Sunteți pe pagina 1din 23

EXTINDERE CLADIRE SEDIU O.C.P.I.

GORJ

PROIECTANT

SPIRICOM
S.C. SPIRICOM S.R.L.
J 40/25308/1992

Beneficiar : O.C.P.I. GORJ


Adresa: Str. 8 Martie, nr. 3A, Mun. Targu Jiu
40/2009
FAZA : P.TH.
PR. NR

PROIECT TEHNIC
PENTRU

EXTINDERE CLADIRE SEDIU O.C.P.I. GORJ


INSTALAII SANITARE
(PIESE SCRISE I DESENATE)

BENEFICIAR: O.C.P.I. GORJ


Faza:

P.TH.

EXTINDERE CLADIRE SEDIU O.C.P.I. GORJ

PROIECTANT

SPIRICOM
S.C. SPIRICOM S.R.L.
J 40/25308/1992

Beneficiar : O.C.P.I. GORJ


Adresa: Str. 8 Martie, nr. 3A, Mun. Targu Jiu
40/2009
FAZA : P.TH.
PR. NR

MEMORIU TEHNIC
INSTALATII SANITARE

BENEFICIAR: O.C.P.I. GORJ


Faza:

P.TH.

DATA ..................

CUPRINS
PIESE SCRISE
1. Cuprins
2. Memoriu tehnic
3. Caiet de sarcini
4. Program de control n fazele determinante si de execuie

PIESE DESENATE
1. Instalaii sanitare Plan demisol

desen S 01

2. Instalaii sanitare Plan parter

desen S 02

3. Instalatii sanitare Plan etaj I

desen S 03

4. Instalatii sanitare Plan etaj II

desen S 04

5. Instalatii sanitare Plan etaj III

desen S 05

6. Instalaii sanitare Schema coloanelor

desen S 06

7. Instalatii hidranti Schema coloanelor

desen S 07

8. Retele exterioare Alimentare cu apa si canalizare

desen R 01

9. Profil longitudinal canalizare

desen R 02

PROIECTANT

EXTINDERE CLADIRE SEDIU O.C.P.I. GORJ

SPIRICOM
S.C. SPIRICOM S.R.L.
J 40/25308/1992

Beneficiar : O.C.P.I. GORJ


Adresa: Str. 8 Martie, nr. 3A, Mun. Targu Jiu
40/2009
FAZA : P.TH.
PR. NR

MEMORIU TEHNIC
INSTALATII SANITARE
1. Generalitati.
Cladirea are un regim de inaltime D+P+3E.
.

Prezenta documentatie prevede:


- instalaii sanitare interioare apa rece, apa calda pentru consum a obiectelor sanitare,

canalizare ape uzate menajere.


-

instalatii de stins incendiu cu hidranti interiori;

retele apa canal de incinta.

La baza lucrarii au stat:


- Tema de proiectare;
- Normativele si standardele de specialitate, in vigoare.
2. Situatie existenta.
Cladirea existenta in incinta este racordata la retelele publice exterioare.
3. Solutia proiectata.
3.1.Instalatii de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer
Cladirea va fi dotata cu instalatii interioare de: apa rece, apa calda pentru consum. Alimentarea
cu apa rece se va asigura de la conductele exterioare proiectate in extinderea celei existente. Distributia
conductelor de apa rece si calda se va face la plafonul nivelului parter cu conducte din polipropilena.
Apa calda menajera se prepara local cu ajutorul unui boiler cu serpentina cu preparare indirecta de 900
litri. Evacuarea apelor uzate menajere se face prin conducte PVC, racordatela canalizarea existenta.
Instalatiile interioare de apa rece si apa calda de consum se vor executa din tevi din material
plastic, respectiv polipropilena random tip PP-R cu diametre cuprinse intre 2050 mm.
Instalatia interioara de canalizare se va executa din tuburi din polipropilena ignifugata prevazute
4

cu mufe si garnituri din cauciuc cu diametre cuprinse intre 32110 mm;


Deoarece instalatia interioara de apa rece pentru consum se va executa cu tevi din material
plastic, respectiv polipropilena random, conform articolului 4.25, alineatul 2, din normativul NP08605, cele doua instalatii interioare (consum menajer si incendiu) se executa separate;
Dimensionarea conductelor de apa s-a facut conform STAS 1478. Se vor asigura distantele de
montaj a conductelor fata de elementele celorlalte instalatii;
Echiparea cu obiecte sanitare s-a facut confom cu cerintele de confort cerute de beneficiar,
respectandu-se si cerintele STAS-1478. In grupurile sanitare se vor monta lavoare, dusuri, pisoare si
vase WC din portelan sanitar cu rezervoare montate la semiinaltime. Ca accesorii se vor monta:
oglinzi, etajere, porthartii, uscatoare de maini si distribuitoare de sapun. Obiectele sanitare si aparatele
de utilizare vor fi montate pe suporti fixate in elementele de constructie. Armaturile de serviciu care
echipeaza obiectele sanitare vor fi montate corect, estetic si etans. Bateriile de la obiectele sanitare vor
fi de tip monocomanda. Pe ramurile de la fiecare grup sanitar se monteaza robineti de inchidere
cu rol de separatie in caz de defect. Distantele de amplasare a obiectelor sanitare precum si cotele de
montaj sunt in conformitate cu STAS 1504. Conductele orizontale de apa calda se vor monta deasupra
celor de apa rece, la o distanta de 8-12 cm.
Conductele de distributie se izoleaza termic: cele de apa rece pentru evitarea condensului, iar
cele de apa calda pentru evitarea pierderilor de caldura. Racordul de apa rece este cuprins intre reteaua
exterioara si fata cladirii; pe racordul de apa se va prevedea un camin de vizitare in care se va face
separarea consumul de apa rece menajera cu instalatia de incendiu interior; pe fiecare dintre cele doua
ramuri s-au prevazut robineti de inchidere si de golire; racordul de apa rece va fi pozat in canal de
protectie din BA.
Conductele de canalizare montate sub pardoseala parterului, care are aderenta cu pamantul, vor
fi pozate in canale de protectie din BA si se vor respecta conditiile de montaj pentru imbinari si
preluarea dilatarilor. Apele uzate evacuate la canalizare vor respecta prevederile Normativului privind
conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor NTPA 002/2006. Apele
meteorice de pe acoperisul pavilionului vor fi colectate cu ajutorul jgheaburilor si burlanelor si dirijate
la teren. In capatul coloanelor de canalizare interioara se prevad coloane de aerisire ce se termina cu
ventile de aerisire-dezaerisire, pentru a evita penetrarea elementelor prefabricate de rezistenta.
Apele uzate evacuate la canalizarea existenta vor respecta prevederile Normativului privind
conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor NTPA 002/2006.
Conductele de canalizare menajera interioara vor fi realizate din polipropilena ignifuga cu
diametre cuprinse intre 32110, iar cele pentru canalizarea exterioara din PVC-KG Dn 110200 mm,
5

unde vor fi pozate sub adancimea de inghet cu racordare la caminele de canalizare proiectate. La baza
coloanelor s-au prevzut piese de curire din PP cu diametre de 50 si 110 mm.
Colectarea si evacuarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare se face in sistem
separativ prin conducte orizontale proiectate montate sub pardoseala parterului.
Apele uzate menajere sunt deversate in colectorul stradal prin intermediul caminelor existente.
Pe retea sunt prevazute in situatia existenta, camine de vizitare de racord, de schimbare de directie,
camine menajere, guri de scurgere pentru preluarea apelor de infiltratii de suprafata.
Preluarea apelor pluviale de pe invelitoarea sarpantei se face prin intermediul burlanelor si
jgheaburilor, acestea scurgandu-se in caminele de colectare ape pluviale din incinta obiectivului.
Racordurile de canalizare sunt cuprinse intre reteaua exterioara si fata cladirii si sunt pozate in
canale de protectie din BA. Pentru o buna utilizare a instalatiei de canalizare s-au prevazut piese de
curatire. La montaj se vor respecta pantele de montaj pentru asigurarea golirii. Se vor respecta si
distantele normate intre suportii ficsi si cei mobile conform prevederilor I9. La trecerea coloanelor prin
plansee si pereti se vor prevedea tevi de protectie.
In executie se vor respecta toate prevederile normativului I9, precum si normele de protectie a
muncii specifice pe aceasta categorie de lucrari.
Seful punctului de lucru va asigura respectarea normelor de protectie, precum si instruirea
personalului periodic. Se vor respecta si normele PSI specifice activitatilor de constructii-montaj.
La executie vor fi respectate Prevederile normelor republicane de protectia muncii precum si
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii vol. 5/93, Cap. 34 Instalatii
tehnico-sanitare si de gaze.
3.2 Instalatii de stins incendiu.
Conform NP 086-05 (Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de
stingere a incendiilor) si P118-99 (Normativ de siguranta la foc a constructiilor) pentru stingerea si
combaterea unui incendiu s-a propus:
- hidranti interiori pe fiecare nivel: nr. jeturi n funciune simultan pentru instalatia cu hidranti de
incendiu interiori cu un volum mai mic de 25 000mc - 1 jet; debit specific minim al unui jet qih=2,5 l/s
- hidranti exteriori conform NP086-55 si P118 , nu este cazul.
Distributia instalatiei de hidranti va fi dispusa la plafonul demisolului avand diametrul de 2.
Reteaua interioara de alimentare cu apa pentru hidranti va fi prevazuta cu manometre pentru
citirea presiunii la intrarea in cladire si in punctele cele mai inalte ale instalatiilor; se vor monta dupa
caz, armaturi de inchidere, de retinere si de golire, pe conductele de racord la retelele exterioare, pe
6

conductele de distributie si legaturi; hidrantii utilizati sunt de Dn 50 mm (2), STAS 2501 si echipati cu
toate accesoriile de trecere a apei (teava de refulare de mn cu diametrul orificiului ajutajului final de
14 mm, furtun tip C din fibre poliesterice, cauciucat, de 10 m lungime).
Presiunea pentru consumul menajer si incendiu se asigura de la reteaua publica de distributie. In
cazul in care reteaua de distributie nu asigura debitul si presiunea necesara instalatiei de stins incendiu,
va fi prevazut ulterior un rezervor de incendiu.
3.3 Retele de incinta
Alimentarea cu apa a cladirii se va realiza de la retelele existente in incinta printr-un camin de
bransament cu ajutorul unei conducte PE DN50 cu o lungime de aproximativ 20m in montaj subteran.
Pentru evacuarea apelor uzate menajere s-a propus un canal cu racord la canalizarea de incinta
existenta.
4. Debite caracteristice i de calcul:
4.1. Necesarul de ap potabila si uzata
Debitele caracteristice ale cerinei de ap, determinate conform STAS 1478/90, n funcie de
numrul maxim de ocupani i necesarul specific.
Numarul obiectelor sanitare este prezentat centralizat in tabelul de mai jos:
O.C.P.I.
GORJ

Lavoar

W.C.

Dusuri

Cladire

Total

a) Alimentarea cu apa pentru consum curent


Cerinta de apa (potabila in scopuri menajere)
Qzi mediu = 2,203 mc/zi = 0,025 l/s
Qzi maxim = 2,86 mc/zi = 0,033 l/s
Q maxim orar = 0,57 mc/h = 0,16 l/s
b) Canalizarea menajera
Qzi mediu = 2,203 mc/zi = 0,025 l/s
Qzi maxim = 2,86 mc/zi = 0,033 l/s
Q maxim orar = 0,57 mc/h = 0,16 l/s
4.2. Instalatii pentru stingerea incendiilor
Conform Normativului NP 086/2005 si STAS 1478/90, pentru prevenirea incendiilor s-au
prevazut instalatii de hidranti interiori.
Instalaia de stingere cu ap cu hidrani interiori:
-

acionare:
manual
nr. jeturi n funciune simultan
1
debitul specific minim al unui jet qih
2.5 l/s
debitul de calcul al instalaiei Qih
2.5 l/s
lungimea jetului compact lc
6
Timp functionare conform STAS 1478/90 este 10 minute.
7

S-au prevazut urmatoarele materiale de dotare PSI pentru interventie initiala (conform DG PSI
003):

0
1.

Specificatia
1
Stingator portativ cu
pulbere CO2

Destinatie
2
O.C.P.I.
GORJ

Total
3
5

Obs.
4
Cate 1/nivel

Asigurarea serviciului de pompieri civili


Conform Normativului NP 086/2005 si STAS 1478/90, pentru prevenirea incendiilor s-au
prevazut instalatii de hidranti interiori.
0
1.

Specificatia
1
Hidrant interior

Destinatie
2
O.C.P.I.
GORJ

Total
3
5

Obs.
4
Pe holuri

3. Norme si standarde de referinta


-Normativ de siguranta la foc a constructiilor Indicativ P 118/99;
-Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor
NP-086-05;
-Normativ pentru proiectarea si executarea Instalatiilor sanitare Indicativ I 9/94;
-STAS 1343/91-Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare;
-STAS 1478/90-Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii fundamentale
de proiectare;
-STAS 1846-90-Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de canalizare;
-NTPA-002/2002-Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de
canalizare ale localitatilor;
-NTPA-001-Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate
evacuate in resursele de apa;
-STAS 1795-87-Instalatii sanitare. Canalizare interioara.

Intocmit,
Ing. Cojan R.
8

PROIECTANT

SPIRICOM
S.C. SPIRICOM S.R.L.
J 40/25308/1992

EXTINDERE CLADIRE SEDIU O.C.P.I. GORJ


Beneficiar : O.C.P.I. GORJ
Adresa: Str. 8 Martie, nr. 3A, Mun. Targu Jiu
40/2009
FAZA : P.TH.
PR. NR

CAIET DE SARCINI
PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE
I . BREVIAR DE CALCUL
Instalatii sanitare
1.1. Date despre utilizatori
Numarul maxim de utilizatori :
- s-a luat in calcul 100 persoane
1.2. DETERMINAREA CANTITATILOR DE APA PENTRU CONSUMUL CURENT
NECESARUL DE APA (CONFORM STAS 1343/2006)
Nm= N x U unde:
N necesarul specific de apa;
U numar de persoane.
Nm = 100 x 20 = 2000 l/zi = 2 mc/zi.
1.2.1 Cerinta de apa (conform STAS 1343/2006 si STAS 1478/90)
-Qzi mediu= Ks x Kp x N (mc/zi)
-Qzi maxim= Kzi x Qzi mediu (mc/zi)
Qzi maxim x K 0
-Q maxim orar =
nr. ore functionare
in care:

(mc/h)

- Ks ceoficient pentru nevoi tehnologice = 1,08


-Kp - coeficient de pierderi= 1,02
-Kzi - coeficient de neuniformitate zilnica= 1,15
-Ko - coeficient de neuniformitate orara= 2,2
Prelucrand datele de mai sus cu formele mentionate rezulta:
1.2.2 Apa consum menajer
Qzi mediu = 1,08 x 1,02 x 2 = 2,203 mc/zi = 0,025 l/s
Qzi maxim = 1,08 x 1,02 x 2,6 = 2,86 mc/zi = 0,033 l/s
Q maxim orar = 1,08 x 1,02 x 0,52 = 0,57 mc/h = 0,16 l/s
9

1.2.3. Restituii la canalizare


Ape uzate menajere (Quz = 1 Q)
Ape uzate menajere (care necesita preepurari), cu incarcari care trebuie sa se incadreaza in
prevederile Normativului NTPA 001-2002 .
Debite
Qzi mediu = 1,08 x 1,02 x 2 = 2,203 mc/zi = 0,025 l/s
Qzi maxim = 1,08 x 1,02 x 2,6 = 2,86 mc/zi = 0,033 l/s
Q maxim orar = 1,08 x 1,02 x 0,52 = 0,57 mc/h = 0,16 l/s
Ape meteorice
Evacuarea apelor meteorice de pe acoperis se va face prin jgheaburi si burlane din tabla avand
grija ca apa evacuata sa nu intre sub cladire, aceasta scurgandu-se in caminele de colectare ape pluviale
din incinta obiectivului.
1. 2.4. Pentru dimensionarea instalaiilor
- Pentru conductele de apa potabila rece :
Conform STAS 1478:
Qc = a x b x c x E unde:
b = 1 ; a = 0,20 pentru 14 h distributie; c=1,6
E = E1 = (eb + er) = 0,7 x 9,68 + 23,73= 23,38
Qc = 0,20 x 1 x 1,6 x 23,38 = 1,125 l/s = 4,05 mc/h
- Pentru conductele de apa potabila calda menajera:
Conform STAS 1478:
Qc = a x b x c x E unde:
b = 1 ; a = 0,250 pentru 14 h distributie; c=1,6
E = E1 = eb = 0,7 x 23,73 = 16,61 mc/h
Qc = 1 x 0,20 x 1,6 x 16,61 = 1,30 l/s = 4,68 mc/h

1.2.5. INSTALATIILE DE STINS INCENDIU CU APA


Instalaia de stingere cu ap cu hidrani interiori:
- acionare:

manual

- nr. jeturi n funciune simultan

- debitul specific minim al unui jet qih

2.5 l/s

- debitul de calcul al instalaiei Qih

2.5 l/s
10

- lungimea jetului compact lc


6
Timp functionare conform STAS 1478/90 este 10 minute.
Vhi=2.5l/s x 1 incendiu x 10min = 1.5mc
Hu=Ha+hrf=10mCA
Hidranii interiori sunt amplasai pe aceeai vertical n nie. n cutia fiecrui hidrant se afl
racordul port-furtun i mosorul cu furtun plat de 10 m dotat cu duza de stingere, cu conducta de Dn 50
(2) echipat cu toate accesoriile. Robinetii hidrantilor interiori se monteaza ntre 0,80 m i 1,50 m de
la pardoseala.
Conform Normativ NP 086-05, instalatii de stins incendiu cu hidranti exteriori se asigura
numai pentru cladiri inalte, foarte inalte respectiv pardoseala ultimului nivel folosibil este situata la
peste 28m fata de terenul carosabilului. (I P118/99). Cladirea prezentului proiect are o inaltime de 18
metri si nu se incadreaza in nici o categorie de constructie prevazuta in art.6 pct.6.1 NP 086-05.

2. NORME SI STANDARDELE DE REFERINTA


-Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare Indicativ I 9/94
-Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor Indicativ
NP 086-05
-Normativ pentru proiectarea parcajelor subterane pentru autoturisme Indicativ NP 24/97
-Normativ pentru proiectarea constructiilor publice subterane-Indicativ NP 25/97
-STAS 1343/2006-Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare.
-STAS 1478/90-Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii fundamentale de
proiectare.
-STAS 1846-90-Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de canalizare;
-NTPA-002/2002-Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale
localitatilor;
-STAS 1795-87-Instalatii sanitare. Canalizare interioara.
3. INSTALATII PROIECTATE
1.1.Instalatii de alimentare cu apa
- Conducte de distribuie a apei reci la obiectele sanitare;
- Conducte de distribuie a apei calde de consum la obiectele sanitare.
1.2.Instalaii de canalizare
- Instalaii de canalizare a apelor uzate menajere interioare;
- Retele de canalizare exterioare
1.3.Dotare cu obiecte sanitare conform planurilor de arhitectur i normelor de echipare n vigoare.

11

4. CONDITII DE CALITATE A COMPONENTELOR LUCRARII


La execuie se vor folosi doar materiale i produse atestate conform HG 622/2004 privind
stabilirea condiiilor de introducere pe pia a produselor pentru construcii, care aplic prevederile
Directivei Europene 89/106/CEE.
Materiale utilizate n execuie vor trebui s corespund standardelor de produs si s
indeplineasc conditiile impuse prin proiect si prescriptiile tehnice ale furnizorilor.
A. Obiecte sanitare din portelan sanitar
Prin proiect s-au prevzut:
b. lavoare din porelan sanitar, calitatea I, montate pe piedestal, echipate cu baterii
amestectoare monocomand;
c. vase WC din porelan sanitar, cu rezervor de splare din porelan tip duobloc, montat pe
vasul closet.
- Dimensiunile, masa si abaterile limita admisibile ale obiectelor sanitare din portelan sanitar
trebuie sa corespunda standardelor dimensionale respective, iar n lipsa acestora, normelor interne.
- Obiectele sanitare nu trebuie sa prezinte defecte functionale.
- Suprafata obiectelor sanitare din portelan sanitar trebuie sa fie neteda, asigurind posibilitatea
de spalare completa a suprafetei utile.
- Obiectele sanitare din portelan sanitar se claseaza, in functie de defectele exterioare, in 4 clase
de calitate conform STAS 6686
- Pentru categoriile de calitate prevazute in proiect numarul total de defecte admise nu trebuie
sa depaseasca:
- 3 pentru calitatea S
- 3 pentru calitatea I
- Accesoriile pentru obiecte sanitare trebuie sa indeplineasca conditiile corespunzatoare pentru
clasele de calitate S si I.
- Obiectele sanitare se depoziteaza separat pe tipuri, dimensiuni si calitati, in incaperi ferite de
actiunea agentilor atmosferici.
- Fiecare lot va fi insotit de un certificat de calitate care va cuprinde:
- marca de fabrica;
- numarul si data eliberarii;
- denumirea, norma, calitatea, marimea si numarul de obiecte.
-Verificarile vor fi efectuate in conformitate cu prevederile standardelor specifice.
B. Armaturi sanitare
- Armaturile sanitare trebuie sa corespunda cerintelor dimensionale, functionale si de calitate,
prescrise prin standardele specifice.
- Materialele din care sunt executate garniturile ventilelor de la capetele de armatura trebuie sa
reziste la actiunea apei fierbinte in conditiile de incercare prevazute de STAS-9143.
- Livrarea armaturilor se va face in ambalaje corespunzatoare normelor de ambalare a
produselor.
- se vor monta armturi din inox de calitate superioara, tip monocomand.
C. Tevi pentru instalatii
- Compozitia chimica, caracteristicile mecanice si tehnologice vor fi conform standardelor de
material sau in lipsa acestora, conform conditiilor stabilite prin norme tehnice.
- Suprafata exterioara si interioara a tevilor, trebuie sa fie neteda, lipsita de fisuri, crapaturi,
12

suprapuneri de materiale, rifluri sau incluziuni.


- Extremitatile tevilor vor fi retezate perpendicular pe axa tevii.
- Verificarea calitatii tevilor se face pe loturi de maximum 400 tevi de aceeasi dimensiune,
acelasi material si executie.
- Proportia incercarilor, metodele de verificare si incercare si conditiile de acceptare a lotului,
conform STAS 7656.
- Conductele din materiale plastice vor corespunde cerintelor dimensionale si calitative
prescrise prin STAS-urile 6675/1,2; 1061/1,2; ISO-3213.
- evile din cupru vor satisface cerinele prescripiilor tehnice i vor fi marcate cu: denumirea
uzinei productoare, norma, diametrul exterior, grosimea peretelui evii din cupru, materialul izolant,
norma de incombustibilitate, grosimea izolaiei, trimestrul i anul fabricaiei.
D. Fitinguri
- Fiecare lot de fitinguri va fi insotit la livrare de un buletin, eliberat de uzina producatoare, in
care se vor specifica urmatoarele :
denumirea uzinei producatoare;
specificarea fitingurilor livrate;
verificarile si incercarile efectuate si rezultatele obtinute;
semnatura organului de control tehnic al calitatii;
- Verificarea aspectului se face cu ochiul liber, pe fiecare bucata; piesele gasite
necorespunzatoare se resping.
- Verificarea dimensiunilor se face cu aparate obisnuite de masurat, sabloane sau calibre, iar
verificarea filetelor se face cu calibre. Verificarea se face asupra unei probe de 2% din lot, dar cel putin
cinci bucati.
- Bordura de intarire a marginii fitingurilor trebuie sa fie continua si bine reliefata.
E. Tuburi si piese pentru canalizari
- Fiecare lot de livrare va fi insotit de un certificat de calitate intocmit conform dispozitiilor
legale in vigoare.
- Forma si dimensiunile tuburilor si pieselor de legatura pentru canalizari vor fi conform
standardelor si normelor dimensionale.
- Suprafata interioara si exterioara a tuburilor si pieselor de legatura trebuie sa fie curata si
neteda.
- Tuburile si piesele de legatura se supun urmatoarelor verificari:
. verificarea aspectului;
. verificarea dimensiunilor;
. verificarea masei;
. verificarea etaseitatii.
Tuburile si piesele de legatura trebuie s fie marcate cu :
- marca de fabrica;
- numarul STAS sau NID.
D. IZOLATII, PROTECTII SI VOPSITORII, DIVERSE
-Izolaii termice sau tuburi izolatoare, protecii pentru izolaii;
-Suporturi si susineri uzinate livrate de diveri furnizori odat cu conductele si/sau
executae pe antier.

13

E. ECHIPAMENTE conform lista de echipamente i fielor tehnice livrate de productori


odat cu echipamentele.
5. EXECUTIA LUCRARILOR
Executia lucrarilor se va face in conformitate cu prevederile planurilor si detaliilor de executie
anexate, cu respectare urmatoarelor faze tehnologice :
- studierea proiectelor si a specificatiilor de materiale,armaturi si aparate;
- procurarea materialelor;
- executia in atelier a elementelor subansamblelor si ansamblurilor de instalatii;
- transportul si depozitarea la santier a elementelor prefabricate si a materialelor pentru
executie;
- pregatirea pentru montaj;
- trasarea lucrarilor;
- montarea obiectelor sanitare si a instalatiilor corelat cu fazele de executie a constructiei si ale
celorlalte categorii de instalatii;
- efectuarea verificarilor si probelor necesare.
5.1. Montarea obiectelor sanitare i a armturilor
Trasarea pentru montaj a poziiei obiectelor sanitare este o operaie de baz, ntruct de poziia
lor depinde amplasarea tuturor conductelor de alimentare i de scurgere-evacuare.
Obiectele sanitare se vor monta dup efectuarea probei de presiune a ntregii reele de
distribuie a apei i dup ce s-au terminat lucrrile de finisaje din ncperi.
Cotele de montare a obiectelor sanitare precum si distantele minime, pe orizontal, intre
obiectele sanitare si intre acestea si elementele de constructii se vor respecta conform STAS 1504.
naintea terminrii lucrrilor de finisaj se monteaz numai rezervoarele de WC (montate la
nlime).
Robinetele i bateriile obiectelor sanitare se verific nainte de a se monta pe obiecte, dac se
manevreaz uor la nchidere i deschidere; de asemenea, acestea se vor demonta i pentru a se verifica
starea garniturii de sub piulia cutiei de etanare conform SR EN 200/2008.
La trasarea i montarea obiectelor sanitare, se va cuta ca acestea s fie amplasate ct mai
judicious, ca s asigure estetica ncperii n care se monteaz.
Fixarea obiectelor sanitare pe elemente de construcii se face fie direct, prin uruburi, fie
indirect, prin intermediul consolelor sau a altor dispozitive de susinere.
La ieirea din perei a conductelor de ap i scurgere care servesc obiectele sanitare, pentru
mascarea golului, sunt prevzute rozete metalice nichelate sau cromate, ce se vor aplica la faa finit a
peretelui.
Pentru a evita deteriorarea obiectelor sanitare, pe timpul executrii lucrrilor de finisaj la
construcie, obiectele sanitare vor fi protejate obligatoriu pn la terminarea lucrrilor respective
5.2. Montarea vaselor WC i a rezervoarelor de splare
Splarea vaselor de WC se face sub presiune, din rezervoare de ap amplasate la seminlime.
Rezervoarele de splare montate la seminlime se vor amplasa deasupra vaselor de closet,
prinzndu-se pe perete cu crlige sau cu diferite elemente de prindere specifice respectndu-se
instruciunile furnizorului.
Rezervoarele splare se racordeaz la vasele de WC printr-o eav de splare cu diametrul de 1
, din PVC, legat la vas prin intermediul unei manete din cauciuc. eava de splare se va monta
aparent.
14

Vasul de WC se leag la conducta de scurgere printr-un tu lateral sau vertical n jos, cu


diametrul interior de 100mm, respectndu-se cotele de racordare conform SR EN 34/98.
5.3. Montarea lavoarelor
Legturile pentru alimentarea cu ap rece, ca i pentru scurgere, se execut sub lavoar, pe o linie
orizontal situat la o nlime cuprins ntre 34 i 42cm de la pardoseala finit.
Lavoarele cu picior se vor monta, verificndu-se pentru a obine orizontalitate perfect,
respectndu-se cotele de racordare prevzute n SR EN 31/99.
Lavoarele vor fi echipate cu sifon tip butelie i baterii amestectoare, monocomand.
Conducta de scurgere a lavoarului se va executa aparent, din evi din PP cu diametrul de 40mm.
Lavoarele vor fi prevzute cu oglid sanitar 400x500mm i spunier din porelan sanitar,
montate pe perete.
5.4. Instalaia de alimentarea cu ap rece
Prin proiect s-a prevzut executarea reelei interioare de alimentare cu ap rece cu evi din
cupru.
Tevile din cupru cu dimensiuni cuprinse ntre 12 mm108 mm pot fi legate prin fitinguri cu
presare din cupru sau aliaje de cupru cu conditia ca fitingurile cu presare sa corespunda cerintelor fisei
de lucru DVGW W 534, respectiv bazei de verificare DVGW VP 614 si ca verificarile tevilor din cupru
sa fie efectuate la treptele de rezistenta prevazute n fisa de lucru DVGW GW 392. Ele trebuie sa aiba
un marcaj de control DVGW. Pentru tevile din cupru zincate n interior se ofera si fitinguri cu presare
zincate.
Se va acorda o atenie deosebit la mbinrile cupru-oel i cupru aluminiu, ca aceste materiale
s nu se ating direct pentru c pot produce corosiune. La conexiunile cupru-oel trebuie introdus un
fiting din alam sau alam nichelat iar la conexiunile cupru-aluminiu trebuie introdus un fiting din din
alam sau alam cadmiat.
Curbarea evilor de cupru (rece):
evi n form de role fr unelte
evile de cupru n role, cu grupa de rigiditate R 220 (moale) pot fi ndoite cu sau fr unelte.
Raza de curbur la curbarea fr unelte se situeaz n practic la valori cuprinse ntre 6-8 ori diametrul
exterior al evii. Foarte important este ca la alegerea razei de curbur s nu apar n zona curburii nici
un fel de ngustri de diametru, cute respectiv obturri. Acelai lucru este valabil i pentru curburile
realizate cu unelte. evile din cupru cu nveli din material sintetic sau evile n role cu termoizolaie
din fabric pot fi curbate, dar aici trebuie s se acorde o atenie deosebit deoarece defectele nu pot fi
identificate sub nveli.
evi n form de role cu unelte
Realizarea unor raze de curbur cu valori cuprinse ntre 6- 8 ori diametrul exterior al evii se
face cu unelte de curbare furnizate de productori. Exist unelte i pentru curbarea evilor cu nveli din
material sintetic. Important este ca nveliul s nu se crape n timpul curbrii. Din acest motiv, se vor
utiliza numai acele unelte care nu dispun de muchii ascuite pe sabotul de alunecare ce ar putea
deteriora nveliul.
La evile n role cu termoizolaie se impune ndeprtarea nveliului izolant din zona de curbur
nainte de curbare.
evi n form de bare
evile de cupru cu lungimi ntinse, cu grup de rigiditate R250 (semirigid) i R 290 (rigid) pot
fi curbate pn la dimensiuni de 18 x 1,0 mm dac se utilizeaz unelte corespunztoare. Important n
15

acest sens este ca acele curburi s nu prezinte defecte, crpturi, falduri i obturri.
evile de cupru n bare cu stare de rezisten R 250 (semirigid) pot fi curbate pn la
dimensiunile 28 x 1,5 mm (inclusiv)
Pregtirea evilor de cupru pentru toate tehnicile de mbinare
Indiferent de tehnicile de mbinare aplicate la nivel individual, oricnd se impun msuri de
pregtire a evilor de cupru, msuri care corespund parial ntre ele. Pregtirea ncepe cu debitarea
evilor. evile trebuie desprinse n unghi drept fa de axa evii.
La utilizarea unui dispozitiv de tiere a evilor, trebuie ca acele cuite s fie ascuite i tierea s
fie realizat cu avansuri mici. Doar n acest mod se pot evita deformrile capetelor de eav care apar la
evile moi.
Dup desprindere, capetele evilor trebuie debavurate pe interior i pe exterior. Bavurile rmase
n interior au ca efect o pierdere de presiune prin obturri ale diametrului. Bavurile exterioare pot
deteriora garniturile de la fitingurile de presare.
n plus, bavurile interioare pot provoca vrtejuri puternice mai ales n sistemele de recirculare a
apei calde i n consecin pot genera deteriorri prin corodare de eroziune, iar n conductele de ap
potabil rece pot contribui la producerea gurilor de coroziune. Capetele de eav ale evilor moi n
form de role trebuie calibrate,pentru a se putea obine fanta capilar necesar. Pentru aceasta, dornul
de calibrare i inelul de calibrare trebuie introduse consecutiv i nu concomitent n captul de eav.
mbinri prin presare
mbinrile prin presare pot fi utilizate n instalaiile de ap potabil i n sistemele de nclzire
cu temperaturi de pn la 110C i 16 bar, precum i n instalaiile de gaze.
La prelucrarea fitingurilor prin presare se vor respecta procedurile de montare ale productori de
fitinguri. Ca recomandri generale putem meniona urmtoarele: nainte de utilizarea fitingurilor de
presare se va verifica poziia corect a garniturilor. Capetele de eav nu vor prezenta resturi sau
mizerii, astfel nct la apsarea fitingurilor n evi s nu se deterioreze garniturile respective. Presarea
va fi realizat conform procedurilor de montare ale productorului. n plus se impune marcarea
adncimii de ptrundere a fitingului n eav. Marcajul evii reprezint un control optic al adncimii de
ptrundere nainte de presare. Nu sunt necesare buce de sprijin.
mbinri filetate cu inel de strngere
Pot fi folosite la instalatii de distributie a apei reci si calde.
mbinarile filetate cu inel de strngere cu garnitura metalica apartin de grupa racordurilor
detasabile pentru capete netede de teava (racorduri pentru tevi netede). Ele trebuie sa respecte
urmatoarele cerinte si verificari stabilite prin urmatoarele standarde si regulamente:
* DIN EN 1254, partea 2: fitinguri, mbinari filetate cu inel de strngere pentru tevi de cupru.
* DIN EN 3387, partea 1: mbinari detasabile pentru conducte metalice de gaze, racorduri
pentru tevi netede.
* DVGW-W534: mbinari de teava si racorduri de teava.
mbinarile filetate asigura compatibilitatea cu celelalte sisteme de racordare. Aceste fileturi de
racordare corespund standardelor SR ISO 7/1-2000, respectiv DIN 2999 filet exterior conic / filet
interior cilindric.
Marcajul se realizeaza cu efect permanent si la loc vizibil prin indicarea numelui sau marcii
producatorului si a diametrului de racord (diametrul exterior al tevii), respectiv a marimii filetului. n
functie de necesitati sau scopuri se pot aplica si alte marcaje.
mbinri prin sudur
16

mbinarea prin sudur a evilor de cupru poate fi aplicat numai ncepnd cu o grosime a
pereilor evii de 1,5 mm.
Pentru dimensiuni de evi cu diametru exterior de peste 108 mm nu se mai ofer fitinguri de
lipire capilar. evile cu aceste dimensiuni nu mai prezint toleranele de dimensiuni ale diametrului
exterior necesare pentru formarea unei fante de lipire capilar. Se recomand mbinarea lor prin sudur.
La mbinarea prin sudur se va alege mbinarea n col ca form a sudurii. Dac adaptarea
diametrului la reducerile necesare se realizeaz prin tragerea unilateral a evii, atunci se recomand ca
tragerile la evile pozate orizontal s fie efectuate n jumtatea inferioar a evii, pentru c exist
posibilitatea de formare a bulelor de aer n zona de tragere.
Pentru sudura evilor din cupru se vor folosi urmtoarele tipuri de sudur: sudur WIG (cu gaz
inert wolfram), sudur MIG (cu gaz inert metal) i sudur cu flacr acetilenic. Ca materiale
suplimentare de sudur se pot alege srmele de sudur.
5.4.Instalaia de canalizare interioar se va executa cu evi din polipropilen ignifugat, PP
tipB, cu mbinare prin muf.
La transport i n timpul manipulrii se va avea grij ca tuburile s se sprijine pe toat lungimea
i s se evite, pe ct posibil lovirile i de asemenea contactul cu substanele agresive pentru
polipropilen.
n antier, evile i racordurile se vor manipula cu grij, astfel nct s se evite orice posibil
deteriorare sau murdrirea lor, n special pe garnituri i la interiorul mufelor, cu noroi, pietricele sau
alte materiale strine.
evile din polipropilen se vor depozita protejat de intemperii, temperaturi joase, lumin solar
direct, stivuite pe suprafee orizontale i uniforme, n mod normal pe traverse din lemn.
Pentru a nu deforma sau altera geometria tuburilor i a mufelor, n caz de stocri prelungite, se
va evita stivuirea acestora pe nlime mai mare de 1,70m.
Materialele nu se vor lsa n spaii deschise i expuse la lumina solar direct pe perioade lungi
(cca.18luni).
Montarea const n introducerea n extremitatea evii, n muf, a unei alte evi sau a unei piese
speciale. O garnitur inelar cu baza dubl prevzut cu inel de prindere, asigur etanarea mbinrii.
Pentru obinerea unei mbinri de calitate conform ISO 7279/84 SR EN 1451-1/2003 se
recomand urmtoarele:
- tierea tuburilor se va face cu fierstru cu dini fini, respectnd obinerea perpendicularitii
tieturii;
- extremitatea tubului se va cura i debavura cu un unghi de cca.15 grade, folosind aparatul de
anfrenat sau o pil cu dini fini. Supafeele anfrenate trebuie s fie netede pentru a evita deteriorarea
garniturii inelare de etanare a mufei n care tubul va fi fixat;
- capetele pieselor speciale nu trebuie tiate pentru a se evita o mbinare slbit din cauza unei
insuficiente mufri;
- se va verifica mufa, s fie curat la interior de curenia garniturii de etanare i a captului
introdus n muf depinde sigurana etanrii. La introducerea n muf, se va unge captul evii ce
urmeaz a fi introdus, cu produsul specializat pentru aceasta sau cu ap cu spun. Nu se vor folosi
uleiuri sau grsimi minerale.
- se vor evita devierile excesive ale evilor, pentru asigurarea unei bune etanri;
- la mbinrile sub pardoseal, se recomand acoperirea acestora, astfel nct, la turnarea
betonului s se evite penetrarea acestuia;
- tuburile trebuie s fie correct introduce n mufe, avndu-se n vedere posibilele dilatri. O
introducere scurt poate s nu garanteze etanarea mbinrii, n timp ce o introducere complet
mpiedic dilatarea evilor.
Conform SR EN 1852/1-99 pentru coloanele verticale de canalizare, prezena mufelor precum
17

i lungimea redus a bucilor de tubulatur nu cer adoptarea de dotri speciale.


n cazul coloanei libere, se recurge la realizarea unui reazem fix ntre muf i ramificaia de la
planeu (punct fix).
Punctele fixe sunt realizate la fiecare derivaie care se afl pe conduct precum si n dreptul
fiecarui compensator de dilatare. Distana dintre suporii intermediari va fi de cca.10 diametre; n aceste
condiii, eava va fi bine susinut i bine ghidat, evitndu-se dezaxrile ntre un suport i altul.
La canalizrile orizontale, poriunile de tub dintre mufe vor fi legate de structur prin
intermediul unor supori care permit o anumit deplasare axial i au funcia, n afar de susinere, i de
ghidare.
Tipul de prindere cel mai folosit este format din coliere n dou buci, plcu de prindere n
structur i tirant de susinere, dar pot fi adoptate i alte variante, n funcie de diametrul evii, de tipul
de structur i de spaiul pus la dispoziie.
Este recomandabil ca, n acord cu panta prevzut pentru conduct, distana ntre conduct si
structura de care aceasta este fixat s fie redus n scopul evitrii momentelor de ncovoiere ridicate,
datorate sarcinii tirantului.
La trecerile prin perei i planee conductele de polipropilen se vor proteja cu tub cu diametru
mai mare din acelai material din care este prevzut conducta sau din alt material. Spaiul liber dintre
conducta de polipropilen i tubul de protecie se va completa cu psl mineral, carton, etc. Nu se
admit mbinri ale conductelor n tuburile de protecie, distan minim intre marginea tubului de
protecie si cea mai apropiat mbinare va fi de 3 cm.
La trecerile prin perei, tubul de protecie va avea lungimea egal cu grosimea finit a peretelui,
iar la trecerea prin planee tubul de protecie va depi partea superioar finit a planeului cu 20 cm.
6. Tolerante de executie si montaj
Se admit tolerantele prevazute de ISO 3477/95 i ISO 3609/1996.
7. Verificri, probe, teste n vederea punerii in fuciune a instalaiilor de alimentare cu ap
i canalizare
Controlul efectuat in timpul executiei va avea in vedere verificarea calitatii materialelor,
executia prefabricatelor si realizarea instalatiilor in conformitate cu standardele si normele tehnice in
vigoare.
Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele se supun controlului vizual pentru a
constata daca nu au suferit degradari in timpul transportului.
Dupa executia instalatiilor se vor verifica conditiile estetice si de functionare,urmarind in
special urmatoarele aspecte:
- obiectele sanitare sa fie intregi, fara sparturi sau fisuri, sa nu prezinte degradari ale glazurii sau
emailului, sa aiba culoarea uniforma, sa nu aiba pete;
- pozitia de montaj a obiectelor sa permita utilizarea lor in bune conditii, respectindu-se cotele
din standardele si normele de montaj, iar distantele de montare sa fie cele indicate in STAS
1504/85;
- obiectele sanitare si aparatele sa fie prinse solid pe suporti,iar acestia din urma sa fie fixati
rigid in elementele de constructie, pardoseli,pereti, etc-;
- armaturile de serviciu care echipeaza obiectele sanitare sa fie montate corect, estetic si etans;
- legaturile de la obiectele sanitare la conductele de apa si canalizare sa fie executate corect,
estetic si etans;
- sifoanele obiectelor sanitare sa functioneze corespunzator;
- robinetele sa asigure un jet continuu de apa, o inchidere perfecta si o manevrare usoara;
- preaplinul obiectelor sanitare sa functioneze in mod corespunzator.
- sa fie asigurat paralelismul intre conductele aparente si suprafata finita a peretelui; intre
18

conducte si/sau izolatia acestora si perete vor fi distantate cu 3 cm;


- posibilitatea de golire a instalatiei si de evacuare a aerului;
- armaturile sa se inchida perfect, sa fie etanse, usor accesibile, usor de manevrat, usor de
demontat in caz de reparatie, fara a fi necesara spargerea zidurilor;
- in timpul functionarii sa nu se produca zgomote suparatoare in nici unul dintre elementele
instalatiei;
- fixarea coloanelor sa fie realizata cu bratari corespunzatoare, asezate la fiecare nivel, dar nu la
mai mult de 3,5m distanta intre ele;
- conductele orizontale sa fie fixate conform indicaiilor productorului;
- la traversarea conductelor de apa prin plansee si ziduri sa fie prevazute tuburi de protectie din
metal, spatiul liber fiind umplut cu material izolant care sa permita dilatarea conductelor;
- sa fie prevazute suficiente piese de curatire montate in pozitii acesibile pentru buna
exploatare a instalatiei de canalizare conform Normativ I9/94;
- etansarea strapungerilor prin acoperis si montarea caciulilor de ventilatie.
7.1. Conductele de ap rece vor fi supuse la urmtoarele ncercri:
- de etaneitate la presiune la rece;
- de funcionare la ap rece.
Pentru ncercarea la presiune a conductelor se va folosi apa potabila filtrata (filtre cu
dimensiuni de trecere ntre 80120 m). Trebuie realizata o aerisire completa a tuturor componentelor
instalatiei. Instalatiile de apa potabila trebuie ncercate cu de 1,5 ori presiunea maxima de regim. Pe o
perioada de verificare de 10 minute nu trebuie sa se nregistreze nici o scadere a presiunii pe aparatul
de masurare a presiunii - care va permite citirea valorii cu variatii de 0,1 bar. n cazul n care ntre
temperatura apei de umplere si temperatura exterioara se nregistreaza o diferenta de aproximativ 10 K
sau mai mult, se va aplica dupa atingerea presiunii de ncercare o durata de asteptare de aproximativ 30
minute pentru compensarea temperaturii.
n cazul n care se estimeaza perioade ndelungate de neutilizare ntre ncercarea de presiune si
prima utilizare a instalatiei, sau daca perioada de neutilizare coincide cu perioadele de frig, atunci se
poate realiza o ncercare uscata de presiune cu aer comprimat fara ulei sau cu gaze inerte, cum ar fi
azotul s.a.
n acest scop se va aplica o presiune de ncercare de cel mult 3 bar. Locurile inetanse se pot
depista partial prin semnalele sonore. n cazul n care apar dificultati la identificarea locurilor inetanse
se pot aplica mijloacele obisnuite, cum ar fi stropirea sau umezirea cu pensula a solutiilor spumante. La
aceste ncercari de presiune uscate se va avea o deosebita grija la evitarea oricaror pericole (ex.: nu se
folosesc dopuri din materiale sintetice).
Se recomanda efectuarea unei ncercari de presiune noi pentru ansamblurile prefabricate, care
au fost depozitate temporar o lunga perioada de timp ntre finisare si ncercarea de presiune. Deoarece
aceste ncercari pot fi realizate si n atelier, riscurile de accidente sunt diminuate n mod considerabil.
Clatirea instalatiei de apa potabila
n principiu, se impune clatirea temeinica a tuturor instalatiilor de apa potabila indiferent de
tipul materialului folosit. Pentru o siguranta deplina a utilizarii trebuie ndeplinite urmatoarele
rezultate:
- Garantarea puritatii apei potabile;
- Evitarea deteriorarilor prin coroziune;
- Curatarea suprafetelor interne ale tevilor;
- Evitarea defectiunilor de functionare la armaturi si ansambluri;
Aceste cerinte sunt ndeplinite de doua metode de clatire, si anume:
- Procedura de clatire cu amestec de aer-apa ;
19

- Procedura de clatire cu apa;


Tabelul 1: Proceduri alternative la ncercarea de presiune, clatire, predare si punere n
functiune la instalatiile de apa potabila
ncercare de presiune, clatire si predare
la o derulare rapida a constructiei

la intervale lungi de timp ntre


ncercarea de presiune si punerea n
functiune

Varianta 1 (cu lichide)


1. Montarea filtrului fin

Varianta 2 (uscata)
1. ncercare de etanseitate a conductei
cu gaze inerte (ex.: aer fara ulei, azot) 3 bar,
si pe etape, n functie de derularea
constructiei
2. Prima umplere a conductelor cu
2. Montarea filtrului fin
apa potabila filtrata si aerisire completa
3. Efectuarea ncercarii de presiune
3. Prima umplere a conductelor cu
apa potabila filtrata putin naintea predarii
spre folosire a instalatiei
4. Clatirea instalatiei cu apa filtrata
5. Aerisirea conductelor de tevi si mentinerea lor umplute sub presiune
(evitarea golirii, respectiv a golirii partiale)
6. Predarea spre folosire a instalatiei cu informarea beneficiarului (evitarea unor
perioade ndelungate de neutilizare)
Alegerea procedurii de clatire trebuie realizata n conformitate cu conditiile de lucru, cu
cerintele beneficiarului instalatiei, cu prescriptiile producatorului si cu experienta instalatorului.
n cazul n care se realizeaza o ncercare de etanseitate cu gaz inert, clatirea va fi realizata dupa
prima umplere si nainte de punerea n functiune.
Dup aceast prob, n cazul alimentrii cu ap rece, se ia i o prob de ap pentru analiz i
verificare dac apa este potabil (dac se nscrie n prevederile STAS 1342.)
Punerea n functiune a instalatiei de apa potabila
n cazul n care se estimeaza o perioada ndelungata de neutilizare ntre finisare si punerea n
functiune, conductele trebuie pastrate nchise dupa ncercarea de presiune si dupa clatire. Din motive
igienice se vor evita perioadele lungi de stagnare, indiferent de materialul utilizat.
La punerea n functiune se va realiza o clatire a apei de stagnare, pentru a se asigura conditii
igienice corespunzatoare. n cazul n care perioada de neutilizare coincide cu perioada de frig se
impune ncalzirea constructiei pentru a evita deteriorarile cauzate de frig. Daca aceasta nu este posibila,
conductele vor trebui golite.
7.2. Instalaiile de canalizare interioar se supun ncercrilor de etaneitate i de funcionare.
ncercarea de etaneitate se face controlnd toate punctele de mbinare accesibile. Punctele de
mbinare care urmeaz a fi mascate vor fi verificate pe parcursul lucrrii, nainte de nchiderea lor.
n timpul ncercrii de etaneitate, instalaia se umple cu ap dup cum urmeaz: - pentru
instalaia de canalizare a apelor meteorice: pe toat nlimea cldirii;
- pentru instalaia de canalizare menajer: pn la nivelul de refulare prin obiecte sanitare.
20

ncercarea de funcionare se face prin punerea n funciune a obiectelor sanitare n msur s


realizeze debitul de calcul al instalaiei. Cu prilejul ncercrii de funcionare se vor controla i pantele,
piesele de curare, susinere, etc.
n vederea recepionrii, la obiectele sanitare, se fac verificri ale montajului i aspectului
estetic, i anume:
- dac s-au montat toate obiectele prevzute n proiect;
- cotele de montare ale obiectelor sanitare i ale armturilor de scurgere;
- montarea estetic i corect;
- calitatea obiectelor i a accesoriilor.
La obiectele sanitare montate n grupurile sanitare, se vor efectua urmtoarele verificri:
- la lavoare se va verifica montarea armturilor i corecta fixare a accesoriilor (oglind,
porthrtie, spunier, etc);
- rezervorul de splare al closetului s funcioneze normal, asigurnd umplerea complet, fr
descrcri periodice sau scurgerea continu;
- splarea vasului WC s se fac uniform i n bune condiii pe toat suprafaa vasului;
- sifoanele de pardoseal s asigure scurgerea apelor pe ntreaga suprafa a pardoselii deservit
de sifon.
La recepia instalaiilor de canalizare, se face controlul de coresponden ntre proiect i
execuie, verificndu-se i calitatea materialelor utilizate.
8. Prevederi privind condiiile de recepie a lucrrilor executate
Recepia lucrrilor se va face n conformitate cu prevederile Regulamentului de recepie a
lucrrilor de construcii i instalaii aprobat prin H.G.nr.273/1994 i a Normativului C56/1985 pentru
verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente.
Etapele de realizare a recepiei sunt:
- recepia la terminarea lucrrilor prevzute n contract;
- recepia final dup expirarea perioadei de garanie prevzut n contract.
9. Protecia, sigurana i igiena muncii
n toate operaiile de execuie a lucrrilor de instalaii se vor respecta cerinele eseniale
referitoare la protecia, sigurana i igina muncii.
Conductorii unitilor de execuie precum i reprezentanii beneficiarului care urmresc
realizarea lucrrilor, au obligaia s aplice toate prevederile legale privind protecia muncii, n vigoare
la data execuiei:
- Legea nr.319/2006 a securitii i snttii n munc care transpune Directiva Consiliului
European nr.89/391/CEE i Hotrrea 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a acesteia;
Normele generale de protecia muncii-ediia 2002 elaborate de Ministerul Muncii i
Proteciei Sociale n colaborare cu Ministerul Sntii,
- Normele Specifice de Thenica i Securitatea muncii pentru instalaii tehnico-sanitare i de
nclzire ediia 1996,
n acest sens se va asigura:
- adoptarea msurilor tehnice i organizatorice pentru ntrunirea condiiilor de securitate a
muncii;
- realizarea instructajelor de protecie a muncii ale ntregului personal de execuie;
- controlul aplicrii i respectrii normelor specifice de ctre ntregul personal;
- verificarea periodic a personalului privind cunoaterea normelor i a msurilor de protecie a
muncii.
Rspunderea pentru urmrirea, aplicarea i respectarea msurilor de tehnica securitii muncii
21

revine tuturor celor care conduc, organizeaz i controleaz procesul de execuie, potrivit atribuiilor de
serviciu pe care le au.
10. Msuri de prevenire i stingere a incendiilor
La execuie i n exploatarea instalaiilor sanitare se vor respecta prevederile din:
- Normele generale de prevenire i stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul 775/1998;
- Normativul de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i
instalaii aferente acestora C300;
- P118/99- Normativ de siguran la foc a construciilor , precum i celelalte normative n
vigoare la data execuiei
Obligaiile i rspunderile pentru prevenirea i stingerea incendiilor revin conductorilor
locurilor de munc i personalului de execuie.
Personalul de execuie are urmtoarele obligaii:
- s participe la toate instructajele;
- s nu utilizeze scule i echipamente defecte;
- s aplice n activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunotin la instruire, precum i
orice alte msuri necesare pentru evitarea incendiilor.
n cadrul organizrii de antier se vor fixa punctele PSI i panouri PSI care se vor dota
corespunztor cu utilaje, unelte i materiale PSI.
11. Protectia mediului
Instalatiile sanitare sunt racordate la retelele publice de alimentare cu apa si canalizare
neexistnd surse de poluare directa a mediului natural.
12. NORMATIVE SI STANDARDE SPECIFICE
Executia lucrarilor se va face cu respectarea urmatoarelor prescriptii tehnice:
- I 9-94 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare
- I9/1-96 Normativ pentru exploatarea instalaiilor sanitare
- I 1/78 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor tehnico-sanitare si tehnologie
din tevi din PVC neplastifiat;
- 273/1994 Regulament de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora;
- STAS 1054/85 Instalaii sanitare distane de amplasare a obiectelor sanitare i a
accesoriilor lor.
- STAS 1478/90 Instalaii sanitare. Alimentare cu ap. Prescripii fundamentale de proiectare.
- STAS 1795/87 Instalaii sanitare. Canalizare interioar. Prescripii fundamentale de
proiectare.
- STAS 914 - Armaturi sanitare. Conditii de calitate
- P118 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea
focului.
- P100 - Normativul pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, socialculturale si industriale.
- STAS 1061/1,2 - Tevi din polietilena de inalta densitate
- ISO 3213 - Tevi din polipropilena
Intocmit,
Ing. Cojan R.

22

PROIECTANT

SPIRICOM
S.C. SPIRICOM S.R.L.
J 40/25308/1992

EXTINDERE CLADIRE SEDIU O.C.P.I. GORJ


Beneficiar : O.C.P.I. GORJ
Adresa: Str. 8 Martie, nr. 3A, Mun. Targu Jiu
40/2009
FAZA : P.TH.
PR. NR

PROGRAM DE CONTROL
N FAZELE DETERMINANTE I N FAZELE DE EXECUIE PENTRU
REZISTENA I STABILITATEA INSTALAIILOR SANITARE
n conformitate cu prevederile Legii 10/1995, a Regulamentului privind controlul de stat al calitii n
costrucii (HG nr.272/1994) i Procedurii privind controlul statului n fazele de execuie determinante
pentru rezistena i stabilitatea construciilor, se stabilete prezentul program de control la lucrarea:
EXTINDERE CLADIRE SEDIU O.C.P.I. GORJ . Participanii la recepia lucrrilor vor fi
anunai cu 10 zile nainte de ajungerea n faza de execuie determinant sau care se recepioneaz, prin
grija antreprenorului.
Nr. Denumirea lucrrilor ce se
Participani:
Numr i data:
crt recepioneaz sau faza de execuie
-I.C.judCONST.:
I-C -Proces verbal
determinant pentru rezistena i
-Investitor:
I
de recepie
stabilitatea n construcii
-Executant:
E
calitativ
-Proiectant:
P
(PVRC)
-Proces verbal
de recepie a
I-B
I
E
P
lucrrilor n
faze
determinante
(PVCFD)
0
I.1.
I.2.
I.3.
I.4

1
Predare amplasament
Controlul pozrii circuitelor de apa rece,
apa calda menajera, recirculare si
canalizare menajera
Efectuarea probelor de presiune la
conductele de ap
Receptia la terminarea lucrarilor de
instalatii interioare

Proiectant,
S.C. SPIRI COM S.R.L.
Inspector specialitate
Investitor
O.C.P.I. GORJ
23

PVRC

PVRC

PVCFD

PVRC