologic ( 1 punct ) - 3 puncte
transportul de urgenta la spital ( 1 punct ) si internare obligatorie ( 1 punct ) - 2 puncte
24.INDICAI MSURILE DE PREVENIRE A ESCARELOR DE DECUBIT.

BAREM DE CORECTARE
2. Evitarea imobilizrii pacientului prin: (5p)
se schimb poziia la 2 sau 3 ore,la nevoie,mai des-1p
se completeaz o foaie de supraveghere a escarelor -1p
se noteaz orele de schimbare a poziiei -1p,
se noteaz aspectul tegumentelor-1p,
se noteaz zonele de masaj-1p
3. Asigurarea confortului pacientului i meninerea n stare de igien perfect prin:(4p)
se asigur confortul pacientului-1p
se evit cutele lenjeriei de pat i corp-1p
se spal zilnic tegumentele cu ap i spun-1p
se menin tegumentele uscate-1p
4. Folosirea materialelor complementare,necesare pentru prevenirea escarelor:(2 p)
saltele speciale-1p
perne de diverse forme i dimensiuni (pentru genunchi,clci) -1p

5. Alimentaie i hidratare (2 p)
alimente bogate n proteine -1p
hidratare cu 1.5 - 2 l /24h -1p
6. Favorizarea circulaiei sangelui n zonele predispuse la escare-1p
7. Se efectueaz masaj n zonele comprimate -1p
Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor fundamentaleCoordonator Lucrare Lucreia Titirc-Editura Viaa medical Romneasc-pag-268-270
25.PERFUZIA INTRAVENOAS (DEFINIIE,SCOP,ACCIDENTE I MSURI DE

PREVENIRE).
BAREM DE CORECTARE
2. Definiia perfuziei intravenoasa: (2p)
introducerea pe cale parenteral,pictur cu pictur a soluiilor medicamentoase.
3. Scop: (5p)
hidratarea i mineralizarea organismului(1p)
administrarea medicamentelor la care se urmrete efect prelungit(1p)
depurativ,dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici(1p)
completarea proteinelor sau a altor componente sanguine(1p)
alimentarea pe cale parenteral(1p)
4. Accidente: (4p)
hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulmonar acut) (1p)
embolie gazoas prin ptrunderea aerului n sistemul circulator (1p)
flebite,necroze prin revrsarea lichidului n esuturile perivenoase (1p)
coagularea sngelui pe ac sau branul (1p)
5. Msuri de prevenire (4p)
reducerea ritmului sau ntreruperea perfuziei (1p)
se previne prin nlturarea aerului din perfuzor, nainte de adaptarea perfuzorului la
acul de puncie (1p)
supravegherea locului punciei n timpul perfuziei (1p)

perfuzarea lichidului cu soluie de heparin.(1p)
Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor fundamentale
-Coordonator lucrare: Lucreia Titirc-Editura Viaa medical Romneasc-pag-134-136
26.CONDUITA DE URGEN N OC ANAFILACTIC

BAREM DE CORECTARE
2. Anunarea medicului-1pct
3. Aezarea pacientului n poziie Trendelenburg- 1pct
4. Administrarea medicaiei: (6pct)
administrarea adrenalinei(1 pct) ;
-cile de administrare :im,iv,sc,local(1 pct daca se menioneaz 2 ci)
-mentionarea diluiei : 1/1000 n ser fiziologic(1 pct)
-menionarea ritmului de administrare : lent, 1 ml/min(1 pct daca se mentioneaz ritm lent)
administrarea corticoizilor : HHC, iv, lent(1pct);(- dac se mentioneaz numai produsul
,fr cale de administrare se noteaz cu 0.5 pct) ;
-cortizonul se administreaz numai dupa administrarea adrenalinei(1 pct)
5. Reechilibrare volemica (2pct) :
dac se mentioneaz numai reechilibrarea volemic se acorda 1 pct
daca se mentioneaz reechilibrare numai n caz de hipovolemie se adaug 0.5 pct
dac sunt menionate soluiile de perfuzat Dextran 70 i/sau ser glucozat(0.5 pct)
6. Oxigenoterapie (2pct ):
daca se mentioneaz numai oxigenoterapie se acorda 1 pct,
dac sunt menionate -debit 6-8 l/min(0.5pct) i calea de administrare prin sond nazal
0.5 pct
7. Administrarea bronhodilatatoarelor (2pct):
n caz de bronhoconstricie sever(1 pct)
Miofilin, iv, lent sau bronhodilatatoare sub form de aerosoli (Asmopent) (un exemplu ) (1
pct)
8. Bolnavul rmne sub supraveghere 24 ore (1pct)
Bibliografie
Lucreia Titirc -Urgene medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenii medicali, Editura
Medical, Bucureti,2001, pag.270-271
27.COLICA RENAL: SEMNE SPECIFICE I CONDUITA DE URGEN

BAREM DE CORECTARE
2. Recunoaterea semnelor specifice : 6 pct
durere (1 pct)
caracteristicile durerii(intensitate,iradiere,localizare)(1pct)
nelinite, agitaie, anxietate (1 pct)
poziie antalgic (1 pct)
tenesme vezicale (1 pct)
disurie, polakiurie (1 pct)
3. Enumerarea interveniilor autonome i delegate aplicate n urgent : 9 pct
repaus la pat (1 pct)
calmarea durerii (1 pct), dupa ce s-a exclus eventualitatea abdomenului acut(1
pct),prin :
- aplicaii locale de caldur (1 pct),
- administrare de analgezice i antispastice la indicaia medicului(1 pct)
analgezice(Algocalmin) (1 pct) ;
- antispastice (Scobutil, Papaverina) (1 pct)
indicarea cii de administrare i un exemplu (1 pct)
internare n spital n cazul colicilor rebele la tratament (1 pct)
Bibliografie
Lucretia Titirc -Urgene medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenii medicali, Editura
Medical, Bucureti,2001, pag.115

Teste Forma Aprobata

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Forma Aprobata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TESTE PENTRU EVALUAREA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA DR. DINU CAMPINA

MODULUL 13- BAZELE TIINEI NURSING-ULUI

b. acord ngrijiri ntr-un mediu

a. pregtire social, tehnic;

b. asigurarea ingrijirilor de confort;

17. Empatia calitate esenial n

b. capacitatea de a evalua obiectiv

c. satisfacerea uneia sau mai multor

Diagnosticul de ngrijire poate fi:

independena su orice alt nivel de

BAREM CORECTARE - BAZELE TIINEI NURSING-ULUI

TESTUL I - ADEVRAT / FALS

1150 teste nursing L. Titirc, 2008

MODULUL 14 : FIINTA UMANA SI NURSING-UL

Respiratia este influentata de postura, somn,exercitiul fizic;

A. Asociati notiunile din cele doua coloane

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

C. Asociati notiunile din cele doua coloane

b) se percep doua pulsatii,una

a) 100-200 max;60-75 mm Hg min;

48.Temperatura cea mai crescuta a

c) reactiile afective in exces.

BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINTA UMANA SI NURSING

1150 teste nursing-cap.1.2

MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAII

3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul.

neformarea papulei caracteristice

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

C. Asociati notiunile din cele doua coloane

durere vie, paralizia nervului sciatic

crearea unei ci false

D. Asociati notiunile din cele doua coloane

Durere vie, paralizia nervului sciatic

Este explorator si terapeutic

Efectul rapid al medicamentelor

b) utilizarea mtilor de protecie;

b) nepare pe faa plantar a

33. Trebuie s efectuezi un exudat

b) arat sensibilitatea microbilor fa

48 Pacientului i se prescrie drenaj

c) la mijlocul liniei dintre ombilic i

75.Apariia papulei cu aspect de coaj

b) contractarea feei, gtului sau a

c) copii sunt inui pe genunchii

b) se alege alt loc de injectat;

b) o evacuare complet a tubului

126.Pentru msurarea temperaturii n

c) ezand cu braele pe lang corp.

139. Inainte de bronhoscopie, se

BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAII

E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

L. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de

E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing

M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing

E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing

M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing

- 1150 de teste nursing

MODULUL 17- PROTECIA I SECURITATEA N MUNC

Indicati raspunsurile corecte

a) 128 si 1,5 atm prin fierbere