Sunteți pe pagina 1din 7

MrcRoBrocENozA cAVrTATrr oRALE

ECOLOGTA CAYTTAIU ORALE


Biotopuri variate: buze, dinti, limb5, muc. jugalS

palat, crevase gingivale, salivb

MICROBIOTA (microflora) =

Conditii variabile de gizduire a

comunitate microbiane

asociati unui habitat

- receptori pentru liganzi

. Factori

atagatE de o suprafalE

de indep6rtare a bacteriilor

masticatie

- acliunea abraziv5 a alimentelor


- igiena oralS
- saliva, fluidul crevicular

ECOSISTEM; flora microbianE


habitat * MEDIU

din

. nutrienti
. pH, Eh

Microbiota oralS (MBO)


- variazS de la un situs la altul
- dinamici legat5 de vSrstE

NIgA: funclia

microoroanismelor in
ha bitat/aomu n itate

Habitate distincte - conditii ecologice A

MICROBTOCENOZA CAVITATTI ORALE

- MUCOASE - buze, obraji, patat, timba


. DINJI: suprafete distincte (fisuri, S netedS, S aproximat;)

Microorganismele (dominE bacteriile)


. autohtone (rczidente)
. alohtone

SALIVA
.:. sistem tampon: bicarbonat, fosfali, peptide, proteine

pH 6,75-7,25
- atagarea microorganismelor

.:. mucina

.! substante nutritive pt. microorganisme rezidente: CH, aa, p


.:. agregarea

+ inhibarea cregterii unor microorganisme

n factori antimicrobieni

- lizozim, Iactoferin;, sistem sialoperoxidazE

. complement, opsonine, properdina, IFN


zIgAS, IgG, IgM
z p0lipeptide bogate in histidinS (histatina)
FLUID CREVICULAR GINGIVAL (FCG)

sanguinis I

;l[;
..-*1l.ffi
*lL,**

S.

S-

tzqlans
sobrrilrs

ffii+ffi|

4$nt,
)s2-_\
-8*,(9

60u $'

\v
1/:;)\-,
Aooreoatib4gLer

ry9

S:7ffi,\:7
q:2 L'>{.*g

rarurrativr l

ir\::_7
cardioba.leriunl

succEsruNEA MrcRoBranA
cAVTTATEA
.
.

onall

in

Modificarea mediului

>

succcsiuni de specii cu stabilirea uner


r1e

qdzduire =

COMUNITATE CLIMAX
Succesiunilc trricrobicnc sunt frecvente + dc duratS 9i apar

ornrnnA 1eo;

pD BACTERTAT\A/w rcRoernNA, eiorrL[4 DENTAR (BD)

Specii pioniere

microbiocenoze in echilibru dinamic cu condi!iilc

PLAcA

depozit moale
alcdtuire complex.i (constituind un ECOSIS'fEM)

rncludcalrcoproterncsalivare I microorganrsmc
- aderent de dinti & alte suprafele din cav. oral;
- indep;rtat numai prin periere viguroasd a dintilor
(nu prin simpla cl;tire a gurii)

datorat;: varstei, modilicirilor substratului nuLritiv (dietii,


igienS oralS), interventrilor stomatoloqice etc.

. lnterrelaliile:

florE oralS

.-

gazdd

importanLe pt. in!eleqerea

FORME DE PD

f,
:l

supragingivalS
subgingivalS

etioloqiei afectiunilor stomatologlce.

SUPRAFETE ASOCTATE BTOFTLMULUT

- Dinlij

rone cu risc crescut de retentie


9anluri & fosetc coronare
- interdentar
Materiale de rcstaurare stotrtatologic6

II.

COLONIZAREA PELICULEI CU MICROORGANISME

TRANSeoRTUL

ATA9AREA

nevrnstgrri

A BACTERIILoR pIoNIE

- Flageli + transport pasiv

Aparate ortodonticc

F van der waals

Itrrplant dentar

ATASAREA IREVERSIBILA A BACTERIILOR PIONiERE

Mucoase orale

- Interacliune stereochimic5: adezine

PD: MECANISM DE FORMARE


=

receptori complementari

- Interactiune specific5 (tropism)


(ex. S. mutans ader5 preferenlial de hidroxiapatita invelit5 cu

procos dinamic

r. FoRMAREA pELrcuLEr oogAt!orrr

Mecanisme de aderare bacterianS:


- prin proteine lectin like
- aderS de: - criptitopi
- bacterii atasate (coADEzIUNE)

Glicoproteinele salivare:

adcrj dc din!i ) dcpozit acelular


- modifrcare conforrra!ionalii , criptitopi

Attachment Colonization

Growth

Interactiunile complexe + modificarea pD in timp:


Cregte o/o de Act:inomyces + a altor BGp
Formarea corn-cobs
Colonizatorii timpurii ajut; bacteriile pretenlioase + bacteriile
anaerobe (metabotiti,Eh)
Colonizatorji timpurii I tardivi coagreg; cu F. nuclcatum

III.

FORMAREA BF MATUR

Succesiunile microbiene

Lipsa m5surilor de igien5 orald timp de 14 zile + plac5 maturd:


MAIRICE intermicrobianS + abundenta spirochetelor & spirililor

cregterea confluent5 a BF (3D)

(pe l5ng5 coci + forme filamentoase).

MATRICEA

in alc6tuirea matricei intr;:

biologic activE, reline: apa, enzime, nutrienli; molecule semnal


diversitate microbianS: diferite fenotipuri bacteriene
interactiuni bacteriene (sinergice + antagonjce).

- metabolili bacterieni
- exopolizaharide sintetizate de bacterii (glucan, fructan)
- compugi salivari + ai lichidulut crevicular

t..I.

.,;
i'

| .. i r.

_'r

li rtrrr.r3Lar, L,.,1i!
,l

/
-a

:--.:

=.

l,: ).
't.

'Ur.-.!

BF: l:
efecte l.
i'

l,:,!r. D.t :r..r-

r'

I in lj

Li.i ir

-: : ::i rau: 1.,.r r.[,]trr:.r

Transfer de gene
Activarea unor gene
Sensibilitate scazutS la antibiotice
Interacliuni biochimice (sinergice/antagonice)
Intercomunicare bacterianA prin molecule difuzibile
Dezvoltarea unui BF complex, organizat spatial,

DETASAREA

F de

gI

COLONTZAREA ALTOR ZONE

forfecare - masticatie

Deta$are activE

- ex. enzime ce cliveazS proteinele de suprafalE (5. mutans)

TARTRUL DENTAR

PD SUBGINGIVALA

(calculoza dentare, litiaza peridentari, odontotitiaza)

) Placa asociat5 dintelui - PD supragingival5


- prezenta matricei intermicrobiene
- predominarea bacteriilor Gram-pozitive

lvlineralizarea PD maturizate
(dcpozit calcificat aderent pe suprafala dintelui)

(exceptie zona apicalS: predomind BGN ce


colonizeazb suprafala cementului radicular)

MATERIA ALBA

B) Placa asociatS lcsutului moale de la niv. gant. gingival


- diferS de structura PD supragingivale prin:
- absenta matricei
- predominarea bacteriilor spiralate.

cARrA orruranA 1co;

r
bacterian5
- proces complex filico-chimic

de

distrugerealesuturilordentaredure
(smali,

denti;5)

- dezechilibru MINERALIZAREDEMINERALIZARE, in favoarea


demineralizarii, intr-un
puternic

acidifiat

mediu

..ry , "

"

J . :,i

.i t*.

"',
';

metabolice j . $ - i !
"'*,:,' ' -r
intense a unor bacterii cariogene din j
?
PDinprezenladieteihipercalorice. 1 :r
-datoratdactivitalii

.
.
.
.
.

loucocitedeteriorate
cclulc epitclialc
resturi alimentare

Substanla cristalin; drn structura dintelui se dizolvS sub


actiunca acidului lactic rezultat in urma qlicolizei anaerobc
bacteriilor din I)D supragingiv.rl;.

CD netratatc se extind la nivelul dentinei gi camerei pulpare,

.-

"

CLASIFICAREA CD

'1
*d
ru:

y
,,*i
.
"..'.":*.\

".

r"r5{ ,..?

!'

protein0 salavara.
microorqanismo

iar bactcriile protcolitice distruq matricca de colagcn.

, , ,i'..4,
. o

: :

depozit moale, alb-gri, ce acoperb PD veche


indcp5rtat prin clStirca gurii cu jet dc api
alc5tuit din:

supragingivale - la nivelul coroanei:


(suprafete netede, fisuri ,l-.ero/iLrni ale smal!ului)
de colet
radicularc

BACTERII CARIOGENE

I S. mutans +5. sobrinus > declantarea leziunii


! I actobacilii J progrcsia rapidl a leziunii
. Actinomyces > caria radiculari
(ccmentul cste mai pu!in mineralizat dec6t smaltul)

S. mutans: FACTORI & MECANISME DE VIRULENTA


r
r
i
r

Bacterie aciduricE + acidogenS.

+ acizi organici.
Metaboli/eaz5 rapid diterite zaharuri la acizi oroanici (acid
racrtc) > acidific6 mediul (scad pH_ul la supraf;la diniilor) +
hrdroxiapatita din small devine solubilE.
Metabolizeazi zaharoza din alimente + polimeri insolubili de
GLUCAN (din monomerii de gtucoz5) + poh.eii Ael-nutiriru
(din monomerii de fructoz5).
Sucroza in exces: S. mutans

r in stadiile precoce ale

leziunii: pierderea

S. mutansinBF.

- rezerve nutritive.
- au Si un situs de legare a glucanului.

reversi bil5.

CreSterea aportului de glucide fermentabilc favorizeaz5 si


accetereazA procesul cariogen + leziunea devine CAVIfdTE
(proces ireversibil).

Lezarea smaltului se datoreaz5 acizilor, iar lezarea dentinei:


acizilor gi atacului enzimelor proteolitice.

Elaborarea de GLICOGEN

= polizaharid de rezervS, ce intensific5 + prelungegte acidifierea.

superficialE gi

GLUCOZILTRANSFERAZE
polimeri de GLUCAN, cu rol in:
- aderarea la dinte + colonizarea suprafelelor solide
- acumularea in pD.
- ilteractiunea cu: alte bacterii, proteine salivare, resturi
ailmentare , cregte producerea de acizi + acumulaiea

PROTEINE DE LEGARE A GLUCANULUI


- rol de legare a glucanilor, facilitdntl aderenta la dinte +
acumularea de BF.

SpaP
- la suprafala peretelui
- rol in aderenla la dinte + in legarea de aglutininele salivare.

FRUCTOZILTRANSFERAZA
polimeri din fructozE (rezerve de carbohidragi)
- rol in aderen!5.

+
r

PARODONTITA

FRUCTANAZA

- hidrolizeaz5 polimerii de fructan


- intensific5 + prelungegte acidiFierea.

cdula

in.ipalS

= rezultatul

DEXTRANAZA
- rol in clivarea gi rcmodelarea glucanilor+ glucani insolubili

acliunii

:-

..

directe a bacteriilor gi a
r5spunsului inflamator
fat; de acumularea pB,

FOSFOTRANSFERAZA (pTS)

- rol in producerea de acizi (catalizeaz5 preluarea zaharurilor)

nr

pierderii dintilor

in apE;
- rol in eliberarea glucozei din polimeri.

nfectarea tesutLrlui de sus!inere a dintelui.

Epiteliul jonctional Ia
baza Santului gingival
se retrage la r;dacina
dintclui gi formeazS
punga parodonalS.

ATPaza

= Complex enzimatic ce foloseste ATp pentru pomparea


protonilor din citoplasmx
- rol in toleranla + adaptarea la aciditate (aciduricitate).

GINGML

SANTULUI
-Anaerobioz;
- Lichidul Santutui

r,-.i\

PD SUBGINGIVALA: rol

gingivat(6cr)

Faaultaltv dnaerobc:

streptococi,acainomiccte. ,.

i.'

t l.

1: ANGNB, spirocheto.

in producerea parodontitei

PD supragingivalS

maturi in lipsa igienoi orale (:2 sipt:mani) )


acumulare excesivd, extinzandu-se la nivelul gantului gingival

PD subgingivali ) inflamatia qingjci.


. Acumularea + maturarea plEcij
subginqivale
inflamatorii la nivclul ginqi0i.

>

) declangarea reaclie

. Gingivita acutE notratat; > gingivitS cronic;.


FORME CLINICE

BOALA PARODONTALA;

Sanlul o,nlt,vdl . l)rrnqa

Eh.

- Iluxul GCF i
.

.
r
r
r
r

Dezcchilibrul floroi
normal-o subginqivale.

Boala.lingival;
Parodontita cronic;: localizat;/qeneralizatE
necrolante de boali parodontall
Parodontita aqresivE: localizati/generalizat;
Parodontitele pot fi mdnifest;ri alc unor boli:
sistemice (ex. leucemia)
rlenetico
q9t fi asociate: diabeturui zaharar,
f:::lglli,"]g-.-l9,ll:c,
fu matutui, administrdii i unor medicamente, infeiiiei
cr'rirv.
F-oTmc

GINGIVITA
= reversibile, asociat; cu acumularea de

pB.

rnloruirca bactcrirlor Crdm Doltttvc faLUlldtrv aldurobc

Dactent Lrdm-neOdtrve stricL anaerobe.


precede parodontita.

cU

PARODONTITE CRONICE
r
r
r

Santurjle gingjvale sc adancesc + pungi parodontale


I eziuni tjSUlare ireversibile ) pierderea
din!ilor
Fluxul GCf I > factori dc apErare ai gazdci + nutricn!i
care
solecteaz; bacteriilc anacrobc azahjroliticc + prot"uiltoe.
Flor; bacteriani cJiversi, cu predominarea bacililor Cramnegativi strict anaerobi (ANUcN).
Complexe (asocieri de specii bacteriene) + specir necultivabile.

r
r

& Martin

COA,IPLEXE COLORAI'E
in

SOCRANSKY
GINGIVITA NECROTICA ACUTA

po r p

te a(t enci) :
Fri
:.9-T:^i,:r.
l9?,y I repoDema
t dnerela torsythid,
LlenLrcold.
(

nq

h y

ro m on

(gingrvita u,cerativi necrozantS, boala Vincent)

s i n s i v a t i s,

., infeclie produsi de: bactcrij fuziforrne +


Treponema

P^ORTOCa LrU ( p recede comprcxu I r oSU) : p


rc v o te a
:_9T:a:X p. nlgresLens,
r|(t.ilt(utdl
pdrvunonds mtLr,t, I:UsobaLtcnUm
n uclealu m, stre ptococcu s ca nste
l t a tu s, cu * pv tooiti r-g)-o ri tti r,
II

Campylobdcler t e(lus, tub,tclet ntm notlattri'


socranskii, f ilitactor alacis, Dialister pneurnosinles,
lfreponetna
y

Pa

rph

ro m ona

e n

dodonta

NEiNcAgRAT iru

sangere grnqrvalE sponl.an(i, durere, haltto/.i.


asociat; cu: infec!ia HIV, stres emotional, fumat

is).

COMPLEXE COMPATIBILE CU GAZDA (asocrate


cu s tusuri sin;[odse)
r COMPLEX GALBEN: Streptacaccus oralis, S. nitis, S. gordonil,
S. tntcrmcditrs I al\i str.,ptococi, Eikenelt,l (:orrodcns
COMPLEX VERDE: E.corrodens. Cdpnocttopha(td qinqtvJlts.
snutigrnd, C. achraccna, C. conctsus, tgqriqatinaitai " '' 'L.
acti nomycetem comltans (serotip a).
r COMPLEX VIOLET: Veilloneila parvul,1, Actinofityces adontolvticus

complrx:

PARODONTITA AGRESIVA LOCALIZATA/GENERALIZATA

r n nterior: periodontita cu debut prococe, parodontita iuvenili


r puucrtale/adolcsccn!a
r lorma localizati: A. actinomycetemcomitans (serotipul t,)

tactori ale vrrul{)nt;: lcucotoxina, colagenaze,


factorj imunornodulatori Si t pS (stimuleaza
rczorbtia osoas; + Rapid loss of attachment

a.

MECANISM PATOGENIC

r
.
r

Distruqerea progresivd a tesutuluj de sustinere a


dintelrri.

mcdiara dc: componcn[c

I.

dc suprdrdtd
!:jill:i-lii^rl"-1a_csrc
d,('
DaCIeTillOr St do prodUSt {,xlraCCIUlafl l)dCtCriCni.
MECANISM DIRECI: enzime
totox ici

ci

spp.
form6. severd de inflama!ie necrotic; a papilelor
interdentdre:
pseudomcmbrarre gr., cc se de.pnnd uloi
Si sdnqcicir;.

+ produgi ric mctabolism

MECANISM INDIRECT: rdspuns inftamator


exagerat al gazdoi

COLONIZAREA & MULTIPLICAREA BACTERIANA

Colonirarea bacteriilor poten!ial patogene prin:


' aderare (prin adezine) la receptorii specifici de pe celulele
cpitcliului gingival & suprafaia riciEcinii dintolui
. argjnin-gingipaina e p. gingivalis expune reziduurile
de
argrnrna .. criptitopi (rcceptori pentru fimbrii) ) favorizedzd
colo

iza

rea.

co aderare cu bacteriile Gram_pozitive atagate anterior

(strcptococi, actinomiccte).

MECANISM DE PATOGENITATE BACTERIANi

I.
IL
IIi.

Colonizare gi inmul[ir(] la nivcl subqinqjval

Evitarea/inactivarea factorilor cie apirare


Inducsrea cle leziuni tisularc

IV. Invadarea tosufurilor

. (lljcozidazo+
r

ga?dai.

obt,nerC cle nutrienti din catabolismul moleculelor

ProLea/e.: argtnln.gingtpatndactionea/;
oe krninooen,
acrrvcalc, pre-kalrkrcrna _ bradrkin,na,' permcabilitatc
parrund
proreine
prasmatrce-(nuiriuriiiln
yillill.l3-,. ,
prrq"
lrdruUoilldtd, lyStn qrnqtpaina: ro, in nutriIio (obtinore.]onemrna drn henro0lobinCj . modifrcared rnedrujur:
pU
creiGrea
5i d ( on(.onlratiei de hcmrnA in trmpul
oo lu-Junir'r'
qirq val rrormat ta punqa p.rrodontatirruniitini
,i.1,""i"" ii"iu)!, ird(:l,unlt accstor enzim0.

r
!

Leukotoxlna (A. actinomycetemcomitant Campylobacter rectus)


Nloduline: LPS - induc CK pro-inflamatorai i leziuni tisulare
- inhibd chemotactismul Si fagocitoza
Proteine de suprafatd cu efect imunosupresor (4.
Capsula (P. gingivalis)
Invazivitate(A. actinomycetemcomitans, T.forsythia, p.gingivalis)
Arg lys gingipainele:
- rol in producerea stratului de pigment negru pe suprafala
P. gingivalis, impotriva leziunilor oxidative_
- degradeazi citokinele pro inflamatorii (TNF o, IL.1) induse de
unele componente ale P. gingivalis.
inactiveazS: complementul, peptidele anti bacteriene,
inhibitorii de proteaze (o 1-antitripsina, macroglobulina).
degradeazS: lgA, IgG, lgM.
- interfer5 cu respiratory burst a PMN neutrofile.
- reduc posibilitatea de opsoni/are.
Proteazele e {7. forsythia, T. denticola} .= arginin-x specifice
- deregleazE r5spunsul imun, cu lezarea lesutului +
aflux de nutrienli + favorizeaza selectarea unor bacterii.

.
r
r
r

III.
.

INDUCEREA DE LEZIUNI TISULARE

ENZIME CE LEZEAZi DIRECT TESUTURILE


- colagenaza
hialu ronidaza

- condroitin sulfataza
- glicil-prolil-peptidaza
- proteaze (ex. arginin gingipaina, lizin gingipaina)

'

METABOLITI CITOTOXICI
- indol, amine, NH3, metil-mercaptan, acidul propionic, acidul
butiric + H25 (F. nucleatum)
- p5trund prin epiteliul lezat ti produc leziuni ulterioare

'

LPS, LTA, proteine de

suprafati:

induc resorbtia osoasS.

IV. INVAZIVITATE
Invadeazi tesutul gingival + rSspandire de la celulS la celulS, in:
Gingivita ulcero-necroticS : invazie superficialS de spirochete
Parodontita agresivS Iocalizat6: A. actinomycetemcomitans
Parodontita cronicE avansati
Boala parodontalS asociat5 cu HIV.

SINERGISMUL PATOGENIC

.
.
.

BP

= infectie polimicrobianS: bacteriile i9i combinE fortele


patogenitate.

de

Consotii complexe de bacterii ("complexe colorate',).


Patogenii primari (ex. P. gingivalis, T. denticola) persist; in
pungi 9i datoritS altor bacterii, ce le oferS:
- receptori de co-agregare (streptococi, actinomicete);
- nutrienti (vitamina K, protohem, succinat etc.).
Bacteriilece ajutd patogenii primarl necesite, la randul lor,
rntervenlia all.or bacterii pentru suprimarea/inactrvarea
factorilor de apSrare ai gazdei + producerea de bacteriocine.

& lYartin 2009