D
nue
DaMATICA
P, perma
A013 — 2044
RAPDAGANG MeLeTE Gate
Pr.conf. dr. Stefan Buchiu
DOGMA $I TEOLOGIE
Curs de teologie dogmatica si simbolicat
ortodoxt
Volumul 1
Buearesti
2006 Deserierea CIP a Bbbloteit Najonale s Rominiel
BUCHIU, STEFAN
aoe cole: cred slog dogma
ainaoted pont Gabe Duce" Dore
Soe.
a
(Bbw oy ares; san (13) 678.975-09.054]
tein Shoe tho inden ISBN (0) 973.60
| sen isa ds orearson.a08
| 281,9(075.8)
Satna
‘St vl Berl, m3, ete | Bacup, od 10169
Teh /fax ODLSIS 9442) O21-9183943; 0231530.
cl stcadedianigmar, web wewaltresignssc
Disetbate
“Tait: 0212658040, 02-24940525 (21-28 4035
Pott onsite coms felonnd ape Unie a muneele:
‘00,1000040; O89 1900.1 (a rjecua RONITELLECOM)
email consigediunsignsrs signeisib@yaboo com
‘eal coeds! antan@etissigmaro; we: wwwanticas0
3
‘CUPRINS
INFRODUCERE ..
“Sxplcareatemmeniler care compun deinita dicipinct
apertl din lagi dogmatic ysibob
‘colelalte discipline teolgice
‘Metoda Teolgiel Dozmatice sn
“Inmpartir alo Teologiei Dogmiatiee os
Sectiunea T
Partea genera ~introductiva a Dogmatic Ortodaxe
LISTORIA TEOLOGIBE DOGMATICE SI SIMEOLICE
oxTOvO:
‘De la Sf Kan Dasachin pn a irra
lui Petru Movs
Perioada a teda
‘De la Mircuskea iui Peta Movila ps nile nears
a) Teoiogidopntit rei
)Teolog!dognatis ns
)Teotogi dogmacst roma
Scolile tolgice in Biscrica Ortodox
TL. DEZVOLTAREA TEOLOGIEI DOGMATICE
ROMANO-CATOLICE eon 4
ML DRZVOLTAREA TEOLOGHE! DOGMATICE
IN PROTESTANTISM soennnn 48
1V. OBIECTUL TEOLOGIEI DOGMATICE ST
SIMBDLICE. DOGMA, TROLOGUMENA $1
OPINUE TOLOGICA PARTICULARA a
0k opin telogiee particular:
Empirfls dognetor
‘Rotel cracterstce se dogmel ‘V. FORMULAREADOGMELOR,
4. Factor cae conte formulaeacopmeloe
. Btagele formula dogmelor
Carctrlsapanaer dogmetor
Dinensianesdocuinad a vit dukovaicest
Progen dogmcor deel lor psonteni insect
VL CUNOASTERES DOGMATICA cn OF
Rol Sati Db sal Bieri ncunongtrca dogaaicl
‘VIL METODE ALE CUNOASTERU DOGMATICE:
ANALOGIA SISIMBOLISMUL.
1. Rapontl ding sinbol acl simak
2 Limita cuncster simboice
VIULREVELATIA DUMINEZEIASCA -IZVOR AL
‘CRUDENELCRESTINE SI PRINCIPIU OBIECTIV AL,
‘TEOLOGIELDOGMATICE ..
Revelajanatwala
Rovelafia supra
Bapele Rew’ syaranaale
penne
IX, MODALITATILE SAU CAILE DE PASTRARE
awe Hiseria, Sata Sipe i Stine Trafic
Sins Scrprot din pant de vedere dogmatic
Rapoctl inte Biseria gi SMint Scriptura
Stine Trade rela. oi ov Ricerca
Aspectle Sei Tract
Diferene confssionale cu privite la Stina Trade
.CALALZBLE TEOLOGIS DOGMATICE SL
‘SIMBOLICE: MARTURISIRILE DE CREDINTA $1
‘CATEHISMELE BISERICN ORTODOXE...
‘MARTURISIRILE PRINCIPALE ALE.
ORTODOXE nen
‘Martursires mizopotiului Peru Movila
‘MaruriseaFetrarhalui Dosite
EniclicaPatiabilce Orodocy din 1848
[XI MARTURISIRIE SECUNDARESAU
PARTICULARE ALE BISERICH ORTODOXE
‘Murs de cre Jui Ghenadie Scholar
‘Ragpunsule ptr fevemia al lea
Matwisiea ti Micofin Kritopoulos
Catshismee Biserci Orcdoxe
MIL. CARFILE SIMBOLICE ROMANO-CATOLICE .. 108
‘2 Sinoude ra important in Cetoisism
>, Bulle pele
‘ Catehisme oficial ale Biserici rommnorcatcice
4. Cir dernatizvoaresimbolce
XID, CARTILE SIMBOLICE PROTESTANTE ovens 114
Csi simbclice ele lutraniloe
Cagle simbelice ale calvniloe
Cagle simbeliee ale vinglerilar
Carle simbelice ale Biseicit Anglieane
eacdriloe mbolice in Protesiatism
XIV, RAPORTUL DINTRE TROLOGIS,
DOGMATICA $I FILOSOFIE, us
Seefivneaa Ta
Partea special a Dogmatic Ortodoxe
.CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU, ma
Canoayerea las razz pra Reve tral
‘Cancaerealai Dumsezea prin Reve upeansurlt
‘Cunoastrearafinalé ai Dumneze
CCanoeytresopotsice su prin experiaghchownkesc
lui Dornezea :
‘Cinna bi Dumneazu simple coneret ae vit
IL INVATATURA DESPRE DUMNEZEU, UNULIN
FIEYPA SH INTREIT IN PERSOANE wo
Raporul inte loci Fin ii Dumnezee
Raportl inte energie divine gi Ipostasuie treinice DOGMA SFINTELTREIME sn
1. ATRIBUTELE LU DUMINEZEU: GENERALITATT . 148
Avibue, popeiet si pedcate divine
Dien coniesicale
Formularea sfmpiesatrbuteor divine
1V. ATRIBUTELE LUI DUMNEZ®U (11)
A Atribatle vane
Aare inetatuale
C. Attoutelemoeale
V. DUMNEZEU INTRETT IN PERSOANE.
149
Prefiguares Stati Tei in eile pagine
Descoperiea Site Treimi in Veoh Testament
DescoperizesSfinte Tretia Noul Testaent
Vi, MARTURISIREA SI FORMULARES DOGMET
SFINTEI TREIMEIN BISERICA PRIMARA 178
Fomaulee dour Site Trim la Scale gli easonico
Tecminologia nina
Disinci antinomi tn SfintaTreimne
VIL. PERSOANELE SFINTEI TREIME ...
Duranezeirea Persoacler Sfinti Trini
Pesinoreze g aproprieeaia dogma Stine Tein
‘VIM. BREZIILE. ANTITRINITARE
‘A. Monathianismal
B.Subordinaioniraal
C. Trteismal
D Austin modemt
Adaosul Filioquesicombtecea tui
Aina teologice mai noi ffi de adaosul Fitioque
IX. DUMNEZEU CREATORUL aie 209
{nvtitura ortodoxa despre crearea tumil (Cosmologia
Ortodoxa)
(Crearea lumi dit nim
(Crearea lumi oda ex timpul
1
Lance, oper Siti Treimi
“Modival seam eresie!
‘Lumea ca dara ai Dumnezeu, irplicind erucen
Refine lerai sensu lor
X. DUMNEZEU PRONIATORUL sn
Aspocleproniciivine
(zie mpiiva Poni divine
Deisoud prominivin
XLCREAREA LUMI NEVAZUTE
(Orgies ingeior
Este ingerilor
‘Natura sstaea melt anger bani
‘Numi ingeilo graphs ceeased
‘Maival i seopulcredit ingeilor
Duburlercte sau fiavolii
‘IL CREAREA LUMI VAZUTE
linvitdtura ortocoxi despre crearea omult
(Antropologia orodoxi)
‘Orginea cit
Natura dibetomics aoa
‘On! ea rotoptente Orignea neamulul omenese
(Origine sufettor wea io Adar
‘Metivul scope mult
NIM STAREA FRIMORDIALA A OMULUL
Onl chip seminar a ai Damneze
Peefocjuaea ela a protic nr
Dench confsinae eu pvr es print
“XIV, PACATULSTRAMOSISC SI
(CONSECIN TELE Lee 65
Unie pcan srimoqee
“Treantzea pet sees :
Comeyfemnaesti emepiet gar onecsel
Conoepiggotsend degre pa samosas x ceases 8
INTRODUCERE
Teologia dogmaict si simbolica este una dintre disciplinle
saiedei de Teologie stematik din cadrul Faculilor de Teologe
Ortodoxa ale Bisericii tadoxe Romén. Pe lina waitonal wit
‘méntalu cologi universitar din Biserica noast, acest dscipling se
‘red studenior fa doua jumtine ciluul universtar, Pin feptl
<2 in primele mei semestre de stuiu so predau discipline biblice i
ele istorice, sudeait wa posites 38 asimileze mai int temeirle
‘velote 3 cele paristce ale fnvagurit de cree, absolut necesare
entra aprofundaree dogmatic orcdoxe 5a sibel
‘Teologia dogmati i simbolicd este definittdeept acee dsei-
lini teologic8 ce expune in mod sisematic si uitur adevirurle de
‘redings sau dogmele Biscicit Oriodoxe, in comparaie ex doctrins
romano-atlicd si cea protestant. sa cum se pred in prezete, 22
reprezin unifcares a dowd discipline tcologice, adatd. istiace:
‘dogmatica si simbolics,fecare avind cbicetal i metoda proprie d=
stectae si expucre. Dacl dogmatica contine © expunere poztv’ a
‘devirurilor de credin! métuitoare, desooperite de Dumnezeu si for-
tmulate de Bisericd, simbolica are ca object expuneree compart 2
clus’ conyinut dogmatic orodox, ia rapor ou docrnele priciza-
Inlor seri si Conesiunicrestine-eterdone
Explicarea fermenilor eare compon defnitia discipline!
1, Primel temen “eologi’, este comun $allor dsepline,
vind fas cca mai srs lepAturt eu Dogsmatea onedaxt, Pent pr
ma dat el spre fo amichiatea greaci, preeosink avénd sensul pe
‘aril confird origina sa etiologic: siga despre Durmnezeu (Bed;
= Dunneceu; 2s = cunt, tn, invigii).
Forma cea mai clement tn care spar primele represents)
{eologice este avsee a mituilor in civilize primitive. Ultvioe epar
increas de prelucare gf sistematizre a miturlor religiose, asa cum
Ssurt tcogonile popoardor veehi (teogonia = nagetea zellor). Sust
strmalate in amtchitale incerciri de comentcll teologice, ca de
°
cexemgla: “Casten meio la epipteni, “Expleietaimickoior de
Ja Oracolul din Delp, Is grei (lmcitoe! ui de Plath “teoic-
side e Delphi)
als etaph i. procesul de elabofare a unei teologl im atti
chia a seprezeitao sistesizarea si prelucarea mito din pers-
pectvl flosofid,prcesatestat de itrie la vechil grec, fa special lt
stoi, i egipten sin religleindlene. Ceea ce cult vehil are
‘ste mai mul o ficzcie teologch say o Hlazote a reliie, mai mull 0
pretucrare « mitologici decdtteologie propsiuish. De altel est
‘cunoseut fatal c& vec preci, crestrti temmenulul de “wotogie”,
defines prin acest zrmen mitwile,istoria si raporurilezeller cb
fumes, Ores, Hesiod, Homes, care claw numele zelo, annum
teolog (Ansa, Metgfca, 2, 4 Cleero, Despre natura zllor, 3,
21). De abemenes, in anchiate au fost nami “eolog?” uci Sloso
Pitegor,Platon,neodlatnici, tii
‘Termeni teokge,telog, a ‘eologhisi mu Sunt, prin 2a de
corigine retin, pent antl ei definind efor omulut dea canoust>
pe 2ei pon infernedil mituilor. Prima utilize a tenmenalul de
"eolog” 0 intnim in opera “Republica” a losofiiai Plain (. T,
379 A) o doth ev inicarea a tel tipurt de telogie: epos. melos g
tragedi, Acestea erm considerate de flosof dept reprezati pure
despre deh necesare foams ejenilar, fn contrast cu repent
(gokolane care creas in popor
Teologia pcre’ a fst la nepal ei un prods ta
ba se prenaia la ves geet ca un drum do la it la age, c2 3
Incerine de prelucrae, puifcare sf sistematizare a mite si mis-
tereloe. Aces drum na constitue o tenn de tndepdtare gfloouire
a mituli ou raiune, of doar un fort de sublimare a mito, ers
evident la Paton, care mu ditnge esegialteologia precart de reco
el fosind mil penta a exprina adexdrsi mai tna, ae nu pot
4 ifelese minal, De all a Platon teologia desemneszd ux mod de
vorbie despre Dumnezeu, care implied un anumit mod de @ gindi
despre Dumnnezeu. El propane dou principale teologiei cores: a) Zeus
in fina sa ese bun. El nu exe cauza ral; b) Zeus nu subd nici @ 0
schimbare in ines nu iubest, nu coboar’ spre noite, De remarat dense
Die fndemeatlt in cease problem’ ga etologia retin
La Asstt! teologia ca stn sau cx flcvofe suprema este de
Spt o imp afin, 0 ctoloie, ca find considerath vital metafi-
asi, El Tnelege inst cofogia door ca o purd ontoogie flosofid, ce
‘rutcaztfllosofia nel create, igocind fing divinitaf, Arisoeel ma
vorbegte nisin’ despre Zeus ca Fin Suprems, independent si cea-
toare@ lumi, ei doar de un prnsipiv flosfie; in opera se losoich
‘pare idea de finft personal cui Zens. Prin modul in creel raportn
‘eologia i filozote,Atisttel considera in fond eologi ea peo Sint
Freblosofcl, deci infoar flosofci. Aceaia nuana do inferiortate
io atribuinaseologei i flosofi mara i antchie, eae echi-
‘ala teologia eu mitolega.
Fiosofi stoic, meogind legiurs dine teolagie gi mitclogie,
au intodus oft pti a teologei tenlogia mii, 0 dezvoire
8 vectilor poeme despre zis teologia fied, avénd ca obit nara
stv, teclogia poltics sau civil, coninénd nore peat cata
public l zor.
Foto neoplatonic au etulat sé revigorera religile de misere
‘powra 2 contabalansa inflenia reise cresting, fn acest sens ef a
Sistematiza si aprofuniat tologia gin anice, Aste, losofl
neoplatonie Procius (410-485 dH) a sens un manual de introduce
‘in weologa pltonid si lucaea “Teologz platonic” in. ase ci. in
soeast cre el a Incecat st sistomatizese gindies iui Paton (227.
348 LFIr) sf cee a ll Potn 205-270 er), fs dopSgoanel tna
bara origina a telogii gecesi dath In ginizea mitia. Neoplat-
sismul are un caracter miserligcs, find 0 gintire Blosofich de
umn religies8 sau o flozofic regi. Un rispuns ortodox la
“Inwediucerea in teolagia patonicl” a lui Prochs ka dat episcopul
Nioolue al Metonii (41165) in lurarea "Respigere a intoduceri in
‘eologiapatonea
Baza teolgie! ante este, ajedar, teologin mite, inc tecls-
ia La amit greet are punet de plocare in minurile veoh grec 5
pectv in rjanea umand, cere a reat acest mituri pe bazaremines-
n
cevjelor din Revel primordials, fra aves, ins, cunogig de ea.
Saito! cestini au carecterzat wwologia veche peach ca find @
pseudo-teologic, lipsiz de Revels diving, fapt pentru care au aut
fat de ex o poste forte recerval,evitind un tim falosica terme:
‘ull de teolgie”penmu nvapwa dunezeasca a Bisero
‘Teologiaante§reprezint& in fond efrtul mula de a =unoaste
be Dumcacu sa vor despre ze, consid un discus antpocen-
tne fipsit de Revel, o mitologie sau on simplu produs a prt
lumen. Doar un Dumtezes personal, eae Se descoperd pe Sine ot
Inet tn persoans, prix Ful 84u, ice post teolog, emosyerea gt
varbiceaadevirt despre Dumnezeu,
Apelatival de “tolog” a fost atibut tn anichitte si autor de
poezie religious, acess considerndu-seinspcai de zt, ver
sil lorservind eat izvore une ecu popclare
{a Wechiu! Tesannt intlsim o concepie seminar, cnt
ret de psalm, care adzceau laude hii Durnneze, er soccti “tec
1", egele David dedicindu-e uni psalm.
Inirudt iteags amichitate preeo-menand a abuzat de -ofianes
de “teolegie” eresinimal a manifesae la incepat uncle reerve fh
uillzares acestei nofiu. Apologetit au fost ent din care 2 float
termenal de “teoiogic” cu Injelesul de mitslogie pig’, 'n imp ce
‘nvjura Manruitorui Tiss Firsts eranunici “aleviraa soe”,
‘final Justin Mail i Fsofil loses tn uerrea st ialogs
indel Tefen $6, teem "x teologhisi” penta a inde prin ch
‘Cavital san descoperia lui Durmnezeu ce om, Cel cre dsigtolo-
ia cresind deca ppin sunt sion hiseicei lexaxtink. Ase,
(Clement Alexandinal considers tologin ersind cept “Elena 5
tccloga aievaras” Stomste, V, 45-46) deoarece bazle oi swt date
Rovclaia divind,Teolog on sun mtg, cel sunt “Moise, pote gi
posto, zae vortex cevintl Ini Dummnezea cite noi.
rit Fusebiu de Cezacea, autor al jvc “Despre tealogia
bisercense, a fst aweptat defniti in erestinism tenner “eolo-
sic". Dupd Buscbiu, tcolouia adovtrti 0 fieut de ede pr $i
spostoliy‘n ens lang, sl, ty eesti! sunt “ool, intruci canta 2
‘inne ui Dumnezeu, Adevaraa teologie est mumai cea csi’ $i et
‘se biserioeases
Penins Sing Pini termenul “teologi” ate tn cress dou
sensu fandamectale, care sunt complementare: 1) discus sl oral
degre Dumnezeu gi nore Sale su srsamblalsistematie al Inv
‘uilor de ereding ening, implicind stele de defini, apérare gi
valrifieare a cede: eregtine; 2) cale sau metods de canoes a hi
Dumnezen si in seetes inp de unire 2 sufletutai eu El pia pares
Deh Sti
1 Pentru incepat prin “tologie” sa ines invita despre
‘Domnezeu~ Sfints Lieme sau degre Dumnezoa in Sine. Sn Ping
‘au ocupa, in special n seal al [Vea cu apararea cuemneeii Fal!
lui Dumnezeu intupat si a Dohuhit Siint, contested de erzile
sntivinita,Teologia prin cela era consider de ctr Origen ie
Hologis (Invajtua disre Sica Treime); aceeayi opie © alm sits
“Cele cin cn telogice” ale Sli Gigoie de Nazianz,
usebiu de Cezarcea este primal care fice dstncie fir eo
logie” si "iconomie”,primul termen reltvindu-se la preexstena Flu
Ja comutiunea persoanclor Treimice al dilea referidu-se ls fn
pate sila Iucrarca de mintire @ meni (aria bverieecd, , 7),
‘Utesiorsecofului al IV-lea, sfera telogiel se extinde, cuprinzand att
Invaicra degpre Dumrezeu in Sine (Treinen manent, in expres.
tcologllor de asi) ef gi Tmvarea despre Ineale hai Dumnezeu ia
afta (Treimea iconomict,
by eceas! period de tmp, lini lad teuucend “Wolpe”
riméne s pe mal depate Iogxt de mitoogie st de aveea a Tost im gone-
ral evita. Cel care a resuperat pentru eligi cresting temeaul in dis
Hs 8 fost Feriital Angusin, el dtinnd teologia crept “pings dese
Dumnezea” (De civitate Def, VI, 8), In Apws, emenal sa impus
defn prin Boeius (#525) gi Jon Seomus Erigana (sean al EXee).
Abelard fn secoll al XIlea este primal are introduce tenmenal de
“sheologsa estan erin secol al XUea a fast crea’ in Univesi=
‘ale Apusutufacultu=a de teologis, ca emurd de baz studilor
ser tore
B
2, In ineesal de meta de cuncaxtere, teologia este ait
Aiscusiv, onal si ctf, fnsereind sk cuprnd in cuit,
of, defi, fale alii dumaczret eevla, eX $2p0-
fated, aod iste pric expen dunovnicesed, nemilock, a
reailor dumnezicy Amdele taelesei alo telogs, d dics
Se sind de cumoateredahovnioesea sant Skane, nesesu>
‘conpicmntare, fr st se conaric8. Doar nut in unitate, sacar S-
{ intnpit 2 Bisenea Orodas,igelesrle teolegiet ant an dvenit
fnmgunion, i gia pls nota de aera spinal, a2 cn 3
Fes cpoca piss i pstpatisica
‘Sexsl tologei cacti de cunnatece nemo «i Dune
vezi ni pen prin dif Pain alxandei Aste in cpera
Stroma’ F, 176, Cleneat Aleandnu! (725) defies tecegia
“veaga cama ak vit efisinse, dup tepta ct 5 cea a
conremplae: nse, Pear On (7284), tela rereind th
srcapll holes, procs ce conn tei sspe:fptutea son Ppl
tires porenelor(pasr in iba grec; contemplati (iheare in iba
frees tologe. Prin fignire exdiniose seep pe Mns:onl
"Hnstos ca Stpin, pin sontmpeica pirat ar pen ogi ca Dur-
teze. “Exe impos, lima Orgs, ca 5b sunga cneva I elope
deta exert ni ein mines poranor gn Inkt
foals." Agalar fa Origen solos este inseparable ita
‘dhovniceasd repent cales si desta e
Evagiz din Pox: (199) adie aeles! tel wept pin care
cnnul sede a Durneams se ues cu EL. Rela interiors dine
tole ei ete sle viet duhovnizest exe conf pin fp 6B
fipires conse remisa contmplaiet maura ier abele regi
tec pe om pein clog Pec Bvagrie vosbiea despre Dura
(eciogia) tebe 8 Be ndespna de vsbiee cu Dumnezeu (ag
lunes) pent as putea surge la cunoasrea lai Duuneze: “Dac
‘etal (deste coupe: conemplare iu Dureza) rouge
att dae orgs cuadevirat et t0i0g” (ocala vom, v2,
112), Teologéa ie Ever este, pin mar, vedere dohovniosc
lui Durmeveu, pe cre 9 dake simes cari de pain, fn “4
rugiciune gi prin care creinciosl vese in sine pe Damnezeu, Pe et
Uunele err pe care Je cogine concerjia i Zvagrie, cre, neficénd
sistncie oe Sinai luraea ui Duzaecze, susjine cf rugichne
credinciosl devine tzobrst (egal ca Hristos,cunossdnd ins fina
lui Duninezey, conrituia et Bvagie la defini eiapelor vei di-
‘nowoicest si comsidrare teoloyci a si cunoastere a Tui Durmnezes,
imine fandamental in tologiaaredox.
‘flatul Atanasic cel Mare (+373) aduce dows presi impor
tant pcirind conftaltelogiei: I. “Daed Dumnezeiea edesivsta
‘in Tresne, teologa = desivdrsi in afimareaTreimii sea e saga
devia evlavie fis de Duranezea”(Condre drienilor, 1,18, p. 17h
PS.B, vol. 15} 2, Pe langh ceretarea si conoasterea eprofundatl a
Scripturloe ma e nevoie si deo viet bu, sues carat vate cea
lop Hrstos, ca umblnd pe calea i mintea sé poattcuprinde, et exe
cu puting camenilor, cele despre Dumneze Cuvial. Ft og, cl
vwoieste Si Tneleagt pe tenor, pe evangelist pe Apostl, bebuie
sisi ref sufletl si se apropie de sf! prin sseminarea fipelor
sale, ea prin imprewd-viepuiea cu ei, sf feicagt cele dese Dum
neren...” (Despre jrzryparea Cunt, pr53-154, PSB, vol. 15).
Dat Phin capado-ieni vosbese gt despre "tana teoogie, scan
‘und carecterl apofti.
Sfantul Grigore de Naciaw, in ele “Cinsi cuvkatdi teologice”
precizeari ci teologa ca discus sistematic sitettic despre Dumne-
eu imple rjonanent singistie, flesotie, medfaje, dar insists
‘esupm inedecvtil dscursuluiteologic cx mistral divin “chien dack
vomn fica Mise si von aunge ex Pave rp ino tien cet, che gi
‘tunci cavéotul nostu va ff insdacvat in tote co tinele dumne-
sie”. Acesteexigmje ale cunoasteri iui Dumnezeu sunt mengonst=
in Cuvintarea @ dow, “Despre tenlogie” (Cini cinirudi talogice,
Fd. Ania, 1993, p. 2-24) Tot Sine Grigore afin: “ma
inainte de disouta § a Slosfa despre Dumnezes iebuie sf ne curi-
fim safletul, petra ck penu cel necurataingerea de ool curt me ©
ruamai peiieficas, ig impestbil."Vrei sk devi teoog ? loaf
‘eprin vienire, merg pe ealea celor porunits, ci gmices ponunci=
15
Jor ese eal contemplate. E un luc mare a vorbi despre Oumnezea
dar pi mai mare este ate cura pe tine nso pera Dumezeu, ca $3
fim lumina Inv de Dumnezen”(Cinernarte 20,12 $32, 12,
‘Un sol hotitkor in erislizarea spirale ontodaxe iva evut
Diadah al Foicel (7486), cel cate a corectat viziunes iteketuaist a
fai Evagiie gf pe cea mai sntimentall lui Macarie Eg-teanul. in
‘opin Ini Diadob,ologia ests, Inainte de tsie, eanaasere dubev=
nleetse a tainelor Li Dumnezeu, dati fn dar 2 o fais elor ce 52
‘arise de pat’ gt doar apoi ea ese gi comunicare, own, dissurs
despre Dumnezeu. Teologia exe at sul nlepeiun ui Durnezes,
dat ouiva penta a yun yori despre Dunneze, et i dul cunoay-
‘eri Sale nemiloit prin hur (eT Corinten, 12.8) ind obignait
cumoggierea mistcd a Tei Dumnezeu tebuie i preceadh vorburea
despre Fl, “des rar etn se dea amndout acest ari unel
singue ming, al uous sal vorbii despre Dumnaczes iar pci
fete cl amdndoud (adicd minteateologied, vobitare dese Darnne-
eu gi minten duhowniceases, cunoscatoare de Dumnezeu prin expe-
‘eo nemijlociti) si se mimuneze doc are mai mult ceabts dec ex
sie si sporeased in smeria cugetare’, Teologa firé sunoaserca
‘ainicd a iui Dumneceu apare ea 0 pur filozotie sau vorbie indirect
Pro’
‘Dum Stisiloae in vlumul “Saudi de Teolagie Degas”, Craio~
a, 1990, parte a down) el luptt impotrive velor ce afi cb
“tdtzi namie posibilt expeienta dubovniceasd a veer hve Ii
umnezeu, pit wari si rugicime”,ealifiedad nceasid atitine co
roctedintt see Pri polemic sacl mitropoitl Stefi al Mcor-
fi, Sfinul Simeon demonsira 8 ci ce indtanese st txt ologle
Sd expericna dubovnzeasd a reali dumnezeiet wologhsite Ge
, bazindu-se excusi pe Slozae gi silogisme, fae o teolcgie Pur
Epeculatna,o teologie ea, Pract, in epoce SfEntului Simera Nou!
‘Teolog sav wuns in Riki: [a doab tpuei de teologe, care Frau fa
conflcs 9 ieologie sclstia, deagat de vias cubovniseas, desi
femal ocodond i comeritoae, 0 telogie dubownienses, otis
sfimdd necesatea vider: si experiet reslailar dumneziesti si
regi perscanelor, cae nu posecau constient pe Duhal Sint drepta
(ea vorbi aloe despe Dureza, deci Je a tcologhii “Peis 8
‘Sine an experi’ prevnfa havo dummnezsese tn el este ca tn cae
‘care 34 simtehsinape el.”
Un moment deosbit in Rasérit, n procesul de redetnire &
teologe 2 miioc de sunastere side vorbire despre Dumuezeu 1
Constiut disputa dint Sita Grigori Palama (# 1339) si directa
oceidentalizaniételoge ssitene de aru reprezentatt de Achin
tin, Grepors si Varlaan, Adversii S@lnului Grigore Palams conco-
jpeou feo op ta pe in simply ciscurs rional degue Dumnezen, 18
afiménd c4 Dumnezeu poate fi cunoscat in fina Sa pe cle raional,
tec susjnuté de tologia etalk sooastict
Pentrs Sfintul Grigorie Palama temmentl"teologie” ebuie ule
‘atin ambele sensri cunoscute si afrmive de Sing Pin cel do
avast i discurs rationals cel de eunoestere “ind” a eclitilor
‘cologhiste, cunoasteres dobiadit prin curren do pati, smecita
cugetue si rupiciunes min, Imponiva Iai Varian, care considera
‘eologia ayionala negativi dept culmea enone ui Damnczes,
‘Simul Grigori afin: “Spui ck nimic au © mai inat dec teologia
prin newajie dar aliceva este vederea 1 altceva teologia (euvdatarea
Aespee Damnezcu), inet nu este aceagh Incr @ grit ceve. despre
Dumezeu gia dobdind sia vedea pe Dumneze, Teologia neaativa
«ste cuvint dar vederile sunt mai presus de cuvéne side tajionament
Desi, immuctt si teologia prin nega ene cuvact (si rajionamen),
‘voderea mai presus de cuvnsi de ratonament ese tna psu $1,
8" Flocalia, v0 7, p. 326-327
‘Teologiiadevirat sunt mari dascili si Paring ai Biscricit iar
‘eolog prin exceleagd este Mintuitorl sus Hristos in clittea Sa de
(Cuvint al Tai, de Damnezeu ~Cuvoal care sa intepat Care no
4 grit 5 ne-a descopert pe Durieveu, in acest mod desivérsc nomal
Dumnezeu ne pute vor descoperi ceva despre Sine,
‘Piha cninimalia Yoelestl tologied ca. discus si elaborare
slogsticl @ confinuului oredinjei tn formule dogmatce, Biseica &
confit apettival de “eolog” door ingot Yoon Evangelist, Cri-
sore de Nazi Simeon Nou! Teotog, deoatece scotia au arta
‘tologia desavarsit este cea referitoae ls Sfnta Treime si ees tt
Sree legit cu vista duovniceascl, accemmin’ cerctral ais
‘mati si profeic al teolegiei, Calta lr de teologt prin excelent
Biseretidecurg, prin urmave, dn dubla lor ealtate de apo ai
Treimii gi de mérturste’ ai experioneé lor dubovnieest. Pin acest
apcatv, care Loa fost acon, Biserica urmit sh acs stenjia cd
1 $0 poste desprind tenlogia de cxperienja dchowniceaed, devareee
teologia este vedere si cunowtere a lui Dunnnezeu inainge de a f
vit despre Dumnecee, ucru utt tn diferte perioade istrie char
19
4 unt sologi onto, car an cultive tologa ca pe o ecipaic, 0
rosie’ o sin’ inteate singe.
Dezvotara tobe a sting si separaren ei de viaje spina
‘nepe i soolee XI-Xl, mai ales in Uuiversie din Apus,fpt ce
contibit a sities simensini conte, ve ia cares hais-
matic al tologe. Ca erie stn 3 Langa ae propre et pens
metode de cercetare dar in acelai timp ease deescheste fincamertal
de colette stim, tated nu este doar cuvint si eetectse cl si
‘cunoaser dutovnicesst & reciiorteologiste. Asa se explic fap
‘ul ol iin spatial oricéo, sb influenge gresi, pin tologie se iage-
Jege, fm mod curert, ogi inte altele fx cadhul Universitit sau 9
‘numit septing, ce yi expunesistematicconfinunl prop In reli>
tue, teologa ete o sini hiseiceased, care a se poate despinde do
‘isa duhovniceasc, & vata Biscicli fn pleitudinea ei, ea de ilo
‘ule evelen, cate i confer carcteralunic ine sine umere.
Din perspeciva spiritual ertadoxe, telogie tn enact cel
sai popu, reprint? cain caster prin unite eu Dumneze, 53
cum mirtasese teolog si duhovnictreprezeniatd ai Biseis! On
doxe Romine. “Cred e8 oe mai profund definite a telegiei ext
‘destvargt nie a omalui cu fiat Troime, dar dascierea cma 0 pot
face decit numai ce tiiese fa acest unite.” (Pintle Stine, Pro
‘os, Joanebie Balan, Comorbi dukovnicest, vol Ip. 176) Cea mai
Inala teclogie mu este a vorbi despre Duranezu, ci nires eu Dumnne-
‘zu pin tire, adied prin redings gi prin inffptitea porunciler™
(Phentle Cleopa, biden, p. 111). “Tectogla este aces vii tligion-
Se in adincime si cunesnta ivordib din ea, Teologa ese iron
‘Dumneze: su contemgarea fa Durnezeu, Cine pode spune ue ete
rai teolgie?” (Pinel Tel Pdiana, tier, p. 507),
TL Al doilea temea al define? discipline’ noasire este col de
“dogmatic, Aces emen a fos utlizat pena grim da de Colog
protean Pia sf Buldeus th sinagma “teoloee doema-sa” ce
atc din prima jundtte 2 secolului af XVIlea Apeleivul de
“dogmatic” provine dela connutul aceste discipline gi aname de la
ogmele isc, a eror expuneesistematcho cuprinde ar exterl 20
specie al aloget dogmatioe th ead discipintortclyie ete
confit de nofunea de dogma dela car des grain
‘Denumiea de “dog dvi dela xment] greses “Boxe
clu nels evaluat inant de laa pe” la" considera “a
credo", Teena “doge” Hl tem i anteitwea else, i Ve“
chil sin Noa Testament, ating Ping la sorta biseries,
2 In achat desicStemenulavea a o seni j=
ica ot, deer, pores ot = xa Flos: pricipi, In
‘wa lost, o> se buura de o lag resunatre a aed ids
cesta In al doen sens fest mami dogne concep ii Score,
lao, Piagora sau ale oiler ix gene ale flosoflor. Dogme wt
fost num st credinele paging si favapnale eescior, din enn
sretegilarfor de capetideadevurt csi
'. In Vecial fu Nou Testament cuvanu "dogma este ul
zat in Sons judi, de aspoaie obligato, pone, lege, e= cua
‘apa fn Sepmuaginta (E:tera 3, 9; 2 Maeabei 10, 8). In Noul Testa-
‘nen! temel "dogma apa de cine, ou umdtarce sensu:
out locus, Zsa 2,1 siFaptele Apastlitor 14 7, eu nes de deere,
Jeg, ordi impel inate dou new, Colose 2, 14 § een 2, 5,
deli preset lest mozsice int sina oe, Fapiele Arce.
tolor 1 4, spopat de ingles acta, esndse la detail Siw
Suh apstolis de la ers (al $0) “Sic trea pin cet Lo
inva sh pease haar Govier) riniite de apoio 5d
‘peofit din fersai. Ssadar fa aces ki fe enencl “gmat
tm tn son de deciie sun etek snvbh dt dle ents
bssiease, hte cae oblih pe tj credicigi, nue dogma
respectva exe Un ade descoperit do Dumnezeu gi formula de
Pisses n vedere mani
La Sting Paving. i Svitn bisrcet emer de “dog
andi inate de ering findameraie le cetnimul, core
sunt revelate de Dumnecu i propese de Bisel Aste, Sal
Iga Teo vorbee despre “ogmele Domnul™ (isla care
‘nagnesien 13, 1) Didlia Apostle se eter la “dogmele Evan-
helo” (Dicehia, 1, 1 ar SflnalToan Gard de Aue la “dogmele
2
Piso”, Sita Vasile cel Mare afd o& ivan Bier
tcp elope (gmat) ac docine predate pn tia inch
Slorpoved eg, ai iv tansnse pin poms
fet poh pineal "Pate cognele# propovedule pate
Bh pose even dn dura seh tpl e-em cles,
enmlse a mod dts, in nda apostate unex
cepeieieceia- Des Dbl Sfmt XXVT, 68)
Hal Cl ermal consider ea ceils
consti dx dopne evnaone se bane. Acs tele Fite fr
fra "lo lm si he doguele dpe Dutiere sh
pda cpninos? (uchezs, IV, 2) a il hy, Sn Geo
$2 de Nes neue sci bt "a easel vim Fe tere
ts dognsier, attnd tmp rain coece peau sean
Moule Sonu Sinn) Gugose de Nps, ven despre Sea
‘eke pei yoga cei
La moepuSEnpi Pura eecbuinga deriea de deme nt
sumsel poy evn de ce totais fects, i 9 pentu
Ente Tete een asa cea moral. Aes Sens geal 3
ool axe pri tn sola 1Vle, deminen de "dope!" Bind
ferswed daw invita tere dered desea de
Dortem Bich vigeus mols cea dbz, ve f
‘unt aan
pel es down Dissicy” se fname pe fp ok
sume! etc oe dei dara de ira 9 preia e2
lat Je Miata Hess, aja can ne tanseis Sin
‘Tug Sint Petia spe dora deeper
thnk i pe sein de ici, De ac real cf dag cons-
ie un tls deer corti, deseper de Dumaezeu pvt
Bl tte 9 ene an ne Ne a
ie rmalat 9s pegeneu oe Ben in sop ini camer.
GH Cat foal ueiza tenn dn iii dpi sz cede
‘into Asa. dete dels asl “sim eae josie cin
finbe gra nacht andrea de ean coven sid
ssmn diane. fo conan ofunea de sinbol «es wild ‘teovent, in special cu umitearele we seu: simbolditinctiv san de
resunousirs, simbol de evocse,reauns: concentra al invita =
‘red. in ukimunees este foloit pear prima cat de die Sir
‘ul Cini (Epica ad magrum), care detinestc smboed “martaty
sicva, formula sau simbotul de erecinga”. Aces sens al cuvdntis
“saab” va doveni predominant tn Biseica erin, inclu dogma
te ia cel de reeurat concentra al prncipselo adevirui de erin
(Pr. prof loan I, Cis de teologie dogmatid, ms, p. 29) Asta
prin simboaele de crea tfclegen::simbolul (23) apostolic el
-constuntinopaltan scl (is) aaasian,
Att in Apus eit in RSs, au eplrut dupa Schima cea Mare
si mai les dupa Reisand, meneroase Maiuisin de creda, cumte
e cdtre roiogitprotesiaji “Cant simbolce, inruct cle defuse
scificul confesional dotinat al nei Biscrci retin. Ele detn pana
sti, pe lingd impoanjaistvicd i una dogmatcs, dooeece pret
‘raz difeccreteconfsionale
{i invavimdntultoologie cecdental cena, disiplin Toologie
Simbolies ese derumits “Teolosin compart & conesuile” sau
“Stina confsionilor’ in Bisrica Orodoxd, cca nai canst lutea
2 este “Simbolica” hi Hrists Andrutes (1903), trast ta lib com
1 pt Jato Moveseu 1s
In manualele de doginaii, ait cele universuare (1958, 1978)
sit gi cele seminaials (F954, 1980, 1996), uflizate in tavalemdnna
tevlogie romtnes, ele dou discpline, teologia dowmates 3 teoogia
Simbotiea sunt unite; «real de aici o preentreechilierats 4. con.
omitend a do-rwlorbisericest, aga cum su inlese $i expleae
Oniodonis, Hoxse-Catolicisa si Protestantism (eu cele dou tamer
‘sorte, iuleransm s:cvinis).
‘Meaiiondi cf dogmatigit onadocsi ax apecir df doar in
rivinia ponder care rebuie cordaié dimensiuni simbolice ta con.
fextl dialomlai eoumsnic actu
JV. Al patree teen care iniré ti componenfa dist
Aiscplne ft reprezin cel de “rtedoui". El prove cn Hint grosct
(adv. ortos = drept si verbul dakeo a ered) si fost,
23
Bissisno tcolgi kitsand a ind cel care definate cel mai
tie ena elo ccna ning ce Apusl cen aut
Sse defo in pot ou exndre easels tle ss de
it i et tm in Roa
‘sa erucsitntenua pi efor comeevera ea ea
atin moda in el abuaeeatavror de ela
tet pe Sint Spy Sina Tries expenmence in Be
te. Teky ot rc slop dogma i, spec
‘onsicert connate, ine duh a tog paisice
biznes > putemich dimensins ela) um miioy
feet, ween cei cont eaimten tog 2 expec eet an
dneousca constant In expe ecesiiteolagin edo cr
induce solarnate lo elicit madris, pin
dineniines peseol ~ mio s comund ev pisral
indus a sero practi
ed al pate too dogmaich buco fi see de
contest cli! epi, fe eco mesa he
Dose ingest de cave ceding. Posiarea pe oe Pinte
Sanieae 0 face cu pve tn naa fcr teu tciz tole
otc ase exon de peso gi nse Nes sikh a
Eom nora Bem spl Pano ey, nasa np
jel acu ele hf inlevo oi Ce el a6
fat madi de ipl oat, pecan nau el dela” (7.20,
val. Prati, p, 6, Doar an Dogmatic oto est permanent
‘etal contemporn,e ie in Sse penta Bate es
tid eae incense san fndameats, ea pat ape fn
orice ach
Raportul dine teologia dogmatici si simbolicé si celeate
{scipinetelogice
In ansamblul discplineor teologice, Teokwia Dosmatica si
Simbolis oeup un loc cnt, deoarece ot esto expunee integrals
c's doctins! atone, aboot neces petra mature 9
de care rebuie sia seama orice teolog in cercetaea sa. Ansambll 4
Aoctinar a Bisvieii Orodoxeovienteari cella discipline eologice,
‘oc aga cum in spy prtestant, exegczabiblic este daterminant
_, » Teologia Dognatied Se ala intro rela stdnsi in primal
rind cu celelalte discipline ale telogie sistematice: Morale, Spiritut-
‘olen sau Mistica, Apologetica saa Teotogia Fundamentals, Istana
Dogmeior, Misilogia,Ioria s!filosofa reli
Moraa si Spiriualitaea sau Mistca Onodox® sunt cele mai
apropinte discipline eolopice de Dogmatis, ee Find nil unite, doar
Uleror separénduse dic motive metodologice, Cele mat inelte adevd-
ide credings se cer experiste de mem Biers, adicdtanspuse
in vise, pouivit pringpilor gi metodelor asoction-mistce qt ale
morale rstine, Cuvdatal Manultoruhi: “Nu ot cel ce zie Doarane,
Doamne, va ina in implifia cerurlor, ci cel cae face voia Tati
Men, Celui din ceri” (Matei 7, 25) Spntualites constuie fo fond
‘inaitaea Dogmatic, alia experires lai Daruiezen.
Apologetica sau Telogia fundamental, prin metoda el speciica
eo apara adovtruie findamenale ale regi} cestine pe buza arg-
mentelorofzrite de Revels natural side rajune, constitu 0 preg-
tie necesard fn veerca aprofundeti dogmatce a Revelafetsuprana-
‘ural, Dogmatica are neveie de Apologetie8 pent ainta in dialog ex
sting, ara, cultura fisofa ected epoc sworice patra ca meseful
cevanghelic 8 dovind aceesbl att elor din nterionul Biserii, el i
color in afi.
Istria dogmelor seveste ca penct de pomire pect cunoastera
Cosmas descpeind ctxt ince Bien stent ive
‘de ceding, precum sf eon el constant dea pasta Xevelaia Win, it
fara inslunjelornefast a tir din tote veacile loc
Misilogia spark adevirul de eredin& tn fsa stlmicirlor sec
tanic $i de aceza ma se poate dispensa de Dogmtict: a rindal su
‘cease din unm constitu ghidul fundaments! Misioogie
“. [seria $i filesofaregllor, prin analog ca Simbolica, print
specifica celoristte religi, eunaseute de ister, relied superion-
‘atea5i unictatea cretininulu, promovind fx acca timp respectal
Ine eligi cult, ceeace ese propein relight now,
bs, Diseipinale biblice care sudiazt nemilocit Revelaia supe
natwald euprinsd fn Sn Seripuad ofeed Dogmatic maerin ce
cereeat i isleratizat; de aueea este ncispensbil ea fecare dogma «3
fie Findameatat pe dal revel, fe sna pe soil sigur sitet al,
Cuvdnuuli tui Damnezeu, consemnat prin inspiratia Dunli Sint
DDupi movil Sfingoe Pang, n opera de dogmatizae webu st se
find seams scit deo cars exegean a cuvitele Scripta, elt de 0
Ingelegere duowniceasa a aceloc 5) fagtelor prin care Hrizas Sia
scitet darinezetea Sa dar si umaniatea asumati gi cansizvaté. La
Fndal ly, disciplielesibice wee 4 rina fa sonst ree co
Dogmaiied, peur cx sxegeza si chménd fidels wad pattie,
romatvi in Biserca Onadoxd.
«. Dissiplnee tecegie istrioe, Htovia Biseiceascé Universal,
Patologia, Bizantnolola gi stoa Biseicil Ontodowe Rome ay, i
‘gaia, tn rot de discipline autre ale Teclogie) Dognuric, ele
‘testind a date sift luerarea Biseiil de formulae a credoet,
‘mad soda, cu sistena Duhalus Sfint gf pin contra desis 2
Piringilor 3 Serta biserieq. Aceste discipline oferheadrl tex
poral si spatial in care +a desiguratviaja bisericeascé On-doxie
ar ga iegiCrejtini, un ioe special ocupindu Ortodoxis rome
eased, de I origin sip aszi. Ca si discplinele cxeasixe ce
istovice tebuie sii canlizece ceretiril, im acond co doctrine
Bisel Grtodone, naa cain se af.
4. Discplineie tologiae price sunt exitem de apropite de
DDogmatid. n ceca ce pivete Linrgica, se constati of slube'e bise-
ices na sa alcove dav principle cogmatice tenspusem vat sa,
fn al termeni, dogmatic daxclogica (Pr. Prof ToanTe8, op. p36).
Pen cules actulizea serie mani, impli ip Prsoana Méntu-
‘tml Bess Fristos,paicipangi la ef mrursind fn enum
dh dreata crocings Sins Linge, Bower ete), Meniondn c& in
seo, al XXclee, apreape of mari dogmas al Ontdoxe! sau reo
pat de reeia dinuc dogna yi cul, uit dic, ca Pérntle Sailooc,
labora © interpeie dogmatch a fn Litughil (Sprituate yi
come in Ltargia Orton, Craiova, 1986), 26
‘Oniitica si Catebetica dezvolit principe si metadee prin care
s.va propovidui sievinil de crediy, ca si principle morale ale
vit erestine. Consisteata preci ix cateheel este dake tmaei-
fea caret a dopmeor gi invajtturir Bserici, credinccaul end
nevoie permanent de fundamentareacredingei sale, de ancorarea ci in
soll sigur al Revelaje dvire
La rindul lor Pastorala si Dreptul biseioeso sunt lente de
Dogmatiea, prima ofrnd preoului mioacle de aindruia pe credic~
iosi pe ealea drepeicedne sa drepel veri ea Ge-a dou indi-
ind nomele de conducere si cele de conviepie din Biserica Orto-
ox, care ala baz dogmele sf canoanele Biserci
"Na in ulimal rind Muzica biserceasea st in relics ox
‘Teologa Dogmavic, in special prin inermediul Ling touts cine
bisercegt avind un ol pedagogic si mibtrstor al dre eredne. Se
recunoasc atid de wt eterodocsi chin ni un alt cult eestin muse
{nttines un a de begat continu dogmatic can ce rac,
Daca ginem sean, cum s-2afimnat mai $45, cB tome celeleke
Aiscipineteoiogce e bazeazi pe adevicwle de credingssusjmte de
‘Dogmatic, anc se poate consicera, pe creprcuviat,e Dogmatica
reprint coloana veebralé a teologiet orodoxe (Pt. prof, G. Rents,
Dograatica ortodoxd, ed. TI, Alban, 2000, p. 20), Dar ovea ce
‘uebuie asuizisfinmat, cu necesiate, ese intedepeadenfa dine disci-
plineleteologice, mocul unitar si coereat tn cae ele treble predate.
‘vite, viciuaea wick pe cae ele treble 5-0 ofte cll care se ini
‘24 In iainee teologictoredoxe,
“Metnda Teokrget Nogmstice
Metoda Teologei Dogmatice ca staid si canoastete a lui
Dumnezeu este determina de scopul el speifie! expaneea sistmna-
tick dogmelor care privese planal de manure kami de eire Dum
rezou ~ Stinia Trsine. Teolosia in genera si Dogmaticn in. mod
special eprecntl at un efor uman de cercetare a Revel divine,
‘it luminare de eats Dumezeu a subiectlui uman care cece,
Afimatia apologelu: gree Ateangor: “‘rebule si fim inva de
7
tte Dumnezeu peatns 2 puter vorbi despre Dumnez, explies
‘motivd penta care tologule cel care caulé 58 euprinda, si ineeagd,
dar si col cae ent caprins si puns de Duranczea (de Dubul Sint),
pentru =i nunai prin El putem descoperi bogtia eutosting ai Dua.
‘ezeu Pn Sfintul Du telogal vededincolo de tela eninteer
Script, bogija Tainlor cuezeieti, pe cue cuvinele Sexptiri
le indicd dar Ie si acoperd. Tot prin Sfintul Duh teolognlconermp
vode bogijia Tener, rajumen si tanele tuturorIucrrln at
sunt ele in gindul hi Dumneze tt prin El descopert senile inte
nites nepuizabile ale dogmlor (Pr, prot. loan le, opt. 9.23),
[Exist difrengefurdamentale de metod ine ceologaentodoxs,
‘ea romano-catolil § cea protestant In teoloile protean fei nu
exis a singeza telogie in Prowestantsm, metoda tadiiomila ie 2
punt de pomire exegeze individual a Bibli’ si expeiens comuni-
Gf loa, expustint-un limba) seclerza dependent Ge un cutest
Slosofc sts alu. Specificul model romano-caolice ed in efortil
de conceptvaizare sau raiorlizere a mistealui divin, expimat fnit=9
suanierd inlets si neduonioeasea si conctetizat int itlin.
“ure desogsme, :
Dogmatice Orradana, in expuneres si anaizares invgiuri de
esis nu se timiteaa nici Is emunarea @ numeroase texte niblice in
url uns ieitslogce, cum se intima in cazl teolostlorfrotestn
“pilicis”, nist la demonsrareainterminahila, dup model istec-
tf antics, 8 uel propo ce cuprine un aevir dogratic, um au pro-
‘eda, in tole, tect seolaie, Metoda tradionalé eto de
ogmatica const ix expuncrea ssematica si crgiicd a dopmel, nse.
Fi do findamentcs slid pe dtele Reva! soprateale ta mane
ats filoealieg ancora in msinea actual a ise,
Ca sig fnvurd discus elaborat despre Duntrezeu, pe
bowa Revel, Teolgia Dowmatct utiliza o tetodd pov’ de
‘certetare i expunere sifted a doctine, aga cum 5 dove-peri de
cre Mivtitoa sus sos gf cum sa foul sg tte pleso-
saa Bisel, Ba nu umareye st Justice poet sau logic necesar
Aogmele ca axiome matematice, fst le justice negits,spxindule cy
dee x nu expone dognee ca pe nie aden sat, cc
rite adoview danse, cred, puedo, sunt spars
Inele nee, ele sc lean exif, descoperte de Dureza
Invedgreamdnti i udumnereit paste idem.
In opnia Pili So, Telogie Dogmatic ae ca sop
catia de jie bietisaea expiwea $i aotndire nests &
oof nal dogmeler sea a pla de mine dame
‘are a mht Th aces ssc teu 8 Se: aposale, aierl
nce fem n Trai posi, conenpoat co fica pac
otriveduleget (loge Dogmatic Onda, va. 1p 107, 2
Coote ve apis sul fma TD.O} eae ote ovate (eae,
prea vlo 9 eebde st mies oni deine sph
Tite: do Tralia ost de gene aba oe cretiog
‘fay de viitorul eshatologic al lumii, indrumandw-i pe credinciosi spre
neal
, Teologia jeoromict, despre iconomia mist rensre Tn
nstos, Sfintele Taine, Hara mantutor, Bserca, Esbetologia
“Access telogie a fost preluata de eologal ns Macars Bale
cov i deteologi gre aun Mesooras gi onn Karis.
"2 Teologal ms Tcfn Prosopmat (170) pert Dogmaben ate
a:De Deo inm Despre Durnnezeu in Sine), en dous capil: Ds
re Dumeze Unul i dns sitet in persone si Despre lucie Si
by, De Deo extra (Despre Dunnezen tn afr), cu ti apt
‘Damnezr: Creators roniatorl, Dumnezeu Minuitorl si D-mneze
Destvis tral Actast mpi inilonfalideteologa romania,
fest preiuat de Sivestu de Caney, procum side teologi omni it
seeolul al XTKlea, Alexiu Comoran gi losif lara, 30
3. La incepual seco al XX, telogs, whaior ajuns
migepot Jom Miles, pare Dogmatic dou pa
‘, Dogmatica gener, flosofoa sau principal erect iden
tie cu Teologia Fumiamental in cre abodes uous teme:
relia crepind, Rela dumezsas si dvetrea exisene i
Dummer,
i, Dogmalica spa, dvi fm gop ceil: Daranezea
seul in in: Dumeceu inet i peruane, Dutneren Crean,
Dumnezex Prnisor, Dusnezeu Mintutoed, Dunnezct
Sinica Dunne Soden
4, Tot in douk yi fst lesa materia mam de Teal
sie Dogmatid si Sirbof in doud vole, nan 195
2 Teologia Dogmatic geoeald sas pin i simboick,
caprinde o intoducer greral, izvoarleteologiei dogmatce ssn:
‘elie i cilincee elo’ dogratice sino
», Teologla Dogmatic speci inbolic, avid acelesi ce
ritle cx si manual i foan Mibsleesa, dar ai tale subdivision
Autor acetal manwal sunt: prof. Nile Cifescu, pe oe. ior
Todacan prof. oes Peteut spr. prof Dunia Stile lim
{ind ons de cenzoa din atta eden
5. Teolgul gree Hrta Andros inpae ope s,“Dogmatica
Bisel Otodowe risen” (radu in Lib roma a 1930 de pe
vf Durr Sos) is dou pi
a Premigele mini in Hest: Talo, Treimea, Pros,
‘crea, humea viz neve cma, pcatlstrimoges.
be Méntaives in Hiss: Fristologia Pence 5) open bn Hrs
‘op, fnsupren mane ls, Tass, Biss) gi Desire a
1 Eshaolosi,
6, Dac Fists Andros parca accra in special pe dogma des
me mdate pe om Segre Bieri, una teolog geen Seal a
2a, P.Tembels,impate Dogratica in gape py, vind cea
toca imps tui Durnera, umarnds8 evideie cinensunes
bina adevuuirewt de Demeae si dograriza doce Dis,
31
& Dumnzzeu Unul fret: imparat) Cel Prea na Care
concept mai inainte de veci, in sfitul Siu vegnic, Inemeteres
‘apie ceruior.
bh, Dumnezeu Creatoml si Pronistoral in timp a :calizatil
planului Sau vesnie despre fupdtia ceruritor.
‘Dru ca cetfemn al acest! imparifi, cin care a cEzut prin cat.
4.Tisus Hristos, ltemeietoralimpatiei pe pin: (hrisrlogic.
, Lucrares de jtroducere gi incorporare a camerior in mpi
tia ai Dumnezeu (Insite réscumpirari),
f. Teinole ca mjloave ale harului de incorpoare « reastrt in
Impltijia cerarlr.
ilo su deve mpl ei Damen
in eseuja ci, aceasid dogmaticd este tradacenticz, deosrece
‘Implrifiacerurior este in fone Impaifia Prea SGinei Teint
7. Cel mai mare éogmatist roms, Pr. prof Dumitra Stiniloae
(£1953) a claborat un tata de Teologie Dogmatied Orcodoxs (1978) in
‘tei volume, svdnd un dubiu rrncipiu central: iiclocenic ¢ brstocen-
‘tic, Dogmatica sa monumentalé este structuraté pe sase py, rovedatd
‘0 intrxivcee tn cate ateaza despre Reveletia Gumnezeisscisifuci-
‘area in isericd, despre dogme tn general i despre teologie.
(Cele sase pt sunt grupete cite doui in cole tre volume:
lem T
a. lavijura cresting ortodoxd despre Dumnezeu.
b. Lames, peri ¢iubii fui Damnezeu destinatt indumnezeisi
= votunul
«,Fersouna iui lisss Hhistos gi opera Lui méntutcare sty in
ssmanitatea asa Ue
4. Opeca de mints a [uj Hristos in desfigurare (Desrce
Risecid gi despre insuskea personald a mati).
+ yd
Despre Sfintele Taine.
4. Eshatologia sauviatavitoare
Cursul.ce faa, tind seama atét de oonsideratit metodslogice
‘ft side mcijiateologie rom:inest, este impli in dous seu: 2
1. Panea gene inocu in eae sunt expe stl
bic discipline, ioe ture Tanogiei Dogmatic, eesun
date esentel despre dognatcile Bsriclor si Conese etrodoxe.
IL Pasa special sau Dogmacn ropriv-ist,unitt ca Simbo
Ha, care cuprinde expuncre sstemict a dogmelor inv aturlo dx
cing sle Bsereii Onadoxe cu menjionaea principalelor diene
Bibllgraie
1 Tesora Dogarct Shots catia pnts nine
“eso, ol bistro 1998 continua wap oma DS)
2. Be pot Deans epee, Cart de Tale oprah
auc 181,
Se pra oan, Cis de Tel Fantom i Dosa
Cluj, 1996, xs; _
2. Pr po lean Bi, Dinard Tope Oredod, Buse
1849 Gn center napa oe DO
3
Secfianea I
artea generat inteaduesiva a Dogmatic Ortodore
LISTORLA TEOLOGIEL DOGMATICE $I SIMBOLICE
‘ORTODOXE,
Discipline Teologe Dogmatic si Simbolic, aga cum se print
ea ane, cunascut in iore mal multe tape de dezvltare, Meni
pam de la inoepit exstena anor dtrenje de etupizare tre iscle
siCoafisinile rstne sec chie in su! accleng isc.
act tologiasreusd impart istocin Dogmatic in dout crios-
oe; de la egitim la $Phatal loan Deznaschinal side la pn
sz, teolnga oméneact sl cot reuse impart aceast store ei
‘tape: de 2 Plrini Apostlici ln sgl epocit patristic (Sint
{oun Damaschioul {749}; de Jk Sfinul Yous Damaschinul sind Te
Marurisien de creda miepolimdui Peru Movil (1642) de la
acest Mirurise 31 pind Ta alle nowste (Teologia Dogmatic 1
Sinboiicd vo. 11958, p 23-4}. "
Prima perioads.
‘Dele Parinté Apovolc pind la Sfintul Joan Damaschin
Princle elements de doctina cregind, de facturt apoiccs le
init le Print Apcsolici, ich Je ucenieit dice wi Sailor
‘Apostli ca de exerplu in Episclsle Sfitului Igzatic Teoforl(ele-
mente eleiclogce ¢ titre), Séntulul Clement Reman, cc (a
‘edo vel | din colaofia P88). Un pas ai depart ban Get oto
‘cesta delimit gee ili latin, com ar f Sot (ust
‘Maria si Posi sola al Tes), din operee etrora ma Epsest
fas ipeeezile servile doctrine.
(Co cis seologrsartcan in infest de ast, eae cee ©
sistematizne 4 redial cregtine ese conducitoral Seait Teologice
Gin Alesanda (Eeip), Chen: Alexandsinal (1220) fn here Sale
“Proceptical”, “Stomale” si *Pahogal”, ef manifesto attudine ao
favorciituclizii oso in fomularca sf explicate invita de
ceding, mergind pe nia SGintui lust Martins Flosoful
Prima lurare cu caracter dogmatic fi sparing ins si Origen
(7254) ise inttueard “Peet srton” (Despre princi) Pe ligt uncle
Dont nena presundae eince n tip
ceutical env sai agua (seria post
"Dups ligne evenhl ee el deers
(uiveatia
De tc nd pt nc soo catia sla
acct petome tafe in mod diet la ona 8
‘apr debe nivel inden ese
‘In privinja evoluie! sinuoase a toologiel catalice este de nciat faptul
cine eons sc el al Xe) pl sok
SEe, com esa ple sor pin Tae Acco
‘sm moder au arse! donee iiot, pws o2 Fo
Dats Sos ots ates oma c
Scale « cuesat nt eaps, fee vind oso eroe=
tenia de sean, Peo de apt es. XPKI fox rei
Zener ieivopauiAnsiin ee Canary (7208),
um ivee sch” “doctor! fap, el dea
{Ges plac ctocnese Ini se itt "De ce na wt
Dassen on?” (ar Das ime) tens in i rors Te
200) Eee ncnl eo eas oa pe rcv to
Fri Duress a modes peice a scp Fo,
Si ims amar peg
‘Af remcaata npn peta» elas a at Bera
ev, Aba at Lar of seca en,
Peroni de infrie fw lst de Aleandhs Halls
saver (mitre te al Els Medi) Alec Ma
“pil sats fon mut Tawa Auto (27), el
TBu Steal svat acl opr "Suma Tawi
‘Sveit roma pas Beta Romana Cath. (Asn elo 6
ia catolcl exist ua curen ucotomis, cate i propane edestopere
‘scuaflates gi imporana oper hi Toma dAguino)
bit doi reprezestan au fos teolog|Ranciseani, Duns Scots
41 Roger Bacon, adversuaitologel toms
‘eskaad de deca a sola (Sool al XIVJea) ste macatt
e speculaiteclogce lpste de bao revelfonala iden pits ite
‘Soria. Este reprezeniati de doi tolog: Wilhelm de Ockham, nomi.
{st eng si Magistal Eakin, istic pats ges,
Dupa scolastiot a umat epoca prercfrnetrilo, care ceeau 0
schimbare a mentale: io iacoacere Ia © een ssemanttome
soli din Bisrisa primark. Wiel, Jan Hus si leona de Praga eu
Fenuniat la importants fareloe bare in mative subietv, a ela
sfinor gal icoenelo, adopting teva predestinatc
Mijoarea de contnsionnd, c=eati pe hoticrle dogmatice gi
«anonice ale Sinodulu dela Teident (1545-1563), a condus la aparia
Frimeiorcatchisme ir teolgiacotlicd, Reprezntan acesei mica,
Petra Canisius, Cajean, Melchior Caao si Belarmin as apa un tom
polemic fide protestant, ia
In secolal al XVUHea, ctticsnul este coat cu jansenis-
tal, curent colic, cre eagdtierul arbi int la incepta $8.
oli al XVILea de Comets Fnsenis,epicop de Yeres
4 cecolal al XDN-ce, Biscrics Roman-Caolicé canons cca
‘wodemismul, provocati de confical dinte cen spiral ste
‘mode, Ino pot serenareintenia ce telogce a se rvoarce ls
‘voatieptisice(e de exempta Johan Mehler iM. Schestn),
La jumtiatea secoluini XX asistio lao tnnoice «suitor
bidice, eclesiologce si liturgice, esi mai repreemtati! testo find
Jean Danieiou, Here de Lubec, Hans Ur vor Balthaser, Kal Rane,
‘Yves Conga.
‘Teologis dogmatcd rumano-catoies actual se carcttizeed th
‘pinia unr tnlogt ontodoesi (Pr. prof Joan Bria, Dict de Teolo,
8 Orton, p, 92-93) prin umtoarele
~sistematizarea abuzivi docrne gi ceding, de aga manierd
0 disnete inte dopa teologe ev ne imposibit,
4
+ inducers in famularea dogmelor a unoenofiuai metsiice
sivoncepe seolasive, caractetistie unei sel ilosoice particu;
*"deevolare” comin. a docrne in doyme noi;
= ingitaien uri magisteiu ifilbl, care se. promun’ “ex
cued nivel universal;
+ necesiatea de a immune cu fa crepes cane accepts dow
snc de unde impress ch oyna nae newbie de “ecetaen” Bsc
+ separten dintre {inca invigcoare a irae s piivaltate,
Aint teow singe
ach in secolul al XIX-ea gia prima jumaate a seeoluei XX,
fommularee wsordognie coi, fk ene! revelat(Imaculetaconeesie -
1854; infaibitaten papala ~ 1870 si Inljrea ew Trapul a Slinte
Fecioare - 1950) au inkpdrat din punet de vedere dogmatic © mai
sult Biserist Romano-Catlicd de Biserica Oxtodoxa, cup Coil
al ea ce la Vatican (1952-1965) ae foe 0 desehidere a Cetlic
lui opt de walle Onion’, consretzatd print alte prin gil
pe care Pap oan Paul al fea faze apoatsmulu trina i evesio-
Jogi, monshismalarsictean si culurilorortocexe nationale,
Biblicgeatie
1 TDS Wik
2 Prproflantiia 2.70,
3. Kea Tht de wologe dogmatic ceteris 48
I, DEZVOLTAREA TEOLOGIET DOGMATICE IN,
PROTESTANTISM
Subicivismal st individualism interprets Siti Seripan, ce
ewactrizcazi pe tft reformatorisecluh al XVEca, abundnceea
Stil Tras respingerea ordre autre Biserc, an detemminat
teologia protestant si © ancorexe sures in faa si in sti,
cad compromisrt inaaepabile cu aceses, fa in plan dogmatic st
primeze piterle personal, aga not “ecare Inrare dosmatca pore un
en fi lccare ator, un efstor al unui sien erein”. (IDS. vo.
56) Descopere, ast, ne de a tceput 0 diversas exem de mare
de concep dogmatce, wile opus ite ele, ole mal importante ied
onsemnats in cil simbelie protests
Marin Lather §-a expus o pare din conceptis sa doctrinal in
cele dous Catchisme, precum stn Confessio Augustana sau Marts
reade ls Augsburg (1530), a eu autor ese Melanchton,
~. Un alt teolog proetant din secolul al XVI-lea a fost Marin
Chemnitz, coautor al “Rermulet de concorde” (1577), dows Merui-
sire ca importangs a Loteanismalu. inate sale dogmatice a
‘Bat In genera, scceptate deo tera
Uitch Zivingh, eformatoe hein, este considerat dept cel mai
rie respingind otal S3ota Trade, Sine Taine gi ull Biserict
‘ean Calvin, rlarmator fencer eae yea desSsurt ative pec
oll Elvejia,la Geveva, este considera cel mal imports dogatist
inte reformator A men;nut teria cle preestnai, ati sbandorae
fe proesengl Lactaea 5 peacipela Insinwto Religols Chrislanac™
(aus stig tn Lima omnd) are dou adevSnur dogmatice: doc
‘esnicalpredestinat 3soli Deo sla” (numal tui Dumneze se euvine
slava}, ce minimalizeat a maxes veloarea persoane! wane, main
Iza rol exclusiv al haa divin o's rats),
Jy secolsl al XViMex au apirut primete opere dogmatice
‘propruaise in Protestant, care firma earseterl normati 2 cit-
lor simbofice. Teologia geotestan 2 acest veac, mumita mai tira
“Onoda protestnta”, a Gezvola Inte rey: bili ioc gi
9
flood, Ap cele et ave care ea promote: Witeabeg,
Jena Helms
Dine cucarleteclogiceprotestante ale seca al XDCea,
meso,
2 Teco setinam, emeznt de Wim de We «Ee
ders Sebeemnaher, consid Che cans sentient de pene
de dint, iia yun act de cana voi.
4, Teolgia modi opus cell recedete 9 cae a cit at
reset importa lamer Sasoe st mera un ecibeiire
reveal laze Repeznun Hasse, Sohne, Weis.
«.Tevlgiaenfesionall produce lane dogmatic in cae pri
rosa clement confesinal fx repeeznttt de Tomas care
devo tars chenoze, aus Lece! Henry Mom
4. Teologa anal modem san vist, care contest
dognais erste su pela: chia sto siucze pe teil
bit alist. Repeat: Albrecht Rtsehl, Albert von Hick
3 Augiste Sebatier-Pe fia de pide w aestel gol ioe gi
{rte sell XX, Rl Butann (11976 va gjnge lem
fblogizarea” Bibi abcd case supranatwal ela.
Tosogi lec sure, spar in prima jute a e00-
Juhi XX, ave promt pe: Ka ar (1968), Frederic Gop,
nil Butner si Etrend Toumeysen. Acest rent ate men de
cop ubfsivomul recog pret din sok al Xen ep
‘nate iberlisn, ros onli si shoogism.
“Teologia dietcs a ua ce punct de porte obictiatea
Revell evne, coprmal in Stet Soap, sbandonind suMect-
vismut anropocennie baat pe experena individu, Pesta spre-
enti scsi caret, cedaya au mai ets 0 stare evngheis de
Sigurn, d= carttaline ¢ mien, cio sre de tnt 5 bu
Gian (existent, ca geet onbefe esalogi detnito-
Fe asda pen ince pa proven
fo a doua jum a scausi XX, epartelogile “gen,
care fic din ini i soil, etl coogi. Exemple: ea
“Snonit ui Danzezeu, rpreenaed. do Pavl van Boren, Tamas oo
30
Altizer si Harvey Cox (Tae Secular Cty - 1964), ‘eolugia spranei,
vind ca inate ye Fegea Moimnan, teologia elder (in America
de Sud, tologis meget Gin SULA.) glee, mute 5 eolgt eanen:
tusle, Toa acete cutee teologice tind st fick sesarfi ned tre
iss ol istore a Cau existen ce neindoelie8 si Fistos al lori
‘na dumnezere cout o problema ce cred subiectna.
Exist si exceptil postive In wologin protestants aca, o& de
ccxempiu Sirgen Melanin (Stina Theime yé impr fut Dioner,
Puterea Duhulat ft, Dinrazon fn ercole) cage anit prezeafe
Tuererea Dubulat Sint nu mumai tn soflet ei gi in up gi fn nteaga
create, apcopiincu-e asl de teologia patrisica rasirteant 93 aja
2 Sit nnspuares cei! pn nai dvi, pres
apensunea cosmic’ a mari,
Bibliogesti
L Teoogiadogmaret i sinha. 1958, vl.
2 Be prot lose Bris, Dctoar deTeloge Ord Becteg, 180;
3. rpm Damir Pops Cas aol deg ot 1 1
Ps pr Stefi Alene, Curent i tendne no!tr eolaga conten
porn ive, "Onaia" 19
5. Tnoty Gauge, Tulgia format, sade Comets Sim,
Ora. 1995
31
IV, OBIECTUL TEOLOGIEL DOGMATICE 5
‘SIMBOLICE.
DOGMA, TEOLOGUMENA SI OPINIE TEOLOGICA,
PARTICULARA,
Despre orgies inelesule ofan de dog s-au feat uncle
cian In inter cursus, laicandi-e evoluia acest nop
i mock In cate 9 fst liza fn epoca primara si cen parisien 4
Biserci. Sint Print ei care wa comet devs la elabouren dog:
tmelor, [bau compara cu aiste“urnurt de aprare” adevind do ee
sing revelat (Sia Maxim Marurisiton,Fitocalia, vo 3,p. 68)
Desi deinijia dogmei cupeinde cinci note caecterisice, enti.
‘nim ma int doar deus, cele mai importants: adevis revel su des-
copert de Duraneze sf adevirSormnlat gi propoveduit de Biserica,
evi un aleve biseriowse, Numai stun cind ambele cxacersticl sunt
Intunite se pote vor deseo dogma. Prin urmave, un devs desco-
pent in Sint Script su Sea Tri, dar care nua fest format
-de cline Bisered riméne un simplu adever reveal. Toten un ade
vir de creings formula de Biserct dar fira un temei desceseit,
este insayit de plerons Biserici,inrwe Ti lipseye bwza abieciva
-evela,ind impus ic mod arbiter
Reportl dinge Revelaiadivina gi dogma biserioeaseh ponte fi
cxprima:astfel: Reveliarepeznt® punctual de porte al dezmei iar
formuiara bisrieass constuie punctl fina, care Tacheie $1 desi
nejte Revelja durnezsiacl i are care tide orice ade tevelat,
"Nozna prin formulaes gi eceptrea de ete Bisercl, dogmele devia
suave pry meme seri
[Necesitatesforalit dogmelor de ete Bisericd pe termi Re-
elu rez gi din umdtoarele motive:
2.0 tava deseopeitt de Dumnczen, de nefomelut de
lice Bisriet pout 6 interpreta foi de cate creinciogh isi de
lumina Biseric, cate este stp si temelia edevaral” 1 Fimote
5, 18) ceoarece Bisa are dent cap pe Hrsts sextet spre
sdevirde cate Dubul Slit gunad fm biawar oke A
Tiiaes Roeelihe Rite mm SO” phe mane meaty se pot inp ei x ae
ae pe ens dn nlp ei
Dae dentin ina rea a dog ca
xp fein lun place tet pec
exp dn pane Soci, ee ares yveing el ein
Same, Gaeta ee
tn prvioa Pract oficle' doiielor de elt Bie,
isu opt pot coma dogmel pat etd ua asl
tet fronted ete Beret Sneadeseoumeie Ma
‘er Lolo erodicy sat de aif pi, aed sees
sce osm ale cmc rte: pdf Sa T
Enumenc, Barc nsf sn dope; dovlureadogmaa
ct ca Sia Vi stent pail Sito Bouman Be
‘ete in ingot dase pons pigs ner eee
Situ oie pot han oko np),
te praca Berit Ono ein nt dou mdi dea
sei adore decree
‘fa med cbigeit ra peoportlalen of mitts permanent
a avi duns a Bote, ps Ages, lw sade
rs de ec lm cepts pn cose Bae,
ti Ge rane cones Else dpe) Acts SCO
“Ste ge dep sutras
2, in mod solemn, proclamale in Sinoadele Beumenice, ca orga
ce de exit nul Bier (Oe ea nga ch Brea
tntoien cea nfl Snae ind dare oe xe
‘Se acini). Acs even dopels ede al
‘Sor ezata I fm ic Simbohl de sed sc comet
if st de Sal Apes (6.5) yn eS TS
ete ree 75 de an in in sam Yo atictBsin
‘ising pe cece adevznede ow, spe in Cre
Manure Ge sect din Berea pina cv a0 si Bo
tec sinbolh neonerstaninget on cope adele
een art far oe a inl eons,
we oe
wae
jae pee nent
fun ep
fsa eum puter observa itn cxzal mists Bute de mai
| Biseriil. (A se vedea “Actele neririce”, Col. PSB, v0l.X1),
‘0 susie sila aver prvita peroodet “cue de etn
| Sind Eoumest pnd asi, nce nu So roca in mod soln
| niet o dogs dar Biserica a pct sti precizez pois dogma
| ose dptene deed cedecxemps
[USS pucelcrs Dubulu Stag eportal diuse fina gre
| nocteste ale ui Dumnezes} Baja Rabat; rum Sineior Tene:
j nodal preter cubensis, ing 3 infilibilintea Bisto, comin
[Rtn st al tr ace oe, Tou seep 8
{ Siente dogs do it intact au ene in Revel ix Bisericn
Sroporeduiteredincioslor din wotdeauna. Chiar dack ar f de dort ca
leo devintdogme dedi ria prclamaza loro, inc dpe
feu au sees valores anos cj dogmele de ret
thin wmae, pes a alge odieetvle popuse, Toda
Dogrates va expne 3 smaliza at dogmele de dep, ci pe ele de
fag In az cons 9 sjmge Ie w-runimalcm doi, edt
ddogise de dep se ear pi merase
Teslogamene yop elo artaare
TMinetlomenen tenn sania de ct ee a
carecare tet in Desooperires diving, dar care gudetis consensul J
a ee
Bena ae cee ame oa at
sei awe oe =
ee Se ier evict Noe
ee se eee
‘fr general se consider’ cB tot czea ce poate cone fir
a a a
eg tae eae
( asticl de justficdri. PArerile particulare sunt admise in teclogia Gogna-
(se inact ce eee
a ieee” 0 amie hoes
pean tebe
Teotgea cud
Raed eomusuit|
nok
(ooqut Sy tavispass oni 54
feologumene. in domenie! dogmaticii orodoxe, num! opinilor
penrale ese mai extins deci cel al dogmelor. Ca toate aresia,
“reslogitortodocs. nu trebuie st ve lse condusi de spite,
{ncersnd ef inftgeze simple opnil personae deep eologumene, dae
‘ori danuui specuatiy, cise sip de smerenia Snorer,
are au present unele pari ca iid doar ale lor ji nu ale inegit
Biserci" (LDS, wo. fp 88).
Se impun a i semnalate si unele opin eonate In legituré ex
‘biectul Teokgiei Dogmatic, Acesteeaparin-unoeteologi orodocsi
din secolul XX: Sengiu Bulgakoy, Paul Evdokimov si Petru Rezus,
Prim dinte acegia, consider ef nvagtadatl teologic ontadox este
constinit dn telogumene si ch prelcminazea teologumensor asia
dogmelor este un aventa) propa: al Biseriii Chtogone (Ori!
‘waive in limba sonsnt, Sibu, 1933, . 126-127, in aeeas sens se
exprini si Peal Evdokimov: “Mirimun de dogme 5 eliniate opinit
si teologumene, riméne regula de aur a Ortaoxie”. (Oradea,
‘wsdusere a limba mint, 197, p. 194) Pr. prof, Petra Rea afi
jn vol. “Teologia Ouodoxt Comtemporant”, (Tiigoara, 1989, . 640}
“Toute produvjile Sintlor Pair de duel epoca Sioedelor Eeunenice
vwebuie luate eu tka infrativ de tologumsae si ou de dogne. De
accea este Ark femur obidsive ada unoen penis sort pos
pevisici i neoparistii. cesta na repaint Onoda”
Este o sfiaje greyith si grav ceoarece hotiirle Sinoadelor
Tocale de ta Constnsinopol din secolul al XIV-ea, au valeare de
\ogme si mu de toingumene, inténd tn “Sinodiconal Ontdoxi!” (A
‘se vodea tai
S-ar putea să vă placă și
- Ectenia MareDocument2 paginiEctenia MareTeodor AO0% (1)
- Revista Hrana PT Suflet Nr.1 12 2016 1Document103 paginiRevista Hrana PT Suflet Nr.1 12 2016 1Teodor AOÎncă nu există evaluări
- Norme de Redactare A Unei Lucrari Stiintifice NedeleaDocument8 paginiNorme de Redactare A Unei Lucrari Stiintifice NedeleaTeodor AOÎncă nu există evaluări
- BIBLIOGRAFIE Moralia 2008Document106 paginiBIBLIOGRAFIE Moralia 2008Teodor AOÎncă nu există evaluări
- Hristos A InviatDocument3 paginiHristos A InviatTeodor AOÎncă nu există evaluări
- ColindeDocument11 paginiColindeTeodor AOÎncă nu există evaluări
- Randuiala ParastasuluiDocument2 paginiRanduiala ParastasuluiTeodor AOÎncă nu există evaluări
