Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MEDIULUI
STANDARDE
Acoperirea minima solului
Gestionarea minima terenului care sreflecte
condiiile locale specific
Terasele de reinere
slab protectoare - culturi prasitoare (porumb, floarea soarelui, cartofi, sfecla de zahar,
dovlecei, vitade vie etc.)
Terenurile agricole supuse eroziunii eoliene vor fi protejate de perdele forestiere si gardurivii, n scopul limitarii
transportului particulelor de sol si a depunerii acestora ca sedimente n ape.
O practica extrem de daunatoare o constituie taierea padurilor si defrisarile precum si arareapasunilor permanente si a
fnetelor. Inevitabil, aceste terenuri vor pierde azotul din sol si se vor degrada rapid.
Sa se evite pregatirea unui pat germinativ fin care determina aparitia proceselor de degradare fizica la
suprafata: colmatarea spatiului poros si crustificarea. Este necesar n aceste conditii cresterea continutului
de materie organica pentru prevenirea proceselor degradarii fizice de suprafata.
Pentru protectia solului, mai ales la suprafata, acoperirea cu vegetatie este cruciala.
patiile destinate trecerii masinilor agricole pentru efectuarea tratamentelor chimice, chiar ncazul culturilor
neprasitoare, vor fi deschise numai dupa rasarirea plantelor. Daca acest lucru nu esteposibil, datorita
managementului de cultivare al culturii respective, atunci n spatele rotilor masinilor agricole se recomanda
un sistem de afnare superficiala, care sa contribuie la reducerea compactariizonei respective si astfel a
riscului erozional.
Pentru protectia solului mpotriva eroziunii eoliene, ca si pentru protectia culturilor agricolesunt necesare
perdele de protectie, pomi cultivati n rnduri sau garduri vii. Perdelele de protective conduc la reducerea
vitezei vntului cu pna la 3050%; cu ct distanta dintre perdeaua de protectiv si terenul protejat este
mai mare cu att sunt mai eficiente. Este recomandat, nsa ca aceasta distant sanu fie mai mare de 20 de
ori naltimea perdelei de protectie.
O masura destul de eficienta pentru controlul eroziunii eoliene o constituie aplicareamulciului vegetal, la
suprafata patului germinativ imediat dupa semanat, n cantitate de 515t/ha.
Alegerea ct mai atenta a practicilor agricole constituie o metoda eficienta pentru controluleroziunii pe
solurile nisipoase. Prin utilizarea sistemelor de lucrare conventionala, adica de afnare asolului prin
aratura cu ntoarcerea brazdei, un control eficient asupra eroziunii de suprafata se poateobtine numai
daca n stratul superficial este suficient de multa argila si praf.
TABEL NR. 1
Consumurile (exporturile) medii de
elemente nutritive din sol pentru
formarea recoltelor (kg de elemente
nutritive/tona de recolta principala si
cantitatea corespunzatoare de recolta
secundara).
corespunzatoare
DETERIORAREA HABITATELOR
GAEC 11: Se respect normele legale privind utilizarea apei pentru irigaii n agricultur.
GAEC 12 :Este interzis aplicarea ngrmintelor de orice fel i a produselor de protecia plantelor pe
suprafeele de teren agricol care se constituie n fii de protecie n vecintatea apelor de suprafa, a cror
lime minim este de 1 m pe terenurile cu panta de pn la 12% i de 3 m pe terenurile cu panta mai mare
de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de ap.
GAEC 13 ( nou introdus in 2014) : Este interzis poluarea apelor subterane prin deversarea directa sau prin
descrcarea pe teren i infiltrarea prin sol a produselor ce conin substane periculoase utilizate
agricultur, cu excepia cazului n care o astfel de deversare/descrcare este reglementat prin autorizaia
SMR 3: Protecia mediului, n special a solului, atunci cnd se utilizeaz nmoluri de epurare n
agricultur;
SMR 4 : Protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole;
SMR 5: Conservarea habitatelor naturale i a speciilor de faun i flor slbatic.
n cadrul culturilor n sere este obligatoriu s fie evitat ca apele provenite din irigatii, carecontin printre alte
substante si fertilizanti, sa fie evacuate in afar. Aceasta cerinta serealizeaz prin recircularea ntregii
cantitti de ap rezultat din colectarea drenajuluicondensului si a apei de irigatii.
se vor utiliza ngrasaminte uscate si cu granulatia optima.
evitarea administrarii atunci cand umiditatea aerului este ridicata : pe timp de ceata, burnita sau ploaie.
n cadrul culturilor n sere este obligatoriu s fie evitat ca apele provenite din irigatii, carecontin printre alte
substante si fertilizanti, sa fie evacuate in afar. Aceasta cerinta serealizeaz prin recircularea ntregii
cantitti de ap rezultat din colectarea drenajuluicondensului si a apei de irigatii.
se vor utiliza ngrasaminte uscate si cu granulatia optima.
evitarea administrarii atunci cand umiditatea aerului este ridicata : pe timp de ceata, burnita sau ploaie.
Legislatia national, prin Ordinul MAPDR nr.648, prevede functionarea in cadrul Ministerului
Agriculturii, a unui compartiment de inspectii, care asigur verificarea conformitatii cu normele de
calitate a fertilizantilor, in conformitate cu prevederile normelor comunitare. In teritoriu,
functioneaza la nivelul Directiilor pentru Agricultur si Dezvoltare Rurala judetene si a Municipiului
Bucuresti organe de control judetene cu un numr de 42 de inspectori.
Autoritile publice centrale competente conform legislaiei specifice din domeniul chimicalelor, n
colaborare cu autoritatea public central pentru protecia mediului, au urmtoarele obligaii:
a) s reglementeze regimul ngrmintelor chimice i al produselor de protecie a plantelor;
b) s organizeze, la nivel teritorial, reeaua de laboratoare pentru controlul calitii ngrmintelor
chimice i al produselor de protecie a plantelor;
c) s verifice, prin reeaua de laboratoare, concentraiile reziduurilor de produse de protecie a
plantelor n sol, recolte, furaje, produse agroalimentare vegetale i animale.
Teren arabil
Culturi
toamna
Alte culturi
Puni
Gunoi grajd
1 Noiembrie
15 Martie
1 Noiembrie
15 Martie
1 Noiembrie 15
Martie
1 Noiembrie
15 Martie
1 Noiembrie
1 Martie
1 Octombrie
15 Martie
1 Octombrie
15 Martie
Eficiena gunoiului de grajd este mai mare dac se completeaz prin amestec cu ngrminte minerale,
n special cu cele fosfatice. Aceasta permite i reducerea normelor de aplicare, fr ca sporul de
producie s scad.
Nu toate ngrmintele minerale se pot aplica mpreun cu gunoiul de grajd. De exemplu, azotaii de
amoniu, calciu i sodiu, clorura de amoniu, urea, zgura lui Thomas, nu se recomand s fie aplicate
mpreun cu gunoiul de grajd. Srurile potasice, naturale sau de sintez, fosforitele, superfosfatul i
sulfatul de amoniu se pot administra mpreun cu gunoiul de grajd
Unele culturi, cum ar fi cerealele pioase, cartofii timpurii, sfecl roie, ceap, mazrea, mrarul i altele,
utilizeaz cel mai bine gunoiul n anul al doilea de la aplicare.
pe timp de ploaie;
pe timp de ninsoare;
cnd este soare puternic;
pe terenurile cu exces de ap;
pe terenurile acoperite cu zpad;
solul este puternic ngheat;
solul este crpat (fisurat) n adncime, sau spat n vederea instalrii unor drenuri sau pentru a servi la
depunerea unor materiale de umplutur;
cmpul a fost prevzut cu drenuri sau a suporat lucrri de subsolaj n ultimele 12 luni.
Specia
Azot
Fosfor
Potasiu
Vaci de lapte
Bovine 12 ani
cai
porci
S nu depeasc cantitatea de 170 kg azot/ha provenit din aplicarea ngrmintelor organice pe terenul
agricol n decursul unui an;
S nu aplice ngrminte organice pe terenuri acoperite de zpad, pe terenuri cu ap n exces sau pe
terenuri ngheate;
S asigure ncorporarea n sol a ngrmintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu panta mai mare
de 12%, n cel mult 24 de ore de la aplicarea acestora i n condiii meteo favorabile;
S nu aplice ngrminte organice sau minerale pe fiile de protecie existente pe terenurile agricole
situate n vecintatea apelor de suprafa sau pe terenurile agricole situate n zonele de protecie sanitar
a captrilor de ap potabil stabilite n condiiile legii;
S urmeze un plan de fertilizare pentru culturile agricole i s distribuie uniform ngrmintele pe terenul
agricol;
de lapte
(450
kg)
Juninci
Vi ei (140
(560
kg)
4 , 25 m
3 , 37 m
1 , 89 m
kg)
1 , 08 m
2
2
2
2
Specia
Greutate medie
Producia anual
de gunoi de grajd
(kg)
(kg)
(kg)
Azot
Fosfor
Potasiu
50250
4.930
35
26
Bovine (1 2 ani)
250600
7.746
55
20
43
Vaci de lapte
>400
11.408
81
15
54
Porci
98
1.733
13
Oi/ Capre
45
843
Cai
450
9.000
45
28
IV. PROTECTIA
ASEZARILOR UMANE
cresterea rezervei de apa din sol, datorita reducerii evaporatei de la suprafata si cresterii spatiului
microporos, reduce, in zonele cu un climat mai uscat, cerintele pentru apa de irigatie;
imbunatatirea regimului miscarii apei si aerului in sol, ca urmare a modificarii configuratiei
macroporilor
reducerea mineralizarii azotului organic; odata cu scaderea mineralizarii materiei organice se reduce si
pierderea in atmosfera a bioxidului de carbon;
stimularea activitatii biologice, mai ales pe cea a macro si mezofaunei;
stimularea biodiversitatii prin noi conditii de habitat si hrana pentru diferite speci de vietuitoare si plante;