Tarile romane in perioada 1821-1848

REVOLUTIA DE LA 1821, ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTURI N PERIOADA

1821-1848

REVOLUTIA DE LA 1821:

- condus de Tudor Vladimirescu a fost unul dintre evenimentele care au marcat

nceputul procesului de renatere naional a Romniei. Revoluia a avut cauze
naionale, economice i sociale i, dei a fost n cele din urm nfrnt, a adus n
atenia cancelariilor marilor puteri europene situaia din Principatele Dunrene i a
determimat Imperiul Otoman s pun capt domniilor fanariote.
Programul revolutiei:
-ntre 28 ian - 27 mai 1821 puterea politic a apartinut lui Tudor Vladimirescu si
armatei revolutianare de voluntari, constituit n Adunarea poporului, stabilit la
Bucuresti. Principiile noii organizri constitutionale sunt cuprinse n acte precum:
- Proclamatia de la Tismana ( Pades ),
- Cererile norodului romnesc (adevrat proiect de constitutie, ce vizau
monarhie constitutional, acesul burgheziei la conducerea statului, dregtorii dup
merit),
- Proclamatia de la Bolintin
- Proclamatia de la Bucuresti
Din toate cererile reiese faptul ca se urmarea realizarea in etape succesive a unor
masuri care sa asigure instituirea unei noi ordini sociale si politice si sa asigure
accesul tarii la un statut de mai larga independenta.
PRINCIPALELE idei revolutionare
- reorganizarea sistemului judiciar prin reducerea taxelor,
-afirmarea suveranittii prin desfiintarea privilegiilor strinilor n fata justitiei.
- nfiintarea armatei nationale.
- Subordonarea bisericii, statului si legilor trii, alegerea mitropolitului de ctre
popor, nfiintarea de scoli prin biserici, cu predare n limba romn, gratuite,
indiferent de conditia social.

- Desfiintarea vmilor din interiorul trii.

- Revenirea la sistemul pltii impozitelor n patru sferturi.

ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTURI N PERIOADA 1821-1848.

EVOLUTIA ORGANIZRII DE STAT.

1) Din punct de vedere economic-social.
- se mentin vechile relatii de dependent din agricultur.
- apar o serie de elemente noi legate de sporirea productiei n conditiile lrgirii
pietei interne si a cererii externe; extinderea muncii salariate, modernizarea
productiei, dezvoltarea industriei si desfiintarea monopolului economic otoman,
ascensiunea elementelor burgheze.
- boierii rmn organizati n cele trei stri - majoritatea populatiei rurale
reprezentand trani clcasi(cei care faceau claca pe pamantul stapanului) 70% restul fiind trani liberi si populatia oraselor.
2) Revenirea la sistemul domnilor pmnteni.
- consecinte deosebit de importante: lupta de idei prin cereri, memorii, proiecte
de reform ale boierimii ( ntre 1821-1822 sunt peste 70 de proiecte ce vizau politica,
recunoasterea autonomiei, modernizarea vietii economice si de stat), revenirea la
sistemul traditional al domniilor pmntene, stabilirea granitei pe talvegul(=linia care
uneste cele mai adanci puncte ale unei ape) Dunrii, desfiintarea raialelor
turcesti(=teritorii ocupate si administrate de autoritatiile turcesti), libertatea
comertului, armata national, reforma administrativ.
- 1822 este anul revenirii n trile romne la traditia domniilor pmntene
(n Moldova, Ionit Sandu Sturdza, n Tara Romneasca Grigore Dimitrie Ghica).
Conventia de la Akkerman - 1826, a consacrat puterea politica a marii boierimi. Din
1828 tarile romne au fost ocupate de trupele tariste, ocupatie militara pna n anul
1934. Tarile romne avnd regimul unor protectorate conduse de un guvernator rus,
numit de tar, presedinte deplin mputernicit al divanului Moldovei si Tarii Romnesti.
Regulamentele organice elaborate n timpul administratiei ruse adoptate n
1830 de catre Adunarile obstesti (extraordinare) ale Tarii Romnesti si Moldovei,
ntarite apoi de Poarta. Intra n vigoare n 1831 n Tara Romnesca si 1832 n
Moldova. Desi dispozitiile regulamentare spuneau ca domnii sa fie alesi, n realitate,
ei au fost numiti.
3) Organele centrale ale statului.
- domnul -era organ central al statului cu atributii precizate de acte interne si
internationale, ales pe timp de 7 ani cu consimtmntul portii, dar care putea fi si

destituit pentru delicte cu consimtmntul Turciei si Rusiei. Hotrrile domnului se

luau de comun acord cu divanul. Ulterior, din 1828, domnii au fost nlocuiti cu
guvernatorul rus, unic pentru ambele tri. Potrivit Regulamentelor organice, domnia
era electiv si nobiliar, alesi de adunarea obsteasc extraordinar, investiti de
Turcia si comunicati Rusiei.
Avea n exercitarea conducerii statului atributii legislative, executive si
judectoresti. n principiu, nu putea judeca, ci numai ntri hotrrile judectoresti
rmase definitive.
- dregtorii - pstreaz vechile trsturi, aprnd si elemente noi.
Regulamentele organice au interzis cumulul atributiilor administrative si
judectoresti, dnd expresie principiului separatiei puterilor n stat. Marele vornic are
atributiile ministrului de interne, marele logoft veritabil ministru de justitie, marele
sptar era sef al militiei.
- divanul domnesc sufer transformri: Atributiile administrative i-au fost
preluate de sfatul administrativ, iar cele legislative de ctre obisnuita obsteasc
adunare.
- adunarea obsteasc extraordinar alegea pe domn. 190 membri n Tara
Romneasc si 132 n Moldava.
- adunarea obsteasc ordinar avea 42 membri n Tara Romneasc si 35 n
Moldova, alesi pe 5 ani si cuprindea reprezentanti ai boierului si clerului. Se pronunta
numai n domeniul legislativ, deci rol asemntor parlamentului.
- organizarea fiscal- s-au luat o serie de msuri moderne, impozit de 30 de lei
pe cap de familie (capitatia), iar negustorii, industriasii si meseriasii un impozit
special (patenta). Boierii si clerul erau scutiti de dri. Erau si impozite indirecte
precum circulatia mrfurilor pltite de toate clasele.
- organizarea armatei nationale - tranii erau luati cu forta pe termen de sase
ani, tinerii burghezi erau subofiteri, iar boierii erau ofiteri.
Regulamentele organice prevedeau :
- prima instant era tribunalul stesc, format din preot si trei
reprezentanti ai tranilor (fruntasi, mijlocas si codas)
- tribunalele judetene (sau de tinut n Moldova), formate dintr-un
presedinte, doi membri si un procuror, judecau procese civile pn la o anumit
valoare comercial, precum si plngerile clcasilor mpotriva boierilor.
- divanurile judectoresti si desfsurau activitatea la Bucuresti, Craiova
si Iasi, avnd cte o sectie civil si una comercial. n materie civil, ele judecau ca
instant de apel dar si ca prim si ultim instant. La valori mari, hotrrile pueau fi
apelate la naltul Divan.

- tribunalele apelative de comert erau organizate la Bucuresti, Craiova si

Iasi. n compunerea acestor instante intrau si trei asesori(=ajutor de judecator), alesi
dintre negustori.
- naltul divan judeca la Bucuresti si Iasi, n ultim instant procesele
venite n apel de la divanurile judectoresti. Instanta era format din boieri, alesi pe
termen de trei ani, n care erau inamovibili9=care nu puteau fi inlocuiti sau
transferati).
- divanul domnesc n Moldova era prezidat de ctre domn si solutiona
cazurile de aplicare gresita a legii.
- nalta curte de revizie n Tara Romneasc exercita competenta initial
a divanului domnesc din Moldova.
4) Organizarea administrativ teritorial.
Prin Regulamentele organice emise se merge n directia centralizrii puterii de
stat. Ea rmne neschimbat, numrul judetelor si tinuturilor a fost ns redus.
EVOLUTIA DREPTULUI
1) Tendinte de modernizare a dreptului.
Se adopt coduri noi ce accentueaz rolul legii scrise n raport cu obiceiul
traditional;
- ncepe consacrarea principiului legalittii, folosindu-se experienta legislativ a
altor state (Franta);
- se formeaz cadre cu pregtire juridic n tar, prin organizarea cursurilor de
drept (se continu practica trimiterii tinerilor la studii juridice n strintate, Franta si
Italia);
- se contureaz nceputurile unui sistem de drept.
2) Principalele ramuri si institutii juridice:
- aparitia unor elemente de drept constitutional.
- cele dou Regulamente organice au dat identitate legislativ celor dou tri
romne, cu aceeasi organizare politic. Nu sunt ns constitutii fiind adoptate cu
ncuviintarea Rusiei si Turciei. fr consultarea si acordul poporului, fr dispozitii
privitoare la drepturi si libertti. Dispozitiile Regulamentelor organice introduc, deci,
primele principii de drept constitutional n istoria legislatiei noastre (separatia
puterilor n stat, liber circulatie ntre cele dou tri).
- dreptul comercial: - n 1833 Icovache Veisa si la 1841 Emanoil Drghici au
tradus codul comercial francez, pentru Moldova , iar n 1840 Simion Marcovici n
Tara Romaneasca. Acest cod cuprinde trei crti si un supliment:

- cartea nti cuprinde dispozitii generale: negustori, registre

de comert (catastife), tovrsii (societti comerciale), burse de comert, comisionari,
samsari, crusi, vnzri-cumprri, polite (cambii), etc.
- cartea a doua trata problema falimentului
- cartea a treia privea navigatia, vasele maritime si negotul
maritim.
- suplimentul (anexa) cuprindea norme referitoare la
organizarea instantelor comerciale si la procedura de judecat.
- dreptul penal: - n anul 1820 apare n Moldova prima parte a Condicii
Criminalicesti, un cod de procedur penal ntocmit de Iordache Cantacuzino,
Grigoras Sturdza si Iordache Rusei, Partea a doua neputnd fi elaborat atunci din
cauza evenimentelor de la 1821. n 1826 se va desvrsi lucrarea. Toate infractiunile
erau considerate criminale, calsificndu-se n dou mari grupe:
a) fapte pricinuitoare de tulburarea linistii si sigurantei (rzvrtirea, mpotrivirea fat
de dregtori sau judectori)
b) fapte pricinuitoare de vtmare a particularilor (tulburarea stpnirii mosiei si
casei, punerea de foc, furtisagul, tinuirea, prdciunea, uciderea, pruncuciderea,
rnirea, violul, plastografia, etc.). Se introduce si prescriptia, de exemplu 30 de ani
pentru furtisag, 3 luni pentru adulter.
Pedepsele erau btaia, nchiderea la groapa ocnei, etc. Se mentine caracterul
discriminatoriu dup situatia social a infractorilor.
Dup constituirea unittilor militare nationale, se elaboreaz n 1823
reglementarea ndatoririlor, abaterilor si sanctiunilor militare. Ca infractiuni militare
erau: nesupunerea, fuga de slujb, nesilinta, etc. Abaterile militarilor puteau fi:
1) abateri disciplinare.
2) infractiuni grave.
- dreptul procesual. mbunttirea organizrii judectoresti si a desfsurrii
procesului continu cu noi dispozitii privitoare la separarea instantelor judectoresti
de cele administrative, specializarea instantelor, organizarea procedurii scrise, a
avocaturii, procedura apelului, revizuirea hotrrilor. Se delimiteaz mai clar
competenta instantelor civile si cea a instantelor ecleziastice. Se garanta
inviolabilitatea persoanei ~prin introducerea mandatului de arestare si obligatia de
cercetare a celui arestat n termen de 24 de ore.
Sunt o serie de inovatii, mai ales n domeniul procedurii civile, prin
reglementarea regimului probelor scrise, actelor de zestre si zlog, contractelor
comerciale, depozitului judiciar, actelor de notariat si actelor de stare civil. Se
introduce pentru prima dat principiul autorittii lucrului judecat, hotrrile luate de
divanul domnesc si confirmate de domn nu puteau fi modificate.