Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
CALIFICRII PROFESIONALE NIVEL 3
Profil:Servicii
Calificarea:Tehnician n activiti economice
ndrumtor,
Prof. Gheorghe Maria
Absolvent, Ion Cristian
IUN
Cuprins
Argument.
CAPITOLUL I
2.1.2.Clasificarea stocurilor
2.2 Obiectivele i factorii organizrii contabilitii stocurilorg
2.3Evaluarea stocurilor........
2.3.1 Preurile de nregistrare folosite la evaluarea activelor circulante
2.3.2 Reguli de evaluare a stocurilor
CONCLUZII...................................................
BIBLIOGRAFIE...................................................................
ANEXE
ARGUMENT
Argument
Tema mi-a captat atentia deoarece am vrut sa vad derularea activitatii unei
firme cu ajutorul acestei componente ,cum reactioneaza angajatii la diversele
probleme aparute si cat de eficienta este comunicarea in acest sens.
Capitolul I
Comunicare eficient
Comunicarea
eficient,
ambele
sensuri,
presupune
exprimarea
Unii oameni utilizeaz frecvent doar tactici ale ascultrii empatice, ca:
reformularea coninutului;
reflectarea sentimental;
Aceste tactici au eficien doar dac decurg din dorina sincer de a nelege.
Deprinderea modului empatic de comunicare transcende tehnicile i necesit mult
timp - pe care mai trziu l economisete.
Rezult nivele de rspunsuri de genul:
Atitudini utile:
Comportamente utile:
Ascult ca s nelegi.
Ignorarea interlocutorului.
Ascultarea selectiv.
Imaginea profesional
cu
costumul.
Pe
lng
garderob,
trebuie
echilibrate
accesoriile:
nasturii,
Salutul i prezentrile
Ridicai-v n picioare.
Zmbii.
Spunei-v numele.
Arta conversaiei
Eticheta invitaiei
Gazda - trimite invitaii cu ase sptmni nainte, fixnd o dat pn la care
ar fi de dorit confirmarea acceptrii invitaiei.
Invitatul - rspunde la invitaie ct mai curnd posibil, eventualul refuz ar fi
de preferat s fie personal - n scris sau la telefon.
Capitolul II
Consumatorul element central de referinta
Pentru asigurarea unei cat mai mare reusite in afaceri si a diminuarii risului in
care actioneaza, intreprinzatorii trebuie potrivit opticii moderne, sa acorda o atentie
prioritara, majora, defiirii si cunoasterii campului de lupta respectiva a pitei sau
pietilor pe care vor actiona precum si a tintei pe care si-o propun sa o cucereasca
in competitia in care se angajeaza, respectiv a consumatorilor produselor si
serviviilor pe care urmeaza sa le ofere.
Capitolul III
Elementele procesului de comunicare
Emitatorul
Este initiatorul comunicarii, cel care elaboreaza mesajul. El alege mijlocul de
comunicare si limbajul astfel incat receptorul sa-i inteleaga mesajul formulat.
Mesajul
Este forma fizica in care emitatorul codifica informatia, poate fi un ordin, o idee, un
gand. Mesajul are ca obiectiv informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea,
obtinerea unei actiuni.
Mijlocul de comunicare
Sau canalul de comunicare este drumul parcurs de mesaj dinspre emitator sau
receptor, poate fi:
Formal comunicarea ce urmeaza , structura ierarhica a organizatiei;
Informala cand comunicarea provine din interactiunile sociale si legaturile
informale din cadrul organizatiei. Acesta din urma poate inbraca forme ca :
- Ideei;
- Opinii;
- Zvonuri;
- Internet;
Nivelurile comunicarii
Informarea;
Socializarea;
Motivatia;
Dialogul;
Educatia;
Promovarea culturii;
Distractia;
Integrarea;
Comunicarea in cadrul organizatiilor se realizeaza prin:
Informare:
Asigurarea accesului la informatii;
Furnizarea informatiilor necesare desfasurari unei activitati care sa
permita realizarea obiectivelor;
Furnizarea informatiilor necesare implementarii deciziilor.
Transmiterea deciziilor:
Comunicarea operativa a deciziilor;
Crearea unui climat care sa stimuleze asumarea responsabilitatii
pentru indeplinirea deciziilor;
Influentarea receptorului:
Organizarea de dialoguri cu angajatii cu asigurarea de feed-back;
Stimularea comunicarii dintre angajati;
Impulsionarea initiativei si creativitatii;
Instruirea angajatilor :
Furnizarea informatiilor menite sa consolideze interesul si participarea
angajatuilor la realizarea sarcinilor;
Recunoasterea realizareilor performante ;
Evalorea corecta a angajatilor;
Intretinerea unui climat favorabil de munca;
Stimularea increderii in sine;
Cresterea raspunderii personale;
Promovarea culturii organizationale:
Transmiterea culturii organizationale (sloganuri, norme, sisteme de
valor);
Largirea orizontului cultural al angajatilor;
Dezvoltarea imaginatiei si creativitatii;
Stimularea nevoilor etice si estetice;
Tipuri de comunicare
Comunicarea verbala
Este folosita in viata de zi cu zi dar si in relatiile interumane din cadrul unei
organizatii.
Comunicarea verbala trebuie tratata co p parte integrata a responsabilitatiificarei
persoane fata de cei din jur.
Dezbatere;
Dizertatia;
Discursul;
O cumunicare verbala eficienta presupune nu numai sa stii sa vorbesti dar si
sa asculti.
O buna ascultatre presupune sa respecti urmatoarele reguli:
Fiti pregatit sa ascultati.
Fiti interesat.
Aratati-va interesul.
Pastrati-va mintea deschisa.
Urmariti ideile principale.
Ascultati critic.
Ascultati cu atentie.
Luati notite.
Ajutati vorbitorul.
Comunicarea scrisa
Alaturi de ce verbala, reprezinta o componenta a comunicarii umane.
Pentru a avea o comunicare scrisa eficienta trebuie respectate cateva reguli:
Adopta o atitudine responsabila cu privire la continutul mesajului
Concentreaza-te asuprea ideilor din mesaj;
Foloseste un stil propriu;
undocument
careconsemneaza
anumite
lucruri.
Inregistreaza
Comunicarea nonverbala
Oameni folosesc nu numai cuvinte pentru a comunica, acestea comunica si
nonverbal cu ajutorul gesturilor, expresiei fetei, modul cum se imbraca sau cum isi
aranjeaza biroul.
Comunicarea nonverbala poate sprijini, contrazice sau substitui comunicarea
verbala avand si un rol regulator si de control al acesteia.
Limbajul spatiului
In functie de spatiul personal stabilit de un manager, de distanta pe care o
alege
fata de interlocutor, de locul ales pentru bioru, putem afla anumite lucruri despre
personalitatea sa, stilul de conducere practicat
Limbajul vestimentatiei
Exista numeroase materiale de specialitate privind felul in care sa se imbrace
angajatul, managerul, omul de afaceri. Parerile celor i cauza asuprea eficientei
acestor
recomandari variaza.
Imbracamintea trebuie sa fie adecvata muncii pe care o efectuam. Este indicat sa
purtam haine de caliatate, intr-un stil care nu se demoda usor si cateva accesori
elegante.
In functie de sex putem schimba frecvent cravata, camasa, esarfa, bluza, ect. Totul
trebuie
sa fie curat si calcat.
Limbajul timpului
Dintre resursele pe care le au managerii la dispozitie pentru a-si desfasura in
conditii bune activitatea, una singura este distribuita in mod egal:
Acesta, ca resursa prezinta urmatoarele prticularitati:
- Nu poate fi inmagazinat sau stocat;
- Orice am face timpul se consuma in acelasi ritm: 60 minute intr-o ora, 24 ore/zi
ect.
- Timpul neutilizat sau utilizat rational este irecuperabil;
Limbajul tacerii
A sti sa taci este o calitate a omului pretuita din cele mai veche timpuri. Chear si
Capitolul IV
n ultimele decenii, una din problemele eseniale ale firmelor productoare o constituie
cunoaterea manierei n care vor rspunde consumatorii la diveri stimuli pe care le vor folosi ele
n vederea atingerii elului lor final profitul ct mai mare.
Studierea comportamentului consumatorului a devenit o preocupare a specialitilor n
marketing, ntruct ei pot afla cum i aleg cumprtorii bunurile i serviciile necesare satisfacerii
multiplelor nevoi, care sunt stimulii, factorii care le influeneaz alegerea.
Creterea complexitii vieii economice, a condus la necesitatea cunoaterii
mecanismului comportamentului economic uman, care devine tot mai amplu i mai complicat,
ceea ce impune studierea separat a celor dou componente intrinseci: comportamentul omului n
calitate de productor de bunuri i servicii i comportamentul lui de consumator.
Pentru societatea contemporan, n care progresul tehnico- tiinific tinde n multe
domenii s nlocuiasc productorul om cu productorul main, devine foarte important i
semnificativ studierea comportamentului de consum, cu att mai mult cu ct resursele rare cu
ntrebuinri alternative pe care societatea uman le are la dispoziie impun producerea, numai a
acelor bunuri i servicii care satisfac nevoile n cantitile necesare. De aceea, cunoaterea i
explicarea comportamentului de consum i cumprare a devenit o necesitate stringent, ignorarea
modului de manifestare a acestuia, producnd grave dezechilibre.
De asemenea, n condiiile diversificrii considerabile a ofertei, consumatorilor li se
deschid largi posibiliti de alegere. Pe de alt parte, creterea puterii de cumprare, concomitent
cu ridicarea nivelului de educaie i cultur, i d posibilitatea cumprtorului s-i satisfac mai
multe nevoi, mai sofisticate, de nivel calitativ mai ridicat, aspecte de care este absolut obligatoriu
s in seama productorul, pentru a putea veni n ntmpinarea dorinelor consumatorului.
In cazul n care productorul nu desluete aceste noi opiuni ale clientului, acesta se va
ndrepta ctre un alt productor.
Behaviour
consumatorului prin acele aciuni ale indivizilor implicai direct n procesul de obinere i
utilizare a bunurilor i serviciilor, inclusiv procesul de decizie care precede i determin aceste
acte.
Evident, am putea prezenta i alte ncercri de delimitare ale acestui concept, dar
considerm, c prin sistematizarea acestora se pot puncta cteva aspecte eseniale, definitorii
pentru comportamentul consumatorului:
-
motivaii, decizii;
-
comportarea lui prin preferine, antipatii, credine, atitudini i valori, poziie ocupat n societate,
anturajul frecventat, etc. Astfel prin combinarea circumstanelor individuale i a psihologiei se
vor influena deciziile de cumprare ale fiecrui individ;
-
ce cred consumatorii (percepie), ce simt (impresie) i ce fac (conduit), care sunt lucrurile i
locurile care influeneaz (Jim Blythe Comportamentul comsumatorului Ed.Teora 1998 p.11)
-
exogene.
-
relaiei dintre consumator care dimensioneaz cererea i productor, care dimensioneaz oferta
pe pia, cunoaterea reciproc este esenial att n procesul de cumprare, ct i n cel al
produciei de bunuri i servicii (Ioan Mihu, Marius Pop Consumatorul i managementul ofertei
Ed. Dacia Cluj Napoca 1996 p.14).
-
selectarea unei alternative sau alteia, concretizate n decizii (P. Mlcomete (coord.) - Lexicon de
marketing. p.67).
-
Capitolul V
Factorii care determin comportamentul consumatorului
1 -
factori individuali, n care includ: personalitatea, stilul cognitiv, stilul de via i riscul
perceput;
2 - factorii mediului, care se refer la: factorii socio-demografici (curba vieii de familie, clasele
sociale), grupuri de referin, familia, mediul economic.
In ampla analiz pe care o face comportamentului consumatorului, Ph. Kotler (Ph. Koller, G.
Armstrong, op. cit., p.334-348) pornete de la analiza factorilor care l influeneaz, grupai n:
1 - factori culturali reprezentai de : cultura, subcultura i clasa social;
2 - factori sociali care includ : grupuri de referin, familia, roluri i statusuri;
3 - factori personali care se refer la : vrsta i stadiul din ciclul de via, ocupaia, stilul de
via, circumstanele economice, personalitatea i prerea despre sine;
4 - factori psihologici desemnai prin : motivaie, percepie, nvare, convingeri i atitudini.
De asemenea, evideniem clasificarea pe care o prezint R. Boier prin cele trei grupe:
1 - factori individuali ai comportamentului consumatorului , care includ: nevoile i motivaiile,
personalitatea i imaginea despre sine, stilul de via, atitudinile i preferinele;
2 - factori sociali, reprezentai de : familie, grupuri de referin i lideri de opinie, rol i statut
social, clase sociale;
3 - factori culturali.
Deosebit de interesant prin modalitatea de abordare ni s-a prut clasificarea lui I.
Ctoiu (I. Ctoiu, N. Teodorescu Comportamentul consumatorului, Teorie i practic Ed.
Economic, Bucureti 1997 p.25-45), care consider c este influenat comportamentul de
cumprare, de dou tipuri de variabile : direct observabile i deduse prin cercetrile de tip
interferenial.
Ca urmare, clasific factorii de influen a comportamentului consumatorului astfel:
factorii demo-economici
b:
c:
presiunea timpului
importana cumprturii
percepie
motivaie
nvare
personalitate
atitudine
b:
familie
grupuri de apartenen
grupuri de referin
clasa social
subcultur
cultur
Considerm, c prezint interes i punctul de vedere al englezilor E. Hill i T. O
Sullivan (op. cit. p.56-75) care pornesc de la premiza c mediul social al consumatorului,
circumstanele individuale i psihologia sa se combin pentru a influena deciziile despre ce
cumprturi trebuie s fac. Ei pun n eviden trei categorii de factori :
1 - mediul social reflectat n : cultur, grupuri refereniale i clasa social;
2 -
credine, percepie;
3 -
circumstane individuale desemnate prin : sex, vrst, ciclul de via al familiei, venit,
educaie.
Se observ, c, dei, fiecare autor ncearc o grupare proprie n funcie de opinia sa
cu privire la conceptul de comportament al consumatorului sau de proces de decizie de
cumprare i de criteriile pe care le stabilete, factorii eseniali de influen i ntlnim n toate
acestea, ceea ce ne oblig s-i abordm mai pe larg.
BIBLIOGRAFIE